ye we EURALIS SEMINTEConferentiar dr. ing. Horia-Victor Halmajan Departamentul Stiinfele Plantelor Facultatea de Agricultura Universitatea de $tiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti De ce v-aatras cultura de rapita? A fost in primul rand o provocare profesionala. Peste tot in lume, in ultimii 10 ani, itinerariile tehnice folosite de producatorii de rapita au suferit modificari semnificative. Mi s-a parut interesant sa tinem pasul, cel putin la nivelul informatiilor transmise fermierilor, cu tehnologiile aplicate in Franta. Exemplul cel mai concludent mi se pare a fi densitatea la semanat. In anul 2000, densitatea recomandata varia intre 80-120 plante/m’, atat in Romania, cat si in alte tari, cum ar fi Marea Britanie sau Italia. In 2003, Euralis a introdus primii hibrizi de rapita in RomAnia, sub marca ,Rustica”. La momentul respectiv a fost o provocare. Euralis a avut curajul sa promoveze o tehnologie care presupunea folosirea unor densitati de 50-60 plante/m’ (3-4 kg/ha) Aceasta in timp ce firme care comercializau doar soiuri, recomandau o norma de semanat de 8-10 kg/ha. Ca sa nu mai vorbim de ,,tehnologiile clasice” (vechi), care mentionau norme de 15-18 kg/ha. Cum se poate obtine cel mai usor o productie profitabila? De regula sunt necesare investitii fie in input-uri, fie in materie cenusie. De exemplu, in 2004, care a fost un an foarte bun pentru rapita, am intalnit mai multi fermieri care au obtinut productii de 3.500 — 4.000 t/ha folosind tehnologii cu intrari reduse: au aplicat doar o fertilizare foliara si au utilizat cel mult un insecticid in vegetatie (samanta a fost tratata cu insectofungicide). Aceste rezultate de productie au fost posibile deoarece conducatorii exploatatiilor au gestionat foarte bine situatia existenta: rapita a urmat dupa culturi de pdioase compromise care fusesera fertilizate corespunzator, iar atacul daunatorilor a fost nesemnificativ. In 2011, un alt an favorabil pentru rapita, situatia a fost diferité. Productiile mari, de 3-5 t/ha, s-au obtinut folosind tehnologii performante: hibrizi foarte productivi, doze de azot de pana la 200 kg N/ha, cel putin 80 kg P2O5/ha, fertilizare cu sulf, bor, 4-5 tratamente de protectia plantelor (1-2 erbicide, 1 fungicid, 2 insecticide) etc. in concluzie, putem spune ca atunci cand nu exista limitari climatice si nu se fac greseli tehnologice, rapita este o cultura rentabila, dar productii ridicate si constante se pot obtine numai in conditiile in care se acorda o mare atentie tuturor elementelor tehnologice, de la alegerea hibrizilor, pana la protectia culturii.Ce ne puteti spune despre importanta calitatii semintei de rapita? Potentialul de productie este puternic influentat de calitatea semintelor destinate seméanatului. Calitatea semintelor se poate referila puritate, germinatie, la vigoare, la provenienta (samanta certificata, falsificata, sau samanta fermierului), la MMB etc. Desigur, productii mai mari se obtin cand se foloseste samanta certificata, cu germinatie ridicata (chiar daca nu este din recolta acelui an, dar care a fost pastrata corespunzator), cu MMB mare. Cum se poate deosebi cel mai usor o cultura de rapita cu genetica superioara de o alta cultura de rapita care nu este adusa la zi din punct de vedere genetic? Nu cred ca exista la ora actuala pe piata ,rapita care nu este adusa la zi din punct de vedere genetic”. Dar pot exista soiuri sau hibrizi care nu sunt foarte bine adaptati conditiilor pedoclimatice locale. Cred ca diferentele la care va referiti se pot observa in conditii foarte favorabile, cand, la unii hibrizi se pot obtine productii de peste 5.000 kg/ha. Cat de importante sunt irigatiile pentru aceasta cultura? Rapita este considerata de unii specialisti ,cultura riscanta", unul dintre motive fiind acela cd epoca optima de seménat coincide (destul de des), cu perioade de seceta. in aceste conditii se recomanda o norma de udare redusa, de 350-400 m‘/ha, aplicata inainte de pregatirea patului germinativ sau dupa semanat, pentru a stimula rasarirea. In anul 2012, in judetul lalomita, s-au obtinut 3.600 kg/ha pe solele irigate dupa semanat (300 m’*/ha), in timp ce pe suprafata irigata (cu aceeagi cantitate de apa), inaintea infiintarii culturii, productia a fost de 4.000 kg/ha. Deoarece rapita valorifica bine precipitatiile din timpul iernii, are nevoie de irigare primavara numai in conditii de seceta accentuata. In judetele lalomita si Giurgiu, aplicarea unei udari de 450 - 600 m‘/ha inainte de inflorit a determinat un spor de productie de 700 — 1.000 kg/ha, recolta obtinuta in conditii de irigare fiind de 3.500 — 4.000 kg/ha. Care este cel mai important lucru de stiut de catre fermierii cultivatori de rapita? Toti fermierii, cultivatori de rapita, trebuie sa stie ca la distribuitorii Euralis pot gasi seminte de calitate, hibrizi performanti sirecomandari tehnice utile. ae EURALIS. SEMIN,> Hibrizi de rapita de toamna > Ciclul culturii > Pregatirea solului > Densitatea la semanat . > Rasarirea > Erbicide > ingrasaminte. > Simptome de deficienta > Metoda de determinare a necesarului de azot . > Solutii de fertilizare > Daunatori din cultura de rapita ............ssesceeeeeeeeeeeees > Boli din cultura de rapita. > Buruieni din cultura de rapi > Recoltarea...........0 he EURALIS ‘nies| Hibrizi de rapita de toamna ES ALONSO Potential de productie >> timpuriu —e 5,300 kg/ha J SSS Continut ridicat de ulei - 48% ge ES NATALIE Potential de productie a > E F timpuriu —~s 5,400 kg/ha J EE eed Continut ridicat de ulei - 48%ES JASON Potential de productie semi-timpuriu ~~ B SOUIKG inal << Continut ridicat de ulei - 48% YP] EURALIS i ES NEPTUNE Potential de productie semi-timpuriu SS 5,200 kg/ha J Continut ridicat de ulei - 45,5% a EURALIS| Hibrizi de rapita de toamna ES CENTURIO Potential de productie semi-timpuriu NX BL SOUIKG iia! a Continut ridicat de ulei - 50% ES DOMINO Potential de productie semi-timpuriu oy 5,700 kg/ha << Continut ridicat de ulei - 50%ES DANUBE Potential de productie semi-tardiv l 5,500 kg/ha f Continut ridicat de ulei - 49% ES MERCURE Potential de productie semi-tardiv d 5,900 kg/ha “ Continut ridicat de ulei - 48% a EURALISAceste orientari se bazeaza pe observatiile tehnice si cunostintele Euralis cu privire la rapita de toamna, dar se bazeaza si pe mai multe documente tehnice, cum ar fi orientarile tehnice ale CETIOM (institut tehnic independent francez pentru plante oleaginoase) privind cultivarea.rapitei de toamna. Aplicarea fungicidelor + regulator de crestere Dupa rasarire. Aplicarea erbicidelor Controlul melcilor Dupa semanat, jnainte de rasarire. Aplicarea erbicidelor Ue PREGATIREA SOLULUI + FERTILIZAREA DE BAZA CU INGRASAMINTE COMPLEXE CU FOSFOR SI POTASIU + SULF (AZOT DOAR LA NEVOIE) RECOLTAREA E]dinate m=) dice 1e-e-) ingrasamintelor pe baza de azot si sulf la pornirea in vegetatie DEZVOLTAREA_ DE PRIMAVARA FORMARE BOBOCI FLORALI A doua aplicare a ingrasamintelor pe baza de azot la formarea de boboci florali Controlul Rot ZN daunatorilor Meligethes Aplicarea de i ingrasaminte eT (eT) foliare si bor FORMAREA SI UMPLEREA Controlul SILICVELOR ciupercilor Sclerotinia MATURIZAREA 5 Oidiumpatului erminativ, semanatul, infiintarea culturii > Structura solului Mentineti o structura buna a solului deoarece rapita de toamna este mai putin toleranta la compactare si la saturare cu apa decat graul. p Patul germinativ Paturile germinative fine, ferme si umede duc la 0 germinare rapida, la o dezvoltare initialé puternica a radacinilor, la acoperirea timpurie a solului si la cea mai buna toleranta posibila la atacurile melcilor, pasarilor si ale altor daunatori. Miristea cerealelor anterioare trebuie taiataé scurt si orice pleava sau paie macinate, imprastiate si amestecate uniform in patul germinativ pentru a reduce riscul de infiintare neuniforma a culturii. Conservarea umidi n sol in fiecare etapa a pregatirii patului germinativ este determinanta pentru reusita unei culturi de calitate. Este important sa se pregateasca patul germinativ imediat dupa incheierea recoltarii cerealelor paioase anterioare pentru a impiedica evaporarea apei si a mentine umiditatea in sol. a. EURALIS. SEMIN, Aceasta va permite un semanat optim chiar si in conditiile unei toamne secetoase, lucrarile de pregatire a patului germinativ fiind usurate. Tavalugirea patului germinativ trebuie facuta cat mai curand dupa semanat (in special in conditii secetoase) pentru a maximiza contactul semintelor cu solul si retentia umiditatii, restrictionand, in acelasi timp, accesul melcilor. > Data semanatului Epoca optima de semanat este de la sfarsitul lunii august, pana la jumatatea lunii septembrie. Un pat germinativ bine pregatit este intotdeauna mai important decat semanatul mai timpuriu.Pentru realizarea unei densitati optime, este important ca semintele sa fie semanate dupa numar, nu dupa greutate. Pentru hibrizii de rapita de toamna Euralis, densitatea optima recomandata la semanat este de 450.000 boabe germinabile/ha. Astfel, o doza de 1.5 milioane boabe este suficienta pentru infiintarea a trei hectare. Specialistii Euralis recomanda fermierilor evitarea supra-densitatilor. Toti hibrizii Euralis au fost special creati pentru densitati reduse. Acesti hibrizi au capacitatea de a produce un numéar mare de ramificatii secundare si tertiare, element determinant al productiei, deoarece cantitatea cea mai mare de silicve se va regasi pe aceste ramificatii. Supra-densitatea duce la alungirea tulpinii, cresterea excesiva a ramificatiei principale in detrimentul celor secundare si tertiare si in final aparitia unui numar mic de silicve. Tot datoritaé supra-densitatii, riscul transmiterii bolilor fungice si mobilitatea daunatorilor de la o planta la alta este mult mai mare comparativ cu o cultura infiintata la o densitate normala. Supra-densitatea este unul dintre elementele principale care opreste hibrizii din a-si exprima potentialul genetic de productie lacapacitate maxima. Respectarea unei densitati optime la semanat are influente benefice siin ceea ce priveste toleranta la inghet a plantelor. Astfel, la o densitate recomandata de 450.000 boabe germinabile/ha, plantele au suficient spatiu de nutritie pentru o acumulare optima de elemente nutritive, fapt ce determina obtinerea de plante mai viguroase, mai rezistente la intemperii precum inghetul din timpul iernii. penetrare fertilizanti penetrare pesticide frangere Peste 600.000 boabe/ numar hectar - aspect cerealier, 450.000 boabel i forma “de maitura” hectar la semanat Lee we EURALIS 1 ‘SEMINTEin fotografiile aldturate se poate observa influenta gre 800-000 5, pozitiva a respectarii densitatii in ceea ce priveste & % rezistenta la inghet. Acelasi hibrid a avut un comportament excelent atunci cand densitatea a fost cea recomandata si anume 450.000 boabe germinabile/ha, dar a fost distrus aproape in totalitate de inghet in cazul unei densitati de 800.000 boabe germinabile/ha. in concluzie controlul optim al densitatii aduce o serie de avantaje: -favorizarea unui diametru mai mare al tulpinii -cresterea potentialului de ramificare -diminuarea riscului de alungire -imbunatatirea tolerantei la frig -limitarea frangerii -economisirea de seminte Conform graficului alaturat, in urma testelor realizate de cercetatorii Euralis, se poate observa cum variaza productivitatea in raport cu densitatea la semanat. Randament kgiha Reenoas densitate 4900 ——= ev) 4600 4300 4000 3700 3400 3100 2800 2500 2200 Densitate 10 20 25 30 40 = 60 bcabe germinabile/m? a. EURALIS. SEMIN,Rasarirea Rasarirea Raséarirea va avea loc dupa 0 ploaie usoara de minim 5-10 /m’. Dimensiunea optima pentru iernat Stadiul optim pentru iernat este dat de “regula de 3/8”. Astfel, o planta este intr-un stadiu optim de iernare cand are o rozeta de 8 frunze, radacina de 8 cm lungime si o dimensiune a coletului de 8 cm. O planta ce intra la iernat la dimensiunile optime, va supravietui fara probleme unor temperaturi de -15°C. Pentru a determina cu precizie momentul optim pentru semanat, este bine de gtiut ca rapita are nevoie de cate 70 de grade Celsius pentru fiecare frunza noua, incepand de la momentul semanatului. Aceasta inseamna ca, pentru a ajunge la minim 6 frunze, rapita are nevoie de 420 grade Celsius de la momentul semanatului. De exemplu, 42 de zile cu o temperatura medie de 10°C pe zi sau 30 de zile cu o temperatura medie de 14°C pe zi vor asigura culturii de rapita cele minim 6 frunze necesare pentru o iernare in conditii optime. In stadiile timpurii este foarte important controlul melcilor si al insectelor pentru aobtine cea mai buna infiintare posibila a culturii. Buruienile din cultura de rapita pot fi combatute prin tratament in preemergenté cu erbicide pe baza de metazaclor, S-metaclor, dimetaclor. O cultura de rapita de toamna uniforma cu o buna acoperire nu necesita erbicidari, dar se pot folosi, in caz de necesitate, erbicide postemergente pe baza de clopiralid, fluazifop- P-butil sau metazaclor. aa EURALIS 13 ‘SEMINTEIPSO Agricultura, o gama completa IPSO Agricultura ofera solutii integrate fermierilor din Romania. Pe langa o gama completa si variata de masini si utilaje de la marci de renume, ofera si solutii de finantare pentru achizitii cu sau fara fonduri FEADR. IPSO Agricultura este unic importator al marcilor JOHN DEERE, ZURN si KUHN in Romania si isi desfasoara activitatea in sapte centre regionale pentru distributie de utilaje, piese de schimb si service, respectiv: Mogosoaia, Fetesti, Craiova, Timisoara, Oradea, Tg. Mures si Filipesti si in sase puncte de lucru pentru vanzare piese schimb, respectiv: Alexandria, Ulmeni, Ovidiu, Hanul Conachi, Dumbraveni, Alba lulia. oar ce este mai bun in agricultura! Tractoarele JOHN DEERE a JOHN DEERE Cu puteri cuprinse intre 36 si 616 CP, tractoarele John Deere sunt alegerea perfecta pentru ferma dumneavoastra. Sunt recunoscute pentru fiabilitatea si eficienta dovedita, tehnologia de ultima generatie integrata, confort si grija fata de mediul inconjurator. Alegeti un tractor John Deere si veti avea numai de castigat!Semanatori KUHN VentaLC Semanatoare pneumatica pentru plante pdioase cu latime de lucru de 3, 4 sau 4.50 m, cu sistem de semanat cu discuri, ce poate lucra in agregat cu o grapa rotativa sau singura in teren pregatit sau semipregatit. Unitatea de dozare volumetrica cu rotatie lenta, capabila de rate de aplicare intre 1 si 430 kg/ha, respecta densitatea si repartizarea semintelor. Dotata in standard cu caseta de control pentru urmarirea semanatului si trasarea de carari tehnologice. Premia Cu latimi de lucru de la 2.50 la 4 metri, cu brazdare cu disc, cu o capacitate a buncarului incepand de la 480 litri si o rata de aplicare de la 1.5 la 450 kg, este semanatoarea perfecta pentru a lucra pe suprafete de teren de dimensiuni mici si medii. Este simplu si usor de reglat sau calibrat in timpul campaniei, cu puncte de reglaj, vine dotata in standard cu marcatori hidraulici si actionare mecanica a cutiei de distributie de la cele doua roti ale semanatorii. Semanatoarea Premia poate lucra in tandem cu 0 grapa rotativa, reducand astfel numarul de treceri pe teren, crescand productivitatea si reducand costurile de infiintare a culturii. Maxima 2 Semanatoare de precizie cu 6 pana la 18 randuri ce poate atinge randamente de peste 100 ha/zi. Extrem de versatila, semanatoarea poate avea distanta intre randuri de la 37.5 pana la 80 cm, putand fi folosita pentru un numar mare de culturi. In functie de nevoile fiecarui fermier, semanatoarea Maxima cu sistem de semanat cu disc, poate fie echipataé cu buncar de fertilizare solida, microgranulator pentru aplicarea de tratamente sau ingrasaminte micro-granulate, echipamente pentru semanat direct. Sunt de asemenea disponibile si casete de control pentru monitorizarea semanatului in timp real, transmitand informatii cu privire la numarul de plante la ha, distanta intre plante pe rand, suprafata totalaé semanata, sau pentru decuplarea sectiilor. Folosind semanatorile de precizie Maxima 2 veti avea un control ridicat asupra adancimii de semanat, distantei intre plante pe rand si numérului total de plante la ha. 15> SCHEMA ORIENTATIVA DE FERTILIZARE Toamna Seva efectua o fertilizare de baza cu macroelemente (fosfor, potasiu), aplicate in totalitate toamna. Azotul se aplica numai la nevoie si in functie de planta premergatoare. De asemenea, in toamna se vor aplica si microelemente (bor, sulf). Primavara Azotul se va aplica fractionat, in 2-3 etape. Prima transa de ingrasaminte cu azot se va aplica la inceputul vegetatiei. A doua fertilizare cu azot este necesar sa se efectueze la formarea bobocilor florali. In luna mai se aplica ingrasaminte foliare (azot, sulf si microelemente), in acelasi timp cu pesticidele. > AZOT Majoritatea culturilor vor necesita 170-220 kg/ha de azot total pentru un randament optim. Acest total se obtine dintr-o combinatie de azot furnizat din sol, azot din cultura siaplicarea ingrasamintelor de primavara. Rapita are nevoie in medie de 6,5 kg de azot pentru a produce 100 kg de boabe. Aspectul esential este furnizarea in primavara a cantitatii necesare. Un aport de azot insuficient va duce la pierderi de randament. Prea mult azot va duce la dezvoltarea excesiva a plantelor (frangere, boli) si la costuri inutile cu ingrasamintele. > Daca cultura este in forma buna, atunci aplicarea azotului nu ar trebui efectuata inainte de mijlocul lunii martie. > Daca cultura a fost afectata sau intarziata, atunci 50% din cantitatea totala de azot trebuie aplicata mai timpuriu, la inceputul primaverii (spre sfarsitul lunii februarie), aceasta in conditii climatice temperate blande. a. EURALIS. SEMIN,Potasiu (K) Cerintele culturii medii din punct de vedere global. in total fertilizarea necesara reprezinta 50 pana la 80 kg/ha $.a. Fosfor (P) Cultura necesita 60 pana la 130 de unitati. Totusi , in functie de analiza solului, aplicatia medie este intre 60 (sol bogat in P) si 80 (sol sarac in P) kg/ha $.a. Sulf(S) Cerinta totala pentru cultura este de 215 kg/ha. Sulful poate fi aplicat impreuna cu azotul in primavara. Rapita de toamna are nevoie de sulf in perioada de dezvoltare din primavara. Cantitatea medie furnizata este de 75 unitati (75 kg $.a). Daca observati o deficienta, trebuie sa aplicati urgent cel putin aceasta cantitate pe hectar pentru cultura dumneavoastra. Deficienta de sulf poate provoca o pierdere de 1 pana la 2 tone/hain cel mai rau caz. Micronutrienti we 7 amesExemple de Flori palide, lipsa florilor enté gotcientt deg, whe Fotografii: Departamentul pentru Agricultura Zz si Hrana, Australia de Vest EURALIS Fotografii: CETIOM, Franta SEMINTE, 18a necesarului de azot pentru cultura de rapita de toamna prin observatii in camp > Obiectiv * Obiectivul este acela de a ajuta fermierul s4 evalueze cantitatea de azot necesar a fi aplicat in primavara la cultura de rapita de toamna. + Metoda are la baza cantitatea de biomasa si consta in cantarirea plantelor de pe 1 m’. Aceasta cAntarire va determina ce cantitate de azot au primit plantele pana la momentul respectiv si ce cantitate este necesar sa se aplice in continuare. * Obiectivul acestei metode este acela de a se ajunge la o productie de peste 3,5 t/ha. > Metoda de lucru * Pentru distante intre randuri mai mici decat 40 cm, estimarea se va efectua pe o suprafata de 1m’. CAND? Perioada optima de recoltare a plantelor este inaintea pornirii in vegetatie, la sfarsitul iernii (aproximativ sfarsitul lunii ianuarie, inceputul lunii februarie). OPTIUNI Aceasta metoda are un grad de precizie mai ridicat daca fermierul va face determinari inainte si dupa perioada de iarna, deoarece frunzele inghetate in timpul iernii se vor elimina la cantarire, deoarece acestea nu vor fi viitori consumatori de azot. eeu ee oe of Seo * Perce EURALIS 19 ‘SEMINTEa necesarului de azot pentru cultura de rapita de toamna prin observati > Interpretarea rezultatelor * Se poate folosi urmatorul tabel. + Se bazeaza pe marimea rapitei de toamna si pe rezultatul obtinut in urma cantaririi frunzelor. Cu aceste informatii fermierul poate determina cantitatea necesara de azot, in functie de obiectivul de productie (coloanele din dreapta tabelului). productie planificata (t/ha) plantetor | “hem 3 | 35 | 4 | 45 | 5 Mica <0,4 200 Mica 0,4 180 220 Mic& 0,6 170 | 210 Mica 0,8 160 190 230 1 150 180 210 1,2 | cantitatea | 130 | 170 | 200 | 210 14 Se azet., | 120 | 150 | 190 | 195 necesara in 17 kgtha 100 130 170 175 2 80 110 150 165 185 2,3 60 100 130 145 165 2,6 40 80 110 120 145 2,9 20 60 90 105 120 3,2 0 40 70 80 100 i anes 20=/ISAGRI Informaticd pentru agricultur& ous Generane Die progreamc Management-ul fermei, atdt la birou cat si pe teren wwAgrimap Simplificati gestiunea exploatatiei Programul profitului. > Transfer rapid al hartilor céitre IPA Online » Previzionarea si urmarirea costului de productie » Acces rapid la informatiile dorite > Controlul productiei agricole pe : culturi, parcele, utilaje, operatiuni, materiale, angajati, etc. » Gestiunea stocurilor > Agricultura de precizie IsaGPS + Masuratori pentru agricultura » Gestionati usor schimburile de terenuri » Masurati parcelele neregulate » Va localizati imediat suprafetele » Intocmirea declaratiilor APIA > Va dovediti suprafetele diferitelor organisme (ex. : asiguratorii) Isa360 Economisiti timp si bani direct din tractor » Sistem de ghidaj pentru evitarea jalonarii » Gestiunea capetelor gi tronsoanelor » Masuratori GPS precise si rapide » Sincronizare cu programul Agrimap » Compatibil cu utilajele IsoBUS ISAGRI, in continua dezvoltare din 1983, propune o gama larga de programe informatice si un serviciu profesional peniru a sprijini clientii sai. in mai putin de 30 de ani, ISAGRI a reusit s devina unul din liderii mondiali pe piata de software agricol. Datorita partenerilor si filialelor noastre, fiecare client se poate baza pe oechipa locala de consiliere si sprijin. ISAGRI - str. Andrei Mureganu, nr. 21, - sector 1 Bucuresti 011841 Telefon +40(0)212362399 - romania@isagri.com 21Cruiser OSR vine cu 0 remarcabila combinatie insecto- fungicida, mefenoxam, fludioxonil si tiametoxam, protejand saméanta si tanara planta, in primele faze de vegetatie, impotriva principalilor daunatori si boli transmise prin samanta si sol. a aucer te aneaeeeno) Weeecie) Yor) eereC Cent cs (Pythium debaryanum) (Phyliotetra spp.) Bun [/|Moderat [~ ]siab Eliberat din samanta, Cruiser OSR este absorbit prin radacini asigurand protectia intregii plante in primele _ faze de vegetatie. Puricele rapitei NEC ere Neen Ooch) aD ocak cee oct eS =- \ ng a * ie yrsBoli si insecte acts controlate iter ely ATT Te 3 PCN CECB lere le Roce me eels Rezultatul a 90 loturi- GE, UK, FR, PL, CZ, HU, UA (2000 - 2008) (OA 0.60 0.50 0.40 0.30 0.20 oo ——i oe -0.10 Sere -0.30 -0.40 Sursa: loturi Syngenta si loturi independente Cruiser OSR o investitie profitabila! Pig poate reduce costurile necesare pentru 0 aplicare cu insecticid in toamna. Combinatia dintre controlul superior al insectelor, rasarirea rapida, vigoarea tinerelor plante si nivelul ridicat al productiei, face din Cruiser OSR o excelenta alegere care Cole A Vere ier ae PEE en ce wy Cruiser'OSR 23jl} )) 7aniderecoltebogate > Solutii de fertilizare TIMAC AGRO: Toamna e NPK © STARTER - biostimulator radicular Primavara e STARTER - biostimulator radicular e SULFAMMO - solutia TIMAC -N siS © GOLD - biostimulator foliar 24_)) 7aniderecoltebogate > SOLUTII NPK TIMAC GAMELE PENTRU TOAMNA 2013 EUROFERTIL PSYHO+ = Calciu usor solubil si disponibil + stimulare radiculara Solutia pentru soluri acide neutre si ugor bazice 8-18-0; 8-30-0; 5-10-22; 0-12-24 +S03+MgO+B+Zn DUOFERTIL = Protectie a elementelor impotriva blocarii sau retrogradarii + mobilizare a elementelor din sol + stimulare radiculara pentru o mai buna absorbtie Solutia pentru soluri bazice si acide 10-20-0 / 8-30-0 +S03+B > SOLUTII NPK TIMAC: e N-conform necesarului culturii in toamna e P-rapid solubil si disponibil plantei pentru un bun demaraj + P termen lung conform necesitatilor plantei pe toata perioada de vegetatie e K-in functie de necesar si aprovizionare in sol e Aport de Ca pentru disponibilitatea elementelor Aport de S pentru a asigura din toamna o parte din necesarul culturii e Aport de B in majoritatea solutiilor Adaptare la PH-ul solului si necesarul plantei 25jl} )) 7aniderecoltebogate FERTILIZARE FAZIALA SULFAMMO Rezultat al departamentului de Cercetare si Dezvoltare al TIMAC Agro si al expertizei sale industriale in colaborare cu Institutul National Francez de cercetare agronomic (INRA), SULFAMMO N-PROCESS este un fertilizant pe baza de azot care ajuta la: O CRESTERE A PRODUCTIVITATII e Osursa de N disponibil pe termen indelungat conform necesarului culturii in primavara e Osursa de S pentru crestere de productie si stimulare a absorbtiei N e Osolutie cu Ca fiind viabil si pe solurile acide a izare a azotului in planta si transformare in proteine e Ostimulare a mineralizarii azotului din sol prin intensificarea viet bacteriene - inovatie pe piata fertilizantilor solizi cu N O IMBUNATATIRE A CALITATII e Uncontinut mai mare de materie uscata e Oimbunatatire a conservabilitatii prin reducerea turgescentei recoltei EFICACITATE SI RESPECT PENTRU MEDIU grasamant non acidifiant si care nu se evapora ingrasamant care nu este expus in mod direct levigarii © Lipsa azotului nitric din compozitie - prietenos cu mediul 26_)) 7aniderecoltebogate BIOSTIMULATORI Fertiactyl Starter este un biostimulator radicular care aplicat la 4-6 frunze: e stimuleaza dezvoltarea radacinilor © creste absorbtia nutrientilor de catre planta e ajuta planta sa reziste la stresul hidric si poate fi aplicat si la iesirea din iarna pentru stimularea plantelor ce nu au intrat in iarna la stadiul: Doza 8 cm radacina recomandata: 8 cm colet 3L/ha 8 cm frunze Dilutie: 1% Fertileader Gold este un biostimulator foliar care aplicat la 4-8 frunze sau in faza preinflorit: ¢ limiteaza factorii de stres e stimuleaza si prelungeste fotosinteza (efect stay green) e creste absorbtia de apa si minerale sursa de bor si molibden - aplicat in primavara ajuta la inflorire grupata si uniforma Doza e ajuta la o mai buna legare a florilor (impotriva recomandata: silicvelor sterile) 3L/ha Dilutie: 1% 27jl} )) 7aniderecoltebogate FERTILIZANTI FLORALI Pentru a preveni alte carente de macro si microelemente solutia TIMAC AGRO pentru fertilizarea foliara este GAMA CORONA: CORONA N 21-7-7 + 18%S03 + 2%MgO + 0,1B + 0,1Cu + 0,1Fe + 0,1Zn + 0,05Mn + Factor PRX + SOLUTEK CORONA B 15%B + Factor PRX + SOLUTEK CORONA K 9-11-39 + 0,1%B + 0,1Cu + 0,1Fe + 0,1Mn + 0,1Zn + Factor PRX + SOLUTEK > AVANTAJELE FACTOR PRX © Stimularea producerii de fitoregulatori de crestere © Absorbtie rapida si enta la nivel foliar © Activarea si productia sistemului fotosintetic cu prelungirea vietii fotosintetice a frunzei TIMAC AGRO, SPECIALISTI iN NUTRITIA PLANTELOR 28> Viespea rapitei Athalia rosae Insecta adulta are 6 - 9 mm lungime, capul si antenele de culoare neagrA, iar toracele, abdomenul si picioarele deculoare galbena, cu 2 pete negre pe torace. Larva are 14 -18 mm lungime, de culoare cenusiu- verzui. Athalia ierneaza in stadiu de larva complet dezvoltata, in sol. In luna aprilie apar viespile, care se hranesc cu nectar. Femela depune 200-300 de oua pe partea inferioara a plantelor de cultura crucifere, iar larvele apar jn luna mai. Insecta poate avea 2-3 generatii pe an (generatia a 2-a atacand jn toamna culturile de rapita). Larvele sunt deosebit de ddunatoare, deoarece ataca tesutul frunzei, formand galerii, apoi consuma limbul pana la scheletare. Larvele sunt foarte vorace, consumand in 24 de ore dublul greutatii lor. Deosebit de periculos este atacul in toamna deoarece poate produce defolierea totala a culturii. De asemenea, larvele pot ataca gi inflorescentele. > Paduchele cenusiu al cruciferelor Brevicoryne brassicae Este un daunator specific culturilor de crucifere, fiind intalnit atat la speciile cultivate, cat si la cele spontane (varza, rapita, mustar etc). Se remarca prin posibilitatile sale mari de reproducere, prezentand numeroase generatii pe an, care pot fi si vectori pentru virozele plantelor. lerneaza sub forma de ou de iarna sub frunze gi tulpind. In primavara apar formele de fundatrix, care dau nastere la virginogene nearipate care se dezvolta progresiv. Toamna apar formele sexuate. intreg ciclul de dezvoltare are loc pe speciile de crucifere. La rapita, atacul poate fi intalnit atat in toamné, cat si in primavara. in lunile aprilie - mai, adultii si larvele formeaza colonii pe frunze, tulpini, inflorescente si silicve, din care extrag seva. In urma atacului, frunzele raman cu marginile indoite, rasucite si patate. Ulterior, dupa atac intens, frunzele se usuca, florile avorteaza, iar semintele sistavesc. Atacul se manifesta mai ales in primaverile calduroase, la inceput pe marginile lanurilor, unde formeaza vetre. 29> Gargarita semintelor Ceutorhynchus assimilis Daunatorul ierneaza la marginea padurilor, iar zborul incepe deja inainte de inflorire, la 13 °C. Zborul principal are loc la temperaturi de peste 20 °C. Dupa 2 saptamani de maturizare, femela roade peretele silicvei si isi depune ouale in aceasta (circa 60 oua, 1 ou/silicva). Larvele apar dupa 8-9 zile si se hranesc cu seminte. Pana la incheierea dezvoltarii larvare acestea pot consuma 5 boabe/silicva. Urmeaza apoi stadiul de pupa, care dureaza circa cinci saptamani, adultii aparuti parasesc cultura de rapita gi, in august, isi cauta o locatie pentru iarna. Acest nator are 2,5 - 3 mm lungime si un aspect cenusgiu inchis datorita pilozi dese de pe corp. Larvele lungi, de pana la 4-5 mm, produc pagube in pastaie, mancand boabele semintelor pana la coaja. Silicvele se ingalbenesc inainte de vreme si se deschid. > Gargarita mare a tulpinilor de rapita Ceutorhynchus napi Daunatorul are o generatie pe an. lerneaza in stadiulde / zk adult in sol. Adultii apar primavara, cand se ajunge lao temperatura a solului (2 cm adancime) de 5 pana la 7°C. De la temperaturi ale aerului de 10 pana la 12°C se produce zborul daunatorilor in noile campuri de rapita. Depunerea oualor incepe dupa o scurta perioada de hranire a adultilor prin roaderea frunzelor si a varfurilor tulpinilor gise recunoaste prin urmele tip gaurd sau fereastra lasate. O femela depune pana la 100 de oua in diferite locuri, preferand varfurile lastarilor. Larvele foreaza mai intai in tulpind, apoi se hranesc cu maduva tulpinii. Aici se formeaza excrescente sub forma de gogoasa, crapaturi si curbari in forma de S ale tulpinii. La jumatatea lunii iunie, insectele parasesc tulpina prin gaurile create pentrua se transforma in pupa in sol. Vara, noii adulti raman in coconul protector in sol pana in primavara urmatoare. Gargarita mare a tulpinilor de rapita are culoarea de baza albastra pana la negru - albastrui si o lungime de 3-4 mm. Pilozitatea de pe corp gi picioare o 30face sa arate usor cenusie. Capul se termina cu o trompa arcuita in jos, lunguiataé, ingusta - o caracteristica specificd a Curculionidelor. Larvele rezultate nu au picioare, sunt alb — galbui, cu capul incapsulat, brun inchis, devenind apoi galben - maroniu in stadiul final. Ajlung pana la 7 mm lungime, corpul este indoit spre interior. Umflaturile de 1 mm de sub varful lastarului semnaleaza inceputul depunerii oualor pe tulpina. Pornind de la aceste zone se formeaza, prin cresterea plantei, crapaturi pe tulpina si dereglari de crestere cu inflamatii sub forma de gogoasa. Deasupra locului de depunere a oualor se ajunge la indoiri in forma de S si la plesnirea tulpinii dupa inghet sau dupa precipitatii abundente. Lastarul principal se poate curba, apar multe tulpini secundare slabe, cu inflorire intarziata. Apa care patrunde in zonele atacate provoaca adesea putrezirea tulpinii. > Gandacul lucios Meligethes aeneus Daunatorul are o generatie pe an gi ierneaza ca adult in sol sau sub resturile de plante la marginea padurilor. El pardseste primavara aceste zone, in momentul in care se instaleaza vremea insorita si temperaturile solului sunt de 10-12°C. Atunci cand temperatura creste la 15°C, incepe zborul principal in cultura de rapita. Mai intai sunt colonizate marginile cA€mpului apoi, in conditiile de mentinere a vremii insorite, se face o raspandire rapida in toata cultura. Aici gandacul incepe sa manance mugurii, deoarece polenul continut de acestia reprezinta principala sa sursa de hrana. In momentul in care plantele ajung la inflorire, gandacul ajunge mai usor la polen si nu cauzeaza daune semnificative. Femelele depun cate 1-2 oud, dupa perioada de maturitate, pe butonii mugurilor de flori. Numarul total de oud este de circa 200/femela. Dupa 4-7 zile apar larvele, care se hranesc in principal cu polen. Dupa incheierea evolutiei larvelor, acestea cad pe paméant pentru a forma un cocon, 2-4 zile mai tarziu. GAandacul lucios are culoarea neagra, aripile au un luciu cenugiu metalic, o pilozitate foarte fina si dimensiuni intre 1,5-3 mm. Caracteristice sunt antenele sub forma de maciuca. Larvele au culoare alb-galbui si 4,5 mm lungime. 31Produse BASF pentru combaterea daunatorilor in cultura de rapita FASTAC® 10EC 100 g/l alfa-cipermetrin Este un insecticid de contact cu actiune imediata - de soc, cu efect asupra sistemului nervos al insectelor. Astfel, prin eliminarea rapida a daunatorilor, se previn imediat pierderile de recolta, asigurand o productie de calitate. Produsul are un spectru foarte larg de combatere impotriva unui numar mare de insecte daunatoare din grupe diferite, putand fi aplicat la mai multe culturi. Combate atat adultii, cat si larvele insectelor in functie de specia daunatoare. Este rezistentla actiunea de spalare a ploilor. Tratamentele se fac la avertizare sau la inceputul infestarii, la atingerea pragului economic de daunare. (viespea rapitei) Spectrul de Cultura combatere Doza Meligethes aeneus (gandacul lucios al 0,075 I/ha rapitei) Rapita Athalia rosae 0,2 ha 32> Alternarioza Alternaria brassicae Simptomele pe cotiledoane sunt pete mici, brune gi rotunde (0,5-1 mm). Pe frunze se formeaza pete negre, ascutite. Petele se maresc si sunt adesea inconjurate de un halou de culoare galbena. Zonele de atac la lastarii principali si secundari gi la ramificatiile frunzelor si fructelor sunt lunguiete (1-5 mm), puternic delimitate, de culoare neagra sau cenusiu deschis, cu bordurd neagra. Pe silicve apar pete punctiforme de culoare neagra, inconjurate de zone cenusii. Silicvele atacate se deformeaza si se deschid prematur, ducand la pierderi mari de recolta. > Putregaiul cenusiu Botrytis cinerea Sunt atacate toate partile verzi ale plantei de cultura. In cazul unei umiditati mari, zonele atacate se acopera cu un | strat de mucegai. Pe frunze apar mai intai pete alb - gri, care se coloreaza mai tarziu in brun sau verzui vested, apoi incep sa se ofileasca si mor. Pe partile inferioare ale tulpinii apar pete cenusii, care se extind apoi pe toata suprafata acesteia. Este posibila ruperea plantelor in zonele de atac. Atacul tulpinii pleaca adesea de la axele frunzelor, deoarece ciuperca creste peste pedunculul frunzei. Portiunile de planta atacate (muguri, flori) capataé culoarea galben - vested, iar plantele se ofilesc gi mor. > Fainarea Erysiphe cruciferarum Primele simptome pe plante atacate apar sub forma de pete circulare cu aspect de pasla alba, caracteristica fainarilor, pe ambele fete ale frunzei, pe tulpini si silicve. Prin evolutie, acestea devin pulverulente, datorita formarii fructificatiilor ciupercii. Intensitatea atacului se reduce peste iarna, insa plantele atacate toamna sunt primele care vor manifesta simptome in primavara. Fainarea determina reducerea capacitatii de supravietuire, reproducere, crestere gi abilitate competitiva a plantelor. 33> Putregaiul negru Phoma lingam Primele simptome asupra frunzelor se manifesta inca delimitate, cu centru gri deschis. Pe zona de gri deschis se vad puncte mici negre reprezentate de picnidiile ciupercii. Petele de pe frunze se extind si tesutul se rupe. La un atac puternic, frunzele pot fi distruse inca dinainte de caderea iernii. Picnidiile aparute pe frunze formeaza sursa de infestare pentru atacul de pe colet, ducand la importante pierderi de recolta. La colet apar infectii inca din toamna. Acestea devin vizibile mai ales prin pete mici, brun inchis pana la negru. Petele se pot extinde apoi in jurul nodurilor cuprinzand, apoi, toata tulpina. Plantele se pot rupe din zona coletului. Simptomele sunt, insa, clare primavara, cand petele pot cuprinde toata tulpina in jurul coletului. Tulpinile atacate au un aspect brun inchis, sunt casante si noduroase. Aceste fenomene conduc rapid la frangerea tulpinilor. > Putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum Primele simptome apar, de obicei, dupa inflorire, in axa frunzelor si in silicve. In interiorul tulpinii se formeaza sclerotii. In momentul recoltarii, sclerotii cad impreuna cu resturile de plante pe sol si formeaza noi surse de infestare. In special dupa inflorire apar pete deschise alungite, mai intai unilaterale, apoi cuprinzand tulpina, precum gi lastarii. Petele au aspect de galben putred pana la alb, iar in centru se coloreaza cenusiu. Ciuperca ataca peretele si maduva tulpinii, ceea ce duce la moartea prematura a lastarilor. Plantele bolnave se recunosc prin faptul ca au tulpina alba, fata de cele verzi, sandtoase. Sectionarea unei tulpini in lungime faciliteaza un diagnostic sigur. Lastarii atacati capata un aspect galben putred, apoi se usuca gi cad. in silicve se pot gasi mici scleroti intre boabe. 34BAS! eee eee Produse BASF pentru combaterea bolilor in cultura de rapita CARAMBA® TURBO 30 g/l metconazol + 210 g/ mepiquat clorura Caramba® Turbo este primul produs destinat culturii de rapita care combina o substanta activa fungicida (Metconazol) cu un regulator de crestere (Mepiquat clorura). Aceasta combinatie asigura controlul eficient al bolilor, oferind in acelagi timp avantajele unui regulator de crestere. Metconazol este eficient in controlul unor boli precum Phoma lingam, Sclerotinia scleotiorum, Botrytis cinerea, Erysiphe communis, Alternaria brassicae, fiind totodaté o substanta activa eficienta si ca regulator de crestere. Mepiquat clorura este o substanta activa cu efect de regulator de crestere in cultura de rapita. O caracteristica speciala a acestei substante este efectul sau de lunga durata. Este absorbita de frunze gi transportata catre radacini. Acolo este depozitata sub forma unei rezerve, de unde se absoarbe in mod continuu jn metabolismul plantei, imbunatatind dezvoltarea acesteia, cu efecte de lunga durata, pentru intreaga toamna. Cultura Spectrul de combatere Doza 1 tratament aplicat toamna pentru 0,7 Vha cresterea rezistentei plantelor la iernare| Aplicare toamna cand rapita Combatere Phoma lingam are 4-6 frunze (putregaiul negru) (pana la maxim 8 frunze) Rapita 1 tratament aplicat primavara pentru combaterea patogenilor: Sclerotinia 1 W/ha sclerotiorum (putregaiul alb), Aplicare primavara devreme, Botrytis cinerea (putregaiul cenusiu), | pana la inceperea alungiri tei Alternaria brassicae (alternarioza), fiorale Erysiphe communis (fainarea) Caramba*’ Turbo aplicat in toamna imbunatateste rezistenta la iernare a culturii de rapita Loturile demonstrative arata ca rezistenta la iernare a rapitei tratata cu Caramba® Turbo a fost mult mai mare comparativ cu loturile netratate sau chiar cu cele tratate cu produse concurente. Acesta este rezultatul reducerii 35cresterii partii aeriene a plantei, produsul avand totodata un impact pozitiv asupra cresterii radacinilor. Astfel, coletul va fi aproape de sol si va fi mult mai bine protejat impotriva inghetului. Planta nu va mai creste excesiv de mult, acesta fiind unul dintre principalele motive ale distrugerii culturii pe perioada iernii. Imbunatatirea procesului de crestere si dezvoltarea puternica a radacinilor ajutaé, de asemenea, la parcurgerea cu succes a sezonului rece. PICTOR® 200 g/l boscalid + 200 g/l dimoxistrobin Facand parte din categoria de produse care apartin tehnologiei AgCelence®, produsul Pictor® este un fungicid cu actiune specifica impotriva bolilor la rapita avand gi o puternica actiune fiziologica, prin care plantele sunt mai viguroase, au o fotosinteza mai eficienta, o rezistenta mai ridicata la seceta gi stres, efecte care, in final, conduc la cresterea productivitatii. Pictor® este un fungicid pe baza de doua substante active cu actiune sinergica: 1. Boscalid - substanta activa specifica impotriva putregaiurilor (din grupa substantelor numite gi “botryticide”) cu mod unic de actiune. Bolile tinta sunt: putregaiul alb (Sclerotinia), putregaiul cenugiu (Botrytis), alternarioza (Alternaria) $.a. Are actiune sistemica, cu preluare rapida si distributie in planta. 2. Dimoxistrobin - substanta activa cu spectru larg de combatere din grupa strobilurinelor, bolile tinta principale fiind: putregaiul alb (Sclerotinia), alternarioza (Alternaria), fainarea (Erysiphe), frangerea tulpinilor (Phomopsis) si, partial, putregaiul cenusiu (Botrytis). Cultura Spectrul de combatere Doza Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul alb), Botrytis cinerea 0,5 Uha Rapita (putregaiul cenusiu), Alternaria brassicae (alternarioza), Erysiphe communis (fainarea), Phoma lingam (putregaiul negru) Aplicare de la stadiul de buton galben pand la stadiul de inflorit total al rapitei (BBCH 59-65) 36> Traista ciobanului Capsella bursa pastoris Specie anuala, rar bienala, din familia Cruciferae. Semintele germineaza toamna uneori si primavara foarte devreme. Buruiana care poate rezista peste iarna. Tulpina este erecta si poate ajunge la 50 - 60 cm inaltime. Frunzele de la baza sunt petiolate si sunt dispuse in rozeta. Florile sunt albe si grupate in racem. > Loboda salbatica Chenopodium spp Planta cu inaltimea cuprinsa intre 12 cm si 1,5m, cuo | viteza mare de crestere. Specie anuala de vara, cu jf tulpina verde-albastruie, ramificata, striata, care prezinta pete rogii sau violete. Frunzele sunt simple, alterne, de culoare verde la exterior si alb-fainos pe partea inferioara. Forma frunzelor variaza de la ovat- romboidala la ovat-lanceolata. Semintele pot germina in tot timpul anului. > Mohor lat Echinochloa crus-galli Specie anuala. Semintele germineaza egsalonat, pe tot parcursul anului, formand 5-6 frati. Frunzele sunt lipsite de ligula si au limbul lat. Inflorescenta este un spic racemiform, cu spiculete grupate pe ramuri scurte, prevazute cu 3 glume neegale. Este o buruiana foarte raspandita, indeosebi pe soluri cu aport freatic si bine aerate. Semintele raman viabile in sol pe o perioada de peste 15 ani. 37> Turita Galium aparine Planta anuala, cu tulpina cu patru muchii, acoperita cu perisori agatatori, cu frunzulitele crescute in jurul nodurilor. Tulpina poate ajunge la lungimea de 2 m, agatandu-se de plantele din jur. Fructele cad pe sol odata cu recoltarea, iar semintele isi pastreaza capacitatea de germinatie in sol pana la 8 ani. Semintele germineaza frecvent si toamna gi este consideraté una dintre cele mai daunatoare buruieni. > Urzica moarta Lamium purpureum Este o buruiana anuala din familia Labiatae, raspandita jin toata tara. Tulpina, tetramuchiata si ramificata, poate ajunge la peste un metru inaltime. Frunzele dela baza sunt petiolate iar cele superioare sunt sesile. > Musetel nemirositor Matricaria inodora Planta anuala, foarte frecventa in culturile agricole si considerata buruiana problema. Buruiana se poate dezvolta foarte puternic. Are radacina pivotanta, iar tulpina poate ajunge la 50-100 cm inaltime. Inflorescenta este de tip calatidiu cu ligule albe, iar florile tubuloase sunt galbene. Calatidiul este plin in interior. Semintele germineaza atat toamna, cat si primavara. Cand germineaza toamna, buruiana ierneaza sub forma de rozeta si infloreste primavara devreme. Pe langa pagubele directe, aceasta buruiana poate crea probleme si prin ingreunarea recoltarii. 38> Mac Papaverrhoeas Buruiana anuala cu radacina pivotanta. Tulpina este paroasa, simpla sau ramificata si poate ajunge pana la 1 metru inaltime. Florile sunt solitare, lung pedunculate, de regula de culoare rosie, dar gi albe, roz sau liliachii. Fructul este o capsula globuloasa. O planta produce o cantitate impresionanta de seminte care isi pastreaza germinatia pana la 10 ani. Semintele germineaza toamna sau primavara foarte devreme, apartinand grupei de buruieni care potierna. > Samulastra de cereale in cadrul asolamentului, cerealele sunt bune premergatoare pentru cultura de rapita, deoarece elibereaza terenul devreme gi au o gama diferita de boli si daunatori, precum si cerinte diferite fata de elementele nutritive. Samulastra de cereale este, insa, unul dintre principalii competitori ai plantelor tinere de rapita, combaterea sa fiind, din acest motiv, unul dintre elementele tehnologice importante ale culturii. > Costrei, balur Sorghum halepense Planta perena, termofila, cu numeroase tulpini care pot ajunge la o inaltime de pana la 2 m si 0 grosime de 3-9 mm. Se inmulteste prin seminte si rizomi. Tecile frunzelor sunt glabre si zimtate, frunzele sunt inguste, alternante, simple, de 30-60 cm lungime si 1,5 — 2 cm latime, cu o nervura alba proeminenta. Inflorescentele sunt panicule pendule, de culoare violacee, de 25-30 cm gsi deschidere de 3-15 cm la maturitate. Spiculetele sunt pozitionate in perechi, iar semintele sunt oval- alungite, de 2-3 mm lungime. 39> Rocoina Stellaria media Specie anuala foarte frecventa in culturi. In anii favorabili, aceasta buruiana poate acoperi solul in jntregime, dezvoltand o mare masa vegetativa pe hectar, cu influentaé foarte nefavorabila pentru planta de cultura. Buruiana are tulpina taratoare sau ascendenta. Frunzele sunt dispuse cate doua si au dimensiuni reduse. > Pungulita Thlaspi arvense Buruiana anuala, foarte raspandita, din familia Cruciferae. Tulpina plantei este erecta, de 20-40 cm, atat simpla, cat gi ramificataé. Frunzele de la baza sunt lanceolate, petiolate, iar cele de pe tulpina sunt sesile. Planta este glabra. Florile sunt albe grupate in racem terminal. Semintele isi pastreaz4 germinatia pana la 15 ani. Aceasta buruiana apartine grupei de buruieni care potierna. > Soparlita Veronica hederifolia Buruiana anuala din familia Scrophulariaceae. Este o specie foarte raspandita in culturile agricole. Tulpina este ramificata si taratoare. Frunzele sunt paroase si lobate ca forma. Semintele germineaza la temperaturi de 2-3°C > Stir salbatic Amaranthus spp Tulpina aspru paroasa, cu inaltimea de 60-120 cm. Frunze cu lungimea de 7,5-15 cm, forma rombic-ovata, intregi si paroase. Flori mici, unisexuate, repartizate in spice inghesuite, cilindrice, cu lungimea de pana la 6,5 cm. Semintele pot germina imediat dupa scuturare 40Produse BASF pentru combaterea buruienilor in cultura de rapita BUTISAN® 400 SC 400 g/ metazaclor Butisan® 400 SC este un erbicid pentru combaterea unui numar mare de buruieni monocotiledonate si dicotiledonate anuale din cultura rapitei. Este foarte eficace in controlul urmatoarelor specii de buruieni monocotiledonate: (Echinochloa crus - galli - Mohor lat, Digitaria spp.- Meigsor, Panicum spp - Mei, Setaria spp - Mohor) si dicotiledonate anuale (Amaranthus spp - Stir, Chenopodium spp - Loboda salbatica, Capsella bursa pastoris - Traista ciobanului, Atriplex patula - Loboda, Matricaria chamomilla - Musetel, Anagallis arvensis - Scanteiuta) din cultura de rapita. Poate fi aplicat atat preemergent, cat si postemergent timpuriu, avand o mare flexibilitate in alegerea momentului aplicarii. Butisan” este preluat in principal prin radacini in timpul germinarii buruienilor. Buruienile sunt distruse in timpul germinarii si rasaririi sau imediat dupa rasarire, protejand cultura de rapita inca de la inceput. Cultura Spectrul de combatere Doza Rapita de toamna Buruieni monocotiledonate 1,5 - 2 l/ha preemergent si de primavara si unele dicotiledonate anuale 2- 2,5 Wiha postemergent Doza maxima se foloseste pe solurile mai bogate in humus si in conditii de infestare ridicata cu buruieni Aplicare: Preemergent: se aplicd imediat dupa semanat, respectiv pana la rasarirea culturii. Aplicarea preemergenta pe sol umed are o eficacitate mai mare in combaterea buruienilor. O buna pregatire a patului germinativ este de asemenea importanta. Nu se va aplica Butisan® pe soluri foarte uscate ori daca 41umiditatea solului este prea mica pentru ca buruienile sa rasara (in astfel de situatii este de preferat aplicarea postemergenta timpurie). BAS! eee eee Postemergent: se aplica in postemergenta timpurie, cand buruienile au maxim 2 frunze adevarate. STRATOS® ULTRA 100 g/l cicloxidim Stratos® Ultra este un graminicid foarte eficient pentru controlul buruienilor monocotiledonate, inclusiv samulastra de cereale. Pentru combaterea gramineelor anuale si a costreiului din seminte erbicidarea se face in faza de 3-4 frunze a buruienilor. Pentru buruienile graminee perene (din rizomi) aplicarea se face cand acestea au suficienta masa vegetativa (cca. 20 cm inaltime). Cultura de rapita poate fi de la stadiul de rozeta pana la alungirea tulpinii. Cultura Spectrul de combatere Doza 4 I/ha Stratos” Ultra + 1 I/ha Dash® (adjuvant) Buruieni monocotiledonate pana la faza de infratire anuale (inclusiv samulastra de cereale) 4,2 Vha Stratos” Ultra + 1,2 Vha Dash® (adjuvant) incepand cu faza de infratire Rapita 2Vha Stratos” Ultra + Costreiul din rizomi 2 \iha Dash® (adjuvant) Utilizati cu precautie produsele fitosanitare. Citi intotdeauna eticheta si informatiile despre produs inainte de utilizare. Atentie la simbolurile si indicatiile de pericol. 42in general se recomanda recoltarea cand continutul de umiditate global este in jur de 12%. Evitati sa asteptati pana cand continutul de umiditate scade sub 10% deoarece silicvele se pot deschide si veti inregistra pierderi de randament. in acest caz este indicat ca recoltarea s& se faca dimineata pentru a reduce pierderile. Maturitatea este atinsa cand tulpinile si silicvele au o culoare galben inchis- maroniu. Pentru recoltarea in cultura de rapita, combina trebuie reglata astfel: -Inaltimea de taiere se adapteaza in functie de inaltimea plantelor si dispunerea silicvelor -Viteza si pozitia rabatorului se stabilesc astfel incat sa se evite scuturarea silicvelor dar in acelasi timp sa le sustina in timpul taierii pentru impiedicarea caderii in fata cutitului -Utilizarea cutitelor laterale de taiere in plan vertical pentru diminuarea pierderilor prin smulgerea silicvelor -Utilizarea unei extensii cu profunzime de minimum 60 cm pentru a evita caderea silicvelor si semintelor in fata mesei de taiere -Viteza batatorului si a jocului batator - contrabatator se ajusteaza astfel incat sa se evite spargerea semintelor -Debitul de aer pe site va fi ajustat in scopul evitarii pierderilor -Deschiderea sitelor se regleaza pentru a evita introducerea de impuritati 43IPSO Agricultura, o gama completa Echipament de erbicidat 4730 JOHN DEERE Utilaj de erbicidat autopropulsat dotat cu suspensie pneumatica independenta pe fiecare roata si sistem de ghidare prin satelit AutoTrac. Specificatiile tehnice fac din acest utilaj unul ideal pentru tratamentele fito- sanitare: rampa de lucru de 30 m, garda la sol este de 1,52 m in standard si optional 1,93 m fiind astfel posibila erbicidarea in orice stadiu de dezvoltare a plantei, rezervor mare de lichide din polietilena, capacitate de 3000 |, viteza de lucru in camp poate ajunge la 30km/h. Fiabilitate, rapiditate, versatilitate o investitie de succes ce se poate amortiza intr-un timp foarte scurt. Combine JOHN DEERE John Deere ofera 3 tehnologii diferite de recoltare astfel incat orice cerinta sa fie indeplinita si orice cultura recoltaté cu minimum de pierderi si cost. W - Tehnologia cu Cilindru si Caisori de separare este prezenta pe combinele modelele W destinate in principal fermelor mici si medii; T - Realizeaza separarea cu ajutorul unui sistem tangential eficient si performant in special in culturile inalte sau cu grad ridicat de umiditate; S - Concept unic compus dintr-un singur rotor cu dinti cu ajutorul caruia se efectueaza separarea, se preteaza in special pentru fermele de mari dimensiuni si prestatorii de servicii.de ma Extensie de rapita ZURN ZURN ZURN are peste 125 de ani de experienta in fabricarea de masini agricole si ofera fermierilor extensia de rapita cu cea mai mare profunzime de pe piata, adaptabila pentru toate mesele de recoltat cereale. Este disponibila cu 1 sau 2 cutite laterale sinumaila ZURN gasiti antrenarea mecanica a acestora. Aceste extensii sunt disponibile pentru toate modelele de combine, nu numai pentru combinele John Deere, insa doar pentru combinele John Deere ZURN ofera cea mai performanta masa de recoltare a semintelor rotunde de pe piata - header premium flow. Disponibil cu latimi de lucru intre 5,5 si 10,7 m, este caracterizat prin prezenta covoarelor longitudinale dar si a doua cutite laterale cu aceeasi antrenare mecanica. Pentru detalii contactati: 021 207 208 2 sau unul dintre reprezentantii IPSO Agricultura din zona dumneavoastra. IPSO Agricultura este distribuitor exclusiv in Romania al utilajelor si echipamentelor John Deere, KUHN, ZURN. > IPSO a JOHN DEERE Agricultura ZURN www.IPSO.ro www.JohnDeere.comEl quaysizea Iqisuas ev'sieune-ma snvana we euewsenry e| e\ueys!z0u tunuodsospuyAa v1 Biue)siz0u eyunose19g B| Biuaysizey ewoud B| eiueysizeu ‘euesnqnas e] ejueys ‘auapeo eB] Biuaisizey pSewlolq ep BeFEIUED Buy e| pluarsizoy 8 eIeB0n us exjuiod ep Bese obIA, o00'0sr o00'0s o0o'0sy ooo'0s ooo‘osy ooo‘osy o00'0sy o00'osr (Geseufeqeog) eiepueuiodes eayesueG 06's 05'S 02's 09'S 02's 08's 08's 08's (eu/6x) exfonpoud op jesfujoq ney ‘6h 8 %08 %s'St ney ‘8 8 ‘ep ynusjuoy, ‘ere veo; | aru peo; | ru one | o1u oueo | osm oueo; | esou one) | aru one) | areu oneo) ‘areoyjuies ep eayeyoedeg 9b i94 69h 994 za out 9h 9h (wis) jequerd eauniyeu copuan | oopuan | oopuan | oopuan | oopuaH | oopuaH | ooPuaH | 00 PUGH eve u1Se19 pieriues | Ajpuey-1u0s unduip-nwos |nunduin-ywios nundwn | nundwia ‘oyeqmew op edna aunowaw sa] aannva sa | oniwod s3 jorin.ngo sa] aNnLd3Nsa| Nosvrsa | arvivNs3 | OsNowW sa SITVuNa YNINVOL 3d Yildva IZINSIH SOINONONOY IDILSINALOVAWSNotiteNotiteECHIPA EURALIS SEMINTE FLORIN CONSTANTIN DAN MAFTEI MIHAI POSTELNECU ‘County Manager Technical Manager Buigaria & Romania National Sales Manager Bulgaria & Romania © 0758 08 56 62 @ 0758 08 56 65 ® 021 224.4797 5 dan.mattei@euratis.ro ¥ minci.postelnecu@euralis10 TONA ZONA I ZONA tl: ZONA IV: DANIEL ORZAN GEORGEL RUSU EMIL BUDICA SORIN MORARU Area Manager Area Manager Area Manager Area Manager @ 0758 08 5310 @ 0758 08 56 67 @ 0758 08 56 64 ® 0758 08 56 69 PAdanielorzan@euralsro BE georgelrusu@euralsro — emilbudica@euralis10 BA sorin.moraru@eurals.10 TONA V; ZONA VI: TONA Vii ‘AUREL PALCONI IULIAN PRICOB LUCIAN OGREAN Area Manager Area Manager Area Manager @ 0758 08 56 68 @ 0758 08 56 66 @ 0758 08 53.29 Baurelpalconi@evralisro — iuiian.pricob@euralisro BA lucian.ogrean@evralis.o CECE Ty Arad al Timis . Wience\ealat ry ra STAG Gor} ee (eel) aU) 4. Zona Li ona V: FLORIN CATALIN GULOIU BOGDAN TODEA inginer Agronom Promovare Inginer Agranom Promovare © 0758 08 5032 @ 0758 08 56 70 1 2 fiorin.gulciv@euralis.ro Bl bogdan.todea@euraiis.r0 me CRISTIAN MORARU MIHAL CORNELIU ROTARIU EURALIS Inginer Agronom Promovare Inginer Agronom Promovare SEMINTE © 0758.08 5349 @ 0758 08 54.39 © cristian.moraru@euralis.r7o © comeiiv.rotariu@euralis.ro ‘www.euralis.rowww.eurdalis.ro STS Blvd. Expozitiei + Nr. 1 + ISPCAIA Office Building Ere ek Ome PAL ola ol Cera) Tel./Fax: 021.224.47.97