,,ORGANIZAREA AMELIORATIV A UNEI PAJISTI

PERMANENTE DEGRADATE DIN ZONA FLTICENI,

JUDETUL SUCEAVA
CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................................ 2
CAPITOLUL I
CADRUL NATURAL .................................................................................................3
CAPITOLUL II
MSURI DE MBUNTTIRE A PAJISTILOR ................................................. 6
2.1. Msuri de suprafat ............................................................................................................ 6
2.2. Msuri radicale ................................................................................................................. 19
CAPITOLUL III
NFIINTAREA DE PAJISTI TEMPORARE N LOCUL PAJISTILOR
PERMANENTE DEGRADATE .......................................................................................... 20
CAPITOLUL IV
FOLOSIREA PAJISTILOR PRIN PSUNAT ...................................................... 26
4.1. Sisteme de psunat ........................................................................................................... 26
4.2. Tehnica psunatului ......................................................................................................... 28
4.3. Msuri pentru organizarea psunatului rational ............................................................... 30
CAPITOLUL V
APLICATII PRACTICE .......................................................................................... 35

CONCLUZII ............................................................................................................. 39
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................... 40

INTRODUCERE

Patrimoniul pastoral al trii noastre, alctuit din peste 4,9 milioane hectare, constituie
un nsemnat potentia de resurse naturale pentru dezvoltarea economic, prin contributiile ce le
poate aduce la sustinerea sectorului zootehnic, furniznd dou importante categorii de
nutreturi pentru baza furajer, mas verde si fn, de bun calitate si la un pret de cost redus.
Din punct de vedere al suprafetei ocupate cu pajisti permanente, Romnia se situeaz pe locul
al 5-lea n Europa, ns nu se poate spune acelasi lucru despre starea de ntretinere si
productivitatea acestor pajisti, precum si despre calitatea furajelor obtinute.
Starea actual a pajistilor din Romnia a fost influentat profund de practicile praticole
anterioare, dar si din perioada actual, deoarece, dup 1990, o mare parte dintre acestea au
fost utilizate nerational sau abandonate, inputurile fiind nesemnificative sau nule, iar numrul
de animale care folosesc pajistile a sczut. De asemenea, au aprut conditii favorabile pentru
rspndirea unor specii cu caracter invaziv, care duneaz vegetatiei valoroase initiale, unele
chiar jungnd s domine n covorul vegetal.
Tendinta actual a cercetrilor n ceea ce priveste pajistile permanente este de a
mentine biodiversitatea fitocenotic a acestora chiar dac productiile obtinute nu sunt foarte
apropiate de potentialul lor biologic.
Pornind de la imensele suprafete ocupate de pajisti pe glob si de la potentialul acestora
de productie, este clar c ele constituie o rezerv enorm de hran pentru omenirea viitoare.
Marea important a pajistilor revine din faptul c sunt o surs de hran pentru animalele
domestice, mare parte din hrana acestora trebuind s fie asigurat de pajisti. n acelasi timp,
sunt habitat si surs de hran pentru animalele slbatice. Majoritatea animalelor terestre,
indiferent de pozitia lor n lantul trofic si au sursa primar de hran n iarba pajistilor. De
aceea, se consider c pajistea este asigur supravietuirea si perpetuarrea multor specii
slbatice.
Pajistile reprezint un mijloc eficace de prevenire si combatere a eroziunii
deoarece pmntul acoperit cu iarb are o capacitate mult mai mare de a retine apa. Se
cunoaste faptul c sub telina pajistilor primare s-au format cele mai fertile soluri, aceasta
datorit att rdcinilor ierburilor care, fasciculate fiind, leag particulele de sol n agregate,
mbogtindu-le n substante organice, ct si a bacteriilor fixatoare de azot din nodozittile
leguminoaselor care, mbogtind solul n azot, sporesc fertilitatea acestora.

CAPITOLUL I
CADRUL NATURAL

Bogtia si varietatea elementelor componente ale mediului fizic al judetului Suceava

atest o anumit drnicie a naturii, concordant din mai multe puncte de vedere cu structura
cadrului natural al ntregii tri.
Teritoriul judetului de desfsoar ntre 2457 - 2640 latitudine estic si 47433 475731 latitudine nordic.
Pozitia nordic n cadrul trii determin, aici, un caracter mai rcoros al climei, cu tot
ansamblul de consecinte asupra structurii peisajului natural. Pozitia pe longitudine atrage
dup sine predominarea influentelor climatice care caracterizeaz ecosistemele din jumtatea
estic a trii.
Raportat la marile unitti geografice ale trii, teritoriul judetului se suprapune partial
Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.
De la est ctre vest, relieful nregistreaz o scdere treptat n altitudine, tipurile de
forme orientndu-se n fsii cu directie nord-sud si, n general, paralele ntre ele. Acest
fenomen apare pregnant cu deosebire n regiunea muntoas.
n ansamblu, teritoriul judetului cuprinde dou importante unitti de relief:

Regiunea muntoas;
Regiunea de podis.

Regiunea muntoas este alctuit din masive, grupe de masive si complexe de culmi,
separate ntre ele prin culoare adnci si arii depresionare: masivele Suhard si Climani, muntii
Pietrosu Bistritei, masivele Giumalu Raru, Obcina Feredeului, Obcina Mare, muntii
Stnisoarei, Depresiunea Dornelor, culoarul depresionar Vatra Dornei Cmpulung
Moldovenesc Gura Humoului.
Arhitectura teritoriului judetului are drept caracteristic de baz succesiunea de la est
la vest a 4 zone structurale dispuse dup cum urmeaz: zona vulcanic, zona cristalinomezozoic, zona flisului si zona de platform. Primele 3 zone alctuiesc regiunea muntoas,
iar ultima formeaz unitatea de podis.
Cea mai veche unitate structural este zona cristalino-mezozoic. n alctuirea acestei
zone intr sisturi cristaline bine metamorfozate. Aceste sisturi cristaline prezint mineralizatii

de minereuri complexe, pirite cuprifere, oxizi de fier, mangan etc. Peste sisturile cristaline, n
partea estic a zonei, se suprapun pachete de calcare, dolomite si conglomerate.
Zona flisului, ocupat n mare parte de Obcinile Bucovinei, este alctuit din pachete
puternic cutate de gresii, marne, argile, conglomerate, sisturi. Formatiunile acestei zone se
remarc prin mari rezerve de sisturi bituminoase si unele acumulri de hidrocarburi.
Zona de platform, situat n partea de est a judetului, este format din straturi
cvasiorizontale, la alctuirea crora particip roci n general moi, cum sunt : gresii, nisipuri,
pietrisuri, argile si depozile loessoide.
Masele de aer de deasupra teritoriului judetului au origine vestic, nordic sau estic,
nregistrnd unele modificri determinate de aspectele variate ale suprafetei active si n primul
rnd datorit diversittii formelor de relief. Masele de aer venind dinspre vest si pierd treptat
din umezeal n timpul escaladrii barierei Carpatilor Orientali, nct n partea estic a
judetului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine
nordic aduce ninsori, iarna si ploi reci, primvara si toamna. Din est, judetul primeste
influente climatice continentae cu secete vara, cu cer senin, geruri si viscole iarna.
Regimul temperaturii aerului evidentiaz diferentieri importante ntre regiunea
muntoas si regiunea de podis. Datorit influentei puternice a conditiilor fizico-geografice
locale asupra regimului elementelor meteorologice, pe cuprinsul judetului se individualizeaz
dou mari unitti climatice montan si de podis - n cadrul crora de deosebesc numeroase
zone si areale topoclimatice.
Temperaturile medii anuale, cuprinse ntre valori de sub 0C pe muntii cei mai nalti si
6C pe versantul estic al Obcinei Mari, caracterizeaz tipul de climat montan al judetului.
Climatul de podis se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale cuprinse ntre 7 si 8C.
Caracterul de clim temperat continental este clar evidentiat de temperaturile medii
lunare, temperaturile extreme, amplitudinile termice.
Temperatura medie a lunii iulie a fost de 18 19C n posis si de 12 16C n
spatiul montan.
Influenta altitudinii reliefului se resimte pregnant n regimul precipitatiilor
atmosferice. Pe ansamblul teritoriului judetului, precipitatiile czute sub form de ploaie
reprezint 70-80%. Cele mai mici cantitti de precipitatii se nregistreaz n luna februarie, iar
cantittile cele mai abundente se cunosc de obicei n lunile mai si iunie, favoriznd
dezvoltarea vegetatiei spontane si a plantelor de cultur.
Rurile si praiele reprezint principalele unitti hidrografice, la care se adauga lacuri,
iazuri, mlastini si importante rezerve de ape minerale.
Aproape n totalitatea lor, rurile care dreneaz teritoriul judetului sunt tributare
Siretului, datorit configuratiei generale a reliefului. Afluentii principali Suceava, Moldova,
Bistrita si au zonele de obrsie n coroana de munti nalti de la vest si nord-vest, n timp ce
2

afluentii mai mici Iaslovt, solca, Solonet, Somuzul Mic, Somuzul Mare etc., si trag
izvoarele din zona deluroas.
Regimul de scurgere al rurilor nregistreaz debite maxime primvara si la nceputul
verii datorit topirii zpezilor si abundentei ploilor din lunile mai-iunie.
Relieful foarte variat al judetului la care se adaug climatul cu pronuntat caracter
continental, precum si precipitatiile destul de abundente, permit dezvoltarea pe o scar destul
de larg a unei bogate vegetatii si faune.
Ponderea vegetatiei o alctuiesc pdurile care ocup 52,7% din suprafata judetului.
Vegetatia ierboas din pduri si pajisti montane cuprinde feriga, coada calului, ciocul berzei,
jales, clopotei, veronici etc.
Fauna, de asemenea bogat, include numeroase specii cu o valoare cinegetic ridicat,
cum sunt: ursul carpatin, cerbul carpatin, mistretul, rsul, lupul, vulpea, jderul etc. n lumea
psrilor se distinge prezenta cocosului de munte, cocosului de mesteacn, corbul, diverse
specii de vulturi, acvile, bufnite etc.

CAPITOLUL II
Msuri de mbunttire a pajistilor

Pajistile permanente reprezint o important surs de furaje suculente si fibroase

pentru animale, cu conditia aplicrii msurilor de mbunttire si ntretinere, concomitent cu
folosirea lor rational. Una din nsusirile principale ale pajistilor permanente este capacitatea
lor natural de a produce furaje, chiar fr o interventie foarte accentuat a omului.
Degradarea pajistilor este determinat de schimbrile care au loc n conditiile de viat
ale plantelor, n structura vegetatiei, ca urmare, n mare parte, a gestionrii lor
necorespunztoare. Cnd aceste schimbri sunt nsotite de scderea productiei sau nruttirea
calittii ei, se apreciaz ca pajistea se degradeaz.
Principalele cauze care determin diferite procese de degradare a pajistilor se refer la:

insuficienta umidittii n perioada de vegetatie;

excesul de umiditate;
continutul sczut n elemente nutritive din sol;
excesul de sruri din sol;
reactia solului nefavorabil cresterii vegetatiei valoroase;
denivelarea solului, prin formarea si ntelenirea musuroaielor;
formarea si dezvoltarea diferitelor forme de eroziune a solului;
mburuienarea si nmultirea vegetatiei lemnoase;
nruttirea compozitiei floristice.

Lucrrile ce se pot efectua pentru mbunttirea pajistilor permanente se mpart n

dou categorii:

lucrri de suprafat;
lucrri radicale.

2.1. Msuri de suprafat

Prin lucrrile de suprafat se urmreste realizarea unor conditii mai bune de viat
pentru plantele mai valoroase de pe pajisti, fr a se distruge covorul vegetal existent. Pentru
cresterea gradului de acoperire a solului cu vegetatie ierboas se recomand efectuarea unor
lucrri tehnico-culturale, care constau n curtirea de resturi vegetale si de pietre, distrugerea
musuroaielor si grpatul pajistilor; cunoscute si sub numele de igien cultural, ce se fac anual
sau de cte ori este nevoie. Un alt obiectiv al lucrrilor de suprafat l constituie mbunttirea
2

compozitiei floristice prin combaterea vegetatiei lemnoase, a buruienilor, mbunttirea

regimului de ap, a regimului de hran, prevenirea si combaterea eroziunii solului si
supransmntarea.

Corectarea regimului hidric

Pentru crearea unui regim de umiditate favorabil cresterii plantelor valoroase sunt
necesare, pe de o parte, lucrri pentru eliminarea apei pe pajistile afectate de exces de
umiditate si pe de alt parte, msuri pentru completarea deficitului de ap pe pajistile din zone
secetoase.
Eliminarea excesului de umiditate. Cea mai mare pondere n structura suprafetelor
de pajisti cu exces de umiditate (aproximativ 60%) o au pajistile situate pe soluri pseudogleice
si pseudogleizate, n care excesul de ap provine din precipitatii. Excesul de ap pe pajisti mai
provine si din pnza freatic, din izvoarele de coast si din apa de inundatii sau prin infiltratie
din ruri.
Datorit excesului de umiditate se nrutteste regimul de aer, materia organic
rmnnd nedescompus. n lipsa oxigenului, vor predomina procesele de reducere n locul
celor de oxidare, formndu-se cantitti mari de copmusi ai fierului si sulfului, amoniac,
hidrogen sulfurat, metan, substante toxice pentru plante, ca si fosfati de fier si aluminiu
insolubili, deranjnd nutritia normal a plantelor chiar dac solul este bine aprovizionat n
elemente nutritive.
Pentru sporirea productiei si mbunttirea calittii pajistilor situate pe terenurile cu
exces de umiditate este obligatoriu, n primul rnd, s se elimine surplusul de ap. Dup aceea
se aplic lucrrile de ameliorare propriu-zis a pajistilor.
nlturarea excesului de umiditate se poate realiza prin diverse lucrri de desecare:

canale deschise (santuri);

canale nchise (drenuri);
drenuri crtit;
puturi absorbante sau colectoare;
colmatare;
ndiguiri;
pe cale biologic

n functie de mrimea suprafetelor ce trebuie desecate, de cantitatea de ap ce trebuie

eliminat, de posibilittile tehnico-organizatorice si economice, de cauzele care au dus la
crearea excesului de umiditate etc.
n toate cazurile se va urmri eliminarea excesului de ap numai n stratul de sol n
care se gseste majoritatea masei de rdcini a plantelor, evacuarea plantelor la un debuseu

natural, reducerea amplitudinii variatiilor de nivel optim n perioada de vegetatie, mentinerea

suprafetei utile si asigurarea efecturii mecanizate a lucrrilor de ngrijire a pajistilor.
Desecarea prin canale deschise se realizeaz printr-o retea de canale (canale tertiare,
secundare, principale si colectoare) care au rolul de a capta apa n exces de la suprafata solului
si de a o evacua ntr-un emisar.
Reteaua de canale deschise se poate executa mecanizat, se ntretine relativ usor, ns
reduce suprafata utilizabil a pajistilor cu 5-10%, implic construirea de podete pentru accesul
animalelor si vehiculelor, precum si a altor constructii hidrotehnice, iar n timpul iernii
functioneaz cu greutate datorit nghetrii apei.
Desecarea prin canale nchise (drenajul subteran orizontal) presupune realizarea unei
retele de drenuri absorbante si colectoare care capteaz apa n exces din profilul de sol, o
transport pe cale gravitational si o descarc n canale de evacuare deschise sau direct n
emisar. Drenurile absorbante pot fi confectionate din materiale locale (piatr de ru, scndur
etc.) sau tuburi de ceramic, beton, mase plastice.
Desi drenajul subteran prezint o serie de avantaje n comparatie cu canalele deschise
(nu reduce din suprafata pajistii, permite mecanizarea lucrrilor de pajisti fr restrictii, nu
mburuieneaz pajistea etc.), este mai costisitor.
Drenajul crtit este o metod economic de drenaj care const n realizarea unor
galerii subterane, cu peretii ntriti prin presare, ce se execut cu un plug special, numit plug
de drenaj-crtit, a crui pies activ este un dispozitiv sub form de par-drenor, ce lucreaz
la 50-80 cm adncime.
Drenajul biologic reprezint cea mai economic metod de eliminare a apei n exces,
recomandat pe pajistile din lunci, vi si depresiuni, unde excesul de ap provine din
izvoarele fr scurgere. n acest scop se planteaz specii lemnoase mari consumatoare de ap
(Salix sp. Populus sp.), care se folosesc si la delimitarea tarlalelor sau la adpostirea
animalelor n perioadele de intemperii. De asemenea, suprafetele respective se pot nierba cu
unele specii care au mare consum de ap pe perioada de vegetatie si care sunt apreciate n
acelasi timp si din punct de vedere furajer, ca de exemplu Typhoides arundinacea (ierblut)
si Alopecurus pratensis (coada vulpii), pe terenurile cu exces de ap aproape permanent la
suprafat si Festuca arundinacea (pius nalt), pe terenurile cu exces de ap n profilul de sol.
Drenajul vertical se realizeaz prin puturi absorbante sau puturi colectoare. Puturile
absorbante se folosesc atunci cnd n sol, la adncime, se afl un strat permeabil nesaturat de
pietris si nisip. Puturile absorbante se folosesc pentru evacuarea excesului de ap din
depresiuni izolate, situate la distant mare de un emisar. Putul absorbant este umplut cu
bolovani, pietre si pietris, cu dimensiuni crescnde spre fundul putului. Puturile colectoare,
numite si puturi californiene sau prin pompare, se folosesc mai rar si anume, n cazul cnd la
fundul putului este un strat de sol impermeabil si prin pompare se realizeaz coborrea
nivelului apei freatice.

Colmatarea const n umplerea micilor depresiuni cu material adus de apele rurilor,

prin abaterea cursurilor acestora cu ajutorul barajelor, realizndu-se coborrea nivelului apei
freatice. Metoda necesit chetluieli mari, motiv pentru care se face numai pe suprafete reduse
ce prezint important deosebit.
ndiguirea poate fi considerat o desecare preventiv, prin care se fereste suprafata
respectiv de umiditate n exces. Este costisitoare, dar necesar n anumite conditii.
Din cauza precipitatiilor insuficiente si ale valorilor ridicate ale evapotranspiratiei, n
regiunile de cmpie si de coline se nregistreaz perioade de secet deosebit de duntoare,
manifestate printr-un deficit de umiditate sau o repartizare neuniform a precipitatiilor n
raport cu cerintele plantelor.
Irigarea pajistilor permanente este conditionat de existenta unui covor ierbos
ncheiat, alctuit din specii valoroase, de nivelul sczut al apelor freatice si de permeabilitatea
moderat a solului. Irigarea pajistilor se face cu ap din ruri, iazuri, bazine de acumulare, ape
reziduale din oras. La stabilirea normelor de irigare si de udare se sine seama de plafonul
minim de umiditate din sol. n general, se folosesc norme de udare mai mici dar mai dese
pentru ca plantele s creasc continuu.
Momentul udrii, stabilit pe seama plafonului minim, trebuie corelat cu faza de
vegetatie a plantelor din pajisti. Fnetele se irig cnd plantele dominante sunt n fenofazele
de alungire a tulpinii nceputul nspicrii (graminee), iar dup recoltare, numai dup
refacerea aparatului foliar la cteva zile dup recoltare se va uda numai n caz de secet
puternic, cnd exist pericolul ca plantele s nu mai regenereze. Psunile se irig dup
fiecare ciclu de psunat, iar n anii secetosi, si primvara.
Pe pajisti se foloseste irigarea:

prin revrsare;
aspersiune;
fsii;
limanuri.

Irigarea prin revrsare sau prin circulatie se aplic numai cnd dispunem de o surs
bogat de ap si const n construirea unei retele de canale permanente cu sectiuni reduse,
prevzute cu prize si stvilare. Apa se revars pe de o parte si de alta a canalelor, ntr-un strat
subtire, pe ntreaga suprafat a pajistii. Pe terenurile usor si uniform nclinate se traseaz
rigole n spic, iar pe cele plane, canale orizontale.
Irigarea prin aspersiune este indicat pe pajistile de pe terenurile plane, mai ales pe
cele temporare, unde se poate realiza nivelarea si nu duce la declansarea proceselor de
eroziune si nici la splarea elementelor fertilizante. Metoda prezint unele avantaje tehnice si
poate fi aplicat si pe teren frmntat, pe pajistile permanente, cu conditia existentei unui grad
de acoperire cu vegetatie foarte bun.

Irigarea prin fsii se aplic numai pe pajistile temporare, pe pajistile temporare, pe

terenuri bine nivelate. Metoda const n efectuarea unor canale principale si secundare, sub
form de retea, din care apa se revars n fsii nguste, de regul de ltimea semntorii,
orientate de-a lungul pantei, a cror lungime depinde de panta terenului si natura solului.
Irigarea prin limanuri const n construirea de valuri de pmnt, orientate dup
directia curbelor de nivel, nalte de circa 0,5 m care au si rolul de a stvili procesul de
eroziune al solului.
Completarea deficitului de umiditate se poate face si indirect, prin msuri care
contribuie la echilibrarea regimului hidric:

brzduire;
retinerea zpezii;
nfiintarea de perdele de protectie.

Prin brzduire se mbuntteste regimul de ap al plantelor si se evit eroziunea

solului.
Retinerea zpezii se recomand pe toate pajistile din regiunile secetoase, unde stratul
de zpad este subtire si spulberat de vnt. Se construiesc garduri din diverse materiale
asezate la o distant de aproximativ 20 ori mai mare dect nltimea lor.Se pot utiliza si
valurile de zpad de cel putin 10 cm grosime. Obstacolele se orienteaz perpendicular pe
drectia vntului dominant. Zpada retinut duce la acumularea unei cantitti mari de ap si
protejeaz vegetatia mpotriva actiunii negative a temperaturilor sczute din timpul iernii.
Perdelele de protectie se recomand pe pajistile din cmpie. Acestea micsoreaz viteza
vntului, reduc evaporatia, retin zpada, mpiedic scurgerea apei pe terenurile n pant etc.,
contribuind la crearea unui regim de umiditate mai bun pentru vegetatia pajistilor.

mbunttirea elementelor nutritive din sol

Fertilizarea reprezint una din principalele msuri de sporire a productiei la toate
culturile agricole, ns pe pajisti rolul ngrsmintelor este multiplu.
Pe pajisti, consumul de elemente nutritive este mult diversificat datorit numrului
mare de specii cu cerinte diferite fat de elementele nutritive, cresterii continue a plantelor n
timpul perioadei de vegetatie, modului de exploatare etc. Astfel, gramineele sunt mari
consumatoare de azot, iar leguminoasele, de fosfor si calciu. Pe psuni, consumul de azot este
mai mare datorit recoltrii plantelor de mai multe ori n timpul perioadei de vegetatie, n
primele faze de crestere, cnd plantele contin mai mult protein brut. Pe fnete este relativ
mai mare consumul de potasiu, element cu rol important n cresterea lstarilor si acumularea
substantelor de rezerv n organele plantelor.
n conditiile intensificrii productiei de furaje pe pajisti, rezervele solului in elemente
nutritive, n formele asimilabile de ctre plante, sunt insuficiente pentru a asigura productii
2

superioare cantitativ si calitativ. Productiile care se realizeaz numai pe baza fertilittii

naturale a solului sunt adeseori foarte mici, nct se impune suplimentarea rezervelor solului
cu elemente de nutrititie prin fertilizare cu ngrsminte organice si chimice.
n aplicarea ngrsmintelor pe pajistile permanente este necesar s se tin seama de o
serie de particularitti, determinate de perenitatea covorului vegetal si de complexitatea
vegetatiei, de numrul mai mare de recolte pe an si de posibilitatea folosirii furajului att prin
cosit, ct si prin psunat, de rspndirea pajistilor n conditii foarte diferite de relief si
altitudine, precum si de alti factori.
n acest sens, avnd n vedere faptul c ngrsmintele nu se pot ncorpora n sol, se
impune folosirea cu precdere a ngrsmintelor chimice usor solubile, inclusiv a celor
lichide, a ngrsmintelor organice bine fermentate, a ngrsmintelor organice semilichide si
lichide.
n comparatie cu alte culturi agricole, la stabilirea dozeor de ngrsminte, a raportului
dintre elementele nutritive si a epocilor de aplicare se tine seama de un numr mai mare de
factori de influent, si anume: tipul de pajiste, compozitia floristic si evolutia acesteia, modul
de folosire, altitudinea, conditiile de sol si relief, efectul remanent al ngrsmintelor, eficienta
economic.
Datorit numrului de recolte si cresterii plantelor n permanent, pajistile reactioneaz
pozitiv la doze mari de ngrsminte cu azot, aplicare fractionat pe parcursul perioadei de
vegetatie.
Pe pajistile permanente devine necesar folosirea pe suprafete ct mai mari a
ngrsmintelor organoce si a fertilizrii prin trlire, deoarece acestea reprezint metodele cele
mai eficiente de fertilizare. n acelasi timp, fertilizarea organic pe psuni este usor de
realizat, datorit eliminrii transportului ngrsmntului la distante mari, ca urmare a
acumulrii acestuia direct pe psuni, n apropierea taberelor de primvar.
Tinnd seama de influenta factorilor amintiti, fertilizarea pajistilor se realizeaz n
cadrul unui sistem, esalonat pe o perioad de 4-6 ani.
Folosirea ngrsmintelor organice prezint unele dezavantaje n comparatie cu
ferilizarea organic, dintre care mentionm:

eficienta economic mai redus;

consumul mare de energie activ indirect;
posibilitatea polurii solului si a crerii unor dezechilibre de nutritie la animale;
acidifierea solului;
perturbarea activittii unor microorganisme folositoare n sol etc.

Cu toate acestea, fertilizarea chimic nu poate fi substituit dect partial prin fertilizare
organic, datorit cantittilor insuficiente de ngrsminte organice ce se obtin de la efectivele
de animale ce se cresc n prezent si n perspectiv. n acelasi timp, cresterea aportului de azot
prin fixare simbiotic direct din aer de ctre leguminoase prezint perspective de axtindere pe
2

suprafete mai mari, ntr-un viitor apropiat, mai mult n cazul pajistilor temporare dect al celor
permanente.

Corectarea reactiei solului

Cea mai mare parte din pajistile permanente sunt rspndite pe soluri caracterizate prin
reactie slab acid pn la puternic acid. La aceasta se mai adaug acidifierea solului sub
influenta fertilizrii ndelungate cu ngrsminte pe baz de azot, n special cu azotat de
amoniu si sulfat de amoniu. Scderea valorilor pH, n acest caz, este determinat de procesul
accentuat de bazificare a solului, ca urmare a pierderilor de cationi bazici, pe de o parte prin
levigare mai accentuat, iar pe de alt parte prin exporturi mai mari o dat cu recolta.
O dat cu scderea pH-ului are loc cresterea continutului de aluminiu mobil n
complexul absorbtiv al solului. Prezenta aluminiului mobil n sol n cantitti mari, ca efect al
acidittii, constituie factorul cel mai important care afecteaz nutritia plantelor si calitatea
furajelor pe soluri acide. Excesul de aluminiu mobil, chiar n cantitti foarte mici (20-30 ppm
Al), nrutteste nutritia plantelor cu N, P, K, Ca, Mg, Cu, Zn.
Pe solurile cu reactie foarte acid (pH<4,5) se instaleaz specii acidofile cu valoare
economic sczut sau fr valoare: Nardus stricta, Deschampsia flexuosa, Oreochloa
disticha, Juncus bufonius, Carex leporina, Carex curvula, Luzula luzuloides, Rumex acetosela
etc. Totusi, majoritatea plantelor de pe pajisti suport destul de bine reactia acid a solului.
Pentru nlturarea neajunsurilor semnalate este necesar s se corecteze reactia acid a
solului si s se creeze conditii mai bune de viat pentru plantele valoroase de pe pajisti.
Amendamentele pentru solurile acide au un efect redus asupra productiei pajistilor
permanente, deoarece, aplicate la suprafasa solului, sunt slab si incomplet ncorporate n sol.
Efectul este cu att mai redus cu ct stratul de selin este mai gros, asa cum se ntmpl pe
pajistile de Nardus stricta. Amendamentele pentru pajistile situate pe solurile acide au afecte
deosebite, n special de ordin calitativ, mai ales atunci cnd se aplic mpreun cu
ngrsmintele chimice si organice.
Prin cresterea valorilor pH, n urma amendrii, se mreste participarea gramineelor cu
valoare fuajer bun si foarte bun, iar la pH > 5,3 creste ponderea trifoiului alb si trifoiului
rosu n vegetatia pajistilor.
Din punct de vedere al compozitiei chimice a furajului, prin amendare creste
continutul n protein brut si productia de protein brut la hectar. Ca urmare a blocrii
aluminiului, n variantele amendate, plantele absorbcantitti mai mari de elemente nutritive si
cresteontinutul furajului n N, P, Ca, Mg, Cu, Zn.
Pe solurile acide, puternic debazificate si cu continut sczut n magneziu, amendarea
cu dolomit, mpreun cu fertilizarea, asigur furaje cu continut normal n calciu si
magneziupentru nutritia animalelor, prevenind deficientele n aceste elemente si mbolnvirea
2

animalelor. Amendarea are ca efect cresterea gradului de digestibilitate a furajului, obtinerea

de sporuri n greutate la tineretul ovin si de crestere n lungime a lnii si n final, venituri
suplimentare importante la unitatea de suprafat.
Toate modificrile produse n plante se datoresc unor modificri aprute n sol sub
influenta amendamentelor. n primul rnd are loc o crestere evident a pH-ului la toate dozele
de amendamente administrate. La valori pH egale sau mai mari de 5,6-5,8, aluminiul mobil
este n mod practic imobilizat si, ca atare, se mbunttesc coeficientii de utilizare aparent a
ngrsmintelor. n consecint, creste exportul de azot cu pn la 38%, cel de fosfor cu pn la
25%, iar cel de potasiu cu pn la 57% fat de variantele neamendate.
Avnd n vedere mbunttirea nsusirilor solului, a calittii furajului, cresterea
productiei zootehnice si mbunttirea strii de sntate a animalelor, amendarea reprezint o
lucrare obligatorie n complexul msurilor de mbunttire a pajistilor permanente, chiar dac
nfluenta ei asupra productiei este nensemnat.

Prevenirea si combaterea eroziunii solului pe pajisti

Eroziunea este procesul natural de desprindere, transport si depunere a particulelor de
sol, datorit, n special apei si vntului, n care omul are de cele mai mult ori o contributie
major. Eroziunea pe pajisti mbrac diferite forme, de la eroziunea de suprafas pn la
eroziunea de adncime.
Prevenirea eroziunii pe pajisti se poate face prin msuri tehnico-organizatorice si
lucrri de ngrijire. Msurile tehnico-organizatorice constau n:

sistematizarea fondului pastoral prin organizarea pasunatului rational;

evitarea suprancrcrii psunii cu animale si a psunatului pe timp umed;
refacerea drumurilor pe pajiste;
respectarea timpului de psunat si a repausului necesar refacerii covorului ierbos.

Lucrrile de ngrijire curente pe pajisti se refer la:

nivelarea musuroaielor;
mprostierea dejectiilor lsate de animale;
amplasarea corect locurilor de odihn pentru animale;
repararea constructiilor pastorale etc.

Combaterea eroziunii solului pe pajisti se face prin lucrri propriu-zise, denumite

lucrri CES, care ai drept scop crearea conditiilor necesare cresterii unui covor vegetal capabil
s protejeze solul. Lucrrile antierozionale se clasific n 3 grupe:

lucrri de retinere sau de evacuare a surplusului de ap;

lucrri de combatere a eroziunii si de stabilizare a solului prin plantatii silvice;
lucrri speciale pe ogase si ravene.
2

Retinerea apei din precipitatii se impune mai ales pe pajistile permanente din zonele
de step si silvostep, iar pe pajistile temporare, mai ales n anul I de vegetatie, pentru a evita
splarea solului si a semintelor folosite la semnat.
Evacuarea surplusului de ap de pe pajistile situate pe pante se face numai n zonele
cu exces de umiditate si se efectueaz, pentru aceasta, urmtoarele lucrri:

brzduire;
scarificare;
utilizarea valurilor orizontale si nclinate de pmnt;
utilizarea unor canale orizontale si nclinate de coast.

Brzduirea const n trasarea unor brazde pentru a favoriza infiltrarea apei n sol,
provenit din precipitatii sau din topirea zpezii si a reduce scurgerile de suprafat.
Gropile fcute cu tvlugul cu colti contribuie la retinerea apei si prezint avantajul c
nu se deformeaz suprafata solului si nici nu se reduce suprafata acoperit cu vegetatie.
Scarificarea const n efectuarea, pe curbele de nivel, a unor santuri nguste, cu
ajutorul unui cutit special (scarificator), la diferite adncimi, pentru a permite nfiltrarea apei
n sol si a stvili astfel aeroziunea.
Valurile de pmnt reprezint coame sau spinri (digulete) dispuse paralel sau sub un
unghi ascutit fat de curbele de nivel, avnd n amonte un sant cu baza larg. Dup nclinarea
axului longitudinal, valurile de pmnt pot fi:

nclinate sau
orizontale.

Valurile orizontale se construiesc n regiuni secetoase, pe versanti lungi, cu nclinatia

ntr-un singur sens, pe terenuri fr alunecri si soluri cu textur luto-argiloas, fr subsol
nisipos. Lungimea valurilor este egal cu cea a tarlalelor, fiind cuprins ntre 300 si 700 m. iar
taluzurile vor fi astfel alese nct s permit mecanizarea lucrrilor pe pajisti si trecerea
animalelor n timpul psunatului.
Valurile nclinate au rol de interceptare a apei de scurgere si deversarea ei ctre un
debuseu, cu scopul reducerii scurgerii de suprafat si evitrii splrii solului. Se fac pe
solurile grele, cu capacitate redus de infiltrare, pe versanti uniformi, cu panta de 12-15%, n
zonele cu precipitatii suficiente si numai n mod exceptional, n zonele de step si silvostep,
pentru protectia solului la ploile mari.
Canalele de coast au rolul de a retine total sau partial apa de scurgere de pe versanti.
Ele se fac pe terenurile cu pant uniform si fr rigole sau ogase. durata de folosire a
canalelor de coast este de 5-10 ani, dup care se refac. Ca si valurile de pmnt, canalele de
coast sunt de dou feluri:

orizontale si
nclinate.
2

Canalele orizontale sau de nivel se fac paralel cu curbele de nivel, rolul lor fiind
retinerea n totalitate a apei ce se scurge pe versanti. Solul trebuie s aib textur mijlocie si s
fie suficient de permeabil, iar terenul s aib suprafasa ct mai regulat, s nu prezinte
fenomene de alunecare si panta s nu depseasc 20-25% pe psuni si 35% pe fnete.
Canalele nclinate au rolul de a elimina apa din preciptatii ca si valurile de pmnt
nclinate si se construiesc la vrful ogaselor si ravenelor active. Apa colectat este condus
ctre un debuseu natural.
Vegetatia forestier are un rol important n combaterea eroziunii solului, deoarece
aceasta poate retine prin frunze si ramuri pn la 70% din apa de precipitatii, iar restul de 30%
cade pe sol sau pe litiera care se formeaz si se infiltreaz n sol. Sistemul radicular al
speciilor permite fixarea solului, dndu-i o stabilitate mai mare la eroziune, faciliteaz
infiltrarea apei n sol si creeaz conditii favorabile de dezvoltare a vegetatiei ierboase. De
asemenea, speciile silvice reduc viteva vntului, a insolatiei, a evapotranspiratiei, retin zpada
etc.
Speciile forestiere se folosesc pe pajisti pentru:

perdele antierozionale si
plantatii n masiv.

Perdelele antierozionale mbunttesc conditiile de microclimat, au un rol important n

prevenirea si combaterea eroziunii, fiind si o petod de delimitare a parcelelor pe pjisti si de
producere a materialului lemnos. Se prevd pe versanti cu pante mai mari de 18-20%, cu
lungimea de peste 200 m, mai ales pe pajistile din zonele de step si silvostep, avnd rolul de
a retine o parte din apa provenit din scurgerile de suprafat de pe terenurile din amonte, de
retinere a zpezii, de micsorare a vitezei vntului, constituind si un adpost contra insolatiei
puternice.
Plantatiile silvice n masiv se recomnad a fi nfiintate pe suprafetele de ogase si
ravene active, sau pe cele puternic erodate si cu pante mai mari, care nu pot fi nierbate.
Plantarea de arbori sub forma unor perdele sau masive se practic si pe terenurile
supuse alunecrilor, lucrarea completndu-se cu nierbarea. Pentru a nu se distruge arborii,
pajistea se scoate de la psunat si se ngrdeste.
n cazul n care nu se pot face lucrri de nivelare a ogaselor si ravenelor, pentru
combaterea eroziunii de adncime se fac lucrri speciale, care se refer la:

cleionaje;
praguri;
baraje;
fascinaje;
garnisaje;
grdulete.

Cleionajele se construiesc transversal pe directia de naintare a torentului, n partea

mijlocie si treimea superioar a ogaselor si ravenelor active. Pot fi simple, alctuite dintr-un
singur rnd de pari cu mpletituri de nuiele sau din dou rnduri; spatiul dinte rnduri se
umple cu material coeziv, care se compactizeaz bine cu maiul. Parii se ncastreaz bine n
malurile ogaselor si ravenelor si la baz. n amonte, se protejeaz prin construirea unor perne
de fascine si n aval prin radier. Cleionajele pot fi rectilinii sau curbate si n acest din urm caz
se iau msuri speciale de consolidarea lor cu contrafise.
Fascinajele se construiesc pe soluri usoare nlocuindu-se mpletiturile prin 2-3 rnduri
de fascine, asezate ntre dou rnduri de pari grosi de 12-16 cm, la distant de 50-60 cm.
Radierul se construieste din fascine asezate longitudinal.
Garnisajele reprezint lucrri de consolidarea bazei ravenelor prin asezarea unui strat
de material lemnos rezultat prin curtirea pajistilor de arbori si arbusti, ntr-un strat gros de
40-50 cm, fixat cu ajutorul unor pari sau prjini. Pe materialul colmatat se fac plantri pentru
a se fixa definitiv baza ravenei.
Pragurile si barajele sunt lucrri dispuse transversal pe patul albiei, care se fac n
partea mijlocie si inferioar a ogaselor si ravenelor. Pragurile au o nltine de pn la 1,5 m,
iar barajele au nltimea de peste 1,5 m, ambele de a consolida albia si de a retine aluvinile.
Aceste lucrri se fac din piatr sau beton, diemnsionarea lor se face pe baza calculelor
hidrologice, de stabilitate.
Grduletele se construiesc pe malurile ravenelor, din pari de esent tare, lungi de 1 m,
grosi de 8-10 cm, care se bat n pmnt la 50-60 cm, distanta dintre ei fiind de 40-50 cm, care
se mpletesc cu nuiele pe toat nltimea si se amplaseaz pe curbele de nivel n siruri continui
sau ntrerupte.

ndeprtarea vegetatiei lemnoase

n lipsa lucrrilor curente de mbunttire si ngrijire, precum si n cazul folosiri
nerationale, speciile lemnoase se instaleaz treptat si pe pajisti, mrindu-si gradul de acoperire
de la un an la altul. n acest mod se diminueaz suprafata util a pajistilor si se deterioreaz
compozitia lor floristic, deoarece se nmultesc speciile ierboase mai putin apreciate din punct
de vedere furajer, adaptate la conditiile de creltere nou create.
Pentru prevenirea extinderii vegetatiei lemnoase, se execut curtiri anuale. Pe
pajistile pe care nu s-au efectuat curtirile o perioad mai ndelungat si s-a instalat vegetatia
lemnoas, sunt necesare lucrri de defrisare a acesteia.
Defrisarea vegetatiei lemnoase se face pe baza unor studii si documentatii n care se
prevd toate detaliile privind organizarea si efectuarea lucrrii. n urma acestor studii se
elaboreaz proiecte, denumite amenajamente silvopastorale, n care se tine seam de
prevenirea eroziunii solului, de crearea zonelor de refugiu pentru animale, de ocrotirea
speciilor lemnoase rare. Vegetatia lemnoas se ndeprteaz total sau partial.
2

Curtirea pajistilor de vegetatie lemnoas se poate efectua manual, mecanizat sau

chimic.
Defrisarea pe cale mecanic se face pe terenuri cu panta pn la 51%, cu masini
speciale care se utilizeaz diferentiat, n functie de stadiul dezvoltrii vegetatiei lemnoase.
Tufele lemnoase cu diamentrul pn la 2,2 cm se distrug cu masina de curtat pajisti MCP1,5m, iar cele cu diametrul pn la 4 cm, cu masina MCP-2. Arboretul cu diametrul tulpinilor
la sol pn la 15 cm se distruge cu echipamentul de tiere a arboretului ETA-3, iar arborii cu
diametrul pn la 70 cm se scot cu rdcini, cu ajutorul mpingtorului pentru defrisare,
actionat de tractorul S-1500. Cioatele rmase dup defrisare se scot din sol cu ajutorul
echipamentului EEC-1,2, purtat n spate pe tractoare cu senile. Adunarea arboretului tiat, a
cioatelor si a rdcinilor scoase, se face cu echipamentul de strns arboret si cioate ESAC-3,6.
Distrugerea vegetatiei lemnoase pe cale chimic este o msur care completeaz
lucrrile mecanic de combatere. De regul, folosirea arboricicdelor se imppune pentru
eliminarea lstarilor tineri ce apar din coletele si rdcinile rmase n sol dup defrisare.
Defrisarea manual foloseste ca unelte toporul coas, sapa de defrisat, coasa de
arbusti, cosorul de defrisare etc. Speciile lemnoase care nu lstresc se taie ras la suprafata
solului, cele cu drajoni din colet se ndeprteaz mpreun cu coletul, iar cele cu drajonare
radicular se reteaz de mai multe ori n perioada de vegetatie.

Combaterea buruienilor
Prin buruieni ale pajistilor se nteleg speciile lipsite total sau partial de valoare
furajer, cele duntoare vegetatiei ierboase valoroase, care depreciaz calitatea produselor
obtinute de la animale si cele vtmtoare sau toxice.
La mburuienarea pajistilor permanente contribuie lipsa lucrrilor curente de ngrijire
(cosirea plantelor neconsumate, mrstierea dejectiilor dup psunat, distrugerea
musuroaielor), cosirea cu mult ntrziere a fnetelor, dup ce buruienile au format seminte,
folosirea nerational prin psunat, fertilizarea unilateral cu azot, trlirea nerational, excesul
sau deficitul de umiditate n sol. Pentru combaterea buruienilor din pajisti se cunosc metode
indirecte si directe, pe lng cele de prevenire.
Metodele indirecte se refer la lucrrile de mbunttire si folosire rational a
pajistilor: mbunttirea regimului de umiditate, aplicarea ngrsmintelor si amendamentelor,
distrugerea musuroaielor etc.
Metodele directe se folosesc cnd pajistile au un grad de mburuienare ridicat, cu
multe plante toxice care cresc n vetre, iar msurile de combatere indirecte nu dau rezultate
corespunztoare. Metodele directe de combatere a buruienilor sunt pe cale mecanic si
chimic.

Metodele mecanice constau n cosirile repetate care duc la epuizarea buruienilor,

plivitul, prin retezarea de la suprafat a buruienilor ce se nmultesc numai prin seminte, de sub
colet a celor ce formeaz lstari din colet si smulgerea complet din pmnt a buruienilor cu
nmultire vegetativ prin bulbi, rizomi, stoloni. Toate aceste lucrri se fac nainte de
fructificarea plantelor si au un caracter de continuitate.
Metodele chimice reprezint o metod rapid si eficient prin folosirea ierbicidelor.
Aplicarea acestra pe pejistile permanente trebuie s reprezinte o metdp la care se recurge n
situatii cu totul speciale, cnd celelalte metode mai simple si mai putin costisitoare nu dau
rezultate corespunztoare.
Pe pajistile cu grad ridicat de mburuienare se folosesc ierbicide neselective, care
distrug toat vegetatia, n vederea supransmntrii sau nfiintrii de pajisti temporare.
Pentru majoritatea speciilor de buruieni, erbicidele se aplic primvara sau toamna, n
plin vegetatie, pn la nflorire.

Nivelarea terenului
Suprafete nsemnate de pajisti permanente sunt puternic denivelate, ca urmare a
formrii de musuroaie de origine animal sau vegetal. La acestea se adaug suprafetele
denivelate n urma defrisrii vegetatiei lemnoase si cele cauzate de eroziunea solului si de
alunecrile de teren.
Musuroaiele anuale, de origine animal, de distug relativ usor, manual sau folosind
grape cu colti ori masini speciale. Musuroaiele ntelenite pot fi distruse cu masini de curtat
pajisti (MCP-1,5 sau MCP-2) sau cu grederul semipurtat pentru pajisti. n cazul cnd
musuroaiele ocup peste 30-40% din suprafate pajistilor, iar panta terenului este mai mic de
20, se recomand destelenirea si nfiintarea pajistilor temporare. Indiferebt cu ce mijloace se
face distrugerea musuroaieloe, acestea trebuie bine mruntite, mprstiate uniform si
nsmntarea unui ameste de graminee si leguminoase perene specific zonei.

Curtirea pajistilor, ndeprtarea pietrelor, grparea

Prin lucrrile de curtire se ndeprteaz de pe pajisti resturile vegetale depuse de ape,
mrcinisurile, pietrele, buturugile si cioatele rmase dup defrisarea vegetatiei lemnoase.
Lucrrile se execut mecanizat sau manual, n functie de pant si de gradul de
acoperire a pajistii cu asemenea materiale. Aceste lucrri se execut de regul primvara
devreme.
Strngerea pietrelor este o lucrare obligatorie pe psunile de munte, n specila pe
terenurile plane sau slab nclinate din etajele pdurilor de fag, molid si etajul subalpin.

Pietrele se pot strnge mecanizat, cu echipamentul de strns arboret si cioate (ESAC-3,6),

purtat n fata tractorului Sm-800.
Grpatul pajistilor se recomand numai pe pajistile de lunci, dominate de specii
stolonifere, care necesit o bun aerare a solului sau n cazul depunerii unui strat de aluviuni.
Pe alte tipuri de pajisti, grpatul se face numai n complex cu lucrrile de fertilizare, aplicare a
amendamentelor, distrugerea musuroaielor si supransmntarea. Prin grpatul pajistilor se
mbunttesc conditiile de aer din sol, se face o mineralizare mai bun a materiei organice si o
mai bun aprovizionare cu ap.

Supransmntarea
Dup fertilizare, supransmntarea reprezint cea de-a doua msur tehnologic de
baz pentru sporirea productiei si mbunttirea calittii pajistilor permanente.
n planul de supransmntare se incud pajistile permanente cu grad redus de
acoperire cu vegetatie, precum si cele cu compozitie floristic necorespunztoare, n special
cu procent redus de leguminoase. De asemenea, supransmntarea este obligatorie pe
pajistile fertilizate prin trlire si pe cele pe care s-au efectuat lucrri de combatere a
buruienilor, a vegetatiei lemnoase, lucrri de nivelare si de combatere a eroziunii solului, care
prezint multe goluri n vegetatie.
Epoca optim de efectuare a supransmntrii este primvara devreme, nainte de
pornirea plantelor n vegetatie. Prin semnatul la aceast epoc, smnta germineaz mai
rapid beneficiind de rezerva de ap din primvar, iar tinerele plante concureaz mai usor cu
vegetatia existent.
Pe terenurile nivelate si cu panta uniform, supransmntarea se execut, n cele mai
buen conditii, cu masinile combinate pentru prelucrat solul pe rnduri si semnat. Pe
terenurile n pant, lucrarea se execut obligatoriu pe directia curbelor de nivel. Dup
supransmntare se efectueaz tvlugirea cu tvlugi netezi sau inelari, prevzuti ci greutti
suplimentare.

2.2. Msuri radicale

Refacerea radical a pajistilor permanente degradate si mbunttirea prin lucrri de
suprafat se completeaz reciproc, functie de conditiile stationale. Aceste lucrri radicale se
aplic pe pajistile aflate ntr-un stadiu avansat de degradare (acoperire cu vegetatie <50-60%,
ponderea buruienilor >30%, musuroaie >30% etc.) si constau n nfiintarea de pajisti
temporare.

CAPITOLUL III
2

nfiintarea de pajisti temporare n locul pajistilor

permanente degradate

nfiintarea de pajisti semnate (tempore) n locul pajistilor permanente degradate, sau

n teren arabil afectat producerii furajelor, constituie una dintre cele mai importante verigi n
procesul mbunttirii bazei furajere.
Complexul de lucrri care se aplic pentru nfiintarea pajistilor semnate, n locul
pajistilor permanente degradate, este cunoscut sub denumirea de mbunttire radical sau
regenerarea pajistilor.
Metoda de refacere radical implic distrugerea n totalitate a covorului ierbos
existent, prevalarea si nlturarea cauzelor care au dus la instalarea lui pe de o parte, iar pe de
alt parte, crearea conditiilor ca noua pajiste s se poat mentine n cultur.
nainte de refacerea radical sunt necesare cteva lucrri pregtitoare ca: desecarea,
ndeprtarea pietrelor, a cioatelor si a vegetatiei lemnoase, distrugerea musuroaielor si
nivelarea terenului, care contribuie la executarea destelenirii n bune conditii.
n vederea pregtirii terenului se aplic mai multe metode, care variaz n functie de
panta terenului, de grosimea stratului de telin si de vegetatia existent. n general, se isting
urmtoarele tehnologii de distrugere a telinii:

Cu mobilizarea total a stratului de sol.

n acest caz, pregtirea terenului presupune n mod obligatoriu folosirea plugului. O

dat cu efectuarea arturii se ncorporeaz n sol si ngrsmintele pe baz de fosfor si potasiu
(dac este necesar), gunoiul de grajd si amendamentele. Metoda se recomand pe solurile mai
profunde, cu un strat gros de telin. Destelenirea se execut cu plugul, la adncimea de 20-25
cm, n raport cu grosimea stratului de telin, ntotdeauna vara sau toamna. Pentru a obtine o
artur de bun calitate, lucrarea trebuie s fie precedat de prelucrara telinii cu grapa cu
discuri n dou treceri, executate perpendicula una pe cealalt.
Frecvent, ms, se practic destelenirea la sfrsitul verii nceputul toamnei, iar
primvara se poate pregti pentru semnat n bune conditii. Lucrrile de pregtire a patului
germinativ se execut atunci cnd se poate iesi n cmp si vor fi executate de asa natur, nct,
pe ct posibil, s se evite pierderile de ap din sol.

Cu mobilizarea partial a stratului de sol.

n acest caz, terenul se lucreaz cu grapa cu discuri sau freza. O astfel de lucrare este
indicat la destelenirea pajistilor situate n zone de cmpie sau cele de deal, situate pe terenuri
n pant sau cu un strat subtire de telin.
Freza poate fi folosit pentru prelucrarea telinei, realizndu-se o lucrare superioar
celei cu grapele cu discuri. Lucrarea cu freza presupune una-dou treceri, prima trecere
executndu-se superficial, la 8-10 cm, iar cea de-a doua mai adnc, la 12-14 cm.

Fr mobilizarea solului; cnd orografia terenului nu permite nici un fel de lucrri de

mobilizare a terenului, sau cnd vegetatia este foarte rar, se aplic supransmntarea
vechiului covor, fr nici o lucrare pregtitoare.

Pajistile semnate pot si nfiintate fie direct n artura de destelenire, fie dup o
perioad de 1-3 ani, n care terenul se cultiv cu culturi anuale.
Prima variant este cunoscut si sub denumirea de regenerare rapid a pajistilor,
presupune un teren curat de buruieni, bine mruntit si uniform. Folosirea timp de 1-3 ani,
imediat dup destelenire, ca plant premergtoare a unei culturi anuale, se recomand numai
pe terenurile unde telina foarte deas nu a putut fi suficient mruntit, pe terenurile foarte
mburuienatevsi pe solurile turboase, unde lucrrile repetate, aplicate plantelor anuale, pot
conduce la o mbunttire a nsusirilor solului.
Ca plante premergtoare, se recomand n primul rnd prsitoarele: sfecl furajer,
cartoful si bostnoasele sau alte plante furajere semnate cu densitate mai mare: ovzul,
borceagul, porunbul furajer etc.
Spre deosebire se pajistile permanente, unde ngrsmintele se pot aplica numai la
suprafata solului, n cazul nfiintrii pajistilor semnate se creaz posibilitatea ncorporrii n
sol a ngrsmintelor si amndamentelor. Aplicarea ngrsmintelor minerale se face n mod
diferentiat, tinndu-se cont, n primul rnd, de aprovizionarea solului cu elemente nutritive si
de materialul biologic ce se foloseste la semnat. ngrsmintele pe baz de azot nu se
preteaz pentru fertilizarea de aprovizionare, deoarece au un grad mare de solubilizare; totusi,
doze mici pot fi luate n considerare, n functie de speciile ce vor fi nsmntate.
n conditiile trii noastre se impune nfiintarea pajistilor semnate, prin cultivarea
amestecurilor formate din graminee si leguminoase perene si, mai rar, a celor numai pe baz
de graminee.
Cultura amestecului de graminee si leguminoase prezint o serie de avantaje:

productivitate ridicat ca urmare a utilizrii mai bune a niselor ecologice din biotopul
respectiv;
productii mari de protein al gramineelor n prezenta leguminoaselor si sporirii
continutului de protein al gramineelor n prezenta leguminoaselor;
economie de ngrsmnt pe baz de azot n urma fixrii azotului atmosferic prin
intermediul bacteriilor genului Rhizobium spp. localizate n nodozittile radiculare ale
leguminoaselor;
2

obtinerea unui furaj echilibrat n substante nutritive (glucide, proteine, elemente

minerale si vitamine);
posibilitti de nsilozare, evitarea aparitiei meteorizatiilor la animale;
palatabilitatea ridicat a furajului obtinut;
rezistenta mai bun la ger si secet a plantelor crescute n amestec fat de culturile
pure;
repatizarea mai bun a spatiului de nutritie din sol;
capacitate mai bun de refacere a structurii solului etc.

Persoana care nfiinteaz o pajiste semnat sau regenereaz pajistile alege speciile si
variettile de graminee pentru semnat n functie de modul de exploatare si va cuta
combinarea amestecurilor n functie de psunat, cosit sau o combinare a acestor dou.
n alegerea speciilor trebuie s se tin seama, n primul rnd, de capacitatea de
adaptare echivalent cu rspndirea lor spontan extins si de potentialul lor productiv,
precum si de valoarea frajer. Un alt criteriu n alegerea speciilor, n vederea nsmntrii
amestecurilor, l constituie capacitatea de competitie. n cazul amestecurilor de graminee si
leguminoase, un rol major n mentinerea echilibrului dintre speciile participante revin
competitiei interspecifice care se desfsoar pentru ap, lumin, spatiu, elemente nutritive etc.
Principalele nsusiri de care trebuie s se tin seama la alegerea speciilor de graminee,
n vederea nfiintrii pajistilor semnate sunt urmtoarele: capacitatea de instalare, pornirea n
vegetatie primvara, supletea exploatrii, precocitatea nspicrii, durata nspicrii, randament
(t SU/ha), valoare alimentar (palatabilitate, ngestia de ctre animal, digestibilitate,
continutul n proteine si valoarea energetic), rezistent la boli, temperaturi sczute, ploi si
secet, longevitatea si nspicarea n anul nsmntrii.
Cerinta de baz care trebuie luat n considerare, n cazul alctuirii amestecurilor, este
ca acestea s formeze culturi dese cu productii ridicate si s asigure, n continuare, dezvltarea
echilibrat a covorului vegetal spre o pajiste de durat, bine adaptat conditiilor stasionale. n
stabilirea proportiilor dintre specii se tine seama, n primul rnd, de capacitatea de concurent
a acestora, fcnd o deosebire ntre dezvoltarea plantelor n tinerete si dezvoltarea lor n anii
urmtori, care la multe specii se prezint diferit.
Smnta trebuie s corespund prevederilor cuprinse n standarde. Calcularea normei
de semnat comport doua faze: calcularea normei de semnat n cultur pur si calcularea
normei de smnt pentru fiecare specie din amestec.
Norma de smnt n cultur pur N =

, n care

D- numrul germinabil de boabe la

MMB- masa a 1000 boabe (g)

Su- smnta util =

, n care P este puritatea semintelor (%) iar G este facultatea

de germinatie (%)
Calcularea cantittii de smnt (C) pentru fiecare specie din amestec se face dup
urmtoarea formul:
C=

, n care N este norma se semnat n cultur pur (kg/ha) si K este procentul

de participare (%) n amestec.

Semnatul amestecurilor de graminee si leguminoase se poate efectua cu sau fr
plant protectoare. Semnatul cu plant protectoare (n cultur ascuns) se recomand n
regiunile foarte ploiase sau n conditii de irigare, fiind justificat, n aceste cazuri, prin
pericolul foarte mare de mburuienare. n astfel de cazuri, norma de seminte care se foloseste
pentru planta protectoare (o cereal de primvar), va fi redus cu 50%. Planta protectoare
care a dat rezultatele cele mai bune a fost ovzul recoltat ca mas verde, iar cele mai slabe,
Trifolium resupinatum si Lolium multiflorum.
Epoca de semnat optim este primvara devreme, de ndat ce terenul permite
executarea lucrrilor de pregtire a patului germinativ. n zonele cu multe precipitatii si bine
esalonate pe timpul verii, cu toamne lungi, precum si n conditii de irigare, semnatul
amestecurilor se poate efectua si spre sfrsitul verii.
Metodele de semnat variaz n functie de o serie de factori ca: semnatul cu sau fr
plant protectoare, configuratia terenului, masinile existente, nsusirile semintelor etc.
La noi se recomand, n general, semnatul n rnduri dese, la 12,5 cm distant, cu
ajutorul masinilor de semnat universale prevzute cu cutii pentru seminte mici. n cazul
folosirii plantei protectoare, aceasta se seamn prima si apoi, perpendicular pe rndurile
plantei protectoare se seamn amestecul.
n cazul n care panta terenului nu permite semnatul mecanic, aceasta se efectueaz
manual, prin mprstiere. Uneori, semnatul prin mprstiere, fie cu mn, fie cu masina de
semnat cu tuburi scoase, este impus si de seminte care prezint ariste sau smocuri de perisori
ce mpiedic curgerea lor prin tuburile masinii. Pentru o repartitie mai bun se mai
recomand amestecarea semintelor cu ngrsminte chimice, n raport 1:2.
Indiferent de metoda de semnat aplicat, trebuie avut n vedere acoperirea
corespunztoare cu pmnt a semintelor. Aceasta se impune mai ales n cazul mprstierii,
recomandndu-se n acest sens, folosirea tvlugilor inelari sau a grapelor.
Adncimea de semnat este cuprins ntre 1 si 3 cm, depinznd de mrimea
semintelor, textura si gradul de umiditate al solului.

Pentru realizarea unui contact intim ntre seminte si sol, dup semnat se impune, n
mod obligatoriu, tvlugirea terenului, fie cu tvlugul neted, fie cu cel inelar.
Obtinerea unui covor vegetal uniform si bine ncheiat depinde n mare msur, de
lucrrile care se plic n primul an. Acestea trebuie s fie orientate spre crearea de conditii
optime de crestere si dezvoltare pentru tinerele plante de graminee si leguminoase.
Distrugerea crustei este o prim lucrare care se impune, tinndu-se seama de puterea
mic de strbatere. Lucrarea se realizeaz la cteva zile de la semnat, cu ajutprul tvlugului
neted nfsurat cu srm ghimpat sau cu tvlugul inelar.
Combatearea buruienilor reprezint cea mai important lucrare de ntretinere n anul
nsmntrii. n primele luni de vegetatie, plantele de graminee si leguminoase perene sunt
firave, cu un sistem radicular foarte redus, existnd pericolul ca ele s fie nbusite de
buruienile anuale ce apar ntr-un numr mare.Pe cale mecanic se recomand cositul repetat al
plantelor, la nflorirea buruienilor.
ncepnd de la al doilea an de la nsmntare, principalele lucrri de ntretinere sunt:
completarea golurilor, care se recomnad a se efectua n al doilea an de vegetatie, prin
supransmntarea aceluiasi material vegetal n teren mobilizat n prealabil prin grpare;
cosirea resturilor dup psunat (dup ciclurile 1 sau 2); lucrri de igien cultural, ntre care,
n primul rnd, distrugerea musuroaielor.
Irigarea se recomand, n special, n regiunile secetoase de cmpie, unde apa
reprezint conditia de baz pentru reusita pajistilor semnate. Ea contribuie la obtinerea unor
productii ridicate, bine esalonate n decursul perioadei de vegetatie. De asemenea, se irig si
n celelalte regiuni ale trii, unde precipitatiile anuale sunt neuniform repartizate, semnalnduse n mod frecvent perioade de secet
Fertilizarea se face att la nfiintarea pajistilor semnate (fertilizarea de baz), ct si pe
parcursul folosirii lor (fertilizarea de ntretinere). Avnd n vedere fertilizarea de baz, aplicat
la nfiintarea pajistilor semnate, n primul si n al doilea an de folosint, n culturile neirigate,
de regul nu apare necesitatea unei fertilizri de ntretinere cu fosfor si potasiu. n anul al
treilea, se poate recomanda, orientativ, administrarea, cel mai bine toamna, a 50-60 kg
50-60 kg

. Cu privire la fertilizarea de ntretinere cu azot, n culturi neirigate, n cazul n

care ponderea leguminoaselor n covorul vegetal este de minim 40%, de regul, este suficient
s se aplice o norm de 60 kg/ka N, la sfrsitul iernii sau la nceputul primverii.
Fat de folosirea pajistilor permanente, la pajistile temporare apar cteva
particularitti:
n anul I de vegetatie, se recomand ca pajistile temporare, indiferent de
destinatia lor ulterioar, s fie folosite ca fneat, la nspicarea-nflorirea gramineelor
si nflorirea leguminoaselor, deci ceva mai trziu dect n ceilalti ani;
cnd covorul vegetal este bine ncheiat, iar solul cu umiditate normal, se poate face
psunatul chiar din anul I, ncepnd cu ciclul II de vegetatie, dar cu o
2

ncrctur mult mai redus si numai pentru un timp scurt;

ncepnd cu anul al doilea de vegetatie se va aplica modul de folosire stabilit la
nfiintarea pajistii;
pe terenurile cu pante de peste 20% se recomand ca pajistile temporare s fie folosite
numai prin cosit pentru a preveni degradarea solului prin eroziune.
Durata de folosire economic a pajistii temporare este limitat. Dup 3-5 ani de
folosire covorul vegetal ncepe s se rreasc mai ales prin disparitia treptat a leguminoaselor
si la aparitia de specii nevaloroase. n aceste situatii se impune refacerea pajistilor respective,
care se poate realiza prin dou procedee: supransmntare sau rensmntare.
Supransmntarea pajistilor temporare se face ca si n cazul celor permanente, numai
c se foloseste ca material de semnat mai mult seminte sau fructe de leguminoase (lucern,
trifoi, sparcet);
n anul supransmntrii se recomand fertilizarea cu doze moderate de azot (50-60
kg/ha) si folosirea numai prin cosit.
Rensmntarea pajistilor temporare presupune destelenirea covorului vegetal devenit
necorespunztor, alegndu-se, ca si n cazul pajistilor permanente degradate, tehnologia cea
mai potrivit si apoi semnarea unui amestec de graminee si leguminoase perene.

CAPITOLUL IV
Folosirea pajistilor prin psunat

4.1. Sisteme de psunat

Diferitele sisteme de psunat pot fi mprtite n dou categorii:

psunatul nerational, liber sau continuu si

psunatul rational sau ciclic.

Psunatul nerational
Este sistemul de psunat practicat din cele mai vechi timpuri,, fiind un sistem extensiv.
Conform acestui sistem, animalele sunt lsate libere s pasc pe psune, din primvar pn
n toamn. Grija ciobanilor se rezum doar la a duce animalele la adpat, de a le mulge si de a
le veghea ca ele s nu se rneasc sau rtceasc.
n timpurile mai vechi, cnd numrul de animale de pe psune era mic, acest sistem
era bun si economic. Acum, cnd numrul de animale sporeste, sistemul nu se mai dvedeste
corespunztor, din mai multe motive:

necalculndu-se numrul de animale ce pot psuna pe o anumit tarla se ajunge la

situatia ca psunea s fie suprancrcat sau subncrcat;
n cele mai multe cazuri nu se aplic lucrri de ngrijire n mod corespunztor,
animalele stnd tot timpul pe psune;
plantele cresc n conditii bune 1-1,5 cm/zi, ceea ce face ca ele s fie psunate de peste
10 ori ntr-o perioad de vegetatie, avnd drept consecint slbirea si disparitia lor;
putnd psuna ce vor, animalele nu consum speciile necorespunztoare care, ca atare,
formeaz seminte si deci se nmultesc, ducnd inevitabil la mburuienarea pajistii;
pe terenurile n pant, prezenta continu a animalelor duce la distrugerea stratului de
telin si la declansarea gravelor fenomene de eroziune a solului;
psunatul continuu, deci si pe vreme umed, duce la bttorirea solului, la formarea de
gropi si musuroaie, toate culminnd cu formarea de gropi si musuroaie, toate
culminnd cu aparitia unor conditii necorespunztoare de viat pentru plantele
valoroase si n consecint, acestea dispar.
2

O variant a acestui psunat, aplicat n tara noastr si care constituie de fapt o

ncercare de rationalizare, este aceea de a conduce turma pe un anumit drum, care de obicei
este modificat, astfel nct animalele nu stau pe acelasi loc ci psuneaz pe locuri diferite si n
aceeasi zi si n zile diferite.
O alt variant a psunatului liber este psunatul n front, psunat ce se aplic n
special cu ovinele. n acest caz, ciobanul st n fata turmei si pe msurce se consum iarba, el
se retrage dnd posibilitatea animalelor s nainteze.

Psunatul rational
Psunatul rational are, ca principiu, mprtirea psunii n tarlale. Prin aplicare unui
psunat intensiv, iarba de pe pajiste este mult mia bine valorificat. Desi sporurile zilnice n
greutate la animale sunt influentate de o serie de factori, factorul de baz rmne abundenta si
calitatea furajului.
Principiul de baz al psunatului rational const n mprtirea psunii n tarlale,
psunarea unei tarlale un anumit timp, dup care se trece pe o alt tarla.
Avantajele acestui sistem de psunat sunt, dintre cele mai importante, urmtoarele:

se limiteaz timpul petrecut de animale pe un unumit teritoriu;

sporeste productia psunilor, ca urmare a faptului c plantele, dup folosire, au timp
pentru refacere;
ciclurile de psunat determin o mai bun uniformizare a productiilor n decursul
perioadei de vegetatie;
nlturarea psunatului selectiv, prin faptul c animalele sunt obligate s consume
toate speciile, adic att cele valoroase ct si cele nevaloroase, ceea ce face ca
procentul de buruieni s se reduc si deci s se mbuntteasc compozitia floristic a
pajistii;
folosirea uniform a ntregii suprafete de psunat nemaiexistnd suprafete subpsunate
sau suprapsunate;
sporeste gradul de consumabilitate al plantelor;
posibilitatea aplicrii lucrrilor de mbunttire al pajistilor;
nestationnd pe acelasi loc, animalele nu distrug telina si, n consecint, nu se
declanseaz fenomene erozionale;
obtinerea unor productii mai mari la animale (lapte, carne), prin faptul c au tot timpul
la dispozitie furajul n cantitatea si de calitatea corespunztoare;
prevenirea mbolnvirii animalelor de parazitoze, pentru c n intervalul de 25-30 zile
ct animalele lipsesc de pe tarla, oule si larvele parazitilor sunt distruse de razele
soarelui;
posibilitatea gruprii animalelor pe categorii omogene, ceea ce prezint mari avantaje
din punct de vedere tehnic, economic si organizatoric.
2

n cadrul acestui sistem de psunat, exist mai multe variante.

Psunatul dozat const n atribuirea spre furajare a unor portiuni de iarb delimitate de
un gard electric, portiuni a cror suprafat este calculat n functie de productie si numrul de
animale de asa manier nct s se asigure hrana pentru o zi sau o jumtate de zi. Aceast
suprafat este variabil, n functie de productie si perioada psunatului. Psunatul dozat se
poate executa si fr mprtirea psunii n tarlale, cnd se folosesc garduri electrice mobile.
Un astfel de psunat nu poate fi aplicat dect pe pajisti productive, ntruct altfel suprafata
delimitat pentru un animal ar fi prea mare.
Psunatul cu portia sau n fsii const n asezarea animalelor pe un aliniament,
atribuind-se fiecrui animal o ltime corespunztoare speciei din care provine. Aceast fsie
se delimiteaz cu gard electric. Gardul se deplaseaz pe msur ce animalele psunnd, au
consumat ntreaga mas vegetativ. Acest sistem are varianta de a ncadra animalele ntre
dou garduri electrice, limitnd total deplasarea animalelor.
O alt mtod este folosirea ierbii la iesle, desi nu este o metod de psunat propriu-zis,
ea se ncadeaz tot n acest sistem, deosebirea constnd n faptul c nu animalele se
deplaseaz la hran, ci hrana la animale. Pentru a se realiza acest lucru, cnd iarba ajunge la
25-30 cm nltime, ea se coseste si este transportat si administrat animalelor.
Toate variantele de psunat rational nu pot fi aplicate dect pe pajistile mbunttite
(folosirea ierbii la iesle numai pe psunile perfect nivelate), pe psunile semnate sau cnd se
psuneaz culturi furajere.

4.2. Tehnica psunatului

Tehnica psunatului se refer la modul n care animalele pasc iarba, la evenimentele

normale zilnice si cele sezoniere care apar cnd animalele sunt pe parla. Psunatul propriu-zis
deci atunci cnd animalele se hrnesc cu iarba psunii se desfsoar n dou perioade
majore:dup rsritul soarelui si nainte de amurg. Timpul ct dureaz psunatul depinde de
administrarea sau nu a furajelor concentrate.
Data nceperii si ncetrii psunatului exercit o mare influent asupra vegetatiei si
conditiilor stationale. Psunatul primvara prea devreme, cnd solul este umed, duce la
distrugerea stratului de telin, la tasarea solului nruttind regiml de aeratie, la formarea de
gropi si musuroaie, iar pe terenurile nclunate se declanseaz grave fenomene de eroziune a
solului. Aceste modificri ale conditiilor stationale atrag dup sine schimbri importante n
conmpozitia floristic, n sensul c dispar cu timpul plante autotrofe, valoroase din punct de
vedere furajer, care sunt mai pretentioase fas de regimul de aer, ap si hran din sol.
Psunatul timpuriu contribuie si la scderea treptat a productiei, deoarece plantele, avnd o
suprafat foliar mai redus, sunt obligate s foloseasc pentru cresterea si refacerea lor
numai substantele de rezerv acumulate n organele din sol, ceea ce duce la epuizarea lor.
2

nceperea psunatului foarte devreme, cnd iarba este prea tnr, prezint neajunsuri
si din alte puncte de vedere . ea contine mult ap si din aceast cauz ea are un efect laxativ
epuizant. Datorit rapidittii tranzitului rezult o eliminare excesiv de sruri minerale de
cupru, magneziu, dar mai ales, de sodiu. Aceast iarb contine foarte putin celuloz, de
aceea se pretez foarte ru la salivatie si la rumegare, animalele fiind predispuse la unele
forme de indigestie sau chiar la meteorizatii. Iarba foarte tnr contine cantitti mari de azot,
ceea ce determin acumularea amoniacului n stomacul animalelor si declansarea unor
fermentatii periculoase.
Psunatul nu trebuie s nceap nici prea trziu, deoarece creste continutul n celuloz,
concomitent cu scderea celui de protein din plante si se reduce gradul lor de
consumabilitate si de digestibilitate.
Epoca optim de ncepere a psunatului este cnd solul s-a zvntat si plantele au ajuns
la nltimea de 10-15 cm n cazul psunilor formate din plante din plante mrunte. Pe psunile
din zonele bogate n precipitatii formate din plante mai nalte, psunatul poate ncepe cnd
plantele au ajuns la nltimea de 15-20 cm. Se admite ca psunatul s nceap cnd plantele au
o nltime mai mare, de 20-30 cm, numai pe psunile cultivate (temporare).
Psunatul n aceste conditii permite regenerarea rapid a plantelor, repartizarea mai
uniform a productiei pe cicluri si mentinerea unei compozitii floristice valoroase.
Toamna, psunatul nceteaz cu 3-4 sptmni nainte de sosirea ngheturilor
permanente, pentru ca plantele s acumuleze suficiente substante de rezerv pe seama crora
vor suporta mai usor temperaturile sczute din timpul iernii, iar primvara pornesc mai
repede n crestere.
n timpul verii, cnd psunile nu asigur necesarul de mas verde pentru o nutritie
normal a animalelor, se va recurge la alte surse de nutreturi verzi, sau se va folosi nutret
seminsilozat (semifn) sau fn.
Modul de executare a psunatului n interiorul fiecrei tarlale prezint, de asemenea,
important att pentru productia animalelor ct si pentru compozitia floristic a psunilor.
Exist dou posibilitti de desfsurare a psunatului n interiorul tarlalelor. n primul
caz animalele au libertatea s se deplaseze pe toat tarlaua, iar n cel de-al doilea li se
limiteaz suprafata de psunat, eventual cu ajutorul unui gard electric, astfel nct nu pot
nainta dect treptat, pe msur ce consum plantele, procedeu care este mult mai bun. n felul
acesta creste gradul de consumabilitate a plantelor, datorit limitrii suprafetei de psunat, se
evit bttorirea solului, prin urmare nu se nruttesc conditiile de viat din sol, iar productia
animalelor va fi mai mare.
Durata zilnic de psunat pe tarla este o alt norm de care trebuie s se tin seama,
deoarece observatiile au artat c animalele reusesc s-si procure hrana necesar n cteva ore
iar n restul timpului nu fac altceva dect s calce iarba si s bttoreasc solul. De aceea
animalele se tin la psunat 6-8 ore/zi, 3-4 ore dimineata iar dup o perioad de odihn se reia
2

psunatul timp de 2-4 ore. Se va prefera psunatul de dimineat n primele ore, de sear sau
de noapte.
nltimea de psunat influenteaz n mare msur modul de regenerare al plantelor si
productia ce se obtine. Cu ct plantele vor fi psunate mai de jos, cu att regenerarea lor va fi
mai slab si productiile la ciclurile urmtoare mai mici, deoarece mugurii superficiali si
lstarii scurti, care au un rol important n refacerea masei vegetative dup psunat, nu mai
particip la acest proces, fiind ndeprtati n timpul psunatului executat prea de jos.
La stabilirea nltimii optime de psunat trebuie s se tin seama de talia plantelor si
modul de repartizare a frunzelor. Plantele de talie joas, la care majoritatea frunzelor sunt
bazale, se pot psuna la o nltime mai mic de la suprafata solului, pe cnd cele de talie
mijlocie si nalt, care au mai multe frunze tulpinale, trebuie s se psuneze la o nltime mai
mare.
Se apreciaz c nltimea optim de psunat este de 4-5 cm de la suprafata solului la
psunile din etajul forestier, 3-4 cm la pajistile cu iarb scund din zonele alpine si de step si
silvostep, 5-6 cm la pajistile semnate. Aceasta se poate realiza prin sporirea sau reducerea
desimii animalelor.
Frecventa psunatului reprezint un alt element de care trebuie s se sin seama. S-a
bserva c recoltrile dese si mai ales cnd sunt executate prea de jos slbesc plantele si reduc
din capacitatea lor de regenerare. n felul acesta, productia scade.
Speciile care alctuiesc vegetatia pajistilor permanente suport n mod doferit
recoltrile repetate ale plantelor. Cele de talie joas, adaptate la psunat ca : Lolium perenne,
poa pratensis, Festuca rubra, Trifolium repens, Medicago lupulina, lotus corniculatus etc.,
suport un psunat repetat, fr ca productia s scad prea mult ctre sfrsitul perioadei de
vegetatie.
Aceasta se datoreaz numrului mare de frunze bazale si lstarilor asternuti pe sol,
care permit refacerea rapid dup psunat. Este totusi bine ca psunatul s nu se repete de
prea multe ori, pentru a permite regenerarea rapid a plantelor si obtinerea unor productii mari
de iarb.
Plantele de talie nalt, care au mai multe frunze tulpinale si care, n general, se refac
mai greu dup psunat, nu suport psunatul repetat.

4.3. Msuri pentru organizarea psunatului rational

Folosirea rational a psunilor presupune aplicarea unui ansamblu de msuri tehnicoorganizatorice care s permit valorificarea maxim a plantelor, mbunttirea continu a
compozitiei floristice, sporirea productiei de iarba si nlturarea unor neajunsuri ale
psunatului liber. Aceste msuri absolut obligatorii sunt: determinarea productiei psunilor,
2

determinarea capacittii de psunat, tarlalizarea, executarea unor lucrri nainte de nceperea

psunatului si n timpul psunatului ct si tehnica psunatului.
Determinarea productiei psunilor se realizeaz prin metode directe si indirecte.
Metoda direct sau a cosirilor repetate const n determinarea productiei pe parcele de
prob (n mai multe repetitii) si pentru fiecare ciclu de psunat. Parcelele de prob trebuie s
fie reprezentative, sub aspectul productiei, pentru ntreaga psune. Pe psunile uniforme se
aleg 4 aprcele a 2,5 mp fiecare, iar pe psunile cu vegetatie neuniformp 10 parcele de cte 1,0
mp fiecare.
n cazul psunatului liber, se ngrdesc suprafete mai mari de pn la 100 mp, dic care
se recoltez parcele de prob ori de cte ori plantele ajung la nltimea de psunat.
Se calculeaz productia la hectar pentru fiecare ciclu de psunat (

), se

nsumeaz productiile tuturor ciclurilor de psunat, determinndu-se astfel productia global

de mas verde a pajistei dup formula:
C=
Productia real, iarba efectiv consumat de animalle, se determin dup ncheierea
fiecrui ciclu de psunat, determinndu-se resturile de plante neconsumate de animale pentru
fiecare ciclu (

). nsumarea resturilor tuturor ciclurilor de psunat seprezint cantitatea

total de plante neconsumate (R):

R=
Cunoscnd productia global si resturile neconsumate se poate stabili prin diferent
productia real a psunii (P), dup cum urmez:
P=CR
Raportul dintre productia real si productia global, raportat n %, reprezint
coeficientul de folosint a ierbii de ctre animale:
K=

100

Cnd psunile nu sunt mprtite n tarlale, prin urmare cnd nu se mai pot determina
resturile, deoarece animalele rmn n permanent pe toat psunea, pentru aflarea productiei
reale se foloseste formula:
P=

Coeficientul de folosint a masei verzi de pe psune se determin prin analiza

botanic, efectuat la probele de plante din ngrdire. Se ia n considerare greutatea total a
probei analizate (N) si greutatea plantelor consumabile (M):
K=

100

Metoda indirect sau zootehnic const n transformarea cu ajutorul unor coeficienti,

stabiliti pe cale experimental, a tuturor produselor animaliere n unitti nutritive.
Aplicarea acestei metode implic tinerea unor registre speciale cum ar fi jurnalul de
psune, evidenta greuttii animalelor, evidenta strict a productiei de lapte si a furajelor
suplimentare admnistrate n timpul perioadei de psunat. Cunoscnd perioada de folosire a
psunii, speciile si grupele de animale, consumul de furaje pentru lapte, pentru ntretinerea
animalelor, consumul de furaje suplimentare, se poate determina productia exprimat n U.N.
a trupului de psune, care apoi se converteste n masp verde si se calculeaz la hectar.
Capacitatea de psunat se calculeaz pe baza capacittii de productie a pajistei si
necesarul de mas verde pentru animale si reprezint numrul de animale care se pate
repartiza la 1 ha de psune, n functie de productia acesteia. Se ia ca unitate conventional de
msur unitatea vit mare (UVM) care reprezint o vac de 500 kg cu un consum zilnic de 10
UN. Capacitatea de psunat (

) reprezint raportul dintre productia real a psunii (P)

sinecesarul de nutret verde pentru o unitate vit mare (M) si de determin cu ajutorul
formulei:

Categoriile si speciile de animale ce folosesc psunea se convertesc n UVM cu

ajutorul unor coeficienti iar capacitatea de psunat se exprim n UVM.
Atunci cnd nu se calculeaz capacitatea de psunat, repartizarea animalelor pe psune
se face la ntmplare si din aceast cauz numrul de animale depseste posibilitatea psunii
de a le ntretine, avnd loc suprancrcarea psunii. Plantele valoroase sunt consumate prea de
jos si de multe ori, nu se mai pot reface si cu timpul dispar, nruttindu-se compozitia
floristic a psunii. n plus, solul se bttoreste puternic, se distruge stratul de telin si se
declanseaz fenomenele de eroziune.
La fel de duntoare este si subncrcarea psunii. n acest caz, pe lng faptul c nu
se valorific integral productia, are loc si un psunat selectiv, iar animalele avnd la dispozitie
o suprafat prea mare de psune consum repetat numai plantele valoroase, care cu timpul
dispar. Plantele nevaloroase formeaz seminte, se nmultesc si n felul acesta se nrutteste
compozitia floristic a psunii.

mprtirea psunii n tarlale. Psunea se mparte ntr-un numr de tarlale determinat de

timpul necesar regenerrii plantelor pentru a ajunge la nltimea optim de psunat, de
numrul de zile ct rmn animalele pe o tarla, a grupelor de animale si a parcelelor destinate
pentru refacere. Se foloseste formula:

N=

, n care

N este numrul de tarlale;

R reprezint durata de timp necesar regenerrii plantelor;
O este timpul de folosire a tarlalei ntr-un ciclu de psunat;

n este numrul parcelelor aflate n refacere prin supransmntare sau

autonsmntare.
Perioada de refacere a covorului ierbos dup psunat este conditionat de biologia
speciilor, aprovizionarea cu ap, nltimea de retezare a plantelor de ctre animale, desimea
animalelor.
Durata de folosire a tarlalelor n cadrul fiecrui ciclu, variaz ntre 1-6 zile, productia
fiind mai mare la o durat mai scurt de folosire a tarlalelor. Prelungirea duratei de folosire
peste 6 zile stnjeneste procesul de regenerare a plantelor, reduce numrul ciclurilor de
psunat si n special productia.
Suprafata tarlalelor se calculeaz mprtind suprafata total a psunii la numrul de
tarlale, dac psunea este uniform sub aspectul productiei. Pe psunile cu productii
neuniforme suprafetele sunt neegale, egalitatea realizndu-se numai sub aspectul productiei.
nainte de nceperea psunatului trebuie s se execute unele lucrri care au o
important deosebit, mai ales n cazul psunatului rational. Acestea permit o mai bun
organizare si desfsurare a psunatului si influenteaz n mare msur sporirea productiei de
iarb si mbunttirea compozitiei floristice a psunii.
n vederea nceperii psunatului n conditii bune se curt psunile de mrcinisuri si
buruieni duntoare vegetatiei pajistilor si produselor animaliere, se distrug buruienile toxice,
se elimin excesul temporar de ap, se curt psunea de resturile aduse de ap.
Dintre lucrrile speciale pe psuni se mentioneaz repararea si construirea de noi
drumuri de acces pe psune, repararea adptorilor, a mprejmuirilor dintre tarlale, a
adposturilor din taberele de var.
Curtirea pajistilor de mrcinisuri si buruieni duntoare vegetatiei pajistilor si
snttii animalelor contribuie la mbunttirea compozitiei floristice, la prevenirea
mbolnvirii animalelor si deprecierii produselor acestora.
2

Distrugerea buruienilor toxice este o lucrare obligatorie deoarece plantele toxice cresc
primvara mai repede, sunt consumate de animale si provoac intoxicatii, uneori chiar grave.
Evacuarea excesului de umiditate si curtirea psunilor de resturile aduse de ape,
creaz conditii pentru ca plantele bune d enutres s creasc mai repede si psunatul s nceap
primvara mai devreme. Aplicarea ngrsmintelor minerale reprezint o msur deosebit de
important n vederea accelerrii ritmului de crestere a plantelor si de sporire a productiei.
Existenta drumurilor late de 4-10 m, mrginite de santuri de colectare a apei, peste
care se construiec poduri pentru trecerea animalelor, drumurile fiind trasate n unghi ascutit
fas de curbele de nivel, constituie unul din mijloacele de modernizare.
Asigurarea cu ap a animalelor n timpul perioadei de sunat prezint o deosebit
important pentru productie. Se cere ca asursa de ap s fie n apropierea psunii si n
cantitate suficient. Psunile organizate se prevd cu adptori automate pentru fiecare tarla.
Costruirea unei singure adptori pentru toate tarlalele implic drumuri lungi de 400-500 m si
chiar mai mult.
n mod obisnuit se amenajeaz adptori cu jgheaburi de dimensiuni variabile,
determinate de speciile si numrul de animale. Terenul din jurul adptorilor se pietruieste. Iar
n lipsa surselor de ap apropiate, se folosesc cisterne prevzute cu adptori automate.
Construirea ngrdirilor sau repararea celor existente sunt lucrri necesare n vederea
organizrii psunatului pe tarlale. De asemenea, este necesar construirea gardurilor pentru
delimitarea terenurilor erodate, a rezervatiilor naturale, a plantatiilor silvice, a fnetelor etc.
ntretinerea animalelor pe psune n timpul verii necesit adposturi pentru protejarea
lor de intemperii. Dac n regiunile secetoase se construiesc adposturi simple, sub form de
umbrare, n zonele de munte se construiesc saivane pentru protejarea animalelor.
Adposturile se prevd cu podele impermeabile si canale de scugere a urinei n
rezervoare, de unde, dup fermentare, se folosette la fertilizarea pajistilor.
Taberele de var se doteaz cu tuilaje necesare recoltrii, transportului si depozitrii
surplusului de nutresuri, cu utilaje pentru mulsul mecanic si ncperi pentru pstrarea un timp
nu prea ndelungat al laptelui.
De asemenea si n timpul psunatului este necesar s se execute unele lucrri care au
scopul de a mbuntti compozitia floristic, de a reface mai repede plantele dup ce au fost
psunate si de a preveni mbolnvirea animalelor.
Dup ce animalele au prsit o tarla, se execut cosirea plantelor nepsunate pentru a
preveni nmultirea lor prin seminte si se mprstie excrementepe pentru a preveni
mburuienarea pajistii, deoarece n jurul acesto resturi se vor nmulti speciile nitrofileduntoare, evitndu-se si formarea focarelor de nmultire a unor paraziti, realizndu-se n
acelasi timp si o anumit ngrsare a psunii.

Se fertilizeaz fiecare tarla n vederea accelerrii ritmului de crestere a plantelor si

sporirii productiei, mai ales pe psunile mai slabe. Se folosesc n acest caz doze mici de
ngrsminte minerale cu azot, administrarea fcndu-se dup primul ciclu de psunat, iar n
zonele mai umede si dup ciclurile urmtoare.
Irigarea psunii se face paralel cu fertilizarea n scopul realizrii unei productii ridicate
si echilibrat repartizate pe durata psunatului.
Aplicarea n complex a acestor lucrri, n functie de conditiile naturale, contribuie n
mare msur la sporirea productiei si la mbunttirea compozitiei floristice a psunilor.

Cap. V
APLICATII PRACTICE

Organizarea ameliorativ a unei pajisti permanente degradate din zona

Flticeni, judetul Suceava
Aplicatia 1

Suprafata (S): 25 ha
Panta terenului: 12%

Productia global ( ): 17t/ha

Coeficient de utilizare (K): 85%

Durata de refacere (R): 32 zile
Timpul de ocupare (O): 4 zile
Modul de exploatare: cresterea vacilor pentru lapte
Perioada de psunat (T): 140 zile
Data nceperii psunatului: 1 mai
O parcel pentru realizare de fn

Elemente de degradare

Acoperire cu musuroaie: 3 ha cu grad de acoperire 20%

Acoperire cu vegetatie: 3 ha cu grad de acoperire 85%
Vegetatie lemnoas: 3 ha cu grad de acoperire 35%

Productia util.

= 14450 kg/ha
2

Necesarul de mas verde pentru 1 UVM. G = T N = 140 50 = 7000 kg

Capacitatea de psunat.

= 2,06 UVM/ha

Numrul de parcele (fr fn). N =

= 9 parcele

Suprafata unei parcele. s =

Productia total.

= 2,5 ha

= 361250 kg

Productia pe parcel. p =

Desimea de psunat.

= 36125 kg

= 2,06 9 = 18,54 UVM/ha parcel

Efectivul de animale.

PARCELA

C. I
R=32
O=4

1
1.mai

4 mai

2
5 mai
8
mai

3
9 mai
12
mai

C. II
R=32
O=4

6 iun.
9
iun.

10
iun.
13
iun.
C. III
12
16
R=32 iul. iul.
O=4
15
19
iul.
iul.
C. IV
17
21
R=32 aug. aug.
O=4
20
24
aug.
aug.

14
iun. 17
iun.
20
iul.
23
iul.
25
aug.
28
aug.

4
13
mai
16
mail
18
iun.
21
iun.
24
iul.
27
iul.
29
aug.
1
sept.

5
17
mai
20
mai
22
iun.
25
iun.
28
iul.
31
iul.
2
sept.
5
sept.

6
21 mai
-24
mai
26 iun.
29
iun.

7
25
mai
28
mai
30
iun.
3 iul.

1 aug.
4
aug.

5 aug
8
aug.

6 sept.
9
sept.

8
29
mai
1 iun.
4 iul.
7
iul.
F
10
sept.
13
sept.

9
2 iun.
5
iun.
F
9
aug.
12
aug.
14
sept.
17
sept.

10
F
8 iul.
11
iul.
13
aug.
16
aug.

Elemente de degradare

Acoperire cu musuroaie: 3 ha cu grad de acoperire 20%

Acoperire cu vegetatie: 3 ha cu grad de acoperire 85%
Vegetatie lemnoas: 3 ha cu grad de acoperire 35%

Pe trupul de pajiste (3ha) ce prezint un grad de 20 % acoperire cu musuroaie, panta

terenului fiind de 12 %, pentru distrugerea acestora se folosesc masini de nivelat (grederul
semipurtat pentru pajisti, screpere, masini rotative), cu freza sau cu masina de curtat psuni
(MCP-1,5 sau MCP-2).
Musuroaiele de crtit se distrug n anul formrii lor, prin lucrri cu grapa si
trtitoarea. Musuroaiele de furnici se distrug manual. Musuroaiele provocate de prezenta
tufelor de Nardus stricta si Deschampsia caespitosa se nltur prin eliminarea acestor plante.
Dac exist, Nardus stricta se combate prin tratamente cu erbicide, trlire, amendare cu var si
supransmntare. Musuroaiele de Deschapsia caespitosa se distrug prin drenare si erbicidare
cu 150kg/ha clorat de sodiu n 600 l ap, tratamentul efectundu-se n perioada iunie-iulie.
Pe trupul de pajiste avnd suprafata de 3 ha acoperit cu vegetatie lemnoas n grad de
35%, panta terenului fiind de 12%, aceast vegetatie se ndeprteaz complet sau aproape
complet. Suprafata se va defrisa n benzi late de 15-20 m n cazul vegetatiei de foioase si n
benzi cu ltimea de 5-10 m n cazul acoperirii cu ienupr. Benzile vor fi paralele cu directia
general a curbelor de nivel. Dac este nevoie, pentru evitarea declansrii fenomenelor de
eroziune a solului, ntre benzi se va lsa o distant de 75-100 m n cazul acoperirii cu foioase
si de 80-120 m n cazul acoperirii cu ienupr. Din loc n loc, vor fi lsate plcuri de vegetatie
lemnoas care s constituie refugii pentru animale.
Curtirea vegetatiei lemnoase se poate efectua manual, mecanic, cu ajutorul
arboricidelor sau prin incendiere.
Pentru defrisarea manual se utilizeaz toporul coas, sapa de defrisat, coasa de
arbusti, cosorul de defrisare. Speciile care nu lstresc se taie ras de la suprafata terenului,
cele cu drajoni din colet se ndeprteaz si coletul, iar cele cu drajonare din rdcini se reteaz
de mai multe oi n perioada de vegetatie.
Curtarea pe cale mecanic se realizeaz diferentiat n functie de stadiul dezvoltrii
vegetatiei lemnoase. Tufele lemnoase cu diamentrul pn la 2,2 cm se distrug cu masina de
curtat pajisti MCP-1,5m, iar cele cu diametrul pn la 4 cm, cu masina MCP-2. Arboretul cu
diametrul tulpinilor la sol pn la 15 cm se distruge cu echipamentul de tiere a arboretului
ETA-3, iar arborii cu diametrul pn la 70 cm se scot cu rdcini, cu ajutorul mpingtorului
pentru defrisare, actionat de tractorul S-1500.
Distrugerea vegetatiei lemnoase pe cale chimic este o msur care completeaz
lucrrile mecanice de combatere si se impune pentru eliminarea lstarilor tineri ce apar din
coletele si rodocinile rmase n sol dup defrisare utiliznd erboricidele. Dozele si numrul de
2

tratamente sunt determinate de tipul arboricidului, vrsta lstarilor si de sensibilitatea speciilor

lemnoase. Se recomand pentru folosire sarea de amine si Tordonul.
Cioatele rmase dup defrisare se scot din sol cu ajutorul echipamentului EEC-1,2,
purtat n spate pe tractoare cu senile. Dup scoaterea cioatelor, terenul se niveleaz si se
pregteste pentru supransmntare cu un ameste de graminee si leguminoase perene.
Pentru suprafata de pajiste de 3 ha ce prezint un grad de acoperire cu vegetatie
ierboas de 85%, ct si pentru completarea golurilor rmase n urma distrugerii musuroaielor
si a vegetatiei lemnoase se pregteste un ameste de graminee si leguminoase perene n
vederea supransmntrii.
Pentru supransmntare se utilizeaz un amestec de graminee (70%) si leguminoase
(30%) cu un numr total de 2-3 specii, avnd urmtoarele proportii:

Nr.
Crt.
1.
2.
3.

graminee cu talie nalt (Dactylis glomerata) 30%

graminee cu talie joas (Lolium perenne) 40%
leguminoas cu talie joas (Trifolium repens) 30%

Specia

p%

SU

Ic

Trifolium
repens
Dactylis
glomerat
a
Lolium
perenne

12

30

95

80

76

4,73

7,09

Qt
(2,1ha)
14,9

23

30

85

75

63,7

10,8

10,8

22,68

28

40

95

85

80,7

13,9

13,9

29,2

Suprafata total ce necesit lucrri de supransmntare este de 2,1 ha.

Aplicatia 2
S se organizeze un conveier mixt pentru 24 vaci n zona de pdure. Perioada de
conveier este de 120 zile, data nceperii conveierului 20 mai. Suprafata de pajiste
permanent de 2 ha, leguminoas peren 4 ha, conditii de irigare.
Cult.

Dat
a
sem
.

Prod.
medie
t/ha

S+10
%

P
t

P+10
%
t

V
3

Paj.
Perm.
Trif.

15

30

30

11

160

160

Borc
tmn

25

0,53

0,58

13,2

14,52

LUNA/DECADA
VI
VII
1
2
3
1

13,2

10

10

10

10

10 /
74
F

VIII
1
2

IX
1

10

11

10

10

11

10

8,2

8 /
36,8
F

Pb
mv.
Borc
prim.
Pepen
e furj.
Total

1 V.

30

0,33

0,36

20,2

22,2

1 V.

20

0,7

0,77

14

15,4

40

0,42

0,46

17,4

18,1

134

7,98

8,17

254,8

260,1
5

13
,2
2

13,2

12

12

12

12

12

12

13
,2

12

12

8,4

13,2

12

8,4

= 0,34 UVM
Nec. Zilnic = nr animale 50 kg = 2450 = 1200 kg = 1,2 t
Necesarul pe decad Nd = 1,2 10 = 12 t/decad (+1,2 pentru nc o zi (31 zile)).

CONCLUZII
1. Pentru crearea unui regim de umiditate favorabil cresterii plantelor valoroase sunt
necesare lucrri pentru eliminarea apei si msuri pentru completarea deficitului de
ap, n functie de situatia pajistilor respective.
2. Fertilizarea reprezint una din principalele msuri de sporire a productiei, avnd
actiune complex asupra pajistilor reflectndu-se asupra aprovizionrii cu
elemente nutritive a fiecrei specii si a ntregii vegetatii a pajistilor.
3. Avnd n vedere mbunttirea nsusirilor solului, a calittii furajului, cresterea
productiei zootehnice si mbunttirii strii de sntate a animalelor, amendarea
reprezint o lucrare obligatorie n complexul msurilor de mbunttire a pajistilor
permanente.
4. Pentru prevenirea si combaterea procesului de eroziune trebuie luate msuri cu
scopul de a crea conditiile necesare cresterii unui covor ierbos capabil s protejeze
solul.
5. Zonele ocupate cu vegetatie lemnoas, vegetatie ierboas nevaloroas, musuroaie
de origine vegetal sau animal si pietre reduc suprafata util a pajistii si trebuiesc
aplicate lucrri de ntretinere pentru eliminarea lor.
6. Defrisarea vegetatiei lemnoase pe cale mecanic se va realiza n benzi ce vor fi
paralele cu directia general a curbelor de nivel pentru a evita declansarea
fenomenelor de eroziune a solului.
7. Golurile rezultate n urma lucrrilor de ntretinere a pajistii trebuiesc
supransmntate cu un amestec de graminee si leguminoase perene specifice
zonei si modului de utilizare a acesteia.
8. Pentru rezultate optime, supransmntarea trebuie nsotit n mod obligatoriu de
fertilizare.
2

9. Folosirea rational a psunilor, mpreun cu o serie de msuri de mbunttire a

acestora, are ca efect o mrire a valorii economice a fiecrei unitti de suprafat.
10. Tehnica psunatului presupune a avea n vedere momentele nceperii si ncetrii
psunatului, nltimea si frecventa de psunat, modul de executare a psunatului pe
tarla , precum si lucrorile ce se execut n timpul psunatului.

BIBLIOGRAFIE

1. Ionel Adrian, 1997 Cultura pajistilor si a plantelor furajere, Ed. Dosoftei, Iasi
2. Ionel Adrian, Vntu Vasile, Samuil Costel, 2002 Cultura pajistilor si a
plantelor furajere ndrumtor de lucrri practice, Ed. Ion Ionescu de la Brad,
Iasi
3. Moisuc Alexandru, 1991 Cultura pajistilor si a plantelor furajere, Ed
Universittii de Stiinte Agricole a Banatului, Timisoara
4. Ostafi Gheorghe, Gabor Vasile, Toma Alexandru et. colab., 1980 Judetele
Patriei Suceava-monografie, Ed. Sport-Turism, Bucuresti
5. Popp N., Iosep I., Paulencu D., 1973 Judetele Patriei Judetul Suceava, Ed.
Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucuresti
6. Samuil Costel, 2004 Tehnologii de cultur a pajistilor si a plantelor furajere,
Ed. ,,Ion Ionescu de la Brad, Iasi
7. Vntu Vasile, Moisuc Alexandru, Motc Gheorghe, Rotar Ioan, 2004 Cultura
pajistilor si a plentelor furajere, Ed ,,Ion Ionescu de la Brad, Iasi