Criterii de clasificare ale costurilor

1. a) Sursa:
http://www.econ.ubbcluj.ro/documente2014/Contab%20Manageriala%20%20Suport%20de%20curs%20LICENTA%20CIG%202014.pdf
http://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Costul-si-clasificareacosturi12969.php
http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/CONTABILITATEA
%20%20DE%20GESTIUNE%20-1.pdf
b) Criterii:
1.Dup funcia lor n cadrul ciclului de afaceri:
c) Categorii
Costul produsului: include toate elementele de cost care sunt generate de
realizarea unui produs, executarea unei lucrri sau prestarea unui
serviciu. Astfel, costul produsului cuprinde costurile materiale, costurile
salariale i alte costuri de producie.
Costul perioadei: are n vedere toate elementele de cost care nu au fost
incluse n costul produsului, dar nglobeaz cheltuieli care s-au realizat n
cursul exerciiului financiar de referin. Exemple de cheltuieli
recunoscute n costul perioadei ar fi: cheltuielile general administrative;
cheltuielie de distribuie; cheltuielile cu plata chiriilor penttru spaiile de
birouri, cheltuieli cu asigurarea cldirii administrative. Costurile de
vnzare i cele administrative sunt tratate ca fiind costuri ale perioadei,
fiind considerate ca avnd un caracter indirect.

2. n funcie de contribuia lor la asistarea procesului decizional al

managementului:
Costul marginal: reprezint costul ultimei uniti de produs asociat unei
creteri de la un volum al produciei la altul. Acesta poate avea numai caracterul
unui cost variabil.
Costul diferenial: este un concept de cost mai larg dect cel marginal,
deoarece are n vedere costul ultimei uniti de produs datorat oricrei schimbri
n costul total al activitii, incluznd att creterile de cost, ct i i reducerile

de cost ntre doua alternative ale volumului de producie. Costul diferenial

poate avea att caracterul unui cost fix, ct i caracterul unui cost variabil.
Costul de oportunitate: acest cost se stabilete ca i un cost al alegerii generat
de aciunea realizat n dou situaii (alternative) diferite. Sau altfel spus, este un
cost determinat de alegerea unei alternative atunci cnd se dispune de resurse
limitate. Prin renunarea la un plan de aciune, elementele pozitive ale planului
de aciune respins devine un cost de oportunitate. Exemplu: Managementul unei
entiti economice propune in Adunarea General a Acionarilor investirea unei
sume consistente de bani pentru achiziionarea unui lot de pmnt care va fi
folosit pentru extinderea spaiilor comerciale ale entitii. Dect s fie investit
n lotul de pmnt, aceast sum ar fi putut fi folosit pentru modernizarea
liniilor de fabricaie. Dac s-ar alege prima varianta de aciune, profitul care s-ar
fi obinut dac s-ar fi ales a doua varianta, cea a modernizrii liniilor de
fabricaie cu suma investit, devine un cost de oportunitate. Un concept de cost
relevant n practica entitilor economice este costul complet, care reprezint
acel cost care ncorporeaz toate consumurile generate de obinerea i desfacerea
unui produs (obiect de cost), incluznd n structura sa att costul de producie,
ct i costul non-producie.

3.Criteriul importantei lor in procesul decizional.

Potrivit acestui criteriu deosebim:

costurile contabile. Reprezinta cheltuielile inregistrate, cu valoare

istorica in documente specifice si se refera la evidenta materiilor
prime, materiale, salarii, chirii, taxe, dobanzi etc.

costurile incrementate. Sunt un concept mai larg decat costul

marginal, pentru ca se refera la orice schimbare in costul total al
activitatii. O decizie de introducere, de exemplu, a unui nou mijloc
fix poate induce costuri marginale ale productiei, dar si alte costuri.
Prin efectele sale, decizia poate genera o crestere sau o micsorare a
costului total;

costurile relevante. Reprezinta costurile afectate de luarea unei

decizii, managerii trebuind sa foloseasca in procesul decizional
acele costuri care sunt relevante pentru alegerea variantei sau
optiunii decizionale;

costurile discretionare. Sunt costuri al caror nivel este determinat

de deciziile managerilor privind publicitatea, promovarea
vanzarilor, cheltuieli de cercetare, onorarii, cheltuieli cu caracter
social etc.;

costurile tehnice. Sunt cele al caror nivel este, in mod esential,

determinat de productie si care cuprind evident, consumurile de
materiale si de munca. Marimea acestor costuri depinde de
cantitatea de bunuri sau servicii necesare obtinerii unitatii de
produs, de pretul bunului sau serviciului considerat si de numarul
de unitati produse;

costurile inglobate. Reprezinta costul resurselor deja achizitionate,

al caror total a fost creat de o decizie luata in trecut si care nu mai
pot fi schimbate de o decizie viitoare;

costurile ireversibile. Sunt cele al caror nivel a fost fixat printr-o

decizie anterioara si corespund costului pe care il creeaza punerea
la dispozitie a capacitatii de productie (instalarea acesteia).

4. Dup funcii:
Gruparea are la baz divizarea costurilor n raport de diferitele aspecte ale
activitii: aprovizionare, producie, administraie, vnzare i desfacere,
identificndu-se:
costul de achiziie constituit din elemente generate de procurarea
bunurilor;
costul de producie compus din totalul elementelor generate de
producerea, construirea sau fabricarea unei uniti de produs; 9
cost comercial subdivizat n: costul distribuiei; costul vnzrii. Costul
comercial mai este denumit i n afara produciei.
5. In funcie de normalitate

Costurile se clasific n concordan cu nivelul lor normal pentru un anumit

volum al produciei, n condiiile n care acest volum al activitii este normal
atins. n consecin apar dou categorii de costuri:
costurile normale vizeaz un anumit nivel normal al produciei i se
asimileaz costurilor de producie;
costurile anormale nu pot fi incluse n costul normal al unui anumit
nivel de producie (atins normal) ceea ce determin separarea de costul de
producie i ncrcarea direct a contului de rezultate.
6. Dup legtura cu capitalul sau cu veniturile costurile pot fi:
costul capitalului cnd toate costurile legate de procurrile de active au ca
efect creterea capacitii afacerii i implicit a ctigurilor. Costul se
angajeaz o dat, dar ctigurile sunt etalate n timp.

costul veniturilor este generat de costurile necesare meninerii nivelului

veniturilor: capacitii de generare a acestora. Gruparea are importan n
calculul costurilor implicnd luarea n considerare numai a elementelor
din structura costului veniturilor.

7. Criteriul timp genereaz dou categorii de costuri:

costuri istorice sunt acele costuri implicate ntr-o producie fabricat,
evaluat la costuri istorice i care nu pot fi folosite n scopul controlului.
Caracteristicile unui cost istoric sunt: se bazeaz pe fapte nregistrate;
poate fi verificat i este obiectiv, n mare parte.
costuri prestabilite sunt costuri estimate, calculate nainte de procesul
de producie pe baza previziunilor perioadei i a factorilor care
influeneaz aceste costuri. Un cost prestabilit pe baze tiinifice devine
cost standard, folosit n conducere pentru fixarea responsabilitilor i
justificarea deciziilor. Cele dou costuri istoric i prestabilit, nu sunt
exclusive dar se coreleaz n sistemul contabilitii costurilor.

8.In funcie de previziune i control ca funcii ale managementului, costurile

pot fi:
costuri bugetate. Bugetul reprezint o estimare a cheltuielilor diferitelor
faze ale unei activiti: producie, administraie, vnzare, cercetaredezvoltare, pentru o perioad viitoare ca o expresie a atingerii unui scop
managerial. O ntreprindere ntocmete o mulime de bugete corelate
ntre ele pentru atingerea unui obiectiv comun.
costuri standard reprezint acele costuri previzionate pentru o producie
predeterminat. Costurile bugetate i standard sunt similare, dar se pot
diferenia prin:
(1) fundamentul tiinific care st la baza costului standard, n timp ce
costul bugetat este o modelare a viitorului pe baza trecutului i a
tendinelor viitoare;
(2) baza de pornire - pentru bugete este planificarea funciilor de
management iar pentru costul standard este controlul, deoarece standardul
arat ce trebuie s fie costul i
(3) aria de aciune - costurile bugetate sunt extensive n aplicare,
reprezentnd o macro apropiere oferit de activitatea de ansamblu,
referindu-se la departamente iar costurile standard au o aplicare intensiv,
restrns la o anumit structur.
9. Pentru a asigura deciziile manageriale costurile pot fi clasificate in:
costul platilor externe, folosit pentru fixarea preturilor in perioada de
recesiune;
cost diferential, reprezinta costul generat de schimbarile in nivelul de
activitate sau volumul de productie;
cost de renuntare, generat de abandonul activitatii egal cu diferenta dintre
valoarea de abandon si cea recuperate;
costurile pertinente, sunt costurile viitoare care pot fi modificate in functie
de planul de actiune retinut;

costurile ascunse, sunt costuri suportate din rezultate, fara a fi isolate ca

atare, deci nu sunt raportate la fenomenul generator. De exemplu: costul

scaderii de calitate are drept consecinta majorarea costului de returnare a

pieselor defecte sau majorarea cheltuielilor de control.