You are on page 1of 601

www.dacoromanica.

ro

IZVOARELE

ISTORIEI

ROMANIEI
III

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA SCIENTIARUM SOCIALIUM ET POLITICARUM


INSTITUTUM HISTORICUM NICOLAE IORGA,i
INSTITUTUM STUDIORUM EUROPAE MERIDIONALIS-ORIENTALIS

FONTES HISTORIAE
DACO-ROMANAE
III

SCRIPTORES BYZANTINI

SAEC. XIXIV
EDIDERUNT :

ALEXANDRU ELIAN
et

NICOLAE-ERBAN TANASOCA

IN AEDIB US A CADEIMIAE REIPUBLICAE SOCIALIS ROMANIAE


BIICURESTIIS - MCMLXXV

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE 1 POLITICE


INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"
INS TITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

IZVOARELE

ISTORIEI ROMANIEI
III

SCRIITORI BIZANTINI
(SEC. XI-XIV)
PUBLICATE DE:

ALEXANDRU ELIAN
i

NICOLAE-ERBAN TANAOCA

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA


BucuREm - 1975

www.dacoromanica.ro

CUV l'AT T IN AIN TE

Al treilea volum din seria Fontes Historiae Daeo-Romanae cu-

prinde izvoare literare bizantine privitoare la istoria poporului roman si a teritoriului locuit de el in secolele .11 XI V. Ele acopera perioada cuprinsti intre
prima atestare a romanilor ca entitate etnica net individualizata in constiinla
contemporanilor strain, sub numele de vlahi (la Kedrenos) fi cea dintii consemnare bizantina a existentei 7,' arii Romanesti ca fot maliune statala proprie
a romanilor la nord de Dunare (la loan Cantacuzino). Au fost lasate de o parte
izvoarele dipolntatice ; ele vor fi publicate impreunci cu sursele bizantine literare referitoare la perioada urmatoare constituirii celor trei state feudale
roma,nesti in volumul al patrulea din aceeasi serie, aflat in pregatire la Institutul de studii sud-est europene din Bucuresti.
La originea volumului de fats sta un corpus de traduceri de texte din atttorii

bizantini privind istoria romiinilor, realizat in urnuf eu mai bine de 15 ani,


in cadrul Institutului de istorie Nicolae Iorga" de prof. Alexandru Elian.
Marea majoritate a autorilor din prezentul volum figurau si in acest corpus,
la care 8-au adaugat acum textele indicate mai jos. La alcatuirea corpusului
au contribuit prof. Nicolae Beinescu si poi. P. P. Panaitescu, care an propus si unele ada'ugiri. P. $. Nei sturel a tradus fragmente din Ana Comnena
si Mihail Psellos. Textele traduse erau insolite de note si notice introductive redactate de prof. Alexandru Elian.

Hotarind sa publice volumul, Institutul de istorie Nicolae lorga",

de acord cu Institutul de studii sud-est europene din Bucuresti, a inscircinat


cu pregatirea lui pe Nicolae-&rban, Tanasoca, cercetator la acest din urma
institut, coordonator al lucrarii fiind prof. Alexandra Elian.
Conducindu-se dupa criterii de selectie mai largi, Nicolae-&rban Tanasoca a parcurs din nou textele autorilor bizantini inclusi in vechiul corpus, a
extras fi tradus not fragmente din aceiasi auto, i referitoat e atit la tomani si
la teritoriul locuit de ei, cit fi la popoarele migratoare care an strabatut meleagurile noastre (pecenegi, cumani, Mari etc.). S-au adaugat, de asemenea, fragmente din alte opere ale autorilor amintili (Discursurile ha Nichita Choniates,
Scrisorile lui Demetrios Kydones), ramase in afara vechii culegeri, precum si
textele unor autori neinclusi deloc in aceasta, anume : Ioan Illauropus, loan
Oxites, Nikolaos Kataskepenos, Eustathios al Tesalonicului, Sergios Kolyvas,
Euthimios Tornikes, Georgios Tornikes, Maximos Plawudes, loan Katrares,
Pseudo -Kodinos, Malik Nasir Muhammed, Constantin Man asses, Epigrame
anonime din Codicele _211arcian 524. Acelasi autor a redactat din nou notitele
introductive, cercetind bibliografia mai recenta, precum fi toate notele explicative ce insoles textele.
Coordonatorul volumului, prof. Alexandru Elian a revizuit in totalitatea for textele, traducerile si notele, aducind prelioase imbunataliri atit versiunii romanesti, cit si, pe alocuri, textelor grecesti la care a sugerat unele
emendari.

Potrivit principiilor care stau la baza seriei Fontes Historiae Daco-

Romanae, notele care insoles textele nu-si propun sa prezinte, in amcinunt,


stadiul problemelor de interpretare pe care le tidied ele, nisi sa ofere cititorului
o bibliogt afie completa a lucrarilor istorice in care ele sint folosite. Scopul
www.dacoromanica.ro

VI

for este de a inlesni inielegerea fragmentelor date fi de a trimite pe cititor, pe

cit e posibil, la cele mai not publicalii de specialitate, unde izvoarele sint
discutate.

Astfel alccituit, volumul de fag nu va dispensa desigur pe cercetiltori


de accesul la izvoarele bizantine ale istoriei noastre in forma for originals,
integral& Adunind inset laolala, pentru prima data in istoriografie, cvasitotalitatea textelor bizantine cunoseute privitoare la istoria poporului roman
in secolele XI XIV, date in originalul grec fi in traducere, el va reprezenta
totusi, net dajduim, un instrument de lucru util medievistilor fi tuturor iubitorilor
istoriei Inlesnindu -le contactul, vital pentru discipline noastra , cu sursele.

In sfirsit, dar nu in ultimul rind, sintem convinsi ca prezentul volum en


toate imperfecliunile fi omisiunile inerente unei asemenea culegeri, uneori
chiar prin ele va pune Inca o datd in lumina necesitatea si importanta
adincirii studiilor bizantinologice in Cara noastrd, al ecirei trecut medieval
ele sint chemate, aleituri de cercetarea altor marturii scrise fi materiale, set -1
facet mai bine cunoscut.
Ne facem o placutd Indatorire din recunoasterea ajutorului neprecupelit
fi deosebit de util pe care ni 1-a acordat pentru realizarea acestei lucrdri Edi-

tura Academiei Republicii Socialiste _Romania, care a colaborat efectiv si


permanent cu autorii. Sintem indatorati in egalit masura colectivului Intre-

prinderii poligrafice Informatia" care a asigurat aparitia volumului de


,fats in cele mai bone conditii.
INSTITUTUL DE ISTORIE NIGOLAE IORGA"
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Volumul de fata apartine unei culegeri de izvoare privind istoria,


Romaniei (Fontes Historiae Daco-Romance) din care primul tom a vazut
lumina tiparului in 1964. intr-insul se cuprind numai izvoare istorice bizantine si anume sursele narative redactate in secolele XI XIV. Dad,
scrierile istoricilor i cronicarilor bizantini, anterioare acestei epoci, cuprind

OM de netagaduita insenmatate asupra teritoriului pe care s-a format

poporul roman si s-a destkurat viata, sa istorica in Veacul de Mijloc, asupra popoarelor care an strabatut acest teritoriu, asupra formatiunilor politice care s-au constituit in vecinatatea lui si au exercitat influente asupra
viecii bak;tinailor, cele ce apartin perioadei sus-amintite aduc o nota noua.
Amin, pentru prima oara, se mentioneaza fart) inconjur existenta vlahilor
sud-dunareni, incepind cu a doua jumatate a veacului al X-lea i a romanilor
ungrovlahii
din nordul Dunarii, pentru prima jumatate a secolului
al XIV -lea'. Formatiuni politice, modeste dar semnificative, sint pomenite

in regiunea Dunarii de Jos in ultimele decenii ale secolului al XI-lea 2.

Vlahii balcanici, mai cu seama, sint pe larg infatiati in straclania for biruitoare de a-i intemeia, alaturi de bulgari, la sfiritul veacului al XII -lea,
un stat independent 3. Aceste simple indicatii explica indestul interesul
pe care izvoarele istorice bizantine, incepind cu cele ce apartin secolului al
XI-lea, 1-au trezit, de peste doua veacuri i jumatate, in rindurile invatatilor
romani si straini care au dutat sa lamureasca problemele legate de spatiul
geografic pe care s-a format poporul roman i s-a inchegat limbaromana,
de afirmarea acestui viguros grup etnic, de rolul sau politic in spatiul carpato-dunarean si balcanic, in genere. Enigma si miracolul" care, dupa, expresia cunoscuta, a unui istoric francez 4, le-au constituit existenta si modalitatile de manifestare ale romanilor in evul mediu mai indepartat au fost,
in mare masura, cercetate poinindu-se tocmai de la izvoarele bizantine.
Oricit de lacunare sau de ambigue ar fi datele pe care be cuprind, acestea
sint, in genere, cu mult mai bogate, mai coerente si mai veridice decit cele
furnizate de alte surse narative contemporane, apusene, est-europene sau
orientale. In lumina acestor izvoare, mai ales, s-a discutat problema continuitatii poporului roman pe teritoriul pe care-1 ocupa ca deseendenti directi i statornici ai celor mai vechi oameni ai pamintului" 5 din acest
spatiu geografic.
1 Cf. Kedrenos, ed. Bonn, p. 435, loan Cantacuzino, ed. Bonn, vol. 1, p. 175.
2 Cf. Ana Comnena, Alexiada, VI, XIV, (ed. Leib, vol. II, p. 81-82).
3 Cf. Nichita Choniates, In volumul de WA p. 253 si urm.

4 Une enigme el un miracle hislorique : le peuple roumain alcatuieste titlul unui capitol din

volumul medievistului francez Ferdinand Lot, Les invasions barhares, Paris, 1937, p. 278

:100. Lot, respingind once implicatii de ordin politic, relua totusi vechile teze ale form5rii poporului $i limbii romane la sudul Dunarii. Reproducind formularea invatatului francez, Gheorghe
I. Bratianu, in lucrarea sa 0 enigma si un miracol istoric: pororul roman, Bucuresti, 1940, a aparat tezele traditionalc ale istoriografiei rotnanesti $i, implicit, drepturile romanilor asupra teritoriului pe care-I stapinesc, cu argumente de ordin istoric, lingvistic ei arheologic.

6 Expresia este imprumutata din titlul vol. II din Isioria romanilor. Oamenii paminiului
(pint) la anul 1000), Bucuresti, 1936, In care N. lorga cerceteaza conditiile plamadirii poporului
roman $i a limbii romanesti In primul mileniu al erei noastre.

www.dacoromanica.ro

VIII

AIL. ELMAIN

Intr-o vreme in care filologii erau siliti sa lucreze pe materiale de


limbs insuficiente si nesigure, cu metode de investigatie lipsite deseori de
rigoare, cind cercetarile arheologice sistematice erau inexistente si speculatile se faceau pe baza unor descoperiri intimplatoare, interpretate arbitrar, fara posibilitati de comparare i sistematizare, singura sau aproape
singura sursa a istoricilor raminea analiza repetata, facuta din perspective si cu posibilitati diverse, a izvoarelor narative mai vechi si a interpre-

tarilor care li s-au dat in cursul vremii. Izvoarele bizantine ocupau, in


rindul acestora, un loc deosebit prin informatia, spiritul critic si relativa
obiectivitate a autorilor.
Sa nu uitam totusi ca istoriografia bizantina, mai ales a veacului al
doisprezecelea, exalts politica imperials de expansiune a Bizantului, iar
un basileu ca Manuil I Comnenul hranea ambitia de a fi un intregitor al
imperiului dupa pilda lui Justinian. De aceea poate un istoric de insemnatatea lui Kinnamos hotarise sa-si is drept model pe Procopiu din Cezareea, naratorul razboaielor de cucerire din veacul al VI-lea. Un corolar al
acestei pozitii vor fi i accentele uneori ostile din izvoarele narative bizantine
fata de popoare invecinate, cum erau vlahii, situate pe o treapta mai modesta de dezvoltare socials si economics, mai ales cind acestea isi revendicau
anumite drepturi fata de imperiul opresiv. Mu lt mai tirziu li s-au adaugat
$i izvoare diplomatice
cele mai numeroase editate abia cu incepere
din a doua jumatate a secolului al XIX-lea 6 care ne inlesnesc cunoasterea citorva aspecte de ordin social si economic din viata vlahilor balcanici.
Acestea au avut insa un ecou slab in istoriografia romaneasca, in primul
rind fiindca nu ajutau la elucidarea unor probleme majore, legate de formarea i asezarea poporului roman, ca cele mai sus aratate.
0 privire critics asupra modului in care izvoarele istorice bizantine
au fost utilizate de aceasta istoriografie, mai ales la inceputurile ei, si a

rezultatelor pe care le-a dob'indit ni se pare piing de interes, dar

nu -$i

gaseste locul in cadrul Introducerii de fata. Ceea ce insa credem ca merits


sa fie relevat este largirea considerabila a orizontului carturarilor romani,
incepind cu rascrucea secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea. Pentru prima
oars foloseau izvoarele bizantine din secolele XI XIV, cunoscute in originalul grecesc sau macar in traducerea latina, pe care le gaseau in editiile
Bizantinei de la Luvru (1648 1711), retiparite curind dupa aceasta la
Venetia (1729
1733) 7. Textele sint analizate critic si se desprind pasajele

care merita, o discutie mai adincita. Acestea sint, fireste, ra'spindite in


corpul operei tor, potrivit cu exigentele expunerii sau argumentarii, dar
strinse lalolalta ar fi putut constitui un corp de texte bizantine, in traducere,

6 o prezentare Inca utila a progresului studiilor de bizantinologie In ultimele decenii ale


secolului al XIX-lea se poate gasi la Ch. Diehl, Les eludes d'hisloire byzantine en 1905, In volumul Etudes byzantines, Paris, 1905, p. 38-106. Pentru izvoarele cu caracter diplomatic se amin-

tesc (p. 57-58) : Acta et diplomala graeca Medii Acut sacra et profana, editate de Miklosich
Muller, vol. I VI, 1860 -1890; Diplomatarium veneto-levanlinum, datorat lui Thomas

$i

(1880 $i 1899); Mv-twelcc `EAMIVLXfic IcrropEocc date la lumina, din arhivele Venetiei, de Sathas,
In noun volume (1880 1890) ; cele cinci volume din 'AvaXix.ra `Iepoaau.mxiic crrocxuaoyice;

publicate de Papadopoulos-Kerameus (1891-1898), suplimentele la revista rusa Vizantijskij


\'remennik" cu acte ale manastirilor athonite (1893 $i urm.) etc.
7 Sub conducerea lui Labbe se alcAtuieste si se imprima la Paris, In sec. XVIII $i la Inceputul celui urmator, Corpus Byzantinae Historiae, care se va retipari la Ven etia, cu adAugirea citorva texte, dar In conditii tehnice inferioare.

www.dacoromanica.ro

INITODUCERE

IX

uneori insotita i de forma greceasca originals, menite sa lumineze unele


aspecte obscure sau contestate din istoria medievall a poporului roman.
Ele anticipa deci culegerile sistematice, realizate cu un aparat filologic qi
critic superior, din zilele noastre i ramin semnificative pentru o directie
constants de preocupari a istoriografiei nationale.
Aceasta nu se putea constitui totui inainte de sfiritul veacului al
XVII-lea, and cum am amintit problemele legate de originea poporului i a limbii roman slut abordate de istorici cu un nivel de pregatire
european qi cu mijloace de informare nesfirit superioare celor ce erau accesibile generatiilor precedents. In perioada mai veche a culturii romanetil
istoriografia bizantina din secolul al XI-lea i urmatoarele era aproape necunoscuta. Dad, exceptam pe Zonaras, care a circulat in fragmente lipsite
de importanta ale cronicii sale 8, singur Constantin Manasses se bucura de
o adevarata notorietate. Traducerea in proza in limbo, mediobulgara a
cronografului sau se copiaza in Moldova in secolul al XVI-lea ; opera lui
este cunoscuta i folosita cu scopuri diverse, in traduceri i prelucrari
slave de cronicari moldoveni ca Macarie sau Azarie, in acelai veac, sau
de Moxa, in primul patrar al secolului al XVII-lea, in Tara Romaneasca 9.
Manasses, cu a sa ELvock taTopoci, sta la baza i a cronografelor greceti
tiparite in prima jumatate a secolului al XVII-lea i dupa care se traduc
sau se prelucreaza, in a doua jumatate a veacului, cronografele romaneti ".
Datorita lui Matei Kigalas, cu a sa Mot crUvotPLc din 1637, patrunde in amintitele cronografe romaneciti o larga prelucrare a lui Kedrenos 11, cunoscutul
cronicar bizantin de la sfiritul secolului al XI-lea. S-ar putea spune ca,
pe cal ocolite, prin prelucrari i adesea prin intermediare slave, macar
trei cronicari bizantini din secolele XI XII, Kedrenos, Zonaras
Manasses, au fost cunoscuti de carturarii romani dinainte de sfiritul veacului al XVII-lea. Numai ca aceasta complicata filiera zAda'rnicete orice
veleitAti de surprindere a formei primare, autentice a scrierilor bizantine
i exclude orice incercare de a utiliza in mod critic informatiile pe care le
cuprind. Mai mult, nici la Moxa, nici in cronografele romaneti de provevienta greaca nu aflam tiri despre teritoriul sau poporul roman pentru
simplul motiv ca aceste chestiuni n-au interesat pe compilatorii cronogiafelor mai apoi transpuse in romanete.
Cel mai mare cronicar roman al veacului al XVII-lea, Miron Costin,

nu folosete direct izvoare bizantine. Ramine de cercetat data unele


informatii de sursa bizantina le-a putut cunoate, in chip mijlocit, prin
Laurentius Toppeltinus, Origines et occasus Transsylvanorum, aparuta la

8 Vezi G. Mihaila, Contribufii la istoria culturii si literaturii rom6ne vechi, Bucuresti,


1972, p. 112 113.
9 Ibidem, p. 113-114. Influenta lui Manasses asupra istoriografiei romane In limba
slava din secolul al XVI-lea este binecunoscuta, In special prin cercetarile lui Man- Bogdan.
In ce privelte Moxa, ne referim la partea cea mai cuprinzatoare a cronografului sau, compilatat dupa Manasses si care is sfirsit data cu domnia lui Mihail VII Dukas (1078), vezi Hrono-

graful lui Mihail Moxa, ed. N. Simache $i T. Cristescu, Buzau, 1942, p. 18-33, unde se
InfAiseaza

dupa cercetarile Margaretei Stefanescu raporturile dintre Cronograful lui Moxa


Cronica lui Manasses. In restul cronografului (p. 182-198 din ed. cit.), care foloseste alte
izvoare, se dau stiri despre roman!, Incepind cu luptele dintre Mircea cel BatrIn si Baiazid.
si

1 Vezi D. Russo, Sludii istorice greco-romane, Bucuresti, 1939, p. 57-58.


11 Ibidem, p. 88.

www.dacoromanica.ro

AL, BLIAN

Lyon in 166712 i mult folositd in istoriografia din principate, sau prin aazisele Culegeri greeWi de patru monarhii 13. 0 folosire indirect a cronica-

rilor i istoricilor bizantini este doveditd, pentru unele cronici romaneiti


din secolul al XVIII-lea ; este vorba insd, de izvoare bizantine tirzii care
fuseserd folosite de cronografele grece0i tiparite in secolul al XVII-lea,
Dorotei al Monembasiei i Matei Kigalas, i de acolo au trecut la cronicarii
rornanim.

0 cercetare care va trebui intreprinsd pe un plan mai larg, asupra folosirii izvoarelor bizantine de cronicarii i istoricii romani in perioada mai
veche a literaturii romdmeti, va ardta, intre altele, saltul nebdnuit pe care
it face sub acest raport istoriografia nationals de la scriitorii cei mai bine
informati ai veacului al XVII-lea, la Cantemir. Chiar Constantin Cantacuzino stolnicul care, in Istoria Tarii Romdnoti 15, depdete cu mult sub
raportul conceptiei, informatiei Si criticii istorice
nivelul atins de croniearii romdni contemporani cu el, se indreapta rareori spre autorii bizantini
pentru date privind trecutul indepd'rtat al romanilor. h eiteazd o datd, pe
Proeopiu din Cezareea i Istoria lui ce face pentru rdzboiul gotic" 16 i
sau Tetu, cum II numete el
pe Joan Tzetzes
care, vorbind despre podul paste Dundre al lui Traian, in cartea istoriilor lui, putin mai pe larg
gi fdptura lui cum an fost spune i cdzute lui laude ii d" 17. Cronicarul bi-.
zantin care ca i Tzetzes apartine secolului al XII-lea i se bucurd de

pretuirea deosebita a stolnicului este Zonaras, ona invatat i vrednic

credintii intre istoricii greci", pe care-1 folosete pe larg pentru rdzboaiele


lui Traian cu dacii, citindu-I i in legatura cu Hadrian, pentru evenimente
ce se desfaurasera Ins departe de hotarele Daciei 18. Este drept ca Istoria
stolnicului Cantacuzino se intrerupe odatd Cu portretul pe care-1 face lui

Atila. Nu putem desigur banui la ce izvoare bizantine ar fi apelat dad,


naratiunea sa ar fi depdit hotarele veacului al V-lea. Este semnificativ totui faptul ca, ocupindu-se de vlahi i de numele tor, stolnicul it citeaza, intre altii, pe istoricul german Carion, binecunoscut ai lui Miron Costin, i

anume in Hronica lui, intr-a patra parte, in Viata lui Isachie Anghel,

12 Pentru Toppeltin, scriitor sas din Media$, $i influenta sa asupra lui Miron Costin, vezi
datele infAti$ate de P. P. Panaitescu in editia sa, Miron Costin, Opere, Bucure$ti, 1959, p. 378,
379, 402, 403.
370, 371. SA se vadA $i D. Russo, op. cit., p. 99.
13 Ibidem, p.
14 D. Russo, op. cit., loc. cit., pe linga Miron Costin, citeazA $i Istoriile domnilor Pith
Romanesti, atribuite lui Constantin Capitanul Filipescu sau Radu Popescu, pentru Imprumuturi
din cronografele grecesti.
is Istoria a Tarii liomdnesli a lui Constantin Cantacuzino Stolnicul publicalA Intli, incomplet, In 1858, s-a bucurat de mai multc editii, dintre care, pinA la ccl de-al doilea razboi, cea mai
remarcabilA a fost cea data de N. lorga In Operele lui Constantin Cantacuzino, Bucure$ti, 1901,
p. 60 179. Discutii sustinute s-au purtat asupra paternitAtii lucrarii. AtribuitA lui Teodosie,
mitropolitul Ungrovlahiei (1679-1708) de S. Micu $i Aron Densusianu, lui Nicolae Milescu de
B. P. Hasdeu $i E. Picot, lui Daniil Panokiianul de Al. T. Dumitrescu, opera a fost restituita
adevaratului aleatuitor, Constantin Cantacuzino, de catre N. Iorga. 0 editie amelioratA au dat
N. Cartojan $i Dan Simonescu, Craiova, 1944. Citatele pe care le dam trimit la editia mai accesibilA a lui Mihail Gregorian (de fapt, o reproducere a editiei din 1944), publicata In Cronicari
munteni, I, Bucure$ti, 1961, p. 1-79. Pentru editiile mai sus amintite $i discutiile to jurul paternitatii Istoriet, sa se vada N. Cartojan, Istoria literaturti romdne vechi, III, Bucure$ti, 1945,

p. 271 - -272.
16

Ed. cit., p. 66

Ibidem, p. 15.
18 Ibidem, p. 17, 27.
17

www.dacoromanica.ro

INTRODUC ERE

Xi

Imparatul Tarigradului", in loc sa,' se indrepte spre Choniates, istoricul


bizantin cel mai informat asupra epocii lui Isaac al II-lea i a vlahilor din
Balcani.
Cantemir Ins 11 folosete pe larg. Pentru el Choniates este de toatg

credinta vrednic istoric" i adeverintii slujind". Mgrturia sa este adusg,


intr-o paging pling de verve polemicg din Hronicul vechimei a romdno-moldo-

vlahilor, impotriva alegatiilor lui Simion Dascglul i Misail Calugg,rul, cu


privire la tilharii i oamenii rgi de la Rim" adui de Las lau Crai" sa populeze Maramureul 13. Choniates este insg doar unul dintre istoricii sau cronicarii bizantini folositi de Cantemir in Hronicul sau. Lista lor, cuprinzgtoare, Incepe cu Olympiodoros i Zosimos (secolul al V-lea) i sfire0e cu
Chalkokondyles i Sphrantzes (secolul al XV-lea). Dintre autorii cuprini
XIV, Dimitrie Cantemir cunoate
in volumul de fats, pentru secolele XI
i folosete scrierile lui Kedrenos, Zonaras, Manasses, Glykas, Pachymeres,
Cantacuzino i Gregoras. Cel mai adesea, informatiile culese din istoriografia bizantina sint folosite in formularea proprie a lui Cantemir, cu indicatia
in marginea paginii sau chiar in text a locului de unde sint

luate. Alteori insa se traduc complet pasaje de oarecare intindere care,


grupate laolaltg, ar putea alcgtui prima antologie romaneasca de texte
bizantine privitoare la istoria patriei i a romanilor in Veacul de Mijloc.

Pe alocuri se dau, in limba greacg, nume proprii sau teimeni tehnici. Alteori se reproduc, deopotrivg, in limba originalului, frinturi de fiazg ilustrative, urmate de traducerea integrals a cite unui pasaj. Aa, de pilda, din
Zonaras 20, autorul bizantin cel mai folosit, citat de peste cincizeci de on
de invatatul roman : Kai XccOv gxcfaccrev ocUTok rcepLoimov, i 1-au numit

narod agonisit" sau Boarxpot Tat;

Po.y..ccixecq

xWpccc,

Texc

Tripocv

Tou

"Iarpou. Adica bolgarii zice, in tarile romaneti, cele de peste Dungre, ravgrsati, pustiind" 21 etc. In sfirit, cu un alt prilej, Cantemir reproduce In
grecete
un lung pasaj din Nichifor Gregoras, unde se vorbete de proiectul de casatorie al lui Stefan Milutin cu Evdochia, sora lui Andronic al

II-lea Paleologul. Ii urmeaza o bung traducere romaneasca, insotita de


reflectii i comentarii22. Este, dad, nu ne inzelam, primul text bizantin reprodus, cu traducere paralelg, din istoriografia romaneasca, anticipind

cu mai bine de doug, veacuri spiritul in care s-au lucrat i se lucreaza culegerile de texte realizate in veacul nostru .
La Sincai care-i redacteazg, la 1nceputul secolului al XIX-lea, opera
sa Hronica romanilor Si a mai multor neamuri, progresul se remarca atit

prin numgrul sporit de izvoare bizantine utilizate, cit i prin metoda de


lucru adoptatg 23. Pentru secolele XI XIV, la autorii folositi de Cantemir, incai adaugg pe Joan Skylitzes, Ana Comnena, Ioan Kinnamos i
19 Dimitrie Cantemir, Hronicul oechimei a romdno-moldo-vlahilor, ed. Gr. G. Tocilescu,
Bucuresti, 1901, p. 393.
20 Pentru folosirea lui Zonaras de catre Cantemir sa se vada Matei Corug5, Analele lui
Zonaras in Hronicul lui Dimitrie Cantemir, In Studii teologice", seria a II-a, an. XXV (1973),
p. 366 376.
21 Dimitrie Cahtemir, op. cit., p. 339, 337.
22 Ibidem, p.
479-480.
23 0 listil, incompletti, de autori bizantini folositi de Sincai In Hronica sa a dat Constantin
Tutuianu, Bizanjul in Hronicd tut Gheorghe .5incal, In Studii teologice", seria a II-a, an. XXVI
(1974), p. 555.

www.dacoromanica.ro

XII

AL. ELIAJN

George Akropolites. Numarul pasajelor traduse cuvint cu cuvint este

mai mare si talmgeirile in romaneste sint facute cu o deosebita grija. Pentru unii autori bizantini slut folositi 1i comentatorii lor, asa de pilda Du
Cange pentru Alexiada Anei Comnena. In intentia lui incai a fost sa grupeze informatiile asupra unui eveniment, asociind la textul reprodus in
traducere sau rezumat al autorului principal trimiteri la texte paralele
din alte izvoare. Astfel, sub anul 1051, dupd ce reproduce un pasaj din
Zonaras privind folosirea pecenegilor ca ostasi de catre Constantin al IX-lea
Monomahul, *Meai ne da indicatia : Asisderea scriu Chedren i Glyca".
Sau, sub anul 1057, cind este folosit Joan Skylitzes pentru campania lui
Isaac I Comnenul Impotriva pecenegilor 0i opozitia cdpeteniei barbare, Selte,
dupa ce se da traducerea pasajului, incai adauga : Asisderea scriu Zonara, Glyca si Anna Comnena" 24. In Coate cazurile aceste indicatii sint insorite de trimiteri precise la editiile folosite. Lucrarile moderne de eruditie
care analizeaza faptele infatisate sint luate, de asemenea, in considerare
i discutate cu sobrietate i precizie pentru limpezirea adevdrului istoric 23.
Evident, Hronica lui incai nu este o istorie a romanilor si a unor
popoare invecinate, ci o culegere de materiale in vederea unei asemenea
istorii. Dar aceasta culegere este rodul unei munci uriase, admirabila prin
competenta si constiinciozitatea cu care a fost condusa. Prezentarea analista a datelor, adunate din cele mai felurite izvoare, e comandata si de
grija pentru stabilirea unei cronologii cit mai stricte a evenimentelor, consideratd drept o garantie a coerentei si veracitdtii naratiunii. Sincai nu
s-a dat inapoi nici de la incereari de interpretare proprie a izvoarelor, de
care nu este scutit nici un erudit care doreste sa-si merite numele de istoric.
Unele din interpretarile sale, precum identificarea pecenegilor sau cumanilor (cunilor) din anumite izvoare cu romanii din Dacia s-au dovedit neintemeiate 26. Aceste rezultate nu pot pune la indoiald buna-credinta* a invatatului ardelean, descumpdnit in argumentarea sa de inconsecventele izvoarelor in folosirea numelor de popoare 1i straduindu-se sa dea o fundamentare istorica unor realitati etnice indiscutabile, atestate de intreaga istorie
medievala i moderns a romanilor.
Oricum, i cu mult mai mult decit la Cantemir, nenumaratele pasaje
din autorii bizantini risipite in Hronica sa, traduse cu multa atentie si inso24 Vczi Ghcorghe $incai, Opere. I, Hronica romdnilor, tom. I, ed. ingrijita si studiu asupra

Ihnbii de Florea Fugariu, prefata $i note de Manole Neagoe, Bucuresti, 1967, p. 314 316.
25 Vezi, de pilda, in ed. cit., p. 325-326, sub anul 1090, cum $incai combatc afirmatiile

lui I. C. Eder asupra pretinsului nomadism al vlahilor balcanici, aducind un temeinic argument
Impotriva acestei asertiuni din Insusi textul Anei Comnena, pe care se sprijinea Eder ; cf. $i observatii I e aduse lui J. Chr. Engel, ibidem, p. 340, sub anul 1172. Pentru atitudinea critics, dar ech1tabi/A a lui $incai fats de ilvatatul german, vezi si Prefala lui Manole Neagoe la ed. cit. p. L IX

LX.

26 Vezi ibidem, p. 318, 344, 380 precum $i notele de la p. 318. Incredintarea lui $incai
ca, data cu nimicirea armatei pecenege de catre loan Comnenul in 1122, prin cumani, patinachi
sau scythe, totdeauna trebuie Intelesi romanii cei din stinga Dunarii" (ibidem, p. 338) 11 duce pe
Invatatul ardelean sa puns invaziile pustiitoare savIrsite de popoarcle turce la sudul Dunarii,
In teritoriul imperiului, pe seams romanilor. Vezi astfel, In acelasi volum, evenimentele povestite sub anii 1122, 1152 $i 1264. In acest din urma caz scitii" sint Math, pe care incai, Intelegind gresit un pasai din G. Pachymeres (ed. Bonn, II, p. 106), Ii socoteste de un neam" cu
v'a'ri balcanici, stabiliti In apropierea Constantinopolului. Vezi Ilie Gherghel, Zur Frage der
Urheimat der Romanen, Viena, 1910, p. 47-48. Acest procedeu care-i pune pe romanii forddunareni 1ntr-o lumina suparatoare si, mai ales, nemeritata, se va mai Intilni, pe o scars mai recum vom vedea $i la Kogalniceanu.
dusk $i la Petru Mahar $i

www.dacoromanica.ro

LNTRODUCERE

Mil

Cite de comentarii ponderate, la care sint asociate Bi opiniile unor eruditi


contemporani dintre cei mai autorizati, pot sa alcatuiasca substanta unei
antologii, oricind valabile, de texte bizantine referitoare la istoria patriei.
Yn orice caz, ele indicau domeniul de investigatie $i, in bung masura, metoda dupe care trebuiau sa se constituie antologiile respective in vremea
noastra.
Petru Major, cu care vom incheia sirul istoricilor, apartinind liteiaturii vechi romanesti, care au folosit sistematic izvoarele bizantine, se deosebeste in multe privinte de Sincai. Istoria pentru inceputul romanilor in
Dacia, care vede lumina tiparului in 1812 27, nu este conceputa ad narrandum, ci ad probandum. Caracterul ei demonstrativ, vigoarea polemics neobisnuita care o strabate fac din aceasta opera, dealtfel sprijinita pe un larg
aparat tiintific, o pledoarie in favoarea continuitatii elementului romanesc
pe teritoriul care a vazut desavirsindu-se etnogeneza poporului nostru,
adica in Dacia nord-dundreana. Major apartine unei epoci care, pe de o
parte, a cunoscut adevaratul in.ceput al studiilor de balcanologie prin
Cercetarile deschizatoare de drumuri ale lui Thunmann (1774), jar pe
de alta, a vazut dezlantuindu-se atacurile unor istorici straini ca Sulzer
(1781-1782), Eder (1791) si Engel (1794) impotriva romanilor, socotiti
ca, an sosit tirziu din Balcani, impinsi de un nomadism neverosimil, pe teritoriul fostei Dacii traiane. Invatatul ardelean, care concepea istoria ca pe o
discipling militants, puss atit in slujba adeva'rului, cit si a patriei, trebuia
dar sa scruteze izvoarele istorice i in buna masura pe cele bizantine, care

acorda un atit de larg interes sud-estului european, pentru a lamuri


rosturile romanilor din Dacia si din Balcani in Veacul de Mijloc. Cercetatorii
operei lui Maior Vara exceptie, credem
an gasit la el intuitii sclipi-

toare Bi judecati intemeiate, alaturi de erori surprinzatoare 22. Pentru


acestea din urma, vina lui Major este ca prea adesea n-a luat In seams mania arhaizanta a puristilor bizantini, cind e vorba de termeni geografici
sau de numiri etnice, Bi polisemia neasteptata pe care o surprindem cind
uneori la acelasi autor acelasi termen poate desemna mai multe realitati
geografice sau etnice Bi, inners, aceeasi realitate poate primi mai multe
denumiri. Rafinatele clauze stilistice bizantine care Inca ne mai descumpanese puteau usor ra'taci simplicitatea robusta a unor invatati atit de probi
de acum un veac Bi jumatate. Fiindca de eruditia i buna for credinta nu
ne putem indoi. Citatele lui Major, cu larga folosire pentru bizantini
atit a textului grec, cit si a traducerii latine, sint inca o dovada de respectul
fats de canoanele eruditiei pe care cu mijloace deosebite 1-au dovedit
atit Sincai, cit Bi Major. Acesta din urma foloseste un numar mai restrin3
27 Spre deosebire de Hronica lui $incai, care se tipAreste dupA moartea autorului, Petru
Major a avut bucuria s5 -$i vada opera imprimatA In timpul vietii $i anume la Buda, In 1812.
Ultima editie integrals a Isloriei pentru inceputul romanilor in Dachia este cca de-a treia, apAruta
la Budapesta si Gherla In 1883 ; ea include si textul grecesc al trimiterilor din note la autorii
greci $i bizantini. 0 ed. critics, Insotita de un studiu asupra limbii al lui Florea Fugal iu $i de
prefata si note datorate Iui Manole Neagoe, a apArut, In doua volume, in colectia, Lyceum",
Bucuresti, 1970.

28 o admirabilA caracterizare a activitatii de istoric a Iui Maior a dat N. Iorha

In

Istoria literaturii romdnesti, III, partea intii, Bucuresti, 1933, p. 251 $i urm. Sint puse In lumina
atit meritele exceptionale ale lui Major, clt si erorile $i exagerarile lui. Act stea din urma I I.,
discret, trecute cu vederea In frumoasa monografie a Mariei Protase, Petru Major, Bt ctil (4li,

1973, p. 173-200.

www.dacoromanica.ro

XIV

AL. ELLAN

de marturii bizantine, atitea cite ii erau suficiente pentru tezele pe care


dorea a le demonstreze. Totusi nu lipsesc din istoricii bizantini consultati
pentru veacurile XI XIV : Kedrenos, Zonaras, Ana Comnena, Kinnamos, Choniates, Akropolites i Pachymeres.
coala ardeleana ne-ar ingadui sa dam i alte exemple de invatati
care au recurs la bizantini pentru cunoasterea inceputurilor istoriei rationale.
Am ales totusi pe cei doi mai de aseama istorici ai ei care urmarind ace-

leasi teluri si recurgind deseori la aceleasi marturii

sint totusi minati

de tempera mente deosebite.


In istoriografia munteana din a doua parte a epocii fanariote (1774
1821), un grup de istorici care, in opera lor, se opresc mai pe larg si asupra
perioadei dinainte de formarea statelor romanesti, urmeaza in chip vadit
o traditie care coboara din opera stolnicului Constantin Cantacuzino. Ne
amintim ca Istoria acestuia lua sfirsit, in manuscrisele care ne-au conservat-o, cu portretul pe care autorul it face lui Atila, dupa, care intr-un
scurt paragraf se trimite la Toppeltin si la letopisele pentru descalecatul" lui Radu Negru si deci pentru primele vremuri ale unei organizari
politice in Tara Romaneasca. Pare probabil totusi ca stolnicul sa fi strins
materiale in vederea elaborarii unei continuari a operei sale istorice, intrerupta brusc la prima jumatate a secolului al V-lea. Aceste materiale, care

puteau enprinde extrase, note de lectura si fragmente redactate, se vor


fi pastrat cum credea Iorga ping, la inceputul secolului al XIX-lea,
in arhiva familiei 29. Din ele nu puteau lipsi referinte la izvoarele bizantine
pe care, cum am vazut, Constantin Cantacuzino nu be ignora. Oricum, traditia cantacuzineasca se continua si se anima in primul rind in Genealogia
Cantacuzinilor 3, apartinind banului :ii viitorului general Mihail Cantacuzino sau, mai probabil, scrisa dupa indenanul $i sub supravegherea sa si
cu multe adaose personale, dar in orice caz pe baza materialelor de arhiva
ale Cantacuzinilor munteni. Dad, ne oprim asupra Genealogiei, o facem mai
ales pentru ca intr-insa se cuprind date si traditii din istoria Tarii Romanesti,
care depasesc interesul unor acte utile mai ales genealogistilor. La prima
vedere, folosirea izvoarelor narative bizantine este larga $i precisa, i prin29 In editia sa din 1901 a Operelor lui Constantin Cantacuzino (p. XLXL I), N. Iorga
atragea atentia cd In manuscrisul folosit de Samuil Micu al Istoriei stolnicului cronica mergea
nu pina la Atila numai, ci cu mult mai departe, pInd la Imperiul romano-bulgar. Acest manuscript
era deci, asemenea ca acela pe care 1-a avut la dispozitie Naum Ramniceanu". Cit priveste aceste
not am spune mai degrabA un
adaosuri, Iorga presupunea ca eel ce-a copiat manuscrisul
a avut la Indemlnd un manuscript purtind
compilator de la sfIrsitul veacului al XVIII-lea
pe margine sau pe foi supranumerare Insemndrile din izvoade strdine ale lui Constantin Cantacuzino". Doi ani mai tirziu, In studiul sau Des pre adunarea si lipdrirea izvoarelor relative la
isloria romani/or, din Prinos jut D. A. Sturdza, Bucuresti, 1903, p. 37, Iorga amintea din nou
de partea de dupd Attila a marei opere redactate de stolnicul Cantacuzino, parte care exista
pe la Inceputul secolului al XIX-lea, cAci Naum Rlmniceanu citeazd pe Constantin Cantacuzino
pentru vremile Imperiului vlaho-bulgar". Observatiile lui N. Iorga sInt de un. deosebit interes
pentru viitoarea reexaminare a traditiei cantacuzinesti asupra careia vom mai reveni mai
jos in istoriografia munteana de la sfirsitul veacului al optsprezecelea.
30 Dupd ce o editie defectuoasa fusese data la lumind In Buciumul", de catre C. Bolliac, lucrarea a Post editata de N. Iorga, sub titlul Genealogia Cantacuzinilor de Banul Mihai
Cantacuzino, Bucuresti, 1902.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

XV

tre numele de autori care apar deosebim pe un Kinnamos, Choniates, Akropolites, Pachymeres, Gregoras si Joan Cantacuzino, iar dintre cei mai not
pe Chalkokondyles si Sphrantzes. Numai ca, duph cum insusi Mihail Cantacuzino ne arath, e vorba de o traducere dintr-o lucrare de genealogie 31
a lui Du Cange, folosita duph, editia venetianh din 1729 si unde se aflau
referintele la istoricii bizantini mentionati. Tot indirect, un numar de autori

bizantini sint cunoscuti prin intermediul voluminoasei compilatii a lui

loan Stanos (1767) 32, asupra chreia vom reveni mai jos. Colaborator la aceasth important opera romaneasch de genealogie, Cantacuzino 1-a avut

pe doctorul Chir Saul Arvanitohoritul", adica marele serdar Gheorghe


Sau133, erudit de valoare, care 1-a ajutat si la compulsarea surselor bizantine.

Cit priveste Istoria politicd si geografica a Pirii Romelnesti, tiparita


in greceste, la Viena in 1806, cu sprijinul fratilor Tunusli34, aceasta reprezinth o redactie
si nu cea mai bung a unei compilatii alchtuith, poate
in romameste, dupg 1776, si atribuita indeobste banului Mihail Cantacuzino,
deli, in ce ne priveste o socotim mai degrabh o culegere valoroash prin materialele pe care le cuprinde, dar altminteri stingace, datorath unui om de cash
al Cantacuzinilor care a utilizat, fara metoda si farh, discernamint, bogatele
informatii de ordin istoric si statistic din arhiva lui Pirvu si Mihail Cantacuzino. Din cele patru serii de extrase din luerhri moderne de eruditie, care
alchtuiesc primul capitol al compilatiei, Marta ca Tzetzes ii era cunoscut din

Istoria stolnicului Cantacuzino, iar Ioan Kinnamos, Nichifor Gregoras,


Nichita Choniates si Ana Comnena sint pomeniti intr-un paragraf tradus
literal din Geografialui Biisching (1788)35. Cit de neinformat era compilatorul
(sau traduchtorul in greceste al luerhrii), o dovedeste si faptul ch, Ana Comnena
este socotit . . . bhrbat (6 8i 'Avvac O Kop.olvEic), iar indicatia ca Choniates
i-ar fi socotit pe vlahi descendenti ai bulgarilor este preluath, MIA vreo

rectificare, de la Biisching 36, Numai eh geograful german, pentru alchtuirea unei voluminoase geografii universale, a trebuit sh recurgh la scrieri
de specialitate ale unor invAtati contemporani, ca, de pildh, Jos. Sulzer.
De la acestia a preluat desigur de bunarcredinta afirmatii lipsite de
()rice temei cu privire la romhni, care in mod surprinzhtor apar neinsotite de vreo observatie critics in compilatia cantacuzineasch..AfFam astfel
dintr-insa el la sudul Dunarii vlahii si bulgarii erau unul si acelasi popor, purtind dud un nume etnic, cind pe celalalt, iar mai pe urmh s-au numit mysi" ;
ca ungrovlahii si peonodacii (Ilocvv680cxec) sint un amestec de vlahi si
unguri " sau ca romanii an primit crestinismul in forma rhsariteanh, odath
cu bulgarii, in secolul al IX-lea" 37. Compilatorul a preluat probabil notele
de lecturh, ale lui Mihail Cantacuzino si ale altora folosindu-le WA simt
31' Opera lui Du Cange, Familiae Augustae byzanlinae seu stemmata imperatorum Constanlinopolitanorum, fusese publicatA, impreuna cu un studiu asupra topografiei Constantinopolului,
In culegerea intitulata Ilisloria Byzanlina duplici commentario illustrata, Paris, 1680.
32 Bt(3Aoc Xpovoch nepLixouaa ri)v tcrrogav vijg BuCcorriaos, Ilcorceppccal)eacc ix Toil;
ia-tmxoii etc ,r2) xotviiv if) J.i.repov laiorg.ce 7LCCA 2.[WiVV01.) ETSIVOU 1-013 g 'Iwocvv(vwv, tom.
I

IV, Venetia, 1767.


32 Pentru Gh. Saul, vezi comuhicarea lui A. Veress, Isloricul marele serdar Gheorghe Saul,

(1743-1785), In Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. lit., seria a III-a", torn. V (1930 1931)
p. 83-106.
" `IcrropEoc. Tiic BXaxicc; noXyroch xcd. yewypeccptxi) cinb r cipxceLorci.rls citiTiig xvracrsciaco4 kw; Toii 1775 trouc, ed. Tunusli, Viena, 1806.
as A. Fr. Bilsching, Erdbeschreibung, zweyter Theil, ed. VIII, Hamburg, 1788, p. 770.
" IcrropEcc Tijc 13Acexice6 ed. cit., p. 12.

37 Ibidem, p.

12-13.

www.dacoromanica.ro

XVI

AL ELIA.N

Vara inteligenta, ca
vedem
critic si cum vom mai avea prilejul WAculegerea
amintita a lui Joan
atunci cind prelucreaza unele informatii din

Stanos. Oricum, abia dupa publicarea editiei critice a textului grec al Isto-

riei rJ'arii _Romanesti 38 vom fi in masura sa discernem ce apartine compilatiei

in forma sa primitiva si ce a adaugat sau deformat copistul (sau traducatorul) redactiei Tunusli.
Legaturile cronicarului muntean Naum Rimniceanu cu ceea ce putem
numi istoriografia contacuzineasca, urmatoare stolnicului, erau mai de
mult cunoscute, dar au fost si mai apasat scoase in evident de cercetarile
lui St. Bezdechi, purtate in jurul Cronicei inedite de /a Blaj a lui Naum 39.
Acesta mentioneaza in scrierile sale pe Zonaras, Nichita Choniates si Nichifor
Gregoras, pe care Ins i-a cunoscut prin mijlocirea Genealogiei Cantacuzinilor, opera banului Mihail Cantacuzino, sau din Geografia veche si nouti
a lui Meletie al Atenei (secolul al XVII-lea)40. Este probabil totusi ca Naum
Rimniceanu sa-i fi folosit pe Zonaras si Choniates si pe alts tale. Oricum,
Naum famine un cronicar unul din ultimii cronicari munteni si folosirea izvoarelor bizantine li lnlesneste doar alimentarea fondului anecdotic
al expunerii sale.
Grec de obirsie, Dionisie Fotino, care-si publics la Viena si in limba
greaca, In 1818 1819, Istoria vechii Dacii in trei volume 41, este un ade-

varat istoric. Opera sa de reala eruditie, pretioasa, desigur, mai ales pentru

istoria moderns a romanilor si organizarea principatelor care sfirsitul

epocii fanariote, cuprinde informatii relativ bogate si asupra perioadei dinainte de intemeierea Tarii Romanesti si Moldovei. Pentru aceasta epoca,
Fotino este Insa tributar istoriografiei romanesti si straine de la sfirsitul
secolului al XVIII-lea. Multe informatii sint preluate din Istoria 71 eirii
Romanesti, atribuita lui Mihail Cantacuzino, de care ne-am oeupat mai
sus. Ceea ce complica deslusirea tailor pe care datele izvoarelor inclusiv
a doul
ale celor bizantine i-au parvenit lui Fotino este coexistenta romanicare
privesc
istoria
veche
a
versiuni manuscrise in limba greaca
lor pina la Ionita Asan (1197-1207) anterioare publicarii primului
volum din Istoria vechii Dacii i care reprezinta probabil, prima forma a
portiunii respective din opera lui Fotino. Cele doua versiuni care, intre
ele, prezinta neinsemnate deosebiri slut, cea dintii, o Istorie a Daciei,
atribuita lui Teodor Fotino din Hios (1795), cea de-a doua, o opera aproape
identica sub raportul continutului si formei, a carei paternitate si-a insusit-o
39 Cele mai importante contributii la elucidarea problemelor foarte delicate ridicate de
paternitatea, izvoarele si limba In care s-a alcatuit Istoria politica $i geografica a Torii Romanesti
se datoresc lui N. Iorga, Cronicele muntene, In Anal. Acad. Rom.", Mem. Sect. ist., seria II-a,
Ilie Corfus, In
torn XXI (1898-1899), p. 410-420 (A doua cronicd a Canlacuzinilor) si
legaturd cu opera lui Mihai Cantacuzino, In Rev. ist. rom.", XVI (1946), p. 129-141. Dezideratul lui Corfus de a se alcAtui tit mai grabnic o editie critics a Istoriei In textul sari grecesc,
pe care-I socoteste forma originara, s-a Implinit. Editia a fost intocmita de Ariadna Camariano-

Cioran si Nestor Ca ma riano si se aflA In arhiva Institutului de istorie N. Iorga" din Bucuresti.

39 Cron ica inedita de la Blaj a protosinghelului Naum Rimniceanu, partca I, text Insotit
de un studiu in troductiv de St. Bezdechi, Cluj-Sibiu, 1944.
40 Vezi op. cit., p. 41 ; cf. si Naum Rimniceanu, Despre originea romdnilor, In C. Erbiceanu,
Cronica rii greci carii au scris despre romani in epoca fanariola, Bucuresti, 1888, p. 244-245.
Inaxlacc xca
43 D. Fotino, 'Iccop to: riic ream. tlaxEct; Tceviiv Tccevat4ccvicec,
MoX8cctrE ccc, torn. I

III, Viena, 1818-1819.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCE:RE

XVII

Emanuil Baleanu 42. Evident ca in fiecare din cele trei versiuni sint citate
i folosite aceleasi izvoare bizantine i anume, pentru secolele XI XIV :
Kedrenos, Zonaras, Ana Comnena, Kinnamos, Choniates, Akropolites 8i
Pachymeres. in dreptul pasajelor care is utilizeaz'a informatiile, numele
adesea insotite $i de trimiterea la opera sint trecute in maracestora
ginea paginii. Uneori se dau, In text sau in note, scurte citate literale care
privesc indeosebi pe vlahi, din autori ca Ana Comnena sau Kinnamos.
Un loc aparte in istoriografia de la inceputul secolului al XIX-lea
ocup'a. Dimitrie-Daniel Philippide, care-si imprima la Leipzig, in 1816, opera
cum se tie apare intiiasi data
sa `IaTopto: 1-55c `Poop.avictc, in care
numele de Romania intr-o tiparitura si care este numai istoria veche a tarii,.

data ce cuprinde cele intimplate in tarile din stinga Dunarii de Jos, de


la navalirea egiptenilor (sic!) ping la infiintarea principatelor romanesti

din Tara Romaneasca si din Moldova". Desi se sprijina pe un unman impor-

tant de izvoare dine i bizantine, Philippide este mai putin un erudit, cit
un cercetator i un ginditor original, inarmat cu un viu spirit critic si cu o
remarcabila indeminare dialectics. Nu foloseste trimiteri tii citate in subsolul sau in marginea paginii, dar in corpul expunerii gasim cu usurinta
folositi autori precum Kedrenos, Zonaras, Ana Comnena, Kinnamos sau
Eustathios al Tesalonicului, ale caror informatii sint receptate cu discernamint. Kedrenos, indeosebi, este tints observatiilor malitioase ale lui
Philippide, care-i reproseaza cifrele exagerate pe care cronicarul bizantin
be furnizeaza pentru efectivele barbarilor in lupta cu Bizantul 4 3. Campania
lui Manuil I impotriva maghiarilor, pusa sub anul 1166, este infatisata
dupa Kinnamos si se reproduce textul vestitei inscriptii versificate de pe
crucea ridicata de bizantinii biruitori, in care sint pomeniti ausonii, mime
etnic care i-ar desemna pe romani ".
()data cu al patrulea deceniu al secolului al XIX-lea, ceea ce numim
vechea literature romans cedeaza locul celei moderne, care dureaza pina
in anii patruzeci ai secolului al XX-lea. Este cu neputinta sa urmarim aci
utilizarea izvoarelor bizantine de catre cercetatorii tot mai numerosi, stapini pe o informatie mereu mai extinsa si folosind metodele de investigare
specifice istoriografiei europene contemporane. Vom aminti numai inceputurile care pentru istoria mai veche a tarilor romanesti nu depasesc
nivelul de informatie al istoriografiei mai vechi.
Istoria Daciei, a valahilor transdanubieni fi a V alachiei, opera de tinerete a lui Mihail Kogalniceanu, ap'aruta in limba franceza la Berlin, intr-o
prima editie in 1837, intr-o a doua, neschimbata, in 1854 43, este cu drept
cuvint scocotita prima istorie nationall" care a indicat drumul isto42 Cele doua versiuni se pastreaza, In manuscris, In Bibl. Acad. R. S. Romania, si anume
sub cotele : ms. gr. 972 (Tcodor Fotino) $i ms. gr. 2 (Emanuil Baleanu). Precizari importante
asupra for $i a legaturilor respective cu opera lui Dionisie Fotino, In doua studii ale lui Nestor
Camariano : Un izvor necunoscut al Istoriei lui Dionisie Fotino, In Rev. ist. rom.", X (1940) ,
p. 227-236 si Un pretins istoric : Emanuil Baleanu, In rev. cit., XVI (1946), p. 142-156..
Credem, totusi, ca raporturile dintre cele doua versiuni manuscrise au nevoie de o reexaminare,
care poate aduce elemente not pentru elucidarea problemei pe care o ridica.
43 D. Philippide, `IcnopEce stg 'Poui.acyteg, Leipzig, 1816, p. 330-333, 354. Pentru
autor, Kedrenos este dcyckpixcpoq ncivr7) I (p. 360).

" Ibidem, p. 364.

45 Istoria lui Kogalniceanu a aparut pentru prima oars la Berlin, In 1837, sub titlul : Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. In 1854, asa-zisa nota
editie a scrierii, data la lumina de asemenea In Berlin, este intitulata : Hisloire de la Dacie, des
2 e. 2e78

www.dacoromanica.ro

iAL. ELLAN

XVIII

riografiei romanesti pentru un secol", iar autorul ei a fost considerat de un


cercetator atit de riguros ca D. Onciul cel dintii istoric critic ce-a na'scut
neamul romAnesc" 46. Din nefericire, spiritul critic al lui Kogalniceanu nu
s-a exercitat i cind a fost vorba de exegeza unor izvoare istorice bizantine,
i rezultatele au fost surprinzatoare anacronisme si interpretari eronate,
preluate in mare parte de la Dionisie Fotino 47. De via, era nu numai lipsa
de experienta a autorului, explicabila la virsta la care si-a redactat opera,
dar si atmosfera in care se gaseau Inca studiile bizantine in intreaga Europa.
Nu Incape indoiala ca initierea, in 1828, de catre Niebuhr a colectiei de scriitori ai istorici bizantine asa-numitul Corpus din Bonn a contribuit

eseatial la edificarea unei baze mai riguroase pentru viitoarele cereetari


in acest domeniu 48. Numai ca acestea si-au luat adevaratul avint, de atunci
neintrerupt, abia odata cu sfirsitul celei de-a saptea decade a secolului al
XIX-lea 48, data nu chiar in ultimul deceniu al secolului, odata cu publica-

tine capitale ale lui K. Krumbacher, cu intemeierea primelor periodice


de specialitate i cu introducerea bizantinologiei ea disciplina autonoma
in invatamintul superior 5.
Valaques transdanubiens el de la Valachie (1241-1792). Noua edi(ie
ne avertizeaza editorn] din 1946 al operei
nu e, in realitate, decit vechea editie din 1837, prezentata sub un
titlu nou", vezi Introducerea lui A. 01.etea la Mihail Kogalniceanu, Opere, tomul I. Scrieri islorice, Bucuresti, 1946, p. 21.
49 A. Otetea, op. cit., p. 41-42.
47 Una din cele mai regretabile interpretari gresite a until istoric bizantin, Imprumutala
de la Dionisie Fotino, se refers la o invazie a cumanilor la sudul DunArii despre care vorbeste
Choniates (ed. Bonn, p. 123), numindu-i pe acestia, dupa obiceiul sat', sciti. Invazia, care a avid
loc foarte probabil In 1155 (vezi F. Chalandon, Les Comnene, II, Paris, 1912, p. 413, 414),
este situata gresit de Fotino In 1123 si puss pe seama daco-romanilor din Dacia propriu-zisa (xopixac)
adica a romAnilor din nordul Dunarii (`Icrropta ri1S rrcacy. Acoticcc, I, p. 275 276). Kogalniceanu
(ed. Otetea, p. 89), preluind informatia de la Fotino, mentioneaza si el prada considerabila en

care vlahii din Dacia lui Traian" s-au intors In patrie dupa ce au biruit armata lui (:alman (sic),
de fapt Coloman, guvernatorul Ciliciei. Mai mult, adaugind de la sine, Kogalniceanu precizeaza
ca vlahii, uniti cu cumanii si cu alte natiuni slave (sic) traiesc in rAzboaie cu vecinii, mais leurs
exploits sont toujours les memes, devastations, pillages, massacres". Slntem In fate unei grave
deformari a adevarului istoric, neautorizata in vreun chip de textul lui Choniates sau al oricarui
alt istoric bizantin. Pentru influenta lui Fotino asupra lui Kogalniceanu, eft priveste istoria mai
veche a romanilor, sA se vada si Aurelian Sacerdoteanu, Vechea istorie a romdnilor dupd 31thail
Kogalniceanu, In Arhiva romAneasca", torn. III (1939), p. 59 69.
48 Initiat de B. Niebuhr si publicat sub auspiciile Academiei regale prusiene de stiinte
din Berlin, Corpus scriplorum historiae byzantinae, numit si Corpus din Bonn, dupa locul de aparitie, a publicat !titre 1828 si 1878 (respectiv 1897), In edi(ii de valoare inegalA, dar oricum superioare editiilor anterioare, un mare numAr de istorici ai Bizantului, In textul original insotit de
traducerea latina.
49 Se obisnuieste a se considera drept Inceput al reinvierii interesului pentru studiul stiintific al civilizatiei bizantine anal 1870, cind Alfred Rambaud si-a publicat, la Paris, cele douA
teze ale sale sus(inute la Sorbona : L'empire grcc an dixiemc siecle. Constantin Porphyrogenele
0 De byzantino hippodromo.
5 Din lucrarile lui K. Krumbacher, socotit unul din intemeietorii bizantinologiei moderne,
vom aminti doar cele doua editii (1891 si 1897) din Geschichte der byzantinischen Litteralur von
Justinian bis sum Ende des ostrOmischen Reiches (527 1453), apirute la Miinchen in Handbuch
der klassischen Alterlumswissenschaft al lui Iwan von Muller. In 1892 apare, sub conducerea lui
Krumbacher, prima revistA de specialitate, continuata pind in present : Byzantinische Zeitschrift.
Doi ani mai tlrziu, Academia imperialA rusa de stiinte IncredinteazA lui V. G. Vasilicvski si V. E.
Beget directia unui periodic consacrat aceluiasi camp de activitate : Vizantijskij Vremennik".
Prima catedrA de bizantinologie este InfiintatA in Munchen, In 1892 si Incredintata amintitului
K. Krumbacher.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

XIX

Este drept ca necesitatea recurgerii la izvoarele originale pentru constituirea unei not istorii nationale, in care rolul de seama trebuia sa-1 detina
insu0 poporul roman cu institutiile, ideile, simtamintele i obiceiurile lui
In deosebite veacuri" a fost afirmata cu putere de Nicolae Balcescu in 184551.

Cu patrunderea sa exceptionala, Balcescu surprinsese importanta speciala


pe care izvoarele narative straine o prezinta mai cu seama pentru veacurile
cele vechi despre cari cronicarii notri tac" 52. Cit de numeroase erau aceste
izvoare, printre care Balcescu le aminteste i pe cele bizantine, cititorul
putea intrevedea i din , citatiile vestitei cronice a lui Gheorghe Sincai" 52._
0 culegere sistematica a for i o publicare potrivit cu exigentele momentului,
aa cum o intrevedea ilustrul istoric roman, nu s-a putut realiza insa in impre-

jurarile pe care le strabatea cultura romaneasca, mai ales dupa infringerea


revolutiei din 1848 i moartea lui Balcescu insu0.

Cit privete izvoarele istorice bizantine, un nou impuls pentru o


reconsiderare a lor, cu mijloace apropiate, a fost dat ceva mai tirziu pe
de o parte prin publicarea peste hotare a unor asemenea izvoare

diplomatice
i narative inedite, de o importanta covir0toare pentru istoria nationals, pe de alta parte din necesitatea de a se apara, printr-o studiere mai
aprofundata a surselor medievale, tezele capitale ale istoriografiei noastre

cu privire la originea romanilor i la arzarile for in Veacul de Mijloc.


In prima categorie vom inscrie, in primul rind, editarea, in 1860,
de catre Fr. Miklosich i J. Miller, a condicelor patriarhiei din Constantinopol Acta Patriarchatus " in care se da la lumina, pentru prima
oars, corespondenta oficiala dintre Scaunul ecumenic i cele don& tari

romaneti in legatura cu crearea ierarhiei eclesiastice in Tara Romaneasca


i Moldova in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Acum posedam, in
sfir0t, dovezile primelor legaturi canonice cu biserica bizantina, prin care
tarile romaneti intrau in acea ierarhie a statelor, patronata spiritualicete
de Bizant i care acorda unor tinere formatiuni politice legitimitatea la
care rivneau.
In al doilea rind, mentionam descoperirea i editarea, in 1881, a operei
lui Kekaumenos, care aducea tiri relativ bogate asupra vlahilor din Elada
in veacul al XI-lea 55. Rapiditatea cu care informatiile autorului bizantin
sint preluate i discutate de invatatii romani, numarul de studii i comentarii care i se consacra dovedesc importanta acestei descoperiri pentru promovarea studiilor bizantine in Romania 56.
Am mai amintit i o cauza de alt ordin care i-a determinat pe istoricii
romani s se adreseze din nou, cu o atentie i cu mijloace sporite, izvoarelor
51 N. Balcescu, Cuvint preliminartu despre i:voarele istoriei romdnilor, In Opere, torn. I,
1, Scrieri istorice, politice si economice, ed. G. Zane, Bucuresti, 1940, p. 107.
52 Ibidem, p. 109.
53 Ibidem.

54 Actele de cancelarie ale Patriarhiei ecumenice


Ada Patriarchatus Ant cuprinsc
In primele cloud volume ale culegerii Acta et dtplomata gracca Medii Acvi sacra et profana, publicate de cei doi InvAtati, Miklosich si Mtiller, Intre 1860 si 1890.
66 Primul editor al lui Kekaumenos a fost V. Vasilievski care a editat Siralegikonul lui
Kekaumenos In cunoscutul Jurnal rusesc al Ministerului Instructiei Nationale. Cea mai build
editie a treia
este cea a lui G. G. Litavrin, Sovety i rasskazy Kekavatena, Mostova, 1972.
50 Vom reveni cu alt prilej asupra interesului ardtat in Romania de cercurile stiintifice si

ale oamenilor de cultura pentru Kekaumenos, dintre care, lnainte de sfirsitul secolului al XIX-lea
amintim pe Mihail Eminescu, C. Meissner, A. D. Xenopol, Simion Mangiuca, B. P. Hasdeu su
D. Onciul.

www.dacoromanica.ro

XX

1A.L.

ELIAN

istorice bizantine. Este vorba de interesul tot mai viu pe care invatatii

strain, filologi sau istorici, it consacra originilor poporului si limbii romane


i care nu totdeauna se distingea printr-o desavirsita obiectivitate. Romani
iii cistigasera, de la inceputul celei de-a doua jumatati a veacului al XIX-lea,

o pozitie tot mai insemnata in ceea ce incepe sa se numeasca concertul


european ; prestigiul pe care Principatele Unite, apoi tinarul stat independobindise in fata popoarelor celor mai inaintate in
dent, Romania,
cultura a suscitat un numar neobisnuit de studii privind inceputurile unei
natiuni pentru care izvoarele istorice medievale dadeau numai stiri sarace
i discordante. De la W. Tomaschek, R. Roesler $i J. Jung la Paul Hunfalvy, Jos. Lad. Pio si L. Rethy 57, cercetatori straini, mai toti de limbs
germane, abordeaza in ultima treime a veacului al XIX-lea problemele
amintite, nu far*/ sa, amestece uneori, in argumentarile lor, interese de alt
ordin decit eel pur gtiintifie. Invatatii romani care le-au raspuns, in frunte
cu A. D. Xenopol si D. Onciul 58, vor recurge constant la izvoarele bizantine pentru a apara tezele traditionale ale istoriografiei romane, asa cum
odinioara procedase un Petru Major in disputa sa cu Sulzer, Eder si Engel.
Mai tirziu, in secolul al XX-lea, trod discutiile se due in jurul primelor formath statale de la Dunarea de Jos si asupra rolului semnificatiei imperiului Asa'nestilor, istorici 5i filologi ca N. Iorga, G. Murnu, N. Banescu qi
altii vor reveni neincetat la exegeza pasajelor devenite clasice din autorii
bizantini pe care u cuprinde si volumul de fata. 0 grupare a textelor semni-

ficative sub acest raport din literatura istorice bizantina se facea astfel
tot mai necesara ; ea trebuia insa sa corespunda exigentelor sporite ale
criticii filologice. De citeva incercari facute in aceasta directie, pornite din
perspective diverse, cu mijloace i objective diferite, urmeaza sa ne ocupam
in cele ce urmeaza.
Este dificil de caracterizat opera postuma a lui Eudoxiu de Hurmuzaki, aparuta, incepind din 1878, sub titlul Fragmente zur Geschichte der
Rumtinen. Primul volum, tradus in romaneste de Mihail Eminescu59 si publicat in 1879 este, in cea mai mare parte a sa, consacrat istoriei vlahilor
balcanici, incepind cu rascoala din 1185 $i cu primii Asanesti. Hurmuzaki

isi cautg, informatiile la autori bizantini de curind editati in amintitul


Corpus scriptorum historiae byzantinae, publicat la Bonn de Academia de
tiinte din Berlin. De la inceput, dar, vom avea garantia unor texte mai
sigur stabilite sub raport filologic. Sint, astfel, folositi : Nichita Choniates,
George Akropolites, George Pachymeres si Nichifor Gregoras. Pentru
prima oars, se pare, in istoriografia romane este utilizata qi cronica versificata a lui Efrem. Autorul o citeaza gi pe Ana Comnena. N-a fost in in-

57 Operele Invatatilor amintiti, In masura in care discuta Inceputurile poporului roman


si teritoriul sail de bastina, shit trecute in revista de Al. Philippide, Originea romdnilor, vol. I.
Ce spun izvoarele istorice, Iasi, 1925, p. 689 si urm.
59 A. D. Xenopol, Teoria lui ROsler. Studii asupra stdruintei romdnilor In Dacia traiand,
Iasi, 1884 si D. Onciul, Teoria lui Roesler. Studit asupra stdruintet romdnilor In Dacia traiand
de A. D. Xenopol. Dare de seamd critic& In Convorbiri literare", XIX (1885) si reprodus In
Dimitrie Onciul, Scrieri istorice, ed. Aurelian Sacerdoteanu, I, Bucuresti, 1968, p. 131-250.
se Eudoxiu Cavaler de Hurmuzaki, Fragmente din istorta romdnilor, I, Bucuresti, 1879.
Traducerea, facuta din Incredintarea Ministerului de Culte, se datoreste lui Mihail Eminescu,
care a realizat-o, In 1878, la Floresti, in judetul Dolj, unde fusese adapostit de Nicolae Mandrea.
Vezi, de pilda, I. Cretu, Mihail Eminescu. Biogralie documentard, Bucuresti, 1968, p. 260
261.

www.dacoromanica.ro

IN11ROIMICEIR E

XXI

tenDia lui 0, ne dea, o culegere de izvoare, dar istoria, asa cum o concepuse
Hurmuzaki, se infatiseaza mai mult ca o parafraza sau rezumare a izvoarelor, dealtfel constiin.cios realizat5, si unde, alaturi de autorii bizantini,
intilnim $i surse apusene, citindu-se, relativ rar, si autori moderni. Istoria
marelui patriot si om de culture bucovinean careia deltminteri autorul
nu ajunsese sa-i dea forma definitive reprezinta astfel, pe mari portiuni
ale sale, o colectie de texte bizantine referitoare la vlahii balcanici, corect
rezumate si care mai pot fi Inca folosite. Caracterul oarecum arhaic al unei
asemenea intreprinderi nu putea, fireste, satisface cerintele unor cercetatori forrnati la o scoala istorica mai exigent5,. Opera lui Hurmuzaki, cazuta

repede in uitare, merits totusi s fie relevata pentru interesul pe care-1


vadeste fata de romanitatea sud-dunareana.
Interesul crescind pentru istoria vlahilor balcanici se vadeste si la
cercetatori mai noi, care vor puree in centrul atentiei for informatiile cap5,tate de la Nichita Choniates. Astfel Constantin Erbiceanu, intr-o comunicare la Academia Romfing, din 1901, referitoare la epoca lui Isaac al II-lea
Anghelos si la romanitatea balcanici de la sfirsitul secolului al XII-lea 6,
foloseste largi extrase din Nichita pe care le da in traducere, dar insotindu-le uneori si de pasaje citate in limba originalului grec. Erbiceanu mai
utilizeaza si pe Ana Comnena $i G. Akropolites, din care iarasi se reproduc

largi fragmente. Se reproduce si pasajul binecunoscut din Kinnamos


(VI, 3) in care se releva originea italics a vlahilor, numai ca este pus pe
seama Anei Comnena 61 ! Meritul lui Erbiceanu este ca, cel dintii, se adreseaza nu numai operelor istorice bizantine in propriul inteles al cuvintului,

dar $i productiilor retoricei aulice. In aceast5, comunicare se reproduc


astfel doug cuvintari de la Choniates, cu indicatii pretioase la vlahii ras-

culati 62. Cercetatorului roman nu-i scapa exagerarile pompoase ale acestei
proze encomiastice, dar stie sa desprinda din frazeologia vans a lui Nichita
informatiile care intregesc ceea ce cunoastem din alte surse cu privire la
Asanesti si la reactia bizantina fata de comportamentul acestora.
Cu alts rigoare procedeaza, in 1905, filologul si istoricul Gh. Murnu,

cind da la lumina o antologie de texte din Nichita Choniates referitoare


la rascoala Asanestilor 63. Istoria lui Choniates este excerpata cu competenta de Murnu ; fragmentele selectate sint prezentate paralel, in forma
originala si in traducerea for romaneasca, aproape totdeauna satisfacatoare. In anexa se reproduce, de asemenea, in text paralel, Cuvintarea
imparatului Isac catre patriarh si sinod, scrisa de Nichita Acominatos
(sic)" pe cind acesta era secretar intim si insotitor in razboaie al imp5,ra60 C. Erbiceanu, Doug acic of iciale necunoscute de pe timpul Impdralulul bizantin Isaac
II Angel privitoare la romanii din Peninsula Balcanied spre finele secolului XII, In An. Acad.
Rom. Mem. sect. 1st. ", seria a II-a, torn. XXIV (1901-1902), p. 1-38.
61 Ibidem, p. 11.
62 Ibidem, p. 26-28, 30-35. Textele shit traduse dupA editia lui C. Sathas, McoactovLxil
BLALaa-hx-,), I, Venetia, 1872.

63 Gheorghe Murnu, Din Nichita Acominatos Honiatul. Traducere a parfilor priviloare la


istoria Asanizilor, cu introducere $i index, In An. Acad. Rom., Mem., sect. ist.", seria a II-a,

tom. XXVIII (1905-1906), p. 357-467.

64 Istoriile literaturii bizantine, piny nu de mult, lnsoteau numele celor doi frati,
Mihail si Nichita Choniates, de czea ce se socotea a fi patronimul Akominalos. La acesta s-a renuntat
dupa ce G. Stadtmiiller (1934) si V. Grumel (1953) au arAtat at numele Akominatos nu se justifica

prin traditia manuscrisit a operelcr celor doi scriitori bizantini.

www.dacoromanica.ro

XXII

tAL. EILIAN

tului". Este vorba de cea de-a doua euvintare tradusa de Erbiceanu pecare o avem astfel intr-o noul i mai ingrijita traducere integrals. Murnu
precede culegerea sa de fragmente din Choniates de o introducere asupra
istoriografiei bizantine i de o schita istorica Bizantul pinci la revolutia.
, care indica situatia Imperiului bizantin, indeosebi dupd,
Asanizilor
moartea lui Manuil I Comnenul (1180). Intre fragmente legatura se face
prin rezumarea textelor omise. Notele din subsol sint rare ; un indite de
nume proprii incheie lucrarea.
Din anii urmatori primului razboi mondial vom refine doua culegeri
alcatuite cu rosturi i intinderi deosebite, dar care au adus servicii cerceVara istorice romaneti. In documentata sa lucrare din 1936 65 despre romanii in evul mediu i problema continuitatii, Aurelian Sacerdoteanu introduce o scurta dar bine conceputa serie de extrase din izvoare medievale,

inclusiv bizantine, care yin in sprijinul argumentarii sale. Sint astfel folositi : Kekaumenos, Ana Comnena, Choniates, Kinnamos, Pachymeres
i Cantacuzino. Traducerea se da in text, in subsol reproducindu-se forma
greceasca, urmata uneori de discutii sprijinite pe o larga. informatie.
In sfirit, G. Popa-Lisseanu, sub titlul Dacia in autorii clasici, ne
da, in 1943 66, cea mai larga culegere de extrase din autorii elini, latini i
bizantini privitoare la teritoriul Daciei i popoarele care 1-au locuit, de la
Herodot i C. Iulius Caesar ping la Sphrantzes i Chalkokondyles. Autorii
bizantini sint cuprini in cel de-al doilea volum al culegerii i, pentru secolele XI XIV, se dau, in traducere, fragmente din Teofilact al Bulgariei,

Kekaumenos, Skylitzes, Kedrenos, Attaliates, Zonaras, Ana Comnena,


Nichita Choniates, Eustatie al Tesalonicului, Const. Manasses, Joan
Kinnamos, Efrem, George Akropolites, George Pachymeres i Ioan
Cantacuzino. Textele sint precedate de o scurta notita biobibliografica i
insotite de note explicative. Pe alocuri se intercaleaza in corpul traducerii
sau se reproduc in note pasaje sau crimpeie de fraza, in grecete, din textul original, menite sa sprijine traducerea sau interpretarea autorului asupra unor puncte controversate sau de o important& specials. G. PopaLisseanu se Meuse cunoscut prin editarea unui mare numar de izvoare stra-

ine referitoare, in anume parti ale lor, la istoria medieval a romanilor i


intre acestea se numarau i bizantini ca Priskos (secolul al V-lea) sau Procopiu din Cezareea (secolul al VI-lea) ; cunotintele sale erau, In acest
domeniu, intinse i munca sa de traducator i comentator al atitor autori
clasici i medievali a fost utila i merits sa fie relevata. Totui, deficienta
de metoda i de informatie, lipsa de acribie filologic'a de care da adesea,
covada editorul au pus in umbra calitatile reale ale culegerii sale. Lipsa
unui Corpus complet i riguros constituit al textelor bizantine privitoare,
atit la Dacia i la romanii din stinga Dunarii, cit i la vlahii balcanici se
facea simtita pe masura ce se extindeau cercetarile asupra romanitatii
medievale din intreg sud-estul european. 0 lipsa pe care macar pentru
vlahii din dreapta Dunarii an recunoscut-o i istorici straini.
65 Aurelian Sacerdoteanu, Considera!ii asupra istoriet romdnilor in emit mediu. Douezile
continuilatii $i dreplurile romanilor asupra teritoriilor for actuate, Bucuresti, 1936. Pasajele din
autorii bizantini sint date la p. 235 si urm.
66 G. Popa-Lisseanu, Dacia in autorii clasici, I, Aulorii latini clasici $i poslclasici i II,
Aulorii greci f i bizantini, Bucuresti, 1943 (Acad. Rom., St. si cerc., vol. LXI i LXV).

www.dacoromanica.ro

XXIII

INTIRIOIDUCEJR E

Sa amintim ca o culegere restrinsa de excerpte din autori bizantini


privind pe vlahii balcanici daduse, Inca in 1912, Karl Dieterich in lucrarea
sa cunoscutA asupra informatiilor geografice si etnogiafice din izvoarele
bizantine ale veacurilor V XV67. Fragmentele reproduse din Kekaumenos, Nichita Choniates si G. Pachymeres se refereau respectiv la : caracterul r3i originea vlahilor, felul for de a se lupta si la vlahii in Asia Mica.
Pentru romanii din Tara Romaneasca, intr-o epoca mai tirzie, se foloseau
doua extrase din Chalkokondyles.
Evident ea excerptele mentionate, oricit interes ar fi prezentat, erau
neindestulatoare pentru o temeinica explorare a vietii 9i obiceiurilor vlahilor medievali. Sarcina de a Intocmi o antologie cuprinzatoare, la care atit
izvoarele narative, cit si eele diplomatice s contribuie la o mai completa
cunoastere a vlahilor balcanici
luat-o un cercetAtor maghiar care
se distinsese printr-un numar insemnat de contributii la limpezirea istoriei for in evul mediu. Matthias GyOni, un bizantinist de valoare din scoala
lui Gy. Moravcsik, iii propusese sa alcatuiascA o vasta lucrare in trei volume,
intitulata Studii asupra izvoarelor istoriei romanilor din veacul at V-lea
pind in veacul at XIII-lea i, intr-o conferinta tinuta in 195368 in Sec is
de lingvistica si istorie literara a Academiei de *tiinte a Ungariei, anunta
planul dupa care izvoarele bizantine i de alts provenienta urmau
s fie repartizate in cele trei volume proiectate. Astfel in primul volum, care
trebuia sa imbratiseze perioada dintre anii 948 si 1206, trebuiau puse la

contributie 17 surse bizantine. Le vom aminti numai pe cele narative :


Constantin Porfirogenetul, loan Skylitzes, Kekaumenos, Ana Comnena,
Ioan Kinnamos, Eustatie al Tesalonicului i Nichita Choniates. In al
doilea volum si pentru anii 1207-1279 urmau sa fie excerpate lucrAri ale
lui Manuil Holobolos, iar in ultimul volum intrau George Akropolites,
George Pachymeres, Efrem gi Nichifor Gregoras. Dacd la acesti autori
adaugam sursele de naturA diplomatica (chrysobule, acte, scrisori etc.)
pe care, in acest volum, le-am lasat la o parte, precum i foarte numeroasele izvoare in alte limbi decit limba greacA si asupra carora Gyoni nu dadea
decit putine amanunte, nu ne putem ascunde regretul ca o moarte pre-

mature a Impiedicat pe invatatul maghiar sa-si duck la capat o munca de


de care s-ar fi folosit cercetatori de pretutindeni.
Culegerea de fata, care sub raportul cronologiei se fixeaza in
mare masura asupra epocii hate in considerare de M. Gy6ni, s-a constituit
dupa un alt plan. Nu numai ea, a inclus singure izvoarele bizantine, dar s-a
limitat la sursele narative, lasindu-le pe celelalte in sarcina unor publicatii
viitoare. In schimb, numarul autorilor excerpati este considerabil mai mare
ri textele selectate nu se refera exclusiv la vlahi, ci i la teritoriul pe care
s-au gasit si se gasesc astazi romanii, in masura in care acesta este amintit
de izvoare, chiar cind lipsesc referintele la romani si se mentioneaza doar
popoarele migratoare care an locuit i stapinit vremelnic acest teritoriu.
Urmind o directie care s-a manifestat mai demult in istoriografia noastrA,
an fost luate in considerare nu numai operele cronicarilor i istoricilor
bizantini, ci i productii cu un caracter literar mai pronuntat $i Indeosebi
I

67 Karl Dieterich, Byzanlinische Quellen zur Lander -tend Vtilkerkunde (5.

II, Leipzig, 1912. Pasaj ele amintite se gasesc In vol. II, p. 91-94.

'

15. Jhd.),

68 M. Gydni, Les so trees byzinlines de l'hisloire des Rotunains, In Acta Antigua Academiae

Scientiarum Hungaricae", tom. II (1953), p. 225 235.

www.dacoromanica.ro

XXIV

AL. ELIAN

cele care apartin retoricii bizantine (cuvintari festive, panegirice


N-au fost lasate la o parte poemele unui Teodor Prodromos, de mult folosite pentru indicatii asupra indeletnicirilor vlahilor, dar Iii versificatii mai
putin utilizate, cu date interesante asupra unor expedilii militare bizantine,
de pilda. S-a socotit, de asemenea, util sa se reproduce ci texte care sint
parafraza evidenta a unor opere istorice binecunoscute, cum este istoria
lui Teodor Skutariotes, care urmeaza pas cu pas pe Nichita Choniates.
S-a plecat de la incredintarea ca unele variante, prezente intr-o parafraza,
pot arunca o lumina noul asupra textului parafrazat, asa cum s-a constatat ca versiunea desemnata prin sigla B a textului lui Choniates explica
satisfacator numiri etnice arhaizante (de exemplu, TocupoaxUac) din originalul lui Nichita 69.
0 alts trasatura a prezentei culegeri, care trebuie sa ne retina mai
mult atentia este spatiul foarte larg care se acorda vlahilor balcanici. In

masura in care izvoarele bizantine care ii mentioneaza nu atesta

cu

una sau doua exceptii prezenta for pe teritoriul Tarii Romanesti, Ardealului, Moldovei Dobrogei, se poate ridica intrebarea asupra legitimitaii
prezentei for intr-un volum de izvoare medievale ale istoriei Romaniei.

Raspunsul 1-au dat in primul rind filologii contemporani. Locul

de formare a limbii romane comune din care s-au desprins, ca dialecte,


daco-romana vorbita de romanii nord-dunareni, ca yi megleno-romana
Si aromAna vorbita de vlahii balcanici e constituit dintr-un spatiu
foarte extins, care depaseste granitele de stat ale Romaniei, cuprinzind
i teritoriul dintre Dunare, Marea Neagra, Haemus, linia Jire6ek-Skok
si o linie care aproape S2 suprapune cu granita bulgaro-iugoslava".
Unitatea de limbs este expresia unitatii de obirsie. Stramosii romanilor
contactul dintre populatiile de pe
an trait pe teritoriul amintit, iar
ambele maluri ale Dunarii a fost foarte viu si nentrerupt"70.
In aceste imprejurari, comunitatea de crigine, de limbs si contactele
neintrerupte intre romanii nord-dunareni si vlahii balcanici impun o considerare de ansamblu a tuturor izvoarele care vorbesc de vlahi Qi teritoriul
pe care-1 ocupau in perioada indicatA,, cit si de teritoriul nord-dunarean ft
de locuitorii sai bastinasi sau de popoarele migratoare, care mai cu deosebire ateageau atentia istoricilor, militarilor si oamenilor politici bizantini. Aceasta cu atit mai mult, cu cit evenimentele politice i militare
din BizanD la sfirsitul secolului al XII-lea pun in centrul atentiei Muoict,
adica vechea Moesia Inferior.

Comunitatea amintita a vlahilor balcanici cu romanii din stinga


Dunarii este insa mai mult decit rezultatul necontestat la care au ajuns

cercetatorii din domeniul filologiei romanice sau al istoriei limbii romane ;


ea se situeaza deopotriva i intr-o traditie cartut areasca pe care, la inceputul
secolului al XVIII-lea, an ilustrat-o Constantin Cantacuzino stolnicul fi

Dimitrie Cantemir. Cel dintii, ne-a lasat patiunzatoarele sale obseivatii

despre cutovlahi, mai exact vlahii din Epir $i Albania, atit de a semAnatori
cu romanii din nordul Dunarii prin caracterele for somatice, limbs si obi69 Cf. Gy. Moravcsik, Byzantinoturcica II. Sprachresle der Tiirkviilker in den byzanlinischen Quellen, ed. a II-a, Berlin, 1958, p. 303.
70 August Kova6ec, Descrierea istroromcinei actuale, Bucuresti, 1971, p. 31-32, unde se
formuleaza succint pozitia filologiei romane actuale cu privire la locul de formare al
poporului si limbii romane.

www.dacoromanica.ro

INTRIODUCERE

.XXV

.ceiuri 71. Cantemir nu se sprijin5, pe observatii etnografice i lingvistice, ci

pe izvoarele bizantine, e drept interpretate in modul sau original, dar din


care nu lipseste marturia limpede a lui Chalkokondyles ca romanii din Pind
vorbesc aceeasi limbA ca tai dacii, adica romanii din Tara Romaneasca 72.
De la Choniates, Cantemir stia ca patria romanilor sud-dunAreni este Mysia

i ca mysii din vechime, in vremea istoricului bizantin 1i dupg marturia


lui, se numeau -vlahi 73. Norocul schimbAtor al luptelor dintre vlahi 8i
bizantini in anii ce urmeaza marii rascoale din 1185 ii face pe cei dintii
81 se retrag5, temporar la nordul Dunarii, apoi sa reving, cu ajutoare militare din partea tatarilor" 74. Vlahii irises, ne previne Cantemir, de au t3i
lost apucat multe locuri in Misia, Inca asezamintul for mai de temei, tot
peste Dunare an fost" 75.
Ivanko, ucigaul lui Asan, este vlahul Ioan care, ajungind &a se incus-

creasca, cu familia imperialg a Anghelilor, 1i schimbA numele in loanAlexie, i, dupa ce se va desp*Arti de bizantini, ajunge domn al vlahilor
si va purta razboaie victorioase cu latinii din Constantinopol. Cantemir
incepe s-1 numeasca Dome al tuturor romanilor" si este evident ca ii
va pune in seams actiunile militare intreprinse de Ionit5, Asan (1197-1207)
impotriva vecinilor de la miazazi 78. Lind, in 1236, romanii, invinsi fiind
de bulgari i de latini", tree Dungrea pe cuprinsul viitoarei Tari. Romfinesti,

Cantemir se intreaba data in fruntea for va mai fi fost sau nu acel Ioan
Vod. Alexie", atestat cu 30 de ani in urma sau vre-un ficior sau nepot a
lui < > carii Dragon Vod si Radul Vod sa fie lost multe socoteale sint
carile ne pot adeveri" 77. Ce credem ca trebuie retinut, dincolo de aceste
constructii atit de pline de fantezie, este incredintarea invatatului moldovean di se poate stabili o constinuitate intre statul Asanestilor si primele
formaDii politice romanesti din Moldova i Tara RomAineascI.
Daces asemenea speculatii erudite, rknase dealtfel in manuscrisele

atit de tirziu publicate ale lui Cantemir, nu an lost resuscitate nici chiar
de o anume istoriografie romantics, amatoare de aventura si culoare lo-

cals, tema legAturilor politice dintre AsAnesti Eli anume teritorii romfinesti

de la nord de DunAre a fost reluatl, in alt context, de istoriografia munteana de inspiratie cantacuzineasca. De data aceasta, speculatiile cArturareti pe baza unor texte gresit intelese se intilnesc cu unele traditii locale
pentru a genera o imagine a Olteniei, politic legata de Vlahia Asanetilor,
care a dainuit in istoriografia romaneascI vreme de peste un secol.
Nu putem prezenta aici decit rezultatele unei anchete care, in alte
imprejurAri, trebuie sa se insoteascg, de un intreg aparat de texte paralele
71 Istoria 7'arii Rumane$1i de stolnicul Constantin Cantacuzino, ed. cit., p. 45, 46.

72 Dimitrie Cantemir, Hronicul ..., ed. cit., p. 157, 398.


73 Ibidem p. 156.
74 Ibidem, p. 403.
75 Ibidem.

76 Metamorfozele lui Ivanko, acum un Ivan, sint pline de interes. intli lsi schimba numele

In Alexie si se logodeste cu fata lui Isaac Sevastocratorul (ibidem p. 417) $i luptA Impotriva
vlahilor ; apoi, dupA ce s -au viclenit", devine dusman Bizantului (ibidem). Dupes cuprinderea
Varaei, vine $i Incepatura domnii lui Ioan Alexie domnul Vlahilor" (p. 419), de fapt lonita
(Caloian). Dupes luarea Constantinopolului de latini, el este Ioan, domnul romanilor" (p. 423) $i -$i
pastreaza aceasta titulaturA pina ce ajunge acel al tuturor romanilor vestit domn, Ioan" (p. 465).

77 Ibidem., p. 465. Numele dat de turci Moldovei, Kara-Bogdan, vine de la un Bogdan

ai InseamnA 1.Arile a lui Bogdan cel negru" (p. 474-475). Bogdan, care este tatAl lui Dragon,

ar fi putut fi feciorul lui loan Alexie. Cantemir nu este totusi sigur (p. 474). De ce pare a fi
1ncredintat, este CA Dragon era sau Irate sau var cu Radu Voda Negrul (p. 475).

www.dacoromanica.ro

AL. ELIAN

XXVI

i temeiuri erudite. Autorul bizantin de la care se pornete este, de asemenea, Nichita Choniates i anume cunoscutul sau pasaj (ed. Bonn, p. 485
sq.), in care se infatieazg, inceputurile rascoalei Asanetilor i folosirea
unei presupuse interventii miraculoase a sf. Dimitrie pentru atitarea populatiei bulgare i vlahe impotriva stapinirii bizantine. Textul pe care-I
gasim in versiuni apropiate, dar nu identice, in Genealogia Cantacuzinilor

(ed. cit., p. 59-60), in Istoria Tarii Romanefti (in redactia Tunusli,

p.17, 18) i la Naum Rimniceanu (ed. cit., p. 94) reprezina rezumatul

care

a stat la bozo celor trei redactiuni al unui pasaj mult mai dezvoltat,
care insg, nu este luat direct din Choniates, ci din parafraza in greaca

populara (apla) a lui Choniates, aflatoare in Bi6Xoc xpovocii rceptixouaa Try


laTopiav -c-71c BuavTi8oc a lui I. Stanos din 1767. Intr-adevar, atit

Mihail Cantacuzino, cit i Naum Rimniceanu se refers, inainte de a reproduce rezumatul lor, la Vizantinci sau Vizandida, care n-a putut fi identiheath' pins acum, dei Mihail Cantacuzino daduse indicatii suficient de
Clare despre acea prescurtata istorie bizanting,, tiparitg, la anul 1767 in
limba apla greceascg," (ed. cit., p. 23). Dintre cele trei versiuni amintite,
sg, ne oprim asupra celei care, fiind de timpuriu imprimatg, a putut exercita o mai puternicl influents asupra istoriografiei romAneti posterioare,
adicA la ceea ce putem numi redactia Tunusli. Aceasta preia de la parafraza lui Stanos citeva elemente, care lipsesc in originalul lui Choniates.
Unul se datorete de-a dreptul inculturii compilatorului. Astfel Choniates
(ibidem) povestete cum, la inceputul rascoalei din 1185, barbati i femei,
cuprini de o adevarata furoare mist* tocmiti de Petru i Asan sg, atite
poporul, predicau ca Dumnezeul bulgarilor i al vlahilor a binevoit liber-

tate

(iXelkeptav -086wriae) i

a incuviintat scuturarea jugului celui de

demult". Stanos (op. cit., III, p. 48) parafrazeaza corect : .086xlaz v& Tok
eXeu.kpWaii bre, Try XxXapiav (sic majuscula !). Compilatorul redactiei
Tunusli, intelegind greit textul, afirmg, ca ronthnii i bulgarii, incredintati cg, au sprijinul sf. Dimitrie, bropeikr,crav tLe-rck arcou8-7K xa-ra EXaf3Eac

(sic !), ceea ce traducg,torul de mai tirziu, G. Sion, ma' prin : au plecat
deindata asupra Sclaviei", Famurind in notes ca sub acest nume, de bung,
searng, cg, a voit sg, inteleagg, Bulgaria !" 78. Daca de aceasta interpretare
nu poate fi invinuit Stanos, cind este vorba insa de aparitia fatarilor in
toate cele trei redactii afatate, in locul cumanilor (la Choniates : /x6.5aL),
echivalentul (Tdcp-rapoL) se datorete lui Stanos. In sfirit, i ceea ce ne
intereseaza mai de aproape, Stanos reds Muoia lui Choniates prin BAocxict.
Explicatia nu prezintA dificultAti : Stanos tia de la Choniates cg, cei ce
inainte vreme se chemau mysi, acum se numesc vlahi (ot Muaoi np6-repov
eovoplcovTo vuvi 8e BXCcxoL xu0o'laxovTat, ed. Bonn, p. 482). Era firesc
deci ca i tara lor, Mysia, sa sufere o schimbare corespunzatoare de nume i
s se cheme Vlahia. Numai ca Mihail Cantacuzino i compilatorii de traditie cantacuzineasca de la sfiritul secolului al XVIII-lea au inteles prin Vlahia lui Stanos viitoarea Ungrovlahie, adicI Tara Romaneascg, unde dealtfel vlahii de la sud de Dung,re, din vremea Asanetilor treceau adesea in
cautare de ajutoare. Daca, aadar, earturarii romani Intilneau la Stanos
Ilas-pi8a TOO sau deslueau cg, tot
Intoarcerea lui Asan ci c Bxocziccv
acolo *i-au cladit o bisericg, cu hramul sf. Dimitrie de unde se intretinea agi78

Istoria politica si geografica a Terei Romane4i de la cea mai vcche a sa intemeiere pins

a anal 1774 < ...> tradusa de G. Sion, Bueurqti, 1863, p. 10.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCEIRE

XXVI I

tatia de care am amintit, biserica va fi fost si ea ridicata undeva, in Tara


omaneasca.

Dintre bisericile stravechi de dincoace de Dunard, purtind hramul


marelui mucenic din Tesalonic, Cantacuzinii o tiau pe cea din Craiova,
numita i Biserica baneasca. Reconstruita de Matei Basarab, zidita mai
inainte vreme, se pare, de Barbu Craiovescu, la origine biserica putea avea
i un ctitor mai vechi79. De aci pita a pune ridicarea lacaplui de cult craiovean pe seama lui Petru 1ji Asan, pe care compilatorul Istoriei Tarii Routhnesti ii socotea dintre stapinitorii celor cinci judete ale Craiovei" 80, era
un pas uor de trecut. Aci surprindem confluents cu o traditie asupra careia
nu putem starui, dar pe care o intilnim bath tot la un cronicar in slujba Cantacuzinilor. Este vorba de inceputul Istoriei Tarii Rumdnesti de cind an
descalecat pravoslavnicii crestin,i, unde se amintesc rumanii carii s-au despartit de la romani *i au pribegit spre miazanoapte", trecind Dunarea i
descalecind la Turnul Se verinului, dupa care au pus banoveti din neamul
Basarabilor 81. Traditia se refers, evident, nu la o inchipuita imigrare in
masa a romanilor, ci la o admigratie de proportii restrinse, din motive precumpanitor confesionale pe care o cunosc i cele trei redactiuni cantacuzineti

de la finele secolului al XVIII-lea, pe care le-am mentionat i pentru care


se manifests divergente in ce privete cronologia. Anterioara secolului
al XIII-lea, ea a cunoscut insa o repetare in acest veac, dupa versiunea
consemnata de Cantemir. Compilatorul redactiei Tunusli vorbete numai
de apartenenta Asanetilor la clasa conducatoare din Oltenia, dar Dionisie
Fotino abandoneaza pe Stanos ca izvor istoric i se intoarce la redactia
originals a lui Choniates. Ionita Asan famine insa, i pentru el, un stapinitor
al Olteniei, ba chiar intemeietorul Craiovei care in numele ei ar inchide

amintirea unui vechi crai Iovan, ce nu putea fi decit Ionia. Acesta dar,
i cu fratii sad, este i ctitorul, in 1205, al bisericii sf. Dumitru 82. Nu credem necesar sa 0rmarim cum istoriografia romantics din veacul al XIX-lea

a preluat, intr-o forma sau alts, aceasta legends, de la Kogalniceanu la


Cesar Bolliac, Papazoglu i Frunzescu. Hasdeu ii amintete, nu fara ironic,
pe cei mai multi, furnizind pina la sfirit o ipoteza proprie privind originile
Craiovei, care insa nu rezista analizei mai mult decit cea propusa de Fotino83.
Vom aminti totui de o licarire, care trebuie subliniata, de spirit critic, in
versiunea greceasea Fotino-Baleanu a Istoriei vechi a Daciei. Intr-o scholie
la textul privitor la Ionita Asan, care ar fi stapinit Banatul, adica cele cinci

judete de peste Olt, autorul, dupa ce amintete de biserica sf. Dimitrie


care ar fi fost ctitorie asaneasca, remarca totui o dificultate (c'xnopia),
79 Vezi si loan Popescu-Cilieni, Biserica sr. Dumitru din Craiova, In llitropolia Olte-

niei", XI (1959), p. 581-582.

80 `Icrroptcc riic BXcextcc4 7roAvrocil xai yearypacp.xil, ed. cit., p. 18.

81 Isloria Tarii Romonesii de cind au descalecal pravoslavnicii creslini ( Isloria Tar!!


1690. Lelopiseful canlacuzinese), ed. C. Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti,
1960, p. 1).
82 D. Fotino, `Icrropixt Ti7 rriAcet. Accxiccc, I, p. 282-283.
83 B. Petriceicu-Hasdeu, Ori jinile Craiovei. 1230 1400, in volumul Olienescele, Craiova,
Ronuinesii 1290

1884, p. 27 si urm.

www.dacoromanica.ro

XXVIII

AL. ELdAN

fiindea $i in Tirnova se &este o biserica a sf. Dimitrie 84. Daca aceasta


judicioasa observatie ar fi fost cunoscuta mai multora si dezvoltata, dupa
euviinta, istoriografia noastra ar fi fost scutith, mai devreme, de perpetuarea unei legende.
Oricum, dependenta politica a thrilor romanesti de Vlahia Asanesti-

lor alcatuieste o tema a istoriografiei nationale, de la Cantemir pins in


ultimul sfert al secolului al XIX-lea si chiar mai departe, data amintim
si de speculatiile unui invatat cu patrunderea recunoscuta a lui D. Onciul,
desigur si pe alte considerente a afirmat-o in scrierile sale 85.
care
Am socotit ca permanenta preoeuparilor fats de -vlahii balcanici in
istoriografia romaneasea, chiar atunci cind nu este scutith de interpretari
eronate, constituie o indreptatire pentru cercetatorii contemporani sa cumasca pe cit e cu putinta mai mult din ce spun izvoarele bizantine despre
o ramura a poporului romanem desprinsa de trunchiul viguros care gasindu-si la vreme potri-vita forme proprii de organizare politica s-a dezvoltat pe teritoriul sail de basting din Dacia.
ALEXANDRU ELIAN

" Ms. gr. 2 al Bibl. Acad. R.S.R., f. 67. Compilalorul si-a dat astfel seama ea bisn ica
ctitorita de Asanesti era la sud de Dunare, in capitala cclui de-al doilea imperiu bulgar, si CS
prin urmare, nu din CraioN a sau din Oltenia presupusa posesiune a Asanestilor
ar fi pornit marea rascoala a vlahilor $i bulgarilor. Compilatorul se fereste totusi sa traga concluziile
necesare si persists In credinla ca lonita Aan a fost Intemeietorul Craiovei, pentru care repeta
paretimologia amintita.
85 Convingerile lui D. Onciul privind dominatia Asanestilor asupra unor teritorii la nord
de Dunare merits o discutie mai ample declt o putem face aici. Sa amintim numai ea, Inca In
teza sa de doctorat, sustinuta la Viena, in 1884, Onciul sustinea ca Tara Romaneasca s-a
format ca parte a statului romano-bulgar al Asanestilor. Separatia Tarii Romanesti de Bulgaria
s-a facut dupa invazia tatarilor (1241)", vezi D. Onciul, ed. cit., I, p. 22. In acelasi an sustinea
ca Asanestii slat regi ai Bulgariei $i Vlahier, prin Vlahia intelegind gresit Tara Romaneasca $i

nu Moesia care era de fapt o alts Vlahie la sud de Dunare. Para simt critic prelua $i
o informatie dintr-un document

dovedit de Ion Bogdan a fi un fals grosolan dupa care


regele Caliman Asan (1241-1245) poarta In titulatura sa si numele de domnitor al MoldoVlahiei" si adauga : Nu avem temei a ne lndoi despre autenticitatea acestei din urma stiri"
(op. cit., I, p. 101). Ilai tirziu, Inaintea dovezilor aduse ca era vorba de un fals, Onciul se refugiaza in traditiile confuze consemnate in Tarstvenicul lui Paisie de la Hilandar (sec. al XVIII -Iea),
vezi ibidem, p. 414, n. 213, pentru a continua sa sustina dominatia Asanestilor dincoace de

Dunare. Onciul este de fapt tributar legendelor create de Cantemir $i traditiilor consemnate de
istoriografia cantacuzineasca de la sfirsitul secolului al XVIII-lea (ibidem, p. 615 616, n. 58).
El continua sa creada ea Ei (Asanestii Al. E.) au pus temelia statului roman la stinga Oltului
gi for s-au Inchinat banii din Oltenia" ! (ibidem, p. 411). Catre sfirsitul vietii (1919-1920),
lark' sa abandoneze vechea sa teza, Onciul credea totusi CS, far& sa fie vorba de o dominatie nemijlocita era mai mult o autoritate bisericeasca exercitata de episcopul de Tirnova. Din autoritatea bisericeasca s-a nascut cea imperials, Vara a fi o stapinire directs, ci doar voievozii romani
ce se gaseau In Vlahia recunosteau intru cltva autoritatea imperials a Imparatului vlaho-bulgarilor" (ibidem, p. 54). Nu e nevoie sa adaugam ca din aceste constructii subrede si evident
anacronice n-a mai ramas nimic. Hasdeu conchidea cu buns dreptate, In 1898, polemizind cu
Onciul ca o stapinire bulgareasca in regiunea Carpatilor, nici dupa Asan, nici Inainte de Asan
nu Infatiseaza nici o umbra de proba", vezi B. P. Hasdeu, Elymoingicum Magnum Romaniae,
torn. IV, Introducerea, Bucuresti, 1898, p. L.

www.dacoromanica.ro

PRESCURTAR1

Ana Comnena, Alexiada

Anne Comnene, Alexiade (Regne de Vempereur Alexis I


Comnene, 1081 - 1118), texte etabli et traduit par Bernard

Leib, Paris, Societe d'edition Les belles lettres", 3


vol., 1937-1945.
Attaliates, Bann

= Michaelis Attaliotae Historia, opus a W. Bruneto de


Presle Instituti Gallici socio inventum descriptum correctum recensuit I. Bekkerus, Bonn, 1853.

Banescu, Les ditches

= N. Banescu, Les duchis byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie, Bucuresti, 1946.

Beck, Kirche

Hans-Georg Beck, Kirche und theologische Literatur im


byzantinischen Reich, Munchen, 1959.

B rehier, Vie et mort de By..ance

Louis Brehier, Le monde byzantin, I, Vie et mart de


Byzance, Paris, 1969 (editia a doua).

Bryennios, Bonn

= Nicephori Bryennii Commentarii, recensuit A. Meineke,


Bonn, 1836.

Chronicon Paschale, Bonn


CMH

Chronicon Paschale, recensuit L. Dindorf, Bonn, 1832.

Cambridge Medieval History, IV, 1, Byzantium and


its Neighbours edited by J. M. Hussey with the editorial
assistance of D. M. Nicol and G. Cowan, Cambridge, 1966.

Decei, Colonisation

Diaconu, Les Petchenegues

A. Decei, Le probleme de la colonisation des Tures


seljoukides dans la Dobrogea au XI II-e siecle, Tarih
arastirmalari dergisi", Ankara, 1968, VI, 10 11.
P. Diaconu, Les Petchenegues au Bas-Danube, Bucu-

reti, 1970.

DID, II

Radu Vulpe si Ion Barnea, Din istoria Dobrogei, II,


Romanii la Dundrea de Jos, Bucuresti, 1968.

DID, III

Ion Barnea si Stefan 5tefanescu, Din istoria Dobrogei


III, Bizantinz, romani ,si bulgari la Dundrea de Jos, Bucuresti, 1971.

Dieten, Erlduterungen

Jan-Louis van Dieten, Niketas Choniates. Erlduterungen


zu den Reden und Briefen nebst einer Biographic, Walte r

de Gruyter, BerlinNew York, 1971.


D ol ger, Regesten

Franz DOlger, Regesten der Kaiserurkunden des ostromischen Retches (Corpus der griechischen Urkunden des Mit-

telalters und der neueren Zest, Reihe A, Abteilung I),

Munchen, 1924 1960, 4 vol.

Erbiceanu, Douci acte

= C. Erbiceanu, Doud acte oficiale necunoscute de pe tint-

pul impciratului bizantin Isaac II Angel, Analele Academiei Romane, seria a II-a, torn. XXIV, Memoriile
Sectiunii istorice", Bucuresti, 1901.

Georgios Akropolites

Georgii Acropolitae, Opera, recensuit A. Heisenberg,


Leipzig, 1903.

www.dacoromanica.ro

XXX
Gregoras, Bonn

Nicephori Gregorae, Byzantina historia, cura L. Scho1829 -1830; Nicephori Gregorae,

peni, III, Bonn,

Historiae Byzantinae libri postremi ab I. Bekker nunc


primum editi, III, Bonn, 1855.

Grumel, Chronologte

Hendrickx, Recherches

Traite deludes byzantines, I, La chronologie, par V. Gru-

mel, Paris, 1958.


B. Hendrickx, Recherches sur les documents diplomatiques non conserves concernant la quatrieme croisade et
l'Empire latin de Constantinople pendant les premieres

annees de son existence (1200-1206), Byzantina", 2,


1970, Tesalonic, p. 107-184.

Iorga, Histoire des Roumains

Jirerek, Geschichte der Serben

N. Iorga, Histoire des Roumains at de la rotnanite orien-

tale, Bucuresti, 1937, 10 vol.


C. Jiree'ek, Geschichte der Serben, Hakkert, Amsterdam,
1967

Izvori

Kedrenos, Bonn

Kekaumenos, ed. Litavrin


Kinnamos, Bonn

Leo Diaconus, Bonn

Leo Grammaticus, Bonn


Lemerle, Prolegomenes

Litavrin
Murnu, Nichita Acominatos

Murnu, Vlahia Mare

Gotha, 1911-1918), 2 vol.

Izvori za bcilgarskata istoriia, Sofia.


Georgius Cedrenus Ioannis Scylitzac ope ab I. Bekkero
suppletus et emendatus, Bonn, 1838 1839, 2 vol.
Soveti i rasskazi Kekavmena. Socinenie vizantijskogo
polkovodia XI veka, podgotovka teksta, vvedenie, perevod
i commentarij G. G. Litavrina, Moscova, 1972.
Ioannis Cinnami, Epitome rerum ab Ioanne at Alexio
Comnenis gestarum, recensuit A. Meineke, Bonn, 1836.
Leonis diaconi Caloensis, Historiae libri decem e recensione C. B. Hassi, Bonn, 1828.
Leo Grammaticus e recensione I. Bekkeri, Bonn, 1842.
Paul Lemerle, Prclegomenes a une edition critique at
commentee des Conseils at Raids" de Kekaumenos,
Bruxelles, 1960.
= Kekaumenos, v. supra.
G. Murnu, Din Nichita Acominatos Honiatul, traducare a peirlilor privitoare la istoria A sanizilor, Analele
Academiei Romane, seria a II-a, torn. XXVIII, Memoriile
Sectiunii istorice", Bucuresti, 1906, p. 357-467.
G. Murnu, Istoria romdnilor din Pind. Vlahia Mare,
980-1259. Studiu istoric dupa izvoare bi.antine, Bucuresti, 1913.

Gyula Moravcsik, Byzantinoturcica, III, zweite


durchgearbeitete Auflage, Berlin, 1958.
Gyula Moravcsik, Byzantium and the Magyars,
Moravcsik, Byzantium and the Magyars
Budapesta, 1970.
Nicetae Choniatae, Historia, recensuit I. Bekker, Bonn,
N. Choniates, Istoria

Moravcsik, Byzantinoturcica

1835.

N. Choniates, Orationes
Ostrogorsky, Geschichte

Pachymeres, Bonn

Nicetae Choniatae, Orationes et epistulae, recensuit


loannes Aloysius van Dieten, Walter de Gruyter, Berlin
New York, 1972.
G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinischen Staates,

Munchen, 1963 (editia a treia).


Georgii Pachymeris de Michaele et Andronico Palaeologis, libri XIII, recensuit I. Bekkerus, I II, Bonn,
1835.

Prinzing, Bedeutung

Giinter Prinzing, Die Bedeutung Bulgariens und Serbiens in den Jahren 1204 1210 int Zusammenhang mat
der Entstehung und Entwicklung der byzantinischen
Teilstaaten nach der Einnahme Konstantinopels injolge
des 4. Kreuzzuges, Munchen, 1972.

www.dacoromanica.ro

XXX I
Psellos, Cronografia

Michel Psellos, Chronographic ou histoire d'un sicle


de Byzance (976 1077), I II, texte etabli et traduit

par Emile Renauld, Paris, Societe d'edition Les belles


lettres", 1926-1928.
Skylitzes, ed. Tsolakis

E. 0.

TcroXcixl,

`1-1

ouvezczcz

r*-15c

xpovoypapicz; Tor>

'Itafivvou ZxuXigl (Ioannes Scylitzes Continuatus), TeTheophanes, de Boor


Theophanes continuatus, Bonn

salonic, 1968.
Theophanis, Chronographia, recensuit C. de Boor,

III, Leipzig, 1883.

Theophanes Continuatus, Ioannes Cameniata, Symeon


Magister, Georgius Monachus, recensuit I. Bekker, Bonn,
1838.

Zonaras, Bonn

Ioannis Zonarae A nnales ex recensione Mauricii Pin"


deri, III, Bonn, 1841 -1844; Ioannis Zonarae Epitornae
hzstoriarum libri XIII XVIII, ed. Th. Btittner-Wobst,
Bonn, 1897.

Zosimos

Zosimi comitis et exadvocati fisci, Historia nova, ed.


I. Mendelssohn, Leipzig, 1887.

Zlatarski, I storzia

V. N. Zlatarski, I storiia na balgarskata ddrjava prez


srednite vekove, IIII, Sofia, 1927-1940.

www.dacoromanica.ro

IZVOARELE ISTORIEI ROMANIEI


III

www.dacoromanica.ro

IS2ANNHE 0 MATP0110TE

MANNOT TOT APICITATOT AIHTPOHOAITOT ETXAITON AOPOE EIS


THN HAIEPAN THE AINHAIHE TOT mErAAoT TPOIIAIOOOPOT KAI
THN NTN rENOMENHN EHI TOIL BAPBAPOIE OATMATOTPPIAN

p. 80

<
> Kai Ta (L? eXEi4EV TOL005TM, Ta s'ivor.stiotv IrcDav Onota; flapfiapt.x&
ply xLviilLaTa noAXerc xai noUc'cx1.; xaTa8patai.v Ailarptx&rapov Ta. 7Tp Oc 86crtv
int.xstpoUvTcov, TO 8e Toir Tcov T6Xoc o i v r i7t67cTcb6t.c gvaiTovaoq xai 8ouAziac

Op.oXoyia l,LETeC TO yvi.7.)vat, TO%) xpEETTova xai. pavepcoc 7CL6TEU6OLL

op.ocxii:v TOLL,
TOUTEIll 8Z6ILOTELCC XOCI PC<CTLXEtCf,. aLdc TO5TO X&VTail8av EUccyye.24op.kvcov IT08Ec TMZUVOUCT!" xai POC6RXE-6c ia-vc7)v OiyovTat. 7,-..onaz6,9-ev (XtZtIct-

civOlcrTallivoug

AO.YCOL,

TC:j

of 8e xai npoaTpixouat. nocrtv caiTollacTot.c, zeopaq OAac TCCCpccataeAra;

xat Vc:LaTc:clizvor. 7c6Aa.-cov xai npoa68cov xctt (p6pwv, xal Ti?). 7CIVTGOV XpOtT0661)
Pco[Latx-il aUVOCUTEkc, xat Tag i0:ll76.11) 7Tp007:0-6VTEc XIXT6t7EZp aCCAOccalc 7rEA1yet

noTay.iiiv i5E.6[LaTa.

www.dacoromanica.ro

IOAN MAUROPUS

loan Mauropus a fost unul dintre reprezentantii de seama ai intelectualitatii


bizantine din secolul al XI-lea. S-a nascut in Paflagonia, in a doua jumatate a secolului al X-lea. Venit de Una'. la Constantinopol, a deschis o scoala particulars.. A contribuit mai tirziu, alaturi de Psellos si Ioan Xiphilinos, la organizarea Universitatii,
alcatuind statutele scolii de drept si predind cursuri de retorica (din 1045). In 1046
se calugareste, intr-o manastire constantinopolitana. A devenit mitropolit al Euhaitelor
la o data necunoscuta, prin anii 1048-1053. Data mortii sale nu se cunoaste ; se
pare ea, nu a supravietuit cu mult lui Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
Opera sa este vasty si variata ; ea nu a fost Inca studiata cu atentia cuvenita
si i se atribuie gresit multe lucrari ale altor autori. A scris numeroase predici, canoanc,
epigrame, poezii ocazionale, scrisori. A alcatuit o cronica, azi pierduta ; i se atribuie
un Lexicon etimologic in versuri.
Interesante ca izvoare privind istoria noastra si a Europei sud-estice, in general,
shit doua cuvintari ale lui Mauropus In care se vorbeste despre raporturile Bizantului
cu pecenegii din nordul Dunarii si se fac alte referiri la situatia din aceasta regiune.
Edilie folositd : Iohannis Euchaitorum metropolitae, Quae in codice Vatican
Graeco 676 supersunt, J. Bollig... descripsit, Paulus de Lagarde... edidit, Gottingen,
1882 ( Abhandlungen der historisch-philologischen Klasse der koniglichen Gesellschaft
der Wissenschaften in Gottingen, XXVIII, 1881). Am folosit aceasta. editie indirect,
prin excerptele facute din ea de Ivan Duicev, Izvori a balgarskata istoriia, XI, Sofia,
1965, p. 79-87.

A LUI IOAN, PREASFINTUL MITROPOLIT AL EUHAITELOR,


CUVINTARE DE ZITJA POlVLENIRII MARELUI PURTATOR
DE BIRUINTA 1 I PENTRU ACUM FAPTUITA MINUNE
CU BARBARII
1048/9. Descrierea pecenegilor. Pecenegii trec Duna, ea cotropind o pa; te din teiztoriul bz-

zantin, dar sint infrinft in chip miraculos. 0 parte dintre ei se convertesc la creflinism,
supunindu-se Imperiului bizantzn

Acolo2 lucrurile stateau deci astfel, dar aici3 cum oare ? Barbarii p.
atacau in repetate rinduri tinuturile apusene, dar <atacurile lor> se sfirseau
prin tratate de supunere si marturisiri de ascultare, caci ei isi dadeau seama
ce anume e mai folositor si se incredintau deplin ca aceia care se impotrivesc
stapinirii si domniei acestuia 4 au de luptat cu Dumnezeu. De aceea si acum
primesc vestea cea bung 5 si isi grabesc pasii si regii neamurilor p5.gine sint
<. . .>

minati in robie, iar altii se zoresc chiar sa treaca de bunavoie <de partea
imparatului>, predindu-i tari intregi si eliberind orase si dind daruri si
tributuri si adaugind imparatiei romeice, atotstapinitoare si <tarile> lor,
precum riurile care-si varsa apele in imensitatea

1 Cuvintarea a fost rostita cu prilejul zilei Sfintului Gheorghe, la 23 aprilie 1049. Pentru
datare si comentariu, vezi Ivan Duicev, Nahluvaneto na pecenejkiia vojd Tirah v Beilgariza pz ez

1048/49 g., Sbornik na Balgarskata Akademiia na naukita i izkustvata" XLI, 1945, 1, Sofia
p. 35 -39; A. P. Kajdan, Ioann Mavropod peceneghi i russIzie v seredine XI, v., Zbomik,
radova vizantoloskog Instituta" XVIII, 1963, 1, p. 177-184.
2 In partile asiatice ale Imperiului bizantin.
3 In Balcani.
4 A imparatului Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
5 Adica sint crestinati, primesc evanghelia ( vestea cea buns)

www.dacoromanica.ro

80

S3/SERVO( Stildathild7011

57,5, A7o 39 101)01 513d13t. 01 n(9107331 707i )31D11 noircbDodu pox no?n (17910T1f110.e.
n03.0 4n(931D1od31 53/91 101420 1)3x n3.093L 30 513n31l010p 770X f10nc969n3 3
Aoloxoylop n1(F9 pox 5)9X(141 5739(97d4 pox 00717p711A.X9 nouolf 11707.0 extcto -201X1i1
99 5(0 39(9dr11. pox 5od3L 01 C2A11LC7dt6)? 60d31
7371 431)
5)391f.10u701371 fno9cLelp

Si

11(91

531 ncooy

07_1

377X 5(93,(92/..

4()3cInx n9 xno 4(909 !3xA.3n(plood3L 531 A3110)A4033 1109&3 54191A.1xx3


5901 5901.613 non 31 pox 15(97,(10)4 10120 3199) chok (111 (01.01 11:3331

nc01r,73 n73293

50At3

11 7019 (M773X10diii

11)09l/(

A311

fnorionp 1r.G9x3 01 45on3A.


pox
lold)ovpx)p 6(111 Cr) At!. 110X
7odn139d

504.63 5343910 31 1)0X

,500

91

'd

103.93 (511 501%3900 531(10, 410139

90

90

4601912133

d32/0 53140011V

539'10r-1on A01 d 4601

Ale.1 4,9311)339 13,,0021

4110710A

43192,

lonricol(3A.kup
n?ri 5(2) t)0

90 m033x9U.d.0 '5319933 1n3990

440.1.0.(
(;)21.9d1 4532\noX702.9 3113990 50d1L 6707060719 Cb7.1939 ACID '106371012= 70X -'3C1OX
37ox c1910173x
A.. 1)3.0k 39 AJOthnX
5(9191rcl)po pox 701 43 Is:mu 11)3331( 173.q03.0 17:1X
573332,7y01L

70T1 70X (33 5)0

A0.1,.(33 I/.1021 DOD

1017019306

110X

06061707Ti 57 19d3X

.101/010A132 (0190 0201. pOX

01

A09311.113d7031 57101010

/41

513

2112

A07107021

AVdTZ X3 5)0131D1RA ')11170911!.1X3


50 63-6,C0A10 X110 l. 01 570d -10y23

4odn39 5nod310343.e9f 51014119


no
531t7J9 (173 550
513dxrd 5901i 5101 1)3rolt. dX 00110 679 391^.393 31707thOdlt 4570?
rep nti. o 59d31 59019)3 507131o3L 5odo3L)2 73)0 pox 45on)3Xtf.rif n(91\912/.31x 5(91370x93
AU

ACIOXC?1)0X

5v1od912L3 m91 gnc9chs)ddrd nodTloch)Oxcp TR 11141 n(91(17o3 ntel.nc) pox -)3(3992170


170X
401.0
AC0637100310IMC 5(9713013 d33/..9v nc9X),3d1)4 533 (3 L& nou pox 5702.9011 170x
4)311071131 1)3x Ann TR 031 51x,,11 Ab970d133L3 1101 AOd19IF 4532\7000319 59 59019)3
51od33L114),3 3X23 45nox3o9od3L n(.1 f70d313711t. o709(9x7ox nou do?), t)0D139V. 1022(944\
d 701 601(10071 G. .1031.(9d#n)p 91 Ann 74(1)31\3 4noX31)3x pox 119 01 5o170dx xno
5701

No? X3 203.6, 31 110X 6073-e pOX 001 /OX 5(9X A730703L inod317\eir11n
03 n(20 y?? 570y A071201 50090173 533 n3990
nn),32.t. A9XX)X -111049014
(4. nodx171
01 57090 392 31210X 0)(101 1:9X 3193A09 031(1(
5C03109/4 621 TIO L1/ ')013.G (A.1 A 3
Snort()
C3.041 AO/01L07 6113

5701

x1

xvx morilf

70Dno7.3 VTIT1(19 AX/X Alp. 172X93 kA 39 nlA.1n701


Xno 70e10 11 3101L
519Xly 507 5041( A(91 10X70
5oc3t.

5nova

72X),31

39 9you.

GL

'0o91e.0

tvlo)o)u It cocoorl A
nod31o1L

11071970

001313 weevil A 360310/ AV) AXL013e3A331.3 5101901 X3


5)3c)31013.0 ni3vox 5)33r1onox30 no/d3 01 4)3711)3d3L

nolvod

-3217?

Axixlef
5(LX91 '
511(1.

5(0609 pox )ond3dnx 701 4)311131(pdtop 000131313 70d313 70900791(31 pOX 5101
5103I07003 51x70\cu3t 701 )3314.o0n3 4739non170d33L 0 70.c.nr1n70x 5(9)0.9od3.1 32.t3 n(919o1
73)(.)

lo

dpi

no.g.ykaL3 13.0143L-thou 531nop3L 4)orlp, A01 i70101/ A07 10001.6T


)314\3.0(9d133Lt.l. 46)\0019ndx pox ntp.. 019)492top 5314\7ort)3yx (33=9(7)
A morrholoavodlou ArDcoxfxT x3 5nodri 531nor17odvo17ox
(0(9033x3
57719n
tf..1.
-:od
xiy1D If TR VOX MA X;0 327o1D9A3ulo 4rionodu y)? &m 5loy2L9
70TULdX7037021 1f2
.13.A.dn01727.1moo,

A3r1

53147oDs13331.

AC97)OTICOd 4701107193170d19

.d

7,8

Snod
513/19

nodcbld331, 5(-93o1"...

50731 A3TI 5k71y91

133.L3

39

kpodu o.gy A

)31\0713)1
91(1.A.A.3 (3 CO

7)3x 5(41 59d3L 5001 -.)?ddlo$-.)


COI A 4n(93713yo3L pox 5x,Ji

novod?u? 5knth17o3 (171 4(1)992.to1)Od19 5nodrion r7139 pox 50o39 59d3L f41
noon y1L?
X09 no chio,l no1x3d)3 51771)(74,69 611.07,2,990 01 50.0.101 -1d3U
4A012131(

701000 5)31932.E, 312.Ln1(70x3 5701

570.019

70717Od19 5odat 31 !ATI 50X

00191(39)0

pox 5o21oyu. LtA37170131X3 pox 5(.2 U.)0(33, 511 501'1T170 7213 3X A3T10X 071 J4)7'1101021 fok
nt2.0 9 5ona2n)x 59m39 51oi 4n107071(131)3cl19 Xno 119 non971 7oA.3y9 1710.99niti..dda9
OlDloyanoyyou A19 'no1(y3713 119,1(y10 pox 50dit. (019,0 4-4Q..ncloxx7iorici# ;to Affl

www.dacoromanica.ro

IOAIN MAU ROPUS

Trecindu-le pe celelalte cu vederea, ma voi minuna de cea mai noua


si mai de curind intimplata minune a lui Dumnezeu. Cine sint acesti straini
de neamul si de limba noastra si de unde <vin ei> ? Cine a imblinzit in chip
neasteptat ciudata lor infatisare si sufletele lor salbatice si moravurile lor
stranii si i-a prefacut in oameni pe toti deodata ? Cine i-a inchinat Domnului
un popor pe care nu-1 cunostea? Cine i-a f5.cut sa intre inlauntrul bisericii si
al cetatii pe vrajmasii lui Dumnezeu si ai imparatului ? Oare astia erau
fie -ne ingaduit sa spunem pe scurt cite ceva despre ei
neamul necredincios
pe care-1 stiti cu totii, neamul lipsit de evlavie si de lege ? Sciti 6 dupa neam,
nomazi dupa felul de viata, cu moravuri salbatice, nerusinati si spurcati
in viata si obiceiuri, iar in rest cu nimic vrednici de luat in seam5. cum ar
putea spune cineva / caci nu cunosteau nici cuvint, nici lege, nici religie,

p. 81

nu-si rinduiau viata dupa nici un fel de organizare civica, nu erau uniti
prin legatura vreunei intelegeri, faceau rau tarii si o cotropeau pe neasteptate, jefuiau tot ce intilneau in cale si treceau prin sabie tot ce le cadea in
miinile pingarite de crima, fiind totodata cei mai Inzestrati din fire si cei
mai groaznici dintre toti <scitii>. Prin jaf si-au dobindit si tara pe care o
locuiau ping acum, izgonind dintr -Insa pe cei ce salasluisera mai Inainte
acolo si care erau mai slabi ; fata de acestia din urma stapinitorii <nostri>
din vechime nu si-au precupetit grija, dar razboiul cu aceia era Intotdeauna
greu si cu neputinta de dus <cu bine> la capat, caci barbarii Isi faceau pe
furis navalirile cind le venea mai bine si fugeau si se retrageau Inca si mai
in voie ; ei erau gata s5. se scufunde ca broastele in mlastini si <sa se ascunda>

in vai si in iazuri si de multe on au Incercat sa tread. Istrul, pe malul caruia,

de partea cealalta, locuiau ca sal ne strice tam. Cum de-au aflat ei, care
sir t mai mult fiare decit oameni, cine stapineste acum aici si ca stapinirea
<romeilor> nu e de la oameni, ci de Dumnezeu <asezata> si diving si mai
presus de suferinte ? Prevederea imparatului a retezat si a oprit celelalte
navaliri ale lor, facindu-le sa nu le aduca.' nici un folos sau numai unul foarte
ink, caci <el> era sprijinit in lupta de cer. Dar de aceasta din urma navala
s to mai curind, cum se spune la noi, pr5.valire <asupra noastra> nu stiu ce
sa spun, care din doua <a provocat-o>, nedreptatea lor fata de ceilalti sau
lacomia intimplator trezita in ei de bunurile altora ? Mult mai bine ar fi s
numim lucrul fapta a iconomiei dumnezeiesti, care cu intelepciune le conduce si le cirmuieste pe cele omenesti, potrivindu-le unele cu altele si implinind adesea unele lucruri prin cele potrivnice lor, asa cum vadit se intimpla,
in chip minunat, acum cu ei. Caci au navalit cu totii deodata, pasind cu
toata multimea lor in acelasi timp peste riul transformat de inghet in uscat
si coborind pe furis
cum le e obiceiul au stricat tinutul de linga fluviu,
cotropindu-1 in parte. Dar imparateasca purtare de grill nici acum nu a
adormit, ci indata stile romeice se Inarmau si erau pline de avint si de
dispret fata de barbari. Dar dupa ce s-au apropiat mai mult de dusmani si
si-au aruncat privirile/ pe neasteptate spre tabara <lor> au fost deodata
cuprinsi de uimire si s-au umplut de teama de ce au vazut. Caci multimea
<dusmanilor> nu putea fi cuprinsa nici cu ochii, nici numarat5., ci acoperea
armata <lor> in Intregime malurile si era nernarginita in Intindere si se
15.tea in voie ca nisipul varsat de riu. Primejdia era prin urmare grozava
6 Scitii=pecenegii.

www.dacoromanica.ro

P. 82

3aNINVO1 SIMOSIINIAT

460(3190119 400.013XCpa.311.10 A? 57701 19c33X 33 5771 5109101L 69X13 4570311/Y3


(9713y001. 531AT941X)6X AG.1 A70d(2X 17091.4.X10 GC A0X1OX 11 531A10.070e3 10.1.?Ti
60.1-1 A73V01L11A10 '114,91091f.1170d1OIL 511 A. c3)? 5049d) nolionxhe, 51701 nc0:3104thod OTIT
A19(L1 510 (331.99.0.70X 691110)(10 69413X0011 170X M919521 170X U. tf.A.7069 11010007011
009 A3 65101901 170X 5(13.\(1.0704 A310(137(93(3101L mod313
"17013) 10 A3Ti A20
(1
3310X70 6371

31179

59 nc9A3Tin0117ox3 Micoo 70170X 5701 570X0y1L.T1(19 691 .M9d?1061f.


5367i
51o223x
d7p1.
nwpG.J..o?nrt.o 59d1.c. 5101
57071od3x3 2(-91 'nc9010jc1o4
A3
5170
1ori91o40c3x10 pox
'1)32X7o7-114)x
531690431D9
Aoc33197-I9.10 20X13 Foe?
c
03 52 A3 5101 510(393.1.72 1E 6040 15971301.3 531 o nc9r,tx n9r1.6,moyx 311.10?531 9
292!4 01 !..rocht. 5o129 113 li.nnoymx m1 isynood Attthou, 590.od pox 9 59170419
5krIdo 51tdfi.y3r. Ti)ox M91 M91T131(01L 41309X3 pox ;el 51L1 57023.6, 70x21910 57o2X70ii7in9
< (f.xodricw cbp. 51.6,210 Iveo.A.371 pox 1031L MOL M9y0 AMA)? 170X
01n0d3n:0cb3 >
50X16 T177X 5c1ipdx 0 5942701D 201 490191dX 5(01970TICI70T 63.6.(94'1003219 A3.6(91L(11A3
'1,33/o 4331D9 ILO. pox Aod31961. (10613X3,113 201 11019d1L M9A101191dX 50-q09704
pox (01 Ann 63.6,93.g. linnolmdx poX AlsAkyx pOX 91 57009 ctolpkyaoodrai. 1701391
tf.R 5onocb &col nc9codc7od 459y011 pox (4-co1L 6913)(11 450d0(}) M9130 513 A19(4.01:9,70
5991 A1C31/ 5(1014.0.9170) 170X 01 A0(33thri(19 6(9X970313 7713TI 90663619 5k1 5!".x.4.1ceo0 rxilcoo thel 5(r) 9a.c.9 59611 5odk1okd1.c. 531ANkyd 5901 590rin.o, 4m09b...g,9x33 pox
Avn. n9r:313X 53100413ddo3tf 701 7oya19 'n7;dx7ori 513 670293x2 51019701 'nom3193 170X
A(tf..1 001AX.A.TyaL9ct3 (101 Sciollodx 511ox107odthod 17ox 51oritc9np o1n9ovox33 51702co4
(f. 3g A01(10901 3n9a7013 pox 5c9i20 5101910 d31.E.9 7122.c.y3 A109701.L 40110940X3 3199
3T) M9TILLt MIA A1970Xtf.193 523 xrrirmg, 5101 '510n3ri93,g, 3
n97c3.1.)? d3a1D9 (92c3k.G,
523 5rod3Tilf 5no1l.9civop 4531An910),(11.001371 X3 5t1.1 mdu thdorbp 5)03 pox 3w.olf
A94 m1lta.9thoy1 pox mc3TX '531noloodr1371 01 33 29141034 9c31.t.rh0( 5ti.A13X3 513
60431 pox n0)137-1 523 kyal..x3 4A1` 3
A(7d3910 170X 2(91913170 5134391:13 170X 410117111
901 5floa.Tdx nr13G0)(16
11019 A?Ti 901 nodatioy 5tki 51019670Vbf 531A0X(11 7013 31
pox AGti 21033.g. 'oolucoagooyld) 119 90213x3 33 6)1 11(96 k9 0(9137i 531&3 Ski X 50110f
170X
A199d39Ti Ak19701 pox m9t,t301D013Ti Tdm.t. 901 nololcomvx 33 106311
'm013Ood

41

41

cl

E8

41

593. n13rionono

53o2u9d.cA7o nGL1 'tooldf,u...cop 59190 9


moixdx 5901 599413 5709(pIxdx11t.3 IXTD3A9Thp 570120x39 4(\9('2D 57oinnoorwb10
'nco7,1oR 701371 A(93(3COR 170X M9T111 11103.C. A70199 .M9XD1O313 170X C101 5043 AO1A.10
AOTI0A19 4506-03 pox 5970x 903.G, 5o3\ 9 50170X1031 (k1 'too13d7D70 pox &1'7o1(. If. 519ri.xx

.5o1m-193mr. 5c91clo

3320

mrn, ncrvc,? '59).d3A3 pox mvp.c. k 511923.r. Akx(p.oclodu. Atis-11)MTI(Me 43470X3 170X
70110X m9i, m-01.10,3311. 5k1 5k.A. 01 AOP(9.k.A.7093 .639(1X92, (9150 ood5cpy19
590 59o3v0
590
(91 (101(1703 01t 13.1090 463.6.' 59190 139910101LI;1 593.0, m1 13y19104 5201 3
170X 7018 M91A1p31. 19a19101C1L AL(.1 50011. A01210 n(/.1L01 tc? tcyyou.

de

www.dacoromanica.ro

IOALN MAIJEOPUS

pentru ostile <noastre>, nu pentru ca numai putini oameni urmau s5. se


lupte cu mult mai multi, ci si pentru ca fata de indirjirea acelora, <ai nostri>
isi

pierdusera speranta intoarcerii acasa si-si pusesera toata nadejdea in

bratele lor, dornici ca fie, invingind in razboi, sa locuiasca tara, fie, dupa ce
vor fi facut un ran mare, sa nu <fie adusi> a se ruga sa nu pateasca la rindul
lor asa ceva. Caci ce e frica de moarte fata de cruzimile barbarilor ? Pentru

ei, asemenea altor lucruri la indemina si usoare si uciderea e un joc. In

asemenea stare de spirit se gaseau deci unii din soldati, iar imparatul pregatea

o alts oaste ajutatoare, caci celelalte ti fusesera imputinate in ciocnirile


de mai inainte. Inainte de atacurile barbarilor, s-au Incins unele lupte de
departe si mici ciocniri, in care intirziind, erau cu mai putin avint. Dar cine
era gata sa dea o iesire din situatia fara iesire ? Cine era acel care dimineata
risipea plinsul de cu sears? El era de fata, spre ajutor, chiar atunci cind 11
chema imparatul si armata plina de avint navalea asupra dusmanilor si se
>
faceau cunoscute de indata.' <dovezile > ajutorului lui Dumnezeu. <
Caci mare a fost din nou lupta si crucea lui Hristos, atotcirmuitoare, Invinge

din nou, desenindu-se sus de tot, in vazduh, acum ca si mai inainte, in

vremea vestitului cel dintii imparat al crestinilor, apropiat de cel care prin
harul lui Dumnezeu, stapineste <acum>, atit prin nume cit si Intru evlavie 7.
Macelul a fost cumplit pentru barbari si frica lor Inca si mai mare ; ea da
simtire celor ce erau mai inainte nesimtitori si-i invata, cu ajutorul nevoii,
ce e folositor. Caci pe loc, loviti parca de un fulger, ei si-au pierdut avintul
si aruncindu-si departe armele din miini si le-au Intins pe acestea cerind
<Indurare> si cu strigate barbare si de neinteles invocau mila Mariei sale.
Iar ea a venit atit de repede si ei s-au bucurat de ea dincolo de orice speranta,
incit si acum se minuneaza impreuna cu not de cele vazute, cum au fost
transformati cei ce erau ca niste fiare in oameni blinzi, iar uriciunea si necuviinta de mai inainte li s-a pref5.cut in blindetea si gratia de acum ; dar

ce e mai stralucit decit mice si mai uimitor, din neevlaviosi au devenit


credinciosi, invrednicindu-se de baia neevlaviosi si din necredinciosi
stricaciunii 8 datorita dragostei de Dumnezeu a imparatului si dragostei de
oameni a lui Dumnezeu, si insemnati de el cu lumina harului/ au primit p. 83
de la Duhul innoitor aceasta <nou5.> infatisare. Astfel stie Dumnezeu sa se
ingrijeasca de mintuirea oamenilor, astfel stie imparatul sa se razbune pe
dusmanii invinsi, mintuindu-i fara de voia lor, cinstindu-i fara ca ei sa

stie, invatindu-i prin daruri si cinstiri sa-1 cunoasca pe Dumnezeu. Si, iata,
e neam sfint neamul fail de lege si a devenit popor nou al lui Dumnezeu
cel care era vechi in lipsa de evlavie si iarasi sint chemate <la mintuire>
neamurile pagine si a invins peste marginile pamintului Evanghelia. Astfel

ii conduce imparatul la Dumnezeul sau pe cei fara Dumnezeu, astfel ii

supune Dumnezeu imparatului pe vrajmasi si prin toate se vadeste cit e de


mare indurarea <lui Dumnezeu> Ltd de <imparat> 9.
7 Aluzie la Constantin cel Mare $i traditia despre miraculoasa sa convertire.
8 Este vorba de botez.

9 Evenimentele relatate aici au fost identificate de cercetatori cu episodul trecerii lu-

Tyrah, sef preceneg din nordul Dunarii, in Imperiul bizantin ; pentru aceleasi fapte vezi Kekau,
menos, ed. Litavrin, p. 150-152 ; Mihail Attaliates, ed. Bonn, p. 30 ; Kedrenos, ed. Bonn. II

p. 585 -587; cf. P. Diaconu,

Les Petchenegues,

p. 62-65.

www.dacoromanica.ro

sammvar siaaoEdavw

J.0,L JOIVIZJILINT 1.0,LIVOLIOcILHIAT NUIIVXIa


SOMH,LaIcIVX 30,10V IIIa 1H,L IaaaclIVOV)1 3HL '3VINNWI1L
Hexava av v,Law <ois> Nauman NUL NUNItiaJ10,L3IdX tsivcialku

cl tg

5non73x31q< A2o 5od1inco1

>

1toi70d13213
A7O3Tx.A.

Taxx

170/113

(371.1

093 ncon37lrboc1131

A70d(9X 1900637'1 50931

AlT)1.910 (1103XZTITICID

Ab,L1

51o1'Aco17O11lz1

A?

57vr19a3

x90

A7o1X9D11I.

57o1

-TAT
A13).39 OIL)? A(91 .ncoy2z.9
A? TithyoaL '517o1(p1170d19n9 509

AkX3A Tlarl 5111 901 50A01133dX '5(9399311


10X3A3
nC91 30.1. 4nconorldlooda.t. 5c? 1170 4n310rpc:123c13
33
170X
70191X(k
5kX7D1(Cleb
m.grooleq 'ionpindRi.wox 50d1L 101 chOlL 70311L)(3 7017Oailf.A1X A(91 33701121.3 .nsodlocichod

&co/Tx? ncol,n9oxdT 51oinr3 59d11

X90

01 n01)D19ntt1(lp,9 ncolopal.
le

5101 19=h

'ono

A13A.T1g

mpnoldlorbol
3101113

7001

,Inzi

d3o9,3

A73A1X 31 pox 'n13X9c)1, xno eq? ,290 3gT.Gn?


A01 A0d19I0 (10X160Eid/Od 90 7pdx1d 501A(10X7OX

31(36.

'5co3Dloc)odo.r. C101 10d1021

17/X

>

70d3101701d A(91 A(9d1c9x1riDn3

170X

(9)1371

<
5kA9X97

5101(9dX)C3)01L

4094.3

510

510203

Txxou. 1rx

A(TY1l0T1(9d 1101131(7.0A3d701L >

5ixf1(1(02L
gg

pox

Ak1 701101131 AkXtr:30 57X1C319a1( 5170T1Od2X3

,A1 (99103

7>OX q011/(94001(16
5101901 3Xkc13 510n3Ti01(ct0d

01/009lf.dX3110X 10213Cb

11X11(1970EJ

701 701A1011. kA3110/111 1013 70111L1019kdX 110X

<

n3d1

511L1

A(91

A(Typoricod

13

510Akd1OLV, 31.

110X

x 3770.g9

4(5101/13 171.(03901. 10110T1931)O(319 Tx17o1ms) -32L-r1rtr

51014.7-1.61c17093 5101(111 A(993XfX)


70199 1X/X chvat le not Tnco.A.T X1A101:41X3A031(1L

'19(101c3(1A.kA1031. 3191L 3

59olig)

A7o

A701:01d13T13

AlT)19.GXX/111A10 :5311001:4170dX

410120

wino

x1

70L

moirvod k

pox 990

01113X3

wctonodch iTx ma,cooloi.


ncodtpcji unonTo.r. sodu.

AlDnouoxp

5C?

5,01 -xi

<
51oc7oddr0j 51on13x3 A1193 9 pox A01(069710 503X1OX A70(313.0312A(19 >
5,p1(197Oa ,?R 7X A(.91901 5(99370d101L col.(}0 'moi..evrtrIno 70117Ox 57od3t1od1
pox 510131(31 55.1 ? notoodno ATXra 51013,GILOd pox modcho.G, U11970 no31(u x? Ski
te.6 '5ricloc1oc3k1(3.r. 33nO Ski. Ma.coo 5koctoxf.tood1i. 5T330.-r-ochr. ol.loi.oic)p o dxA.
5101 5101(10 13X923 A(91 A(9X7OX 110/113 '501(31 no 5oy3s, '5oro3x3 ,yxT Alf.y04j70A10

no Ak.,k(Id) k A19(11(7?1XX
1 51
513
oa..231lf. 'mod?.Loldnonvoi.
Alp(13X.0706D1L 171111 70A0)337-1 71:21
119
7X
1013
01001
A3g4131A7OX
5701
13191(onod193
5oX701
AkA3T13.6.d3119

gg 36,104jTIF(331,9

110X

At./..1

A(91

A(91.)01.901Lf

A19k(3(;)X031.9

Tyco nrilknodio
5kX70r1

5Z99010? 513T17Mfle

9aLT

SGt1 57013

401131(70X3AT

www.dacoromanica.ro

77X1(320dth0sj

31 301/7/1931)Dd19 X3

IOAN NIAIJEOPUS

A LUI IOAN, PREASFINTUL MITROPOLIT AL EUHAITELOR,


CUVINTARE DE MULTUMIRE PENTRU DOBORIREA TIRANIEI10. A FOST ROSTITA IN ZIUA A CINCEA DE LA CRACIUN
1047, 29 decembrie. Pecenegii au luat parte la tulburdrile din Imperiul bizantin, dind

ajutor rdzvrdtitului Leon Tornikios. Ei au fost insd infrinli de bizantini, aliali ,si ei cu

barbari" din nordul Dundrii

<
> impotriva acelora fiind Indreptate asadar armatele din rasarit n, p. 84
el 12 a ordonat celor din apus sa ramina pe loc cita vreme nu vor fi in stare
de lupta. Caci tovarasii for care duceau razboi nu aveau nevoie de ajutorul
lor, fiind in stare sa invinga cu incuviintarea lui Dumnezeu ; nu in ultimul
rind insa <trupele din apus trebuiau sa ramina acolo> si pentru paza, ca sa

vegheze, acolo tabarite, <preintimpinind> atacurile barbarilor in aceste


tinuturi. Dar cel mai adevarat e ca s-au bucurat <astfel> de favoarea si de
marinimia imparatului, care Intotdeauna s-a purtat cu toti astfel din bundtate si care le-a ingaduit si for sa ramina acasa, cum voiau. $i asta desi
daca ar fi dorit sa atace si sa distruga nu-i lipsea acum motivul, pentru ca.
barbarii de dincolo de Istru 13 aduceau nu putine daune invecinatei Tracii,
cind si cind, prin expeditiile for de jaf si atacurile for indraznete, ca sa nu
mai vorbesc de neamurile mai man si mai violente din apus, de care mult
si adesea era tulburata imparatia romeilor <... >.
<
> Vai, rusine pentru romei, ca, dupa ce au atacat cu armate atit
de man pe agareni 14 si pe sciti15, popoare putin numeroase (si dintre ei

p. 85

numai pe unii) si i-au Invins f5.ra lupta, se falesc atit de mult si sarbatoresc
asemenea victorii. $i cind ar deveni <oare> mai modesti, <cind> i-ar invinge pe

galati sau pe iviri, daca ei le-ar sta impotriva cu toate fortele for ? $i nu au
in vedere nici faptul ca impreuna cu bietii barbari au pierit si unii dintre
>.
cei de acelasi neam cu not <
Dar imparatul, dupa ce s-au intimplat si acestea in chip neasteptat 16,

desi ajutorul lui Dumnezeu era vadit si deplin, desi, dupa certitudinea

acum capatata, se bizuia Inca si mai mult pe el, nu a renuntat nici la masurile
de prevedere care-i reveneau lui. Caci ceilalti au crezut ca acesta este sfirsitul
nenorocirilor, pe cind el a socotit ca nu e vorba de sfirsit, ci de o intrerupere
si era de parere ca retragerea razvratitilor/ nu e fuga sau risipire, ci o stra- p. 88

tagema foarte vicleand, menita sa ascunda pregatiri de lupta mai man.

De aceea si acum el aduna cit mai iute armata si a rechemat trupele plecate
din partile rasaritene si punea in miscare prin scrisori trupele barbare din

10 In Bizant, prin tiranie" se intelege orice uzurpare de putere, orice stapinire intemeiata
pe uzurpare. In cazul de fata tiranul" este Leon Tornikios, razvratit impotriva lui Constantin
al IX-lea Monomachos, proclamat imparat la Adrianopol, la 14 septembrie 1047, cf. L. Brehier,
Vie et wort de Byzance, p. 211.

11 Este vorba de turcii selgiucizi si de luptele bizantinilor cu ei.


12 Imp5.ratul Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
13 Pecenegii.

14 Agarenii = turcii.
16 Sci%ii = pecenegii.
18 Este vorba de ridicarea asediului Constantinopolului de Leon Tornikios.

www.dacoromanica.ro

saxisivoi

01

311.3011.11VIAI

43 k19269D 191 5ILL


neniDnR pox 70,3,30d 7012 e,c9i.1oi1T1rd.A. X '139 lwx lolmou 6,9X
pox
4.r21
o1
600xLcan 5,a 01 5Tc314ra -90421
dal 44x 5323 '41D3dpowox xriv 6371
e
10X
T1
ri01
700.19(2 55.1 dax10 52 0 x 5k
4(10d06 70T1v
o-ri 5on3rict 77094y010
011.0 CLOI. Ska.coo?
mvou,
170x
3 3 oorf)
1o9b91d3a 46(011) 51.4r101p
5rJ.A3TIOC)3d;
31 170X
6063
6ox 2t/11 cod3.3.? 463.g ('op Gono
5c? fcri
AC91
5k111703 ACOAOIXS. 970470319
70/.XA7r(11.9 700701L
4/1010 lxx 491 3 7_ 42? 5k noloodi...
9 Sonnzd9.1. ASTI x137-1 oloa. molf; 6sol)p71n3191cb? 647? 31 ixx coLlox

xi

ixaks)

4r.f.y

5001 5:02x71011 19(104( 4577.6clX3 510::163 570&71 kRcii. 5702X7071T1I9


pox
tcri 4/oX 570 5noX)?-rloXi3L 61363601X31 4011306312 pox ,1311
401312/3X1731d31L
.0 '41349o70 Gwx d32170 5913drva oar;470
5. o134oxG. Soda 701 U1 3R 66v071
40131(9
noa 606k pox '6olcbo.poxf o 4.69y 5c?) 9 5oloy ( 170X Gy3100 A0 COL
110763d1.9 !I: :07143621
`5o63r1cpeoyaL

Geop

pox
50?

'noamd

5C?

10123

40.6xxa 4

6.0d31nDxd.G 701371

Amt 1a3

rsC91

A.001/.clOy/4C2

VOX

(.06.13x3

da 9 5

d?

701213

51/.1

4(T)33121

7973f.lpl!.?

(11,(1021

5x34(/.621 'e.c91)pr1n3631.
771

61

dro, mop

0,1,3`(

Artolp

(331.911o, no

4110711pr11.7J1

701\37-19n31xd117r19 A3

pOX
(7140901 2)02 31 51371o492 X3 51/.i. C93 i'MO9U.d7011 701 139 5(Tr(JOX 41r637130
01
g
nopo
2
(4.
(40X1d7OddXiii 63
e4 noid9d3214 01(101)
n3-G91.1k.3 oix3y33uts)
19101G
110
5r
5771 ch3X
5zDmddla? 9 19x4
.013,cokku.,7? 5,9
(4053 0413X10X k2rA.
Scpy 51)03t3C9R 31 5.novol3r1 170X AC9170+97:-70 191A10dILTbO 10X 01A70.01, 51703 57701M
70110021 32 V191X7071 409C1dX 5x9tp(21za.rx
w(ld) dX AOIMT111.
"-71706.0170dCb0y1e0 d31f.C,1
11LS A01 70AMAIO
dpA 5O169a367012 01401 91 4(50/3A cIC At.1 4.193X71 500T1ct.Godu
32
91
5o63719X9rdra
513.00219 411 5m x191470
'4o3IxIoda S701nx 570491-13.A.Lf
'132171331x?
4co3. ncnAkixdi9 oz. 5n clx
10
o

Lg

x? ciodx)orl

4coxyoa 4complf
TR VOL
5y mypi.
A/0D3q..? du. 52 ,U.X/Yri 410A3TID)0(13xD? 1
5(10,,TID,ArD nri
31 Act
A3
91 noyyri '13x1;.1913 pox 5101 437-1 510\0(021 k) (51o1ox9
111102t!..
cico?1.371 5o Soda
O
no
13A709(?
9197
440)7:1(37)30d:1
31
>pi x6.3ricoclo pox A(9_1. '00101/0?A6 691 d43y
AC9)(y7p 20d3193X137313 31 17,0X ci3Imi3mw '10 91696132
pox
AS911099
5101
41cr1 23y1D7o4
10)()(7? 170X MOV(011 ci.c, M914 61101),? A194001A3
lOriklocht 13XO23 170X X60 5(92110 570ChDX
01 x/Tri cod 5.1oporl pox 4w/112mo ')orlkXpo 502 59da
523 0020 f1702XCI1T) 31032L3170X
54oi,D3 pox tha, 14 nix

7012

Imo? 7p 6.13D3311111.0 7p1770.0,93)0xAxmonn9 7017071c13110d19 pox 5901 673X7071714.0 5/D100-023


pox aino4rt.o 4133 5.1o)dpeop ,170X 4c9)(1poop 613tpo opl at?, xy pox oxioouplc4 51
opus), o 43d) Snoamd.GAx 5701 570732 73213
'lmorlpo Soda 32 pox 510X163.A..A.(19 OX
' < 707770 A.C1,1201 A3.6(131A? 01 60X:1.707161 (13170d1936.(19 '3 pox 01 -chod
170-0,936 170/.XCDC >
32 170X 01 A.013d0d 40 470dX107-}
4coac7od x3 tf.#6n.o 501x1.1 (.3.613x3 oda .631,Al1c.ci k2(;1,
p 13217M "vane) 17X 021 7.13Y 62
401
5(931(7970d
61
ClOCbOD
4013XXSAAk3L7p

5016.19361E

641 6.11)C9N(XclX 170X 5c' A3 AOAA70d91601M/3-709 r.13dmvd3a


170X C'91. 70 16.0) 01 1at.3
pox
G.2 A13121.7CAf1D 13x23 170X Akd7031 1!. (MX 4702
5016,00.A.
oy
oinmx?
pox
6132 do; IL.p3 dcoX '403
Soda wrinD (4x
footh1(33a No xi- 701.737193170d19
ClO63TIC9117X(LTI

www.dacoromanica.ro

IOAiN MAUROPU'S

11

partile de apus si de nord" si a pus la cale distrugerea tiraniei <prin atacuri>


din toate partile, dorind sa elibereze de teams deplin pe top supusii sai si

cautind totodata sa salveze nenorocitele resturi ale Traciei, distrus5. de

proprii ei locuitori care au jefuit-o ; caci nenorocirea nu-i venea de la straini,


nici din alte parti, ci de la ai ei si din casa si, precum viperele, propriile ei
odrasle ii sfisiau sinul de mama. Numai ca tiranul, dupa astfel de fapte de
vitejie, ratacind in sus si in jos, s-a gindit cu grija sa incheie unele aliante
cu strainii, cu cei numiti sciti-nomazi 18 Si planuia sa intocmeasca masini

pentru asaltul zidurilor ; iar dupa putin se auzea din nou ca e pe punctul

de a navali incoace, asemenea unei fierbinteli care revine sau precum un duh
rau si necurat care, cum se spune, desprinzindu-se de om pleaca si, dupa ce
rataceste prin pustii, vine apoi iarasi la el, cu mai multa silnicie si mai multa
indrazneala, impreuna cu cele sapte duhuri ale rautatii sau <cu cele sapte>

ostiri ale ei, caci sapte se aratau a fi, ba chiar mai multe, cele care luptau

alaturi de tiran. Intre timp au venit si trupele din rasarit, bine rinduite
acolo si a fost adunata armata si din partea locului, iar cea de dincolo de
hotar

aceasta era barbara

si care era si ea acum plecata, a fost chemata.

Asupra tuturor acestora imparatul a revarsat daruri mari si demnitati

stralucite si felurite alte binefaceri, dar mai mult decit orice aur, caci acest
neam este deosebit de iubitor de bani. Si astfel, ii trimite cit mai repede la
lupta, de care erau dornici, poruncindu-le sa faca ce trebuie sa faca pe cit
se poate de bine si dindu-le drept conducatori pe cei mai de seama dintre
strategi, pe cei obisnuiti, de multa vreme si in urma multor lupte, 55. invinga.
Ei au plecat deci, echipati de lupta, iar orasul a cautat din nou spre viitor ;
iar cele vazute ii umpleau pe cei mai multi (sau de rind) de bucurie si ei
s5rbatoreau parca dinainte nimicirea dusmanilor, dar imparatul si cei ce erau
mai chibzuiti si mai cu minte au socotit ca situatia e grava si vrednica nu
de bucurie,/ ci de multe bocete, caci isi dadeau seama in ce nenorocire a p. 87
c5.zut marea si vestita fala a romeilor, de vreme ce sint siliti sa atace propriile
for ostiri si sa ridice armele, unii impotriva altora, oameni obisnuiti s fie
tovarasi de lupta si aliati si <nevoiti> sa-si minjeasca miinile cu singe de
>. A pornit deci la lupta dintr-o
crestin 0 de ruda vai, crestinii ! <
parte [textual : de aici] armata romeilor si, in acelasi timp, din partea cealalta [textual : de acolo] s-a apropiat, potrivit intelegerii, armata barbarilor.
A fost chemata si armata din nord 19, care nu se indepartase mult, caci
inteleptul imparat punea la cale incercuirea nerusinatului fugar si vraj alas,
incercind, prin manevre strategice, s5.-1 prinda pe tiran ca intr-un navod.
Si apoi a hotarit sa se dea batalia. A sosit ziva hotaritoare si a fost harazit
luptei locul potrivit si armatele s-au pornit la lupta in chip stralucit < >.
S-a cutremurat pamintul (de parca s-ar fi intimplat intr-adevar un cutremur),
s-au cutremurat neamurile (ostirile razvratirii) 2, au inclinat indata spre
17 Cf. Dolger, Regesten, 883 ; I. Duicev, Bunt& na Lava Tornika, balgarite i peceneghite,
Sbornik na balgarskata Akademiia na naukitl i izkustvata", XLI, 1945, p. 32, n. 5, considers
ca este vorba de bulgari ; A. P. Kajdan, op. cit., p. 183-184, crede ea e vorba de rusi ; Pentru
Diaconu, Les Petchenegues, p. 60, nota 167, aceste trupe barbare sint bandele de mercenari
francezi si varegi In serviciul imparatului".
18 Scitii nomazi = pecenegii, cf. Duicev, Izvori , XI, Sofia, 1965, p. 86, n. 2 ; P. Diaconu,
Les Petchenegues, p. 59, n. 167, atribuie gresit invatatului bulgar identificarea scitilor nomazi
de aici cu bulgarii.
19 Vezi n. 17.
20 Duicev, Izvori, p. 87, n. 3 le identifica cu pecenegii.

www.dacoromanica.ro

12

E0 ANNE'S NLAITROPUS

. . >bscae0.1 -;) y-71 (creccslccli rip fly 1" r.g eixdcaecev Op,ac-Sc TO aut43crcv), &roc.
pcixelaccv 60Art) (Tcic Tilc eiv-rccpatac aTpcc-reU(1.cc-roc), gxAcvocv ei),Vic 7rpO6 cpurhv,
oUx iveyx6v-vcc TOv &Wilk)) ecvTinocAov xcci noAilitov. xcei. 41 cpur) cyco-ryipicc Tag
puyoCiac xac,Ecr-rceTccc xotracpuyil yip -hv, cp7) cpurh, -rcT) POLCTLAei. Tol!)4 Tcpiv irrcl-

<.

x6oug eic knocrroco-Eco Au-rr-hcsocvrac 7cpOc dyrceiD.ecccv ccriat4 .accup.ccaTc1Sc inccvc'eyouacc. Tf. gTI.; yup.voi3-roc6 Tclv crup.p.c'exuw O TUpocvvoc ixaccilfietTca IT pOc TO yev6[1.EVOV. Tr X-h-rre-rat Tac4 cppkvccc tc7) 7cccpo:86 cp. ec7coyLvdmxec tiiv aco-roicev cpeLyet.xxrccAcci.43civeTccr UTcO sea-v.0/4 xcci xXotoi.c ecvoorkprz-rcc& O.& TTOV ce.4 potaakcc<... >.

www.dacoromanica.ro

20,AN aSiKUIRIOPUS

13

fuga, neputind s Infrunte pe cel care de sus le tinea piept si care le era
dusman. $i fuga a fost mintuirea pentru cei ce fugeau. Caci era goan5., nu
fuga, cea care ii mina inapoi la imparat, din nou, in chip miraculos <intorcindu-i > la ascultare pe supusii minati mai Inainte de o furie nebuna la
rascoala. Ce <sa mai spun> inc5. ? Tiranul e lipsit cu totul de aliati ; r5.mine
uluit de cele petrecute, cugetul ii este lovit de neasteptata intimplare, pierde

speranta mintuirii, fuge, e prins, e trimis la imparat legat de miini si de


grumaz 21< . .

.>.

21 Cuvintarea a fost rostita la 29 decembrie 1047; pentru bibliografie vezi rt. 19i

www.dacoromanica.ro

CIEOOTAAKTOE AXPIAQN

Tat EIHEKOHCIL BIAINHE

col. 337

11pc'exTopocc gxitc ntxpok; 'AAA' oi) 7TLxpo-ripou;

Ziv

iv TOLTOL4 TOG.;

gpeatv, ot TWV 7rivTe neaSt.aiv, EV eig SouAiicev &7r &youaLv, 6trnep &AAo TL Te6V
71
ciTcoSixotToullivcov XTTIVWV. Kop.c'evou4 gxeLq gEwasv i7ceAwSvovTa4; Kati. TL Tcpk Toil; ix Tiic 7c6Aeolc YipLV intxo:Tocf3ocivovTac 'Axpl.81,dyrac; 0i5Tor., ot TO6TO ccOTO TO eic rhv 7c6ALv Ccval3-"tjvcct WS OnAov eLSoxicg xat

eCITOTCEIITCTO4LEVLOV

aTicpc'cvo.y.cc gxovrec tcyouol. 7rcivTcc xat cpipouo-L, a ()A '61P70; AuTpout.tivou p.41Se
agovToo. TLC, yap 6 Tag 7mM-rm.; clvTLaT7)a6p.evoc; "Exitq KcarTplvo6c

rcov-Ipok; 'AAA& "tang oi5Tot. np6; Tok

tLeTipoug BouXyckpouc KccaTmok,


xecxiac, -rive;

1.e.EXAov si, tvcc cj xceTactax6vo3 TO iii-ye.aoc Ti jc f0 xciaTpcp

of (sot na[i.TrOvlpor. =pig Tok IwiTipok dcypoixok Moxp-apok;


MAPTTPION TON APHIN ENAOESIN IEPOMAPTTPSIN IE' TON EN TIBEPIOTIIOAEI THL BOTArAPIIME EIIONOMAZOMENHL ETPOTMITZlItMAPTTPHEANTLIN EHI THE BAEIAEIAE TOT ATEEEBOTE IOTAIANOT TOT
HAPABATOT ETITPAOEN TII0 OEOCITAAKTOT TOT AFIOTATOT APXIEHIEKOHOT HAEHE BOTAI'APIAE.

col. 190

28. 'Ex 7roge6v SE yevollivou TOUTOU T01.1 gaVOU, gTzpov ETCEtcripkavr


avoildrrocTov xact eop.6TocTov, of. Asy6lievol. Bo6Ayapot ix TiLv -c* Exunxq icepiLv,
noTcy.6v "IoTpoV of.STo) Xey6i.tivov Stoc-rcipdcaa.vTic, xoci. Pccpeicc p.cicrTLE nape.:

www.dacoromanica.ro

TEOFILACT AL OHRIDEI

Nascut la o data necunoscuta in insula Eubeea, a trait o vreme la Constantinopol, unde a slujit si ca diacon al bisericii Sfinta Sofia. Inaparatul Mihail al VII lea
Ducas Parapinakes (1071-1078) 1-a ales ca educator al fiului sau, Constantin. Mai
tirziu a devenit arhiepiscop al Bulgariei, cu sediul la Ohrida (cca 1090 1108), unde s-a
simtit ca intr-un exil. Desi a incercat, n-a izbutit sa revina la Constantinopol, din pri
cina, se pare, a unor adversitati personale.
Teofilact a avut o bogata activitate literary si teologica. A rostit de asemenea
)
discursuri, in calitatea sa oficiala. De o deosebita valoare documentara slat scrisorile
sale, foarte numeroase, adresate personalitatior vremii, de care era legat prin prietenie.

Edi /ie folositd: Migne, Patrologia Graeca, vol. 126.

<SCRISOARE> CATRE EPISCOPUL VIDINULUI


Cumanii obifnuiesc sic atace Vidinul ,si imprejurimile lui

Ai parte de practori 1 aspri? Dar nu mai aspri <cred> decit cei din
partile acestea, care iau in robie un copil din cinci, ca si cum ar lua dajdia
de o cincime sau de o zecime din vite. Ai parte de cumani care navalesc
din afar.? 8i ce sint ei fata' de ohridenii care ne vin din Oras 2? Acestia,
socotind faptul de a se fi dus in capitall drept platose a faimei for si ca pe
o cununa, jefuiesc tot de nu mai e nici izbavit, nici izba'vitor" 3. Caci cine
se va impotrivi celor din Constantinopol? Ai <de a face cu> castrieni 4 rai?
Dar acestia sint ca niste copii fata de castrienii nostri bulgari si Inca sa
nu cumva sa fac de rusine maretia ticalosiei din castrul nostru cine

col. 337

sint ticalosii" Cal fata de badaranii nostri de mocreniti?

MARTIRIUL SFINTILOR SLAVITI 15 MARTIRI CARE AU


FOST MARTIRIZATI IN TIBERIOPOLIS NUMIT IN LIMBA
BULGARA STRUMITA, IN VREMEA DOMNIEI LIPSITULUI
DE EVLAVIE IULIAN APOSTATUL, SCRIS DE TEOFILACT,
PREASFINTUL ARHIEPISCOP AL /NTREGII BULGARII
Statorn'cil ea bulgartior in Balcani, rezistenfa for la incercdrile localnicilor cre,stini de a i
concerti.

28. Dupa ce s-a indepartat acest neam6, a navalit un altul, preanelegiuit col. 19'1
si crud, d.sa nurnitii bulgari 6 care, venind din partile Scitiei, au trecut fluviul

numit Istru si erau ca un bici cumplit aruncat de Dumnezeu asupra. tinu1 Functionari ai fiscului insarcinati cu stringerea impozitelor.
2 Din Constantinopol.
2 Cf. Psalmii, 49, 22.
4 Vechii castrenses, solda %i din fortaretele de granita, sub Iustinian.
5 In rindurile care preceda acest fragment Teofilact vorbeste de pradaciunile ,.ombrilor ",
adica ale avarilor.
8 Din text reiese ca este vorba de marea invazie bulgara din anii 679-680.

www.dacoromanica.ro

SALOATZAHcICX3H.L SISINI2CIIIER30

91

01193d371 10 cioa..oidx nori 1071069 cgc10 tooD3gli.:


og
U.A990dthf 4531(1093100R G. 0)1y 31 pox Linlf.y3D pox 5101 5iolt7oy
UX1.61X9
pox 5101 1D9x 5)opn.G, 5(9190nod3cl)39oda 1..64:11ox93az.3 U.
.510d19p 1013
50136.9970 t\t"91.2V ,7p3Rdr. vox 1\10Dn3d11py3 Arf1 Atollx TdraL tvp. r.tmovp.m paa,
39 A109102L AG.1 X(21(klyyi, gAJOdC,OX 61/1.1 32. A7o71py1o2L '6xi6og3x9A1 ic1X7p 5141 -70D930
6(97X11\01( 45C93y911. 101 31 5U1 51017)1(102L 45t4.Xtd 101 1d32L eak9d3a 171Ufb 170X -avivo
4111)(01/902E 7D1 31 d31.9A7p ) d)9 59o1(1D3 'oi,nr.offioaq n0XD9170x eqd 5701 57Ddc?X
01(91 -70x3
5m 53doilf.xio oollodod nodnritt. og 01 59 514.1910X3 4570dOltpt10 5901 1171
Acolciol
og
Arcru.
6CO3y911.
5901.
513
5701\13X3
513 5701 C9d31(0A1D 4532A0)1X101311
AC0d31

n000 A30:no 5101 VII, Sco399v

I.

.532.A0/102371 50? 5101(90R 102A3T1 1\1.0701L 5(01(11.7? 10(13TkpdX70170X 10 514.9702L 5X)106.02/..10


3/N 0W) 5(101901 -91dX
4101.002 pox 9o1 nom.g.kilo 00191LD3V 11011,019031.1,0
4100011 Ar4.1 A1Dq)d17011. AOL1101.(06DVDX 6.11911L 531410X3170X 013 51701 3101930x3 59c32i.
01 V.:10X A0191dX (10)1Xatf.9136011. ')071199 pox 01 1\01 -31.1709
5901970 51z1e7rI9
noly 45cocb 5m ean? 5loi,cpo noa,au9ox33Lf ionloxa og AX(Dnri-rbpxp 5c,t01 -.10:(09
k 'n1331.3yd 1)0X 5102 (119(12 A(91910 5C93d10d 4017D9901ttp TI/OX Ol
59071 6(02970 901
531no3L3' duo) 'iDriolqyd pox no Lt71 opcno,
.n.ox.moth
nyxlite.thodu
pox 531no9ono '1Dc0pci0xf 710X cto G.T1 roDnopptro 71p1codc9aL3J1 dr.A. molcoo Et.
oonchox lon2 Ifri 5101 5icrlylo.Gcbo 'evisoc9o, pox 51c1 r.ipc7 g1.0(0.090Xf pox -70d10111.3
A3 1319X9
170X 1)or1co971 05ctolcoo 010 5m 0
DC91913 AOX ,90 3 41\7)9316.09

Ayy,

'ND 161

op

30

19(06

024093dOIL.31R

10D 16Z
A371

aOLIOV

zia

E no

ntcri o

5r91;CAOA

(6,

NO,L VdO,Pic1)10,11.V NOIcLUI

5k.g9x3

NOtL NONHNIVOM

5101.991 A79non31O4jocla 4A310199A32L3

'Aochoddfa (.91m03 og

b170X

NOM:IVY

51091f.X16

10)(1(10

A01113dX

1Ao31..y3q '111071713x9

pox 41&1
ACO7IOdR701.10X AlOd31e-nyx)Rc33x 31 69y011.
o?
xt7i)
pox
no
513
st1OI3R
663m31.3f
5131)7130 '31\13130,31/
,visnnxpodu.
101371 58ocb1`
r?ylDrtE) AoyaLow 'oloy23 A9 A.0197101)(11.C? Andrb Xf,10 ..sraD2, VOX Ak2.92Lo3R
ioxpo 511 xcto 3R1.0 ALp. 11(01
1\13X3 6.9x1n.U.d13 1\9 noLorip.roo n3)17-19n? noXIorb,p
vox
01(0.60XZ IA1D111.011? 5i0 tf.7id9 ART) 14.D9
10,31,910 !situ.
tf.ridoeil 3g 113d1Od 31
91
pox
91
'7g Ul. 1d= 01, A13A.cpcb
xlsX)o_t
4A771 ml 13.0.y1L ski, '5193y
110719
px 4531A912Lf 0 ,g2 ntscoxf
3113V,
531\912/3
"IDnonr.Gthocu
drA.
AL.1. nkrIpcb
!ULU.
'prom 1d3aL 01(0_].0110 5191 '19(10XTIR od og .4A0)13T1 A101d1.0y1(70 (1311 619rioX3dnolzx
nogo 3)1g)pd3 A(01 Af0d320d1L

.100 C6Z

0110di..3eo9 xr,tocR .1\79r1oX3

ryloo

/Ix

511

ttp nondry

801E 5(931LIDp1D1L

?dkriyoi -

pox 11093) A0l 4nocJI9L 170x 510.ectx3 '(1131k)r(17? 3, c1C10 13X \I 0 13(p1E0
4501:131. 5m
1p1 '101UX3Xf 1029V A3T1 5r1 57Odl3aL 17oIn9oymdid3aL pox 51701
5COd10n(d0A3dCb
.polnoecigAo
0 32 A1290 4h0r(lL ct, ILd9 31 1):(1C tk.DfR 'no13993y31d3IL rAori
SporiX9y
ncoi AcrorioxcrnR 5crm9ckd1 'rc331c91d.1p 514.11rx 5!kyloat. og 5U.A13X3 01(01 ACOVIXZ
5L(..1
Ali. 3R90 tC 1011.110d102L '394911(1. Anj -90d1L
514./1971 5(f.1)03.G 4120239t1.19)71XX
5)71716d3
001
59a.c,a)
A311 4110113N(011.1) no A0V(1071 -903(3
150170TI.A.10d1L
1101.U1014i n1r.l 61996

www.dacoromanica.ro

TEOPILACT AL OHRIDEZE

17

turilor din Apus 7. AcWia nici nu tiau de numele lui Hristos, fiind slujitori
smintelii scitice : <se inchinau> soarelui, lunii si celorlalte stele. Erau unii
care aduceau jertfe pin5. si ciinilor. tntru atit li s-a intunecat inima for nesa-

buita, incit au ajuns s slaveasca faptura, nesocotind pe Ziditor. Dupa


ce si-au supus intreaga tara a Iliriei, vechea Macedonie ping la Tesalonic si

tinuturile Traciei vechi, pe cele din preajma oraelor Beroe 8 i Filipopole 9


i pe cele mai dinlauntru, au stapinit tarile ca nite locuitori statornici. Iar

pe localnicii fiecareia i-au schimbat, pe cei din cele doua orae in partile
dinlauntru, iar pe cei de aici str5.mutindu-i intr-insele, purtindu-se desigur
fatal de toti ca fata de nite robi, ei, robii a toata.' nesocotinta i razvratitii
impotriva stapinului celui adevarat. Dar cretinii supui lor, pastrindu-si
preacurata credinta stramwasca, faceau sal se strecoare in toate convorbirile pe care le aveau cu ei/ invatatura lui Hristos si le descopereau, pe cit
le sta in putere, lumina Evangheliei. Aceia insa si-au inchis ochii ca sa nu
vada i cu urechile for in sila ascultau" 10, dupa spusa profetului care zice :
Privind se uita, dar nu vad i ascultind vor auzi i nu vor intelege. Caci
inima for s-a invirtosat ; ca s5. nu vada cu ochii si sa nu auda cu urechile
si s5. nu se intoarca sa-i tamaduiesc" 11. De aceea, cum nici n-au cunoscut,
nici n-au priceput, umblau in intuneric.

col. 191

CUVINTARE CATRE /MPARATUL KYR ALEXIE COMNENUL


cca 1092. Alexie Comnenul si-a supus pe pecenegi. Descrierea acestora

3. Scitul 12 nu a trecut cu vederea inaintarea acestora 13 ci, judecind


mai san5.tos decit e obiceiul barbarilor i lasindu-se biruit de un gind mai
bun, p4ea pe o cale cu mult mai priincioasa decit aceea a navalirilor de
mai inainte, intr-un chip mai frumos, iar dreapta nu si-o ridica inarmata cu

col. 291

sabie, ci o intindea spre intelegere i a gasit ca e mai bine sa-i aduca inchinare

imparatului neinarmat, pe care de-ar fi fost inarmat nu-1 putea infrunta


si sa aiba drept stapin pasnic pe acela pe care socotea ca nu-1 poate birui
dac5.-i sta impotriva. Dar cine oare nu stie ca scitii nu stau locului, c5.
avintul for e ca i al fulgerului ?/ Ca se avinta greoi i iute totodata, <greoi>
din pricina mu.ltimii celor pradate, <jute> prin usurinta for la fugal? Cad
atunci cind navalesc ajung inaintea zvonului <sosirii lor>, iar celor care-i
urmaresc nu be dau putinta nici s auda despre ei. Dar mai mult, cotropesc
tara strains, iar tara a for n-au. $i chiar de-ar fi cineva mai indraznet decit

Darius al lui Histaspe incit sa lege un mal al Istrului de celalalt i sa-i


caute pe sciti, atunci acela n-ar face decit s5. urmareasca ca un smintit
ceea ce nu poate fi atins. Ei se vor incinge cu stinci i se vor infunda in
vizuini. Iar el nu va face mai mult decit sa dea ocol muntilor si padurilor,
7 Din partile europene ale Imperiului bizantin.
8 Stara Zagora de azi.
9 Azi, Plovdiv.
1 Cf. Matei, 13, 15.
11 Cf. Marcu, 4, 12 si Isaia 6, 9-10.
13 Scitul = pecenegul
13 Este vorba de ostasii lui Alexie I Comnenul.
4

c. 2278

www.dacoromanica.ro

col. 293.

18

THEOPHYLACTLTS OCHRMEN1SIS

Toi3 ,9-pc'ecove; tr.LcroUtLevoq ot 8E Ex60-aL 8eioua, VE-cpCov


ilevoc T-ijc &Tuziocc,
Ovrec xat 8puE6v gxyovot, xat 8pa6ovaL pboov, &XX' oUxt nei.GOVTCCL 6So- Te gp.ocye
el (Li) ITciv-ca TOLL, 11.6.aoLc e-nt.TpenTiov, xai o Foy-% exei.voc Exiklc i'j\ E &papocXX6v.evoc. Too-m(4 aup.cpopa ev ploy Cinplyp.cov,
yob% p&XX(.4v, airrbq

TO 8E llaux&Z:er.v, app6aTrilla, xat Tee Tijc ei)8a1+Loviac eixpa naTei.v 8oxoi56t,v,


Tai.c avovaatc ivuPpECROCTL. Kai
noX6p.ou xcapOv eliXoyov gxwat.v,
6Tav
oi.r)Tog aUTOLg, O noXe(ux6Tzpoc, 84 etv cpavek PapPaptxdrcepOc TS xat d7tL6T6Tepoc p.aLvovivil TS xeLpt Olkov, xat dorovoia 8ouXeocov. Kat TO zetpLaTov, OTL
TW 7cX1).0.ec vE.xcliat, Tag, tz.eXEcraac TOU gapoc, xat OUtSEGC, 7COTS ToUTwv TO avapi,91).-tyrov. 'AXXa yap TooTot,c, Toi.c TotooToLc Tir) 4019, Toi,c TocroUToK TO
7rXii-D-oc, O aO; p6f3og dorrt 11.uploiv iroXip.o.)v iipxecre, xat TO%) tTurov kiEv ava7rai.I6a6,

xaTociT:il'at 8e TO 8opaTt.ov, Xuaal -ce Ti5c &67CI.130; TOV TrOpiTaxa vinet.xev.

www.dacoromanica.ro

TEOFILACT AL OHRIIDEI

1!1

singurele care sint mai salbatice decit firea celor urmariti si va fi


privitor numai al acelei mari pustii scitice, pe care nici proverbul

nu o ignord14. Iar daca va forta firea lucrurilor, el va pieri fara sa fie cornp5.timit pentru nenoroc mai mult decit urit pentru cutezanta. Iar scitii se
vor dovedi a fi odrasle ale stincilor si ale stejarilor si vor face <multe>,
dar nu vor pati nimic, asa incit, dupd mine (chiar daca nu trebuie s ne
incredem intotdeauna in legende), si acel vestit Gyges 15, care lovea lard
sa fie vazut si el insusi nu era lovit, era scit. Pentru acestia viata linistitd
e o nenorocire, iar tihna, board* si li se pare ca pasesc pe culmile fericirii fie
cind au prilej binevenit de razboi, fie cind isi bat joc de tratate. Si pentru ei
acela e un rdzboinic mai bun care se arata mai barbar si mai lipsit de cuvint
aducind jertfe cu smintita-i mind si slujind nebuniei. Iar lucrul cel mai eau
e ca multimea for intrece numdrul albinelor primaverii si nimeni n-a intrecut

vreodata nenumarata for <gloata >. Dar totusi, in loc de nenumarate razboaie, a fost destul pentru ei, oricit de grozavi ar fi in atac, oricit de numerosi, frica de tine si i-a convins sa-si potoleascd caii si sa-si infiga <in pamint > lancea si sa -si desfacd minerele scutului.

Aluzie la expresia pustie scitica", prin care autorii antici si bizantini desemneaza un
teritoriu complet pustiit de o invazie barbara.
26 Pastor legendar lidian ; gasind un inel fermecat care-i dadea putinta sa devina invizibil, s-a slujit de el pentru a-1 ucide pe regele Lidiei si a-i lua locul pe tron.

www.dacoromanica.ro

KEKATMENOZ

p. 120

< . . . > 6 yap 7r AoUaLoc Ot6q icrrod Toy ic-cpxoi.; 8t.ol tb eUepTetetv carOv.
taco xca of BookrapoL ..r6v rcAoLcnov Poyc'x-rov Akyouar.v, tr./rep 81Aoi: OtoeLSii.

www.dacoromanica.ro

KEKAUMENOS

Asupra vietii gi activitatii acestui scriitor bizantin nu se tie mai nimic. El nu


poate fi identificat, asa cum au facut unii cercetatori, cu vestitul strateg Katakalon
Kekaumenos, a carui viat& publica este binecunoscuta. E sigur c& facea parte din
marea familie tesaliota Kekaumenos, de origine armeano-georgiana, si c& se inrudea,
de asemenea, cu neamurile Polemarchos 0i Niculita, ai caror membri au detinut inalte
functii in administratia si armata bizantina..
Kekaumenos este autorul unei lucrAri parenetice, numit& multa vreme, impropriu,
Strategikon. Este vorba de o culegere de sfaturi adresate de scriitor fiilor sai, destinati
a urma obisnuita carierl civill si militarA a aristocratilor bizantini. Cei dintii editori
ai manuscrisului in care ni se pastreaza aceasta. opera, V. Vasilievski si V. Jernstedt,
an separat ultima parte a lucrarii, dindu-i un alt titlu si anume Sfaturi catre imparat.
Ei an atribuit opusculul astfel delimitat unui autor anonim, altul decit Kekaumenos.
Cercetari ulterioare au dovedit c& e vorba de o singura lucrare parenetica, apartinind

unui singur autor si care ar putea fi intitulata mai potrivit Sfaturi i povestiri. Sub

acest titlu a si fost editata, recent, de bizantinistul sovietic G. G. Litavrin, care a insotit
textul de un excelent comentariu.
Alcatuite intre 1075 si 1078, Sfaturile pi povestirile lui Kekaumenos cuprind numeroase informatii istorice si etnograf ice de cel mai mare interes. Deosebit de importante
pentru not sint paginile referitoare la vlahii din Tesalia, la starea for socials, ocupatille
si modul for de viata., ca si la rascoala la care an luat parte, alaturi de bulgari si de
locuitorii greci din Larissa, in anul 1066. Kekaumenos ne transmite uncle traditii despre
originea claci . a romanilor gf despre migrarea for de la nordul spre sudul Peninsulei
Balcanice. In sfirsit, vednice de atentie sint $i uncle pasaje privind invaziile pecenegilor din nordul Dunaxii in Imperiul bizantin, In secolul al XI-lea.
Pentru scrierea operei sale, Kekaumenos a folosit el uncle documente din arhiva
familiei. El pune de asemenea in valoare amintiri si impresii personale. Lucrarea sa este
o surs& istorica valoroasa, cuprinzind numeroase informatii pretioase, scrisa. Intr-un stil

simplu, p1M de autenticitate. Ea are totusi, cel putin in privinta tonalitatii afective
in care e scrisa, un caracter subiectiv. Kekaumenos cant& sa-si disculpe ruda, pe Nicu-

Eta Delphinas, care a participat la amintita rascoala. din 1066, aruncind tool& vinape vlahii angrenati In aceasta. milcare.
Edilie folosita : Soveti i rasskazi Kekavmena. Socinenie vizantiiskogo polkovodla

XI veka, podgotovka teksta, vvedenie, perevod i kommentarii G. G. Litavrina, Moscova, 1972.

<SFATURI SI POVESTIRI>
1

insemnare etimologica despre cuvintul bulgar bogat"

Caci bogatul este Dumnezeu pentru cel sarac prin aceea ca-i p. 120
acord5. binefaceri. De aceea i bulgarii ii numesc pe cel avut bogat", ceea
ce ar insemna asemanator cu Dumnezeu 1.
<. . .>

1 Dupa. G. G. Litavrin, n. 26, p. 332, insemnarea etimologica aici inserata de Kekaumenos


e o dovada c& scriitorul cunostea linba bulgara. Etimologia prcpusa de el coincide cu cea data
de lingvistica moderna, cf. I. Duicev, Niakolko belejki kam Kekavmen, Zbomik radova vizantoloskog Instituta", 5, 1958, p. 64-65. Am reprodus accst fragment intrucit cuvintul se ga..seste
si In limba romanA.

www.dacoromanica.ro

CECAUMENUS

22

p. 150

xcci TL Tit Tepocrtpl-rcoq aup.,(2.avTa xoc-rcatrcaw iTct Tit apzoci.cc avapocp.ov;


ot yap IlocTLvaxot. ouTo S e66-7)Xaov 614 Puyaviav, xoc dam 4.); 7rotwrec rvesxouat. 7c6acc 6Aeatva xoct ,9.pl)vcov 'gcoc 6E ocirrclv crw)61377(Tocv. 7c6aev 86 vci3Ta.
al.41.13o:1/.veLv erco46v; oi8oc yap 6v. 7repL000-rip(c E arcer.piocc -r(7)v axpc-rc7.)v.
anst,piav yap iX6VTCOV T7)g 6Tpccr7)yLx7j4 yvoSseco4 xal croptac xcct 1,4

p. 152 auXAoycol.i.6 %/coy Tf. ix ToUTou xat TL ECG, Exeivou cruilliatvetv etcoaev, &AA& cinetp64
Ta 7cpctwoc-ra 8t.L9uv6v-rcav xoct TO14 PoccraciliaL Tet 7cpi4 xcipt.v im6TEXA6v-cciw
xoct Aey6v-rwv, oU p.Ovov -rotociiTcc, &AA& xcci. 6EXAcc xeipova aullpaivouaL. tiOsv

iv-raika Rei.L7c-rkot eiat xat xoAci6Eo4 gLot.


3

p. 162

'EZ6)46vvov v)v IlocTI.vdcxro XaTet avyzeoplatv 0605 xat intPavvov


Pcop.atcav a7 ea-rot
KCOVCFTCOTZVO; 0 Patx-rcop nap& -co5 sU6e136a-ratou Pa6cAick4 TWv `Po.)1.Laton) TOU Movo[Lcixou [Levi a-rpcc-roi5 xat suv&i.Lewc
7coAVI).4 7roX6p.-7)6ou -cok Iloctl.vcixou4. "04 c'7seA44.wilxcci aappl)crac 614 -t-Ov 6E7c6Lpov
ixeZvov a-rpcc-rOv oUx iXeCTOLVEOCYEV 01!)8e g7C1EEV TOV 7ccercvXec.7.)va oarroi3 xoc
36avknau6Ev TOY o-rpaTOv xExp.71x6Ta, &AA' 141272ano 6alk xaT'aUTE)v 614
7c6Ael.t.ov. ot 8i lIccrt.vdcxot. ix7c7)84)6ocv-rec E cisda7caU6e4 yocuptiLvte4 itapevicTOTS 'Sp60(4 v7.)v

EOVTO xa-Codys6v. sicoan yap 41 Tpucp4) xat avarcauacc aapaaAewripouc TCOEETV


Pcol.tccioL xcct ot L7riro. OCUTCYJ c'cyavaxTisocv-rec
nil' 1.16v duce. Tov xeyrcou -r7J4 OSomopia; 7s7) SE anti Tot xocUp.oc-roc xat -r714 8101;
oi)86 inxpecv 7cpoaf3o?chv airrc7)v 418uv41.81aav inrocrrilvaL, &AA' el'Aq4 el; cpuyip,
6-rpa7cyrav, xat ykyove cpovoc plyac. ixeize yap gizeaocv ot (SCI311.0CAserrccrot, xcci.

'ma Toi4 Crcyco kruzet4. ot 86

www.dacoromanica.ro

KEICAU'MENOS

23

2
1048. Pecenegn invadeazd Impe, tul bizantin. Nepnceperea trupelor de granga a claimed
mutt acestuia
Si de ce, pardsind cele intimplate de curind, am revenit cdtre p. 150
lucrurile de demult ? Doar asa au pdtruns in Romania 2 pecenegii 3 Si Still,
CUM StiU toti, cite lucruri vrednice de mild si de plins s-au intimplat de pe
urma tor. Dar din ce pricind s-au putut intimpla acestea ? Stiu bine Ca mai
ales din pricina nepriceperii ostenilor de la hotar 4. Cdci, daces ei sint nepriceputi in stiinta si chibzuinta military si nu tin seama/ de ce anume poate P. 152

sa decurgd dintr-o situatie sau din alta, ci procedeaza card pricepere si

transmit prin soli si spun impdratilor lucruri care sa be Led pldcere 5, atunci

nu numai acestea, dar chiar si altele, mai rele, se pot intimpla, Din care
pricind sint vrednici atunci de mustrare si de pedeapsa.
3
1049. Pecenegix 'Wring armata bizantina co'clucil de Constantin Ananites

Iesind pecenegii <din tinuturile lor>, cu ingdduinta lui Dumnezeu sj

incalcind hotarele romeilor, a fost trimis rectorul Constantin de cdtre


preaevlaviosul impdrat al romeilor Monomahul 1, cu armata si putere multd

sa se razboiascd cu pecenegii. Acesta a pornit si bizuindu-se pe armata

aceea lipsita de experienta nu si-a asezat tabdra, nici nu a ridicat cortul sau,

nici n-a ldsat armata ostenia sa se odihneasc5., ci indata a pornit la atac

impotriva <pecenegilor>. Iar pecenegii, odihniti <si> plini de fald s-au asezat
in linie de lupta impotriva tor. Cdci se intimpla ca trufia si odihna s5.-i Led

mai indrazneti chiar pe cei foarte bdtuti de soarta. Iar romeii si caii tor,
nervosi fie din pricina oboselii provocate de mars, fie din pricina arsitei
si a setei n-au fost in stare sy tiny piept, nici micului atac al acelora, ci
indata au rupt-o la fuga si s-a intimplat macel mare. Caci au cdzut acolo

2 Romania --= denumire data de bizantini si occidental' Imperiului bizantin cf.


K. Amantos, Romania, Hellenika", Atena, VI, 1933, p. 231 235 (in limbo. greacA) ,
G.G. Litavrin, n. 236, p. 369.
3 Kekaumenos se refers la trecerea sefului de trib peceneg Kegen, cu oamenii sai, in
Imperiul bizantin, unde au fost colonizati, cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 581 si urn". Kegen
era un adversar al altui sef peceneg, Tyrah. Prezenta lui in teritoriul imperiului si atacurile
Intreprinse impotriva lui Tyrah, la nordul Dunarii, au determinat reactia acestuia si an adus
Bizantului mars neplaceri de pe urma navalirilor pecenege.

4 Autorul foloseste cuvintul akrites", termen tehnic, pentru care vezi G. G. Litavrin,
n. 237, p. 369-370.
6 Dupes G. G. Litavrin, n. 239, p. 370 aceste consideratii ale lui Kekaumenos sint o aluzie
la comportarea lui Mihail, fiul lui Anastasie, strateg al temei Paristrion. In aceasta calitate el a
primit mesajul lui Kegen, care dorea sa se refugieze pe teritoriul Paristrionului si 1-a transmis
imparatului Constantin al IX-lea Monomachos (1042 1055), determinindu 1 pe acesta ses
Incuviint-ze a..;ezare.a pecenegilor, care urmau sa devina un sprijin pentru Bizant ; realitatea a
dovedit contrariul, vezi n. 3.
6 Titlul de rector, unul dintre cele mai inalte din ierarhia bizantina nu este Inca suficient
de bine lamurit, cf. G. G. Litavrin, n. 342, p. 394 395, cu bibliografie. Constantin rectorul
este probabil Constantin Arianites, magistru, duce de Adrianopol, invins de pecenegi in batalla
de la Diampolis (Iarnbol), aici e\ ocata. Identificarea acestui personaj a stirnit o vie disputes
1ntre invatati, pentru care vezi G. G. Litavrin, n. 343, p. 395 400.
7 Constantin al TX -]c a M nioniachos (1042 1055 .

www.dacoromanica.ro

p. 162

GEOAUMENUS

24

ciaxt/26TaToe Tiov `Po.Laecar. cl7Tc;)A0VTO yap Ruptechc 7roAAaL, xat 6zz8Ov nEcacc
Yj Tc 7.)v `13631.tatcov xd)pcc i7Ckha,91 avilvcov.
4

p. 164

Da& et7CO3 N 6oL TL TOLO5TOV 61.4/43aV. O p.ovaxOc Ba6EXeco4 xat


7Cp0V07)Til.; BouAyo'cpcov cbreaTIX-ri nap& -mi..; acocSEI.tou 13ccacAicog Toi.; Movotaxou
noAetthjo-ac Toi!)c IlaTcvcbcccc. Cc7rEAD-a'r oUv xat 70ov6ix:mac ccUToic, gxcov xat
TOv Ccx6Aouaov McxocilA crovepyov ocUT(.3' aTpaTOc Si 1 V dcp.cpoTgpcov noAL4* ec7ca-

a6v-rec, 4)6 apyra, xat TcknaccfccravTec ocirroT4, iE circecpi.occ aix ilaalaav 7coAetalaca ocirrok cc&rixoc, 39Asircapepti3aov iltLepav
111.11pac. &7cac-rcolJcslc Si
Tiic 'spay.* Tc7) 6Tpccrii) xat Tag (.7.)occ ot ivavTLocyaupciiivTE4 ckrcO T-7)c crrcaTdalc
iipxovTo ralcriov to cpocrcrcTou c'cXaXo'covTE; xat TrcUcv incexcapoticrav ot Si
`1363p.atoc TO [Liv

ecizO

TYjg,

arcc'cvEcoc TWV Ocvayxockov TaXacrccopilaavTg, TO Si

xcci aS1.2%.1.46CCVTEc Ex TOU OpFcv carrok xocaexeccrnlv xact ivorri4eaaocc To LC, ToiTwv
dcAccAocwok, iTpc'ercyjcsav wivoc xwpic rcoAip.ou. vuxTOc yap incf3Ccv-rec Tag
p. 166 titicocq gcpuyov. &AX' oo ackcpu yov Ta.c xeZpac Tc.7.)v irrcevavTiwv, xat ygyovev ixoUcrcoc
xat a ducecpiaq xaTdcAuacc Toi3 aTpaTo5. ToZG yap x67ccp xat xceliciTy TOCXCCL7C(.0-

poi5at xat ivgetqc et xat rcoXitiou irpoo-Soxia ircixecTac, C'cx:aog xat 6.6puflov Tai.6
t)uxocc (17COLET. xat ap.ax-firt 'r? Tporciiv ipygeTca. cpetiye, CrTpocTlyk, Trig
4)8ovck, tva 11,-;) neporicrecc wS Opveov etc nayiaa.

www.dacoromanica.ro

25

KEKAUMENOS

cei mai vigurosi si mai curajosi dintre romei ; cad au pierit multe zeci
de mfi sj aproape toata tara romeilor s-a umplut de bocete a.
4
1053. Armata bizantina condusd de Vasile Monachos

p1

de Mihail Akoluthos se retrage

din talc: pecenegilor

Dar sa-ti vorbesc despre un eveniment de acest fel. Monahul Vasile 9,

P. 16!

care era si pronoetes 113 al bulgarilor, a fost trimis de slavitul imp5.rat Mono-

mahul n s lupte impotriva pecenegilor. Plecind deci, s-a apropiat de ei si-1


avea drept colaborator al sau pe Mihail Akoluthos 12. Armata era de amin-

doua partile multa. Pornind, cum ziceam, si apropiindu-se de aceia, din


nepricepere nu a vrut s se lupte cu ei indata, ci a taraganat lucrurile zi
dupa zi. Lipsea hrana pentru ostire si pentru animale. Iar dusmanii, veseli 13,
veneau aproape de tabara, scotind striga..te de lupta si iar se retrageau.

Romeii, suferind de lipsa celor necesare, inspaimintati pe deasupra de

faptul de a-i vedea pe aceia in fiece zi si de a le auzi strig5.tele, s-au retras


singuri, fara lupta.
incalecindu-si dar noaptea caii, au fugit. Dar n-au scapat/ din miinile
vrajmasilor si s-a produs o risipire nesilita a armatei de pe urma nepriceperii 14. Caci acelora care sufera de pe urma oboselii si a stradaniilor si a
lipsurilor, chiar daca le sta inainte speranta victoriei, grija si tulburarea li
se strecoara in suflete si-i face sa se retraga fara lupta. Fugi, strategule, de
placeri, ca sa nu cazi ca pasarea in cursa 15.
8 Identificarea Mabel, nefericite pentru bizantini, cu pecenegii, despre care se vorbeste
in acest pasaj nu este usor de facut din pricina obscuritatii izvoarelor, cf. Kedrenos, Bonn, I f,
p. 586 si urm. ; Attabates, Bonn, p. 32-33. In cursul anului 1049 bizantinii au suferit din
partea pecenegilor trei infringeri : la Diampolis, Diakene si Adrianopol. Cel mai probabil este
ca aici autorul se refers, la infringerea de la Diampolis. Discutia intregii probleme, cu ample
referiri bibliograf ice la G. G. Litavrin, n. 343, p. 395-400.
9 Vasile Monachos, dupa traditie monah, devenit militar si om politic bizantin, a detinut,
se pare, functia de guvernator (duce sau pronoetes) al Bulgariei, cf. N. Banescu, Les ditches,
p. 139-141 ; G. G. Litavrin n. 361, p. 402 ; vezi si n. urm.
19 Pronoetes e numit in general, in literatura istorica bizantina, un personaj notabil care,
In schimbul unor servicii, mai ales militare, aduse imparatului, primeste, pe viata, pamint sau
alte venituri. La Kekaumenos, se pare, termenul este identic insa cu cel de strateg sau duce, adica
de conducator al unei teine. Dupa. Litavrin, nu este sigur ca Vasile Monachos era conducatorul
militar si civil al temei Bulgaria, dar e cert c& el comanda, in momentul la care se refer& autorul,
trupele locale sau lncartiruite in aceasta regiune. Discutia asupra termenului si a personajului
cu acest titlu la G. G. Litavrin, n. 360, p. 402.
11 Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
12 Akoluthos era titlul dat conducatorului armatei de mercenari. Mihail Akoluthos,
pomenit si de alte izvoare (cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 603-606), a cazut se pare in dizgratie
<WO. evenimentele relatate de Kekaumenos si nu mai e amintit in alte surse, cf. G. G. Litavrin,
n. 362, p. 402-403, n. 363, p. 403.
13 Corectarea lui yap 16vrz6, far& sens, din manuscrise cu rrupt.tevreg, veseli" apartine
lui Paul Lemerle si e acceptata de G. G. Litavrin, cf. n. 364, p. 403.

14 Povestirea lui Kekaumenos se completeaza cu aceea a lui Kedrenos, Bonn, II,


p. 607-608 si cu a lui Attaliates, Bonn, p. 37 si urm. ; infringerea a avut loc linga. Preslav, cf.
G. G. Litavrin, n. 366, p. 403-404.
15 Dupa G. G. Litavrin, n. 367, p. 405 fraza final& nu e de inteles decit ca o aluzie
Ja inclinatia lui Vasile Monachos catre o viata de placeri.

www.dacoromanica.ro

P. 166

CECAUTNIENUS

26

p. 172

iyxpa-c* 8E

cc677]c yeyovk oi5To; clotiaTetAev &V ccUTrn atpocTLea

etpZOCZOV

xcd 4.7ceLpov etc Tet 7coA6p..ta (6 8E aTeOLTWO; Ti) TE7.1V BouAycipcov sLocAix-rw
P. 174 TWvixo4 AiyeTocE) AuTo(361v T6v AmPoAlF-r)v, 8ok ccl!)-T.) xat Aaov eiS souXccx-hv Tou xc'ca-:pou.

P. 252

arm) 86 cot Ti trca9-ev o NtxouXtTVc; 6 AaptacraZog int Toi5 ilaxapiTou paGLAEWS Toi5 Ao6xa xat yap 6 (3acrae6; rcpocrenCcast aUTW xat iTciaTeue Toil
X6yotc c rots. ii.tE:t 81 Tc73v 4)1.Lepc7)v etnev 7tp6; alYrOv #8kcy7Cotot Otyatak, tio5Arov
Opel ?at yevecrD'at etq 'EXAck8a, xat et xeAe6etc Sty)yi)Gop-cci. crot 7r Coq OcpetXel.
yevicracch. 0 8E atorrcav aU-rOv i7L6tpe4Jev. airrOc 31 7rpocre86x10-ev, OTL &Let To 6c,
rcapecrreilta.c Terre crtcLncEiv aUT.c1) 7rpoak-rocE,ev, xat xaTkAvrce Tot; To Tcpoo-circa.

p. 254 E7CL ii &paS ol3v noAXOcq 7,p6; TOv npurrocrUyxcAAov xiipL re(Lpytov Ov Kopiv at.ov

cina.-px6E/Evoc &It &lap. V10-XCV Ce6TOV tVOC an-n TCp PCVSLACT. XCCi. allVTUrn CCUTCT) XCCT'
LBLaV 7C 1. T-7A 1.i.eXAo6aTic yeviaD-ou. iiv-rocpatac 6 ai 7Capepti34ev ccirrOv Ill.Licav

1H.Lkpac. &7O. TpuixovToc oiSv -hp.6pac XCCTOCTpc136p.evoc gvexe -rairrlc -rijg &TooTuziov C7roxptcreco4, ayavax-r-Iflary.; i7tex6plcsev
kcrecbc iV 17:11 7T6Ast xat
E

www.dacoromanica.ro

KEICAUMENOS

27

5
1040. Insemnare despre cuvintul bulgar Celnilt"

Dupa ce a luat-o in stapinire 16, a trimis intr-insa un ostean vechi si


priceput in razboaie (iar strategul e numit in graiul bulgarilor Jelnik") 17,
pe Litovoi Diabolites 18,/dindu-i si armata pentru paza cetatii.

p. 172
p. 174

6
1066, mai-iunie. Niculila din Larissa aye, lizea4c1 pe impiiiatul Constantin al X-lea Ducas

asupra rdscoalei puse la tale in Tesalia de romei, vlahi si bulgari. Avertismentele sale
nu sent luate in second

Sa-ti spun, dar, ce a patit Niculita din Larissa 19, in vremea raposatului imparat Ducas 2, desi imparatul it indragea si avea incredere in cuvin-

P. 252

tele lui. intr-o zi ii spuse imparatului : Bunule stapin, o rascoala o sa

aiba loc in Elada 21 si, data poruncesti, iti voi infatisa cum are s porneasca".

Acela insa i-a poruncit sa taca 22. Iar el si-a inchipuit ca i-a poruncit sa
taca din pricina ca erau de fata atunci <si altii> si a parasit pentru moment
subiectul acesta. Deci, dupa multe zile, ducindue la protosinghelul 23
Kyr Georgios Korinthios 24/ii aminti st-i spuna imparatului s5. se intilneasca
cu el pentru a discuta intre patru ochi despre rascoala care se pregatea.
Dar acesta 1-a aminat de pe o zi pe alta si astfel el a pierdut in oras 25 treizeci
de zile din pricina acestei chestiuni. Si fiindca nu a capatat raspuns, suparat,
16 Este vorba de cetatea Demetrias, cucerita, in august-septembrie 1040, de Petru Delian,
toparhul bulgarilor, Cf. P. Lemerle, Prolegomenes, p. 66; G. G. Litavrin, n. 420, p. 428.
17 Cuvintul de origine slava (vsl. Oslo = frunte) celnic nu se mai pastreaza in limbile
slave actuate, ci numai in dialectul aroma.n, in care desemneaza pe fruntasul unei comunitati.
mare proprietar de turme, vezi Th. Capidan, Elementul slay in dialectul aroman, Bucuresti, 1925,
-p. 86 si Tache Papahagi, Dic ,tionarul dialectului aromdn, editia a doua augmentata, Bucuresti,
Edit. Acad., 1974, p. 432. Cf. gr. TaDayxocc, chef de bergers".
12 Numele acestui personaj vine de la localitatea Devol, din Macedonia, situata la vest de
Ohrida (gr. Diabolis), cf. G. G. Litavrin, n. 425. p. 430.
19 Niculita din Larissa era un aristrocrat tesaliot, cuscru" cu Kekaumenos. Dupa opinia
lui P. Lemerle, Proldgomenes, p. 47 50, Niculita nu pare a fi ocupat un post oficial in provincie ;

el se bucura de prestigiu

5i

influenta, atit in tinutul sau, cit .i la curtea din Constantinopol,

datorita pozi %iei sale sociale 5i puterii sale economice ; dupa G. G. Litavrin, n. 909, p. 515 516,

Niculita de %inea o func %ie oficiala, reprezentind autoritatea imperials in calitate, probabil, de

strateg. Acest Niculita, supranumit Delphinas, nu trebuie confundat cu Niculita cel batrin,

bunicul" lui Kekaumenos, pomenit ceva mai departe.


20 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).
21 Este vorba de tema Eladei care cuprindea Atica, Beotia, Locrida, Focida, o parte din
Tesalia.
22 Deoarece, asa cum se va vedea mai departe, motivul rdscoalei era o sporire a contributiilor fiscale impusa de imparat si acesta se ferea sa discute cu Niculita o eventuala renuntare
1 a asemenea masura, cf. G. Murnu, Vlahia Mare, p. 84.
23 Protosinghelul era un inalt personaj ecleziastic, apropiat de patriarh, adeseori consilier
at sau. Incepind din secolul al X-lea acordarea acestui titlu depindea de imparat. El conferea
anumite privilegii, ceea ce ii facea chiar si pe episcopi si mitropoliti sa.-1 solicite insistent, deli in
secolul at XI-lea incercarea de a se recunoaste oficial preeminenta ierarhilor cu acest titlu fata
de cei lipsi %i de el esueaza. Protosinghelul juca un rol important in viata aulica datorita relatiilor
sale personale cu imparatul, cf. G. G. Litavrin, n. 913, p. 517.

24 Personajul nu este cunoscut decit din acest izvor, cf. G. G. Litavrin n. 914 p 517
25 In Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

P. 254

0'301TAILCIV /%10.

SZ

noyymi 32 013113,4

sn

1,D0 d( 5kilf.T1ox '3191 no n0,A.3y3 10 1d331. 7olcoo1 M3R 10


3g noicpo -90x9n04h3 9 32 5o3-nolo1
,570a371 5f+d3cirr13d2o1L
g0)X02 n(0)32=10410 mod31c.93Tox 5g)
Etnti.yaD C A TE. pox A0A3719)171tter, '3191 119
9 5ogd3]L71nod 9 501.17?C/0 3 11013)11L3d19
A13.C.)( nco711.5.,.G7ox vox 01 Ar-I 513.6,katrix
119 xrto (139Gty3.0. 6)1900 Ilopkyrrio 9 '5n3v9lod 01 32 5130d0cb pox loiR 701 L(.(3)11L3 9 )01'.37i 1)0X )712 (.k1 901 0101 9019 50431970 00131110611L3 311.9 (3(:)X A31:1G. nc2c(371)?
171
5:13 AI/l.1 n/oixp no1:17) 513 A10991dV VOX (10).G7071 A0d3193d1dX)7 1d31L Ski -.at?
4y(10d11L3 9 32 450)10
'Skynod n3rird.13 59d1L 1101 zrocood 11((.1 )0101 IA19 9)01.L
(=JO A191dX X90 113X0)23 *(1)1910 lo
.1 Al/ nkl.cooloi Atpoodut?
11131113 X90 (X)210
(913)(371 53111 xcio n)opLcny91.? ilon)pd)x3 59d1L noirpo 01 ncionoy) 5919)0 3g Lvri 32 )n
Coln?
(101
vox
nolldx)xxni 19)od 5co3\ 4.6tozny3 Son3710y90d
501371 91L)? 4191dX
Dopti.J.)odx Snot inoXdn? 5)0 5k1. 5)odkno11 5tLynod 017091101 '5(9190 119 13 113T1
5n0i901139r()ocb3xo1o0 7Ox31rpo Skx)opn)q?
1.)0(3X 1314(. 5901970 1)0X 90 131)(pyd)(11 0 cl
1)onI/.1Dl0n)ou3 thict)o 117990X3 10 10d1_)01.3 )0 &coax? /001).) chp.A. 101L 531A70.0 (011(19
&COI
VOX
0)1
A
pox
pox
nolvo
9019 )71371
5coD2,
1mIncon3.A.1d311
Amxr(g
(11(911)00X1d
pox topcortqchx3 noa..ca) 3213 110X 110AU.19111170 5101910 3.0 y 139 VOX i)o1kn91. 3)(91f.pox 53o9(f.1)odx 5>p911 pox '5no1coo139(yvi)n1
5D71 n.ol)Tri mo19)o pox 39(ollod)D 531111
9 593\o9oo4j )) 3 II1.71 A1193 tf. (;)Z d
MX1 0 9 1X 9 AIL VOX 1d31L 11(91901
S(91n)p11
(4)1977
13d3
l)Ox '512 pox p n0y3.0. X111. 0 X)9(1 A'r '909 99 33 e15ra.D9d1L
kA7132L5109 371 170X pub
nIpi? rf.ri 93oX3 5m1i. 510Dk1'1v011 Iw i)oppyxcbna. I 17015)61) 5no1Ltpd.gn72 771('00 5109(p10.0
(0),..1 3 (331.9 0011)0 (1(91910 01901 0113 7091J.3 O Alt A. (3)? 9 51A.11dzx7071 593x79ood 51!..grar7in9
523 /01(1101 )01.(1101 A90 Son3T17oD1l0y VOX 502 13 01901 410S:4101L X90 513 novox thavo
9gZ. (131 tf. 1)0139 501) )7d7011 ()dal. )019 Al (101 19)0d 5(03( iin)o9tt.101L 5(9impai.) cboi 1 At/. 31
970IX10 noaxpo nu)nopt;.cluri3 10 "noa.)piDoo.no 5901 3g Ong 9019X) 570211011 VOX 01 59
on2 5t-tod)y3vo noirpo 1191 31 930 d(9R AO VOX 901 V 71EL 41101d14 (111)(1010(1)902.1.70 pox
)ol)ox 5)0i 5)0d3170.19.6. 4901970 (101970 3s~ 513 ALF.. 91L My )0913 531,00 X70X 03.0101L
11)71X10
901970
co
S n21R..ri
to9n0tf133y pox cbrhy '(170nt.td70.06701g 11311371313 513 ellf1.
'ncoxi)g)nll d3111)ox 5(10319X9701)0X 113X13 590yyo1L n(2,12 vox n3n7).6.n)pri? n(f.i nodnOt.y 4ncompo 51111. 'pox nLL
170X

OR X A9 1)011.3 A0101LOXIOX

no

ft(..,

-11

<>.30.

www.dacoromanica.ro

KEKA UNIENOS

29

a plecat. Ba a aparut atunci si o cornea 26, despre care cei priceputi in


asemenea lucruri spuneau ca este un meteor aducator de nenorocire. Si
era mare, asemanatoare intrucitva cu o grinds si aparea in fiecare sears
ca luna. Se mai zvonea ea Robert Francul 27 se pregateste sa vina asupra
noastra. Si <Niculita>, mihnit, pe de o parte, de faptul Ca imparatul nu a
vrut sa stea de vorba cu el, temindu-se, pe de alta, de cele ce se zvoneau
si de aratarea acelui astru, a plecat. Ducindu-se asadar acasa la el, la Larissa,
si aflind mai in amanunt despre uneltire, i-a scris imparatului totul despre
ea. Dar acela (nu stiu sa spun de ce) nu i-a dat raspuns. Iar cei ce pregateau
aceasta revolts n-au indraznit sa-i dezvaluiasca cum stau lucrurile. Neprimind raspuns de la raposatul imparat, <Niculita> s-a mihnit. Dar voind el sa-i

prinda pe urzitorii ticalosului plan, a chibzuit astfel : daca-i va prinde si


nu-i va orbi si nici nu le va taia capetele indata, negresit tovar5.sii for se
vor scula impotriva lui (caci ei facusera o intelegere cu juramint cu vlahii
si cu cei din Trikkala) si poate ca vor fi mai tari decit el si-1 vor ucide ; iar
daca va voi sa le Ora piept si va fi lupta intre ei si unii vor fi ucisi sau ii va prinde
pe citiva si-i va orbi, desigur imparatul ii va spune : Tara este a mea si nu a ta28.

Si despre aceste lucruri m-ai instiintat o data si a doua oars si, daca as
fi voit, to -as fi ascultat. Dar tu, fara s5. ai porunca de la mine, cum de ai

indraznit sa orbesti si sa ucizi oameni 29? Ai facut asta pentru ca-i invidiai
pentru buna for stare". Caci imparatul, raposatul, era inclinat catre asemenea
lucruri. Gindindu-se asadar la acestea si <chibzuind > CA de va proceda
astfel nu-i va fi bine ca unuia care a actionat fara porunca din partea imparatului/ (caci desigur razvratitii aveau sa-i dea foc casei, iar pe cei doi fii
ai sai si pe cei doi frati ai s5.i, pe Teodor si p- Dimitrie 30 si pe fiicele sale
aveau 55.-i ucid5., iar pe el, ducindu-1 in oral, aveau sa-1 lase sa sufere acolo
si sa piar5. de foame) 31, <Niculita> a r5.mas in casa lui, de pared n-ar fi

stiut nimic, desi avea multi spioni prin care afla de planul lor, care era
urmatorul 22

<

>

26 Este vorba de cometa descrisa si de Attaliates, Bonn, p. 91, de Kedrenos, Bonn, II,
p. 658 si de loan Zonaras, Bonn, III, p. 680. Data aparitiei cometei, indicata de Attaliates,
anume mai, 1066, ajutli la datarea mai precisa a prezen%ei lui Niculita in Constantinopol, cf.
G. Murnu, Vlahia Mare, p. 85, n. 1 ; P. Lemerle, Prolegomenes p. 47, n. 4 ; G. G. Litavrin,
n. 917, p. 517 518.

Robert Guiscard, conducatorul normanzilor, duce al Apuliei si Calabriei(1057 1085).


" G. G. Litavrin remarca (n. 923, p. 522) faptul ca in aceasta vreme autoritatile provinciale, locale, tindeau s scape de sub controlul administratiei centrale. Privite in acest context,
27

cuvintele imparatului capata o importanta deosebita.

29 G. G. Litavrin, n. 924, p. 522 conchide, pe baza acestui pasaj, ca dreptul de a pronunta


condamnari la pedeapsa capitala apartinea exclusiv imparatului.
3 G. G. Litavrin, n. 926, p. 522-523, remarca faptul c5 intreaga familie a lui Niculita,
cu exceptia a doi fii aflati la Constantinopol, se gasea in Larissa. Acest detaliu biografic, important in sine, este insa si un argument folosit de Kekaumenos pentru disculparea
rudei sale.
neintelegindu-se clar despre care oral" este vorba.
31 Pasajul este destul de obscur,
Dupa unii cercetatori, autorul se refers. la Larissa, ceea ce nu are sens intrucit acolo se gasea
Niculita cu familia sa. G. G. Litavrin crede cil e vorba de Constantinopol. In situatia aratata,
rasculatii 1-ar fi predat pe Niculita imparatului ca vinovat de izbucnirea misc irii. Pedeapsa
cu infometarea este cunoscuta si din alte izvoare, cf. G. G. Litavrin, n. 927, p. 523-524.
32 Vezi fragmentul imediat urmator.

www.dacoromanica.ro

p. 256

30

CECALTMENUS

BouXip yap i6ouXeUov-ro ToLocirrip nept ocaio8, 8Tt.. ((EI iv D'eXilacu(lev xcoptc
So8vca ajj 6ouX-n ei 8E neat.v 8-ekh6 coliev

ip. 256

aUTOU not.ijo-oa TL, oU ii 8uv-06)1.Lev nkpac

airrOv cspc'coct., xocL oi.iTcoc oLBcv avocrar, 8uv7).01.74Lev xat xaxo86ot.x7),Diiva6 gzotiev noq)
iieo8- avDpdynoug yap gxec. xat Xa6v t8Lov, xal TO xecaTpov xat xc'opcc aUTW netae-rat.
otg ecnoxaXotPcol.tev airrc7.) Tee 86avTa -hots.. "0 MI xat
etc 8 &v etny).
inoiyiaay. anoaTeiAavTec yap npOc a&rOv
aprlyoUg airraw, TOv Te 'Iistevorno

dc-rconpurroanaMpLov TOv rp-ril.u.aviyrnv xat rp7jy6ptov Te)v BaglaxEiv dotexc'au (Pay ioSei8 navTa. akOc 8e 7T pocse-rcovhcroc-co nciv-roc ayvoetv xat einev a6-rotc
OTE.' ((ndcv-ro)c El: TL 7EOL4)6ETE

TOUTO xrlyc'o>. TO liXov si iano11.)8aev LVa Occp"o?;

SLooasi-o, 8t.a6-cpb4Pou aUToUc. exetvol. 8E etzov TO auvayWyLov aUTWV eic Tijv atipt.ov eig Ti)v oixiav Bept.(360u Tot; BX&xou. &TCEI 8e
4.4)vu6av oi5Tot. npOc To U; BXOcxouc, &Tr: otat O nporroanaac'cpt.oc Nt.xouXLTUic
6uvO4cocrt, TCC'CVTEc,

EL

O AeXcpt.v54 6uv5XD-e op (3ouX7) 111.1.6.iv* (nporroanaaapLoc yap -7)v TO TOTE),

pray v.eyaXo.4 xat ilpouXPlaccv kkair.v navTec npO; airrOv. AUTOS 8e IA ae),-

Airag npoaapev aUTok xat a7c7jX.O.ev gv.9.cc


aUTOv

oicpvco

xaTa7t18-haocvTec

Un-:IV-CV:TUN

ccv cruvlyylvot.. ot-ave4 xat 186vTec


anoTCCiNTEc 8ouAo7spEnik,

OLUT6,)

PcivToc 8E aUToi5 Toi5 innou kaka.v-ro xat eiallyayov aUTOv E.1.66ov

aUTc..)v, xE

yovTec xlio41 olwetc cre WS 7ta-c6pa xoct a6,9kvTlv gxollev xat zwpic aou

OUBEV

ipe?chaallev noCilaoci TL. oi'.)3e yip &a-cc. 8ixamv. xat end. ijAaec, EL 7e 411,..tv nept
Tijc pouXijc Taircic, Ti gzollev 7COLii6OLL>>.
'EXEEVOU 8e, e6p-ix6To npOc aUToUg WS roux exyakv TOUT6 ea-cr.v. npoaxpoimp.ev yap TCpErrov (IETa To5 Ocoi.5 7LoLoi3v-req aUTOv ix3p8o, giTeLTM [LET&
xat nap( xt.vilaat. gzet gDAy) 7r0AX& xan511.Liiiv xat eaXei..4)at.
v. 258 TOU 6a66)164, 8q
nik. &AA& xai 'IoUvLoc 1../;\/ 1481 eaTi, xat 7<WS gzollev ,9-epiaat. yevovIvr,4

www.dacoromanica.ro

KEKAU'MENOS

31

7
7066, ittnie-toanina. Niculita devine conducatorul rclseulalilor. Desfapttatea operalittnilar

militare ale armatei sale, alccituite mai ales din vlahi si bulgari

Caci se sfatuisera in privinta lui 33 in felul urmator : Daca hota'rim P. 256.


sa intreprindem ceva fara el, nu vom putea sa ducem la capat planul nostru ;

iar dad.' hotarim sa-1 ucidem, nici asa nu vom putea sa ducem nimic la

capat si vom fi persecutati de el. Caci are multi oameni si armata proprie 34,
iar cetatea 35 1 tara 36 asculta de el <si fac> orice le-ar spune. Ci sa-i dezvaluim hotaririle noastre". Ceea ce au si facut. Trimitind deci la el pe capeteniile lor, pe Ioan Gremianites, fost protospatharios 37 si pe Grigorie Barnbakas 38, i-au dezvaluit totul. Jar el s-a prefacut ca nu stie nimic si le-a
spus : Oricum, ce veti face voi, voi face sieu". Se straduia insa din rasputeri
ca indata ce se vor aduna cu totii, de va putea, sa-i faca sa-si schimbe gindurile. Aceia aveau intrunire a doua zi in casa lui Verivoi Vlahul 39. Cind

ei au vestit vlahilor ca si protospatharios Niculita Delphinas 4 ni s-a

alaturat (caci el era atunci protospatharios), acestia s-au bucurat foarte si


voiau chiar sa se dual toti la dinsul. El insa, fara s5. intirzie, le-a luat-o
inainte si s-a dus unde erau ei adunati. Cind 1-au vazut, acestia i-au sarit
indata in intimpinare cu supunere si, dupa ce a descalecat, 1-au salutat si
1-au condus in mijlocul lor, spunindu-i : Noi to avem ca pe un parinte
si un stapin si n-am vrut sa facem nimic fara tine ; caci nici nu este drept.
Si fiindca ai venit, spune-ne in privinta planului acesta, ce avem de facut ?".
Jar el le-a spus ca 5.sta nu e lucru bun ; caci in primul rind it suparam pe
Dumnezeu, facindu-ni-1 dusman, apoi pe imparat care/ poate sa pund in
miscare impotriva noastra neamuri multe 41, si sa ne prapacleasca. $i apoi
acum e luna iunie si cum avem sa seceram dad se face rascoala ?" 5i le-a
vorbit si vlahilor : Uncle va sint acum dobitoacele si neVestele ?" Ei au
zis : In muntii Bulgariei" 42. Caci asa li-e obiceiul, ca dobitoacele si famiEste vorba de Niculita.
Autorul se refers la armata incredintata strategului unei teme in virtutea pozitiei sale
oficiale, cf. G. G. Litavrin, n. 930, p. 525, unde se respinge opinia lui P. Lemerle, Prolegomenes,
33
34

p. 50, n. 4, potrivit caruia ar fi vorba de o armata personals, de oameni aflati in slujba lui
Niculita ca mare proprietar. 0 atare multime, cit de mare, nu putea inspaiminta pe rasculati.
35

Kekaumenos se refers la acropola Larissei, unde, probabil era incartiruita garnizoana

ora5ului, cf. G. G. Litavrin, n. 931, p. 525-526.

36 Autorul se refers la imprejurimile Larissei i, poate, la toata, tema Eladei, aflate sub
autoritatea lui Niculita, cf. G. G. Litavrin, n. 932, p. 526.
37 Titlul de protospatharios se acorda mai ales militarilor ; G. G. Litavrin, n. 933,
p. 526-527 emite ipoteza ca Ioan Gremianites va fi fost vechiul strateg al temei, aflat acum in
dizgratie. Este probabil ca titlul de protospatharios sa-i fi fost retras, fara a i se da altul in schimb,
cum se obinuia in Bizant. El raminea fails rangul gi fara veniturile implicate de titlu. De aici

aderarea sa la rascoala.
38 Nu se poate stabili cu exactitate nationalitatea acestui personaj. Desi V. Vasilievski

ii considers, vlahi i pe el 1 pc Gremianites, G. Murnu, Vlahia Mare, p. 87 arata. cs, dupa nume,
e probabil O. fie greci ; cf. i G. G. Litavrin, n. 934, p. 527.
39 Despre Verivoi Vlahul, vezi G. Murnu, Vlahia Mare, p. 86 87. Impreuna cu Slavota

al lui Carmalac (Carmalakes), amintit mai departe, ei sint primii roman care apar in istoria
noastra nationala" cu numele lor, vezi G. Murnu, op. cit., p. 91. G. G. Litavrin, n. 938, p. 527
accentueaza faptul ca aici e vorba de vlahi care au patruns in viata oraeneasca, jucind un rol
important i in cea politica.

4 Asupra numelui Delphinas purtat de Niculita, vezi Litavrin, n. 939, p. 527-528.


41 Este vorba de trupele de mercenari folosite de bizantini.

42 Kekaumenos are in vedere tema Bulgariei care cuprindea, in partea ei sudica, muntii
Pindului qi Rodope, cf. G. Murnu, Vlahia Mare, p. 57; G. G. Litavrin n. 944, p. 528 529.

www.dacoromanica.ro

p. 25&

ZC

SaNS.Vidllf0,30

#f5G.X7odri. 5olnoavo 33 pox 59dit. 5991 5noX1oya (woo 1913 101 ttAti.i.x 9ey719 pox
w99oX3 41101/91
,ncokfyg
norecidacyc 590.71
5(93 cio3di-jr13131.3a 5O&kTI A3 SioN(krki 1D3d9 pox 5.1calploc3Xnet) 5101L01 VOX) 1062 '3A.
4431/23 90 [p71 19C99701Ld1012 7019101. 10 3913X3 4531A9 1099 119m0yk9 513 5od3T1 pop
not 5(931(1910d of 170X 10 937I 10X70ya 531A70990Xf M91901 n70D4D33a.c.3 5101 519.A.9y
< 170X 411031.13 119 51371())
92c/r2 Ski. Skynod 511.197)1 X90 70.6,3T19Xd33
4901970 >
110x -((01ri0110.g,3719X33oo.op 5(0719 ro0l7y3170x XIA7731. 110X
AM9411(X3A10 901 17J9ki97df
nc91630313 39 nrolcoo 92L.ri not (10191(37i 170X 4AC91A3..GC1)01LX)Af A? 501dEiT1k93T1 A0.0.1(
mvpoi. Sodal. n9197) 531ropaz. '20110 2,9 31 1oX3o(a 17ox lo 41oc7oly9og 531npoocI1omp
Tchoat nma, nc917o991th0v 10 cbpl. lolmovidmv 10 poildirnoxIno noi.coo ooi/.2.3 59da
'5no197i, 119 kv,po*
kynod coop not A9A no 41x1131accidx 900u7011 433 719 pox 099
Of noi,coo 91913 ILIA? u.'13y9 319 57odo.A.D.c3d pox 9 45ki10dxdfoo1 pox Scolvpii. 011.71313)13 5707itf. MA;), A.T.Gvri 01901 9 Sigi3x19104j 1.119(1.170dX ((510T1(?. 5101901 A.9.0 531A3.G9131L
5101 510.A.9y mprio.1.3y cbi-t-coo 110 zadoolo loo9 A7o 51i..kr( Tyra top 'Ax9x nlyxi.t. no
17) 53x1xn.n.A. ((tACIA 101910 A01/13 513* los kd9
q57o3d7oA.ynog 5(.9190 chp.A.
rA171 2e1 AC91
Itnt,c1x pDx po Porerrhocb tvolcoo 97:13 coop

oolnol

iolcoo 531norbod3Ar9 S319DaL 170X 531A709L(.110dX


13d3e0Ti(19 A1711. n1:32/.1\oo1)ox
A01970 A01/23 39* A3TioX3 0100 Ski A0d3T1I5.9 Attocrdnx VOX AL(.1413.0970 170X 39 1(3X0d1LA3TIOA A? LLi. lkor,lothort 1019101901/70 5c9aL9 51199f19odat Ayrlt; ia. A.3710y33cb0 <onoptcloa

591970 39 0170990dX31Lf 5901970 170X 10190 170X 519 pox '5p7pyyou 5m Alf]. AkAtt_d13
50A3719)701L9f 70113 531A9.0,y3 53911 AC91. A(0rerb 901910 10A3T19A71053 (91970 523 A01
i'030 4A19CI0A.31( 5C2 13)) IfT1 SU-w(3rms) U1 Ltynod 4AC91970 573X9If.401010 017? AC91
AC9d13X AC91910 -# n3.0 17ox I&TI Sorarloyclosi 1oAoA3A 51o1F3 41.pymcb3x pox 910-todA A.If.X2OX mr)197)
5on3r1 1709n3c3k.G. Ak.wodtc.c,? 5C97151 531A3.620A10 513 A0A13X3 531n7par.
097:

A70DL9 A01910 ACIA? AC91 901 9030 AcnyoiA3 FIR 39 91 kr) 17onk.693yol70
pox 1XAttd10.6,61013 Ak.A.All.1 A(919)0 A7097011. A01170X A070y 170A1A.I.X7(19 pox 17onitToycloyo170x
0.193n.r19 5(1) Soda 01 1OT11710d1L 110X A3X4331.3 991970 la ivinodcb .Ac-olopu. 43,Gyk3
39 921.1p 901 90X20 901910 FL? 701 lovo.ocbpo pox 99i nkdIf.yll 591-bolou 33 mo..o?
5012o 9 5U.c3Ir_yll ncoXR
ntvg;A31-1 n3.6,A3 'n3.613x)px 59 I+9 pox 17013Xd3IR
AlstyClOci

rpm=

noDpi A,ml ns9X7,iyg ncrAllol 5901970 A3.eA3 170X A3.64 170X 5709C,91A31 3923X3 -31(331/
39Ct3dCp9 5901 31 5(10X7pya imx Snodlfayriog 5ctoi. 3913X3 45101A0)1019kylL pox
4E10d44 Sodii. A01.970 Scnoy Srgoi.c A3(1319331.70 39 pox 513 91 5odini AtpUoirdmaz.
'970171 510y)190d1L 1109(1y701)0X 01 nolcuolol nodz.solox 9 pox n013n313 3rf17oc).4.3 33
Sodu. A01 49)(19)0d 019 54010710 Ac1t..2.3 109 oaop '5oLvrioa.D 119 Aol(nori 13\0369
4110.6'93A3k 170X myfa rt0c313 F 109 G(3 (0 A 513 Atf.-1. nxixlo nor] 1d3o2. 'nolciol pox

M9601)(90$ 'SUI 3IS 1p.1101.13f-INSAallISVA

'1111.1ACW1

www.dacoromanica.ro

KEICALTMENOs

33

liile for 43 s stea din luna aprilie pins in luna septembrie in munti inalti si
in locuri foarte reci. Si le-a zis : Oare pe acestea n-o sa vi le prade cei ce
sint acolo, adica aceia care sint de partea imparatului ?". Si vlahii, auzind
> si au spus : Noi din hotaacestea, au fost convinsi de cuvintele lui <
rirea aceasta nu iesim si primim aceasta <situatie>. Au lasat insa totul la
o parte si s-au asezat sa prinzeasca. Iar dupa ce s-au ridicat de la masa si

s-au odihnit, la amiaza au venit iarasi la el cu totii, si vlahii si bulgarii,


atitati de larisseni. Caci larissenii, concetatenii lui, le-au spus ca : Hotarirea aceasta <de rascoala> de acum nu mai e ascunsa" si, mai ales, 6. cei
doi fii al lui sint in oras 44, si Grigords si Pancratie, si desigur el nu ne pune

oprelisti pentru ca imparatul, aflind de aceasta, sa puna mina pe noi".

Convinsi de aceste vorbe ei ii spun ca : Toate cite le spui sint foarte bune,
numai cal nu ne convine sa parasim aceasta. <actiune>". Si adunindu-se cu
totii si retinindu-1, i-au spus : Pe tine te avem de azi inainte cap si
stapin si pe tine te alegem in rascoala de fata sa ne poruncesti ce trebuie
sa facem". Iar el i-a respins o data si a doua oara si de mai multe on ca
unul care c5.uta pacea. Venind apoi unii dintre prietenii lui, ii spun, luind

drept martor pe Dumnezeu, cu juramint ca : Daca nu te alaturi parerii

lor, mori de miinile for ". De aceea, deli nu voia, le-a devenit capetenie si
vrind sa-i vineze, a fost el cel vinat. insa incredintindu-i lui cu totii planul
for ticalos,/ 1-au instrainat pe el de poruncile lui Dumnezeu. Dar ca sa nu
fie nimicit si distrus tot pamintul for si s nu fie ucis si robit poporul s-a
indepartat <de aceste porunci> ca pentru o indatorire grea si si-a asumat
grija tuturor 46. A plecat deci de la casa lui catre Farsala 46 i catre Pleres 47 ; acest Pleres este un riu care are de o parte si de alta o cimpie mare
si care trece prin mijlocul vlahilor despartindu-i. Si asezindu-si acolo tabara,
a strins pe vlahii si pe bulgarii din vecinatate si si-a adunat o armata numeroasa. A trimis si catre Kitros 48 o unitate, poruncindu-i sa distruga
aceasta forta'reata ; ceea ce s-a si intimplat. Si i-a scris imparatului : Ti-am
spus doar, prin viu grai, ca sta sa porneasca o rascoala si ti-am scris despre
aceasta cind m-am intors acasa. Si acum Mariei tale iti vestesc : macar
acum crede ca s-au rasculat si m-au facut pe mine capetenia for ; multumeste asadar lui Dumnezeu Ca eu tin <in mina mea> poporul si pot sa pun
capat acestei rascoale, daca ma vei asculta si vei renunta la sporirile de
43 Latinismul cpatzaica, familii", altfel destul de frecvent In greaca populara din
epoca bizantina, folosit aici de Kekaumenos, poate fi si o transcriere a arom. fume!' (sg.
fumedl'e), ce desemneaza, atit familia in sens restrins, cit si grupul de familii aflat sub
autoritatea unui celnic si care se Intovarasesc pentru transhumanta, vezi Tache Papahagi,
op. cit., p. 571.
" In Constantinopol, cf. G. G. Litavrin, n. 953, p. 532-533.
44 Explicatia data actiunii lui Niculita se incadreaza in tendinta lui Kekaumenos, ruda, cu
el, de a-1 disculpa pentru participarea la rascoala.
44 Oras stravechi din Tesalia, la 50 km sud de Larissa. La sfirsitul secolului al X-lea era
resedinta episcopala, subordonata mitropoliei din Larissa, cf. G. G. Litavrin, n. 958, p. 533.
47 G. Murnu, Viahia Mare, p. 92 identifica Pleres cu vechiul Apidanos, azi Farsalitik6.
Alti cercetatori opteaza pentru Bliuris, vechiul Pamissos, afluent pe partea dreapta. al Peneiosului, cf. G. G. Litavrin, n. 950, p. 533.
48 Kitros, vechea Pydna, localitate situate, pe malul golfului Tesalonicului. Ratiunea strategics a ocuparii Kitrosului, ca si a Serviei, este ca, ele controlau principalele cai de acces dinspre
Macedonia spre Tesalia, cf. Murnu, Vlahia Mare, p. 94 ; P. Lemerle, Prolegomines,

p. 48, n. 2.
- o. 2278

www.dacoromanica.ro

P. 260

te

11k19AtcyzA. .209 Arc Ann '&09231911f. 119 ooDno31ynot pox


t7ook3ou3 pia All.vodnx *A0)1270 609(1.19167X23 A20 61 '6)30 119 TA-3 C9X31L2 491
A970)( 1MX (0X3 17792007170X 691 noirtoloL 4nolyno7i d319,3 5139c10x10 nor) IkX 513r119XX3
51391.q270 170X '#5139963AVCID Ak d701 MOV(OIL -DirioA
570 n9 1/3 5701270 5709k301L?
O .TR
5noxdo 52013011332(9X16) 119
513911.1o1L
A3rfrri3:9
pox
)009) WD(L10213 cbf
5o3
4A0d3T1tp.0 101001L iC9.61)31.T129
5Xd?Tiq. WS23)0910d?
1.rx no Ccri
5oaaod.Gnw OSLO noi 520d3TI 209 ct. qi..091d01d3aL 20 4k.1.14.
-onoT
AlptrlDoTIkR Atqjfyd i Alf.x11o131 reop rA-Axar. (0.0,)02L1-129 I0L3T1 nOJOd)
10110X
201
TR
901270
A01
A0120101
A0Xd9 A39k7id9
ctodlinpx
odu 201 llo.g.D.qTR
A3 517od1311 5270ykrt)9 clop= n0A37133X irx
-Aco303:z 91 TR A0140101 -oloxnode 91193
620 43913X3 X20
nlA.)oth,oth (31.10 57703 pox 57017,oln.gvi-j AoA3-ricloyxow7d3a2. AnyGtitf
0 5olynori llopkriTyolL 459o1270
332o
TR
10
3913X3
591270
532429
no1c7o137i
A01(30.
xocco ACM(3aq 3913X3 '6.310_1.3d)011. 5)0923R32L01)0d1.9 A20 A011:(;)A? 1210Am_ A? U.1 1R101R31/..
/13.00011OX not 20d1970X A3DCIAtpi3 51012M A13.61(3110X 5?d1t *A91)0 a0 pox Ao.g,ytti-mx
1011.1.(;)A3 2012/0 A3 Cb93T1 201
531Alou. no-rio pox 5saopdoano M91 AcO2L211 AC01210 00.0k103
209 4A3T193 pox 13 93,0x 5U.
y
30yn03
513rilf.)>119
517093713333
439d3X
531no1
ZaZ noR?o.Loi:rodi.D
TR
A31/13
119
59da.c. 5r,lo1c70
'2031.0* (on (992y01.c.)?
epio3nocanyo1c 39 -ono& 591270
o1
no
pox
2o
513
Aod_u;lox
tt7i 311q70yncl) IR ma
31b..Gy3913
570712
'3141q1ti) c1;42
TR 5orion 1J,DT 10d19mD3t3
AsoridIk mA2 coX9i.mx 5,ori9 .z.emoi.AT raL?
3113 50d1L. )03X1973?) 3113
5o17oXthp 7097 9 ScorimAlonxio 5o93ri9Xd31n0
\op 1py c371.E.f 5od1L norfoodni tL TirynO1kL170d19 iA 17o1LCX317ox noirpo,thou 1Fri '5on3-rispood
niyx)it. 5odz.t.
ri3x2o _3.4n3y?d 5 noictol mx3A3 (74x (o2yolop '570712
VOX 313.6.y31Lf 701371 570d70X 523 5701 5707x10 'Mgt 1)0X (33193 20 3.6,93923111 20 LCTI
Ar1001 coytkR

salsraysnvoa.)

11.1

noApx?
1ZT109136 '<<ACOT12 10 TR loldcal cb127) 10637.)r/03,1,1.mq .Ar9kdroX31/..9
5n91n7o 5o1Amft13dsod11. 531A9.eloA10 513 01 AodLDIpx 01.610d4. A131diFjci 1010 50.63
1193 5101 510123R110317? 513.6.311.2y TR 50913x3 513 1'41 61.0413A29 ACO1270 OLX)(311.,
201 A137131(02/0d11:00X 52012r FIR 510i 513dd2 Acolcir d7o.133nO A3y3.GE4. 17optur13y01c.

.TR

www.dacoromanica.ro

KEKAU'MENOS

35

dari pe care le-ai impus lor "". Caci facuse sporiri de multe nomismata 50.
Iar imparatul i-a raspuns sub cele mai strasnice juraminte : cite <da'ri> am
pus din ziva cind am inceput sa domnesc si pins azi, la toate renunt si nimeni

dintre oamenii tai nu va fi surghiunit sau intarcuit sau certat pentru dauna
adusa statului sau particularilor, ci pe toate le iert, cu frica lui Dumnezeu".
Lisa mai inainte de a fi primit acest juramint, <Niculita> a navalit asupra for-

taretei Servia 51. Aceasta fortareata este asezata pe stinci inalte foarte si
inconjurata de ripi abrupte si foarte adinci. S-a dus deci acolo, dar nici cei
ce se aflau acolo cu el, nici razvratitul nu voiau sa lupte cu <servienii>.
Ci ducindu-se acolo, <Niculita> si-a asezat oamenii in linie de lupta 52. Dupd

ce si-a asezat tabara inaintea servienilor, in cimpie, mai jos de fortareata,


i-a poftit s coboare la el. Iar ei au coborit cu totii laolalta sj dindu-se jos
de pe caii lor au stat inaintea lui, in mijlocul taberei, cu miinile legate si
/ i-au spus : Noi sintem slujitorii tai si daca poruncesti to adamant a- p. 262
CUM" 53. Iar el le-a spus : Stiu ca daca v eliberez si plecati, de indata ce
yeti ajunge in fortareata nu veti respecta ce mi-ati fagaduit si ca se cuvenea
sa va retin aici. Dar, fiindca exists o veche lege a razboiului potrivit careia
cel ce vine de bung voie <sa se supuna> unui imparat sau unui tiran sau
unui strateg nu trebuie s fie retinut de acesta cu sila, ci lasat sal plece iar5.si

la casa sa, in libertate, pentru a respecta aceasta lege va las si eu liberi ;


duceti-va deci cu bucurie la casele voastre, iar daca ma yeti insela, nu Va
voi ierta !". Iar ei, f5.cindu-i nenum'arate fagaduieli, au plecat inapoi. Dupd
ce au intrat insa in fortareata, au inceput sa-1 insulte pe acela care ii indemnase s se intoarca, caci asa obisnuiesc s faca cei neciopliti. Iar el, suparat
de purtarea lor, a pornit asaltul asupra fortaretei din pricina insultelor lor.
Cad n-ar fi vrut sa porneasca cu razboi asupra lor, deoarece nu de bung
45 Dupa G. G. Litavrin, n. 965, p. 535 este vorba de sporiri de d5.ri si revizii" facute din
ordinul imparatului. Autorul are in vedere revizuirile regulate, dar mai ales neregulate, abuzive
ale darilor datorate de supusi imparatului. Acelasi G. G. Litavrin , n. 966, p. 535-536 subliniaza
faptul ca e vorba de sporiri de sarcini fiscale acute numai pentru regiunea Tesaliei, nu de masuri
apasatoare luate, nediferentiat, pentru tot imperiul. Dupa opinia bizantinistului sovietic, vlahit
erau nemultumiti pentru masurile fiscale aspre luate impotriva lor ca agricultori si pastori.
" Unitate monetary, bizantina.
51 Localitate situata in nord-vestul Tesaliei.
52 Fraza este diferit tradusa de cei care s-au ocupat de acest text. Dupa G. G. Litavrin,
n. 975, p. 538 (vezi 5i traducerea rusa, p. 261), urmat de noi, cei ce se aflau acolo cu Niculita" ca 5i razvratitul" Niculita insusi nu voia sa se lupte cu ei", adica cu servienii. Dupa H. G.
Beck, nici cei din fortareata" nu voiau sa lupte cu el", adica cu Niculita, nici razvratitii" nu
voiau sa lupte impotriva lor", adica a servienilor. Termenul de razvratit" (6 voilAToc) folosit
de Kekaumenos ridica uncle dificultati de interpretare, fund mai des Intilnit cu semnificatia
de razvratire". Pare de asemenea ciudat ca, asa cum reiese din context, autorul 11 aplica lui
Niculita, pe care in restul operei cauta tocmai sa-1 apere de acuzatia razvratirii impotriva imparatului, cf. G. G. Litavrin, n. 974, p. 538.
53 Folosirea verbului TroAuxpovECeLv, a aclama urind ani multi", asa cum se facea cu
prilejul incoronarii imparatilor si in alte ocazii, poate s indice intentia rasculatilor de a-1 proclama imparat pe Niculita. Yn jurul acestui pasaj s-a iscat o discutie intre bizantinistii Paul

Lemerle, G. G. Litavrin si E. Frances, despre care vezi G. G. Litavrin, n. 929, p. 524 525.

Litavrin, care la inceput sustinuse ca rasculatii doreau sa faca din Niculita un imparat al Bulgariei,
nuantat ulterior punctul de vedere i, fara sa renunte cu
opunindu-1 Constantinopolului,
totul la ipoteza sa, considers posibila i ipoteza enuntata de P. Lemerle, urmat de Frances : ar
fi vorba de o miscare provincials, vizind instaurarea unui nou imparat Niculita la Constantinopol. Miscarea condusa. de Niculita solidariza, in numele acelorasi interese lezate de Con-

stantin al X-lea Ducas prin politica lui financiara, pe grecii, bulgarii si vlahii din Tesalia deopotriva.

www.dacoromanica.ro

36

CECAITMENUS

aUTok, 8LOTt OUSE exouatwc 67re La5pov TO 1.toi5X-rov, tva Ccycovt.tyrat. etc TO
cpwge64at. aLTOv, &AA& 8ta -rOv Ace Ov, iva Ili] axav8a)o.6&iv-row 4); xaxoUpyov
xa-repycicaovTat airr6v. Sta 8e Tag URpEtS xat Ti]v 67replcpaviav oc r v elasAD-aw
el; Toirrouc XOLL 7toAekaac al'-rok EV Illi.gpaLc &Jai, T-7,1 Tpt-rn 7COLpiA0CPCV airrok.
8

P.

262 Me Ta 8E Taii-ra xaTkAapev xat 6 Toi.; p.cxxap i-rou paatAiwq Opzoc xat ELxwv. ixow

Aa rroAAa. 7rAip ot 8ouAe6ov-rec Toil


f3a6tAetiatv xaTa TO: 8zA77i.LaTa a6T(7iv Akyoucrt,v, o6x etatv Ev Opao-r/TL, Axe(

Opxok, inayyeAtac gEo.T.Oc-row xat

tpEi206 xect CliC81,XLIX &MI CTO(IOCTO; CC5T6V XCCI 8oALOrylg ivespeost. iv rot

P.

xetAzat.v.

airEtiv. -1)DeAov yap 11.11 yEV66aCCL Etp4MV TOTE, &AA& acpayatc xat atilaat. T(11.0
xpLaTtav6v RoALveaD.aL Tip yip. 6 auty7ratp6; tiou 8e et xat etc ToLa6-ryp o-up..cpop,ay.
ivbreo-ev c'7rpoa8ox-h-rwc, 157e-ro TFp q.) 1.)6D71VC(I, Ta6-r7 c xat etp-tpeilaat, TOL
Tcpayp.a.Ta. 6 8e ayaak eek -017p:rev airrOv, xat TY) airroil xape-rt. ;)8uv4a1
etripetiaat -rcciv-ra Oacc 1)9eXiv. gAaPev oriv Tok 6pxoug xat T4p a-rimy etx6voc
264 TO5 Xp LaTo5 xat Oeoi.; 611.6613 xat Trg Cleo-rOxou xat 6tAAcov Otykov TroAAiLv TWV iv T-11
etx6vt. 6v-ro.w, -VixaptaTyrrev Tql OecT) T(7.1 34p etpliv)p (3pa6e6ov-rt., Tcpoaxcaeil)veyxev xat ivdmov Triv-rwv Tag etx6vac xat 67c68eLEev
cra(levoc ai 1-6v Acc

aUTotc, inTaveyvco 8i aUToZg xat T6v Opxov xat 77poiTpetkv carrok elp-speUeLv
xal gxaaTov sig Tec 1:8La obreA,Dstv. ot 8E oi,x ,Ds?ov, &AA' gAeyov r6Aetiov
ixetvou E ivt.cr-ralikvou Ta -,..rpk et plp-qv ixeivoL.
ixtvlaac, eikv-er [al
06 xariveuov, cpwvOcc dptiv-rec p..ey&Xac Ota Aak Ot Tax-roc &pet Act noLei.v. Tcpoo-iTaev ol3v C7roxAet64iivat. ci-rrO (ley Troy BXc'excov -r6v TrpOxpt-rov oarrc7)v &pxov-ra
EaAocPorziEv TOv Kapp.aAcix-sp, arrO Se Tc7.)v AapLarsatwv 0E68copov Exptpova

TOv Ile-ra6-r6v. ot Si Aomot rc&v-rec 186v-re4 Tok ToLo6-rok arcayoplvok [-rip]


ira 4C'EVCCTOV gCppLCCV xat 7rp06-7rea6v-reg a6T6v 7r1vTec i41-rouv TO aulxrcaOjaa6
int.xatLyStic o0v
a6T6v a15-ro6g, Aiyov-rec- onotoiii.Lev 6 ON 7Cpo6-rgeLc
ixei.voc 'Mac aUT(.73v 7capaxA-hcrear.v o-uveTraalaev aikrok xat avaAafi6i.Levoc To6c

7poxpt-rok TWV BAcizo)v xat TWv AapLaaatow Ocnipaav -rcpec TOv xa-re-rravo).
BouAyaptag 'Av8p6vtxov TOv 01:11,Aox&Arp, 8g Te.v 6pxov cirq trrei.viJe TOU paaL-

www.dacoromanica.ro

K=KAUMENOS

37

voie luase parte la r5.scoala, nu ca sa lupte pentru a-si face faima, ci din

cauza poporului ca nu cumva, fiind infruntati, sa nu-1 ucida ca pe un facator


de rau. Din pricina ocarilor si a trufiei servienilor a pornit deci asupra lor
si, dupa ce s-a luptat cu ei doua zile, in cea de-a treia i-a cucerit.
8
1066, sfirplul anului. Polo lirea rdscoalei. Ai estarea Wilco. rebeli care se impolrivesc inFelegerii cu impdratul. Niculita pleacd la Constantznopol. ilrestarea lui Niculila

Dup5. acestea " i-au sosit si <scrisoarea> cu juramintul raposatului p. 262


imparat si icoana <Niculita> avea <acum> juraminte, fagaduieli de slujbe
de cinste si multe altele. (Numai ca aceia care slujesc imparatilor vorbesc
potrivit dorintelor lor, nu se afla intru dreptate, ci minciuna si nedreptatea
stau in gura lor si viclenia salasluieste pe buzele lor. $1 voiau atunci sa nu
fie pace gi pamintul sa fie pingarit de ucideri si de singele crestinilor. Dar
cuscrul 50 meu <Niculita>, chiar daca nimerise pe neasteptate intr-o atit
de mare nenorocire, se ruga lui Dumnezeu O. fie scos dintr-insa si sa se
faca pace. Iar bunul Dumnezu s-a indurat de el si prin harul lui s-au putut
55.

linisti lucrurile, asa cum voia el). I-au sosit asadar juramintele si sfinta
icoana a lui Hristos, Dumnezeul/ nostru si a Nascatoarei de Dumnezeu p. 264
si a altor multi sfinti care erau in icoana, a multumit lui Dumnezeu care
daruia pacea si convocind poporul a scos icoanele in fata tuturor si li le-a
ar5.tat, le-a citit si juramintul si i-a indemnat sa se linisteasca si sa piece
fiecare la ale sale. Ei insa nu voiau, ci spuneau : Razboi ai pornit, pace
sa nu cauti". 5i cum el staruia pentru pace, ei nu incuviintau, scotind
strigate puternice cum obisnuieste sa faca o multime in neorinduiala. A
poruncit asadar sa fie arestati dintre vlahi capetenia 57 lor, Slavota Carmalakes, iar dintre larisseni Teodor Scribon Petastos 58. Iar toti ceilalti, vazind
cum asemenea oameni sint dusi la moarte, s-au inspaimintat si cazind la

picioarele lui 1-au rugat toti sa se indure de ei, spunind Facem once ne
vei porunci". Acela, induplecat de rugamintile lor, s-a indurat de ei si,
luind cu sine pe capeteniile vlahilor si larissenilor, s-a dus la katepanul
Bulgariei, Andronic Philokales care ii trimisese juramintul imparatului.
:

59,

54 Dupa cucerirca Serviei.


55 Este vorba de un document pe care era figurat imparatul bizantin, primind binecuvin-

tarea lui Hristos, potrivit unui obicei larg raspindit in iconografia si diplomatia bizantina.

H. G. Beck, bizuindu-se pe rindurile de mai jos, arata ca. in imagine erau reprezentati Fecioara
Maria si unii sfinti. Bibliografia problemei la G. G. Litavrin, n. 987, p. 540.
56 0 fiica a lui Niculita a fost casatorita cu unul dintre fiii lui Kekaumenos, cf. G. G. Litavrin n. 990, p. 541 542 cu bibliografie.
57 Kekaumenos foloseste termenul de arhonte", ceea ce arata ca Slavota era unul dintre
vlahii de vaza, probabil, sustine G. G. Litavrin, n. 998 , p. 542-543, un celnic.
58 Desi numele lui Slavota Carmalakes (fiul lui Carmalac ?) este de origine slava, aceasta

nu inseamna ca el era slay. G. G. Litavrin, n. 999, p. 543 subliniaza pe drept cuvint acest
lucru, aratind ca limba romans printre altele onomastica a suferit o influents slava, in
urma convietuirii romanilor cu slavii. Tot asa originea latina a numelui Scribon, atestat de
altminteri si in Italia meridionala (Kedrenos, Bonn, II, p. 721 722), nu indica pentru cel care-1
poarta o origine romanica ; era, probabil, un grec.
as Despre Andronic Philokales, katepanul temei Bulgaria, vezi N. Banescu, Les duches,
p. 144.

www.dacoromanica.ro

CECAUNTENUS

38

HEWS. -11Upc 8i cc6T6v etc -r6v Ile-replaxov, CfUGTEXX61.LEVOV xcci cpocilo6p.evov oc6r6v
7coXXec. 06 yap 7Cpocrea6xec c'cX-1,9s6ecv oc6-rOv 1.718 elp-hv-Iv. x.c::xii4ev 8i elaid4ev

7rp6; -rOv [1,0LxczpiT1V PCCCraia. EV T'717r6Aec, OC, kWOCTO CCUTOV XCCA6c, XOti int TiCraccpcn.

mai rcepcmci-rec iv Tn 7c6Aec &Sul"); leer& TC6V a6v oc6-rc.I.) elaeX0.6v-rcov TrpoxpEtcov
BX(ixow xcci. Accpcsacciow. p.e-rec Si -roii-ro riTriaTeasv cc67.6v Eic -r6v p.00X0CpET7p
7raTpLC:CpX1V KWV6TOCV-nvoun6Xmc xtip 'Iodcvv-Iv TOv acpcXtvov, eac etTcep pepl?Acre!. 6 itccrpccipm; -rOv gipxov xcd. ca-e741CFEL -ra aut.Lcixovlaiv-rrx 8C86,06, -r6-re
tvoc -rOv ipyciccro.)v-ML XtXt "r0 6c (761.0 00!)TC7). W S 8i 6 OcrATCCTOc 1TCCTpteipxylc tccIcXXov
g7Cex6pcocre TON/ Opxov autococOhacc; ocirrOv tIETdc X6Ci. "r6SV CrUV iXEiVy 7r&VTG3V
XOC1 aTroAUcsac cc6TOV TOU iyxXincoc-roc, Wpyia.8.1 8e cpccvepik 6 PrICTLXcii; xeci

gWpt.crev cc6-r6v el; -r6 'Aptcevocx6v el; TO xricyrpov 'AtLoreicc;, xac4eip ac cc6T6v
xcci xoca-hilevo; gypcapev 7cp6c -rOv
cpuAccx-) T'irj Aeyotilv-r] Mocpp..acpo.rij. eV

p. 266 iv

TC&TrTrOCV* (1.00 1-6v Kexo:uvivov OCTrEp gniX,D'SV iv TCT.1 7tcwri. 13Ecp.

liccpery-yD),co 8i Uiv XCLI TOk ix i)pl'ov -roirro. irrei 8i To -r6iv BXcfcxow

p. 268

yivo;
Opaiiv

&Irca-r6v -re 7rocv-reXtii;


1.1.4rCE

xca stacrrpociltLevov, v.lyre el; Cle6v gxov Tr LCTTLV


ij ELy piXov, c'rcAAci c'c-yo.m.6(..cevov

el; pccacAkcc (1ATE el; au-ryevii

.11Carov ms., nc'arnov Vasilievski-Jernstedt, nil-may Buckler.

www.dacoromanica.ro

K.E.K.AumENOs

39

L-a gasit pe acesta la Peteriskos 6, abatut si temindu-se foarte de el, caci


nu se astepta sa doreasca intr-adevar pacea. Si de acolo s-a dus la raposatul
imparat in Oras 61. Acesta 1-a primit bine si timp de patru luni el s-a plimbat
prin oras fara teams, impreuna cu capeteniile vlahilor si larissenilor care
venisera cu el. Dupa aceea insa, imparatul 1-a trimis la raposatul patriarh
al Constantinopolului, Domnul Joan Xiphilinos 62 cu gindul ca, daca pa-

triarhul va declara nul juramintul si va anula intelegerea dintre ei, sa-i


pedepseasca pe el si pe cei care erau impreuna cu el 63. Cum insa preasfintul

patriarh a mai si intarit juramintul, indurindu-se de <Niculita> si de cei


care erau cu el, de toti, si dezlegindu-1 pe el de vina, imparatul s-a miniat
fatis si I-a surghiunit 64 in tema Armeniakon 65, in castrul Amaseii 66, inchizindu-1 in/ inchisoarea zisa de marmora", in care stind i-a scris tatalui p. 266
meu Kekaumenos, cite a patimit in intreaga lui vista 67,

9
Diatribd impotrtva vlahilor. insemndri despre obiceiurile, caracterul, originea si istoria !or

Va sfatuiesc deci pe voi si pe urmasii vostri urmatoarele 68, deoarece p. 268


neamul vlahilor este cu totul necredincios si stricat, neavind credinta dreapta
nici fata de Dumnezeu, nici fatal de imparat, nici fata de ruda sau de prieten,
60 Azi, Petarsko, fortareata situata la granita de sud a temei Bulgaria, pe malul lacului
Peterisk, la sud-vest de lacul Ostrovo, cf. G. G. Litavrin n. 1004, p. 544.
61 In Constantinopol.
62 Patriarh al Constantinopolului (1064-1075) ; moare la 2 august 1075, ceea ce ne ajuta
la datarea acestei parti a textului.
63 H. G. Beck a emis ipoteza ca imparatul intentiona sa provoace excomunicarea rasculatilor, lucru obisnuit in Bizant. G. G. Litavrin, n. 1009, p. 545-546 combate aceasta opinie
care suprasolicita textul.
64 Exilarea lui Niculita trebuie situata, dupa G. G. Litavrin, n. 1011, p. 546, spre sfirsitul
anului 1066 inceputul lui 1067. Intelegerea din Servia fusese incheiata In august-septembrie
1066, dupa care Niculita, potrivit textului lui Kekaumenos, a mai petrecut 4 luni la Constantinopol, fara sa mai socotim sederea la Peteriskos.
65 Una dintre cele mai importante teme micrasiatice ale Imperiului bizantin.
66 Oras In Asia Mica, fosta capitals. a regatului Pontului. In vremea lui Kekaumenos era
situata, la hotarul cu turcii selgiucizi, avind o importanta military, deosebita, cf. G. G. Litavrin,
n. 1013, p. 546-547.
ncirrnov = bunicului. Majoritatea cercetatorilor propun
67 Manuscrisul da. forma ^,-Ov
tatalui, ceea ce este Inuit mai plauzibil. La data respectiva bunicul ar
insa : TOv rcOarrmv
fi avut peste 110 ani, cf. Litavrin, n. 1015, p. 547 si 1016, p. 547-548.
sn Diatriba impotriva vlahilor, care urmeaza, plina de acuzatii evident neintemeiate si de
o violenta de limbaj putin obisnuita, se explica prin incercarea autorului de a-si disculpa ruda,
pe Niculita, pentru participaiea la rascoala din Tesalia. Dupa el, vina pentru aceasta rascoala
apartine vlahilor. Niculita a acceptat conducerea miscarii, silit de acestia si de ceilalti rasculati,
numai cu gindul de a o controla. Ostilitatea bizantinilor tap, de acele populatii alogene din cuprinsul imperiului care-si pastrau cu tenacitate particularitatile etnice este amplu atestata in
istoriografia bizantina, in literatura bizantina in genere. Exemple referitoare la armeni, sirbi,
bulgari la G. Murnu, Vlahia Mare, p. 145-158. Violenta diatribei este un indiciu al importantei
rolului jucat de vlahi in rascoala din Tesalia : ei sint singurii care se invrednicesc de o atit de
intinsa si aspra condamnare. Nu-i de exclus cu totul ipoteza lui G. Murnu, Vlahia Mare, p. 109
si urm., care atribuia o origine vlaha lui Niculita ; voind sa-1 disculpe, Kekaumenos condamna
atit de violent pe vlahi pentru a inlatura orice banuiala privind originea rudei sale, eventualele
lui simpatii pentru conationalii sai rasculati.

www.dacoromanica.ro

ampSaMalillifld

57016301L

110133931 TR

41)0.6.1)393170-rbb0d1L70170x

01L X1( 70

170X

1311910t

4nt9o3L

-96.110

6k1D3oxavox 5noxdo 5no1FID339x7dcb 59d2L. Snot no.trirT ino.koth pox ./p3.G 6,901 59304 Anolou 31 513D1d3o1L0cb13vo pox 5r3nx316co pox 60n37-19)16o.o TIR 691(101
nri.muip 5201 45ncd31sm013Dc 310311390 TR Trytith? el11.013L 59d11. '70611 no TR 5001E
4063T1

Sciod?loroXthp 51310914 691 .no,poriou, 53167.0,k3131o3E rdru not 5931(1D2od


5e01(314):2/. 5319d1c31x3 ruoDcovo?
pox n01 d So-T(1p)
Af919 901
cionTriolTy noyrdrxTv 5oIn3.bod)soolop 1XX 1'41 AffircbTx p.LT d03 501) Ctichonlo SoiAn A3 liprrl 13.,(91.E.11.1 .n9170riom, 10120 d301 ivipp 3o 10631.19131( 170X/DV 170X
'10938 1107f A TR nodsiodu A0191d1(SL (101 d(1067N no norirlou pox (101 'norx 49
Ann Afiti701011, Ardrx 63Tino1(70x 70.0,9 10033 Solidf 461Dn0no A3 5loclnX9 pox
mPorooR Socht.
51o.3.1pdpriR '5701/.91 5101901 531Anodth0g. oinonidxTun nkurlf lrx
5601 5noa310170Xd70 691 noY))orlod SIT.oprd pox ionTrisacITT ncoi At-r1:F10-A(1X?

(Iwo:pod/ ilox

,(4?

OLZ

0160)331(3 5101

570c(pX

Af91

.no-Yporkod

Ard13.0713 .5901970
U1
pox

U.9:02L

1923

120X

10

630

1r.1x70n7oA 5316)09

3 53169.61(3

1 CO A

47016033X9A1 10 33 53A013101. Af01910

3913X

kni)

4A.001<170,120X

dr1D31R !MLA

ODD A11.1

C3131fil 6)
rtnraz. n99.1701( S3InoX3 'ev101Rd70x 5o9d10.g. 33 5316oX3

icron

9(3

L11

13

AV.. 110Itt 31.01E 011((1071

501(132 .0d03

A20 62719
17)7t

nca A930 pqrynob '4L19101


069 1101(
GTl 17o91xcl9 Scloirpo 01
5(1?

pox

10X '590X

4601ton dp(st.

1VD9T19

ctonyixoux;

k 33
110X

0319 t:IX
tt,TI

pox

113

y '703101(

olnol

0A.9 A0)(

1MX

lonTrijuvrioT

31[1.93191U 5101V0 no1173c3x

311".1-1

110.eDX)

T1 If.
31431911L 5101901 01
IT/AO ntuopop pDx

0? 5

noxd9

fp Sovo

471on20R

rvo?

1Md101L d 1101AL

590/910

3931911L Al 5101970 01 -99


no-mxpo 13 TR 173X 3101L 170l391f.63l 9601t\13 701

'AOxdo

CiX If 0 49. 1f.71

www.dacoromanica.ro

KEICAU'MENOS

41

ci umbla pc toti sa-i insele si minte strasnic si furl mult, jurindu-se zilnic
cu juraminte preainfricosate fata de prietenii sai si calcindu-si usor <juramintele> si facind si fratii de cruce si cumetrii si inchipuindu-si el prin
acestea va insela pe cei mai simpli si deoarece n-a pastrat niciodata credinta
fata de cineva, nici fata de imparatii mai de demult ai romeilor 69. Loviti
cu razboi de catre imparatul Traian si infrinti deplin, au fost supusi <de
acesta>, iar regele lor, numit Decebal, a fost ucis si capul i-a fost infipt
intr-o sulita in mijlocul orasului romeilor 70. Caci acestia Ant asa-numitii
daci, <zisi> si besi. Si locuiau mai intii linga riul Dunare si Saos, riu pe care
acum i1 numim Sava, unde locuiesc mai de curind sirbii, In locuri intarite <de

natura> si greu accesibile. Bizuindu-se pe acestea s-au prefacut ca. <nutresc > prietenie si/ ca sint supusi fata de imparatii de mai demult ai romeilor
si iesind din intariturile <lor> pradau tinuturile romeilor. De aceea <romeii>
miniindu-se au pornit, cum am spus, impotriva for si i-au zdrobit. Si acestia,
fugind de acolo, s-au imprastiat in tot Epirul 71 si toata Macedonia 72, iar

cei mai multi dintre ei s-au asezat in Elada 73. Sint si foarte fricosi, avind
inima de iepuri, iar indr5.zneala pe care o au vine si ea tot din frica. Va sfatuiesc asadar pe voi sa nu v5. incredeti
nicidecum. Si daca va avea
loc vreo rascoala si ei se vor preface ca au data de voi> dragoste si credinta,
jurindu-se pe Dumnezeu'ca vor pazi-o, sa nu-i credeti. Caci e mai sanatos
pentru voi ca nici sa-i puneti sa jure indeobste, nici voi sa nu be dati
juramint, ci sa-i supravegheati <cu grija> ca pe niste ticalosi, fie ca jura,
fie ca primesc juramint. Trebuie asadar s5. nu ai incredere in ei nicidecum,

insa prefa-te si to ca be esti prieten. Iar daca va fi vreodata rascoala in


69 Am pastrat In traducere forma rcmei", ru 1 C n- r i" rcr tru a s.ublinia o particularitate psihologica a lui Kekaumenos. El ru face nici o distiEctie lute Imparatii romani de limba.
latina 5i Imparatii bizantini, de limbs greaca, succesorii lcr, neglijird totcdata criginea romans,
latina a vlahilor. Pentru el numai romeii de limbs greacs reprezintr In chip legitim multisecularul
Imperiu roman, caruia trebuie sA i se supuns toate popoarele.
79 In Roma. Dace, asa cum s-a aratat, izvorul informatiilor lui Kekaurr eros despre cucerirea Daciei este opera lui Dio Cassius, accesibilr lui prin prelucrarea lui Ioan Xiphilinos sau
prin alte prelucrari bizantine, faptul nu ccnstituie o dovada despre inexistenta unei traditii vii
privind originea romans a vlahilor, la aceasta pcpulatie, a sa cum sustine P. Lemerle, Prolegomines, p. 75, citlnd pe Gyani, L'oeuvre de Kekaumenos source de l'histoire roumaine, Revue

d'histoire comparee", XXIII, N.S., III, 1945, 1-4, p. 129-180. Relatia Intre un text erudit

si o populatie contemporana, denumita cu alt nume (vlahi) decit cel de romani sau daci, de bizantini, nu putea fi stabilita spontan de Kekaumenos.
identificare a dacilor cu vlahii nu poate
ss aiba alt temei decit o traditie Intunecats despre originea daco-romanilor de la cucerirea acestei
tan de cAtre romani ... Ea este, dupe toata. probabilitatca, traditie nationals, pe care Kekaumenos putea s-o cunoascs prin contactul sau si al familiei sale cu rcmanii gi bulgarii", math. D.
Onciul, Teoria lui Roesler, Scrieri istorice", Bucuresti, 19E8, p. 195 ; cf. A. Armbruster, Romanitatea romdnilor. I storia unei idei, Bucurcsti, Edit. Acad., 1972, p. 19-22.
71 Epirul, intrat In parte In componenta Imperiului bulgar al lui Samuil, cuprindea, chip&
realipirea sa la Imperiul bizantin, dour teme : Dyrrhachium 5i Nicopolis, cf. G. G. Litavrin, n.
1069, p. 562.
72 Kekaumenos are In vedere, ca 5i In cazul Epirului, nu tema Macedoniei, ci regiunea geograficit cu acest nume, cf. G. G. I.itavrin, n. 1070, p. 562-563.
73 G. G. Litavrin, n. 1071, p. 563 subliniaza importanta elementului vlah din Elada,
regiune prin care Kekaumenos Intelege mai ales Tesalia, partial integrate temei Eladei. In secohil al NIL-lea intreaga Tesalie este numita dealtminteri Vlahia Mare.

www.dacoromanica.ro

P- VO

CECATIMENUS

42

0.4 Boukraptocv, xaD-Wq npoei.p/Tat., xat EL cpiXot aou Op.oXoyotio-Lv er.vat

xat

ntaTe66nc aUTO6g. EL Si xal Tdcc yuvaixac xad Ta Tixva al'T(.7)v


elaci.ywatv etc TO xicrTpov TyJg `Pcollaviac, 7rpOTpc ,ov etaayayeiv ccUT1c, 7cAilv
gvaov To5 xou?ta gaTozray. ainot go.) gaTwaay. xat arm() agAoucrtv etaipxzaaat
etc Tag yap-Oat:cc aUTWV, SUo
Tpeic ci6epzia0uaav On6Tav Si airrot iUX01.oar.v,
6i.LvuvTac,

6EXAoL nciALv siaepzia0waciv aor.. axpif3eLccv Si gze E7r6 TWV TEL XECOV xat &xi TiLv
nuAi.6v noXX4iv. oi.ST(A- Si nou.7)v EV Cco-cpaAcia ga.n. et Si xat icio-eLS noXAok- et-

creA0si.v elq T(14 cpap.aiac 0:6TESV, 7C po8o0-hcreTca TO xc'caTpov nap' aUTWV xat
81x0-hal 67c1 al'iTc7)v lo; inn?) ciani.Soc, xat TOTE ilv-/a0.-hcrn Tc.7)v napayyzAL(.7.)v
[Lou. &AX' kav cpuXecE,m; Tai5Ta, i'ZeLc xat al'iToOc 67roxeLpEoug aou xcc o-ot. TO
OccppOvTLaTov npoayev-OETIXL.

10

p. 280

`O neurTcoc 1.tou o NocouALTEr14 =AA& xont.c'ecra4 &nip T716 'Po4Laviac


gcp0aae met Sot'A 'EXAciaoc cptXoT410s1; 4.4 7naTeic nape& T(.73v xpaToUvTo)v.
xat TOi0 tav E oua6av TOCoTV EiXEL dcaacaoxov SLa xpuaorio6XXou, 6.)ao:6To..; Si
xat TO SotaaTLx5Tov Te6v kxour3i..roPo T-74 `EAXecSoc. TCpocriPae SE TGg OvOttaTc.
IliTpoc c'eSeAcp&Tratc 'c'ov TOU flaaLAicoc elpayyi.ag npOc TOv [Jeatxacpitly Paaaka
xi3p Baai.Xetov iv Tc7.) TeTcipTcp gTEG TYIg PaacXeio4 ce.)Tor.) xat iTE1:claev aircOv

www.dacoromanica.ro

KEKAIJMENOS

43

Bulgaria 74, cum s-a spus mai inainte, chiar daca ei vor marturisi ca-ti
sint prieteni si chiar daca-ti vor jura <asta>, sa nu-i crezi. $i dac5.-0
bags nevestele si copii in vreo cetate a Romaniei 75, indeamna-i sa-i
bage, dar sa stea inauntrul zidurilor, iar ei afara. ,Si daca vor voi sa
intre la familiile tor, s intre numai cite doi sau trei 76; iar cind acqtia
vor fi ieit, sa intre iar4i altii. Sa ai multa grija de ziduri si de porti.
Si procedind astfel, vei fi in siguranta. Iar daca vei lasa sa intre multi deodata la familiile tor, cetatea va fi tradata de ei i vei fi muscat de ei ca de
vipers si atunci iti vei aduce aminte de sfaturile mele. Dar daca vei pazi
aceste <indemnuri>, ii vei avea si pe ei supu0 si, pe deasupra, vei fi si lipsit
de grija 77.
979. imparatul Vasile al
Elada

.1.1-lea

10
acordd lui Niculita cel bdtrin conducerea vlahilor din

Bunicul meu Niculita 78, care s-a straduit mult pentru Romania 79, p. 280
a ajuns sa fie cinstit de catre stapinitori, ca om de incredere si cu titlul de
duce al Eladei 80. El a primit aceasta functie prin hrisov, pe viata. si fora
drept de transmisiune 81, ca i, inca, slujba de domestic al excubitilor din
Elada 82. A venit inss la raposatul imparat Domnul Vasile 83, in al patrulea
an al domniei sale, unul Petru, nepot de frate al regelui Franciei 84. *1 <1.1n74 Pasajul e oarecum obscur, referirea la o eventuala rAscoa15. in Bulgaria parind nelalocul
ei intr-un text care vorbeste despre o rascoala din Tesalia. Dap& G. G. Litavrin, n. 1074, p. 564

Kekaumenos are in vedere faptul c& rascoala pornit& din Tesalia s-a extins spre Bulgaria,
unde vlahii isi pasteau turmele gi unde e situat& gi Servia. Intentia rasculatilor ar fi fost aceea
de a ridica impotriva Constantinopolului intreaga Bulgarie , folosindu-se si de legaturile firesti
ale vlahilor tesalioti cu cei din aceast& din urma regiune.
Imperiul bizantin.
75 Romania
76 Acelasi procedeu a fost folosit fat& de rusi, carora nu li s-a ingaduit intrarea in Constantinopol, in 907, decit in grupuri de cite 50 de oameni, cf. G. G. Litavrin, n. 1077, p. 565.
77 In istoriografia noastra, pasajul din Kekaumenos, deosebit de important pentru afirmatia unei migari a romanilor de la nordul spre sudul Peninsulei Balcanice, precum si prin
vaga referire la originea poporului nostru, a fost folosit, printre primii, de B. P. Hasdeu,
Strat ,si substrat. Bucuresti, 1892, p. 31-32. 0 traducere aproape integrals,, Insotita de un
amplu comentariu, a dat pentru prima data G. Murnu, V lahia Mare, Bucuresti, 1913, p. 125-158.
78 Pentru foarte spinoasa problem& a raportului de rudenie intre Kekaumenos si Niculita

cel bAtrin", aici amintit, vezi G. G. Litavrin, n. 1142, p. 580-581 cu intreaga bibliografie
amanuntit prezentata.

Romania Imperiul bizantin.


E vorba probabil de functia de comandant al tagmelor provinciale, in cazul de fat.5.
din Elada. In perioada la care se refer& autorul, ducele era inferior strategului temei, cf. G. G.
Litavrin, n. 1143, p. 581.
81 Numirea pe via4a era un mini de deosebit& cinste. Procedeul se generalizeaz5, treptat,
din secolul al XI-lea. Pin& atunci e probabil c& ducii, ca si strategii, erau numiti pe o durata
de 3 ani, cf. G. G. Litavrin, n. 1145, p. 582.
82 prin domestic al excubitilor din Elada se intelege comandantul tagmelor de osteni
numiti excubiti ; acestia puteau fi membri ai unei formatiuni adusa din capital& si numai incartiruit5. in Elada sau localnici recrutati in regiune. Problcma nu a fost definitiv rezolvath in ceea
ce 11 priveste pe Niculita cel bAtrin, cf. G. G. Litavrin, n. 1148, p. 583-584.
83 Vasile al II-lea Bulgarcctonul (976-1025).
84 Petru nu e identificat nici chip& izvoare bizantine, nici dup& izvoare occidentale, cf.
79

80

G. G. Litavrin, n.

1149, 1150,

1151, p. 584-585. Va fi fost o rucla a lui Otto al II-lea

(973-983).

www.dacoromanica.ro

CECATIMENUS

44

anocaCcpLov ispopocA6p.Evoc a.6-cOv Sollecraxov -r(7)v iExouPIrcov 'EXXciacc. eypatin


8i nptic TOV 7rCi7c7r0V ).Lot) orcocrrOv gc-ro) aot, PirsTcc, We 1-cpociP4E), Eic Tip 8oLXcoaLv '654

pocaasEa4 nirpog O yvirnoc CevELPLOg Toi3 plyOg Fepp.oLVE) ma, W.;

T7)g Pacrt.Asiag (IOU. TO6ToU Ti)V


f3ocaLAeta p.OU ETU -moss), cc6-rOv arcoc,acipLov E7C TOU xpucroTpuaivou. E7CEL s kavt.x66 kaTtv, Ols.) xa.TEaeocTO if] PctolAetcc p.OUnpofIcaks4ou.
ccUTO.,) aTpomly6v, i'voc ii cfexpEL6ccollEv -roic e Pcop.cciouc, IAA 7cposPciXETo
282 c6-r6v 30116a-rt.:toy Tc7P) intO cre &EXOUPET63V. yLvc'oaxouo-oc 8i 13 f3acraeice p..ou 13-7t.

X6yet, LT67c036Ev amt. XII durOaccVEIV 8oiliAoc

7ciaTLV Cc7ro8Ecq..tbV7)

CcrrO Toi3 ii.axotpiTou p.ou r.ourpOc gxer.c Tor3To sta xpusoi3oVAXou, vTL -riLv
filt.rcov

8copEZ.Tai. nor. Tip cipxip T6V BXdczcoV 'EXAci804*. Xat t8E

TO5 TroppUpOyEVVIITOU ELS TOV i.avcx6.), EL xod v6oc

www.dacoromanica.ro

J 75-re 6 po:cr,XEL,c.

exou-

cly.pEPELocv

KEKAU'MENOs

45

paratul> 1-a cinstit facindu-1 spatharios si incredintindu-i slujba de domestic

al excubitilor din Elada. Si i-a scris bunicului meu : Sa-ti fie cunoscut,

vestes 85, ca a venit in slujba imparatiei Petru, nepot drept al regelui germas-a hotarit s fie si sa moara slujitor al domdupa cum spune
nilor si
niei mele. Domnia mea am primit credinta acestuia Si am hotarit s5.-1 fac pe el
spatharios al Chrysotriclinului 86. Deoarece este insa strain, Domnia mea
n-am binevoit s5.-1 fac strateg, ca sa nu-i jignim pe romei, ci 1-am numit pe el
domestic al/ excubitilor de sub comanda ta. $tiind insa Domnia mea ca ai prin
hrisov de la raposatul meu tata aceasta slujba, in locul excubitilor iti daruiesc p. 282
conducerea vlahilor din Elada 87". Tata cit de scrupulos fata de strain era

porfirogenetul, de0 pe vremea aceea era tinar imparatul ! 88.

86 Titlu acordat ai civililor si militarilor In secolul al XI-ea. La origine, cel ce se ocupa


de garderoba imperials.
86 Un fel de maestru de ceremonii, avind in sarcina sala tronului.
87 Este vorba de comanda asupra trupelor (de excubiti ?) recrutate din populatia vlatia
din Elada, cf. G. G. Litavrin, n. 1160 si 1161, p. 587 588.
88 Intreg pasajul este menit s5 sustinl ideea c5 strainilor nu trebuie sa li se acorde functi i
si titluri prea importante, deoarece nu sint slujitori siguri ai Imperiului bizant in. Acest sfat dat
de Kekaumenos poate fi lesne apropiat de precedenta diatriba, reflectind aceeasi mentalitatc
xenofoba, aceeasi suspiciune fats de strainul de neam.

www.dacoromanica.ro

MIXAHA 0 TEAAOE

X PONOrPAOIA
1

I, XXXI

'ATCO TONOV inteplcpcEvou xal Paaxecvou T6x74


r36pcfcacq, 66 1.1.6vov Xetav Lang) Tip 6S6v eirrpi7CECIE Trijc

Tajo flaaiXeiav XIXTCCc'cpriic, &XX& xat 'sac

iarpyac -rexiv SLSollivwv Corocpp&Eac xp-vecircov, TcoXu-recXav kau-rc7) TO%) 6X13ov


T- 71q pecataciac nercoblxe, 'sec viv [Li) sLaok, -ra Si xat TrpocrrLoaek gcoaev lc
yap tiuptciaac etxoat. TaXiivraw gp.7rXE63 Tet -ray avawr6p6.1v ^roctieta nevoilxe.

T6v Si Xovrc Ov xpli.ca-rLap.Ov Tic 'av e67-copirrot Tc7) X6ycp auvccyayetv; Oaa yap
EV

'Ip/pai -re xat wApaq.a., xcc 6aa cino-ralacc6pLa-ro Eic Kekro 6c, 67c6aa

www.dacoromanica.ro

..re

aj

MIHAIL PSELLOS

Constantin Psellos, calugarit in 1055 sub numele de Mihail, s-a nAscut la Con-

stantinopol In 1018 si a murit in 1096 sau 1097. A fost un mare carturar si om de

stiinta si a jucat totodata un insemnat rol politic. A fost secretar impAratesc la inceput
si a ajuns in cele din urm5, ministru si sfetnic de Mina. al impAratilor Isaac Comnenul,
Constantin Ducas si Mihail al VII-lea Ducas. A fost un profesor celebru, predind filozofia la Universitatea din Constantinopol. Scrierile sale, al caror stil se caracterizeaza
prin retorism, au fost deosebit de gustate de contemporani si urmasi. Ele ating toate
ramurile literaturii atit in proza, cit si in versuri. Ni s-au pastrat din opera lui Psellos
unele cuvintAri funebre si encomiastice, citeva sute de scrisori, comentarii, unele tratate
de demonologie, astronomie, geometrie, muzicl., retorica, cronologie etc., la care trebuie
adAugata Cronografia sa.
Cronografia lui Psellos duce mai departe povestirea lui Leon Diaconul, si cuprinde
istoria anilor 976-1077. La baza acestei scrieri stau In primul rind propriile amintiri

ale autorului. Lasind aproape cu totul la o parte istoria extern., Psellos evoca momente si portrete de oameni din zbuciumata istorie intern. a Bizantului, acordind o

atentie deosebita framintarilor de la Curte. Cronografia cuprinde dou5. parti : cea dintii,
scrisa probabil intre 1059 si 1063, imbratiseazA rastimpul de la Vasile al II-lea Bulgaroctonul si pia, la Isaac Comnenul (976-1059) ; ea pare cu totul vrednica de crezare si nepartinitoare, stirile privitoare la anii de la Mihail al V-lea mai departe fiMd
ale unui martor ocular al evenimentelor. A doua parte, istoria perioadei 1059-1077,
cuprinzind evenimentele dintre domnia lui Constantin al X-lea Ducas si cea a lui
Mihail al VII-lea Parapinakes, a fast scrisa la cererea acestuia din urm5.; ea este mai
putin obiectiva, tntrucit Psellos a fost prietenul lui Constantin al X-lea si profesorul
lui Mihail al VII-lea, pe care-i laud& excesiv.

Cronografia lui Mihail Psellos, scrisa intr-o limbs, deosebit de dificilL din pricina
retorismului sau carturaresc, are o mare valoare istoricA si literary.. A fost folosita ca
izvor de scriitorii bizantini Nichifor Bryennios, Ana Comnena, loan Skylitzes si Zonaras.
Majoritatea celorlalte opere ale lui Psellos sint Inca needitate corespunzAtor exi-

gentelor stiintifice, iar unele cu totul inedite.

Edilie folositd : Michel Psellos, Chronographic ou Histoire d'un sack de Byzance


(976 - 1077), texte 6tabli et traduit par Emile Renauld, 2 vol., Paris, Soci6t6 d'edition

Les Belles Lettres", 1926 (vol. I), 1928 (vol. II).

CRONOGRAFIA
1

asile al II-lea Bulgaroctonul reface tezaurul impertal

Deci, dupa ce a ferit imparatia de trufia si invidia soartei, nu numai I, XXXI


ca si-a facut lesnicios drumul puterii, dar oprind scurgerile de daruri banesti,

si-a imbogatit avutia imperiului pe de o parte nefacind daruri, iar pe de


alta adaugind din afara. Caci a umplut visteriile palatului pins la 200 000
de talanti. Dar restul cistigurilor lui cine ar fi in stare prin cuvinte sa-1
socoteasca ? Caci toate cele adunate de la iviri 1 si de la arabi, cite coniori

se aflau la celti 2, cite le cuprindea tara scitilor 3 Si, ca sa vorbesc pe scurt,


Ivirii = georgienii.
2 Celtii = probabil normanzii din Italia.
3 Nu este limpede ce popor se ascunde sub denumirea arhaizanta de sciti folosita aici
de Psellos. V. Tapkova-Zaimova, I zvori, XI, Sofia, 1965, p. 93 se intreab5, dacl nu e vorba
cumva de bulgari. In general la scriitorii bizantini, scitice shit numite populatiile din nordul
DunArii, migratorii care vin dinspre nord. Sub Scythia sau tara scitilor se poate Ina Ca Psellos
sa fi Inteles actuala Dobroge, in antichitate Scythia Minor.

www.dacoromanica.ro

8k

'101VHOTIAI

SfrIcDaSci

m24J9x3 3X13
'17OX 70111 5C9T191A99 60119,3 01 1d331
04.A3ACID 5('X 5101 510)(1)01)7d 371101 5103 .013t32L10

eustoloi, nnodmlloi ldeop n91

4A9X160Cif310d

701A102.f.

53 019101

7019.991(ky3211 5719(F7111 0 45931(19I0 (f.31331.3

Ld13X12L? AOIri 313A70 43 VOX 01901 (.f.9 -OTI/VdIT


A0120293% 61910 13n9134 01 'vriltril i011vd1Dnv3.r. pL1 5901 5n03d31L93 '13d(OX 590
v12.3
513 9 1)01.nol?y A/7.0(/...6.1DpTIOM91311
59oDru nri 9 irypz. 50f,9dx

5nodfddd A91

5901 5not)3

39 D931.9

r 9 500)1.0L, 59d3L

Alf.1 AC91

ncoporicod, 133c1o19 'nr3norl3A4 /109CLGT


31 nrIALID3A7010? pox 59d1r.
AIf.11.93111; Ati.1 fooDktD3x613T1 r31.320 39 510197)
55-1 5(93D)pa,Dvnlouf 91 ncol mo13,1 '50nt3 531nnocloT10 T1A3 6510193X3 531A0931D1ty
5901901 770X 'l0n371911Ay vox 59cl1L "41 n703D3x1013.ri o0n31-19101dx3 7019 7019/01
11Anc9roolDridxouf 31031. 6/1 cbC319L, d31L9C2 thd1321.14. 410A371/7DIA.C1X A3t13X? 59daz.
5707I AX)1311 )0100191 61 9 Oy A AtR 50 5101 tf. d?13T1 910 thlaq 0 531AND11d '5101d0 VOX
o 9 x 53inoX3 o ctn. 5(6)29 Af 7.13dIt. n3170DI,,t
5(931.9 5901 510 AIODIA.A4.90d2L f/..71
10A3T19713A

'1131709(f.1(X9

icia

39

VOX

M91 ACPC(/? AC9At3 10X7071993 31

1011...,31(01.94
399o,yylo 570x70dm
'ImIn9nn3167-112 3990 Sniriknx I7o1m3x3c132/. 3990 Amd91 1911 5f1 5rooth3x )ox
11.970 51 39 Sloictm n90D1ff.,990 A3 'n3Dd3X
,190
01L0 57D1
51(..xlfri133
1w1no)3yrcb9r1
3190 '511.c1361(332.E, 3990i1(1C1D kcI)3 "1701nanncnid31z, 99 If.2 197oth 5701 451ox11(oA.dy,
01901 1f..9 nonori 91 n01(Si.9 1011Lt1(dod:z. A1990X3
mi.aDd 39 nonorl '10n371911(7oxAmn3
3990
39
Taxx
20 irInnodm9
511 59o1910 Ltrit,p1D11L3 .)(11t.c1rd19 1311pod1.c.
'59oX91(
513 'n0-ti3yo3. 1971D2ac10 9011.91311 M)21 x(o Ao719nc093 '570d3x 99 'n913g Avp
3990 50x0d0l 51014733 Livi-nonAlpat, 3390 ni!..1 3L 1d3 n1!.Xndo19 'A197791 tyvp norio
A
139C20603130 I 4531AM9('
nOt..9d9cb 531n3xvorrInD tpeop 5101( 170X 11.1 50133L
Art
(911.10 31 91(01(0 1990 VOX (0190 5101

3120

AO1(1V011

10170AA31 5101 A1970TIC99 6531A9

10A.31i
AlDCOD

31(0

VOX

Atf.1 ALCX(Ift 1031(7DCW7D.G

5IonTridlooi-3111eop .199012L11f,T13

A311

5901970 5m913d10 10n31191L3 inionola,foowlmx


n3 51701 nou, nexbpddwd
13 39 It 7037131o11. Vervocb LEXDi1nz nLC1 no9ocb3 irx 90 Ars)
n1D39c011r13 9 '59719121.910MID 30 39 10x31c70 5319e010C319 12.1.9Cb .1A11 A7013k1C99 (91R
7010

1oA.d93L

531n317Dcld321..3

www.dacoromanica.ro

MIHAIL PSIELLOS

49

lumea barbara dimprejur, pe toate ing-ramadindu-le la un loc le-a depus


in visteriile imperiale.
2
1059. Expedifia lui Isaac Comnenul impotriva pecenegilor. Caracterul ,ci obiceiurile
acestora

Asadar imparatul, cinstind pe cel raposat 4 cu un asemenea succesor 5, VII, LXVII

dupa ce opri intreprinderile barbarilor din Rasarit 6 si aceasta oprire a


fost pentru el un lucru foarte usor
porneste cu toata oastea impotriva
celor din Apus, pe care vremea veche ii numea misieni si care in urma si-au
schimbat numele in acela cu care sint desemnati astazi 7. Locuind tot tinutul pe care Istrul it margineste inspre imparatia romeilor 8, ei se ridicari
deodata si emigrara pe teritoriul nostru.
Pricina ridicarii for era neamul getilor 9, vecinii lor, care jefuindu-i
si pustiindu-le tara ii silira a se stramuta. De aceea odata, cind Dunarea
ingheata., folosindu-se de ea ca de uscat, se stramuta de pe malul celalalt
la noi, impovarind tinuturile noastre de hotar cu tot neamul for si neputind
sa ramina linistiti si sa nu tulbure pe cei cu care au fost vecini ".
Cu ei este mai greu de luptat si de purtat razboi decit cu ce-

lelalte popoare fiindca nu sint nici vigurosi la trup, nici indrazneti la

suflet ; dar nu imbraca nici platosa, nici nu incalta cnemide, nici nu-si apara

capul cu casti, nici vreun scut oarecare nu au in miini, nici de cel lung,

cum se zice ca erau scuturile argiene, nici de cel rotund ; dar nici cu sabie nu
nu sint incinsi ; tin sulite in miini si au numai aceasta arma cu care sa se
apere. Nu se impart in companii si nici vreo stiinta militara nu-i conduce

in razboi, nu cunosc asezarea in front, nici aripa stinga nu au nici aripa.


dreapt5. ; nici nu-si ridica palisade, nu stiu sa-si traga sant imprejur, ci,
amestecindu-se in dezordine laolalta, in dispretul for pentru viata scot
strigate puternice si astfel se arunca asupra adversarilor. Si, daca ii resping,
ca niste turnuri n se arunca asupra for si fara crutare urmarindu-i ii ucid.

Dar daca armata dusmana tine piept navalei for si frontul ei strins nu se
sfarima de izbirea barbarilor, ei, intorcindu-se indat5., isi cauta scaparea
4 Patriarhul Mihail I Cerularios, mort la 2 noiembrie 1058.
5 Constantin III Lichudes, intronat patriarh la 2 februarie 1059.
6 Este vorba de turcii selgiucizi.
7 Psellos se refer& la pecenegi, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 208, s.v. Mysoi.
8 Psellos se refers la tinutul din stinga Dunarii, actualul teritoriu al Munteniei, simplificind evident lucrurile. Pecenegii nu au ocupat niciodata tot tinutul din stinga Dunarii si
prezenta for nu exclude existenta unei populatii locale, romanesti, pe care ei si-au supus-o.
Ca toti scriitorii bizantini, referindu-se la situatia din nordul Dunarii, Psellos are In vedere
In primul rind factorii dominanti, politici si militari, In cazul de lap, pecenegii, care constituiau o preocupare pentru oamenii de stat bizantini.
9 Getii lui Psellos sint probabil uzii, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 111 ;

M. Gyoni, Zur Frage der rumdnischen Staatsbildungen im XI. jahrhundert in Paristrion, Budapesta, 1944, p. 91 ; V. TApkova-Zaimova, Quelques remarques sur les noms ethniques chez les
auteurs byzantins, Studien zur Geschichte and Philosophic des Altertums", Budapesta, 1968,
p. 403 ; P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 59, n. 166. I. Barnea, DID, III, p. 132 ii identifica
cu romanii dintre Carpati si Dunare". N. Iorga, Les premieres cristallisations d'etat des Roumains, Bucuresti, 1920, p. 37 credea ca acesti geti sint cumanii.
io Intreg paragraful a fost reprodus aproape neschimbat de Ana Comnena, Alexiada,

III, VIII, 6.

11 Turnurile" de aici sint o forrnatie specials de lupta, in careu.

6c. 2278

www.dacoromanica.ro

LXVIII

aavi-rolint

Oc

cl S'1'13 flS

,'y

)o
1 9701R 531A3.6970R3X
510,0(79 50)(y10
1Dno1.03cb TR oo '50n3r1.4.7oI3I
nR3110x
A
2010703
57701 5170233 73=
5-k90) (4. I1.n3anp '0170 tt
971 511 513 07b0101L
01 St? mos. (912 C01A0X A ? 31LXA3A.C13Cb
453:3.6,X1y3 9 TR 513 2y U. A d 3V0 001 d3SIT)? 507X
111.3 51210
pox
yy10
110X
70Th ?C31011.9101R 531A
50yy)
.50
531117011.7129
rbootcb9 590
X3
511.
At0T17).1.01L pox 5ovo
513 '9a.cool. 9 nT-ti 3
'Snodo o TR x? ,50.A..A.mdfd)
nTtovo 5co131.9ocIlLf Aft9003t ID 31i7 &MIA TR 01277 51 313L 4111 13 Ari 21A3 X A310 171032
6190011L70\(
10X112 53199321.913U3 13 0R 462 001 noataq
1L 5101717)10U
(e: 51o310A1ca.t.

CIOX 19

5o19rx3 5)pdoltio ismoirri.no? '5no1(lo1 cbdi(RID

5)p1 54eycb '531n709caor1o191on10


R
170X not
071 11/0712,M dX .106311T 70243
3
2
X0/172
1MX
531/17092
'nky
5314271310A72
/41
d AD-63111
201 nozati
2X7Odd 11 531oonyr1d3t701e T/Isrl not

t(L1 A 1R A1011 5(91.20


A0-110101L AC01 A01119.
170X

41101101 50?

xl

1192

no_tor noic
ttypi
soAriterlaai-n3
nocLoy 'IDnoiapocboy pox 5coloo 52012103 'MAT 531/10d70y 11L3 5101 IL 5701.T 1701A32
5101vox pox 3y(96Ti /119209 1311.90) 51369 1J110d1oCb 511013.04 pDX dX 510471k -0101L7o

VI I X

451071

1090iL9 193X131 X d
0?...(101

01 50A3A.

nTri o
10/113R

5316/011.710`

110X

5101

AA. 510T1T

0112t7DX te. T1 A3 .10

3120

10110X 1011 ncol.)?Tkl.. STInloporio


voxILtncLo 5no1ooi 5101)06 4111920X31L3 312
52o1 51ox10 7713 '692023 131L? ?Rkri n013.G.11 1701n0TEJ39 062 te.7i (-017y 3Q'A9 :cop
-

?R

T1012 70110 01 51012 101901L U.1.9?A(1.0 43X 177X te.1 A n1p1f13,(31 5kcI3L 51(910urin9 chp.t.o
OIL A13713y 3R k 4009 3 tcl
5(93 .17011102,0 7012 1010101 7019701 31 41701AORA31L-0 110X
lo
TR nvv?31. 570d31ct3R 11.3 A70x
n?
1970X
5701
5fRnoat..D
'6-yr1roat,
te-13tte.
5I1.y3
moi TR :27)7A AT
Doinnopox
23

70

'5701v1cb
lonTrioXxrd 'tocoy? 5ooz A?Ti LiDnodnonf
0L31 =Ink) 'opdoAlo pox nocoThi noyyou. 5cto1 noT 570flor13 Ate. TR

XX-1

l alX 19(10A3

11!..T1

7012701

Tx -

'AIDcod op

01 5023). 110977,(31L70 A(91 C041 17071 X AC0 Amdo


Ado d13X11L? te. 5709 0 d 3y1970
baLR
170133 17OX 1X)IR 3t3d 1171 Arl 170X
A29
5cato1c7o,a3
IA..17AT!)
d31d10*
11.1
'So1x10v91,
molcor, 5oc33Ti
ID0TI0AA.0d313 A1921%0131 00 ClAMIL 413931911L iat.? 33 91 no1701Apd31d70x
170X
Y1L 5r1:17011AL
1
A
A7711V
Iszx
A010AFA10DCIR
134 If d1.0
L!.R
RoXIor199e nor)?
71.0 DA -3X
3
31
110X
50
ATri
Chp
5101270 0111203
671 (4171L0171d117 tLY1L3171X

olnoaL

213.'1610 x20 'morly91? ow TR coRpolm310 A21 372 tt)71d A09 -.0121910


pox colt? nori STI.nou?yd lompo .olnooyTiR '9 13 VOX 7017:ni adri 521n0xi10de0du,
nom 'noXr 3190
lonviond 51701 511oncoth 51od3193.1.7xlch? 51o1270 .novonolan? 5e?
3120
41741)10 01L TI3Y 0 A
513
f1.10C)711L
6471
53A7oCb71n01.
531doo9tr.Xoy 5no1c1o1 41113y3
STa.n?cbT pox 510D931.9
53 di ti.1.1 A `5101270 '531A70y331/1003.1.70 nodTriktrpo 57e1 (Axe,
TO?
0.3.
5(1 Snonpd,DriR 5nozz.91 -93I6
xoo iTxcK).? A23A.neo 39nod9A. 31 770x A1D3c11dd
d960A170 d AO

5tia TR loixix 701 70n37133xA.q 0 n3-11 5c3vDrd nknrilrlai.nno


no.giaTaq NTT) 3X3 51061
ncoXR 3.gyq3 ntf.1 ')oldllo(rd) now- TR modfddrd 513Roo 'o101(23
nutoirx xno '39101'13xo33 52oX0y a. 5132701b10 5r-1R3R 17)x 119 mildiodu nosjzyt;tockt.3,( &VI MUT
7(10X
A 32
DTRTx-exact

A11.1

'n1/and) 5701 TR 9 tLX A 570 5101210


5oclochoPolcod1 -emonepaL.?

4M1C2A.MA.

501'1(97113X

50A te.1 A

7_0133

te.1
d A1L11971
1,l1 70n7OL3 n3 13 ()X 50A3T11o9a
n01113e OIL 5ooyy A371 131(1C10doazio

TR

m1 (431L017O1319 5019.6'6103
L3 1913A70 ,R 0 22 5(9712 li.1 13y91 19 6197071713 3191010 5101

AO9C3.012

5701110d19

5101.)70X97O170X

20

rtf.yrcbTx

www.dacoromanica.ro

RIOAT 171323

MIHAIL PSELLOS

52

in fuga. Nu fug insa in ordine, ci razletindu-se unul aici, altul in alta parte ;
unul, aruncindu-se intr-un riu, on scapa inot, on se ineaca cuprins de virtejuri ; altul, intrind intr-o padure deasa, a si scapat de privirile celor care
it urmareau si altul altfel procedeaz5.. Si dupa ce s-au risipit deodata toti,
se aduna mai tirziu iarasi in acelasi loc, unul venind din munte, altul dintr-o
ripa, unul din fluviu si altul din alta parte <rasarind> pe neasteptate. Daces
au nevoie s bea, cind dau de apes, fie de izvor, fie de riu, indata se arunca
si sorb cu lacomie ; daces nu gasesc, fiecare coborind de pe cal, lases sa se
scurga singele cailor din vinele deschise cu fierul si astfel isi potolesc setea,
folosindu-se de singe ca de apes. Apoi, taind calul cel mai gras si aprinzind
lemnele pe care le-au gasit, incalzesc putin membrele taiate ale calului si
le devoreaza pline de singe. $i dupa ce s-au refacut in felul acesta se reped
la primele colibe care le ies in cale. 5i se ascund ca serpii in ripe adinci si
in povirnisuri repezi de care se folosesc ca de niste metereze.

Intreg neamul acesta este un neam de oameni groaznici si pre- Lxix


facuti. Nici tratatele de prietenie nu-i retin, nici, daces au jurat pe jertfe,
nu ramin credinciosi juramintelor, caci nu cinstesc nici o divinitate, ca sa
nu mai vorbim de Dumnezeu ; tot ce li se intimpla vine de la sine, dupa ei,
si cred ca moartea este sfirsitul oricarei existente. De aceea, ei incheie usor
pacea si indata ce au nevoie de razboi, calca tratatele. Iar daces ai biruit in
razboi, ei cer din nou o a doua prietenie, iar daces ei au biruit in lupta, pe
unii dintre prizonieri ii ucid, iar cu ceilalti fac tirg maret si pun mare pret
pe cei bogati ; daces nu iau acest pret, ii ucid.
Imparatul Isaac, incercind s alunge acest popor din hotarele rc- Lxx
meice, merge impotriva lui cu o puternica oaste. El nu se prea increde
in dusmanii razletiti si de pareri diferite, dar conduce ostirea impotriva
partii for celei mai puternice si totodata greu de combatut si de prins si,
apropiindu-se de ei, ii inspaiminta prin propria sa persoana si prin armata
sa. Caci, la vederea celui socotit ca purtator de traznet, nu indrazneau sa-1
priveasca in fates si, v5.zind neclintita intrunire de scuturi a armatei, se raz-

letira. 5i, atacind in grupuri mici pe ai nostri, se napusteau asupra for cu


strigate, dar acestia erau cu neputinta de clintit. 5i fiindca nu erau in stare
nici sa-i prinda in capcane, nici sa-i infrunte asezindu-se in linie de bataie
in cimp deschis, cei care vestisera razboiul pentru a treia zi, parasindu-si
in chiar prima zi corturile si pe toti batrinii si pruncii care nu puteau s
fuga, se risipira prin locuri greu de umblat. Iar cind imparatul, potrivit
regulilor razboiului, inainta cu armata in ordine de bataie si nu vazu nici
un barbar, el n-a socotit ca-i bine sa-i urmareasca, temindu-se de cete dus-mane ascunse si pentru ca trecusera trei zile de la fuga lor. Distrugindu-le
corturile si luind cu dinsul prada gasita, s-a intors triumfator. Dar nu avu.
o intoarcere fericita : o furtuna teribila dezlatuindu-se deodat5. asupra
armatei, isi pierdu o bung parte din trupe. El se intoarce totu0 la Constantinopol cu capul incins de coroanele vitejiei

12 Ana Comnena, Alexiada, III, VIII, 8, adauga, relatind aceleasi evenimente


Sn care s-a produs furtuna : 24 septembrie, ziva sfintei Tecla.

www.dacoromanica.ro

$i

ziva

IS2ANNHE OF-EITHE

TOT APICITATOT IIATPIAPXOT ANTIOXEIAE KTP IL ANNOT AOFOE


EIE TON BAEIAEA KTP AAEEEION TON KOMNNNON

p. 19, f. 65

f. 66

Tei) ply 0E61 xipt4, iro Ea Yc6re (3x1,..Xs5 (xx)3v yip (176 Clzoi; TE agCCCFD.Ca XCa ix TcpooL[Lio).) ei).0.11K xctra.aiaDccr. Ta xocpLaT-hpLa), 6-rt. ae xal viliv ix -c-714
arpccreiocc ilatv iTrovrhyayev, ix Eliaou -ccTiv xuxAwafivTcov as xuvijiv iocp.ruCcaa.4
)(ad TAE oixeiqc notp.v1 7c1XLv tico3ok TOv 7.9y.iva xce. 7Cp611.CCX0V eig xocvOv rcapcxTCCCVT7)
(.08.Lov, Etc XOU9LC9.1.6V Ti)c 7C.T.ptex0ticrlq 'Ourccvsac (lycovia.c, ESC, T3 i.t.
-r&iv/xplaToTipoo
vo3o;.

iArci-Scov

ecryrczaziv. Tx57x yip

www.dacoromanica.ro

-!./..tv

11

a-)) nipiazev i7ri-

IOAN OXITES

loan Oxites a fost in anii 1089-1100 patriarh al Antiohiei, sub numele de loan
al IV-lea sau loan al V-lea. A fost depus din functia sa la 9 octombrie 1100, in urma
conflictului cu imparatul Alexie I Comnenul (1081-1118). S-a retras intr-o manastire
din insula Oxia, una dintre I nsulele Principilor din Marmara, in care se pare cil traise
si inainte de inscaunarea sa ca patriarh al Antiohiei. De aici si numele de Oxites sub
care este cunoscut.
Ioan Oxites este una dintre cele mai puternice personalitati din viata ecleziastica
a Bizantului. A aparat cu o dirzenie putin obisnuita drepturile bisericii fat& de incercarile imparatului de a si-o subordona. In doua discursuri pronuntate in februariemartie 1091, In fata imparatului Alexie I Comnenul, loan Oxites, retinut in Constantinopol de blocarea cailor maritime si terestre de catre turcii selgiucizi si pecenegi, desi
fusese numit de doi ani patriarh al Antiohei, se ridica impotriva intentiei imparatului
de a confisca bunurile ecleziastice in vederea sporirii fondurilor destinate armatei. Primul discurs adresat bazileului cuprinde pretioase referiri la evenimente istorice legate
de sud-estul european Si anume la invaziile pecenegilor si uzilor.
loan Oxites a lasat o bogata. opera teologica editata pins astazi numai partial.
Este autorul unui tratat despre viata monastica, al unui tratat in problema azimelor,

al unui tratat despre euharistie etc.


Discursurile mai sus amintite ale lui loan Oxites s-au pastrat in codicele 139
din Marea Lava atonita, astazi disparut. Ele a fost editate pentru prima data de Ale-

xandros Lavriotes, la inceputul secolului nostru si au fost reeditate de curind de bizantinistul francez Paul Gautier. Din primul discurs, rostit probabil in februarie 1091, fac
parte fragmentele ce urmeaza.
Eddie folositcl : Paul Gautier, Diatribes de Jean l'Oxite contre Alexis ler Comnbte,

Revue des etudes byzantines", XXVIII, 1970, p. 5-55.

A PREASFINTULUI PATRIARH AL ANTIOHIEI, A LUI KYR


IOAN, CUVINTARE ADRESATA IMPARATULUI, KYR
ALEXIE COMNENUL
1

1091, februarie. Cu ajutorul lui Dumnezeu, impdratul Alexie I Comnenul a izbutit


scape de incercuirea pecenegilor, revenind la Constantinopol de la Choirobanchoi

sd

sa-i muitumim lui Dumnezeu, marite imparat 1, caci este bine sa

Ii.cepem cu Dumnezeu <cuvintarea noastra> si sa-i aducem 'Inca de la inceput

multumiri, ca si acum ni te-a readus din campania militara, smulgindu-te


din mijlocul ciinilor care to inconjurau 2 si redind iarasi turmei sale pe pastorul si aparatorul ei, spre incurajarea obsteasc5., spre usurarea de nelinistea
care-i stapinea pe toti, pentru ca sa nu se prabuseasca cu totul/ nadejdile
de mai bine. Caci acestea ne-au fost date de intoarcerea ta.
1 imparatul Alexie I Comnenul (1081-1118).
2 E vorba de pecenegii care-1 inconjurasera pe Alexie I Comnenul la Choirobanchoi
asezare situata in apropiere de Constantinopol, intre actualele Kilciik-Cekmadie si EuyakCekmadie. La 15 februarie 1091, Alexie atacase p3 pecenegi invingindu-i i apoi se intorsese
la Constantinopol. Luptele cu pecenegii vor continua insa, la fel de grele, cf. Ana Comnena,
Alexiada, VIII, 1 -5; Paul Gautier, op. cit., p. 9.

www.dacoromanica.ro

p. 19, f. 65

f. 66

IOANNES OXITES

54

p. 25, f. 69

TeC T6v IAAGIV anc6TCOV noAti a01 Tb lazupOv


Kcd. Tic ol'ix Bev &cc
rcpoatncijpxs xcd cpopsp6v; AUTOL yoiiv oi Exi5Na. oi viiv as .8-Xtporprec, (3ocacAsii,
p.c7cUov SE Sew% sig gaXIXTOV xLvaovou xces-kat71 <T&> xotaillp.Ftc, xcd. 1).6vov
Tb

CIOV

ilx060v-rec

6v01.1,0c

g-rpEtLov.

`S2c yap (ler -ccd5.roc xcd. /xLaoa4 erno-razi.et.v gam Tiig &TA -ci)v xc'opav
,. 31 f. 71
icp618ouc,
.871 Si xod. -ciiiv v-ilawv cppov-r64eLv s6et. -cclv dy.cpi Tilv `EcT)ccv pccpc3Ccpcov,
f. 72

iv-cal-kat 7coloc A6yoc ix-cpctycpast, vic Ti.iiv xa.xiliv 'IALiSocc

xpLaT.tccvoi, F.LEXAov Si UnotLevoucn. &et, a-cpccrLorrocLiv r.pocpciact.

6accq l'i7c6p.evov
80C7LCCV711.LaTCOV

X CO'''ily.kpocv ocUoUcrac ;

p. 35, f. 73

cmx jv SE OUSE TOv OsOv avixeaffca OUSE Tdc -rcpcc-c-cOp.svcc Opoiv-ccc CFUVe0,30SEx.r)
XEN. 05xouv OUSE 69a4050, c'aAci =TO: 7c6Sac -11 Opyil ilxoAooDst. xcd.
o6x gp.EXAsv. `Ecaco, psi), XE06. civi)ptcca-coML-ctdcvl. &cpia-coc-co Kircpog,
"4c7A, v*rocv oa xecpcaca...cijc 'Eanipccc <1.Liv> Tb 7cAeov ciyaocL Exu8.6v ir36axovTo.

vijc 'AvocroX:46 Si ()Lai ppaxu Asi4otvov inteXiXecarro.


5

p. 35, f. 74

p.oi:pco -coiv ix4pc7)v cr-rpovcsUeLv iivcoxWe


[Liv iEWplilcre xcveccinc73v, oUSeTco-re
xai Otzceii ncivTac CosoPocAWv. Kcd.
1131
Tb
7:Asia-coy
Tiic
arpaTLac
S'ircocv-het.
`10

L VTOL PaCTLACk TCpO4 p LOLV

Tok ExUaocc Toinolic

971cd, rcAeovCcxtc

www.dacoromanica.ro

IOAN OXITES

55

9
1091, februarie. Pecenegii care ameninlci Imperiul bizantin erau altdclata infricosali de
faima lui Alexie I Comnenul

$i cine nu stie ca forta de care dispuneai impotriva tuturor celorlalti P' 25, f' 69v
era mare si infricosatoare ? insisi scitii 3 care acum to coplesesc, imparate,
din pricina carora am ajuns chiar in primejdie de moarte, se infiorau cind
auzeau numele tau.
3
Dupd 1085. Sub pretextul luplei contra pecenegilor, Alexie I Comnenul impune la not
dciri pe locui Joni imperiului

CaCi, cum trebuia sa facem fortificatii impotriva scitilor 4 si a navalirilor p. 31, f. 71

<lor> asupra tariff/ precum si sa ne ingrijim de insule de teama barbarilor


din Rasarit 5, ce cuvintare ar putea sa depling5. Iliadele de nenorociri
pe care le indurau crestinii sau mai bine zis pe care le indura mereu, sub
pretextul cheltuielilor militare si care sporesc zi de zi ?

f. 72

4
1090. Insulele egeene stilt ocupate de turcii selgiucizi. Pecenegii ocupa pariile europene
ale Imperiului bizantin

Nu era cu putinta nici ca Dumnezeu sa-si stapineasca <minia>, nici p. 35, f, 73v

ca El, vazind cele faptuite 7, sa le incuviinteze. Si nici nu le suporta, ci minia

Lui urma pas cu pas si pedeapsa nu intirzia. A fost luat, vai, Chios ; a fost
smulsa Mitilene ; si Ciprul, Creta fruntasele insulelor, s-au rasculat 8. Turmele scitilor 9 pasteau peste cea mai mare parte a Apusului" ; iar din Rasarit 11 nu mai r5.minea nici macar vreo ramaita.
5
1091, februarie. Grelele pierderi ale Bizanfului in luptele cu pecenegii. Imperiul e redus
la perimetrul Constantinopolului

Desigur, imparatul, hotarind s lupte impotriva unui detasament al


dusmanilor, vreau sa spun impotriva acestor sciti 12, a pornit de mai multe

on asupra lor, dar niciodata nu s-a intors gra s fi pierdut cea mai mare
3 Scitii pecenegii.
4 A pecenegilor, care-si incep incursiunile in 1085.
5 Este vorba de turcii selgiucizi.

8 Locutiune retorica, Imprumutata de la Demostene :

sir nesfirsit de nenorociri".

7 E vorba de spolierea populatiei, sub pretextul necesitatilor militare ale aparArii imper iului.

8 Cucerirea insulelor din Marea Egee de catre emirul din Smirna, Tzachas, se produce
nu mai devreme de sfirsitul anului 1089-inceputul lui 1090. Ele au fost recucerite de bizantini
dupa. prinAvara lui 1092. In acelasi timp, Karykes, guvernatorul Cretei si Rapsomates, cel al
Ciprului, se azvraesc impotriva puterii centrale. Restabilirea autoriatii Imparatului In aceste

don& insule are loc In prima junatate a anului 1093, cf. Paul Gautier, op. cit., p. 10-15.
9 Scitii = pecenegii.
io Apusul = regiunile europene ale Imperiului bizantin.
ii Rasaritul = regiunile asiatice ale Imperiului bizantin.

22 Scitii = pecenegii,

www.dacoromanica.ro

p. 35, f. 74

IOANNES OXITES

56

'Treaty oi58i OtiTCO Tag T'74 aty.cpopaig cciTiac ipeuvijaat TLC, xai liccaetv OcE,coi: xca.
Ti Iv aeparceEccv i7gyyrijaccc. 'AAA& Tec [Lev gpta T.ii ' PCO[Lccicov Ilyep.ovEac 7cpbc
Toii BuccvTtoo &xpOrcoAcc, .4) 111AI ae 41 Xpoaeicc 7C OS
iliv OcvicrxovTa tAcov
86acv iyeviaalv. litLeT.; 8i & rcoAXec s xcd 7TDAAcixcc novhcrawreq eic Tollro 7ceptiaTY11.1EV TO5 XLV8UVOU, TrXtiTrX TICaLV (AOC XprITeC xca aorriipt.cc xoct cppovoilivTec xcci

rcpc;c-rrovTeq irrylvoilev.
6

p. 4 1, f. 76
TOv p.axapiTlv KcovaTavTivov ircicrTao-ac, ili Aoixac .v TO inc'avullov,
f. 76v oi, yap/ 7cp6 rcoAAoii Til"; ail; Pasaciaq xai, Tip cipxilv &E.Loc xai Tin, c.,Yilv ecno-

Aaocrcev. oiSToc, Toii OUvvcxo5 yivoy; aTpaTeticravToc xaa'illi.(7.)v, noiotc OrcAotg

gxpirsaTo; Iloiouc 8E

110-poccre

cup.i.Lecxoug, TcpecrPeia4 etc g9.v-t)

crTaAo3v

xat

Olcsaupok xpltLciTo3v gavaMo-xcov xal. 7TiV1Tag rcpocp&crec -col"; rcoAki.cou iEovuzi4o)v xai XCCT 05vvo3v 05vvouc Orc)gow, gig Up..64 Zx6,5a6 xaTec Zxu&iiiv
xai eTkpoug Tok Ilifi:v TcoAellto.yrciTouc xccTec Tidy ixeivocc oixeLoT&Tcov; OUxi.
Tijc Toii PacrcX6o); 7cEaTecoc gpyov ca TcoAAca p.upcdcasc ixeZvaL yey6vacrc s&xpocrc
TcoAAotq xcci ixTevei. npocseugi TO aeZov keullevECITCVTOy:

www.dacoromanica.ro

ICTAN OXITES

57

parte a armatei, sau chiar pe toti ostenii. $i din nou, cind lucrurile stau
astfel, nimeni nu socoteste necesar sa caute si sa afle cauzele nenorocirii
si s incerce a descoperi un mijloc de vindecare. Ci, hotarele imparatiei
romeilor au ajuns sa fie catre rasarit acropola Bizantului, iar catre apus
Poarta de Aur. Iar not staruim sa consideram si s5. practicam drept lucruri
folcsitoare si salutare acelea pe care savirsindu-le in numar mare si de multe
ori, am ajuns intr-o stare atit de primejdioas5.13.
6
1065. Constantin al X-lea Ducas a reusit sd-i invingcl numaz prin puterea evlaviei sale
pe uzii care ndvdliserd In imperzu

Yl tii pe raposatul Constantin, al carui nume de familie era Ducas 14,

caci nu/cu multa vreme inainte de a to sui to in scaunul imparatiei

pierdut si cirmuirea si viata. Cind neamul hunilor15 a pornit razboi


impotriva noastra, de ce fel de arme s-a folosit el? Ce aliati a adunat, trimi-

tind solii la straini si cheltuind tezaure de bani si spoliind pe saraci sub


pretextul fazboiului si inarmind huni impotriva hunilor, asa cum voi inarmati sciti impotriva scitilor 16 si pe altii care sint dintre cei mai inversunati
dusmani ai nostri impotriva celor care le sint cei mai apropiati"? Oare
distrugerea multelor zeci de mii dintr-acesti dusmani n-a fost rodul credintei
imparatului care si-a atras bunavointa lui Dumnezeu prin multe lacrimi
si printr-o staruitoare rugaciune ? 18.

13 Este vorba de sporirea clarilor impuse populatiei si de intentia Imparatului de a


confisca, pentru acoperirea cheltuielilor de Inzestrare a armatei, bunuri ecleziastice.
14 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).
15 Hunii = uzii.
16 Neamul scitic al cumanilor impotriva neamului scitic al pecenegilor. Acest procedeu
a fost intrebuintat de Alexie I Comnenul.
17 Aluzie la alianta lui Alexie I Comnenul cu unii dintre turci, de pitd3 cu sultanul
Niceei, Aboul Kasim, impotriva altora, ca Tzachas, emirul din Smirna.
" Cf. Attaliates, Bonn, p. 86 ; Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 113 116.

www.dacoromanica.ro

p. 41,

f. 76

f. 76

3HNNViI 0 3HIJAV.1.313

OVddON,Oc1X:-,VI

viaxaxia

901

(1) A

TR 1\1!-I dlt.
5(10110T1 C313 ti..11tf.A wools, AC91.o09 X 1XJ A('9
ncrn..fopprioLdT? mni no-nymcb 51,o 1170911l.dr,tdx2n3 pox nip, rchou -

Ac9dAAn0

A(9X37N1)191

TR

nkr,rtinx modcpX 'ncoinomp lel


59 t'41 too33170d1DX3 5)o9o1d)o3 o 5rI31(197od
a 3913X aL 513d9011. 50d3L &(9I. 0 MOdllf,1
19133 SOTICOdd,.. 513
'AM)118;o1d
C311.

LO1

nolcood,Tri nknit.d13 57o9mdt-tx pox 5)o9cpR33n13 5(9/ 6nkn3 p.t?


39kTI
AC9A3r1kd1L, TR moitp) Ti..)ox 57031131 170x dlai) 543
10 1131-I 101L10( 531197131LI. m1 13109:0E) 031.1 531n?Tyx dp
1 liOX
31, rOx 101)06 odd)? TR
9
31y33
ponnoR
:too
'eooDbut 501101-1
5)odI3X
Ma. 13x19)od
'3Dk1(3.84 51o.1. (3 193
rtol cioda.n, 510 31C1Cb3e1t19 170x ILL 3913X3 6-mT1ct-dxo3op 70d1.33L 5o437-19313d33t..3
532 nox ddlo,G, 5)01.) 513 91 60383IL Tty(IL? Po),oddnD thi iTxunod 5onTriclorin.Godn.t. .
x(l0 513 e70dx70-r1 TR 5ki, 5)93x10 5703ono3.n0 oixwpaq 701 7oc13X331.3 51o33Xrdd d701.
5oR1d3r1 1. M ncoxiv.cood 5IL933e7o1ile10 Maxpo 5)plrid) '01,37,1? pox oz. (lcbcadx
ctoicoo
113
x?
noirpo
33
0,
nolak
.G6IA.x
Lacpoi.mdkivx
nc9dv04J
5r13y197o4J )02,31-1
A3Tlf 50

5ctoa,

Mfa.

5noxfm)i)o11

d(?

110x
(1370,172 5)0 3 .9 X (961(.. 1139 113 61,
1X191A70dT
thC2
noi-coo 57o303Lod2t. 50i7oRA.)od, TR 5oddr19 U.1 ti.yotriTthoat. .-4X11.1.3
A
d701 513170d pox 5913cly7n 5odc9/3
5o7dtr131,32.33 choA.
(k11 toodriGI. ncol.w ',Rx
nox
51oN(x0
Aftt,..epox k 5(ki, 5)o1lf
5ockad/oriolcodat.
t(.1do3 (31 1701.13 510too11.91dZ

92, 1101(10.1.

(4)11610V

1d331..

17).6.97)9C:)31.0

5ooi

www.dacoromanica.ro

IOAN SKYLITZES

Originar, se pare, din Asia Mica (tema Tracesienilor), Ioan Skylitzes a trait pine

spre sfirsitul secolului al XI-lea, deoarece in 1092 un Ioan Tracesianui (identificat


cu el) dedica imparatului Alexie I Comnenul o opera juridica. A ocupat inalte demnitati : curopalat, drungar al garzii (Spouyyripto

T7lS

(31yAld. Georgios Kedrenos it numeste

Ioan Tracesianul.
Opera sa istorica, intitulata In original D'ivoLing icrompt.Civ (Compendiu de istorii),
relateaza evenimentele dintre suirea pe tron a lui Mihail I Rangabe (811) si aceea a lui
Isaac I Comnenul (1057), respectind succesiunea for cronologica. Partea cea mai valoroasa. a operei sale este pentru not cea consacrata primei jumatati a secolului al XI-lea,
pentru care a folosit izvoare necunoscute astazi si, in parte, traditii orale si amintiri
personale. Aceasta parte a operei lui Skylitzes este considerate ca izvorul istoric fundamental pentru epoca respective.
Opera sa ni s-a pastrat incorporate in compilatia lui Georgics Kedrenos. Unii
cercetatori socotesc ca partea pastrata sub numele sau, referitoare la evenimentele
dintre 1057-1079, reprezinta opera unui anonim, desemnat indeobste sub numele latin
Skylitzes continuatus i care parafrazeaza pe Mihail Attaliates. Recentul editor al acestei
opere bizantine, E. Tsolakis, socoteste insa, bizuindu-se pe traditia manuscrisa, pe
marturia lui Ioan Zonaras si pe analiza filologica a textului, ca autorul acestei continuari" este tot Ioan Skylitzes. Tot Tsolakis arata ca nu numai Attaliates, ci si Psellos
a fost folosit de cronicarul bizantin ca izvor pentru aceasta parte a operei sale.
Edilie folosia: E.O. TcroAdmil, 'H auvexcist .rcig Xpovoypotcp1occ Tot 10AVVOU
xuX(-rcrt) (Ioannes Scylitzes continuatus), Tesalonic, 1968.

CONTINUAREA CRONOGRAFIEI
1

1059. Isaac Comnenul incheie pace cu ungurti si pecenegii. ZdrobeFte rezistenta sefuluz
peceneg Selti cape refuzase sit se supund

Fiindca ungurii au stricat pacea cu romeii si pecenegii s-au tirit afara


din birlogurile in care se ascunsesera si au jefuit tinutul din apropiere, imparatul, pregatind cele necesare expeditiei, se duce cu toate fortele la Triadita 1. Acolo, primind soli din partea ungurilor, dupe ce a intarit si a sanctionat asa cum se putea pacea cu ei,/ a pornit asupra pecenegilor. Acestia
erau impartiti pe semintii si clanuri si toti sefii for supunindu-se imparatului
aratara sentimente de prietenie si de pace, numai Selte nu vru sa intinda
mina imparatului, sprijinindu-se pe baltile Istrului, in care se refugiase si pe
stinca prapastioasa de acolo. Increzindu-se in ele, iesi si in cimpie, cu dorinta
vie de a da lupta cu imparatul. Nu si-a luat insa dupa multa vreme plata
nebuniei sale, caci, dupa ce o mica parte din oastea imparateasca i se opuse
in lupta, el o lua la fuga si adapostul sau fu cucerit si nimicit din temelii.

Iar imparatul, dupa ce 1-a pus pe fugal si 1-a nimicit cu des5.virsire, pornind

la drum inapoi si-a asezat tabara la Lovitzon 2, linga colinele de acolo. Si

cum a prins sa cada asupra taberei o ploaie deasa si ninsoare inainte de


vreme caci era in luna septembrie, ziva de 24, cind se praznuieste de
crestini sarbatoarea sfintei protomartire Tecla mult necaz si pagubd
Vezi mai departe p. 121.
1 Azi, Sofia, capitala Bulgarici.

2 Azi, Lova.

www.dacoromanica.ro

P. 106

P. 107

I C S3NNV

09

Skyy.o2.z.

XX 5(939C9X

170X

y 55.'119

Z.L11A213 3 S

211A? CV( 39

91 .A9X11()11XC319

t4.

31

d70,11.

59=2

A033X9 X9/011 1XX AWL nsolnothou 29 5(1923101. (:)1 dx 139 17:1x Ma. drI9 d '6) loroink
pox choaqo solo (-13x lo '531notoil.kn1 01 AU.) kdd?aDon? Az
iaLa oy 'wow; 33 X601:
A1097031.
lLy X33 VOX 1/1 1013311.1731.3 n(721101011.
5-,ododo pox 59/v91-113X 9n31
ncr1lp11n31
.7
33
o
pox
Amt
3111
.nold3choo.L. 5kyo19rtoir,
5.,d1371 n3.A. nTri 5k
ncoa.adnA Alf.Xcoxrop
ne-19dloy 3 1318. 0 5r,l3,(19/71 5(1019131(3L 33 MJ. thrbolou douf &Tyr 911.9 9 X AV1

joli

,131\1
707130 A(91 t331L9 A()1A9X
no13 39 51LX1& 5knrion3A. X3
79139d rri nod): 0 310.mod 659 AoDo Jr1 (h.t r1 13x1 5k1po1 Tbovoixx 41/16.93A154 A3.C911 ,R 1(00 k /0.01309101L131002 1011=9 ILI ti.. '3913d(.90d3L 3A91.3`I
593q O d 59310mo 5on371109o1oy 5z;213 3a. Lnay Stt noAramaq dr= 70 AOdx771 ro, 3X to
-n3vc31-1 AIIZ 33 X20 59voirop 599c710 01 'eoptrinD Tocop AO1T1300d1L 5L&1 SU.Dritoyy.rri
Ao1n. 413d/31001XX SfAX91 VOX A(91 tl k A(9471kA31.3). upp d z
1/0X (97111 d '101 a 9 70X33
pq
119x
0)1
mpon
n?
61 Ltd3drinD
"CO191d
6)30
m1 (b11XXXIL M91 esrmd3Xry11
801 2:q mi 11:(y71999 51u. codu 59dnidi071oi 0 5-,oot3
3d13),II. toDID1)00ox

811

)193

dRA3R AO 50911

Skz. 5oride

'd

6a 3g la 139 110X X A!./.. AkI1d1 410M911X1391


A(91A9X ncol. 2d33L. A91
nod19l. 92.z. mrny not nod199dloorl lima 3y nol not kz.t.apxoav, pox (10d3,93,loorifnoi
c

ft0d9(1)(LXIN 901 a 4G0I101310010 01 M91 0 A(c)(;,l 45043 5093.1 33 VOX 10120 9X9
A9X10 1)ox 9(71
ncononli..)o dsisqn3dt.r,t3 no lox 2 oat. kv.t.ciy d31.D
ist.aLlioa.c.
701371 5G.1 5.131 nsx.00lop 5k not
nod19l eq.go71.d31t. 9 oy 51 501odx)orl pox 5191:J119y
o ck 5 5X1/1091(9)(7013 nki no)19)o m9o1od31:
51on713d3Loi2o pox '51.9drtd
'5)o.vp11 a no choly o5n F.. rrikcb pox 5nopor1(7d pox oy owl 59 5991 57)199 A.99 51919oo
x Lux ncol. o1oo93 5cr131nd)po pox 01 59 5XJA97134 I9 4M9 AGO. 31 ,(1.11:9X011y D.1
n013y pox nol tuionoolog txlm d 'no miqv 5rotpy nodlritv.qf pox rip 2d31c.
691 nod19l,, rooplo= n.9mdGky3L3 tnod.glloi.r oixtopo3L3nrt3 d1oA. 01 tvg3 59 ' 5(7 io
5319923 403.6(101143i-j312 523 ct,:,4 XLAOX
d 5XV,O1 A(9711XXT1 dRAIO M9 pox ou. 'A(n1917-13y
70(310W 33 511 molcpo xr,ko )olo X qt..192 mry.L9oa. )opi3Orlioodaii if37-v Skx3noooDD30
pox 5k1977
50RXV( 3913dCf..913 1XX MOIL 91 dIL 0 (119 A9X 0110A(1.11(11(33-XX VOX

nr-holau

nn

www.dacoromanica.ro

DOAN SKYLITZES

61

s-au abatut asupra oastei. Si aproape toata cavaleria si cei mai multi dintre
cci ce se aflau acolo au incetat din viata, din pricina frigului si a ploii, caci
erau neechipati si luati pe nepregatite. Au disparut pe neasteptate si alimentele, fiind luate de valurile riului care s-au adaugat <necazurilor> produse
de vremea rea. Cind aceasta s-a potolit putin si ninsoarea a incetat, imparatul a iesit <din tabara> si, lasindu-i pe cei mai multi linga riu, s-a oprit
la umbra unui stejar impreuna cu citiva dintre comandanti. Dupa o vreme,
producindu-se un zgomot inauntrul stejarului, imparatul inainteaza putin,
cit sa nu-1 ajunga arborele <daca se prabuseste>, iar acesta, smuls din radacini, s-a pravalit la pamint. A ramas mut imparatul cind si-a dat seama
de ce dureros sfirsit era cit pe ce sa aiba parte. Ceea ce se intimplase nu
era insa de bun augur, ci preludiul loviturilor pe care i le prega.tea soarta
si semnul prevestitor al celor ce s-au intimplat si al pedepsei. Multumind
lui Dumnezeu pentru ceea ce se intimplase, <imparatul> a inaltat in palatul
Vlachernelor o biserica de o deosebita/ frumusete 3 cu bramul protomartirei

P. 108

Tec la.
2
1065. Conflictele imparatutui Constantin Ducas cu uzzi care, trecind land, ndvdlesc in
tmperiu. Intervenfia dzvind salveazd pe bizantint

Iar in Apus, catre a treia indictiune, pe cind comandau tinuturile din


prcajma fluviului Istru magistrul Vasile Apokapes 4 sif magistrul Nichifor
Botaniates 5, neamul uzilor (o semintie scita si acestia, mai nobili si mai
numerosi decit pecenegii), trecind Istrul in masa, impreuna cu avutul lor,
in cora'bii lungi si in monoxile vi pe burdufuri din piele, invinsera numaidecit
pe soldatii care be impiedicau trecerea, adica pe bulgari 6 si pe romei si pe
ceilalti care erau impreuna cu ei, iar pe sefii lor, pe Apokapes Vasile si pe
Botaniates Nichifor, i-au luat prizonieri si-au umplut toata cimpia de ling5.
Istru. Caci se urca poporul cum ne asigura cei ce i-au vazut la vase
sute de mii de barbati buni de razboi si dirji in lupta. Si o parte a lor, nu
cea mai mica, despartindu-se de ei, a navalit ping la Tesalonic si pina. in
Elada insasi si au devastat si au nimicit tot ce au intilnit in cale si au
luat o prada uriasa. Dar venind pe neasteptate o iarna grea, cind s-au intors
3 Cf. Attaliates, Bonn, p. 68; Ana Comnena, Alextada, III, VIII, 8-10.
4 Despre persoana lui Vasile Apokapes, vezi N. Banescu, Les duches, p. 84 si urm. Pasaju I din Skylitzes referitor la cei doi comandanti ai regiunii paristriene, Apokapes si Botaniates
a stirnit o disputa. Intre cercetatori cu privire la structura administrativa a Paristrionului si la
functiile si atributiile celor doi demnitari. Dupa. unii, Apokapes era guvernator al Paristrionului,
iar Botaniates un simplu general, trimiss-lsprijine in luptele cu navalitorii din nord. Dupa altii,
cei doi erau fiecare guvernator intr-o tema diferita. : Paradunavon-Paristrion, Sirmium sau Bulgaria. In sfirsit, P. Diaconu a propus o noun ipoteza Paristrionul era impartit in dou5 unitati
administrative : Paristrionul de est, condus de Botaniates, cu resedinta la Dorostolon (Silistra)
si Paristrionul de vest, condus de Apokapes, cu resedinta la Serdica (Sofia). Mai plauzibila
pare s ramina. vechea interpretare a lui N. Banescu, potrivit caruia Apokapes era ducele Paristrionului, iar Botaniates al Bulgariei. 0 prezentare amanuntita a controversei, cu Intreaga
bibliografie, la P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 82-99 ; vezi si I. Barnea, DID, III, p. 133 134.
5 Nichifor Botaniates este viitorul imparat bizantin Nichifor al III-lea (1078-1081),
cf. N. Banescu, Les duches, p. 28 si urm. ; vezi si nota precedents,.
6 Prin bulgari trebuie Intelese trupele din ducatul sau terra Bulgarie;, prin romci, trupele
bizantine trimise din Constantinopol, on recrutate din Paristrion, cf. N. Banescu, Les duches,
p. 90 si 142 143 ; I. Barnea, DID, III, p. 134-135.

www.dacoromanica.ro

P. 113
p. 114

SaNKVOI

Z9

SZZ.1.17.A.35

n(fikvdlo

39110d3X3 17)X 1170131( 1139701ek xcio


In(07113x 33 (01.31.31L1631L 5310X 6)1(1(=
319 d1f. 50 5001 500631369 63619331.9 'AO 90 A011071
'Io1di01(1(70 reop pox 701
oo3116)18 11033XD novodpo? J.Aratio, 70 110X 56)X01903 513 1A.tf. el(p(0141-136711f. 3610:11.?pox
33 5931(10704 0/170#A01I. A3T1 50 1d= 001 Cl071900.y1L 3v0oXD.
03) '470
70
M01.97),17)X
?g
1)0910
VOX
413norikRlf toplimdi-0
cLG)p
513717,)110R
),07101 500X 17)A136)?
9 nx 3.1.9at d 50
56) 4371 531111 /1013)(3 M01 Ac01)?7iC01(101\10 102136
'd)o1
pox noa. j0 110\0 591n)03L neyrillocht.
5M 10143,9 Lyri
4n371k4o3 501r7iffcaox10

0,

- -4

'4

nmddr.Goano

-a

911

Ti

nri

n9X03 .114,070`70170d7D3t11n10 531nr3t10 dT.A. AoLoripodlop


'0160)3d9X0112 pox 50n70Xtpri70 137t933 A19701L GL 6)61.91( 519

5943t.. nU.a.cooDol

nmi

n(031n70n3 01 50.Glky3.

VOX

11701X101371

50033y1t 014093y00d3 0 33 5931(10x1.) n7033)93d1t. 59431


5mxvoi...0? oilodnaq 5m A010 31 Al3X.A.3113dral 5t;101.9m
37ox 'lloxi31.07o1)ox Touoa.c. 5101901 510y131903.L10 70loalo:1.3 pox oidlp..x13.6, -03choX
3g 01 5043 no pox x).ig
Imori cbpit. 5003n? M01910 dR)?510 393 '01709()
01901 59d3t. n97-191d0lt. ncoi, nmpoxfoomp 1wd37ik99 non3710nilkdd13c.3 113 51o1(1(03.t.
1934371
'n103d7o.A.xciog Lt9c1. 33 Att.]. 31 ALcxlod0 170X AIA.1 0016033X9A1 3i3j1,6G?A09
33
0
01
1( ,0(13710.13
116)111701L.
56) 50X6)213Cb
,U.3311)0 chpA. (3)01f.
kIN nc0d7c1)
5931(19104
170X 504X91'() 013699313 VOX )21j31R 013)(1(
19131 Ski 50331(197od pox 3431.c. n91
n01.t.92.. 59 10Xx70dodlox 110113V0X 1 AlA x9 n1A AIR 'f1190,0411. 00 500131(11. 11(91 601)0X3
Io1nox1CIA311. mr1c011rd19 50n3710)703t..3 noin7o3,.G371 43.00 pox 5i0xyo3L 771197'
/113 13Y.2.1.? 5(91L0 r-1.37.1 0901 M019 chOdR67,) A6)1 dl.C. 50 )1901 10.19 tx.y1L .6' 1%9 1(13331L70 '439701
&a, liirpolol 33 ti.n3x97otho3L 501n9 90197) pox 1d33.L. 5k1c01.70nn9 n0n371on3xn0d
no1zd10 dR 0 101)071 531/10.GY390611. 53,01 A00,(I1..33 6)1 13,(19)0 41 31 no31
m0no71 mDcodi-cly pox no1 5ri0n.03 591k7O3.L. Alls..1 'n7013xmao70 531no)pdcb 56) 30 11371
53697-134 nmirpo 531mod713 10361X9 noa, noda.sq, xlpd3Epolg '10r 01 33 nN613vid33.L.
50.Glky3t.. m71v 31 17)X 6)7110X 5101 31 510637113X70601L. 00a
6? 510 VOX 7)1111101.1 X 510
X 011.701.)V 53190.713y 619 elk (03L10 '01110y 0030 01 111031. '0011971109)a.d3 1101313V the/
50? 5C1010.02.1.70 o 593)00rd X3 411(0.1.1131)1L. nr331,Dkn Sry33.A.A.rdrat. 6)1 31 at. 13.6,1./..y ox
lARIk

30
ry

/51oZdfne? nmscoo

5901

--

41

34

()03300111( t).A31X? '01)091:..1011.3 591970 5031L 50n371903d031.7100 701371 X9


pox
5kn37F7I1d131nnD '5r32drx evox &cc., tood97ILI. kr)pd)? 5101 113 Mviodnoa
ncond
510n371ontkx93 nma. A(-990 50#1.2.y1L A0X116)1170ci19 Op19131.3 n0163)063 31ox A03.13079
,6)ry
n90 tiRrioaf..D Loyd Donrcbf M0J-coo,i7ox 31109 ql..X 319(2 lon?gtvri ?
17:A137101LT
31 VOX (a mx01030 5:00r,t.G, 7o1 701c.191d70X
016)6130, I\ oa 33 59sv9ood 6)1 6)30
911 9.0,93 51(.1 50Epo9ood 0103d93L331 3d2a ?g pox 5m3I.;..y3l..x3int,ti-97)1 nr.ortori?..k.
1)DX 71619(09 (*)1 6)30 11709009.6111.3 re(V, VOX 531tIlt.. 56)X11.70 1\1037i1A.903.6' 01
50110/31 A.0.(? 1 0140 17)X la 901 50rowod id= 91 1013.G 7013d3D93 01 MOLL
'moD3ca3n7p ii3df pox 11.1 901 5oinoZd?? 1taz.01 pox 3d33.e. 01 013.G A 10134101(93 01

6141103

'd

601341

non31-19mxxiat?

H A.0.0.90(3

1101 110100101. 9 Od.a3)( A 6)1 '13)(1974 VOX


oloo
n)OdmX 53111,0d7)Y A7/90714
5111.1
rTi 023X 51.A.X1t 701. MT)11011(9c1 IL11066? 4739
pox nmlyrico.qf
VOX
1 VOX i3.1/9 100X nm1901, 1dX37i not oth-139 1070&0131
XI:771719
AFL
33
91
pox
nmdi.E.Thox
7010)0)(Ink1 5013 11371 \01X3
no311kxx.kci9
AT11X13A1 ',A. A? 6)1 51 6 ,10 1313 5k1 5U.X17iD0X '5(93931X
910 93,(1 0III\ m1 OV (1

33 AC01clo1 531111 101371

www.dacoromanica.ro

DONN SKYLITZES

63

la ai lor au pierdut nu numai lucrurile straine luate, ci si pe ale lor, aproape

pe toate. $i s-au inapoiat, nefericiti, in tabard. Iar imparatul, aflind de


multimea lor, se supara si se intrista, dar cam intirzia s stringd oaste si
sd arunce impotriva lor forte capabile de lupta, fiindca dupa cum spuneau
unii cruta cheltuielile, cad era, cum spuneam, avar si punea banulinainte
de orice, iar, dupd altii, fiindca nu indraznea sa se impotriveasca unei puteri

atit de mari. Intr-adevar, toti sustineau cu tarie ca multimea dusmanilor e


de neinvins si tuturor li se parea izbavirea cu neputinta si cei mai multi

indemnau la emigrare. Dar imparatul, trimitind o solie la cdpeteniile/neamu- P. 11 s

lui lor, incerca, pe cit era cu putintd, sa-i ademeneasca si sa-i potoleasca,
trimitindu-le multe lucruri atragdtoare si incintatoare. intr-adevar, pe
unii dintre ei i-a primit cu daruri imbelsugate. Dar neamul fiind foarte
mare si, din aceasta cauza, navalind zilnic ca sd-si procure cele de trebuinta
in multe regiuni din Bulgaria, a ajuns sa impileze chiar si Tracia si Macedonia. 5i imparatul, neputind rabda cele ce se spuneau (caci era batjocorit si
ponegrit pe Ltd, de toti, ca fiind zgircit si meschin), iese din capitala si-si

aseazd tabara lingd locul numit Choirobakhoi, ducind cu sine nu mai

mult de o suta cincizeci de soldati ; din care cauza multi se minunau cum
de a indraznit sa porneasca cu atitia bieti oameni impotriva unei multimi
atit de mari. Pe cind el facea astfel de pregatiri si chibzuia cum s stringa
armata, sosind unii in fuga au anuntat imparatului eliberarea comandantilor
si nimicirea intregului neam <al uzilor>, spunind ca sefii acestora, imbarcindu-se in luntri, au trecut Istrul, iar multimea ramasd a pierit cu totul de
foame si de ciuma si invinsi la rdzboi de bulgarii si de pecenegii vecini,
totul facindu-se din vointa lui Dumnezeu. Caci se spune ca imparatul ne
mai naddjduind de la nimeni nimic, poruncind poporului si lui insusi post,
a f5.cut o lungd procesiune, pe care el insusi a insotit-o mergind pe jos, cu
lacrimi si cu inima zdrobita ; in aceeasi zi s-a aratat acelora dintre uzi care-si
aveau tabara la Tzurulos 7 o multime de ostasi plutind prin vazduh si care
s-a avintat grabnic asupra lor, aruncind fard incetare sageti, incit nimeni
dintre ei n-a rdmas nevatdmat. Iar imparatul, aducind rugaciuni de multumire lui Dumnezeu si Maicii Domnului, a plecat de-a dreptul spre capitan... A gasit-o si pe aceasta/ plind de uimire si aducind jertf5. lui Dumnezeu p. 116
pentru mintuire. Dar toti socoteau ceea ce se intimplase numai ca un semn
dumnezeesc si puneau totul pe seama pietatii imparatului fata de Dumnezeu,
care s-a lasat induplecat de virtutea si smerenia imparatului si de cucernicia
fata de dumnezeire 8.

Citiva dintre acestia <= dintre uzi>, dupd un asemenea dezastru,

venira la imparat si, primind pdmint din domeniile statului din Macedonia,
trecurd de partea romeilor si devenird aliati si supusi ai acestora ping astazi
si find socotiti vrednici de ranguri senatoriale si ilustre 9. Si era atunci al
saselea an al domniei lui Ducas, indictiunea a treia, anul 6573 de la zidirea
lumii ".
7 Fortareata bizantina. din Tracia rasariteana, azi Coda.
8 Ca multi alti scriitori bizantini, loan Skylitzes se complace si el in acceptarea unor
asemenea explicatii mistice ale evenimentelor, care maguleau curtea bizantina, dornica sa-si
arate cu ostentatie pietatea.
9 Titlul de ilustru (lat. illustris) era acordat persoanelor de rang senatorial.
10 Pentru intreg fragmentul reprodus aici, cf. Attaliates, Bonn, p. 83 si Zonaras,

Bonn, III, p. 678.

www.dacoromanica.ro

64

I JAN NES ECYLITZES

p. 166

'Ev 8E -c-oac IrccpocxectLevcccg Tp 60.71 'rob la-rpou is6Aeccc TWV as-pot-N.6)1.6v

iviskynAvcov ola 8h plaiv Ezg atobor-Lv Arx143codvro)v, aTkAAETca O pecrTcipmc


Nicr-rcop, so3Xoc yeyovk -roi5 IscerpOc TOU f3c(crcAicoq, 8o1!) TWV ficycatpicov
Ovc4LoccrOtic, xcc au(ipcov-hacc; TW Tarok (Lc 61.Loyve.y.ovc, Iloc-ccvcixocc TcAiiocav O7cAcaDivTic eig TiV pccatAiimucrocv nocpocyi.vov-rEcc. Kccra.&etvocc si Ta 67cAcc
iyxiAn011evoc 114) Iv ,IXAc.oc TO5TO 7COI)CYOU. iXeysv, EL 1.2.4) -rOv AoyoDi-clv Ncxl-

cp6pov ix I.Licrou nocirrociv lac xocv6v ikapOv xoc6 roAetz.cov xcati.cx6v xoc ccirrbv
OLX OAlycc Aun-haccv-rcc xca Thv aUTOU nipcouaiccv 8.11.1.iiicsccv-rcc. 'AAA'O PocacXek
OUx i7cei..&ero &nett EOCUTOV 'Cat; CC 1) TO 5 yol-reicac xoci. c'ercCeTcac ix8e80.)xe.)4.
(0 8i Nicr-rwp inci3ouAsuOttc UTLO T(.7.)v axikov OCTCOCVECTTOCTOCL REY ixd,3ev, X71)el-cct. 8E T4)V TE Mccxe8oviccv xoci. Opo,niv xoci. Tdc napaxetileva -rij4 BouAyccpi.occ
xca et;
Tc73v flocsrtvc'excov intozo)pe:.

www.dacoromanica.ro

DOAN SKYL1TZES

65

3
1072-1073. Revolta vestarhului Nestor, ducele Paristrionului

Iar in orasele asezate pe malul Istrului stratiotii erau nebagati in

seama, neluind deloc parte la administratie ; este trimis vestarhul Nestor u,


fost slujitor al tatalui imparatului, fiind numit duce al oraselor paristriene.
Si intelegindu-se cu Tatus 12, ca unul ce nutrea aceleasi sentimente ca si el,

luind cu sine mai multi pecenegi inarmati, s-au indreptat spre capitala.
La ordinul de a depune armele zicea ca nu va face aceasta decit dad. logofatul Nichifor 13 va fi indepartat ca dusman obstesc si vrajmas a toata
lumea si care-1 necajise si pe el nu putin si-i confiscase averea. Dar imparatul
nu i-a dat crezare, cucerit o data pentru totdeauna de amagirile si inselaciu-

nile aceluia. $i Nestor, deoarece ai sai unelteau impotriva lui, se ridica de


acolo, pustieste Macedonia si Tracia si tinuturile invecinate Bulgariei si se
retrage in regiunea pecenegilor 14.

11 Despre persoana lui Nestor, v. Banescu, Les duches, p. 90-92.


12 Tatus este o cunoscuta capetenie, probabil pecenega de :a Dorostolon (Dristra,
Silistra), citata de Ana Comnena, Aleziada, VI, XIV, I unde apare ca Tatos". Dupa. ce
N. Iorga a vazut In el conducatorul uneia dintre primele cristalizari de stat romanesti, In
literatura noastra istorica s-a iscat o vie disputa In jurul originii sale etnice si a formatiunii politice conduse de el. Asupra acestei chestiuni vezi I. Barnea, DID, III, p. 139-146 ;
N. $. Tanasoca, Les Mixobarbares et les formations politiques Paristriettnes du XI-e
"Revue Roumaine d' Histoire" XII, 1, 1973, p. 61-82.
13 Logothetul Nichifor este cunoscutul om de stat din vremea lui Mihail al VII -lea
Ducas Parapinakes, numit si Nicephoritzes. A fncercat sa instaureze un monopol al griului

in Bizant si s-a facut detestat printr-un regim de aspra fiscalitate,

cf. G. I. Bratianu,
Etudes byzantines d' histoire economique et sociale, Paris 1938, p. 141-157.
14 pentru intreg pasajul, vezi Attaliates, Bonn, p. 204-206 si Z onaras, Bonn, III, p. 713.
7

c. 2278

www.dacoromanica.ro

P. 166

MIXAHA 0 ATTAAEIATHE

[ETO PIA
1

p. 30

Ex6atx6 SE, oi)c IlccrLvcixoog Bev 6 8rit.i.687x A6yog xocAsi,v, TOv Icrrpov
Tcccyyevei Stcci3cfcv-rec (LET' ol!) rcoM., TOT.; Pov.,ccixac iyxccrecrx4p.koaccv TOTCOK,
Re0."67cAwv i7cL8pop.ilv
yboc &TO. ncialc (LAX.% &rcLavilivri; xai Tkxvrjc

'r

v,
9v xcd -rriv a'cAX-riv 8tayury4p, xeci 1..t.tapopocyL6Sv 668cgiclic

ilax17x6c, xoci piov gzov TO ev eotupacio,c, xat T64.) xat past auvexik
v.uaccp6v 8e Tri 7cp6q

TO

SLc

Cenex6Revov.

p. 37

'ETcap,9-0,6 oiiv O PaatAzbc Tag kwriikEv etroviatuicai Ts xoci. npo-rap-ilp.cLat,


7CCOcr-rpecT4 Toii-rov sic 'd'v wc7)v ivocv-rEcov iev6aD-co. 7CGCpetiflOhv,
ETEpOt Sovcip.,EL EwOL StiV al-pa-nay ioyxoaoc. invrpiTcet Si xat -rOv -rclv BouXycipw,
o-ocTpOutly Chv 8e oriToc 'rag t.Lovocxok ()Iv xovreL7Leyi.thvoc ixTotacec, 86E7? 8E

86yilac tit

SLE-n-rovLivoc xai SLOG TolITO 7cp0cnlAcop.ivoc -rag

www.dacoromanica.ro

[.1.4)

Tcpoai(xouat.) avvCcpocaBty.t.

MIHAIL ATTALIATES

Nascut in prima jumatate a secolului al XI-lea in Attalia (Pamphylia), Mihail


Attaliates a detinut importante functii In statul bizantin, in calitatea sa de eminent
jurist, sub imparatii Roman al IV-lea Diogenes (1067-1071), Mihail al VII-lea Ducas
Parapinakes (1071-1078) si Nichifor at III-lea Botaniates (1078-1081). A fost patriciu, proedru si magistru. A luat parte la expeditiile militare ale lui Roman al IV-lea
si Mihail al VII-lea. A alcatuit un compendiu juridic (1072). Ne-a ramas de la el un
vestit Tipicon ctitoricesc pentru un azil si o manastire pe care le-a ridicat prin 1077.
Nu-i stim anul mortii.
Opera sa istorica, scrisa prin anii 1079-1080, cuprinde naratiunea evenimentelor

dintre 1034 si 1079. La baza ei stau mai ales amintirile personale ale autorului, de
unde si deosebita ei valoare de izvor contemporan. In schimb, opera este conceputa
ca un panegiric al lui Nichifor Botaniates, pe care-1 infatiseaza in culori exagerat de
frumoase. Scriitor arhaizant, Attaliates a avut drept model pe istoricul Agathias, al

carui stil 11 imita. indeaproape.


Edilie folositii: Michaelis Attaliotae, Historia. Opus a W. Bruneto de Pres le Instituti Gallici socio inventum descriptum correctum recognovit I. Bekkerus, Bonnae, 1853,

ISTORIA
I

1048. Pecenegii trec Dundrea, neivalind in Imperiul bizantin

Iar scitii, pe care limba populara ii numeste pecenegi, trecind Istrul P.


cu tot neamul lor, nu dupd malty vreme si-au asezat corturile pe teritoriul

30

romeilor. <Erau un > neam care in locul oricarei alte stiinte si arte s-au exer-

citat in incursiuni armate, si-si petreceau viata minuind neincetat sabia,


arcul si sageata. Erau respingatori prin felul for de viata si in toate privintele ;

nu se dadeau inlaturi nicidecum de la mincari spurcate 1.


2
1053. Constantin at IX-lea inseircineazd pe ducele Paristrionului, Roman Dzogenesli
pe ducele Bulgariei, Vasile Monachos, sa -i infrunte pe pecenegi

Falindu-se deci imparatul 2 cu luptele si victoriile de aici 3, hotaraste


ca acesta 4 sa se arate cu toata armata inaintea taberei dusmanilor, dupd
ce-si va fi sporit fortele cu alta oaste din Orient. i porunceste si satrapului 5

bulgarilor (acesta era un eunuc trecut in rindul calugarilor, dar insetat de


glorie si, din aceasta pricina, legat de lucruri nepotrivite <conditiei sale> 6)
1 Cf. Kekaumenos, ed. G. G. Litavrin, p. 150 151 ; Kedrenos, Bonn, II, p. 581 si urm
a Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
3 Attaliates se refer% la victoria Inregistrata de armatele lui Nichifor Bryennios si ale
lui Mihail Akoluthos asupra pecenegilor la Toplita, cf. P. Diaconu, Les Petchinegues, p. 75 ;
vezi si Kedrenos, Bonn, II, p. 602.
4 Roman Diogenes, duce al Paristrionului (aprilie 1050-1054). Despre el vezi Banescu,
Les duches, p. 81 -84; P. Diaconu, Les Petchinegues, p. 82 99, cu bibliografie.
5 Satrap = guvernator. Attaliates foloseste acest terrnen arhaizant, imprumutat din
literatura greaca clasica., pentru cel de duce sau hatepan.
6 Este vorba de Vasile Monachos, duce al Bulgariei ; despre el, vezi N. Banescu, Les
duches, p. 139-141 ; moare ucis In luptele cu pecenegii relatate mai departe de Attaliates.

www.dacoromanica.ro

P. 37

89

VILOIETAI

thlt;t01 no1 59dat 5001 5noliroon?

V.1,017V.L.LV)

otyou.

.4..VA99 Ok 5TX A.90 50120 5901 45901(9


9A90 A 17)x A010 9.6.371 &Old 3X AOA3113
13ThpA9R ZE1701R 139 A91 31L9 (1.193A10d 1019X
511.1 31, X1A0R3X1OW 5k VOX AMI 1d32L 691 nodlioL 'moth-1)X 59 pox 59Anz IFIR 01001
5101 CRDX13L? 5103 1)013)/OTIOA01)3X 170x 59o3LmA31,D 13X3 '5ctoyyo2L 590 9 50L271-1(1.2
5019y 570d9Oo13yx n131(70x 3d70y3:702i. pox 1d32L ittp, nkylolni evoEhoy.GDPodu -LIAR
70C/R10

5]7D93d3r1 b1, 59d1c A91 n0r13y9IL 'o1..3)11z3d1,9at no1d1(..tn3yn0d 570.o3.6.:0x


nom, nma.9x13 Acodo)kTIG.R

'd 99

n
.d /9

p)x

1d331

moi

os 59th.f. no1y(4. lolaonstg moixrriodnva 4Ac9nrioiaiochoi, A91:1 5101970


1d31L. not, nodloL, '46).611x3 590 5noxfm)i70ll 91 5o.Gity2.t. cm.onoxpcomix
n9omoy 9 59310D7od 5)1 57ex10ricod 5137-17;0nn3 3X).3A31L3 ACOIC,M,170X vox 701

pox mo1

coeLIR

noi noxii.coinodID icooirx no) '5on3r170.oklool.


Skx19603 Son3719n3A. pox Sool;ty/c.m.,ox 5991.
91
5701.loriodmo3 513 nrivicla evisgy? xlopntitAnD '39)o vox k..pni) 51)0X odd11L3
5799
01
o1,
vox
5c1
C313 A0110Ak
1393R311.0170d1.07013T1 59C1L
513A3/k.OVV?
59 570.6.9x3 )TilLci)
monrittatiR AC92.970 A3 577oXcho 'amino lo A371 Am, mom? 53ncri314 novO.Dodu
59cl1.c.

A91 nor13y93L 3 51oD91-c70 vox


1913 17ox 1dX3ri 5t1.1.

5or1codcl9D2o1z.

u'6)1910
9

ionrrinnwo nod9cb 591,n703l. foo.oU.A.Tyyka.cap 5ono1'l


131(13X M0190A1d31L X IV )0193.c.f607 modipt. 50A3Tik1,x3x
92, (oorlono x90 3Dkynli. 5rd137, iwnnog

VOX 701, 701.912E m3i.a.opynth

59(31t. m1.

noi Cit9L 90

A013196DEtax v..y3a) (4)1 6)6,464


13)0.olocil ,yloo 5(ox11,1Loda2Lct 59cl2z. no1001 513.G3i.a013 n3.gyl.q3 513 91 R321. A03 5101
57o10ricod .50431-1970111-to0 xclo 513 o?dxzri
ski 520321 ..51o3onox7ox o1793oul0
70c13X321.3 701.70x Solloclx cb?.A. 513.6,0t.14 33Xoodd57o 5o3id3T1 5U.D33.GX701,1ieop
AC91 A919)0,11.9 59RD13
6)1,979 57p.acb '0137(17 io.p.pod 1A11. U.y9
(131L9 511 T111. 1.311
pox 9 593,097od ncox? os 'no1319thDLtdx
inyzirx
110x A9kkIXC19
ATdnodd)
1pox"01
k1911L3 5)0D
Ak1 AOROAV.13 5TTicg93 310213

g9

no1

3i

5ki

6(911X1RAL 50

fIDA3 5k9

nod.1:91r-ri 5co31(1p7og

noi

df1L? 501AOX M91 701)71L nos, diDL, 0 A nco3y93.1.


ttanoxozoirc vox not noda.o31-411 noc39thkxlm noi

www.dacoromanica.ro

MIHAIL ATTALIATBS

69

ajute in razboiul impotriva dusmanilor. Adunindu-i asadar pe toti


acesta din urma, trece cu multa oaste peste culmea mai inalta decit toate
asezata ca un hotar intre Macedonia si tinuturile de linga Dunare si care
se si numeste din aceasta cauza de catre localnici Zygos 7 i care are multe
defileuri pe care limba populara obisnuieste sa le numeasca clisuri. Si, petre-

cind toata ziva linga Preslavul Mare, pregatea cele necesare in vederea
razboiului, tinind sfat si vorbind in legatura cu cele cuvenite 8.
3
1059. Isaac Comnenul incheie pace cu ungurii ,si cu pecenegii. Zdrobeste rezistenja ultimului
sef peceneg care refuzase sa se supunci, pe nume Selte

Sauromatii 9 dinspre Soare-Apune agitindu-se si, data cu ei si scitii 10 p. 66

de linga Istru, pe care multimea ii numeste pecenegi, imparatul11 hotari


sa clued fortele romeilor impotriva lor. $i dupa ce a pregatit cele necesare
in vederea razboiului si a facut si recrutari de trupe,/ porneste, cu mare p. 67
desfasurare de forte. Ajungind pins la Serdica 12 si inspaimintind pe sauromati, i-a silit sa-i devina prieteni si, dupa ce a intarit pacea prin tratate,
si-a reluat marsul impotriva celor de alt neam, anume a scitilor. $i deoarece
acestia se gaseau impartiti sub mai multe stapiniri, capeteniile unora dintre
ele au venit la dinsul si, dupa ce s-au legat sa-i pastreze credinta, au scapat
de orice teama. Numai cel ce ratacea pe linga tarmul Istrului
cistigase
drept loc de refugiu o stinca prapastioasa (Selte era numele barbarului)
n-a vrut sa intinda mina imparatului, ci purtindu-se dispretuitor fata de
dinsul, a iesit la ses ca sa se impotriveasca romeilor. Dar nu dupa mult
timp si-a luat rasplata pentru dusmania lui. Caci, biruit pe deplin, desi
ii fusese opusa numai o mica parte din oaste, a luat-o la fuga, strecurindu-se
ca un iepure intr-o padure deasa, impreuna cu ai sai. Iar imparatul, cucerind
locul de refugiu si lasind o straja si punind in fruntea ei un strateg, s-a
intors plin de voie bung 1 3.
4
Invazia
uzilor
in
Imperils'
bizantin
1064/1065.

La inceputul celei de-a treia indictiuni, pe cind cirmuiau orasele de p, 83


la Istru magistrul Vasile Apokapes 14 si vestitul magistru Nichifor Bota7 Zygos se traduce in romaneste prin Jugul.
0 Cf. Kekaumenos, ed. G. G. Litavrin, p. 164-166 ; Kedrenos, Bonn, II, p. 607 ; In

lupta care urmeaza, bizantinii sint fnfrfnti, deoarece Tyrah alla din vreme de planul for de retragere, cf. P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 75.
9 Sauromatii = ungurii.
10 Scitii = pecenegii.
31 Isaac I Comnenul (1057-1059).
12 Serdica = Sofia, capitala Bulgariei.
13 Dupe, P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 76-78, stInca de refugiu a lui Selte trebuie
situate, la Loved; pasajul Intreg a fost parafrazat de Ioan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 66-67 ;
pentru Selte, vezi Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 272.
14 Despre Vasile Apokapes, duce al Paristrionului, vezi Banescu, Les duches, p. 84-90.
Delimitarea atributiilor lui de ale lui Nichifor Botaniates, colegul sau la conducerea regiunii,
a stir-nit o disputa Intre cercetatori. Pentru stadiul actual al problemei, vezi P. Diaconu, Les
Petchenegues, p. 82-99 si Barnea, DID, III, p. 133 -134; cf. si n. noastra nr. 4 la fragmentele
excerpate din Ioan Skylitzes.

www.dacoromanica.ro

"Padl-LXVi V.LOVIV.LIV

L0

n01tpodld331.
Skri3x9 n91

.d

178

S8

nodizs,

13A3A.A.701L

01

noi

5ioyn

wo-17od3o.n013

5k1 5703e2 -01Lf


5iodr1r( 51ontd1.co1xp0
5noc7olycioa 17ox 5cio3L1oy

nco)po 5043

701311

17ox

51oclx70r1

pox 4517o9dcid 5cto1 SmInorgmooiR AIC1 901M91 Al9C917od3at.


5r1cp11rcbA3 4o1oo91nc9A.1t1rx pox 5cto1 57onsr134 ncni-coo 10117ox 5n0n3T17o91nc917o12
5(Yr11ct.gx3 pox noveori noi 4clol7pi3Nriog 5cto1mvo71X170 'nodloy?thou, rOX Akl
3913X3 1110.01011 ooDcrAtf.yaq nod.giratp, 013)3thkr)3nnD thp. 01 5043 513 ? t. )01A0X
5703701dm1 .no-Agnf 70d10T1 33 511 X20 k191X10y3 AC91 13X3 XRCIOSLD 5(91 7097067200 01
'1( fly A0X1d
1170111
5opoyya 31-17od331ox pox
1C3X'5)
5Ltx3ACP(M9930 pox 5k1c7o
A
1A 32 CIPC(OSL 31:
170X
A10131
x90
kl(31VX 4017091
A3920.6
C97-113X
(011L31:1d
10
319
701
'5319X
5odai.
vd313CbD
4AOAC110)(
Ak1 Ak1C,M101 OT1 AMC), 531nnodky1L
cto non97-1
mcli.cirop rev? 1)0X le1 Amimo? A9R3XD ovod9aLf A 453imoano, pox Dn2
5coXr1

'nollommolog

513

Ak1

oporiodR 3

3C)701: cfri 0 X Ak

X3

531111

Cl39A701L3

AC91

noi

ACOArly701931:72 513

601

claDio o A

/MU? 531M1.61(3

5non.63 moy13,LA.11.anp nod.g3y9 ooD7o.gcb3od1L d7o11 10 531AnDurroorapo


53n9r13A.It. Donk.eDnI 5k1 11e71133x3 459c313X pox 5-kricpra. 531A9X.A.3113913 5k1 JO molct
10 A311 533:oloy AC91 ncr)90 mD3cLopx.o 531rootr13 701L 5co39rpoo11ox
10d 531A0 5m
noxporimd chp X (9 A C91 A n? 51o1 510X1d19i< 193)(33X no-nyou13D3emod [pox] &col
33 C)31L 1
1191 oda.Di A d3d101R A1093X(;L 170X 513 Ak1 AC969 AC91c00 'nor370d23oo1q
110)
0
01
11
pox
5(919 'nolti..ffirho
nri
(1)90n U.xirlioy
(4711x
5319.013x IL 500.y
531AnkA01:701.70X 170X
A.G1T1531k
5311106.70X.A41 cp. 33 pox 5101 5ionril3x3ocbou.
'11.105107(10A kri3yourimx531A3.0, d19 Ak 01021Lf 01A R19 k cbd
51ochpA.xctog 170X 5101
Li.x31A103/

II

98

110X 5110y1L0

A(9/0102 MOT)

110X

) 527019

51101

5110131

531An3d170r70 70d701. 910SL A10 C9CLGA7? (AMU. ')0gp.cy?


arneopar. A1314170C/X 3101L 106371mXO3DOC31:

51'410T110

lvx

513

pox

531n3.g.1A.17o1LTICID

n3grt0 531n7.G,9ilo)(

-d L8

noicioi

33 not. 5(1043

not CIOxlVIx3

30 /1371

A01 A0d19L, e31:11A70 3.64.9170 531A

7212 91, pox nop..ID n73d01op pox 3gt,et1 AC931.(37)X


CbThy Cb1c131L701:33.g9C12 '10n3rioc1130:a13
pox
noiodkrop 5k1 5U.A. M91(19 5k913.6)03 513 0 500Ar(
roolxoRpoda 1113X3 no1.th01L922

A1091A.1c131(3131L7p 1X0C 5noictoi 1910


1X/X d101: 001270 C37011.9101R 17011k 51101

(01 A()1

At)

JO

AC9A0R171C)CM

A03.2 OIL 4193X

www.dacoromanica.ro

pox

11A0X

ChL DO Cid

nIf.a. vo331 k.A. A

k 1MA

3 d k 071 A

MIHAIL ATTALIATEIS

71

niates 15, neamul uzilor trecind in masa Istrul cu toate bagajele lor, in corabii
lungi si in monoxile 16 si pe burdufuri de piei, au biruit pe bulgari 17 si pe
ceilalti soldati care le impiedicau trecerea, iar pe comandantii lor, desi s-au

luptat cu inversunare, si mai cu seams Botaniates, i-au luat prizonieri si


au umplut cimpia, caci s-a socotit ca poporul se ridica pins la 600 000 de

oameni. Iar o parte, nu cea mai mica, din cei de acolo, ridicindu-se in grabs,

au cotropit si au jefuit intreg Illyricum pins la Tesalonic si pins chiar in


Elada si au dus cu ei o prada uriasa. Venind insa o iarna grea/asupra lor,
cind se intorceau spre locurile lor, dupa ce dobindisera atitea din partea
soartei, nu numai locurile straine, dar chiar si pe ale lor le-au parasit toti
si s-au Inapoiat nefericiti in tabara 18.

p. 84

5
1065. Nimicirea nea,stePtatcl a uzilor de ciumd si foamete ca si in luptele cu pecenegii
si cu trupele din tema Bulgariei

Unii din cei trimisi la Istru 19, intorcindu-se in fugal, au anuntat distru-

P. 85

gerea totals a neamului uzilor. intr-adeyar, comandantii cazuti prizonieri


izbutira sa scape din miinile lor si au adus stiri despre nimicirea lor, spunind
ca fruntasii uzilor, imbarcindu-se in luntri, dupa indemnul capeteniilor
romeice ale oraselor de pe malurile Istrului, au trecut fluviul si s-au intors
in tinuturile lor ; iar cei ramasi, o multime chiar si asa imensa, coplesiti
pe de o parte de ciuma si de foamete si pe jumatate morti, invinsi pe de alts
parte in razboiul cu bulgarii si pecenegii vecini, au pierit cu totul, de sabie/ p. 86
Si de copitele cailor si calcati chiar de carele lor si nimiciti peste orice astep-

tare omeneasca, ajungind sa nu mai insemne nimic in ochii nimanui ei,


care sperau ()data ca-i vor stapini pe toti 20 .

6
1065. 0 parte dintre uzi se refugzazii la rusi, alfii mini In slujba impciratului bizantin
fiind colonizati in Macedonia si primind inalte titluri

Din acest neam de sciti 21, unii, trecind inapoi Istrul, nimiciti de o
foamete greu de lecuit, pentru ca si hrana lipsea, si nici nadejde de roade
nu aveau, fiindca pamintul lor fusese lasat nearat si nesema'nat, au murit
cu putine exceptii. Si se spune ca acestia s-au refugiat la stapinitorul myrmidonilor 22 si au fost risipiti de el prin orasele sale, iar propria lor tars a
15 Nichifor Botaniates, viitorul imparat Nichifor al III-lea (1078-1081), era dupa N. Banescu, Les duches, p. 141-143, duce al Bulgariei ; vezi n. precedents.

16 Monoxile = bard scobite intr-un singur trunchi de copac.

17 Prin bulgari se inteleg trupele din tema Bulgariei, cf. N. Banescu, Les duches, p. 90

si 142-143.
18 Cf. loan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 113-114, care parafrazeaza textul lui Attaliates.

12 Nereusind sa strings suficienta armata pentru a-i infrunta pe uzi, Constantin al X-lea

Ducas trimisese la Dunare soli care O. incerce a-i atrage de partea sa pe unii dintre sefii
dusmanilor.

20 Cf. Joan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 115.


21 Scitii
uzii.
22 Myrmidonii = rusii. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 207 ii identifica insa pe acesti

myrmidoni numai cu bulgarii ; acestora din urrna numele arhaizant de myrmidoni le este dat
intr-adevar in alte surse.

www.dacoromanica.ro

p. 87

ZL

TEIVROFIAI

V.LarIV.L.LV

M93L(pd.GAT nk.6,6131()012OX 170 .ntoraz.)Floolt. lopo 3g no.gykDoclat m1 Amt


nco17oric9d
230970d pox) cbpdl, nnykDodu '(531111 foodcpX 531n9dzi n703Do.tikg 92.o10 511.i -3xmjAi
flOA33X3 1C1X3Ti
5U.xlnog Ts, M9pO7IC9d 4009kA9d4)3 'VOX IOXVIIT199 M91901
70.617X
s
pox
AC9i.
10D9
AC9X70A1)1)011
5'301(101
5k1 0C/fi3g 419:09A.3A.
4
493A11
rochou

5c9A3T1mo7i 40143.G31371

vox Acw..Fricenf Amxiikxx.A.AD 'pox modal:dry

ArDkvpqrt -

2,

'd tOZ

0113yyntiqa, 3g pox 01
thol Lt1 14X9 ft01901
nonrilknrip rioX3 17o9 '5o0.yat,
1701A13X

'd

SOZ

7pC)7031.

A91 A0C319li AflOX',0170X 'A0f))00),OdOTITI

1Dd7011.

177V(031. pOX I701()FA.3T1 65131(91 X3 5U.9pc 5U.99cpyl


17ox 9X1111(1L9 to n9dxrd IVDnothrhozoo 50d31. 5170

17(1X3 91 A0C3319d1L A91 noxlv-ixx rtod34b11L319 .no3d nc2chozz.


1)on3.1191k.vo1iox pox 57ei x3 M91 AC9X11(1SYrd AffrpThOl 5:09T1O1(1OI90ILJO 5f919U.13
37:971110,06 1LV1011.9 1101 flOd9d)kX11\1 01A012.1.9X31d3IL pOX 10170X 91(101 53A11 M91
M9190101 nc93you 513 nx99101901D0 roort13y4j9an0 170X 513 91 Son.0 A()1 M9X7M111011
'110)(1(3l.).(0201L 10n3rbpf)3x9
n911d3u loroinod ArAILTd1:09 1101(1319 ncol 013x20
ncrn-fi, '6127o too9c9nA.3 con1p31rx 5(1.1 C)V 5)0d193 1709U.A010d13X 10130193NI 701111
61 AC91 ACOXCh0194 h?Ti IIXTIC21)? 411047ikT11131 9uf ncoldnyyI, 3g 91 5on31.
m1noxy3 1mx Aoynog AOcbd1)011. 7019A0A-31 not 5olnosi3y1DrEj ns pOX LL1 li1rpo901
57)91prI11 9 ri,n)oxIntu. Ac91rdx qadf 31(131931003 1o13ri AmA71 monkdiDidv
nconrinoaDucci m1 13y1970d ALC1 513 A01no1 f101 nodIrnpx m93vp.3.3-r1 nemsuf
'3g pox TIM A0A9dX 45(9XflAkIR 3xD1c193 eqri Scloi 5ncepdc9X.4.3 AOCJWITI 11 (4. A3220
10 531A3.GC91)0d31L

noi Chn?
nc937orimd 703.k191drtx '5non9T1odnch..913z.3 513
tociDcto
A(91f,101
Atf.1
SG.1.
dx3o
57)
-3X9oy9
101AOX
5cidiri) 6197) GC (7oldolk.00du
5cnd -5)olnod9cbon)? 312,3 3g A01901(1496 9 ci193N 533.6,9131noi,xix 3113 Mi. fbrIp-orl?

A(/C1

5c93v91od AC91

www.dacoromanica.ro

MIRAIL ATTALIATDS

73

fost cu totul pustiita de oameni. Iar citi s-au dus la imparatul romeilor 23
cad au fost unii care s-au dus 0 an devenit aliatii tor, de-atunci Si pins
azi, ca i unii dintre pecenegi care, asemenea tor, s-au stramutat, au primit
pa.mint din domeniul public al Macedoniei1 i an dobindit demnitati senatoriale i ilustre ".
7
1072-1073. Din pricina regimului de excesivd fiscalitate si austeritate impus de logothetul
Nichifor, orasele paristriene se revoltd aliindu-se cu pecenegii. Trimis sd potoleascd revolta,
vestarhul Nestor, numit katepan al Dristrei, is dimpotrivd conducerea rdscoalei si se fndreaptd

asupra Constantinopolului

$i incepuse sa cirteasca si populatia pe jumatate barbara 28 care locuia p. 204

la Istru, caci sint aezate pe malul acestui fluviu multe i mari orate, care
au adunata intr-insele o populatie de toate limbile ti care intretin nu
putina oaste. Scitii 26 care an trecut mai inainte <fluviul>/le impun p. 205
acestora modul de viata scitic. Dupg ce ca erau pradate de ei, li se suprimau
din zelul lui Nichifor 27 0 darurile trimise anual din tezaurele imparatqti.
Din care pricina, unele dintre aceste orate se gindeau staruitor sal se rascoale ti an trecut de partea neamului pecenegilor. Iar cei din jurul imparatului chibzuind sa trimita un comandant 28 dintre cei mai devotati acestuia,
full de parere s fie numit katepan al Dristrei unul Nestor, cinstit cu demnitatea de vestarh, care se tragea dupa neam din iliri 29 0 fusese slujitor al tatalui
imparatului. Dupa ce 1-a cinstit cu o functie atIt de importanta, imparatul de
atunci 30 fl trimise impreuna cu citiva dristoreni, care-i fagaduiau trecerea
cetatii de partea lui. Pornind aadar la drum, dupd o bucata de vreme gasi pe localnici putin sau <chiar > deloc inclinati s accepte stapinirea ImpAratului ro-

meilor ti oferind cu totul autoritatea asupra cetatii capeteniei pecenegilor 31


23 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).
" Cf. Ioan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 116.
29 In text se foloseste termenul mixobarbarii", prin care bizantinii, adaptind un cuvint
din greaca clasica, denumeau pe strainii bizantinizati prin adoptarea limbii grecesti si a religiei
crestin-ortodoxe sau pe acei bizantini care aveau In ascendenta ]or straini. Pasajul de fats, a
stirnit numeroase discutii Intre cercetatori care au Incercat sa-i identifice pe mixobarbarii paristrieni cu rusii, bulgarii, pecenegii sau romanii. Este vorba probabil, asa cum arata autorul insusi
In continuare, de o populatie diversa, din punct de vedere etnic, bizantinizata mai mult sau mai

putin superficial ; spatiul paristrian era dominat de pecenegi ; pentru detalii si bibliografie

vezi N. S. Tanasoca, Les Mixobarbares et les formations politiques paristriennes du XI-e sicle,

Revue roumaine d'histoire", 1973, XII, 1, p. 61-82.

26 Scitii = pecenegii.
27 Este vorba de logothetul Nichifor, supranumit Nicephoritzes, ministru al Imparatului
Constantin al X-lea Ducas, celebru prin regimul de aspra, tiscalitate pe care 1-a introdus In Bizant.
Despre el vezi G. Bratianu, Etudes byzantines d'histoire economique et sociale, Paris,

1938, p. 141-157 ; Attaliates este un adversar fatis al acestui om de stat.


29 In text se foloseste termenul arhaizant : satrap".
29 In general, in literatura bizantina prin iliri grit desemnati slrbii ; P. Diaconu, Les
Petchinegues, p. 104 emite ipoteza ca Nestor ar fi de origine romans, vlah din stravechiul IIlyricum. Despre Nestor vestarhul, vezi Banescu, Les duches, p. 90-93.
39 Mihail al VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078).
31 In text : mirror,' = acestora, pronume demonstrativ de apropiere, care indioa pe pecenegii pomeniti mai sus.

www.dacoromanica.ro

73V1-101:NT V.T.OaTV.L.LV

YL

112,3 x?
5111 SILDnoci70ym130X 401"170
X10
071
(1019Z
pox 6Gi1 earpcio 6.1
5k-tilf.d) kg 51,30X Mf.l. If.X(111 41\ 511cc 1A. ST /41,
91
001
1)09o-Yvonv110x
iDnodld.A.A.?
rbmpo no19etc3X
639or14
139)pcbod3L
kr!
X3 11/4(01 AerAroDwq drooDk# 40 513 &On 170x) ch?.A. A.371902 5(9 toX3 Sodal. nco.coo 4!)
907,
5othicbkx1m 31170d3q law, )0X 45cox 61 6)69#c1) pox U.1 *13.0X70X tr.! nxrrillodal.
nod9cbrin9 '5(p313 vox Acudordll 5er(xc)91aq not 'nk13dx10 A? 0 C019 139(1X).09 AC91
001 .nonno2 no,loy Sld.1 6(50-3Dkx1o13 5Gt1 5k3..cpo
M017p711)3d11. 671/..cl M-01A9X 11012

a01 5non3A

511L1

00)&33X3 513t970d3 65V3D3ii700d3i.

eoR

5kynod pox 5kricpnl.

Till,
laza

5170x1,tAnD pox 51oxdo 59m0)A1ox '391170.rikca


pox 91 moa, A.cox>pro.lAoll 5043 Sonarbp.00-ricbonrup
5101MTICOd .137-1 7o nm19 11921.9f en la (191LX1071 o13.g30 AIX.A.0.0 5(9391:A13T13y03L 5101
0 A2 51J.A771003eL 49.41970101 701 1d311. 1101 nori3vi3.t. pox nt1.1 511.1
5kxporicod 57ocITX
51o013x3

pox 5oc3i.

5791 5731101(0710 5731fi101

nkrIodvol?

5101970

0.1.3cIldk

A 60Z

531nro01Do 513d93dat. Tchou mo1 ncomprolloll 531ncbri33n0A10


dx)A.
513 5c101973 AZ911.;13131.C92Lcl x3 Solva nol3c9oc3o10 57031170 50)
-13X70i3
Do.gmoDid Sai.noyypi ncp., noviod-drpoolodu noLcoo pox nokka.019ru9 0/931q )3d 1MX

idtfx

rovoll.

50413X3 A01
Cb 0 d 513.64,
fT1173d19 9.6'91319 d 50111.7i

5k470akri 'nonciplx 50)3X701 n3,gi3x3 570911.1970410 ntfi,


pox Arnyme Att..1 'nkx1no33xxW 170x 5101 510W2
57oxFo17o11 yririnD '5)o ?,o nka, fo0dc,9X 07097031. noX3d19170x pox 101A0V1.13170X
50)150 5i3 701 1d32L A01 1 d1.0 AO dc9X V1 pox 5701 513y9703.1.3 63Th0d33o0 nkyxoal. -mat?
5o637-19A.

mom

02L10
tit,

-34(17))(

nmampdgrop 31

50)3X701 5ovooDtd9X7oop

minTrd
6t!.1

170X A.001

",36A0209

(MVO

'VOX

pox .L1 noln01

tf.1 A

170X

MOAILIX 17)x 5k1 5kr(39 5kn3xDooL10 conpx?


701 LlOatTaxer 'nodzno pox ncol (931
-U.

(4Xcnoomo

AC017011010.1dOX 50)3210 A001011.3

t\lttlioveolvo

Orri11c132LamosL

10 1o1D23y2t.

1d1U.T1 701

10 50d1L. 7010101. 101171170131

5(919)Drir7o.g

701c31r.191c7oX

701,C)(;03 'AO

531norip

63.

'd zoc

30 33 1d3az. ncia. nodiDL lr.g.rlxx pox lompo U1 (bitpd) 5Lti, rjoa. 5(931(19xE)
57o13n3lcp pox 5z3d31110 pox 5k1 5U.nrdodnclI9c9 ,313 10d310dO7i10 570132 -70THLGCO3

www.dacoromanica.ro

MIHAIL ATTAL,TATEIS

75

(numele lui era Tatrys 32). Fie c5. a fost cuprins de teama pecenea indragit decizia dristeriotilor 34 din pricina similitudinii de conditie a neamului sau, fie ca i-a infuriat sufletul zvonul
care i-a ajuns <la ureche>, anume ca ii confisca locuinta si averea sub cuvint
c5. nu a cheltuit cum trebuia banii ce i s-au incredintat din tezaurele imperiale, (caci el a avut de suferit aceasta nenorocire, Nichifor fiindu-i potrivnic
si/ nestiind, din invidie si rautate, sa acorde intiietate interesului <de stat >,
si napastuind la vreme de primejdie pe paznicul granitei, cind treburile
statului erau atit de incurcate, ba chiar inainte ca acela sa dea socoteala de
gestiunea sa), Nestor s-a fAcut partas cu tratate si juraminte la hotarirea
si planul dristeriotilor si, dupa ce si-a asociat si neamul pecenegilor la aceste
intelegeri, au hotarit sa porneasca cu razboi, Para crutare, impreuna cu ei
asupra romeilor. Dupa ce s-a produs aceasta rascoala comund, ei s-au apucat
sa se pregateasca de razboi si pentru invadarea tarii romeice 35.
gilor 3a, fie ca

p. 206

8
1073. Pierzindu-si increderea In pecenegi, Nestor ridicel asediul Constantinopolului

Caci solii trimisi de pecenegi, fiind trimisi din nou la ei, au fost banuiti,
din vreo pricina neasteptat5., ca uneltesc in ascuns, avind de gind sa-1 ucida
pe primul for sfetnic si tovaras la comanda ostirilor, pe Nestor. Si el, temindu-se de primejdia unei inselaciuni, s-a ridicat in graba de acolo, conducindu-si armata inapoi. $i pe cind strabatea Macedonia, unindu-se cu ceilalti
pecenegi care cutreierau si pradau toata tara, s-a intors asadar repede in tinu-

p. 209

turile si la taberele de linga Istru, ducind cu sine multi prizonieri, prada


multa de vite si de alte lucruri. Si dupa ce s-a retras in graba, lucru ile s-au
mai linistit, cei insarcinati cu aceasta incasau usor impozitele pe paminturi
si fineturi si cei mai multi sarbatoreau in chip minunat izbavirea <de primejdie>, aducind multumiri lui Dumnezeu si preaslavitei sale maici.
9
1078. Sciliz" din preajma Istrului se inchind impdratului Nichifor al III-lea Botaniates

Iar scitii 36 de linga Istru si dinsii, auzind de nobletea si de vitejia


imparatului 37 si ca dreapta sa e gata sa fie in acelasi timp darnica cu slu32 N. Banescu, Les premiers temoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube
Byzantinisch-neugriechische Jahrbucher ", III, 1922, p. 296-297, demonstreaza c5. este
vorba de o transcriere gresita a numelui Tatous care apare la Zonaras, Bonn, III, p. 713 si
loan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 166 (= Bonn, p. 719). Personajul e identic cu Tatos al Anei
Comnena, Alexiada, VI, XIV, 1, capetenie, probabil pecenega, de la Dorostolon (Dristra, Silistra). N. Iorga a vazut in el pe unul dintre primii dinasti romani, deschizind astfel o vie disput5.
in istoriografie ; vezi pentru bibliografie si amanuntita prezentare a tuturor punctelor de vedere

I. Barnea, DID, III, p. 139 -146; N. S. Tanasoca, op. cit., p. 63 66.

33 In text : 'rayrcov = acestora, pronume demonstrativ de apropiere, desemnind pe mai


sus-pornenitii pecenegi.
34 In text : ixetvov = acelora, pronume demonstrativ de departare, desemnind, potrivit
sintaxei grecesti, pe locuitorii Dristrei, amintiti Inaintea pecenegilor.

15 Cf. loan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 166 ; Zonaras, Bonn, III, p. 713.

36 Prin sciti, Attaliates Intelege de obicei pe pecenegi. Pasajul de fa% este oarecum confuz intrucIt face o diferenta Intre acesti sciti pecenegii, numiti ca atare ceva mai jos. Din
aceasta pricina el a fost interpretat diferit de cercetAtori. Este probabil ca prin sciti sint desemnati
aici mixobarbarii, locuitorii de origini etnice diferite care trAiau In Imperiul bizantin, ling. Istru.

`7 Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081).

www.dacoromanica.ro

P. 302

MICHAEL ATTALDOTA

76

xaL sOpOPA.LOVOq XCCTOC TCJV fiVTLD'iT(AV ikapaiv,


etc 8tavotac auve10.6vTec aar7!(.1.011CCc 7Cp6a3etc dcrc6aTeLXav ELS aUTOV, Tet TCLaTdc

Tr.xriic TE ISTdp 'LEW OIXETWV

XCa oi5Tot. T-7); iauTiiiv ISTCOCX071c 7C0Cpex6p.svoL. xat Tip 7CX-rpocpopiono Eisc'cyovTec
cbcoaTccrac cruv(Sucicrac TOLL, IlaTtvc'exocc knt Tot; rpoof. Tcp6afieLc, xai TLvac

flatlaaLAsox6Toc sLaywocrOlvrac ivc'ottov aUToti aeLvc.7.4 xaTlxiaccwro, TO crxEcr[La

XCa Tip) eC7C' ixeivou rcpocpaveo-TOcfrip Covio-TaaLv. gxToTe


P. 303 7CC'EVTG3c 7CCCp0CaELXVUOVTEq
XIXL T6 Tc7)v `PcovaixWv

Toivuv oUxkTE. 7Tp Oc imapotacq xai Ceprcark xcopijaat.


napaciXectimt, xcopicov iTOXplaccv.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL ATTALIATES

77

jitorii sai si amenintatoare pentru vrajmasii care-i stau impotriva, intilnindu-se in ginduri cinstite, trimisera soli la dinsul ca sa ofere si ei garantii
de supunere. Si solii, dind asigurari <de supunere>, i-au pedepsit aspru
inaintea lui pe cei dovediti ca se razvratisera si se unisera cu pecenegii in
vremea precedentului imparat 38, aratind ca s-au despartit in totul si s-au
indepartat in chipul cel mai la.'murit de acesta./De atunci, deci, n-au mai p. 303
indraznit sa porneasca in incursiuni si la jafuri si nici sa vatame vreunul
din tinuturile romeilor.

38 Mihail at VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078).

www.dacoromanica.ro

NIKIIIDOPOE 0 BPYENNIOT.

IETOPIAI

<... > &net yoi3v oiiTco Terra auvi371 xat 0 xrdaap TOv eUxXeci (3tov et; -r6v
III, 1
cppovTiat, 1.wp taL; indaate, Taiv -re E xutkv, 0 pacraeO;
p. 100 !lova St.x6v
ac7)v

Opc'op Te xat MaxeSov Lay xaTaTpex6v-rcov, TOU Te E9-Accptvcov gavouc T:',); 800PcolLatwv chroLciaavTo; xat afro BouXyapiav hoi.ivT6c Te xat XYgoithvou.

Xeta.c

Ixotinot Te Xed Natao; bropaorwro, xat ccUTO 8i1 TO Itp.i.ov xat Tec 7rept TOv
EMPLOCV 7COTCCIAV XCOp ECC xat cx TCaptcr-rptoL TrOAet; at p.ixpt BuStv7); xaxio; 81,eTt4orro. ixetaev S'a?).0.K XcopopciTot xat 60,oxAlic CacocrTatv-re &Tray TO 'IXXu-

pLxOv mock 8LeTtaouv.

www.dacoromanica.ro

NICHIFOR BRYENNIOS

Nascut in 1062, dintr-o veche familie de militari, Bryennios este fiul pretendentului
la tron cu acelasi nume, din perioada tulbure care a dus la alungarea din domnie a Impa-

ratului Mihail at WI-lea Ducas. La Constantinopol, tinarul Nichifor va cistiga increderea si afectiunea noului imparat Alexie I Comnenul (1081-1118) care, in 1197, 11
va casatori cu fiica sa, vestita scriitoare Ana Comnena. A jucat roluri de frunte, In
citeva rinduri, In raporturile cu cruciatii si a luptat cu succes, in 1116, impotriva
selgiucizilor. La moartea socrului sau, s-a opus cu hotartre incercarilor sotiei si soacrei
sale de a face dintr-insul succesorul lui Alexie. i-a pastrat astfel influenta si sub noul
imparat, loan al II-lea Comnenul (1118 - 1143). A incetat din viata putin dupa. intoar cerea sa dintr-o expeditie militara in Siria (1137).
Bryennios si-a scris Istoria la indemnul Irinei, mama sotiei sale. Lucrarea este
intitulata in original "17,71 to-roplag (Material istoric). Impartita in patru carti, ea evoca
o perioada scurtA din istoria Bizantului (anii 1070-1079) si are mai curInd caracterul
unei cronici de familie. Pozitia of iciall si relatiile de care dispunea autorul i-au ingaduit
ins& A ia cunostinta de rapoarte oficiale si de alte informati de prima mina pe care
le-a folosit in opera sa alaturi de propriile sale amintiri. Datorita preciziei si bogatiei
detaliilor, lucrarea lui Bryennios ramine de aceea deosebit de valoroasa. Stilul folosit
e al unui clasicizant moderat care isi ia drept model mai degraba simplitatea unui
Xenofon.

0 editie critic& a lucrarii lui Bryennios ne lipseste Inca.


Edilie folositcl : Nicephori Bryennii Commentarii, recognovit Augustus Meinecke,

Bonn, 1836.

IS TORII
indoliat, in urma morlii celor doi fii ai sal, cezarul loan Ducas se retrage in viala monahaki.

imparatul Mihail at VI l-lea Ducas Parapinakes, nepotul sdu, are de Infruntat atacurile

pecenegilor ,si revolta slavilor balcanici

< ... > Dupa ce s-au petrecut deci acestea asa cum am aratatl, iar cezarul2 III,

si-a schimbat stralucita-i viata pe cea calug'areasca, imparatul Mihail 3


se lupta cu griji nenumarate : caci scitii 4 faceau incursiuni in Tracia si
Macedonia, iar neamul slavilor, revoltindu-se impotriva sclaviei in care
erau tinuti de romei, devasta si prada Bulgaria. Ei jefuiau Scoplje si Nisul
si chiar si Sirmium 5 i bintuiau tinuturile de ling5. riul Sava si orasele
de pe Istru, pink la Vidin. Apoi croatii si diocleii 4, rIsculindu-se, bintuiau
intregul Illyricum 7.

1 Autorul se refera la pasajul precedent In care descrisese felul In care au incetat din viata
Iiii lui loan Ducas, Constantin si Andronic.
2 Cezarul loan Ducas, fratele Imparatului Constantin at X-lea Ducas.
3 Mihail al VII-lea Ducas Parapinakes, imparat intre 1071 -1078, fiul lui Constantin
al X-lea Ducas.
' Seitii = pecenegii care, sub Mihail al WI-lea, ajung sa asedieze Constantinopolul.
6 Ora pe riul Sava, capitala Panoniei. Azi Mitrovita.
6 Populatia slava din Diocleea, regiune de pe coasta rasariteana. a Mara Adriatice,
numita mai tirziu Muntenegru.
7 Jumatatea apuseana a Peninsulei Balcanice.

www.dacoromanica.ro

p.100

ANNA H KOMNHNH

AAEEIAE
1

I, V, 2

<

>"

Ec.o.8-ev Si Tor) Tdcwo:Toc 6Aou eocsocvel Suety aTocaicov SatcrTv..ux Zx6-

a.cct. Ttvic ijcrav a6l5tp.ccxot. Pap(iapLxac xexoollw..ivot Tot"; 67rAoLc. llockyyeATo Si,
kneiSecv 06 7COAE 11.1.0L npoyavei.ev xoc 11 aecArcLy noXiii.Lov DaocAgetev, E60-1!);
XCETri VWTCOV iliTCETCTELV XOLL 13ciAAeLv To6; Ex6,9'ac TOLL, rcoXeliioLc xcci. .9X6i3eLv

cc6Tok TOLL, TCUXVOZ; XOCI auvexiaL To el'iir.ccaL, Tok Si Aot.rcok nuxvdc cuvacrn3

crcylvouc ipciTCTELV ore TO xapTepdraTov.

OUTo ply o5Toc Tok

'3

St.eTC'CCETO. 6 Si ye ip.Oc 7Tcc T7)p 6 Koti.wrivOc 'AXiEtoc TOU T6rcou Tivo DiaLv xo:TcccrxeLkillevoc TO I.Liv Tor) crTpocTeLl/ccroc xocTicyclotv Ev TLo-t. xoLACcol, TO S'avTLiii-

Tconov gaTlcre Tijc aTpaTLEic Bpuevviou <...> TE.)v Si Xov..ocTlv<7.)v xod To6pxaw
gccpxov TOv KaTaxocAaw xceTiaTlcre xca 7TpOc TO Exu0Lx6v 6E7Cco gzeLv TO%)

www.dacoromanica.ro

ANA COMNENA

Anna Comnena era fiica imparatului Alexie I Comnenul si a Irinei Ducas. S-a
nascut la 2 decembrie 1083. A fost casatorita. cu Nichifor Bryennios. Dupa moarteaacestuia, renunta cu total la ambitia de a juca un rol politic dorise s obtina tronul
pentru sotul ei si se retrage Intr-o manastire. Acolo, isi elaboreaza opera istorica
Inchinata domniei tatalui ei, continuind dealtfel scrierea inceputa de Nichifor Bryennios. Intitulata Alexiada, opera a fost terminate in anul 1148. Nu cunoastem data
incetarii din viata a autoarei.
Alexiada este o opera de mare intindere, cuprinde 15 carti si relateaza In amanuntime toate evenimentele domniei lui Alexie I Comnenul, din anul 1069 pin& in 1118,
anul mortii imparatului. Este izvorul cel mai insemnat pentru studierea acestei perioade.
Desi Ana Comnena pretinde c& a scris o lucrare obiectiva, insusi titlul cu rezonanta,
homerica ne indica intentia panegirica a scriitoarei. Este WA, tot atit de adevarat c&
ea a folosit numeroase izvoare de toate categoriile, de la scrierile istoricilor bizantini.
(Skylitzes, Attaliates, Psellos, Bryennios), la amintirile oamenilor de stat, ale ofiterilor
si

chiar ale soldatilor de rind care an trait si au luptat alaturi de Alexie, la actele

de cancelarie ale vremii si, In sfirsit, la propriile ei amintiri.


Inzestrata cu o culture putin obisnuita pentru o femeie din vremea in care ea a
trait, Ana Comnena scrie Intr-o limb& ce o imita indeaproape pe aceea a clasicilor
elenismului si face numeroase aluzii la domeniile cele mai diferite ale stiintei epocii :
teologie, medicine, astronomie si astrologie. Alexiada s-a bucurat de o mare pretuire

din partea lumii bizantine si a fost privity de posteritate ca unul din cele mai de
seam& monumente ale literaturii Bizantului.

Edilie folositti : Anne Comnene, Alexiade (Regne de l'Empereur Alexis I Comnene,

1081-1118), texte etabli et traduit par Bernard Leib, Paris, 1937-1945 (3 volume).

ALEXIADA
1

1078. Alexie Comnenul, general si mare domestic, infringe pe generalul rdsvratit Nichifor
Bryennios si-1 face prizotrier. Unul dintre factorii care influenfeazd rezultatul luptei este
comportarea putin disciplinatii a alialilor pecenegi ai rdzvratitului
< . . . > in afara de toata oastea regulate, ca la dou5.' stadii 1 distanta, I, V, t
se aflau unii aliati sciti 2 echipati cu armele for barbare. Li se poruncise
ca indata ce dusmanii se vor ivi si trimbita de razboi va rasuna, sa se arunce

indata din spate asupra inamicilor si sa-i copleseasca cu dese si necontenite


lovituri de sageti ; iar celorlalti li se poruncise ca in rinduri dese, strins acoperiti de scuturi, sa-i atace pe dusmani cu cea mai mare vigoare. Astfel
ii orinduise acesta 3 pe cei din jurul lui ; iar tatal meu, Alexie Comnenul,

dupd ce a cercetat situatia terenului, a asezat o parte din armata in niste


vilcele, iar restul 1-a dispus fate in fats cu armata lui Bryennios <
>, iar
in fruntea chomatinilor 4 si a turcilor 1-a pus comandant pe Katakalon 5
1 1 stadion (masura de lungime atica) = 177,6 m.
2 SCiti = pecenegi, aflati probabil In nordul Dunarii.
3 Nichifor Bryennios.
4 Chomatinii erau ostasi din Choma, regiune din Asia Mica, situata. intre Laodiceea Frigiei
si Apamea.

6 Acest Katakalon, necunoscut altfel, nu trebuie confundat cu Katakalon Tarchaniotes


din armata razvratitului Bryennios, asa cum face, dintr-o inadvertenta, B. Leib in indicele
editiei folosite de noi. Turcii de sub comanda sa slut selgiucizi aliati.

www.dacoromanica.ro

viI

Z8

VNELN7103

9 Anon pox 570i 53pT1odRx312 no>12)3 13311FaraLl0


01)09C,131(3X3601L

>

< 0=4W

norinol. 59dilou 43.G.13x? Ace.tcm? 50.1.91vAq2av-,,, 30 ive9xa 5ool 1332.1, n01


33Nno?03x>31 )07-1c9x5201k1 noongyx? (Los,
ttxxo pox erril)0yloy)? I0n3r1(pdX pox
pox
01to39K91Lf
pox
5n01o01
513
Ind) Alt 5(oy9xcp ?di? et, lev)oo
111.3131/.3
Sod
)0X
1
All)1C1703 ArtOlit31)? oI3 5fd1d1 oN(dr.o?
owl)
pox]
[ntel.nd-.1
5701
n)0llcollododmy
Aolnoloi
01 5043 91 .A9X1V1XX 411 (0 5060.010X 3d1 pft 10A3T1 (O1 AOX)01L11A10

41

91 50110dX
67A. nridlvdcto
170X

51)01 /11.037/1

10A31"1)?.0(C310A7p

19C10d13tc61012 Al!.1

AtLX7 12.1

533lowl.zdndmy AIRZ

noi nox7m3nda xd195013371931 nodrxramx nraz.33, 91 noxlikt


A(919)0 oirinlyrisml cbdocb no)l no)v-txx noi 11.11 11 A13.6,1011. 70X3A3

.101901 13f
11 A03ddC19 131.3 '5101901 A099 31t1d333 5371 570d13X 5)01 (1XX no
53oX1.6. A79t1X49
dxorri AT 51701 A7D3131 3911.103L3A.3 A(r)1 nomoriti.D omp m9.013e171
6 51)0Ylp00,0 >
't 10 31 671 1X)-GfIX3 (10199A 10A3Thpti.ATI pix 3310X10 531911L10
X20 A01(y3T13 113 4/113X9131713 "prop c9dd931 nm1 no)1),37-Irt31lodi9 A10dn-113 5319n0l.3.A.
T137.1 Ski 5-433x nolo)0 01A(LA)r(2L3111C1311
10C1101L

'H1,1'111

<>

ILA13Xa ACIA101 Atf.1 A)013X19Vd 5(n A3THLC1)? )09(10Arlt113 3310 Alf1 ArDxaL
ni93inodc) '43191do,>cb10 3pc(13 5391 X? (103L21 53331c1no113y
513 91 A9d31 500137131 Ski 5ocktidr1 5kyx3e nodIf.y3/.331.1p d33L9 o doilodxompo
501x70709i, o 5onkolom p3x 5oclro330dge70 Sk1o30 ? 5)011170 5(LI,c1)0101 0130711323
9 131LH d701 519 170y701L A0X13 10 A(91 A(9X)0V 1)013ItLXdf >p1371 mni ncopni(od -AOSL9
5103
m3c31,t 119113 x20 'noy30. eop )0 at. dr 531A709Y-RA.011.970 'A/09(1101R nolool 38
noxlf.R 5101 Sp33.3priodroox 5319nol3k 10 59C11L M91. PoNopaz. 109ON '0111093d0A1L90d1L
3220 loirpo 5101 570133 51o3d9 531non371l13 noy3.04,., 'n133;0X(19LI. lon3710713n nod319c321.
>3992L9 9 5odisq 5oda nitta. ncoi no-ixalom don 133 nor13.411. 'tool Alop AO9dff -Af1970A7021.)?
531 59d1L "41 A11.10033711f 411.1 -oo9k.GD3x6)13-r1 3911v 32 Ski nc912oi 5(939/.X101371
n(>1 Ao313d 113x x no>12 5o2no3t9R )0d.613 noinoodorlo n31-1 '51on33x3 5noicto3.
t?.
'AMIA9(13190.y )01V 101(1)01 A9d110X 531ActOCHL111L3 131L3 A91 A0d19is -v31Dndxoatf
3/31n3to>y 'now c3321.99 (l-3133L1<. Onstoi 1on3rIr9kca n3t33x3 59c331 5)074 -1001371
170110719 A0,(9 5on.6.3 5701 51od313riLl. AN911dothi1l3 51o3d9 133x 5(rno32 oinoq..y?

1\10d371I,.

52331 513ox1T19ox

www.dacoromanica.ro

ANA OOMNIENA

83

si i-a poruncit sa observe cu toata atentia pe sciti si s respinga navalirile


>. $i tatal meu nu se retr5.sese de acolo 6 Bind scitii cu larma multa
lor <
si strigate de razboi raspindeau tulburare in rindul chomatinilor din jurul

lui Katakalon. .Si dupa ce i-au respins si i-au pus cu usurinta pe fuga
si pe acestia, si-au Intors privirile spre prada si-si cautau salasurile lor.

Caci asa este neamul scitilor : nici n-au biruit Inca sigur pe adversar, nici
nu si-au intarit izbinda si Isi si zadarnicesc biruinta umblind dup5, jaf.

In adevar, toti oamenii din aparatul auxiliar al armatei, venind in ariergarda ostirii lui Bryennios, s-au amestecat in rindurile soldatilor de frica
scitilor, s nu pateasca ceva din partea lor. 5i cum necontenit curgeau

Intr -acolo adaugindu-li-se altii, citi scapasera de bandele scitilor, s-a produs
nu putina tulburare in rinduri, steagurile amestecindu-se unele cu altele
>. Iar scitii care se gindeau la intoarcere si o pornisera inspre casa nu se
<
pregateau sa -i mai urmareasca 7 ci, departe de amindoua ostirile, rataceau

la intimplare cu prada lor.

2
1058. Expedifia victorioasd a impriratului Isaac Comnenul impotriva ungurilor ,si a pecenegilor
<

> Ea3, cirmuind imparatia, cum spuneam, nu-si Inchina ziva intreaga III, VIII,

treburilor lumesti, ci lua parte la slujbele rinduite dupa tipic, in sfinta

biserica a mucenicei Tecla 9, pe care o ridicase imparatul Isaac Comnenul


fratele barbatului ei, din urmatoarea pricina. Cind conducatorii dacilor 11
nu mai voira sa respecte tratatele pe care be incheiasera odinioara cu romeii,

ci le-au pus capat, iar lucrul ajunse la cunostinta sauromatilor 1Z, cei ce

erau numiti misieni de catre cei vechi, nici acestia n-au mai vrut sa ramina
linistiti inlauntrul granitelor lor locuiau mai inainte tinuturile pe care
ci ridicindu-se in masa se
Istrul be desparte de imparatia romeilor
stramutara pe pamintul nostru. Iar pricina stramutarii lor a fost dusmania
de neimpacat fata de ei a getilor 13, vecinii lor, care ii pradau. De aceea,

pindind prilejul, cind vazura Istrul inghetat, trecind pe el ca pe uscat,


s-au stramutat de pe malul celalalt la not cu intreg poporul, impovarind

tinuturile noastre de granita si devastind cumplit orasele si tinuturile inve-

Din viltoarea bataliei, din apropierea armatei lui Bryennios, de unde pleaca pentru a
reorganiza rindurile propriei sale armate.
7 Pe ostasii lui Alexie.
8 Ana Dalassena, mama imparatului Alexie I Comnenul ; plecind la razboi impotriva
normanzilor, Alexie fi Incredintase printr-un hrisov regenta. Relatind aceste 1mprejurari, Ana
Comnena face un portret al bunicii ei, ceea ce ii permita sa rupa firul cronologic al evenimentelor, fritorcindu-se lnapoi in timp. Izvorul principal al scriitoarei pentru faptele relatate in acest
fragment este Cronografia lui Psellos, VII, LXVII LXX ; cf. si Skylitzes, ed. Tsolakis, p.
106-108 ; Zonaras, Bonn, III, p. 671-672.
9 Biserica se gasea in cartierul Vlacherne.

" Isaac I Comnenul (1057-1059).

n Dacii = ungurii, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 116 ; ca majoritatea scriitorilor


bizantini, Ana Comnena denumeste popoarele straine pomind de la denumirea antick a teritoriului asupra carora se Intinde stapinirea lor politica si nu are In vedere in primul rind caracterul lor etnic.
is Sauromatii = pecenegii, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 270.
ie Getii = uzii, cf. Psellos, VII, LXVII ; Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 111 ; dupa
Barnea, DID, III, p. 132, getii de aid sint romanii dintre Carpati si Dunare ; N. Iorga fi identifica cu cumanii; vezi n. 9 la fragmentele excerpate din Psellos.

www.dacoromanica.ro

VNIsIV VNGINWOO

1,8

5)on3ri73x)0d703z. 513,(921. pox 5x)dcpX 1901 513v911con3 9 5(13(1970d 501X:0109i


131La 5no1. 5(10q13 5906)073c1 A(01
3A1dXR Akt1 A70)112F161, A.Isdryxixx
prm
570r '3c3i3n7p
moa-Frikd137.121.3 d)
k A0110193no7il.10d30? 61910 3L3 13&9
5701

A032

olnol

'107147II pom tH 91 oxlilyaL9 A moazio, 5on37in31(1(99 5k1 59d1t. 701 3913x3 549(10d3e0
f3030 onort4 1709)1(21170 Son3ri0yood (\(o1 moxvorkod ncod9 5901970 57394197o110m
33 01 nox7171(3z.9 n703L.39 n3 10310123 591(1.1)od19 ncoa.cooaiox -170131 1Q 33 nolnoi

90 09032.
5ctv-13 5314-e3c17013 ocbmiR nod 5G.71(2nA. m940,,9.4.3.4. 03
613931973L 51oa.coo ncoX3 laz.? 91 noirIcndsa.chox pox &od31cpXrriDn3 50d3Ti M91970
nct iodalthox I1C1 11-AZyMd) i70131 pox if..2 5709701941oL 5101910 thin/73 31 110X Ma. --7od10
(bouoi, kyaLTirx 3 11 50d 97i chpA. n91 :or 1.1.3 nod9cbonri70d3x 6131Lco1nf xclo
'nco7ix913 not TR noRTaLoIxdID n92, Cut.vddf nTriolat.coonno 531.no1L3A 101210 -312
olnocity 531A704cle-)Xo1.t.1a mito Sodu. 'nodxrri no7l31(91t. 53 nk17d1 cbaxpo -13/AMU?
70A3TI709703.6,

4no,),EJ

n4nri4(3;13 toopy

'A

'II

Si.

nc?.loolloaLlo 5odocb07103c.od1

5.0. 33 lxoc

Sepylord

5)3911.711(01 M91 AM11(331

ixot 51.0.2z ova


i3Ti610xIt.vr7 70)(

Li

5ocb9n

re

ionnri.?

513024 pCiX 51Xfi1d27i 51.6,972 -701)3X


933t3
50(30dAXIA 6319 1170 5L1.13 ti.X3A703.L3
5901 574.6,9x3 431-1(i.th noirpo,i)ox ncorldo?
/ma. 'nco.arikca pox ow. 5(9310970d
LI. tployynD

51x701(1(ou A37i

ln

(103 13.09311

'mode?

loos.

Int

13y93L0v0.R.3ri 5014110TILL2A3 511330TiOcCb3

Sonisx? nod31933170nf

'A 'A

-zyra.rx
nod3111/..6,rpo 531n3d>lo 703337olno dx? 01,010.f. 03
/0
31 57pntou, nsolcoo 5)ortfxsnol.rx pox nIf.1
10.et9 101.20 401A0V0',1k VOX

lonvripy 5f1 5-fnkx9

3931q9061. 631

sirp-po '0137,o3201LD3

593d3ad0

Idoildxolcpo

)olig

5cod3a.chox 5)=3,019 5z1nravo 1913/3 5D-1 n091117:119M9M 51o1pom


5k11D3d37i 511.993d70V 51093A..4.3 770x A(hC(312 1712 (101 Q0M-10d ncoa. nc011v(33{ 173X (41
A1319011(4.2 40d9d)(T)3y A3.61,9133 AWL:D(70170X ')07C A21 AO/MOE) ACsa 0 5m3d(T)X.A.319(919 woox
>

<

A0A3T1 A0d109933.1 113.6A0.1107( 513

.A1pd3a

no3cle7X TR

www.dacoromanica.ro

01201 AOXIXTMI 5k1 -(9dRAlirc

ANA COMMENA

85

cinate. Auzind de aceasta, imparatul Isaac a socotit cal trebuie sa mearga

la Triadita14. Deoarece apucase sa'-i respinga pe barbarii rasariteni, si aceasta


intreprindere i-a fost foarte usoara. Intr-adev.a.'r, dupa ce si-a adunat toata

armata, a apucat drumul care duce intr-acolo, vrind sa-i izgoneasca pe


acestia din hotarele romeilor. $i, asezindu-si intreaga oaste in ordine de

lupta, porneste ca general impotriva lor. Iar ei, vazindu-1, indata s-au dezbinat, sustinind pareri deosebite. Dar <imparatul>, neputindu-se increde
intr-insii prea mult, se avinta cu puternica-i falan.ga impotriva partii celei
mai puternice si mai greu de invins a <armatei> for si apropiindu-se de ei

ii inspaimint5 atit prin propria sa infatisare, cit si prin aceea a armatei


sale. Caci nu indrazneau a-1 privi in fats pe cel ce parea un purtator de

traznet si vazind frontul de neinfrint al scuturilor armatei, lipite unul linga


celalalt, se tulburar5.. Indepartindu-se asadar putin, dupa ce-1 vestira ca
vor da batalia a treia zi, si-au par5.sit chiar in aceeasi zi tabara si au luat-o
la fuga. <Isaac> insa, inaintind ping in locul unde-si aveau tabara, le-a
distrus corturile si, ducind cu sine prada gasita, se intoarce biruitor.
3
1086. Din pricina unei not ncivciliri a pecenegilor, Alexie Comenul e nevoit sd recurgcl,
pentru procurarea banilor necesari inarmcirii, la confiscarea unor bunuri ecleziastice

Infrint adesea, imparatul pornise de nenumarate on iarasi, cu indraz- v, II, 5


neala impotriva celtilor 15 si se intorsese, prin voia lui Dumnezeu, Incununat

cu biruinta ; atunci cind a aflat Ca din nou un alt puhoi de dusmani, adica
de sciti 18, se arunca asupra lui si, de aceea, chiar pe cind el se afla in
capitala, stringerea banilor se grabea din pricini asemanatoare 11, acel
ierarh 1-a atacat pe imparat cu mai multa nerusinare 18.
4
1083, primcivara. Pornind impotriva lui Bohemund, imparatul trece prin Epir, unde se
grisesc sate de vlahi
<
> Apoi, dupa ce si i-a inarmat puternic pe toti, Alexie pleac5. din V, V, 3
Constantinopol. $i apropiindu-se de partile Larissei si trecind muntele

Kellion 19, lasind pe dreapta drumul public si muntele numit de localnici


Kissavon, a coborit la Ezevan ; acesta este un sat de vlahi asezat foarte
14 Triadita este actuala Sofia, capitala Bulgariei.
15 Celtii = normanzii.
18 SCitii = pecenegii.

17 Asemanatoare cu cele care 1-au determinat pe Alexie sa adune fonduri in vremea


primejdiei normande din 1081.
18 Este vorba de Leon, mitropolitul Chalcedonului, care opusese o vie rezistenta impotriva
confiscarii bunurilor ecleziastice de catre Imparat, atit in timpul razboiului cu normanzii, cit
si de aceasta data. Diferendul se va sfirsi prin depunerea lui de catre sinod $i, apoi, surghiunul
sau (1086), ordonat de Imparat.
15 Muntele Kellion" s-ar putea traduce prin Muntele Chiliilor" ; era tntr-adevar acc-

perit de manastiri.

www.dacoromanica.ro

ANNA COtMNE1NA

86

via4 g-ryccrca 8caxeillevov. 'Exetaev Si xa-ccaaPeov e-repav ocii.acc xcaplyrcoAcv


HAaPiTCocv auv-Oc7.); xccAourlev-tp, acyxo5 not) -ro5 66-rcoai Tao; xaAotylvou
no-rap.o5 t (DeovToq 8caxecp.ev1v, -Hp crxrpip xcc-re4e-ro cb-coxpc7)v-roc vicppov
ScopiAag. Kai iTepoaetc exe60-ev 0 floc6ae64 CerciiX.D.ev 6.Xpt, TWV x-yrcoupeicov
TOU AeXyLvai xecxei.Dtv eig Tee Tpixcaa.
5

VI,1V,3

TOLTO TON TpauX6v xat -c-rpcxat5-ra 67c 66ot4 cp$ &aa TO Cc7c 6p-

0?) 8LOVXD'E

ill-rankixce-rac. Kat 67c66ot 8i ex


a6-cOv auveAlAu06-rec, xa-caAccp.(3&voucrt Tip) BeXcci-coPay. 7coAtxvcov Si TOUTO Scaxei[tevov xxsci -Hp ccxpoAopiav
TO5 XCCTec -rairrypt -Hp BeXtairopccv -reirrcou;. 'Acxxov 8e 1-65-ro icpeuplx6Te;
6S67cep t8c6v -cc Aixoc Aoracip.evoc ev aUT(.1.1 Trig oixirsecc i7coco5v-r0, ei-roc 'sac
p-11-rov

7cpec eau-r6v eankpac


7cpo6-hxov-ce4, ES
-ham+ ci. r

o'cvexecAute,

crueryeveta;

xaa'excia-np exeNtv ix8potacc 7coco6[Levot xat p.expc


4

Tij5 acpe-repac cp.O.cfcvov-ce;

7c6Aecag (Dai7c7cou Aeiav 7coUip Ccvcaoci.cflocv6p.evoc e7ravicrrpecpov. CO 8e TpocuAbc


To6-rocc p.41 ripxo6p.evog anov8ecc RUT& N69 -c6 Hapicr-cpcov vep.olaivv)v Exu.9173v

knocei.-ro -rok Trept -rip rAapcvi-cocv xat Apicrrpocv -h-yetc6voc xat 'sec TCCUTGCLc
7Capccxeitievoc 67r07COLOUtLevoc, ilvlaTeuacry.evoc arc(La kaurip xoct Tcliv Aoyci8cov
Exuifttiv eves aurrrkpa, 67te68cav 6)1 xecpt Avis1)am -rOv cd)-roxpci-ropa Stec viic
TWV ExuacZv i7ceAe6aecoc. Tai5-rac Si 6 PacscAek xcc.&' excia-c-ip [cocv.ao'cvcov -c6
1.1.000v isporrOEucrOlievog ganeuSev 67:wrote:cram, Toll-rov Sac ypcci.cp.ciTcav xoct
67coaxi6ewv Ucpopciy.evoc -r6 a cco-roi3 -rexalcOp.evov xccx6v. 'AAA& xcct xplicr6flouAXov A6yov OL7CMetEcc4 xca 7ccfccr7); eXelkeptac ixDit.cevo; exrcircolicpe 7cp6;
a&r6v. 'AAX' 6 xapxivoc 604 f3a8Eecv oux ii.t.civ&avev. 6 cdyrOc Se jV 6 xae;
xoct 7cp6Tpt-ca TO) TE Ex6.8.ac inconoco6i.cevoc xat 7cAeiovocc ex -rcliv acpe-cipov
ile-rccrcetuc61.tevoc

xcopaiv

xcel

A-g6tLevoc

-cac

Tcapaxeip.eva oc'.7cCLVTOC.

www.dacoromanica.ro

ANA COMNENA

87

aproape de Andronia 2. De acolo, ajungind din nou la un alt sat numit


in chip obisnuit Plavita, ce se afla destul de aproape de riul ce se cheama
<
> 21, i-a asezat cortul, dupa ce a s5.pat un an cit trebuia de mare.
Si pornind de acolo imparatul s-a dus pina la gradinile lui Delphinas, iar
de acolo la Trikkala.
5
1084. Pavlichianul Traulos, om de cases al impdratului Alexie Comnenul, se refugiazd
impreund cu un grup de eretici aparlitand aceleiasi secte la Veliatova, care devine cartierul
general al unei razvrtitiri. Traulos se aliazd cu pecenegii din Paristrion pe care-i stirneste
in expedifii de jaf impotriva romeilor

Aceasta nu i-a scapat insa lui Traulos si atunci cheama seara la VI, IV, 3
dinsul pe toti aceia carora mai inainte le dezvaluise taina sa 33. Si citi ii
erau rude de singe adunindu-se la el, Impreuna merg si ocup5. Veliatova 23.
Acesta este un orasel asezat pe o inaltime deasupra v5.ii care coboara de la

aceasta Veliatova. Si findca 1-au gasit nelocuit, socotindu-1 al lor, si-au


facut intr -Insul locuintele; pe urma, navalind de acolo in fiecare zi si ajungind pina in orasul lor, Filipopole, se intorceau incarcati de multa prada.
Dar Traulos, caruia nu-i ajungeau acestea, a incheiat intelegerea cu scitii
care locuiesc in Paristrion 24, atragind de partea sa capeteniile din regiunea
Glavinitei si a Dristrei 25 si din partile vecine lor ; s-a casatorit in acelasi
timp cu fiica unuia dintre fruntasii scitilor, silindu-se din rasputeri s aduca
daune imparatului prin navalirea scitilor. imparatul, afind zi de zi toate
aceste lucruri, cu grija de viitor, 41 dadea silinta sa-1 cistige prin scrisori
si fagaduieli, prevazind raul ce se va ivi de pe urma lui. Ba, chiar si un
hrisov de iertare si deplina libertate alcatuind, i 1-a trimis. Dar racul nu
invata sa mearga drept inainte ; asa si el raminea acelasi, care ieri si alaltaieri atragea pe sciti si chema Inca mai multi din tinuturile lor si prada
toate Imprejurimile.

20 M. GyOni, Egy vldch falu neve Anna Komnene Alexiasdban, Egyetemes Philologiai
KOzlony", 71, 1948, p. 22 identitica acest sat cu actualul Nezeros, situat in vecinatatea muntelui Ossa. Identificarea e acceptata de G. C. Soulis, The Thessalian Vlachia, Zbornik radova
vizantolokog Instituta", 8, 1963, 1, p. 271. Totui, remarca G. G. Litavrin, Vlahi vizantiiskih

istaniliov XXIII vv., Iugo-vostoenaia Evropa v srednie veka", I, Chisinau, 1972, p. 108,

n. 2, Ossa e situat la nord-vest de Larissa, astfel Melt localizarea nu corespunde textului Anei
Comnena, care indica asezarea satului pe drumul urmat de Alexie de la Larissa la Trikkala.
Oricum, pasajul e important deoarece mentioneaza prezenta unei asezari de vlahi in cimpia
Tesaliei in anul 1043. Despre importan%a elementului vlah din Tesalia

viitoarea Vlahie Mare

In secolul al XI-lea ne vorbete intreaga opera. a lui Kekaumenos.


21 Lacuna in text.
22 Aflind ca Alexie I Comnenul a pornit o actiune de persecutare a pav]ichienilor, careia
ti cazusera victims surorile sale, Traulos se hotarlse sa fuga. A fost ins& denuntat de propria
sa sotie, o slujitoare devotata a Imparatesei.
23 Veliatova e situat la nord de Filipopole, pe valea Maritei.
" Scitii din Paristrion sint pecenegii. Ei ocupasera treptat aceasta regiune, profitind
de dificultatile prin care treceea Impetiul bizantin.
23 Azi, Silistra.

www.dacoromanica.ro

88

ANNA COMNDNA

THv yap O floco-cAek arm; Cyccxpu; tepaTtxd.rraToc xoci Tip apETip xat.

VI, XIII, 4

TOv Myov, We eineiv, ELaEi3i.ac rircacrqc dcpxcepEk. Ataa6X0CALX6TOCT6c TE yap


1-6 iv.E.repou 86ThaTK xai euro6ToAcx66 t O 7cpoccipeatv xoci TOv 2t6yov

xiv,

xcci ciaco TIC iliwrepac 7cEa-recoq nocirrac Pot) Mp.svoc oU tL6vov Tok volidc8a6
Tou-covcrt Ex Uaccg, &AX& xat Tip 11Ep6t8cc 7rEicsav xai. 67c6aoc Tip Alryrc Toy xca
Tip .A.c[367p vki-covTccc ficipPapoc xoct -rcci.; 'Cori MoA..csa Tae-raic cipycgouccv.
'AXA& Tcept 1.1.6 Toirrcov 'icAcc pouxolavl Si 8ecvoTipccv xoc p.ei4ovcc
7cpoXai3oU67tc xccra Tfilq Tc 7.r.) ePcop.cacov apx-71; gcpo8ov Stly-taaaftat etc
dcpxiv cci5acc xoc.kaTcli TOv Aoyo ,IXXoc yap berraXocc acexuti.cfm9laccv. Fevo;
TL ExoacxOv nape( Tc7P.) Eocupop.aT6v xaa'ixacmp axuXeuey.evoc andcpavTEc Tc

'r

oixoc xocTiPov TrpOc TOv Acivovf 3cv. <S2c SE 7cpOc c'eviyxlc &jv ockoZ; ileTec Tcliv
XOCTOC TOv Aivoupcv oixoiv-rcov crrcEicrcccsaat, TooTou 6UVS6E ccvToc naCcrcv Et;,
61.1cAiav -Jvaciv tisTa TC731) gxxpi-Rove Tab TE TaTog TOU xo Xcatij Ovot.t.aop.ivou
xcci. TO5 EECIaACC(300 XOCI rot EaTai (Xpil yap Hat Ti]; inCOvulltocc v.Etaija.aocc
Taiv XOCT'OCUTObc dcpiaTCOV aVapiv, EL xat TO acT)p.cx T-7); taTOpi.cc; TOUTOK
XaTaV.LaiVETat), T01.1 R6 Tip AptcrTpav xcerkxovToc, Tc7)v 8i TiV BI.TEVOLV XIXL
TCCAAa. ErcEcadclievoc yoiiv p.ET'aUT6v &Seg.); Tor) Aociroii 8caTcepclivTec TOv Ackvoupcv

iXgovTo Ti]v Trocpccxecilkyv xd)pav, WC, xoci. 7COXErat TM& xocTccaxEZv. Kecv-reikev
2 ixezEtpiccv TIN& 6x6vTec ecpoTpcc7.myrec gaxepov x6yxpot.); TE XCCI 7CUpO6S. `O
Si TpccuAc ixei:voc Mcocxcao; !LET& -c&iv auveyErcov.ivo.w aUTW xoct of TO

www.dacoromanica.ro

ANA 001VrNENA

89

6
1086. Alungaii de cumani, pecenegii trec la sud de Duniire, inlelegindu-se in prealabil cu
conducdtorii locali, Tatos, Sesthlav Fi Satza. Ciocniri bizantino-pecenege terminate cu
victoria bizantinilor.

Era cu adevarat acest imparat 28 cu totul sfint in privinta virtutii VI, XIII, 4
si a vorbirii, ca s spun asa, un arhiereu al evlaviei desavirsite. Caci era
foarte capabil sa invete pe altii doctrina noastra si avea staruinta si graiul
-unui apostol, dornic fiind sa aduca la credinta noastra nu numai pe nomazii
acestia sciti 27, ci si toata Persia si pe barbarii citi locuiesc in Egipt si in

Libia si celebreaza riturile lui Mahomed.


Dar despre acestea destul. Voind sa povestesc o navalire impotriva imparatiei romeilor mai groaznica si mai mare decit cea dinainte,
iau lucrurile din nou de la inceput ; caci s-au amestecat ca valurile marii.
Un neam scitic, pradat zi de zi de sarmati 28, parasindu-si salasele, a coborit la Dunare. Cum aveau, nevoie sa se inteleaga cu cei care locuiesc la
Dunare, cazind de acord asupra acestui lucru, au intrat in tratative cu conducatorii tor, cu Tatos, numit si Chalis, si cu Sesthlav si cu Satza 29
caci trebuie sa amintesc si numele celor mai de seama dintre dinsii, desi
unul, tinind in stapinirea sa
trupul istoriei se murdareste cu acestia
Dristra, ceilalti Vicina si celelalte. Dupd ce s-au inteles cu acestia, trecind
Dunarea gra teams de acum incolo, pradau tinutul invecinat, ocupind
chiar si unele orasele. Apoi, bucurindu-se de oarecare tihna, au arat pamintul semanind mei si griu. Dar acel Traulos maniheanul 31, cu cei ce-1
urmasera si cei ce nutreau aceleasi ginduri ca si el si stapineau oraselul de pe
culmea Veliatovei, despre care am vorbit mai pe larg cind a fost prilejul,
aflind de faptele scitilor, au dat la iveala ceea ce clocisera mai inainte.

Alexie I Comnenul (1081-1118).


Este vorba de pecenegi.
28 Sarmatii = cumanii ; vezi insa Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 270 (uzii).
29 Pasajul a generat o bogata literature, stiintifica privind caracterul acestor formatiuni
politice si apartenenta etnica a conducatorilor tor, amintiti de Ana Comnena, ca si a populatiei
peste care stapineau. Un istoric al problemei, obiectiv si amanuntit la I. Barnea, DID, III,
p. 139-146 ; N. lorga, Cele dintii cristalizdri de stat ale romdnilor, Revista istorica", V, 1919,
p. 103-113 a vazut in aceste formatiuni primele creatiuni politice romanesti, deschizind astfel
o discutie pe aceasta terra in istoriografia noastra. Tinind seama de indicatiile altor izvoare,
unde se vorbeste despre Tatos (Tatus) ca despre un sef peceneg (Attaliates, Bonn, p. 204206 ; Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 166 ; Zonaras, Bonn, III, p. 713) si despre compozitia etnica
foarte amestecata a populatiei de la Dunarea de Jos (Attaliates, Bonn, p. 204), putem afirma
ca in aparitia acestor formatiuni pecenegii au detinut rolul de factor militar si politic dominant.
Expansiunea for spre sudul Dunarii, unde se instaleaza treptat, ajungind in cele din urma, la
un razboi de lungs durata. cu Alexie I Comnenul, a fost determinate de presiunea cumanilor
din nord si favorizata de criza Imperiului bizantin. intre elementele crizei se numara si nemultumirea populatiei de la Dunare inclusiv a romanilor afectata de masurile financiare
28
27

apasatoare luate de puterea centrals bizantina. Nici Ana Comnena, nici ceilalti autori nu
ne dau suficiente indicatii pentru stabilirea exacta a etniei locuitorilor supusi de pecenegi ;
cf. si N. S. Tanasoca, Les Mixobarbares et les formations politiques paristriennes du XI-e
siicle, Revue roumaine d'histoire", XII, 1973, 1, p. 61-82.
89 Ca majoritatea autorilor bizantini, Ana Comnena nutreste un profund dispret pentru
celelalte popoare, considerate barbare. Aceasta atitudine se repercuteaza negativ asupra valorii
de izvor istoric a operei sale. Ea neglijeaza, cum se vede din propriile-i cuvinte, detalii vred-

nice de cel mai mare interes pentru cercetarea


81 Ana Comnena de numele arhaizant de manihei pavlichienilor si bogomililor.

www.dacoromanica.ro

xiv,

VUN V

06

)0170x

(ict A

3132i,

ne2

Axicboyodxf Ski 5t,tdo17oroa no7nX3y0u 5319XDr17ox 453etodthorio


5ol0y 5119116cb nod3Lcuioy.c. '3702123 701 7o1Ax 5(101 57169x1

5319xkvor13i1 9 (11= 111


59029 pox 5clooLcon31D
nc9311r1cod
171X

ItTO VMEIN

olnoyj.y?

A11)70-112X)

pox 531n9X97olxx 5701 5r33X7od1


'511.6(X3 x A3.6113141 tap. Armonf

notoRcr? 513 50)6 noloo.A.If.?

olnn0vox313-r1 5901
50A3d

dcpX '1170

ncolu(0dttop

Cb)O(

(1

che

10

61399 X)X d311.10,6

1017/X1/00N
53AciX

1372

139c1C1)

AOIVITTI1X7OTI
J ra.roo

110437i9d13711

9 593xliord 5o13)cv-, itt70T1371 5TX 1X11393)(3X)Od)011 m1, 0x31D37102 51&I 5)odp..D3


(4)A701dnox7011 M0X.0(9611 AOt(111 A01)0112A)OX1 A0X10 TIO 1)09k 1071(13170119 170X AJ,70X

thin 61,
7011)0X)th 1714.19 pox myraiochou. krboi2 fora notimplf mizi,(fr(7xlo= &fp)
yz A3T10d)O AO Al-012)0170X
7bmoda clicep) 32 pox Soo..2o (5oLvo,m-ri1X7or1 5701 573717011n2
1113.6)(31L10 7:0(101,10M AC? 32 5ct01. 5116iix3 511ln06y31 5cL01 59oat..(9n3o,9 pox 5k1
e1/472

n6ev not

11xod10X 'Snonrboko.c. 5o601v.t. nolttricchotop Snolcloo.


ncompocJ-3-ri 5c1.6,93 3Dtotcho6.32.t.p nothyou myay?Ej nco3riot, 5701
AO
c12011,
11.0LX)071)2 (093012 1)09 5137110ACI2 (4. A01 101371 AO)/ nx3 A(o nonarivpkvotop

5kij0111iy3a

'5on37-11oD7o3.g, 59do.c.
570121

of

not

myr13y0u. 1)0X 101.Antk1,14 Sciouou oakf col( 3y rqx '111 V yy V (4)1 7oA11da 0,(1Cb (4)11010ACIA1X
31 130X tn111ILA013911d6 0 x A3X.03dG. 0, 3,132 '5oxia,Dpio2 7792, tvri 519)032 =n 511,111rf10

nompocirx drew/ OV(10 A3T1 (10

A01. AC/T131(01G

'4'02

(102123113 51701, 51107ICJ0 (101


zriltXD 5709cfnix1,7012

d9.6 111.6911`3111 31 19)0=19 5i0993.0x pox no-dr(011.


An6(1X ("2X d 39k 01 )0.037-1 A01)01,1 501(170 mgo.cm

(3

)071,7)

70170x

VOX

Amt

191L2 32 ?22o
SGt1 5old1loyfd7
5(100.1(1L A(01 twm3Tidlxa3.1.11A)? 01 noxporkod 3c4)D3 lork-m-lodoD
x? 5111071 9 5co3rt1 523321d3= 9131? ArDne 53itoolt..3o
531Acoo4Dod1 5C9T19,2 5101
517o.69xa poi.nnodponf A3T1 ryx.x02L 113 m1, '170.693X1ori 131=1= 32 tooichlox 533.kt.tyaL.
o 510117012 0, n.
Soxio-DrioR 5c9-ticttx? 50113710X7071 pox d2ocbc 57o 57e1 TI:rox
Amt Am3Lroon? 5r3moliall cto1ou 5o11371 cb,lttth 5mxaodx3xDod1L Poiti.dy.cbx) 7o-rikcard10ai.
32 noam0y3a2.3 noi ricm.mdi-D
5o'' 70y,(10(10X d701L931R -IONA
Alf.Xcitf,
o
13.691L3
A3
01 5cl 1.9x(913/311,
o,1r7o1 Af! CLVOT13T1 X 5g)
5minzat3o,
d(01),0dX01c0
T1
70123 110X .670X AOID10X pox nor19 p.c.?
32 ml not n0x31D37102 Ou.roo.g,
mr,>26319 5ctonnodx 131(14 A0191X9 13y3c3 thol 5(7)Xfn3 r91 o0121139 lyox ocht 5lk3,

noo-Dovolt..

A01,

vori

5(939tf.dcbonf

0 ct

101A3Ti

7012

noix31)oi Taarl AmirrikdX

)01-m0

Af (T)1.1L31L10 A3X

nowoox3 .c.x3 13avri3 59doi.

10(70

71310013T/ 5on3r17orf1 1191.

tth? 5101
n13.A3yyri9 32 370X taGoXradooaq
'5137-6,ona2 AM 7o xyrin31101I9 noXrri9113 511270 I703.k9(11.19(19 AO,L 32 noynort..91d3o.r.r190
513 A0X1(;LM qdnodcb noX7oTiol10 ):1193./..vool7ox 703.371 AC0A9T1 AC01 M01y3)1 513 A01
noptp,r Scoldo). llon?motth? -01709(13X3x3d7012. 50120 32 59o1. 9(1091)0V 370X A91
0 Acivolcol.d3avric,i 5ormilo97o34 37ox kddr.6,31, 5TX 1321.3 VOX noto0x3 nnotdnoth.r.
Arl

51703.cp133od19 5(101 5no33133/..3

'myoltrtotoo1d2y

nonom '5tiot9171

1718.1)Xlre(CL9 'xri(13i1o(319 ct.g.(131)ox nco.pxa 13c3TX3 -3orittc3X)ochou mpd)ovol)om


32 703 1C131L At)!.1 01L1Lly1(1) OlLcl A11( chOlL )0 (4)1 131(33X not 1)0X X) 91 a ACT( AO 50111031

www.dacoromanica.ro

ANA COMNIENA

91

Punind stapinire pe drumurile inguste si pietroase, au chemat pe sciti si


de aici au jefuit toata tara romeilor. Caci maniheii sint din fire un neam
foarte razboinic si intotdeauna dornic, ca si ciinii, a se Infrupta din singele
oamenilor. Cind imparatul Alexie a aflat aceasta, porunceste domesticului
Apusului Pakurianos, pe care-1 cunostea ca pe un om foarte capabil, sa se
ocupe de armata si sa o aseze in linie de bataie si sa se foloseasca in lupta
de diferite stratageme, ca impreuna cu Vranas si acesta barbat foarte
priceput la razboi sa-si adune trupele si s mearga Impotriva lor. Si,
ajungind pe scitii care strabatusera trecatorile si-si fixasera tabara dincoace de Veliatova, vazindu-i multime nenumarata, a renuntat indata sa
porneasca batalia cu ei, socotind ca e mai bine pentru moment sa-si pastreze trupele tefere Fara batalie, decit sa inceapa lupta cu scitii si sa fie
invins cu mari pierderi de oameni. Dar aceste intentii nu au fost pe placul
lui Vranas, care era iubitor foarte de primejdii si indraznet. 5i domesticul,
ca nu cumva sa cads asupra lui banuiala ca din lasitate amina lupta, a
cedat in fata avintului lui Vranas si, dupa ce a poruncit tuturor sa se inarmeze si a intocmit formatia de lupta, a pornit asupra scitilor, conducind
el insusi centrul falangei. Dar, deoarece oastea bizantina nu egala nici cea
mai mica parte din multimea dusmanilor, numai vederea acestora i-a Ingro-

zit pe toti. Aruncindu-se totusi asupra scitilor, multi sint rapusi in lupta,
iar Vranas cade ranit de moarte. Iar domesticul, luptind cu indirjire si
navalind cable, cu furie, in rindurile dusmanilor, izbindu-se de un stejar
pe loc si-a dat sufletul. $i restul ostirii s-a risipit, apucind care Incotro.
Imparatul, aflind acestea plinse pe toti cei cazuti, pe fiecare in parte si
pe toti laolalta ; dar Indurerat foarte de moartea domesticului, a udat-o
cu rinri de lacrimi. Caci 11 iubea deosebit de mult pe omul acesta, Inca
dinainte de inscaunarea sa. Dar nu s-a descurajat din aceasta pricing ci, chemindu-1 pe Tatikios 32, 1-a trimis cu bani destui la Adrianopol, pentru ca sa

dea ostenilor soldele for anuale si pentru ca sa adune totodata de pretutindeni trupe cal sa intocmeasca o armata gata curind de lupta. Iar lui
Humbertopulos 33 i-a poruncit ca, lasind la Cizic o garnizoana puternica,
sa mearga in grabs numai cu celtii sa-1 intilneasca pe Tatikios. Acesta,
vazindu-i pe latini 34 si pe Humbertopulos si prinzind curaj, cum se adunase
si destula armata, indata porni asupra scitilor 35. Ajungind linga Filipopole,
isi aseza tabara linga malul riului care curge pe linga Blisnos 36. Dupa ce

vazu pe scitii care se Intorceau de la jaf cu prada multa si cu robi, deli


abia isi pusese bagajele inauntrul intariturilor, desprinde un numar Indestu32 Tatikios este unul dintre cei mai de seam& militari din anturajul lui Alexie I Comnenul.

Era de origine straina, fiul unui prizonier turc. A ajuns un intim al imparatului. Ana Cornnena explica, de pilda, boala de picioare a lui Alexie printr-o loviturl primita de acesta, din
gresealk cind juca cu Tatikios un joc cu mingea, vezi Alexiada, XIV, IV, 2.
33 Constantin Humbertopulos, unul dintre comandantii militari de origine occidentala
ai lui Alexie I Comennul ; era nepotul lui Robert Guiscard. A fost implicat, mai tirziu, intr-o
conspiratie contra imparatului, dar in cele din urma a fost iertat gi restabilit in drepturile
sale.

34 Latini = catolici, nume folosit de bizantini pentru desemnarea occidentalilor care


foloseau in biserica si administra %ie limba Latina.
35 SCiti

pecenegi.

38 Blisnos, localitate situate, intre Adrianopol

gi

Filipopole.

www.dacoromanica.ro

N'WIN VNITINIAPOO

Z6

5cloi 510.grtx3 x? or,od1L 5k1 5no9TioXd3to01L3


5(101(91(70nd02 5(10971017031.3MID
coackri nopXD 571
57eCI3X9 (9913 401 50X10d30X 5o9719.6.10170x
,170X 1\C91970
5clo670x1
50&3719T13103L70
.13317191Ln 5919y 32 50&3Ti7)D1y1L0 5701&101L170X 170.G910n.dC9G 57o9431(3X 570i Sio.A.Aooyfth
50971309kID77170x 5701 1913.GCbri33Lod:i. 013193d/031 51Z1Cp1170d10 506311109703e 33 5401
57).6,9x3 701311 A(91 AC9df,lcimy VOX &C91 MT)19VOCIdOe 671 cbujoyilL? urrirpirch.o &col
Anuma 57019.6401\3 1017)X 1\91 nodpa no.g19
01
nc?1(313 pox 91

norbo/ou 17o1nnAkoi.7oxrc12X
01109793.g3

610331(

4k10y031.

A703La 92

17)X

lorkmioda,D

(,1X13

n011a9n9 43.6,cod317ox3 17091Alti. &6.9'5799431(3)( ertilvxvop Fox kod ityyoo.t. 13vC10d9od1l.


51o1 51od10dth0d ppm 57od31c7ox 5k1 5(1\.471 5k9T1o9A. 19(1011L11L AC91 Aco.qaxa
lo '53no331(1.t. loyyou. 92 173X 531A3d701L970I3 11701:14T93 0, 92 \tL1 470131( A70D7O1L
9 509-tiod79vonf 5k1kx1n nka, myoactoaurvo 13topdr7o1(v17ox 1.6.12)3 92 91 Acsnc1111(:I.9
11101x.70
'5o9Tiwo170x 13=9)(93 43.61 (f-Crt pax 5(9319 5101 Siotoddvd 516,920 ivivoodsoodu
5701 &coa.fpo ACIX9T&11, 513711pA43 5901L0X9 31:19X101&73100 3 '9(t1ri31c.3`
513.6LooLochTow,
6.3-Gi3x?9 10X3 701 TIM( 54o1 570.grix3 51x30ran9 to.snlo.g.toori 5319xkri70d33370toolLa
92 10 101LOX9 50.C.k1(1L AC9d77014 A01310 41(011. 1d31L Atfl A7)d013911(3a (3.1.7)129 And.)
pox Ta. 1d311 170.a93(,,t1( pom 9 5o1x31701 &0111X93D0d1L Ak1 6.91
&COVIX &19431(;
4riX3 170X 59d1L 500190901 kTI 57o9cpdXoan19 4oX3 5137b0nn3 01 fooaLiocbou. motrop
L 5101 51o7191lo1( A3 iinz)Ckerho
Ay 5(9719 170X 91 &O1dct219 3A.k.63
13Xt1\.1913tI0X

y,

-64

01

pox

5odaz.
rrin31019 ncTi:17olool,:om 92 511 A(p. &C91
57)X0 3&fldr37p.o.3
pox /month kRIA. o131c34X91 0, 92 59.6,23
ACOdfd 17)X 401910 1\19(131(3
3r11471313
5101 510,01.9 Aii. pox tvo1L.39 01 xrrirm-lod/o 57o9poLo3 401 nockla 7orikdX7oc7o1L
A9270,(1
51o919d31t.7o13 57)1
5m.A.A.7ovod)
57)941910170X
13X1p1913 (10T13yO1L 70710.X9
92
01
57o9cpw17913 50147o
409371 3X12 5co3y70I70d701i. ITN 70 lochodcbpd Scoxl.enxa
10170d7D1L 10&31'i10 5771170X M01910 513111011n3 59d1L Ata19T1 10&311109U.1.07)170X 1,7).03X643

pox 5co1 500)(1032.1107 413)3.03d9 A010 Nth!. -nk471


A311 torbyou.
\131(4.)7o1\10
oo933232a, 92 5(7)7i9 110X (T)CbTir, 701. 7)1)0Tifi31Vd19 Atf.1170X &G,.XONOLTICID 401/1/401M43010
91 4371 noxvoriom 01 53okyitd33.K1 &(T)A. 4f9.e4X3 &01)9t4.13101L9 91 92 6.9X1VIX3
5C109T191X70dC9031 57011\000L70 ncodo 5701 31 57017071a9 170X
pOX A1f.1 63.e13X3 1\t1\./137IOyy7)1L01L10 Aky),:po 52d1t. n(1\.a,

nrDctod lonow

92

&(0141O1L10

10

not

01

l'19d1L717)1(

n7omd1sno

lonlinv lzx

513D7od,

A.031

nkyod

MO17110
0(11911A70

Akxri

pox .00idicRiD Txy3oo9nvc 5rcapo,2


531A0A.Q..6
9
.5o1xlioo1 c3L1,..top chol Soa.2o 5k.G1101.993 pox not, 501.110,0(3T1 7)19701 -7017)X
59110M 4CD4TIV19Ia &20 M0d31067-11) M01 &C0110T1(13-1.10d1D 110X
17).0.910910X019
11010 riodp.? 4ff.1 3
40d313 1.119(1.&1X no9rioX32x311,10 pox c1o,3(01 Anopon11 A(91
o ri c:171.3R no 1\(01 M011Ti43179d19 lrt9779701L31.1
IMIC91110d19 7017)X 01 AO1TIX1109371 3

A.)ricboodu Aoptti.

6501AS9*(01771)07C 131L3
11L3

59du

52c1A9R9

703

51707194 1L3G. 0 501ytk 4Ati. 501.97)X3 4(41


1(011(.1)0(319
913&791L3 nolctoi lac? niDnR 51)oc33rik 5olono.1.3.A. pox

1\)0132 nf1\.\(OdT13d101L

A.D.X7Tri n(99710)11L3C3193

mokco.A.rTik2

179X

notyou rrikXD nkiD)pneerx

nki. Soda 6.od313 39kdd19.p1o19 OkX7pTi 7e110X 01 5k1


d1 Ski &Od.6301d31L A7DflOdC9X100? 10 '170.04X3
5oe371ot91 TR 9 501x31-rI ctoi,r,toa.
mrikdX7otho1L maLcarx Ama.cm 9nroolek loyy/o 593a.L 'mood) xAloat. Aolv-,tv -thodllMid39
.8, 531,00.0f A. dx) to 110.6.9xa &OC(t1.12 I\L!.1
.610dfl-R1a kati, 5cois;ko,R 11;13 -onolvx
'eLcoiActoltau,7013 pax.? 5133k71

.09r1n7or1 3913xfx 92 5401401 lf.71 no,-)clryloa.xx 5on,3719drvo47o 5701 57oxo 1\43


Soclu. myouttotooldey, 1DneUrp)xw01L3 pom 5cto1. 971 5rto1.y3m nolcir f101L --)017)X
Aco ion() 17onf1\..p3do3L &011:00X3 5109c131,(3X 7i1311 501\11
ATIL1y A(91 92 dip
5o3)c)311 5k1 5701170d19 591470 19C110.9310/701L3 50d1L /41 009(10c131(1910d
513717I

www.dacoromanica.ro

ANA OCYMINEiNA

93

lgtor de oameni si-i trimite impotriva lor. Dupg ce el insusi s-a inarmat
si a poruncit tuturor sa -si puny platosele, asezindu-si falangele in ordine,
a pornit pe urmele ostasilor trimisi inainte. Cind v5.zu cg scitii cu prada
si cu captivii s-au unit cu restul armatei scitilor pe malul riului Eurus 31,
impartindu-si ostirea in doug si poruncind sa se dea din amindoug partile
strigatul de razboi, cu chiot si multa larmg se arunca asupra barbarilor.
Si lupta, ajungind indirjitg, cad cei mai multi dintre sciti, dar multi iarasi,
imprastiindu-se, au scapat. Iar el <Tatikios>, punind mina pe toata prada,
soseste biruitor la Filipopole. Asezindu-si acolo toata armata, cercetg de
unde si cum trebuie A. atace iarasi pe barbari. 5tiind ca fortele for erau
foarte numeroase, trimise iscoade in toate pgrtile pentru ca de acolo s5. se
poatg informa necontenit asupra scitilor. Si, intorcindu-se in grabg, iscoadele spuneau ca o mare multime de barbari se ggseste in preajma Veliatovei si prada imprejurimile. Tatikios, care se astepta la sosirea scitilor si

nu avea trupe indeajuns fata de atitia, cu totul nelinistit in calculele

sale, era in incurcatura. Cu toate acestea el isi ascutea spada si indemna


oastea la lupta. Abia sosit, cineva a anuntat venirea barbarilor asupra lui
si a argtat limpede ca ajung indata. Pe loc <Tatikios> se inarmg si, inarrnindu-si toata ostirea, trecind imediat Eurul, isi aseza trupele pe batalioane, punindu-le in ordine de lupta. Si el tinea mijlocul frontului. Iar barbarii,
asezati in front dupg obiceiul scitic si orinduindu-si stile pentru batglie,
pgreau ca intr-adevar cautg ciocnirea si atita pe dusmani la lupta. In realitate, ambele osti se temeau si aminau incgierarea, cea a romeilor ffind
infricosata de multimea covirsitoare a scitilor, iar cea scitica deoarece ii
vedea pe toti <inamicii> implgtosati si steagurile si stralucirea vesmintelor
si scinteierea for asemangtoare razelor unui astru. Singuri intre toti, latinii,
curajosi si indra'zneti, voiau sa incinga ei intii lupta, ascutindu-si in acelasi
timp dintii si palosele. Dar Tatikios ii retinea, cgci era un bgrbat calm si
in stare sa prevadg usor desfasurarea viitoare a faptelor. Stind deci fats
in fatg ambele armate ca si cum una astepta miscarea celeilalte, iar nici
unul dintre soldati neindraznind a cglgri in intervalul dintre ele, dupg ce
soarele a ajuns la asfintit, fiecare dintre generali se intoarce in tabgra sa.
Acest lucru s-a petrecut doug zile <la rind> ; comandantii se preggteau de
lupta si isi alcatuiau ordinea de bgtaie in fiecare zi, dar deoarece nici unul
nu indraznea sa porneascg lupta cu celglalt, in zorii celei de-a treia zile
scitii se retrag. Indata ce a aflat de acest lucru, Tatikios a pornit in goang
dupa ei ; dar <parea>, cum se spune, un pedestras dupa un car lidian 38.
Intr-adevar, luind-o inainte, scitii strabaturg Sidera 39 ; acesta este numele
unui defileu. Si cum nu-i ajunsese acolo, <Tatikios>, luindu-si stile toate,
se intoarce la Adrianopol. Lasindu-i acolo pe celti si poruncind ca fiecare
ostas sa se intoarcg la casa lui, el se inapoiazg cu o parte din oaste in capita15..

37 Numele riului a facut obiect de controversa. In unele manuscrise apare ca Pyros,


respins pe baza contextului.
38 Proverb antic, cf. Plutarh, Moralia, 65 B.

39 Sidera = Portile de Fier, treatoare in Balcani, azi Dobrol.

www.dacoromanica.ro

V.NINV VNGINWOO

176

'IL\ 'I

50drao
5co3d kavrip.
oolf.3

TR 501n9A70o11L3 ncny3IR 9 c10/I(3)I 701 70n3ri13xcl311ct


da.$) 31x)
nT713A.1.}) TR 50120 ncoX9d33Ln n01

noxiv-txx

13D( 51offiy1X 701noxtpogAo X3

50rmi0 2orin3i)pdip

a M0.811X

nol noxixn

31

not 9000vTI 501)0 (

(177 Od

M0110

5o107ict317od1D xcio '5n0dl..3y9 np 9 (-9190


5on3ricloy70x neitioyoa 591(olloraR 4q, 51e1 )0120X lal.1 n1yo1L9o1doox TrinxmcboaL.
013 11031 513 nf.a.rpo
57on n 513x9 \(3
5X9lnd) 141 n7you901c7ox pox mopy !. -1(0
nlfy 5on3ri0drvonf 3d70y31)ox noaLoi Tem. n9n131ox3 01(70X "A0113'119 5mxli..wori3yv
olnoi, 9 nct3y7ox701)ox0dnxiv 5oxnox1m pox 9 51(.1("01131LTI3a 111.1 moirinnenq oznp
113X

1,73X

0220

5tu, 5DATrboxA.39 no?X7oy T1311 moi 5r,koicoo,aLc ncorrilonnR uonotoodrbovoivx 01


we-16Tbm A 531110d TR 01 ,5(:t 1d31L 5701 02L011(0X 5131( nmi mon?Th3X70th01L nmdc9X
OIL 513y 171x 101

5od1t. 5701

(3)

101d90(3 OAMOVACID A9T1 0 5n opiR n/o3o111 nl?.yyoo.t

riot pcolcy) nonrrinovox noyclolYrboll no1L91 lononoArbovolIox 41

nolnkrou. 91

AZ311 A3T191102L3M19 10
vocom-ato non37i9ovox n9u.ox

pox n91

52.o1

DIL.O.ACID

n010 91

(51701cp11xdi9

not

nqxpnicol orin317pd19

G..1(ciom

nt-oic;toi 9Xd3 1on37


5o1)o7193170dI9
51g3x) TR kip:,
noxvoricoc)

)o-rinavfdID n3v911Lo,

531nockg

531m0dpq

not

p a X 170Tal

5I,Loctooltcly

TR

TR

01110193d7011.

53111(101/7y

EtR. 5tti 57odriLl. 5701 5-k131 9


W thlr 0 X)03.XXnum 013931(nod3

70191.6.70X 513rio?nn3 pox n91 Tnox (101


50m3xa TR Ta.lox 1101 d31/ct 3X A3Ti3 AO 51(.1 5470/331. 2)0 70(X 3CA(11.110
TR 91
1013T1 M9(111 MI/7010y 9)0110X 2LOX M09 5701, 57ex7cbodc7od 5137-lopnnR nc2do,
A
013yyr
TR
'norirooi. d31%)?
5o.aky1f. M91 nco.Gaxa 3iO3lpd:93 A371 Ai,IC1 0y2LT1(19 tCX

c0l1(3a

nothyou

not

nItx170ric91 nvlyclID MO0N70110X Ti TRU 01 oyyoaz. A21.0 l'!)9 (10 ODD ski. nc91 -d7od
TR )013T1 M01 M9R1010y 001 noxivixao .111711L 50 170x
modfd 5(93-rhonnR
nolcoo n01 L(.10(11110(0I 01131LOX9313
lfca A23,04Dod3L 5101 5170.Gctx3 mod, TR

rlfi

nTconvaLa,

nI
59,321. 01no1 noyyrri 503.1.0thh?1iox
01
opopneq
A
.0 'no 570993,0x
pox
Ti 7i 1701001
5137-1),onnR
If. X
lovou A37i n2o xlmoxinit1 531n9.ecod1 '19001191L 31X 1701A0(13
iwx
591po 9 y311, no) XAA3A. :co; 5onm-I9Xxori pox 5)oyo D7pdrinaD
Xclo .5(1014

59c31L

01(101 M91A0M1d103L3

132L3

lx)x 591970

Calda. nTy313
5101 51odfdc7od

MOLOX9

www.dacoromanica.ro

ANA COMINEINA.

95

7
1087-1090. Rdzboiul bizantinilor cu pecenegii. infringerea lui Tzelgu, seful pecenegilor
si respingerea acestora dincolo de Balcani. Expedifia lui Alexie pe uscat si pe Dundre fmpotriva pecenegilor. Armistiliul de scurtd duratit Asedierea Dristrei de trupele bizantine.
Tatos trece Dundrea, revenind cu ajukare cumane. Pierderile suferite de bizantini in ciocdetermind pe cei dintii sd ajungd
nirea cu pecenegii. Conflictul intre pecenegi si cumani
1 a o inlelegere cu impeiratul A lexie

La ivirea primaverii, Tzelgu (acesta era comandantul suprem al armatei scitice), trecind prin Valle care doming Dunarea in fruntea unei armate amestecate de vreo 80 000 de oameni, formata din sauromati 40 1
sciti 41 si nu putini oameni din armata dacica 42, carora le era comandant
asa-numitul Solomon 43, prada orasele din preajma Chariopolisului 44. Si
ajungind chiar la Chariopolis si luind multa prada, ocupa un loc numit
Skoteinos. Aflind aceasta, Nikolaos Mavrokatakalon si Vebetziotes, care-si

vii, 1,

tragea numele de la locul sau de basting 45, sosesc la Pamphilon 46, cu stile

de sub comanda lor, ocupindu-1. Dar vazindu-i pe oamenii din tinuturile


invecinate alergind cu multa spaima spre orase si fortarete, pornesc din
asa-numitul Pamphilon si ocupa oraselul Kule 47, cu toata armata. In spatele lor insa veneau scitii care-i observara pe asa zisii codasi" ai armatei
acesta e un termen obisnuit de al soldatilor si care se tineau
romeice
indeaproape, ca sa zic asa, de urmele lor. Dupa ce s-a luminat de ziva,
Tzelgu isi aseza stile si dorea s dea lupta impotriva lui Mavrokatakalon.
Acela se urca pe o coama de deal situata deasupra cimpiei, impreuna cu
citeva capetenii, ca sa observe fortele barbare si, vazind multimea scitilor,

se aprindea de dorinta luptei, dar o amina, dindu-si seama ca armata romeica


nu reprezenta nici macar o mica parte din numarul armatei barbarilor. Intorcindu-se deci, impreuna cu capeteniile intregii armate si cu insusi Ioannakis 48, examina daca trebuie sa atace pe sciti. Cum ei ii indemnara in acest

sens si cum el insusi era inclinat mai mult spre lupta, dupa ce-si imparti
trupele in trei parti si porunci sa rasune strigatul de razboi, se inc5.iera
cu barbarii. Multi cad atunci raniti si nu mai putini sint ucisi ; si insusi
Tzelgu, care luptase vitejeste si inspairnintase toate falangele, ranit de
moarte, si-a dat sufletul. Cei mai multi insa, pe cind fugeau, cazind in riuletul dintre Skoteinos si Kule, se inecara, calcindu-se in picioare unii
40 Sauromati = uzi.
41 Sciti = pecenegi.
42 Armata dacica = armata ungara, vezi supra, n. 11.
Salomon sau Salamon, rege ungar
43 Solomon, in cronicile ungare scrise in latina

(1063-1074), alungat din scaun de Geza I (1074-1077). Solomon reprezenta curentul filogerman din regatul maghiar, in vreme ce Geza era reprezentantul tendintei filobizantine,
prin el biruitoare, cf. Moravcsik, Cambridge Medieval History, IV, 1, 1966, Cambridge, p. 578-

-579.

44 Azi, Irebol, nu departe de Rodosto.


46 Ora situat in regiunea Eufratului.
46 Localitate situath intre Demotika si Rodosto, in apropiere de actualul Uzun kiupriu,

cf. Zlatarski, Istoriia, II, p. 189, n. 2 ; Izvori, XV, p. 58, n. 1.


47 Fortareata situata pe drumul intre Aenos si Constantinopol.

48 Vasile Kurtikios, supranumit loannakis, nepot, se pare, al lui Nichifor Bryennios, este
unul dintre militarii de frunte si dintre oamenii de incredere ai lui Alexie I Comnenul. A fost
folosit si ca ambasador la turci. A fost unul dintre apargtorii persoanei imparatului in luptele
cu pecenegii.

www.dacoromanica.ro

96.

Isl.N.V V

A(09

5-4(a)oloth

64)7)1

VNIZINI\103

1)1 513,lky3L dy.thf

91

11t1.1

ALI-Xnr1)

1O 5n023v.E. TR

A3

61

not nonTrInovox
n041310)1 pox not
rsarborop
Sox Icy =wts) o1nol2A21.3102 cun
CID
01 1111111
ff. ACOX
olloavri 70n3rlo dx..-rbov
(41 1)ox n(0l. AnGnx ran 10n3r1Fth7o 10 noi d tor 5cor(
no.gx 513 nIf.I -)71371
'11102.L9( d(0V 3 570 3g 170X 5707111 0100 (101 5(93,(1970d 3R 10A37110 X TI) 01
AoAoyfrop
3d) A1319 53111012L12L

513

3619p9 m)tt)

'II

701371 (101 (Al 701(1)7X1 501AnD1c13Xodat. novol37-1 nox1193T1oR Ski


5m39oR notooldRyc nonkolom pox c)ymostpo no noi oicoo doildx 5o
I
0 5c01n 3g 11(01 Taxx 00311023x1opi 10X tvqoaLooatavocio A(2d3T1 531A3OXA(31L70
32L d 1 A01 d1DI,, AO
01/10 110X d32L9(2 R1 AX9 f*.1 -371LS
5189 531.roort)?dazoonvaq k
11(1.31702
5(013/70 kleopu 531nnox10c70u 'oa,not/,,y? )01moi 9 593x197od m(0noxp
0 9 X IA 013X13 AC01 x7107)(06 M9 0 d M01 0913 5n01
57:hgnx '113x1067711 vri)? TR Fx
45(21R32 (f-T) 2018 (0111 A(01L(911319 531no.Gy31R
51.62 3X (32)ono moi
n(0dTio -d3s.n7o
-1701A097ok A3.6Aa 101 pox 5on3Ti97093x93th01L pox 5covox 57093ysL03 91 707I113170619
13n7ocjrbovo17ox AlR.1 wqoaLootooldRy, pox 113.613x3 Sodal. 101 rooTRthov m913290
drytiknolari StA.1 5c93y9urbo1v VOX 519)(0,1 A3T113XX1R "AO )1 /p 3913X dIL 0 d13X 1091
50637i t.70/10713A1 &01Ack,93j A91
(3)9 0 A0Akdd 7))170X Ski
5x)d191av A011AOILVIR
A3riribun3 O
d(01ldx01920 1at3 fdV.0.031 X 20110 5110631'4 nolcoo noat d31(3)0X.k.3 A(9
5X11 A3.69XVIA70100 5131170ACIR -0131L/13=13T]
roost no TR 5mX0X131199 t7o7dn317od_t9
n 3y 0139 23 (f.dX 5701 oirisyx d
31R ky 7019.6ny
A(i)1
A(2-G0X -)21170
A1L

170t910,5,

'n(ar-1 90

T137")
/1(9131( * Ar3d13X3X3 9 Sgrt 5101

a 5170-G9X

()X

1)0.6,90M 4(f

5(010X13 01(101 1d32L 1M91(101 mos, Amd)oJd>ad X9


Ten
92t.70 50A11 -7VX
If. 5-13.o
dz,A
nod nos. mod)01131 chonox 170n31-110 170 M)1 nmenx prrionodu 513
3th3 5(( -3170X
4A0ay ' 5nod3 110X111 5,3
n9d.nox 51.i 5>od(211.9 C 1)ox (07113X 5011 nT cbdcpuoni.qcb
110A37i709(1)02L 3g9O 50yX(2X 513 50199)019 111101 01 TX A0X d31L 443117)d)91 V02 C4
5101170X1 19313 op.s.
moporkod 601311370719n &lox xT 110yy0i nml.y0 11AMA 101210
3R2
52.0101.12 d3rIT 11709ti..6,92 ori.oidlo(
A70x 9 Inv dcosTdx yrtost.ev713aL3
n311
51x :FIR mo3o.w0w. 51101901 '1313xx3363 ,vop TRno 511 mnry du. 59
7o3y19)od
tn39kyorlo1nkaL70 113 A013,C7o131if 5(9?1 A1L1 (pAdt. IA 3 531/10X ' 0> 11371 A90
OCULX1N 50d o S01m9nda pox o Agrooxzwoxodcoow 507doA.kdd &o
-VD.03.1..
517111
(1X&Me
(0)(103 OX 1 k 'oirldaLT
zia-Nox.fd &coRloyx17._ 9 5n3volod thou 19 Asgl
o 5m7-19 91 sari 7p A(01 movIxa x )z) 91. II d)0
3A0D(pX d A(10 -022.
01d191 A
A01131( o Nil 31 5o/69101)ov:4i 5o1Ack;o3j pox 507oy9xINT 0 roux d o xx)1:ox no?vo
pox 10903.L.9 10N('o loTn pox 531nq7o11x7o m1 1101.
5co9o970 3x1-.1od 10n3T13 -Etxsg,
3.gy31R to pox 7o1.7ox c& noldls:/chon n(f.o..
11707) 132L3 d 01L3 A 701 (1.21.1)31 11o1
Ana
170X 10 09R 513111 5(104101V
opo..311 (1(01 n(0.gnxa Ixt,D1q927000
1101 ompo
65oc3o1)? 0(b[LX1Md 50 31 pox 'mow lo 701-37) 01 llo111k.g13n3o0 911170
523 nu. 54.1 Slopyirnod sominc tf. A 113 (1L1 70C:,16(30U
901970 313 1170D14.0C X A3.641314\70
<
nd)d
3doA.k.00 4ctroo.o >
632/..9<yyy, '9.1.3x3 5(2 A90 t. Vou.vpD
lopx)DtpXli. 57oLooano, nk1 Sodu A01
AOTily AM 131%010 1VX 70 A(01 A(0.gnxa 624 0 4013111619 9 Solmrda 7oyy0aL cox All)sty
net o >odoi.:odxoir not ch3X 'o_t)o-rilf.. Sm o n x '&3.6.133L3 ux-rancodyniq 5(ox .mat.th

91

91

91

noty

sr

zari

www.dacoromanica.ro

ATA CONENENA

97

pe altii. Dupa ce au dobindit asadar o stralucita victorie asupra scitilor,


ostenii imparatului intrara in capitala. Si primind daruri si cinstiri potrivite
cu faptele lor, plecara din nou, cu Adrian Comnenul, fratele imparatului,

care fusese numit atunci mare domestic al Occidentului.


Alungati astfel din partile Macedoniei si ale Filipopolului, <scitii>,
intorcindu-se din nou linga Dunare, si-au asezat tabara si locuind in tara

IL 1

noastra de parca ar fi fost a lor, jefuiau peste tot in deplina libertate. Aflind
acestea, imparatul nu suporta <gindul> ca scitii locuiesc inauntrul hotarelor
romeice, dar totodata se temea ca nu cumva, trecind prin pasurile <Balca-

nilor> sa savirseasca iarasi lucruri si mai rele decit cele de mai inainte.

Prin urmare, dupa ce si-a pregatit si si-a inarmat bine oastea, vine la Adrianopol si de acolo pleaca spre Lardea, care e situata intre Diampolis49 si Go loe".

Si acolo, numindu-1 comandant pe Georgios Euphorbenos, 1-a trimis pe


mare la Dristra. Iar imparatul, raminind acolo patruzeci de zile, a chemat
trupe de pretutindeni. Si dupa ce a strins destula oaste se sfatui daca trebuie
ca, trecind clisurile 51, sa primeasca lupta cu scitii. Nu trebuie", spunea,
s se dea deloc ragaz scitilor" si avea deplina dreptate gindind astfel in
privinta acestor barbari. Caci incursiunile scitilor nu incep intr-unul dintre
cele patru anotimpuri pentru ca sa se sfirseasca in cel urmator, <ca de pilda.' >,

daca incep vara, devreme, sa se sfirseasca toamna sau chiar iarna, cind se
string ultimele roade. Si nici un singur an incheiat nu inchidea in sine tot

prapadul acesta, ci imparatia romeilor a fost bintuita ani indelungati,

desi n-am amintit, in ce ne priveste, decit putine din cele multe <intimplate >.

Nici prin viclesuguri nu puteau fi dezbinati, deli imparatul adeseori cauta


sa-i atraga in toate felurile, dar nici unul nu a trecut, nici macar in ascuns
de partea imparatului, intr-atit sint de incapatinati. Nichifor Bryennios
si Grigore Mavrokatakalon, care fusese luat prizionier de sciti si pe care
imparatul it rascumparase cu pretul de patruzeci de mii, nu erau nicidecum
de acord sa se duca razboiul cu scitii in Paristrion. Dar Georgios Paleologul
si Nikolaos Mavrokatakalon si atitia alti tineri si oameni in puterea virstei,
alaturindu-se vointei imparatului, indemnau sa se treaca prin vaile Haemusului 52 si s5. se dea lupta cu scitii in Paristrion. Cu acestia erau si cei doi
fii ai imparatului Diogenes 53, Nichifor si Leon care s-au nascut dupa inaltarea lui pe tron, in Porphyra 54 si de aceea au fost numiti porfirogeneti

<Urmeaza descrierea salii numita Porphyra din palatul imperial>


Dar, cum spuneam, cind trimbita rasuna puternic indemnindu-i pe toti la
drum catre Haemus, impotriva scitilor, Bryennios care, deli se straduise
mult sa-1 opreasca pe imparat de la aceasta fapta, nu it convinsese, spuse
ambol.
5 Cetate situate, linga actualul Lazarevo, in valea Tundjei,cf. I zvori XV, p. 59, n. 4.
51 Clisuri = defilee.
52 Haemus = Balcanii,
4

53 Roman al IV-lea Diogenes (1068-1071).


54 Porphyra era sala impodobith cu piaci de porfir din palatul imperial unde se n5,teau
membrii familiei imperiale. De aici, numele lor de porfirogeneti.
c. 2278

www.dacoromanica.ro

86

vivIstv vmetsuntoo

col

cm n31(197ocij
13 1101 110T31y" e
,31k 5901, dR 0 d31(9X1T1 590 A(01 ncouazi
Aa 61 Tad) 737xo24513970 5o1o09t.01c9da 33 '501171, 31 9 5019y 190190 ,Izi.ayctod
*
9
13
pox
5cloi, 5clorboo.gcb9 12 7019=72#m3i npAtd) #57olooicv 5o1,20 chip.
dtpeop

41.6,DL,*

A701.0

Feop 91 31

'0111.0X3X33

513

Ak1f1cow71tt1lod1D nlf.ynod pox ivivi.lochodit

5017010A732 A(01 OIL (WPC( pox y1x1oic. 501x1() 01..33dc9n13 5co3oty 32 nc91 molyrirlo
W
9 d3L ATI 513V-13(1071k
A1.0731114701L3 TImx
5o111 o1.lx.d3i,D31o0 ,12 001DX/1901LX)
not Dodoi-7,Axolc7o 1.:1 90.11130010 pox 119 x)thol.t, 1101 nonktyrion
001 3191

qnda

pox moxlyolvtop 93170(319 -

901(7/13T1 (10X11937IO2 501A0AfX1(11 M91 11(0X11.93 31


11(017?71
513t3XIMI70X m1 doa ({)1(1
01 59 5701110y3.03 d31.03d3T1011L3y AO
xchoppom > <

4023601.1.
SWOT/ Al

570

'A(97.3

573d101(

513/1),9

nnlouripnotholt.

A01

513

A019110

3331.a, 32 A01 n9nit4jc3ocbcta no71c3cp3j .8,371 56.11)0n 57071.lodID pox noy919 70I2
901. (10dIDL d 0A3TIOXA m9i,cood..lox 10 Do.gritxa olooLopv 9) 32 59rboloac 5019.0
13d (1373 n3v9n39 oaDp (1(91 mox71412 46c9d9 7)01,0232x3 33 /p12 m91 noplxrdcboJ,:ox
pox 7013Ti 70111701 7073 31(131L A(01111 A(9171019 513 1101 A01A9ll A01
CI
A0(173 5r13ri
31 pox 5rtyou. 7013 5lkyyou 50212311. 50(13710X(33 110X 01(.19970(1 Ci 50 11(2 5(? 170X A(01
oy.u. (1(91
T 70191(1371 31 1707 maza.olk_tdocb chictoi, (b1 6)71701016 AUL? tf. .1)0.64)3X 90
Ti mol 33 foo3do)kDodu. '13n7o4jr17ox Fey? x01 M(331(000 A31 1)0X 59d1t. 5701, 57p1G.31.
Sidnonfp chi-901. 01 (19 70ri0 701. X(0170 32 pox 59d3L 5701, yodx? 57o 5oc1..DI onou?
nos,
emniol.
Tie
nolcitol.
noi
norholon
nonkddocbcta AolAdm3d
'(1)313)7;41 (f.21331.3
/1(01,
(1(0,G(1X 51d371 601709703.8,3
G.
nod3314. 32 pox 691 mdoi-)pdxoi-2x) Ti..37.1 C119 )0
Z1(30170X 0(110d71 )01A t70.113T1 1p '111093X 5(11
tp 1\011VX
5017011931 (101913y1L 59019x0 2r./.6
nlf.1 Ac9d31..7oxm31'i AkX7ori 531-nox91dn3 no1L9d1 nno1.43113 13 20 (02110691 5101970
91 r,ks, 901 nommox .(03.4.nct)x312
iDnolvii?ll ut,901, 513d9cht. ev:v..70x7 59di, 5101
311.3
wiAoxi".1433./. 5XLG9x3
5701A(01(9d 70X701 701 1d31.t. '5U.nlpd13 707339 32 170X 14173100

Amt moloy

70M1 clY70137.1

5)01Aoc333n3cho3t.
93A10170X 1710 lf..y3t, 43739

null

20 pox

(1011X9721.9 590,1371

13

57_701,

mo27,i1x1X >01nox7o1d1 7-in9


32
8 t13X7071 chi 'idoildxolcoo rx1nk3f.9 olloyciod
dem..7,AX019)7
5(ionlv72 M91 nmartxa pox (101710 A0(1/01L(61 X A0A(1219 531A0193(f) )01970101 934j93d3no12
1701110 pox 13 570133360 0 5(0y 91 '6370X (101 011.9 0/137.1011G9dXA 5k1 (minx) 510po07 maw
70d4 513 n99dnit. notfnpop79 00A3T1 (41 A1013d93d1L X90 '013X333 (1(0190 32 A(01
c170 1do1..7pdxo1 odu
A&.0\( AMA77-10d73A(11) 59701(07(7M 511 A(91

0/ A(919

79393,,01770

(1(9321.196t3T1

0,

Ag1-A9(13170TITIVaiLOILc1

twx D3dnvriloi.L.25>o
13yx3 nirfl 901. noxlovelt 591..c9d) -w7)0t939tp43113x929od3L
nm.g.y39 59dal.

oinevitnq

Os. 5cto

1&7i

.770.g9)0993eto012 5o1o1L(1 32

initinza,

no' 32

AG1

'm0d9 'n3y19rd

SoInnoliranol 5o(1x3

591do1 31L d 1 5)0 ct.g.113 ntolclx ITIG-G3i-7onlo pox 13 Ari

dcoa.3odxoa.2)o

4513DIFI 53367od1913t.3 liAteb 5101 5.noG2xx


norood2o Tivx 19101 1Alt At?.1 (2 1170d

* c1130 116.1

2x3 noy IVIIL113)6 39263 3t9 5(916.701L


5(? (?4 411 A0131010;1 0 A7092 Alf.1 11(9719 oo3303d3L 5(919)03 90 '17or10X32 119 x2o
5m33.6.4.vpo1.3 lo choldlooyrth 17)X AS0119 T1 1d33t 504O,t.d13 ozino23EI93d3.no12 13 '2o2
1Md
nw.c37yrbol2 501.930 nos. n07I9MX019 oor1o9IveLl3y3 oclv coaL90 Aove,tchou
1107 91 noxvixti. Scocb 'n33L70y3y11L3 5m It11.3c4 noi, (Iwo A0XD13 710.e93A31 -201L9
6 01"b0d 9 5k9 A019)0 511.1 At/,..1(39 5k VON 10 11371 770.69XX zu-nxixmki.. lotrinx3 9131.
'Alwon 9 32 31 do13oc3xolcoo ro9c923230c7o3L Scloirpo la.no?v m1 b1.13d3x1m 5)o771oi,x)
71 n013TIG.D

www.dacoromanica.ro

ANA CJOIVINENA.

99

sententios : Sa tii, imparate, daca treceti Haemusul vei pune la incercare caii cei mai iuti". Si, cum cineva 1-a intrebat ce inseamna aceasta vorba,

zise : Ca vor fugi cu totii". Caci acest barbat, desi isi pierduse ochii din
pricina razvratirii, era recunoscut de cei mai multi drept cel mai strasnic
si mai iscusit sfatuitor in privinta strategiei si a tacticii. Si cum a fost lipsit
de vedere mai sus-amintitul Bryennios din pricina razvratirii sau complotului impotriva imparatului Botaniates 55 Si cum a fost el prins de Alexie
Comnenul, pe atunci mare domestic si al trupelor din R5.sarit si al celor
din Apus si predat, cu ochi nevatamati, lui Boril, pe cei ce doresc sa afle
mai amanuntit <toate acestea> ii trimitem la maretul cezar 56 < . . . >.
<Urmeaza o digresiune referitoare la socrul si la sotul Anei Comnena>
Dupa ce scitii vazura pe Georgios Euphorbenos venind impotriva for

pe Istru cu multa oaste si flota (fluviul acesta curge de sus, din muntii
Apusului si se varsa, dupa trecerea cataractelor, prin cinci guri in Pontul
Euxin, fiind mare si bogat <In ape> si trecind printr-o vasta cimpie si e

navigabil, incit chiar si cele mai mari vase si cele mai impovarate plutesc
pe acest riu ; si nu are numai o singura denumire, ci in partite mai de sus,
de catre izvoare, are numele de Danubiu, iar in cele de jos, dinspre gurile
sale, i se spune Istru), dupa ce asadar o parte din sciti ii vazura pe acest
riu pe Georgios Euphorbenos si aflara ca si imparatul, cu armata foarte
numeroasa, soseste acum pe uscat impotriva tor, gasind ca o lupta cu amindoi

este cu neputint5., cautau un mijloc prin care sa poata scapa din aceasta
grea primejdie. Trimit deci o solie de 150 de sciti pentru a intreba chipurile
despre pace, strecurind totodata si oarecare amenintare in cuvinte si, pe
de alta parte, <insarcinindu-i> sa si promita, daca imparatul ar aproba
cererile tor, ca vor lupta alaturi de el ca aliati cu treizeci de mii de calareti,
oricind ar voi el. imparatul insa, cunoscind bine inselaciunea scitilor si
dindu-si seama c5. pentru a scapa de primejdia iminenta ii trimit asemenea
solii si ca, de s-ar ivi prilejul, ei ar aprinde intr-o mare vilvataie scinteia
ascunsa a rautatii tor, nu primi solia. Pe cind se desfasurau aceste convorbiri, Nikolaos, unul dintre ajutorii de secretari, apropiindu-se de imparat,
ii sopti la ureche spunind : Asteapta-te, imparate, ca indata sa se produca
o eclipsa de soare". Si fiindca el se arata neincrezator, i-a jurat ca nu se
inseala. Atunci imparatul, cu spontaneitatea sa, intorcindu-se spre sciti
be spune : Las judecata in seama lui Dumnezeu ; si daca se va arata acum
un semn din cer, yeti sti ca eu nu primesc solia voastra ca fiind amagitoare,
pentru ca sefii vostri nu trimit solie de pace cu adevarat. Iar dad nu, voi
purta vina ca m-am inselat in banuiala mea". Nu trecur5. doua ceasuri si
lumina soarelui pieri, intregul sau disc fiind intunecat de trecerea lunii
prin fata lui. Si scitii se inspaimintard, dintr-odata, iar imparatul ii preda
lui Leon Nikerites (acesta era un enunc care din copi15.rie traise in mijlocul

soldatilor si era foarte pretuit), cu porunca de a-i duce sub paza buns
pins la regina oraselor 57. Iar el, cu mult avint, apuca drumul catre Constan" Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081).

ae Adic5. la opera istoric5. a lui Nichifor Bryennios, cezarul, sotul Anei Comnena, cf.
Bryennios, Bonn, IV, 1-18. Despre aceleasi evenimente vezi Alexiada, I, IVVI. Evident,
Ana Comnena Incearca sa prezinte intr-o lumina favorabila allt pe tatal, cot si pe socrul ei,
odinioara dusmani de moarte.
sv

Denumire retorica a Constantinopolului, foarte frecventa la scriitorii bizantini.

www.dacoromanica.ro

00I

VN.L\TY VNIals1W03

3g 50120 pox 5201 51oxlico7170dl9 43.6.9110.1,A dizignT 57)413 pox 513f1o)7or10


(5olx1cy111xog
lf.xolo1.3 5-ort7 eg3T1 'moon Poocoong 5no19o1 1dX37-1 54.1 5og11(1910d A(01 931 1'93\
3g vocal 5corick.god1L 5k1 59dat.. ff.1 4 nonlimoloncom
-oloort) 10 TR lodwddfd 118
501.0711. Ski. AC01(1793 531no)3Inodth '5,o3d3.6,n3y? mph? Akt.t.
dx too m 3 toopox 4Aroreo,3
moi..910
591xneL lonodponlo 5901 vIci) 57)x7 5(0)(371/0 1d311. A(/.1
51019.6,3i.101g e,(f..xloynth
pox FIR 4C9A11 AC0161(911(0X9 ncouzdi-)p lonocb3d19ooroo1L3 Dodos. 5901 51oloorivrips.
3g
d3xlm 5td13 7e1371 AOldl 511071 (09 513.8 13A19dTbyMIXX 601 7 012 011pdX d O 513 Tod Mk

0,

'III

j,

5Txtt.grT13ri 0 5931(19101) pox 533.61colu kul 7o 513do3d1L 01 (mall


AOXIG,nx 10TI(131fd19 201272,1VX 531(70D33d3 A19co931L9131.c.3 70 'c:719
x nod33A9
491910
gl
SI/10.6,10X
3101E
691
C31.03L3
501110
513.61.38 Dodos.
d
5(9d1V 7I3r1X1V 'mon Nor? .reoip 51093 50d1L. AtaTTI 141. ApdLLg1X 701371 mo1 ACOIT71AZ1 1omy316,
491 7ox.nd)3X 1d= 61063)118 i. k 0110 5911701ou 3g o 51.9 901.10 AC01 A(09T113X10d101L
9 ncod o3c3 loxyoll 33 virooxleaki 57)31co17)1doX 41d1o7. not 5ox7odo,oX codTicoddou
loyy 3g 1:0X U..G3X.031.70X '009 0 Tg dcollodxolcoo loloox
1063119631 'A10D1.c.vdli.A10
01 dal.. oi d.gd
97,701 13nisl-rbo),(x)Llox Aki.
foodoxoyt x n3.g13x1) 513 0'(OdX10 AX/

Mari

7)411 201
7.

pox noldf./..1n3xnog Amt Angnxx


5101 mo1 m-ogtondX 5kg111oxIn9 n1d3oX
51o431io231 '3A1101J3n29 j, U. 3g 1371 nr.p..910 lodru veva 101031

5omo3r1n3 nrrinovox Att 11191311

(016()X135 -013)1o7l0mp
5Loo1Jr13dru. dxvii

zj,

70197o

G.

2) myru

Tito

5no3g7)ID l9ox33 59dal. 51o1


.rxrdloX 110Innktpf. .
a
nodTIT Aoylarop
3g
3 3.1.071CTX 60d
mo1
2o1
pox
M01
59oroox3
570evi1
nT-ri
Amyl/I)
no170d19
noXop..vx
mot.riroincollo .mo3m7.1m0 ram 5odnd9.e, p.f.3 5701901 not 5o1r11931..rdlo G. old oat. 5911
pox 5i9nXA99 5g) pox 4tr,.1 ntf.xiyuno 39:31=1:0X Al A11.ALLx9 5)0311)0? M91 5(01/00130
AC91A93G 41C91L19 d331.9 5101 .11 1\ 5(9/%93 di 50 401 rdoii,odxolcoo 1113X)016,51013 x0/ 50
594'910 63?)33 ,VCsir, 9 A371 593x19701) 5901 57o1no931L9131L3 5nod101jd10Ej 1078 50A11
5101110019 5)0970t33 93/ (odd (IOW. 5LL1 451,1A(LX9 5C01L0 k71 46310dfld0.0, 59.6'23 513.0.X011.3
43.013X 17)X 5701(1319:0110X A01 A01jfld9.6, A99 1/027) 193Th1)ACIR r193,1331 5703 ntv,
OIL d A1013 50A3T1:9911.1031
3g /0 (.1..12, AC01 1d31L.
1:341?EiT1701(10110X AG.1 A10d193dV 93z.) 511(
691 dIDIs AO AC06111310016, 511/I.A10d)1d3IL dOly01L. X AC09 nt.(.19xu. nco3you3yug poN
4911

17o13Xd noXL-so

Ski

510d191d0

c3

370x 139c?

1016oX3a.o10 10x 391_3x 5701 57023x9 50n31-13vo11x noa.


110.G0X
nos. plod 5vo310 ti.nkxo
531A9931L0131f.a 36, noodco 10

modzoo?:.

til

Si

;(..

pox r3.97,1oi.A7ou. nkscooi moxdolyou pox 5ropdc7o1zx


eszyri Amt 5k19101 4odn3y3L 13110973 101311 5)127015. not
5oarr193.1,1odl9 3y 3g
era 5131(911.odxf 5k1., 5itD33.0.1 5(nyou 113 C101L T A(01 AC0A31.4.(19 01A0X13170X 201.
CIOA3T100)(ZX 90110I 20113X 5olooinncbod1L A13.6,,(3101? 62,63 IM.G970922A31l.3 50011TI0N
ox 1 3diolonloaq potfl 513 nIf..kodlo m-o1 1X3 Am4 50,, A? (71 A3.6,13X3
o coX d 3 m
A 5odldX71 ogio 401 103\19101) 11401
5043-r1099m..A.n9 5101 gi 51o3 1k63 TAa.5,
91 dacnox AO Olt Oly d X 1701)D. oyyri .rsn
11a AX, A20 101970 olnoi, A 3.G9k9703G AktI
10g101R311. nkmpoi, ra.nod101(X1170X
3170903119 513112 m3dxrpolvxodu 513 nol d3uo 33x -

)014 no1d3

5on3-r1700?

ri

noi..viodpoxpq 7o112 Amt mova 3913X10x A9I 7oxood7?X ZI. 4110.6970


dI3X3x3 n703 113X3 n91 oodoilodxolcoo n73xd011(ou. of 'noldctodd) 701()(? 1:0X

non3r1 lon?Xcon
c? 5

G,T1

A3.6,912L9

5(0T19
11f)X

213X3 A91,
nAr1L 9 lolX

&not%

nGL1

zia,rx (1012

mot

Cb

o d C9 2on3T1

-nt.(4Fd

52311

Tg

531A031.7171L.
nogoodlor)T, Sra.cplaxd_to Gtr)
019 710X 5013Th09 nal 501.2033 nmupoo:LJOX AG1 two/.
AC03yolcodx10 OW.
d X A701 X 23.613/0? ACMC.q 1Chlt. 10211 c3 vx109 noLlop no1 nodlpi,, 1R
201
1./.3
13
A0A3T133X71
70100C3)7X
non. 50nm-19(13)00d (.dX A131(10d90d2L 5101 5110.6,2x3
0> ATTI A20 II VO 01)0 5019X 110X 0 ATVOX70110X0C3(19.\1
A01.
d 01.U. 501d
1311 10
A(91. AmX10A1lOjj 0l20y1(101)3ep 'A0r13you 5n04311p93y3L0 38 nOn3y9OtFJ3nn9 At/.1,
A7021. 10(3311(p

oglgnT 3.1.7o .4

0,

TR dC9110dX01c170

r,Loop1371

modrw91d311 Aladzvolzx * 10

Chp;.

17161-2X

C0120 011 5(1069110(13d

5707i11.

www.dacoromanica.ro

ANA CO1VINENA

101

tinopol. Barbarii insa, care se gindeau mereu la libertatea lor, cind au ajuns
la Niceea Mica, ucid noaptea pe paznicii neglijenti in indeplinirea pazei
for si se intorc pe niste drumuri cotite la cei care-i trimisesera <in solie>. Iar
Nikerites, salvindu-se numai cu trei oameni, vine la imparat, la Goloe.
Auzind acestea, imparatul, speriat ca nu cumva solii, atitind impotriva
sa Intreaga armata scitica, sa cada asupra-i, fara sa mai aiba nevoie ca
de vis care sa-1 Indemne la lupta,
odinioara fiul lui Atreu, Agamemnon
ci fierbind de dorinta de a se lupta, trece cu armata lui Sidera si-si aseaza
tabara linga Vicina 58 ; aceasta este un riu ce curge din muntii invecinati.
Si multi, iesind atunci din tabara si indepartindu-se pentru a aduce furaje,
au fost ucisi si au fost si multi prinsi. Iar imparatul, in zori de zi, ajunge
in grab5. la Pliskova 59 si de acolo urca pe o inaltime numita a lui Simeon"

sau, cum ii spuneau localnicii, Sfatul scitilor". Si aceleasi lucruri ii s-au


intimplat iarasi celor care s-au dus departe de tabara pentru stringerea
celor trebuincioase. Iar in ziva urmatoare soseste la un riu care curge in
preajma Dristrei, la o distanta de vreo 24 de stadii de ea si, depunindu-se
acolo echipamentul, isi aseaza tabara. Dar scitii, aruncindu-se deodata din

spate asupra cortului imparatului, ucisera nu putini dintre soldatii usor


inarmati si capturara si pe citiva dintre maniheii care se luptasera mai cu
inversunare. in urma acestora, se produce In armata multa invalmaseala
si dezordine, incit si cortul imparatesc se prabusi din pricina cailor care
alergau la intimplare, ceea ce li se paru un semn rau prevestitor celor care
nu erau binevoitori fata de imparat. El insa, dupa ce a respins cu o parte
din oaste departe de cortul sau pe barbarii care atacasera, ca sa nu se mai
produca tulburare, incalecind indata si potolind tumultul inainteaza cu trupele sale in bung ordine si ajunge la Dristra (aceasta e un oras vestit dintre
cele asezate linga Istru) ca s-o asedieze cu masini de asediu. Apucindu-se
asadar de lucru si impresurind-o din toate partile si darimindu-i una din
laturi patrunde induntru cu toata oastea. Dar cele doua fortarete ale numitului oras erau Inca in stapinirea rudelor celui numit Tatos, care apucase
sa plece mai inainte ca sa-si cistige de partea sa pe cumani si sa se intoarca
cu ei in ajutorul scitilor. Cind era sa plece, luindu-si ramas bun de la ai
el le spusese : Eu stiu sigur ca imparatul are sa asedieze cetatea aceasta.
indata, deci, ce -1 yeti vedea ca ajunge in cimpia aceasta, grabiti-va sa ocupati

voi mai intii inaltimea care o doming, fiindca este cea mai avantajoasa
<pozitie> din toate si asezati-va acolo tabara pentru ca sa nu alba ragaz
imparatul s5. asedieze fort5.reata, ci s se ingrijeasca deopotriva si de ce se

intimpla in spatele lui, temindu-se de paguba pe care i-o puteti aduce.


Iar voi, toata ziva si toata noaptea s nu Incetati a trimite impotriva lui
ostasi, unii dupa altii". Iar imparatul, chibzuind la ceea ce era necesar, parasi
asediul fortaretelor si, plecind de acolo, Isi aseza tabara linga un riu din apropierea Istrului, sfatuindu-se daca trebuie sa dea asalt asupra scitilor. Paleologul si Grigore Mavrokatakalon aminau batalia cu pecenegii si indemnau
ca, inarmindu-se, sa ocupe Marele Preslay. C5.ci scitil, vazindu-ne mergind
58 Vicina pare s6, fie flu] TiZ:a, cf. Diaconu, Les Petchenegues, p. 114, n. 398.
59 Pliska.

www.dacoromanica.ro

III,

NIslY V 0 TATONEN V

ZOL

Snon37i9ly1L(9.6,10X 3,13T1 9 51017190X 10A3TIC93.6, 5c9rbo3cio Ao1 ewox

19909 #nori31(931.

32

1)2X

10

513=19 d31r,

AC91

forrli; kddr.Golop A

)2T110

nol norimaL

01/0170X Tly 4/007314 23 61.6.91 17)1A0124k111.f. 1)0X 51371(!. 001 0011101( 0 10'7107d9X 119d3 A011010h /41 AtL1(1031371 3 A3Ti0 -vood.ry.eplc:ITH Slyou TR k1910 51!.A1061C3331 1d32/
A01 dIDIs AO '(1!.637113X7073 31011 A371 90 01 77710119, 01901 10990X3 01 'nox1c7odthod
,y109 kyy? A 21090)1 1d31?. &kJ, tooidoA.kpoda k1C1o137-1 Spoat. pDx 7092o pox knrriokTy
.thv, 2o TR Sodxoj 0 (01 A mothplynoa 59Tyilood pox 10 3 3X? 909 3710A.3110A 17)X
/to'4A.Ty3

11390d1L 31. (907i10a

SominsyTi Ski

561X1d101..1(n0a 57013197044

c331L70vox 9

323X X 5701 a02. 'AC9110290Ic 5D.1 520,332193 OT170C3231)0X 411 A01.3.6,A99 ? IX fp 01709 Alp.
Szp:DorIkp k1C1o.1.37-1 ktTriorrionoacT pox
A721f30114.90d1L. 02170 31 Ski 5kx7nk1(1(3
nki 91170 ncol ctOy.G,A0)A3A.0 61971069971L3 'AqTy k1C1:)1371 xlij)py.6,9v7d311 rixou
*
499101
10
?Alcoa'
1dT37o
n3.6,97, S701901 kplo)rrikth
no1.3196Dk`dx ((531.noX3
not xv3,1oxockooN m-t-)yr nolTy3 * pox drikpo 1r IR nerripiyododxf oi
5170.0.9X
531A01(1(70d90d1L 90 14,3710901011 STinnorrik Scto_i.coo 3kr1 y0Sc9 Snoictoi Ski 51033x10
54.21710X A.99 (0X 531A90d
SkyotriTchoac Sz3.1.m.looidoX A7d10X k Ski AC91 A0320)1367.
kyn? '#110117.611( A0)1901 1120 nma.. 40192 6conriodidi, 531eopiijo1.f.10 10 901 ScionTloiv
1019 A(91 M9C)313Cb1) 411021211 no 107A 110X 5k1 A0)1. 0).G071 A 1.0X7OX 501k '1011)(13139
9 31 5odothkxim pox 0 'mon59 Sclorovoi ionTriovdof STa.00kyaL 31 Sclolcoo
Tnox A(91 A0)CiX13X 3 k AI0D7Oy 531402113113 )) Ink '11232 931(7910 101970 d10.1. 01 59
9 513X70A1X70 10437110910119 37-11012 113710911( #5901910
0) TR S93y197od SonolonnRroxoylcb Am 17ox toTloaLdrodit. 5Txcldna.c. S)oi
9 5c91( A0)1 A0)191C3132170 noicoo 5901 Snoloy 'olTylocij? Tocoo
5xX707i 0 51329 ACLOA
570 S7,0(13X9 5r910117? SonTrInmop cba,
(iairio)a.nom
Aka. nkxrocood nktAxp pox
63.A.c3(-93," Sochr. 01 notodim 'TrtrriTaLnT 91 TR rrinTioodl.o 370131.L3 kr] nonX9y
TRILTI dau =loon)? 91 fo03.9odr1t. Tlrx Oct Al0d31/93 'nktv)sxT Feo? 59o1 5nool,1',2
S7o1noX3i7ox porqdolkd)LT SldXrrl noref. -Skxoaxeop 5919v TR Timx 01 nod.odoldTaL
19133 Ski 56.xodri3c1o11 pox 5791 573711pemR 372 Mr/y 170X 10 52231A.101(10d) 513 To= ?oll
50A3Ti109k19)2170X 1oT1tLX9 A023.070C37221. 01103.6,3 91 dip 7071(131.10 732,12 A(.1 Akpri
Ski 5(-931017oc701i. modcpX A3X13 501910 09 kviai d 0 fl A?Tik A 91170 31 A(02.. 3 5017271110
172X 510132.91X.A.)? Am1A0x(190d1L 011970 0)A3dl.19.0 A irx 9otv33701 V, 00A701(32 Amt
90
110V AC9A1 m1 3191 Soa.noctTeoriTilk pox ACOd313 9(OpMf%3). 'Acodwoo
314. 91d70
9
9
,IL?
U.k3Rf SoddrivA.
50A991x3w
nodTa. Scodpc TXdknox Sodookxlm chopmx
901972 Ti.xx TR 91 nolTR 5399713)k 01too1D3 0 31 071701972M A 56L11 irx 9 .501x7170i
TR ncp, oricichp A
AC91 TR moxlevo? 9 31 0 510c1 pox 9 510)110(370M 10 Polyriockooa H
91970
31.
pox
rood??
50437101(312 A(f.1 901912 AItt.X101C1C 317361111? d21. 50
5ry33'1..bocholf. foo o n
31
092
d
(-9
91
00100
S9
d) ITILL
ri
.00qxkLDTDochr. 'cbdv3 59o1
111.32k7i
dzw..
901 5(109101V 110X 0X7N 0)3y A e91 nTylox)oirxodmoix lmou. A X? C3)0071
47067311
-

Si

or

A0)1
AEU.

OIL A(9713X

1)0X

LI.X1) MI

r 170X A01 612 701A0X 57211170072a 11:717211


110X not
c
TYYV 17)x 3
ixV;tx
72671 VOX 0 AOA3T19 06)(31.701L A 701A01(.10(33.6,
1)2X
9
=911012
X3
X19
531.0213
53102.1)C2
CA
tl.19711? 511L7I A13713)(011
071
170.6,970192 17ox SnoXo( 531doo91trx pox 57pi 573lo1 5101 91ox7ixTa.

90,1
021

r(

0)611)? 101

kxTurmI,

)0170X 221A.A.701(0)

www.dacoromanica.ro

ANA COMTNIENA

103

astfel in arme si intr-o perfecta ordine, nu se vor incumeta nicidecum sa


poarte razboi impotriva noastra", ziceau ei. Iar dad. vor indrazni callretii for sa lupte fara care, bine s. stiti, ei vor fi invinsi si noi vom detine
de acum inainte o intaritura foarte puternica : Preslavul Mare". Acesta
este un ora. s vestit, asezat linger Dunare, care nu avea odinioara numele
acesta barbar, ci purta un nume elenic si era si se numea cetatea cea mare"
(Megalopolis). Dar de cind Mokros, regele bulgarilor si cei nascuti dintr-ir.sul
si Inca si Samuil, care, precum Sedechia la Iudei, a fost cel din urma din di-

nastia bulgara, navalird in Occident, orasul a capatat un nume compus,


flind numit Mare dupa denumirea greceasca , dar cu adaugirea cuvintului de la
slavi, incit e numit pretutindeni de ei Marele Preslav 6. Avindu-1, deci,
drept loc de refugiu" ziceau cei din jurul lui Mavrokatakalon si atacind

pe sciti in fiecare zi, prin lupte de hartuire, nu vom inceta sa le aducem pier-

deri, nedindu-le vole nici intr-un chip sa iasa din tabara for dupa furaje
sau ca sa-si stringy cele de trebuinta". Pe cind se tot purtau aceste discutii,

fiii lui Diogenes, Nichifor si Leon, ca niste tineri ce se aflau, necunoscatori


ai necazurilor luptelor, coborira de pe caii for si, scotindu-le friiele si lovindu-i, i-au gonit in semanaturile de mei, adaugind : ,,Nu to teme imparate,

caci noi, tragind sabiile ti vom taia in bucati".


imparatul care era foarte iubitor de primejdii si din fire obisnuit
sa alba' initiativa luptelor, n-a luat in seama cuvintele celor care-1
indemnau <s5. se abtina de la atac>, ci, incredintind cortul imparatesc
si bagajele toate lui Georgios Cutzomites, it trimise la Vetrinon, iar
armatei ii porunci sa nu aprinda nici felinar, nici foc, cu nici un chip
in seara aceea, ci, tinindu-si caii <pregatiti> sa vegheze necontenit
ping la rasaritul soarelui. Iar el, in zori, iese din tabara si, impartindu-si fortele si asezindu-si falangele in linie de bataie, inspecta in goana
armata. Apoi se opri alegindu-si loc in mijlocul frontului alaturi de rudele
sale de singe si prin alianta si de fratele sau, Adrian, care avea atunci comanda peste latini, precum si de alti barbati viteji. Iar aripa stingy o comanda cezarul Nichifor Melissenos, cumnatul sau dupa sorer. Aripa dreapta
avea drept comandanti pe Kastamonites si pe Tatikios, iar strainii (ethnikoi) pe sarmatii Uzas si Caragea 61. Si alegind insi Base la numar, imparatul
le-a incredintat propria-i paza, poruncindu-le sa se uite spre dinsul si nima-

nui altuia sa nu-i dea nici o atentie ; acestia erau cei doi fii ai lui Roman
Diogenes, Nikolaos Mavrokatakalon, care dobindise in indelunga vreme
mare experienta military, Ioannakis si comandantul varegilor, Nampites,
si unul numit Gules, slujitor al tatalui sau. Dar si scitii si-au alc5.tuit dispozitivul de lupta ca unii care, printr-o indeminare innascuta, stiau sa lupte
60 Megalopolis inseamna. in limba greaca orasul (h rc6ALc) eel mare (licycriX/). Explicatia

etimologica data de Ana Comnena nu este exacta. Dealtfe], ea confunda, se pare, Marele Preslav, foster capital& a statului bulgar, care nu era situat pe Dunare, cu Micul Preslav sau Presla-

vet. Fantezista este si referirea la asa-numitul Mokros : cf. Mihail Voinov, MOKNIE et
rEOTPA chez Anne Comnine et KOTOKIOE dans la vie detainee de St. Clement d'Ochride,
Recherches de geographie historique", Sofia, 1970, p. 95-101 ; P. S. Nasturel, Peut-on
localises la Petite Preslav a Pacuiul lui Soare? Commentaire a Anne Comnine, Alexiade, VII,

Revue des dtudes sud-est europeennes", III, 1965, 1-2, p. 17-36.

si Comandanti de origine uzi destinati unei stralucite cariere In anturajul lui Alexie I
Comnenul.

www.dacoromanica.ro

VNI\TIF VNXINTWOO

POT i

pox :31t7oDmdlenl7o17ox 129010 51701 oTi707idbo 5770 O1 -lodi-D


osciz dx dolT
AV-013L)., pox
ode
)ddoat. -na.4 03
32 Ica( co.i.,)?dx d S7oDO7id10AnD 51701 5170X7 91 AO221L0170d19 A(91 nm11v.19 o 1n32c1
mo2kauglic 013a313A3 cio32 991 47-1D1u970nn9 nzscly 576X971 mo J-70 loXx-ri?X 5101
577109x3 o7o1mon9A. 41133q113 01 nolrair.ozri modXozoo SOdu nonlyrX 70A3 pothrho
A(91 AC971A70A3
mod 11(9.1) di.9 n31)0 MT)1701'1 ,110X )0 (Fr( AC9y /(0/37131 0.0f3.6, 401M 399719 )017)X
8
0
(91p
A(16101
noL
SOd017GdXO1n70
n0n37'10)7O7h013
As.vod(3ou,
A7pC))3A)0 MDDL(
'1709Ltd(OX
10
170.6,9X AcID 51701970 517q7071707160 170X nix/MI 7ox
cl3 n37-19X o
6317oddn3
701
32
noi,
olop
32
3
9Af
0
9701X
501
notyou
Slolcoda.c. 1dX371
5ILy 57)(331U:71
d
3/%0.71
52,1r7o.olu tovridlybp
1073921 n92701(7 )X Z1 .n01

nD towa Attu, >ow; 173x Ac93-v 9 noi


T17ox
AC91
Am.6,nx3
50A31'I7097olt1Lq3 pDx Aortal.
5cto9lo7v
n(331962061)
901 5o1no32 59du 5701 570707170 dm!. (Ism d 513
d m03 513.kkyu (9131331 '113X
59A7)1()
32 0 nol 5o1nno17odx '596x3370 9 171X Alp. A(91 AC9A1171V A7O1110713,A.1f. (1319111.31LT13MO.6,(1X 9 71d LC A op ol1.9 A0191 50A37170971n 5noXo 5-kdka,r4
5on371 43101 tf.1 A A(91.
590293 171X 1dX371 A(91 AC(170717? A91(1703 AC(g)4713 70113113 5(9170AA3A. 50n31'11097modl70
A(9,e(IX
101371 101113 110X M9A97'1 61.03MOIL? 3 31) AC91 AC(PC,(10 (91-Miani A C3711L. )0 AC91
5k 32 5kX7071 713 5kmoinda, A37170191 5k
46(91A3A.)0d1001L7? A(91 32 'AC91A3.G3X1)77177X
JO
113 5(97)9GX3 C967170 AC91 AC91707)(131Xd1.0
53/01 A(91
C9A?710X 46 131/3

(emu,

AC9d317)X3 M91 d3T1 AC9 0131.11L(91A A

593n

movix

'

a.37.1

7f)

)01nworida,

OIL 59

4A7)DkA 113X90 A13A319 59(3I1

to.o)oovR

'AI '

>

<

>

'

10 32

5poi,

590190901

MOR)01)(1X
10

101107.107d

,0170X{01(
A3.6.(iXid9IL ?
10A3TI

531A0X3 701 con

7,1d)3A10

rinzwinks.

<

21 mol. Am.6,nx3 ,1oy 53270

SAO

5no1mv0ndo2

noX1317ox

OW.70 17orV131X

'oino93xnod 91 32 506,14.10z. not ox m no 9.1, nxulodzaz. osnos no 12dmX3AnD nod


1on37i9X ImAtyourblrio Snoiratoi, '517111
5Lt1cim nnoA~ ;Cu, nod 5k' sTodnx 5kD7
17010912 511)(9A1. (91 13,0190d 12 7o moiriTird.A. not
(10Ak9911(3 59 7pXXOU Sods

x 672

0,

w. 9 :.10.0
32 5n3y197od 512 2a 9d AG.
5901
n2)1.g3d
5oa.colopndo2
511 x1D)od 5023 col r nm3XOU 7os7oTilildX 7omox1 57o917loxx1371 du.? olxi

,A

113 nmd1d17o1gn3

SnolcoyzadoR
'A I

pox 9 cl0I7O1, A91 ItOdIDL 431'1 Am 01)091}10,131Lci


17ox 01 5otIkyu no-n- mo1Tyw9c302 10ra71709x13.4
101 10X70
xu.x) saw( 531A 513
091
nm.enx3
5101 190713.4.
Ars:nod:I 5cp 51271H, 937-1
Au?
CM 5319X
(1.1
te)? 17)X (101 -MXd313719
A37106,y
A7013.6110 A1}1 ALL:27)901
nomn Iox 51)11 A 5tot7 1onmAloxAnD A2A. '174924 9 oil nn nod313711; molL3o, D12A99
901
5711A9X13A3 (;10 L}dX 590A3x 51.e(270 di71.71LOILIO k.G A '1)0 0 cl d>,Oil X? dlt 5C9393,61700
(Alpo
3 3
3
rix
3290
101910
n01s,01
5219.g
'ATrip
(10713X03L 411101.70X nod.= n371111..6,63
12m0dTlxvoa70m 32

meopiom 't

;cop 9
A)0477)11

lo

57097011dX0d1f. A91 n07i3y921. 93y1Dw4j


d3T17012 2491097

A)09(13A3M0 10
AC91.270

7OSn70x7AGC1

M, nki.cooDoi mopy

a .170.64-Lx nrol

chomp d poinealf.

jciv. A(101 li.AlOX (.G371 C971 A AIA.s A1013X


3 313 # 50du 011101
o rl.sx 5no3 70TI1}
A(9X7o7'171n9
32 AC9AT7ION 01(101 (f.71 moi.n9d3Cb cbs:; o d 59 MO )0 AOD371

iseop

Sorl3y93.E.

pox 17ox

x d Sono

10

X 17),Gct

.e709k.GTD3 orals) 1or3719 32

531A301.14

513

n.col e,c9n7o7ion
chow..
&1p.. nGcA371noX7ox nkn7i10)0, 511071
AllA choa A771G<
w.7? .go
H
3g
A9
AO
531mio
d
MOX1(1)?
dld191R
Alf.1 A1910d7p.v37l (pi
(3)0 y n713 1OT10AO11ox GtA3710 L(.1171.1.37) Arel 1193 110X A1&1 9C)1371)01R A 31 VOX 311. (3 -1
g IL 310 (3)
0 Ti AC9A3 7od7ou S10s dlAo3A. d
510
A(967i7y
d1371 AO 1XX AC91 ncu.9
')G9(1021131(y3
110112.n :MI AC91
A9170X AC9AAOH d31L9
513 5no.g3A37i A0.4.01(
57017132k71

www.dacoromanica.ro

7?

ANA CONINENA

105

si sa se aseze in linie de bataie ; si dupa ce au pregatit curse si au unit rin-

durile prin legaturi tactice si si-au fortificat armata cu ajutorul carelor


acoperite, mersera pe companii impotriva imparatului, aruncind sageti
de departe. Imparatul insa, potrivindu-si armata sa cu <aceste> unitati,
porunci ca nici un pedestras sa nu se avinte si nici sa desfaca acoperisul

de scuturi, ping. nu vor fi in lupta de aproape cu scitii ; apoi, cind vor vedea
ca distanta intre cele doug armate care mergeau una impotriva celeilalte
e de ajuns pentru o fuga de cal, sa inainteze impotriva vrajmasilor. Pe cind
imparatul se pregatea astfel, din departare aparura scitii venind cu carele
for acoperite, cu femeile si copiii lor. $i incingindu-se lupta, de dimineata
pina seara a fost mare macel, din amindoua partile cazind ur. mare numar.
Atunci si Leon, fiul lui Diogenes, repezindu-se mai cu avint calare asupra
scitilor si inaintind mai mult decit trebuia spre care, a cazut ranit de moarte,
iar Adrian, fratele imparatului, insarcinat pe atunci cu comanda latinilor,
vazind iuresul de neinfruntat al scitilor, dind drumul friului si napustindu-se

Ora la care si pe urma luptindu-se vitejeste, se Intoarse numai cu sapte


insi, toti ceilalti fiind macelariti de sciti sau luati, unii din ei, prizonieri.
Batalia era in cumpana, iar amindoua armatele se luptau cu inversunare,
cind aparura venind de departe citeva capatenii ale scitilor, cu treizeci si
sase de mii de oameni. Romeii, nemaiputindu-se apara fata de atitia, au dat
atunci dosul .< ... >.

<Urmeaza descrierea vitejiei imparatului si a oamenilor sal de incredere>.

<... >Iar capeteniile scitilor doreau sa-i omoare pe cei pe care-i prinsesera, dar multimea de rind nu ingaduia nicicum aceasta, vrind sa-i vinda
pe pret de rascumparare. Dupa ce aceasta dorinta s-a impus, se d de stire
imparatului prin scrisori ale lui Melissenos, care, prizonier chiar fund, ii

IV, 5

indemna pe sciti staruitor in acest sens. Iar imparatul zabovind Inca la


Beroe, trimitind sa se aduca bani indestulatori din imparateasa oraselor 62,

a rascumparat pe prizonieri.
Atunci soseste si Tatos la Istru, cu cumanii pe care si-i cistigase de
partea sa ; acestia, dupa ce au vazut atita prada si multimea captivilor au

spus capeteniilor scitilor : Noi ne-am parasit casele si bunurile si am venit


in ajutorul vostru, pentru ca, dupa atita drum, sal fim partasi si la primejdie si la biruinta. Participind deci cu ce avem, nu trebuie sa fim trimisi
inapoi cu miinile goale. Caci nu Intr -adins am lipsit, venind dupa Incheierea
bataliei si nici nu sintem noi vinovati de aceasta, ci imparatul care a luat-o
Inainte cu lupta. Asadar, sau impartiti cu noi intreaga prada, sau, in loc de
aliati ne yeti avea dusmani". Scitii se Impotrivira. Iar cumanii nesuferind
<Impotrivirea lor>, 0 lupta inversunata se incinge intre ei. $i scitii cu des5.virsire biruiti au scapat cu greu la asa-numita Ozolimne 63. Strimtorati
de cumani, au ramas acolo multa vreme, fail s indrazneasca a se stramuta.
Ceea ce se cheama acum la noi Ozolimne este un lac foarte mare ca diametru si ca perimetru si care, sub raportul m5.rimii, nu sta.' mai prejos de nici
unul dintre lacurile de oriunde despre care vorbesc geografii. Si e situat
62 Constantinopol.
63 Pentru localizarea Ozolimnei, problem5, care a stlrnit numeroase discutii, vezi P. Dia-

conu Les Petchenegues, p. 121 129 si 66 69. Aici ne marginim sA, aratam a. Ozolimna a
fost deplasath de diferiti cercetatori de la gurile DunArii pfna la Pliska.

www.dacoromanica.ro

V, 1

901

VININTIP

VliahlIATOO

301911971 31 vox iololvox 19n07dd9D 3orivioot 1>2IX 13172X


L311 5701C10 pox 590l11.1d0do A1193 )29(10X36)3 653711.11 5(? 120613
1\3.641310p( A01(1(.2 01 5060d 511.1 Stovri3x 3L9 A090 31 tvu..D? 11.n.(13y00, 32 -rrioncoirx
617319 X110 119 noxrx 50911 pox norivrtdood Al9c923273r10 4&docbou70 Ay)? 119
510(1690 3102L 5201110d19 5ILsorDILl10cb11s.7 16.1 Utral3x 5(101901) 32 Snot 5906690

An

112X 513

/11:,-1273

9010)6 5)1C(OIL 31 pox

0 5009

A393(70X32L70

Cf.

0 nktvrIlyoci

51<n3117097yc70

511o)123
AIL1

()0DDooyA.

pox

5901 59o.69 511.1 5LtA113x


nkevrirt 701311 -rodu
A()1 ncopoyou fvol.rririrdA.A.nD

3d31l.

nkiorlo1 1970xcpdoaDod1/.

poto pox no/ a -501n31,cnoocb pox 934 n371


tqt0x3AnD 70.620163 94xI9620 '0rIn310d19 11L7 32 nol i0dxo.2.cpo
Xno 101k493
5odo1 2on3xyc 3191 5319/031 63v0Xrloo1op 3913X3 5310A.COdd3A29 ()1 o1.L.91 -()232
5G.x(f..6

10127090 A3I1 14311. 51(.1 113.W0A39 5kn71II).c333 5k4r13yo0


("9.6C)1dd31i3 nod31mx1do1D1 10 32 41000.(19)1 131/.3 AIA10119 AC01 ACO2C013ca 6A0X73
n19noriod2my 513 701 7010 0263 lel U.013dX 10A37170DyrioxIn9 51270 ro.rx M01
1910X 7311011901

>

<

noo.gnota 17ort17d1D70to03L7

'IA

11013,0,0403 A? 6.1. (A101371 9 5r,i3v970d 5on31133x 533 40.9d3a 133y3.r.o7


Sow. 5no1(9x7o11X17o pox 01 ngovioy (map nox11p019 3191 pox 9 57odin70yo 511.T1ox
4o9ricixoDoc33I) 50n3719Xd3t7o1L7 3D13x3 13nrstrirx1011OX 1. M doa.rc3xolor r pox
A91

411.499 5101. 51on31.7ov ro9c9232021.70 noxd9 50n31-19X9o1Lo


A13d70y70110x 5noX1oTi7in9 1)0\031.901L10 10 5131:19 5no3Dox701n33L

rrif

(os. 701

lono

5onTrirsokriliove,

Ann3o1 901 n0120101 9 593)(1910d 59d1L 701 :043174b9 oo1nod370X n3rI1r1321.7oda.E. 5rd701w,
na.gian o thoirdxolcoo npeesri 51.6,270 3)(3A01) 01)0 no93rilon92 13m0drb0vo1zx
Z 911.1 mx011.90emdgv, 10 32 , Po.G,xa 5319.62y1i.x312
9)013T1 (1.11T131 A093T1

no

ri

5k9)(o3 pox 5(o3x93n-bo1g rv.ox 1'41 ratn77'1olax AZvoxthow A91 rxrchoX 01oon.1L7
0 32 31 dco1.rdxo19r 701 ratrx 59o1 5nonrrlom '5opk.gr-r13-ri 333/.7 lorilx929odat

'nroli. 1312323 nip nkr33x7 rv1993x3 Son3todocbo 50n3-tirrivri33L7013w


nnt901 601 40197693 pox 5101 Sodu 5901 .GC,lXa 570 510V(90d090C3X 51010X 5)09101204)3
1)0ri17d19rivr3z.3

97093321.9 170.6 pox r\31o2 '5(1odkrio


A?T1 n33.3.G9133L
01
1)09111ZlwA7p 59O1ft70 Ski
(7)90d11. 5)0606 1)0X 17097703X977d701L A13A3rl A?
()1101
170X
(9150
(j A05E)10*(3170X0d1L
A131.(1.d0X 5101.970 kort)r2 701 '(1.RT13dX
X931331.0 .X. d)? 01 51019 7e1XX A(01 Ac9F.10710M ca 110.6,1)1014 13 n21 nodloii, 51.6,20
531n9d)0y70170x Sodal. )pl. (9901:32L A13dC0X A317014d13X11.13 la 72 3A. 10 170.69x3
17oin0.e.333c 901970 0011. A131L0017DX 5r)to1.rpo pox 17ort7d1D01Lo 3d70y91,)on
11.11
1311.1191LX3 5)01(131110d701L

50? 13
11L3

1010X13 57:44X171090(331. 439133i3 5no2nou9olto


170.6'97n3A. 6)1 13y1970d 3913nDm 4c0d31d1OXDOChl. 5101A101L 590197) 57013100d3.6, (101n.
A)09101L AC0d1)01(331L 001(InA70X9 M9)0c1)9d1L 531fo0rt7cl1970nr1L3c
5112Z 10 1007119M
109T19)0(13X93dr2L 59,621. A91 ro.rx AC91 noo.g.nxa nothyou 17Ox 71
531A0X01.A3
'52,oirp0
5319x41O1371 Alf1 AC01901 7012 &col no9dno913(x tv19ct3y3 pox

5noloo1

9 533.0.d

Mt 5o193 'pox

1A

rcop

in

movaxthow 531A9drxr1rx 533 S7exIn1Lr:333 no.gx 1311 not 5m7x1970d 'Donnouso


1'101n2011707 n1nx312 5101 570drto913Itx 17ox A13vod90d3t 51o1 51nr,txa 0) 32

www.dacoromanica.ro

ANA COMINENA

107

dincolo de cele o suta de movile" si riuri foarte maxi si foarte frumoase


se varsa intr-insul ; far spre miazazi poarta corabii multe si mari, de transport, incit se vede de aici limpede cit de mare este adincimea lui. A fost
numit Ozolimne nu pentru ca raspindeste un miros rau si patrunzator, ci
pentru ca venind cindva la lac o oaste hunica (pe acesti huni limba populara

ii numeste uzi) sj punindu-si tat ara pe malul lacului, au numit acest lac
Uzolimne, cu adaugarea cred si a vocalei u 64. Dar din scrierile vechi nu se
poate afla Inca nimic despre faptul ca o armata hunica ar fi ajuns aici ; ci
abia sub domnia imparatului Alexie, atunci toti, din toate partile adunindu-se acolo, au dat locului numele <
>.
<Urmeaza consideratii despre originea toponimelor. Alexie este cornparat din acest punct de vedere cu Alexandru cel Mare a carui epock

bogata in evenimente si personalitati, a lasat urme in toponimie>

Atita ajunge sa fie spus in treac5.t, dar mai precis, despre mai sus-amintita
Ozolimne. Iar cumanii, deoarece duceau lipsa de cele trebuincioase, se intorc

iarasi acasa, pentru a-si aduna cele de trebuinta si a se intoarce din nou
impotriva scitilor.

intre timp, imparatul, aflat la Beroe, adund ostile, inarmeaza pe captivii


rascumparati si tot restul pedestrimei. Atunci si comitele Flandrei 65,

intorcindu-se de la Ierusalim, intilneste acolo pe imparat si face juramintul obisnuit latinilor, fagaduind ca, data cu sosirea sa acasa, va tri-

mite Intr- ajutor 500 de calareti. Primindu-1 deci cu cinste, imparatul 1-a
slobozit sa mearga bucuros spre patrie 66. Plecind deci de acolo, imparatul
cu ostile pe care din nou le adunase ajunge la Adrianopol 67. Iar scitii, dupa
ce au strabatut trecatoarea dintre Goloe si Diampolis, si-au asezat tabara
linga localitatea numita Markella. Si imparatul, care aflase ce se petrecuse
cu cumanii, deoarece erau asteptati sa se intoarca, se temea, cu banuiala,
de sosirea lor. Chemind deci pe Synesios si incredintindu-i hrisoave pentru
sciti 68, it trimite cu insarcinarea ca, daca s-ar indupleca acestia sa incheie
pace si sa dea ostateci, sa-i opreasca sa inainteze mai departe si sa faca
astfel incit ei s ramina pe locul pe care 1-au ocupat mai inainte si sa le
daruiasca, dupa ce se va fi indeplinit aceasta, din belsug cele de trebuinta.
Caci avea de gind sa se foloseasca de ei impotriva cumanilor, daca, ajungind din nou la Istru, acestia ar fi incercat sa inainteze mai departe. Daca
insa scitii nu se lasa convinsi, sa-i paraseasca acolo unde sint si sa se intoarca. Amintitul Synesios ajunse la acestia si, spunindu-le cele cuvenite,
i-a convins s5. incheie un tratat cu imparatul. $i raminind mai multa vreme
acolo, a socotit ca merita sa li se poarte de grija, inlaturind once pretext
de jignire. Dar cumanii, intorcindu-se pregatiti pentru razboiul impotriva
scitilor si neintilnindu-i, dupa ce au aflat de trecerea for prin clisuri si ea,
ajunsi la Markella 66, au incheiat pace cu imparatul, cer sa strabata clisurile
64 In greaca : OgoXtvvl.
65 Robert I conte de Flandra.
66 Cf. Dolger, Regesten, 1152.
67 In 1088.
68 Cf. DOlger, Regesten, 1144.
69 Dupa Zlatarski, Istoriia, II, p. 169, n. 1, Markella trebuie identificaa cu satul Vaojnik.

Dup5. I. Duicev, Markellai-Marcellas. Un toponyme latin inconnu, Revue des etudes sud-est
europeennes", IV, 1966, 1 2, p. 371 375 ea trebuie situate, pe riul Kamobaski-Hisarlik ;
cf. P. Diaconu, Les Petchenigues, p. 124, n. 438; Izvori, XV, p. 69, n. 4.

www.dacoromanica.ro

VI, 1

ANNA COMNEINA

108

TO13TO civkveucse 7rpoe0axeo; c.rreEcraa4ac [Ler& Tc7)v Ex0c7iv el7raw 4.);


Aoci36vTe; txava irravocaTpktPaTe*. Kai
(c 06 xpeia TO 7rapOv po-Oeiocc

7rpO;

cpcXocppotricr/v.evoc To 6c Trpicspec; 8c7)pcfc Te ixav& i7cc8o6; E1 Er ELprvrS cilTecrrecXe. To iiTo ,9-c'cpaog Tot; Ex&D.ca; ive[3aAs xat 7C0Cpccanova-hacoTe4 T-7i; TrpoTipa;

ecrrav,9-pc,)7rEa; etzovTo Xg6tLevot Tdc; Trapaxeykdac 77.6Aec; xat xeopa;. 'AcrTaTeT.


pecppapov xoct csitovng cpuAducTecv o6 7reScpoxe..
cbc inErrav Ina%) TO
4 To5To aeacrcillevo; 6 Euvkatoc iTravipzeTat ..trpOq TOv POLCYLAEOL ocUTerrlyyskrog
1.npuT-',1q yeyoveoc Tijc TeLv Exthac7P) dcyvo.y.oc6v-ri; xat 7rapaplaecoc.

yap

VIII, III 4

> Ilapazpinla Totvuv

xaicapot Ncx-rjcp6pov TOv MeAcacrapOv


A6yog Tip AIvov xaTcacci3ei.v. "Ecp.accae
yap 8c8c ypatykrcov 8-0,e)cra; auXAkaa6.ccc 67r6crou; acv Suvlasil o6x riTrO TEA,
<

rirroaTeiAac izeTexocAeiTo

.9.EiTTOV

TOv
If)

yap cp,Oicra; etc Tacq 7r6Xec; clenavTaxii T-71; &


c70 cppoupetv Tdc x6pc4cepcc Tc7.w TroXt.xvEc)v), &AA& X CIL T tkkpoc

.3)81 iaTpaTeup.ivcov (exeEvou;


pug acio-Trecpev

veoXkwrou4 xccTcakycov, 67r6croc -re ex BooXycipow xcci 61T6aoc TOv vot.cdcacc piov
etAov-ro (BAckxoug To6Toug
xocvii xacAeiv oi8e 8LcilexTo;) xat To6c &AXoesv
iE CerracriLv Tc7)v xcup6.1v ipxolievoy; InTrioc; -re xca 7reo64.
9

VIII, VI, 3

,
O

Tio'v

ai

Kotmlocov of TrXeiou; Trrol-9-6vTec, (1.4.1 TL sv.vOv xat xocT'airriLv


vuxTO; p.eXe-rirrece, Tip XsEav TrEicsav dcvocAoci36lievoc vuxTO; c;ixow:o

Tip TrpOc TOv ACcvoupcv cpkpoucrav 68e6ovorec AUTO; 8i aUyoco6cryi;

410.ipccp

Cordcpoc; &xer.9.ev gpxeTac

Tcva

ye6yo.w Tov Twv vexpc7.)v csoNici-rcov auaco8iccv

TO7rov KaAdc Akv8pa xcao6p.evov cra8ioug aixa TrpO;

6xTeo Cotexo\yra
Tclv Xocp.rpclv. 'A7repx6[Levov 8i ixetcre xaTiAcci3ev 6 MeAccralv64. 06 rip gRaccae
TC0Cpayevio-0-xt. ev Ti;) xacpc7) Trs tleL,Xylc CcaxoXo6p.evoc, Tip 70,1,9-6v exciAro
Twv veoAexTo)v CorocrreT,Aca TrpO; TOv ccUToxpciTopa. 1AAX-1'1Xou4 Toivuv cia7ra-

www.dacoromanica.ro

TOLD,

ANA COMNENA

109

si sa se arunce asupra scitilor. imparatul nu a ingaduit acest lucru, deoarece


apucase sa incheie pace cu scitii si le-a spus : Nu avem nevoie in clipa de
fata de ajutor. Luati daruri indestulatoare si inapoiati-v5. !". Si tratindu-i
cu prietenie pe soli si dindu-le daruri nu putine, i-a trimis cu pace indarat.
Aceasta a dat scitilor curaj ; calcind tratatul, ei se inversunau in neomenia de mai inainte, pradind orasele si tinuturile vecine. Caci barbarii toti
sint in general nestatornici si nu sta in firea lor sa respecte un tratat. Vazind
aceasta, Synesios se intoarce la imparat si da pe fata, de la sine, nerecunos-

tinta si perfidia scitilor.


8
1091, martie. Alexie I Comnenul ordona cezarului Nichifor Melissenos sa inroleze in armata

destinata a lupta impotriva pecenegilor, bulgari si vlahi


<. . .>

Trimitind deci <un mesaj >, insarcina pe cezarul Nichifor Melis- VIII, III, 4

senos 70 sa ajunga mai iute decit gindul la Aenos 71. Caci mai inainte ii
facuse cunoscut prin scrisori sa adune cit de multi oameni ii sta in putinta,
nu dintre cei ce mai fusesera inrolati in armata caci pe acestia ii si imprastiase pretutindeni prin orasele Apusului 72, pentru ca sa pazeasca cetaci sa inroleze, rind pe rind, not recruti si dintre
tuile mai importante
bulgari si dintre cei ce duc o viata nomads 73 pe acestia limba populara
si pe calaretii si pedestrasii veniti din alte parti, din toate
ii numeste vlahi
tinuturile.

9
1091, noaptea de 29-30 aprilie. Dupd marea &Italie de la Lebunion, unde pecenegii sint
desfiintali ca factor politic Fi militar de prima importanig in sud-estul Europei, cumanii,
alialii bizantinilor invingatori, temindu-se de du,smania acestora, pleaca in ascuns la salaple lor din nordul Dunarii. Alexie I Comnenul be trimite ins4 a doua zi rcisplata promisci
,si-i cinste,ste in tot felul pe cei ramcqi, inainte de a se despiirli de ei

Dar cei mai multi dintre cumani, temindu-se ca imparatul sa nu pre- VIII, VI, 3
gateasca in timpul noptii si impotriva lor ceva cumplit, dupa ce si-au luat
toata prada, au pornit de cu noaptea, apucind drumul care duce spre Dunare.
Iar imparatul, pe cind se lumina de ziud, ferindu-se de mirosul urit al cadavrelor, pleaca de acolo, indreptindu-se care un loc numit Kala Dendra 74,
situat la o distanta de optsprezece stadii de Choirenoi. Pe cind se indrepta
intr-acolo, 1-a ajuns Melissenos. Caci el nu izbutise sa soseasc5.1a vreme pentru

lupta, intrucit se ingrijise s5. trimita la imparat multimea aceea de ti

74 Nichifor Melissenos, cumnat al ImpAratului, ii fusese rival la tron, dar dupa reusita
revoltei Comnenilor se multumise cu titlul de cezar. A fost unul dintre apropiatii lui Alexie
I Comnenul.
71 Cetate situat5 la gurile actualei Maritsa.
72 Prin Apus se inteleg regiunile europene ale Imperiului bizantin.
73 Ana Comnena se refer nu la nomadismul propriu-zis, ci la fenomenul transhumantci
tipic pentru viata pastorilor vlahi. E vorba de deplasarea lor, cu turmele si familiile lor, in
timpul verii la munte, iar de acolo, iarna, la ses. Chiar autorii care sustin c5 numele de vlahi
desemneaza in izvoarele bizantine nu numai grupul etnic al aromanilor, ci pe pastori in genere,
recunosc c6, acest lucru nu se Intimpl5 ping la sfirsitul secolului al XIII-lea, vezi M. Gy6ni,
Le nom de Vlachoi" dans l'Alexiande d'Anne Comnene, I3yzantinische Zeitschriff", 44, 1951,
p. 244 si urm. ; G. G. Litavrin, Vlahi vizantiiskih istoenikov X xIII vv., Iugo-vostocnaia
Evropa v srednie veka", Chisinau, 1972, p. 96-97.
71 In traducere : Copacii Frumosi.

www.dacoromanica.ro

VMNV VNONW03

t 0I

10A3T1109 VOX '53in3thoX.X.nD 5e2 459)(13 01, A02..:101(

A(91/129
fi

12L3

5k1

03110RO d 5101 1d331. AC91

32+19-

no)Gnx7 littGc nnoyyric?

LI. ACol

'dumiodxoz.coo loxlntL&LO )pa. vox 70 1Ou:32n7v '3d70lqz.7ox


02L9 MD 5101201 AT 3X c111. 50 &OLT( AC91 ncrxbrinD cirlDwdR
n?
AC91An 5201(p0 5q20911c.3
51991711} 3y131931o0 5yd3t. 59o1,po 50n3-r1f1(13in3
170D231L9 1\13d)01(/01)0X 5201270 110X A3.0,70,63IL 13 6313.6,1)l.n23 5(93d9onwv vox lvAnog
5mxti-041-1311 33

not

nO1 'AC9Alorlom

260a 601. A 612)0 1013 501A701L 1}71 1\01\071 '7)0.6,970923(11


Ot 17003 311 170.6,91092 yirio A101 1\1?.00X1 Sydu 570a.n103L10 1(332c Silog93(11
311. 5clo1L1oy -Trlow..3c)3
t-bnrinolooL Tyyy va.rool 2371 1(333t At91 .ncoz..91n3cbm.I. 59o1,
n03v 33 oi..)093A.ox3 1}71 10.1 5non (41)0 1011913 01, noltiox
51od3711f. 5crrort1103
Ponlapri 5c,loa. 593 noniu,-; 510_Ln33.c.10da.
5901,1010M( 570inoxfpn)? llonno2 459ov91r1
of
nyi
nonio
pox
(91,(9
5kXnrh 5n0n3r17o310(29 1\3 139(01\1\1113
ncionodcb
Ski
pottp.virx
101 101AT(7OI901L10

ryyf

17OX

vyr

nyi olirda

npi *no
770-G,91n3.4.
n0 701 10A3711i.X931:410d1L 19(0313

ti.

Aff1210,1371 0 Act A3T110D3)(10X7013T1 50

'nonori Tyvp

570IA70IL10

'7011033\0.c

(byy02L
5on37.103x7
n139y01o0 5291901 3370n0 d? 0 '013X2 T1 t!. A? 61 A313.1.10 1/0 513 IL d t/.710110 A
5311\3.6,9713X9 90 Axicbtri 52701 AliOX nut nop Siznrilaxzdra I93y91L071c9x Atf.1
AC01210 139)dr70y nc9n3T17onki1v 33 170x X/ A(912
Alt 'AIDC00113 T19 d 520

paq

X 1)

drd

101 10170X Aff.1 A020 5101270 1)0.091091y1069)2 A19(9R13 5101210 A01 tLX10AMOC9IA dIfop)
pox
(AC9C336701R Att1 AC01 A(91470100 0A0X10 AV/7i

50120

6066 139()l.

io13d2n10

50A31'13-077Al2 170x

At(,.1

51Ca3r1 noixpo

not ctz no)

m-91 nconlorlom

n19ki3.Gct3

OT

nknrinoloatolov 33 nc9nr1om noRodl ne-nonoorl 9 'dcolloc3xos.97o n3.ei3x3 nonnog pox 59oic7o 51ow71v0v d1011, 3A031.910 1709 31 pox Ti-oox 5tta, 3T1111

'IIIA 'IIA

pox nya,

A10
dcoX 1109k 500A97I0X(10d o1.33d3713 5i01, 5ior199koy 59d1t A0d31211.9
70I.70X
/vol.
norci
n2o
13x933
50-1,cpclat
313923A.0102 Am1, nc9c1.611
tbaxpo
4(011
I70.G97091vi..013 pox n73d70y70u,7oxod1t. 701, t-Araa-tivwp Stu- 51A.1L70R3rItst 1VX

5111.1noR

nolivriyn

701R X 70A3T113 L7131

1L

170X 5C1/ A9A3

170.61:09110069)?

TT

'MA 'XI

x? 1If1 51,ty 5o3D1A.ic9d3u.3 5201 31


rto19 A371 0 A9. 1.trt17o1,7ox nnD yi.o3 d Soo
70n3-r1n3yrt0d3d xanmuf,
not 093 5onv170D1th 19e-)R1vod)o1L ::2(32t. nos, 7oxnoR Sco3outiolcur(10 n01).c3m3d
n3
noirloa, t13dki niticyr1D33
Iii 13x911.odxxi nolIckpd
4AU.117170101t. 31D9 n06(19.66713
>

<

5130.1c9da, 33

9 orl

3(13,1,11,1.2q) 701A101L

5709 170X 701

www.dacoromanica.ro

ANA CONINF-NA

111

recruti ". imbratisindu-se asadar si felicitindu-se unul pe altul, cum era


firesc, <cei doi> vorbeau in timpul calatoriei despre cele intimplate in vremea
infringerii scitilor. $i, aflind imparatul, cind ajunse la Kala Dendra, de fuga

cumanilor, incarcind pe catiri cele ce le apartineau potrivit intelegerii cu


ei, le-a trimis la dinsii, poruncind <oamenilor sai> sa se gabeasca a-i ajunge
din urma, chiar dincolo de Dunare daca s-ar putea, si sa le dea cele trimise.
Caci fi era gren intotdeauna nu numai sa mina, ci s5. para numai ca minte,
lui care fata de toti vorbea mereu impotriva minciunii. Dar astea le-a facut
pentru cei care plecasera ; pe ceilalti, care-1 urmau, i-a ospatat din belsug
tot restul zilei. A socotit insa ca nu trebuie sa le dea atunci soldele cuvenite,
ci sa-i lase pe cei covirsiti de somn sa se dezmeticeasca dupa betie si astfel
sa se reculeaga si sa-si dea seama de <binefacerea> ce li s-a facut. In ziva
urmatoare, chemindu-i pe toti, nu le da numai ce le fagaduise mai inainte,
ci cu mult mai mult. $i cind a hoarit sa-i trimia la casele lor, ingrijindu-se
ca nu cumva, la intoarcere, acestia sa se risipeasca dupa prada si sa aduca
nu putina paguba localitatilor asezate de-a lungul drumului, is de la ei
ostateci. Cum si ei au cerut sa le fie garantata siguranta drumului, le da
pe Ioannakis (acesta era un barbat deosebit de viteaz si de chibzuit) 76,
care e insarcinat sa poarte grija de toate si de bung starea cumanilor ce
ajung la Zygos.
10
1091, mai. impel ratul Alexie I Comnenul aflii cd, simultan cu razvreitirea principelui
sirb Constantin Bodin, s-ar fi produs o invazie cumand.

Aflind ca se vorbeste de o invazie a cumanilor si, totodata, ca Bodin 77 VIII, VII,2

s,i dalmatii vroiau s calce tratatele si sa navaleasca pe teritoriul nostru,


imparatul era framintat de ginduri si <se intreba> inspre care dintre cei
doi dusmani ar trebui s5. se indrepte. A socotit deci ca trebuie sa porneasca
mai frith cu razboi asupra dalmatilor si sa ocupe inaintea for vaile care se
gasesc intre teritoriul nostru si ei si sa le fortifice, cum ii statea in puteri.
11

1091, dupa luna mai. Pedepsind pe complicii rebelului Grigore Gavras, Alexie I Comnenul
trimite pe unul dintre ei, George fiul lui Dekanos, in Paradunavon, pentru a fi sub supravegherea ducelui Leon Nikerites.

<Grigore Gavras> 78, anchetat, povesti totul indata ce fu intrebat, vim IX, 7
marturisind cine i-au fost complici si toate cite planuisera. Dupa." ce-1 osindi,
<imparatul> fl preda ducelui de Filipopole, Georgios Mesopotamites, pentru

a-1 tine sub paza, in lanturi in fortareata. Iar pe Georgios, fiul lui Dekanos,
75 E vorba de recrutii bulgari $i vlahi, vezi supra n. 73.
78 Vezi supra, n. 48.
77 Constantin Bodin, fiul principelui sirb Mihail Voislav, a fost conducatorul unei impor-

tante miscari antibizantine, care eueaza din pricina discordiilor interne.


78 Grigore Gavras era fiul lui Teodor Gavras, ducele Trapezuntului. Logodit mai intti
cu fiica sebastocratorului Isaac Comnenul, harazit apoi uneia dintre fiicele lui Alexie I Comnenul

Grigore era de fapt ostatec la Constantinopol, Intrucit tatal sau daduse dovada. de velei-

tati de independents fats de imparat. Dupe, o incercare nereusita de a parasi capitala, Grigore
si complicii sai, tineri din aristocratia constantinopolitana, au fost aspru pedepsiti.

www.dacoromanica.ro

I gt

VNISIV VIDGINWOO

72 not 901 notoox3v x)1311 M01701-37'370d,C 59d1L 101flOW not nk17d3x1N 7oxno2 61
VOX 0\9191:1 A99
3191. (101
no,jpnno2X)dX)i 701A.OAIOXIct1 6n3irrio1pc 5ga A3.gk2

n 4602L /Ohl A0V()771


n
nolToa.pcia
ivx
5nodr,todcbria,

6/33x3 T1 911c3321. nidnotopv 'AnIzioyncl) 91


no11d3x1m -oviodrAliat3
pox 5ritoi, 5c1o3noy dold3at. 50D3 -43X23

ncp..ck:o

50A13X3
for01

601

d701L.

not

31.1197;3X)x

gr

'X 'II

n113 n193,9x)dlo2c 9 "jodlLy


A/Od31032 pDx
1)DA23 36Dat5ot13x? Zr,to 4/13XXrIC4 53 MACO9d3X 401(101 57oy7319o3tf nodnoddYri?
)012 901. 5CtOX331.
vox 0110D9 3913X
50A3719A3A-Md1011, 591X0A 50A3l3cad3AT
170x 4AC911L9X0d= 5101 Semlf.AnD 19(91706 5mq-doll
AidrX pDx nos.
pox 512 val9 5)0E4 pox 513.2,D3aL
)?a, sodlt, 0033dX A3c1.3x? not.o3)31-19x 703.cio
not
6919)03
51:10.1-1D33 DlooX?
5no2 pox &Tejry 7p2 mo)26,0ox 5911<06
3g 6Olt101 30 lotoo7l9m 5?ch1 ntr.a. 0X)113 nlosnli.i.no
590k331 5319to1(70c7o173n3
pox
oodTX 50A37-19)1yr7onnx 3g 5101901 A9AVX1th3 53 A0190901 ev39zy31.em-o 5r-,
n.
10
po?,teovt
9C313711
nolvo
m9aaptiGeop
ro3lorionolvx
.G.O.
tosmilx)
lorcumij
x?
1707(
loopy
Mccoa.r.
Ski. 5k3Lmg37.3lf.
10A3T1 170x nco3dx ncripaLcodvop ponktkdothri3
4dC9110dX01.ctX)

131!.3 701'371

svidout

A(91W71(T)d
nuoorbodai. Tivx Ski.
'170`IpnaD13q noxxothioll 531oxkdtp
5g)
43.gIL2 cos. c'oc!-A1)o3L Aoino1 DoDndzi.voxl? thnodt.
iola..)odz.$) PoDU.d6X oinorplooth
Minvi..
A91
01870
1X)31 Atid9rInociryno2Llso noXi3 5631 n(f.1.1nt/.1(1701 Apyrtod xcio 31701(3
31 pox 59(311. Ar.f.1 11(01.
'Md01ftht ASGAH 101. ox 570. 513TI70M12 5(,-) 6.91.10A0R n1y3LCn3
7piL
511m1v 3220 r_ts.rnyl
57ockoD13yx
A101L

cbol

ncodrdchod 013)77(1104

'teats.

d3iL

Solo.gt-o(Co(3dloa.r.
"01709cpdnX(Tn.mx nochvm
'ng-rbod)3 5)o.oncb
rat.? 91 no7c3193d2oll 5rt01 Snoop-J.10N T1371 901 norIcitmen34) msdryx_trx )orbri
pox
5ctompo
5(pl 701 lolcodat. nos. noxli-mumda.$) 5o1r-r11)?innD 570Inor376

413vox

5g>

loxtfre
S

ff..R

Scto2.

513

ntp.

<.6,70X V71170

pox

5)o13191XAT,

6110 Szlnoxtpodu.

'mpAlo.A.)onni)

33 G.f3X

Anevjoi
nc9i.c7o170x .Donvp olactgynod? 531n70u 32 5?cht om-toz, evv.coo Aolc131op
51ori97lox
5919X) 610)03 A7n31911L 0 rl X A37.1.3 3190 Atf.TI 5101 51013X10
01
toolc, 61 d-nt 5onnimoop cp nonlsx? AL!..1 A1913X '0113111
re(X)
"ootino.olf.ca
not riox1i)od31 pox foxlicolnodi.D no.A.91(X)irx
ACIOCW.101, 5VIA101.1 50&3T110931(70X7)13T1
(30I9x) tf-? nos.
601 noa
54,631LD3 iLtiod) pox

nitvol371 roolDttyxx3

noXdpdsloas.. noloyoxim 5olnothou

>

<

www.dacoromanica.ro

113

ANA C.OMN2P-NA

1-a trimis cu scrisori 79 la Leon Nikerites, care era atunci duce de Paradunavon 80 chipurile pentru ca sa pazeasca cu acela tinuturile de linga Dunare,
dar de fapt ca sa fie mai curind el supraveghiat de Nikerites. $i deportindu-i,
i-a intemnitat pe Eustathios, fiul lui Kamytzes si pe ceilalti.
12
1094. Apare un pretins fiu al imparatului Roman Diogene. Inapdratul e nevoit sei-I exileze
la Cherson. Impostorul furnizeath cumanilor la care se refuglazd prelextul de a naval: asupra

Imperiului bizantin pentru a-1 inscauna impclrat. Un vlah, Pudild, informeaa despre
trecerea Dunarii de cdtre cumani ; alii vlahi, in schimb, indicci invadatorilor locurile de trecere
peste Balcani

Deoarece nici dupa prima, nici dupa a doua mustrare, nebunul

nu s-a potolit, imparatul 1-a trimis la Cherson i a poruncit sa fie intemnitat 81. Odata insa ajuns acolo, acela, catarindu-se noaptea pe zidul cetatii
gi aplecindu-se peste <marginea lui>, a legat in mai multe rinduri conversatii

X, II, 3

cu cumanii care obipuiau sa vina prin partea locului pentru comert si


pentru procurarea celor trebuincioase ; dupa ce a schimbat juraminte de

credinta cu ei, la vreme de noapte, s-a legat cu fringhii cii si-a dat drumul
in jos, de pe zid. Cumanii, luindu-1 cu ei, au plecat in tara lor. $i dupa ce a
locuit mai multa vreme in mijlocul lor, a ajuns la atita pretuire din partea
acestora, incit it numeau acum imparat. $i cum erau doritori sa inghita
singele oamenilor si sa se indoape cu came de om si sa adune prada multa
din tara noastra, gasind in acesta un pretext de felul celui al lui Patroclu 82
au hotarit sa mearga cu toata oastea impotriva romeilor, pentru ca sa-1
aeze chipurile pe tronul parintesc. $i au tinut o vreme in suspensie aceasta
hotarire ; lucrul nu i-a ramas ascuns imparatului. Isi inarma deci trupele

in masura posibilitatilor i se pregatea de lupta cu barbarii. in adevar,

trecatorile pe care limba populara le nume0e clisuri, cum am spus, apucase


sa le intareasca. Dupa o bucata de vreme, indata ce a aflat ca, impreuna
cu impostorul, cumanii au ocupat Paristrionul, adunind pe cei mai inalti
demnitari militari 1i pe cei inruditi cu dinsul prin singe i prin alianta, se
sfatuia daca trebuie sa iasa impotriva lor 83. Cum nu avea obiceiul sa se
increada in sine insu0 si nici nu voia sa se is dupa propriile sale calcule,
15.sind totul in voia lui Dumnezeu, cerea de la El hotarirea. Chemindu-i
deci pe toti, cler i armata, merse seara in marea biserica a lui Dumnezeu,

fiind de fata insu0 patriarhul Nikolaos<

>

79 Cf. Dolger, Regesten, 1162, unde se stabile. e si cronologia.

80 Leon Nikerites, duce de Paradunavon (Paristrion), malt demnitar din vremea lui
Alexie I Comnenul, despre care, vezi N. Banescu, Les duches, p. 93-95.
81 In afar& de cei doi fii mai sus-amintiti, Leon si Nichifor, Roman al IV-lea Diogenes
a mai avut unul, pe Constantin, casatorit cu Teodora, sora lui Alexie I Comnenul. Inca inaintea

suirii lui Alexie pe tron, acest Constantin murise la Antiohia, in luptele cu turcii selgiucizi.
Potrivit Anei Comnena, Teodora, retrasa acum intr-o man5stire, a fost cea care a pus cal:At
comediei reaparitiei lui Constantin. In manuscrisele A le xiadei, din eroarea vreunui copist sau
poate chiar dintr-un lapsus calami al autoarei, numele acestui al treilea fiu al lui Roman apare
ca Leon. La Bryennios, Bonn, 1, 6 apare numele real, Constantin ; cf. Leib. n. 1, p. 155-158
la Alexiada, IV, V, 3, in volumul I al editiei sale, folosite de noi.
82 Aluzie eruditA, tipica pentru stilul Anei Comnena la Iliada, XIX, v. 302, unde se
vorbWe despre femeile care, plingind moartea lui Patroclu, isi plingeau de fapt propria durere.
83 Nu este intimplatoare folosirea verbului a ie0". Se punea problema ieirii" din
fortAreata natural& pe care Balcanii o inchideau spre sud. Nu toti comandantii erau de acord
asupra oportunitAtii acestei manevre.
10-c. 2278

www.dacoromanica.ro

YII
9

VN/SIV WOO VISIC3111

>
170X

113111dX
170X

31

nm 591x TR 5oinosto1(7o13ox ll cloynno 591111 no13dxx3 11C91 11C0X7/1(


nconfriON 3p1R 901 se3d90roov 117De17Od33Lv13 3.A..)-matap '501/17O1(3 11032
5G.D900.A.970 Ski 1} 5vd3Ti 50113T11093)()OX101.3T1 5901 3 X dX 59011 11(91 elf9/13/111.0
<

MO,l

11(11.1

MYM9T13/il. 17).61)700931(I0d

imig

9 11 133 1\131031

TR

513 11(f.1

UN novo,

n91 ATT.) /1911tknox701o0m VOX A01


po.asqn3A.7o nITR 'no.A.To dXrdru
/101X11301 513 701 vox 7on3719 70T1d3 3 31(1319331.70 701371 x 3 M91111 c11(7)X1/1G3
901 31 chorpox 1101 1101
XY Op 170X 11(913313 11C91 ? X 'Chi 611C911 (1)63 &ICI fith Iltf.X70y
L (91 A 3913X3 170.091310U AC9C33T1
133La ,Te
~5919y TR dpop 1m-3X 513 &01003X,1v
53.1..mou, a;

dRy ous000l my 91 d9 =WI vol 1(91F10) VDTIZTI


dxx 5no13 &col moaixonnomoldRyc '5)01doo21.39 n(2

rt)Tbacr1371 Sormif
9 31
;c333.t.9 53:.noX
9
901
0
pox
m
17O1(1O1L.
)717031 X &Tim
501n
5G.1(;)13n70X 50n3r19131(
kx oth d 5o
110X
91 1
9 Agrivoqcb
d IMl 5)09
501117O9tL11A7odn1
m3nd 4(01 170x X 5019
90
01.Xn(1313A3 170T923101L
101901
901.
51
5
11l?.1(X031.
111c1
d1970X
9d)
110,LX101(
d319 30.
pox nen. monloTiom molnod)ovoixx (pi 701371 odxyri 5)33X noi <1371 11(9193O -177A99
m93d nothy91t. rcop 701371 90310X9 370x X3 1,DzIR If. 531)or1 501 mmvpxm-rx 570y0
1p 33 IL 7019131( 3x 510n3T1D1v(x 5101 cat 5701( '1113X3 OIL yy
,170.e.91310:1.
50/13TI9XDOIL9
371. IL 0 101171i1X11319 kl d '1131/39(1t.
301970 1137.1 1190 du 59 1101
1101M1rd
5r393A.d3c13
pox Snot, 5no1(v,o 9 ompo dx en'? d 5on311709lz.n.113tho7L nor 701371 OX G. &cols) nm..
ck
ncoRi 59(33.1. dRy wool nIxoltn 36-r1o1L31Lx MI TR 311 ncTooxvi,loyi 61
do d MAG.
1101
IR
7p
o
0
11310139
110.03,E701001110
ovox
nOATIicl -onnow
cbnpdooloncom
di- 11(T)1.)p.r171v dlL

59du
5cio1

du,

301, xiimardID
dnaLTIT fool
9 X1,2/ 5901.9 11C99111301.31 .-11701319
113141071 93dVaL
'11(91(9 170X op31.3 5no1 5non30Tlom 5101 570dno913yx 31R i..no.gy
Az
co
110)191)
1)0.9331 113.6911!9 11(91910 x po
7-1 cb
5
1)0.e1MC3132.01:7?
110)I nnol nconriom drac
ncoXfy 510i- iR 3o moz. x noDny d
-)odif
au 5n 4107i3T1 M91.9X 110X (9190 1191 ncolfIZ d 5(93 LooIR ncolo.Gny 70713o 61. ILI 0 01.91(
I7097Y1(32.L9Od1L 511.up 3o 1ox1o32.3 /al In 5k T1D3R 5311M9Ip A91 /41 11(ILX)0,(C1d) ow,
5Ionlori ionlo 33 531mo9ff.71ti.693
clocIls:nox n3/DIaL3u. nri no cpRnlochou unox 52.01
01fo03R33.u;
TR
nmyloxramm
f.70A11.11101.96(9)1 5n01(930q 5riu.
5C101901
1011371919
(101 5co31o9r4 4olf.(-; or.] 53on9h9 ncoX9
onyri 51 ran? AT 513 111+TI0A0d1L 3TI0XL3
Mt-POO
X3
Mr)1901
A9170X3
51011 17)X Chl. d90
13110 513
5(931(3091370. 11101C)/(9) 59.93
nolno 9 d icoo 3y 5n sourhopRow; srwp 63, nal Dlcpdcon
5(109T1(10901L

nrdi, 5othodc7pdoTrr1)
3x ka.x 5onr-I (

'III

TR

50120 dtf.nf nlec(Oat.

"41.1

idTa

170X 10.70X11A1 1191 1110T1311V, 30.1-37-1 11(91

not

lorili uxricpl)p
1101

5701A9X977170M

11C9117T113X79(3101L

Olt. 11(1)31(

3R (.(.1

10X101L3

11(49X0,1

931.7.120V 5T31(

www.dacoromanica.ro

5901
31

OM 50.0111pTi 10A3TIT9103.6'

FX

10

11(91 11(91L101( U1(390d1L-

ANA COMNENA

115

<Se procedeaza, dupa ceremonii religioase, la tragerea la sorti in


biserica. Sortii indica lupta. Imparatul inainteaza spre Balcani. Se
opreste linga Anhialos>

In timpul noptii, sosind un oarecare Pudila, fruntas al vlahilor si

aducind vestea trecerii cumanilor peste Dunare 84, socoti ea trebuie sa cheme

in zorii zilei la el pe cei mai de seama dintre rude si generali, pentru a se


sfatui ce e de facut. Fiindca toti ii spuneau ca trebuie sa ocupe Anhialos,
a trimis numaidecit pe Cantacuzino si pe Tatikios la locul numit Therma,
impreuna si cu unii mercenari, cu Skaliarios fiul lui Elhan si cu alti fruntasi,

pentru a face de paza acelor tinuturi. Iar el pleaca la Anhialos. Dupa ce


afla de inaintarea cumanilor spre Adrianopol, chemind pe toti fruntasii
adrianopolitani, dintre care mai de frunte erau Katakalon numit si Tarhaniotes si Nichifor, fiul fostului uzurpator Bryennios care, deoarece s-a
razvratit, a fost lipsit de vedere
le-a poruncit 55. pazeasca cu multa grija
cetatea, iar cind vor soli cumanii, s nu dea lupta cu ei fara curaj, ci sa
traga la tinta asupra for si din departare si sa tina cit mai mult portile

inchise si le-a fagaduit multe binefaceri daca vor tine seama de cele poruncite. Dupa ce le-a recomandat deci acestea, lui Bryennios si celorlalti, im-

paratul i-a trimis cu cele mai frumoase sperante la Adrianopol ; iar lui
Constantin Katakalon Euphorbenos ii porunci prin scrisori sa is cu el pe
Monastras (acesta era un mixobarbar 85, care avea multa experienta militara)
si pe Mihail Anemas, cu soldatii de sub comanda for si, dupa ce va fi aflat
ca au trecut cumanii clisurile, sa-i urmareasca indeaproape si sa-i atace

prin surprindere.

Indata ce cumanii, care au aflat de la vlahi 86 potecile ce strabat


clisurile, au trecut cu usurinta prin Zygos si s-au apropiat de Goloe, locuitorii

acestuia, legind numaidecit pe cel caruia i se incredintase paza fortaretii,


1-au predat cumanilor. Iar ei i-au primit cu veselie, aclamindu-i. Dar Constantin Katakalon, care-si aducea aminte bine de sfaturile imparatului,
intilnind niste cumani care mergeau dupa furaje si atacindu-i cu indrazneala, facu indata prizonieri cam vreo suta. Primindu-1, imparatul it cinsti
pe loc cu titlul de nobilisim. In schimb, locuitorii oraselor invecinate, ai
Dampolisului si ai celorlalte, cind vazura ca Goloe e in stapinirea cumanilor,
84 Pasajul ne cla o indicatie, e drept, foarte vaga despre stratificarea socials a vlahilor in aceasta vreme, care coincide cu aratarile mai ample ale lui Kekaumenos. Pe de
alta parte, aka cum s-a remarcat Inca de N. Iorga, Histoire des Roumains, III, p. 191 este
vorba de un vlah din zona Dunarii, dovada a existentei unei populatii romane*ti pe malurile
fluviului in secolul al XI-lea. Numele de Pudila, poate o transcriere impeifecta a formei Budila,

a fost apropiat de I. Barnea, DID, III, p. 155, n. 270 de acela al dealului Badila" situat
In apropiere de Isaccea, In nordul Dobrogei, adica tocmai in zona de trecere a cumanilor in
1094.

85 Monastras era de origine tura. Prin mixobarbar se intelege un strain bizantinizat


sau un bizantin care are intre ascendentii sai c.propiati un strain. Cuvintul e un arhaism si
se poate traduce prin : pe jumatate barbar, et. Attaliates, Bonn, p. 204.
86 Acest pasaj indica prezenta unei populatii romaneti, de vlahi, in zona Balcanilor.
Coroborata cu tirea mai sus-citata despre Pudila, informatia Anei Comnena ne ajuta sa dovedim existenta unei populatii vlahe in toata zona dintre Balcani gi Dunare. Cunoscatori
ai drumurilor din Balcani, pe care le indica si cumanilor, aceti vlahi slat deci lccuitori statornici ai regiunii. Ii vom regasi in secolul al XII-lea in micarea Asanetilor. Ca *i in cazul
acestei miFari si de data aceasta constatam ca unii dintre vlahi colaboreaza cu cumanii
Impotriva Bizantului, altii nu. Textul nu ne permite Insa sa analizam mai circumstantiat aceste
rnprej urari.

www.dacoromanica.ro

III,

116

ANNA COYINEINA

XuD-O-rec aU-:ok ScatievoL inreaezov-..-o xat 7C0Cpeaiaouv Tag 76Xec; ineucrlip.ouv


TC TO), tinuac'ovullov Atoyivrp. "OS (LETOL TO TCciVTCOV kyxpovriic yevicrac tivaAapollevoc "c'orav TO Kot.taw.xOv aTpci-reup.a XCLTCCAOCV.PeCVEL T4p 'Ayxicaov
ciTroTrecpoicr,D.ac Tdcza pouX011evoc TWV Ta6-r7)c TeLx.c7.A, <

. .

.>

13

ti, V, 6 <
> KaxeZvoc tat, oUTcac etzov vpoauti.ia; TE xat Opti.71; xoct TrOicsoc AecopOpoc
Toirrouc etze- liven-het SE Tag 6TpCCTL6TO:Lc ExeivoLg KeX-roic xat t,taX6v Urrip
Tip &p.p.ov xat Tdc eca-rpa TrA-Poc cpoivLxaq pipov xat csTaupok
TUVOCLci
're xal Tixva Ti5v acpc7w ikAlAuaO-ra xcDpc7P). Kat
Opeiv carrok xcc,M-,Tep
TLvac Iso-rallok Cc7rocv-rax69.ev auppiovTac xat sLa TE6v Accx6N, c`o; ilTiTrav [TrpOc
-rag] 7-cp6; 1^4p.ac iiCep ZO (16VOU4 7COLva-cpccrta3 <... >

14

XIV, IV, 3

Tic OUx citae Ta. ecTrecpa Tc7)v KeATc7., ixetvcc 7041.91 Tclv Tip PaccAiaa
7c6AIN XCETECX/p6T4W, OrrOTe Trlg iauTcliv a7Ccorax60.ev eurasncaTdcv-rec TrpOc IN.LEcc

iiipplaccv; TO-re yap arm; ELg Traccyoc dczavic cpporriacov ip.rrenTcoxk, ix


7roAAo5 auvcaeov airrollic v63v `Pcollaicov 13ccaaeiav OveLpdyrrov-rac, &Trip Tip
appov Se XCCI, Tcl (10-7()CC Ti)V CCLYCWV 7tAlD'Uv Opcliv, Tee; Si col.catxac Corciaac
auvdc[Lecc OUSE 7-rpOc TroXXocr-r-ip.Opcov ToUTcov icauullivac, et xat sic it, (soya?:
Otiev, .TroXAci) ye tacXXov aLecnTawivaPo Tc7)v TrAecOvcov tiv-rcov xat Tc7.)v piv Tdc
'rept Tip Zepfliat, Ti(.7r1 xat AaAtLcc-riav i'rec-r-flpoovTcov, TE)V SE Tat -rrept TO Icr-rpov

44 'sac TE6v KOIVCOV Xat Acoulv &paw.); puAaTTotivcov, 7roX)SA, SE xoct Tip, To5
Auppaxiou ppoopecv iirrnaTeuogvcov log Ili) 57TO TiLv KeXTELv xat aiSalc 6041,
Tc6-ra crovopc7)v o aUToxpeircop 6Xoc yiveTat. -thy KeATc7.w TrIcXXoc TV:in-CC iv aeu-ripcp
4 HtLevoc. Kai TO 1.1.iv -rripcZ int oxcvoop.evov PocpPocpcxOv xcct 1.1317CCO ic pa; ixpiiccv

Tip gg.pccv gcc'p.occro., Cosi,pys xat scopectzg, Tc73%, 8a KeATclv Tip icpeacv 7rccvToia6c (.1.eDoaciacc Ccvaa-riXAwv xat TWV OtX01.

cr-rriaLv aix .fr.TOV, 6TL

XCL1

[1.FtAX0V 5Cp0p61.1.EVOc TCCOTOECt)c opuAo'c-rTea&cct, gcsITEU3EV aVTEXWAc Too-rcov Coreipycov


Ta POUXEUI.LOCTOC.

www.dacoromanica.ro

ANA COMNIENA

117

mersera la ei si-i primira cu veselie si le predara orasele, aclamindu-1 pe


falsul Diogenes. Acesta, dupa ce a luat in stapinirea sa toate <localitatile
amintite>, se indreapta cu intreaga armata cumana catre Anhialos, vrind
>.
chipurile sa-i atace zidurile <
asediului
Anhialosului si a Adrianopolului,
<Urmeaza descrierea

prinderea prin vicesug a falsului fiu al lui Roman Diogenes si infringerea cumanilor>
13
1096. inaintarea oamenilor primei cruciade in Imperiul bizantin

< . . . > Si acei oameni aveau atita insuiletire si avint, incit toate drumurile erau pline de ei ; si ii urmau pe acesti osteni celti 87 i o multime de

X, V,

oameni neinarmati, mai numerosi decit nisipul si decit stelele, purtind


ramuri de finic si cruci pe umeri si femei si copii care-si parasiser'a tarile tor.

Vazindu-i, ai fi zis ca niste fluvii, curgind din toate partile si adunindu-si


la un loc apele, yin spre tinuturile noastre ; mai ales prin partile dacilor 88
veneau cu toata armata < >.
14
1098. Grijile impdratutui Alexie I Comnenul in momentul peitrunderii cruciajilor in Imperiul bizantin. Printre ele se numdrd ,si preocuparea de a preveni atacurile cumanilor ,si ale

altor barbari din nordul Dundrii

Cine nu stie de acele multimi nenumarate de celti 89 care au ajuns XIV, IV, 3
in orasul imparatesc 90, cind, ridicindu-se de pretutindeni din Wile tor, au
navalit la not ? Atunci <imparatul> s-a pravalit intr-o genune de griji, ca
unul care-si daduse mai de mult seama ca ei viseaza la imparatia romeilor ;
cind a vazut multimea lor mai mare decit a grauntelor de nisip si a stelelor,
<cind si-a dat seama> ca fortele romeilor toate nu egaleaza nici cea mai
mica parte a tor, chiar daca ar fi adunate la un loc, cu atit mai mult cind
erau imprastiate cele mai multe dintre ele, unele pazind vaile dinspre partile
Serbiei si ale Dalmatiei, altele veghind asupra tinuturilor de la Istru ca sa
respinga navalirile cumanilor si ale dacilor 91, multe iarasi fiind incredintate
cu paza Dyrrachiumului, ca nu cumva sa fie ocupat iarasi de celti 92. Luind

toate acestea in considerare, imparatul era preocupat cu totul de celti,


lasind pe planul al doilea toate celelalte. Si pe barbarii care se agitau imprejur, fara a-si da la lumina dusmania Inca, ii potolea prin acordarea de
demnitati si de daruri, iar avintul celtilor it potolea prin felurite mijloace
si, temindu-se nu mai putin ba chiar mai mult de agitatia propriilor
sai supusi, se silea in tot chipul sa se pazeasca si sa curme cu dibacie cornploturile puse la cale de ei.
87 Celtii = francii.

88 Dacii = ungurii, vezi supra, n.

11.

89 Celtii = francii.
" Constantinopolul.
91 In general prin daci Ana Comnena desemneath pe unguri. Nu este ins& exclus ca
in cazul de fats s& fie cuprinsi sub aceasta denumire gi romanii gi pecenegii din nordul Durarii,

vezi supra, n.

11.

92 Prin celti sint tntelesi aici normanzii, deli mai sus acelasi nume arhaizant desemneaza pe franci. Cuvintul e folosit de scriitoare nu totdeauna foarte exact, pentru denumirea
cruciatilor. Dyrrachium a fost cucerit de normanzi de la bizantini in 1085.

www.dacoromanica.ro

VNKV VisIONWOO

811

frIT

cozz.(-) oo1A35912 513 13.89ylvocho1 'pox ArIA?-rinoloaLoloy 5moxII.x10 516.910


A(91
1d31
n.1719)16(- 1013 201 nodi.oL, noI3)1d31 'A19c97 5k9RA.9 ttRik 5c93DEF13A1313
5(LA3711191c1)3 cloArioXtho nodcp2Loni.eth )pi)ox rA(Lr1 Aoldtrl?oN 1D133 5(.1 Is)1d
50211( ACril AC03)(01 pox 521, 513ri10A0.2 5)1910100 50A37i)2117131031371 194.11.10110X
5001(01 513 31 A1)(01L;10111L1)(10 110X 513 A01 A0A3T10.4.31( 9)11C31311 113X A1)113701C)j,

(101 nocim 1c1X3r1 pox


107134
51d1D2dr1 45D..jo11m0cktog 57ottlIpx9113
31
1431 5901 500=11 Acolcoo 11L8DriAx233A3 to013y371113 319c2 51Ao21
tquolf.
TR 70110X
5r19Ao,l3.A. A? )1x c(dl 5La3071 110.p10A9R And?cb Snot '5301rd113 5919r
513110X 91

A1y0190111xoo >13d3a17012A?

'xi

-<-

Aac cbD9 TR 101(1101 0113)(313 VOX k tpt1.1.0)( U.A13X3 171371 A(91 AM170X1A101A1
lop 3xx3.1.1If.
011310dx3A2D 'rxx17139 5401o.ecb 511 oan? nol riodIDL, AGL3, A0)1 AcoArrlom
)1I3 )1d31 to9o7 pa TR
593`(1D) X1.71 )19(('0(371 5 5C9)(0 50d1 A01 c ,11300A) 3A0)1)61.
5101 1onoXf117d3IL

5.noi,cnurdix 50A3r11ODfaXAnD 17)31 At.p. ActA9va Act)dryrarx


U..71
5Txt.d93 ArDo.gdqoc/) choi '41 not SocloiTc3x91.9m

pox 5901 5nodr0dri)

A19(13)(3 5310X4X/T1371 513 c0911991 (110910d31:7)13 )7T1IAX10C)7021. 5)12,(211./odiD 5(101)1A/13A.


50A3710)(3101010 A(41 ACO1 AMCbpiiid7Jd C913113 Al .A3t13d1p.? 20 TR A73z.9110x AC91(,101
17)}1 191d11113 531/10XC91 -(1.010A
dX10d7011. 1071k A0AC1Zytk A01 A0d19L, 531/00937d310013
1313 5001 500A70110}1 01/0097p3.63 AT13 01twd36321.3 A(0133X9 A01 3913X3 (101
4510d311

5(93d90Ar`c
0rb3c11..93A

A01. 1odo1.10clxo./9/o 101.3 101A03Ci) A0T117101: 45701/1109Td31L101R 102.)00ditr 50d1


oa TR 593x19rd
AT'l ((x1119 A70.0461,.)(31.7)X A(01,TC3701I. 03110d19

?
5U.ono
twn-Fri 10 'Iochoddrd 5corlo lolArl pox oictoi. 5odrri 51.1.xy% '017J0tplIf 119
119
urn,
omp
01
39w-3t10
pox
17ox 5U.nor1
590yy01
51./.1 51LX))0X1AI0N
52 5nodrddrd
A20y11R 50A37110DU.19 A0110119d1
5(0393d110 513 1'41 Ard3137111. 3x13Alf..1371 'AuDjn.:
VOX 19170x jd1od 30 Ac9 93ie10 tv01 Ac9y19 1X*C 7p1i0X AC01 Ac0X113d170 014 M91 3923
ttn6201
11ox
(1)0
t..1)031.cic1t.1L1y1e,
110X
51.8 513
A06(111
5rri13d1Do11
Ac9/..10193Ej Ac9.19x
57)9(1)11'..7)0012 A01(19 Avvp21. AcoAcp.lop 01,3X13

9T

'IIIA'AIX

O. 5TilV,3 59190 5odo 1193 Aoiri-odxxrri ra,)1x A(f.-1-17-hodol.


noxf.tyyr Us
1 6371 9110 not. ctoA239a no1A9ll 91 0, 50d 7X fl?tht171
)113Xdy
U.31.9Rod -A0A3T113X
twm..9/3 Ii AmxIdcoa 13x/f13 1/37110. 1193
ec9t3-1-1/odrod. 5991 5r1xx)dcoirx 51c1X9-1-1
rA/t2 170X A0A37)91310X701R 6)1
CbX11,A701dRV 413).F(31L Apopu Sp Ardpolop AOd1324
y 13A;0T12 pox 51c14r1 AC01:110 Ac92A2Xda AC9TIrldR 501.n3y310102
A3.64T)(331DXa
Acox/ov
nolcoo
ruov.
iszx
mnoicpipctoy1
1/o13.113A
itn.63
Acolc,iddr/./ox
Ac91A9 M9d31013d0d 170)( COI r 4A(0Xide AC0d31(0110A TR ACOX50d0 31 e.,01..rp0 pox

TR AC01

170.641X 1.70X
5(01
4c0n933x1oN
noino Aya. noty 531Ac0c333o012 10 5331071011
n3.Grx3mp 6599A9dX n1d1 (4 201 cio13y.v 01, ncl93 pox lo loyyo1 53Acolf 523
Ar243ycoAr1 /lox cArx.l3Alc iourclIDArlt. Al./. twyporlem Ar1Ao1-13.0.. tmoxrx? vox
royrat. 59/.1i.xy9c3.8nyo1
r191y1071 Sloe 5ciod3ind1.13 513y91 Am o1k.g./px9ocl3f. k

51yoat9o111yy10

www.dacoromanica.ro

ANA COMNMNA

119

15
1114, noiembrie. 0 nouil incursiune cumand

Nu trecuse Inca un an si auzind ca iarasi se zvoneste de o trecere a cu- XI V,VI II,


-manilor peste Istru, la Inceputul indictiunii a opta, pe la inceputul toamnei,
In luna noiembrie, <imparatul> iese din imparatescul oras si chemindu-si
toate trupele le aseaza la Filipopole si in locul numit Petritzos si la Triadita
si in tema Nisului pins la Branicevo pe Istru, recomandind ostasilor sa aiba
multa grija de caii for pentru ca sa fie vigurosi in momentul luptei si sa-si
poata duce c5.1aretii ; iar el poposeste la Filipopole 93 < . . . >.
antre timp Alexie se ocupa de combaterea ereziei maniheene>
Dar pe cind se petreceau aceste lucruri si se ducea acea disputa' dialecIX, 1
tick' cu maniheii 94, cineva sosit de la Istru anunta traversarea fluviului de
catre cumani. /mparatul, fara sa mai zaboveasca deloc, a alergat la Dunare
cu soldatii pe care-i avea la dispozitie. $i ajungind la Vidin si negasindu-i
pe barbari (caci apucasera sa treaca Inapoi pe malul celalalt, indata ce auzisera de venirea imparatului), pe loc alege citiva osteni viteji si-i trimite
urmareasca. Ei se arunca indata pe urmele acelora, trecind Istrul. Dupa ce
i-au urmarit trei zile si trei nopti si au vazut Ca, pe plutele pe care le aveau
cu ei, cumanii au trecut un afluent al Dundrii de prin acele locuri, s-au Intors
la imparat fara vreo isprava. Imparatul pe de o parte s-a Intristat ca armatele
2
sale nu i-au ajuns pe barbari, socoti insa, pe de alts parte, ca e in felul ei o
victorie faptul de a-i fi izgonit pe acestia numai prin zvonul <venirii sale>,
si de a fi adus la credinta noastra pe multi dintre maniheii eretici ;dobindise
un Indoit trofeu : cu armele asupra barbarilor si cu foarte pioasele-i arguasupra ereticilor. Intorcindu-se prin urmare din nou la Filipopole
mente
si odihnindu-se putin, se apuca din nou de lupte.
1

16
Descrierea Munlilor B alcani es

Acest Haemus este un munte care se Intinde pe o lungs distanta, asezat xiv,vu[. 6
paralel cu Rodope. incepe de la Pontul Euxin si, indepartindu-se putin de
cataracte, se intinde pin5. in Illyricum ; cred Ca, desi e taiat de marea Adriatick se ridica din nou pe malul dimpotriva si se sfirseste in padurile hercynice.
De ambele parti ale sale locuiesc neamuri multe si foarte bogate, la nord
dacii si tracii, la sud aceiasi traci si macedonenii. Trecind peste acest Hae-

mus, in vremurile de demult, mai Inainte ca lancea si multele lupte ale lui
fi nimicit cu desavirsire, scitii nomazi " cu toata armata for au
Alexie
pricinuit daune imparatiei romeilor si mai ales oraselor celor mai apropiate

de acest munte dintre care vestitul odinioara Filipopole este cel mai de seams.
93 Cf. Zonaras, Bonn, III, p. 731 cu o diferenta de datare : expedi %ia ar fi avut loc
-primavara, Inainte de cea din 1113 impotriva turcilor.
94 Manihei sint denumiti de Ana Comnena, aici, bogomilii.
95 Descrierea este inserata Intre cele doua parti ale fragmentului anterior.
es Scitii = pecenegii, dup5. cum reiese clar din context. Celelalte popoare sint denumite

In stil arhaizant, pornindu -se de la regiunea geografica pe care o ocup5. i denumirea ei


antics. Acest obicei al scriitorilor bizantini, In general, i mai ales al Anei Comnena face difici15. identificarea etnia, a populatiilor despre care se vorbete.

www.dacoromanica.ro

PEOPPIOZ 0 KEAPHNOE

ETNOTIE IETOPInN
1

p. 517

'Ex Toityraw oi5v Teti%) Ai.acov gpyov 7rorhaocc O flaaasOc arciaTeae Totc
6pav TOU AavouPEou gaveaLv, intypcit.Pac TW p..eiovt. TO 8c7.)pov 67cep yiyovev
oci)To Cc

OAkapou aLTLOV SLa Tilv iTcLypacp.i)v.

2
I, p. 517

TcT) xf3' tret KCIPICYTCEVTZVOc O el'icepio-TaTo; xaTec repp.avi5v xat Eaupo-

I.LaTc7)v xat POTOlov crTpaTeUaac vixlv flpaTo xpaTatecv &Cc T:4c Toi5 aTaupoi3
8uvcip.ecoc, xat Toisrovc eic iaxciv/v ijyaye 8ouAetay.

p. 517

Tc7.) xy' xat a' xat e' gTet TO iv 'AvTLozeia OxTayo)vov xuptaxOv .pEaTo

oixoSop..etaaac. xat airrOc TOv Adcvoui3Lv Tcepdcaac ykcpupav iv a6T(.73 AcEv-iv


518 7Coi7)xe, xat ToUg Ex&aac U7C6TocEs, I xat TON) rpOpov gxTtcre tteTec ye TEA) 815o

www.dacoromanica.ro

GEORGIOS KEDRENOS

Georgios Kedrenos a trait in secolele XI XII. Se banuieste ca era un calugar.


A alcatuit o cronica universals, intitulata. in original awo tinq Laropt.c7)v (Compendiu de

istorii). Asa cum reiese si din titlu, lucrarea lui Kedrenos nu este decit o compilatie.
Izvoarele ei sint azi, in cea mai mare parte, identificate. Principalul a fost cronica
anonima, cunoscuta si sub denumirea de cronica lui Pseudo-Simeon. Ea insasi nu este
altceva decit tot o compilatie din lucrari anterioare, anume din Teofan Marturisitorul,
Georgios Monachos, din cronica anonima folosita si de loan Zonaras, din asa-numita
Epitome folosita in redactiunea B si din alte lucrari de sorginte ecleziastica. Kedrenos
a folosit de asemenea, direct, cronica lui Teofan si alte izvoare. Pentru perioada anilor
811-1057 el copiaza aproape liters cu liters opera istorica a lui loan Skylitzes. Din
aceasta cauza cronica lui Kedrenos este citata, pentru aceasta, perioada, sub numele
Skylitzes-Kedrenos. Nu dispunem Inca de o editie corespunzatoare a operei lui Skylitzes,
ceea ce ne pune In imposibilitate de a aprecia contributia, cit de redusa, a lui Kedrenos

la realizarea acestei parti a operei *.

Compilatia lui Georgios Kedrenos cuprinde naratiunea evenimentelor istorice de


la facerea lumii la anul 1057, cind isi incepe domnia Isaac I Comnenul (1057-1059).
Edilie folosita : Georgius Cedrenus Ioannis Scylitzae ope ab I. Bekkero suppletus

et emendatus, III, Bonnae, 1838-1839.

COMPENDIU DE ISTORII
1

327. Printr-un dar, Constantin cel Mare stirneste discordie intre neamurile din nordul
Dundrii

Din aceste pietre pretioase, deci, imparatul 1 a facut un obiect <de


podoaba> si 1-a trimis neamurilor de dincolo de Dunare, gravind pe el inscriptia darul apartine celui mai mare" ; acest obiect a devenit pricing de
mace' intre ei, din cauza inscriptiei 2.

I, p. 517

2
328. Constantin cel Mare invinge pe goli

In al douazeci si doilea an <de domnie>, preacucernicul Constantin,


pornind la lupta impotriva germanilor si a sarmatilor si a gotilor, a dobindit
o mare victorie, prin puterea crucii si i-a adus pe acestia in cea mai de pe
urma sclavie 3.

I, p. 517

3
329-331. Constantin cel Mare construie;ste un pod peste Dundre se invinge pe goli

In al doudzeci si treilea si al douazeci si patrulea si al douazeci si cincilea an <de domnie>, <Constantin cel Mare> a inceput sa construiasca bise-

rica octogonala din Antiohia si, trecind Dunarea, a f5.cut un pod de piatra
Volumul de fata era cules cind ne-a parvenit mult asteptata editie critics a operei
lei Skylitzes : Ioannis Scylitzae Synopsis historiarum, editio princeps, recensuit Ioannes
Thurn, BerlinNew York, 1973.
1 Constantin cel Mare (306-337).
2 Cf. Leo Grammaticus, Bonn, p. 86.
3 Cf. Theophanes, de Boor, p. 27 28.

www.dacoromanica.ro

I, n. 517

GEORGYUS CEDRENUS

122

xat iv aUTcli 'n

)(lova liovOAta.ov xai. 1)Aon6pcpupov.


yeypalitlivo)v..
18pUcraTo SE incivcd a6Toi; dcvapiavTa in'OvOlLotTc at')Toi)", iv 4) ykypanTac ((Kw,veyc'cAcov ii.L(36Awv,

cp6pcp

gaTvssv, ix Pc41.7]g ciyay4)v, ix8-hcrag aLTOv &Cc xaAx(.7)v

gpyov [ay Oita iov, .)(011 8E kE 'A41v6v.

aTavTivoc . gAap..4,ev ilAiou 8 i.x-r)v, OS

xal Tag, inTa anopiaag xal Toi.4 tp xocptvoug, iv orc XptaTic O .0zi,4

111.1.6v.

i9 ccup.oc-rol5pyricsev, L7t0 TYIV POCGLV -rot; xiovcg gO'ETO.

I, p. 542
p. 543

TOTE

xai XaAx7)86vcg

Tet

UTcoAetyDivra Teixl xa,Xev, UTcepac.--

ofiivcov 'cc ;A) XocXx7]aoviwv 'rob IlpoxoTciou ifwrcip xaTa Auovivaw eLpi0.1 etc
Tec oaelieMa E7ri 7aax(.7)v yeypap.v.ivog xrriod)g ol7)Toc
ecAA'OTE 8-1) v61.1.cpat, iepi

xaTa &aTu xopeiv

Tepirly.evoa CCTIpTOVTOCC iliaTipiGtc ROCT'ciyULOCc


ROCI TETX0c Aotnpoia t. noAoaTop.ov gacreTat, OcAxap
.31 TOTE ppice cpiAa noAucTrepio)v ay.9-pd7ro)v,
C'typt.cc, FICApyceivovrcc, xaxiiv intey.iva Cax-hv,

laTpou lit.t.tviptoto nOpov 8Eaf3civTa csi,v aixt.tfn


xat /xu.01,xilv OXicret. xd)pav xat Mucri8a yar.ay.
Opvixir,g S'impecvTa cri,v Ea7rIr.6L vaLvotavynv
ai)Tot-) I.LEV pLOTOLO Tacg xat 7TOTI.Lov

inicnoc.

1, p 547

oc.6-r05

of F6-ro.oL
A9ov sic

Eip&CrC(VTE;

rv

MOU,6T1.80C Af.[LV7p Dag)00 ;;Ml-

Ogcx-tiv, xai 86o yeyov6Teg 1.41


,1
ip.dczovro. )(at out.giaziav alTI]cravTig of 'sob' ivig [14014 'rap 0614AevToS
aocilbrric caToitg

gTuzov inroaxio-ic Tc5 XptaTtavoiic yevicpaat. 6,9ev xoci PanTto-OivTig 'APeLotvot


CuroxaTicirlaav, xaalsog Ijv xal OLCOolg. IxiTaTOUTO 0i5V EV /upicf Tou 06e0tev'coc

www.dacoromanica.ro

GEORGIOS KEDRENOS

123

peste ea 4 si a supus pe sciti 5 J si a construit forul cu cele doua mari tribune

p. 518

si in acest for a asezat o coloana monolita, toata din porfir, adusa din
Roma , incingind-o cu briuri de arama pe care erau gravate inscriptii. $i a
asezat in virful ei o statuie inchinat5, lui, pe care scria : Constantin". A
stralucit ca soarele, caci era opera lui Fidias si a fost adusa din Atena. Iar
la baza statuii a pus cele sapte cosuri si cele douasprezece cosuri, in care s-a
facut minunea de Hristos, Dumnezeul nostru 7.
4
367. In zidurile Calcedonului Valens descoperei o profelie veche despre ncivalirea go/ilor

Atunci 8 a darimat si zidurile care mai ra.'m5.sesera in picioare ale Calcedonului, deoarece calcedonienii aparasera pe Prokopios. Dupa ce ele au fost/
darimate, a fost descoperita in temelii urmatoarea profetie, scrisa pe niste
piaci :

I, p. 542
p. 543

Dar cind nimfele vor incinge o hora vese1a prin orasul sacru
Pe strazile impodobite cu ghirlande
,Si zidul va fi un sprijin cu multe gurin <de apa> pentru bai,
Atunci nenumarate semintii de oameni din toate neamurile
S5.1batice, turbate, pline de o malefic'5. vigoare,

Trecind peste Istrul Cimerian cu razboi


Vor distruge si tara scitica si pa"mintul misian.
Si intrind in Tracia cu sperante nebunesti,
isi vor g5.si aici sfirsitul vietii si moartea
5
375-378. Cre,stinarea gofilor ca arieni, sub Valens

in vremea lui 11 gotii, condusi de o caprioara, au trecut Maeotida is


si au venit in Tracia, si impartindu-se in doua grupuri, se luptau intre ei si
cei dintr-un grup, cerind sa faca alianta cu Valens, au promis ca vor deveni
crestini ; de aceea si botezindu-se au devenit arieni, cum era si Valens. Dupa
aceea, in vreme ce Valens se afla in Siria, scitii trecind <Dunarea> s-au in4 Cf. Aurelius Victor, De Caesaribus, 41, 18 si Epitome de Caesaribus, 41, 13 ; Chronicon

Paschale, Bonn, I, p. 527 ; Theophanes, de Boor, p. 28-29 ; podul lega Oescus de Sucidava
Tesa4Celei), vezi Barnea, DID, III, p. 388-389; E. K. Chrysos, To Byzantion hai of Gothoi,
Ionic, 1972, p. 31 32.
a Scitii
gotii.

Pentru coloana de porfir, vezi H. Zilliacus, Zum Kampf der Weltsprachen im sir&
Reich, Amsterdam, 1965, p. 40 41.
7 Aluzie la cunoscuta inmultire a piinilor si a pestilor din Noul Testament.
Kedrenos indict anul al treilea al domniei lui Valentinian (364-375).
Este vorba de Prokopios, uzurpator, Infrint de coimperatorul Valens (364-375),
v itorul Imparat (375-378) ; Prokopios a fost executat In 366.
10 in text : rroVxrrovoq (= jalnic). Am emendat in ITOXUCTTOtLoc ( cu multe guri).
care mi se pare mai potrivit, cf. Zonaras, Bonn, III, p. 79; in volumul de fatly, p. 201,
n. 36 (Al. E .).
11 Yn timpul domniei lui Valens (375-378).
19 Marea de Azov.

mischen

www.dacoromanica.ro

I, p. 547

9tlI0110(110 satsratocrao

'5oinothdir1g 10 ir.enxx 531too910d3u. 101:01( Ski. 50931(031


51oR r1
loth 531f)o10 101371 91 1)onli-0131Latzd 5r,ko1Q7o

'nlopt.tdcb3D13 5)01 -NoyLD

'1

AC031071C9d
/AI VOX
mZ cba,idl 1313 nlypc
40.01(k 10 10.8104 513 4'4.1
nr3.groc 90m A701 0 50C) Ak
noR3x 003 V A70170X
tt 0 If. 4109C9Ti OlL ,e( 57e ,5)03xc1ou3
>
-< ncmorl 3g A? 3X041AV
d 6tS 1701( An:MIL ntp.. a d311.0')og)o1(1( 5101 mpons 5707X4)011.3
0 5k)(109 1d31L 4C91 AC0#10,1
*Alyoucionilnw.tonc9m
513
no1dd9 3g 401010
30 Icratoona 5c9 nodRopnf pox no713102LoInd) rion371oXd33 38 nolcoo 50431 401
mrn.
tv9419 4no7131(ou. 591x70709i, 511 50;60110T1 AC01 11(1)(7013T1 57091,(.1)0dX (101 norovoX
noi (101L1L13 50143)(1020 t1.63 50tht. (191(,170 0011. 'Lild33 '031(1970d 70110X (1034 -/OdID
-?drit
5043710(131 pox n93# noXR fnoyravp..nlo o 601001 9 513.6911d 5kylorl0 cb clod
say 5'41
43x(9 5r9tp03:1.7 nolmon 13 10.e,1(7n)o1i.3 > e 310X 7013T1 A0dXITI
5f,tx10do ncopI1131(ou 5191 5.Do#9,xa pox nomodrinD 51oirp0 i)ox 513.6.11.1A( Tlxx
5010X 134936 1\3 1411 dC9X 463 3/01( 44(70'1(3933 A3 111C040Xf 101371 4031 AC01A9A(19
dit "01311Lci AC91 0 ncl nem,ctxa &11h non1n9votti3 i0304410 nco1 'no3n3Tiricidx3x 531n10
10 63 Mi
x
53191(1363u3D0d31. 'n:0911-qc9dcb3131op 5319/%91,3.X. rot d -10.1.9nrx1

848

'1

'd t89

MI .G
170X 0

1313 60.61(ff

5k9d3II

53thodv10 491513 Aldnoeopv 4oDkx3n,31ZX 5c1oi

477d101dV 3

39/061. 10111X 6(.91

-5no11JTic9d

44(037/T1(9d 110X OIL n(r.yy A1039C91(107iX3)0

4TEI70X A3413d1.9321.0 533 (1(f1 4703R3 410dCpX ATd701(70d1031. 310x

01

510d10V

'r

'd 169

'd

7,69

(1013 01 a /101T1d3
53d10dV 50431 1101 '10rc1910d 30 0d1L
Af103 51101
9219 vi-noxIt.
g1on3ri109gTA13X &pow. 514.i 5k1LTdcla 11.? 44071G-03 3101(
19107V1X f101
'cloiDridX 570 5c919111.13 nonlotrify? dra.f. 1p '51011oric9d #31D0d1L17041&
51oyy39 ,x pox 9 5c13,09o04 5U.n1f.(313 50n3r131d)3 01fto1 0.1)0723170X
(009k1. 92 pox
110()
pox
'7o1o0cbm
'noxi241, 17onk.G05ri3ux3 5loic110 59dat. 4too7.6,
ke9yx ,11t1.911dX
AT 110x AC9143gCI)1131L 31961110 d 10 'o0tt)3d1971n10 f.1 Al A&n1yx y31(313 531.111093 0140011i.
3g Amp. ('()0 510 ,st 59.t. 51101 n911ox3 n01 9g 5c9K19n0d LCTI 60091-110327017/X -10619
19(103d930131.

92

30

www.dacoromanica.ro

GE'ORGIOS KEDRENOS

125

dreptat asupra orasului 13, nerespectind intelegerile facute data' cu botezarea for 14.
6
378. Golii, trecind Dundrea, pradd provinciile bizantina. Lupta dezastruoasd de la
Adrianopol. Moartea lui Valens

In anul al treilea al domniei lui Valens iarasi au venit gotii pe pamintul


romeilor si au pustiit multe provincii, Scitia, Misia, Tracia, Macedonia, Ahaia

si toata Elada, peste douazeci de provincii <


>/. Valens, <care era> in
Antiohia, afind despre goti, a venit la Constantinopol. Bizantinii ii insultau
ca pe un om lipsit de barbatie si las. Plecind deci el la razboi cu gotii, un
monah, dintre cei mari, pe nume Isaac, tinind friul calului lui Valens, i-a
spus acestuia : uncle ai pornit-o, imparate, to care to lupti cu Dumnezeu
si-1 ai vrajmas pc Dumnezeu ?". Miniat de aceste cuvinte, Valens 1-a incre-

I, P. 548

p. 54

dintat <pe monah> garzii si 1-a amenintat cu moartea daces se va intoarce < . . . >
,Si dupes putin a plecat din Tracia, ca sa lupte cu scitii 15. Si ciocnindu-se cu ei

si fiind invins strasnic, fuge intr-un sat si s-a ascuns impreuna cu tovarasii
sai intr-o claie de fin. Iar scitii, dindu-i foc lard sal stie de cei ascunsi, toti cei
care se refugiasera in adapost au cazut prada focului si s-au prefacut in cenusa 16.

7
573. Avarii inving pe bizantini

In anul al noualea <al domniei lui Iustin> 11 au venit avarii la Duna're


si i-au infrint pe romei. $i persul Artaban a pornit asupra romeilor si luind
multi prizonieri s-a intors in tara lui, luind si Dara 18.

1, p. 684

8
583. Dupes tratative neretqlle, avarii provoacd man pierderi bizantinilor, cucerind printre

allele Singidunum. Mauriciu incheie pace cu ei

Avarii, care cu putin timp inainte cucerisera si Sirmium, oral vestit


din Europa, trimit soli la imparat 19 si-i cereau ca la cele optzeci de mii de
galbeni pe care ii luau de la romei anual s se adauge alte douazeci <de mii>.
Imparatul care urmarea pacea a primit acest lucru. Cereau si un elefant,
animal din India, sa le fie trimis ca sa-1 vada si un pat de aur. Dupes ce le-au
fost trimise acestea,/si unul si celdlalt le-au fost inapoiate <romeilor>, patul
1-au privit cu dispret. Cereau iardsi alte douazeci de mii <de galbeni> pe linga
cele o suta. Deoarece imparatul nu a acceptat <cererea lor>, haganul a pornit
13 Asupra Constantinopolului.
14 Crestinarea gotilor nu s-a facut asa cum arata Kedrenos, vezi Chrysos, op. cit.,

p. 77-93 si 109-134. Legenda caprioarei care-i conduce pe goti isi are originea la Sozomenos, Historia ecclesiatica VI, 37; Cf. Leo Grammaticus, Bonn, p. 98.
15 Sciti = goti.
16 Despre lupta de la Adrianopol (9 august 378), dezastruoasa pentru bizantini si despre

moartea lui Valens, vezi Ammianus Marcellinus, XXXI, 13 si urm ; Kedrenos urmeaza pe

Theophanes, de Boor, p. 64-65.


17 Iustin al II-lea (565-578).

16 Cetatea Dara din Mesopotamia a fost cucerita de persi in noiembrie 573.


19 Mauriciu (582-602).

www.dacoromanica.ro

L p. 691

p. 692

snrouoan

NI
5)09931 9 5oA70lx1

re(rvoa

pox Mf.1 noy7o3Xly, 13y334

70

sn.waraaaDo

OlL AP( 3t13C319317)X

pox 5)od?.3.3 513y9o1 ozxpcpchaX?


port)?di-coonox 9
593y1D2od

TR 7p111ox Tdo.00ri 14.X33i,

401231Lya 1191

/rx

N99 Myoliemirlom 513cj93d1L d1L 59 A91 A0A77100X 3X7319311.72


n07x3161)031
9 50th0dc7Od 11L3 51701 A(01 A(91X701L VMS) fp 5170X AkAti.d/3 A134 13.1.9y0Timpox

'I 'd

Z69

32

1101
(10/13T10):111-y

5101991

5(09c3.qp

a?.ey? 32

113

111019(91(107iX1)0

Ati.X1

Attu.

(100041.70X

5(2

c313

AM.!,

170X

501,uo9c113.072

A3970)(31L3.0061L. 0 59.kkixdi-D
A(2931L91331.3 OIL opyy 0..6y1f.

A(91
3)(13/170

61.

thdX70T1

13X131

)07kOd M-93 ON 031A3Thl hly


1Zx
5nol4 ,\31:noytc11.f -

isoactomoldRy, cb1Dlokeod2ny, 131.avpLicl.nz. Ma, noleAwyta erbk.knodip


An3riod3c)11t.3 MIctollwx A(29311.9133L3 Atfl (T(7OTIX1X) 10039 39(99312 X

17G

Ak1(7,713T1

'013)0,431d=
OT

'I 'd L69'969

gnorrit o 74 5r131(19 -77419


t-bsi ,1 1313 nol, noeop)..;oX 501novo3c.3 701)0x 01
1101
o
32
50x91dil nwoolloodywa -10d1.001/.C1
AOdUL1 5ko.c.mdc,ta
noxsidll 13n010c13X
43D431(3X 170X ?21,ZX A(91 mothodeZd dcoX 531o09tp
AO.A.U.1 5X)9/p101L 173X3d10d1e.
5or70koX 01(101 5-moxitX70
IDnolodxkrip A07I31(91L 170X ipmxin oixqicod 0
I

ATitryvtop

5701. 5137b01142

any? nkmpo1

elic]v iod32.t. o n. 59x97dll kTi 6c9y3.8, ty73do-)3.8, 701 [118,[111(1


513 aroodnolL 11n1(3923 oi.aosyroodoDti. 9 ?R 5ochodd10d 1101 nox93dli

431:K1ox3I1ox 13701 91513


A(01 6(0410sijd)Od

136TX3 59631 Layri31(o1i. pox 513 n01(r3X.A.y

A73xdo11(o1L 3413X3113 mInzi, ?R 5Toxtoop hi Solx3dn70 3113c393LIAA2 13D7042 7031(ri423


32 13.A.U.117c31977170X 51,41
nod '5c93-rhpA42 pOx 10113 A(91 aodmildno)q? 5170yT.A.37.1

11139310d= 5191 '5196464 pox mDcom


32101 # (b1 02/13 61)010 (b.A(110d19
Mi-coo 59411 nox93dll Akd)7od11
A)01 AC91.
11 LI (43X Aif.1 11`00
ncoch,o'dCbOd 1119t333X13 lf.T1 5U19101y132 50411 d10.
MO13102100 A(91(p0 014101 '311013/ 3XD(9A1.A. the), 119 7013T3 OIL 5kyy 5kr,oX9110 13X3 9
51)03c3(02

pox 19393X901:4

13.6,1331

11110)(3

(10X31631L MO9

C3

5oto0dlwX irri)?di-Doico 513 AL!.1 /00913,6,(0d31c)10 6142)0

7047011

vrimd A(91

(2X 117A

7012

01101 (01209k(331Ch0X G. If!) ORA? 5(41JA A3 U1 cloth-10)i My d733(31d331. CIO VD 5901970


(9117.1311 chpl )olg 5(1.99701(10.8, 'Ioloyar. pox llorio.p..covoriXpo 5101. 51o1y1rboch 'nvncoo
pox 11313137C,U0ro7 13ri 5knrIX9110 pox 5)orritt. 513 "pi 73125 mort13cl19o1L9 O 33 5on,131.zX
570AC1.10dX 701

noi H A0X91d
523 Atf..1

FX

10170TITh2dA

50A3T33V012

A1<.70 5c10

170131111 321d311. 5IIL

noicoo? 3n33toolt,3

110X

570xlf...0119 Soda/.

5709930.d13 pr.? 519thn 519131(9 pox


nte.A. >plari 5U.1.(-16 51o11ollodx

170X

www.dacoromanica.ro

,l0yolot70 510

GE ORG11015 KEDIRENOS

127

cu razboi si a distrus orasul Singidunum si a cucerit si alte orase precum si


Anhialos. Si pornise sa distruga chiar si zidurile cele lungi 20. Iar imparatul
a trimis soli la hagan pe Elpidius patriciul si pe Commentiolus si barbarul a
fagaduit s mentina pacea, pe baza intelegerilor cu privire la tribut 21.
9
584. Avarii impreunci cu slavii invadeath din nou teritoriul imperiului ; sint respinsi de
Commentiolus

Iar haganul, incalcind tratatul de pace si pradind <tara> s-a apropiat I, p. 692
de zidul cel lung, cind Commentiolus, generalul romeilor, cazind pe neasteptate asupra lor, a ucis multa multime si i-a respins. Si mergind la Adrianopol,
cade asupra lui Adragast, capetenia slavilor, care ducea cu dinsul prizonieri ;
si aruncindu-se asupra lui i-a salvat pe captivi si s-a acoperit de
mare victorie 22.
10
592. Conflicte bizantino-slave, soldate cu victoria bizantinilor

In anul al zecelea 23, cind haganul a pornit asupra Sirmiumului,/ imparatul u numeste strateg al Europei pe Priscus. Iar Priscus facind ajutor de
strateg pe Salvanianus, a ordonat inaintarea si pornind asupra barbarilor se
incinge o lupta si inving romeii. Iar haganul auzind de aceasta, luindu-si
armatele a pornit la razboi si ajungind la Anhialos 1-a incendiat. Apoi inainteaza spre Drizin 22. Iar Priscus, care nu voia sa se napusteasca asupra multimilor de barbari, a intrat in Tzurulos si s-a fortificat < acolo>. Iar barbarul
a inceput sa-1 asedieze pe Priscus. Mauriciu, dupa ce a auzit acestea, era in
incurc5.tura, <nestiind> ce s5. faca. Dar invinge printr-un viclesug oastea
fara numar <a barbarilor> ; caci convinge prin daruri mari si promisiuni pe
unul dintre excubitori 26 sa cada de bunavoie in miinile barbarilor si-i da lui
o scrisoare catre Priscus, cuprinzind urmatoarele : S15.vitului strateg Priscus.
sa nu to temi de atacul blestemat al barbarilor ; caci acesta a fost spre pier-

derea lor. Afla ca haganul va trebui sa se retraga cu mare rusine in tara


harazita lui de romei. De aceea sa astepti cu rabdare si tarie excelenta to la
Tzurulos, fara sa-i iei in seama. Caci trimit pe mare corabii si le luam in robie

familiile si ii silim sa se intoarca cu rusine si paguba in tinuturile lor". Iar


haganul interceptind scrisorile si citindu-le se inspaiminta si incheind cu
Priscus intelegeri si facind pace in schimbul a putine si nevrednice daruri s-a
inapoiat in tara sa cu mare repeziciune 27.
Zidurile cele lungi ale Constantinopolului construite de Anastasie I (491-518).
21 Cf. Theophanes, de Boor, p. 252-253 ; Moravcsik, Byzantinoturcica, I p. 71.
22

22 Cf, Theophanes, de Boor, p, 254.


23 In anul al zecelea al domniei lui Mauriciu, adica. in 592.
24 Este vorba de imparatul Mauriciu (582-602).
22 De fapt Drizipera, oral situat 1ntre Adrianopol si Constantinopol, Kedrenos a citit
si transcris gresit izvorul folosit.
22 Excubitori = soldati din garda imperials.
27 Cf. Theophanes, de Boor, p. 269-270.

www.dacoromanica.ro

I, p. 696/697

GEORGIUS OEIDRENUS

128

11

I, p. 697/698

La' gTEL Ilp icrxoc p.syc'cAeoc int TOLL, IOAa.13ivocc Ilvapoc riOlicre xcei
iv pappcipcov elpricaccTo. TW carri;;) gTec IIallXOC, 0 Toii PocacA6cac
nevnccrilp iTeAel'Tyrev iv KcovaTccv-avounOAcc, xcd 'AvocaTacriac Al'iyo5sToc
T(T)

opOvov noAov

'asp& Mowpcxiou, yuvii 8I Tcpepiou, xcd iTriccm ileTec TO5 civapOc ocUT5c.

12

p. 698

Tzi;)

i'Tsc Toi3 flpiaxou TC&XLV TOv qaTpov xxrcaccP6vroc xcd Tet EaAccf3Evcov

gavy] npcd8e6acoToc xoct noAAip cdzlicacoatccv Tc7) piccacAel rcip.tImv-roc,

ypc'copet

ocircii) ixei.cse 770Cpoczey.ciarxt.. TiT) 8'ockil) tret OcACTCTCLItO6 xTi4ec T-;)v iv XpucrowTOXec

1.covilv Trs nocvccxpdoTou ,aeoTOxou xat Tdc ncaciTtcc npOc TO Unoaizeaacct TOv
13cc6cAic<

xcd. Tac Tixvoc ccUToi.; <

>.

13

Tip Cy' gra eiq TA TO5 131gCCVTiou npocicrTecoc TiZTOVTOLL TipccTot, Tralaiov TzTpci-

I, p. 698

TCOUV xcct &XX 8cx6pucpov. XiyETca Si tt,i) crriliccivecv dcycLadc TALC, nOAecrtv iv cctg
yi.v0VTOLL TCCUTOC. )(at O PocacAeOc llpiaxov Trs o-Tpcc-rlyiccc Ocnoncd)ec, IliTpov Si
TOv iccuTo5 (18eAcpOv 6TpocrlyOv Tfc auvcip.cmc `Pcop.cciwv notet.
TW La'tret.fli-rpoc O crTpocTriyOg To US /3Acc[3 tvouc inccpepo(i.ivotic Pcolicazilv

cdx(.1cacoatccv Tpinec, xcd of (34.pflocpoc Ti]v cdxy.cacocriccv c'cnoarpckccv-rec gcpuyov


OXiyou; ai xcd. oi ' Po.y.oci.oc xpocT-OccvTec int Tac Pcop.oaxac UnecrTpecpocv.

14

I, p. 699

T(.7)

ce'gret IliTpo4 xccx6 c 1`.)7cO TWV ED-AocPivcov TO aTpcfcTzuri.cc ecpaviacc;


piaxoc crTpornlyk Op4x-ric OcnoaTi?.-

3ccc8izeTo6 l'ATO Toi3 pccac).664, xca 7cdc?av


2.eToct.

www.dacoromanica.ro

GEORGPOS KEDRENOS

129

11

593. Priscus inregistreazd victorii asupra slavilor

In anul al unsprezecelea <al domniei lui Mauriciu >, Priscus a infaptuit I, p. 697
lucruri mari, <luptind> impotriva slavilor Of a provocat multa moarte intre p. 698
barbari. In acelasi an a murit Paulus, tatal imparatului, la Constantinopol
si Anastasia Augusta 28, soacra lui Mauriciu, sotia lui Tiberiu si a fost inmormintata alaturi de sotul ei 28.
12
594. Priscus trece Dunifirea si inregistreath victorii asupra slavilor. Mauriciu ii cere
sci ierneze la nord de fluviu

In anul al doisprezecelea <al domniei lui Mauriciu>, ajung-ind la Istru,


Priscus a pradat neamurile slavilor si a trimis imparatului multi prizonieri ;
<imparatul> i-a scris s ierneze acolo. Iar in acelasi an, Philippicus construieste manastirea din Chrysopolis a preacuratei Nascatoare de Dumnezeu si
palatul pentru primirea imparatului si a copiilor sai 3 < >.

I, p. 698

13
596. Priscus e inlocuit la conducerea armatei cu Petru, fratele impdratului Mauriciu.
A cesta se ciocneste in lupta cu slavii, lard prea mare succes
595

In anul al treisprezecelea <al domniei lui Mauriciu>, in suburbiile Bizan- I. p. 698


tului 31 se nasc monstri : un prune cu patru picioare si altul cu doua. capete ;
se spune ca aceste <fapturi> nu vestesc lucruri bune pentru orasele in care
apar. Si imparatul it indeparteaza din functia de strateg pe Priscus si-1 face
strateg al armatei romeilor pe propriul sau frate, Petru 32.

Iar in anul al patrusprezecelea, Petru strategul cade asupra slavilor

care duceau cu ei prada si prizonieri romei, iar barbarii au ucis pe prizonieri


si au fugit ; prinzind si romeii citiva <barbari> s-au intors in tinuturile romeilor 33.
14
597. Petrzt este invins de slavi si e inlocuit iardi cu Priscus la conducerea armatei

In anul al cincisprezecelea <al domniei lui Mauriciu>, armata lui Petru I, p 699
a fost nimicita cumplit de slavi si el a fost inlocuit de imparat si Priscus e
trimis iarasi ca strateg al Traciei $4.
Aelia Anastasia, sotia lui Tiberiu al II-lea (578-582), mama Constantinei, sotia lui

Mauriciu.

2 Cf. Theophanes, de Boor, p. 270-271.


" Cf. ibidem, p. 272.
31 Constantinopolului.

32 Cf. Theophanes, de Boor, p. 273.


33 Cf. ibidem, p. 274.
34 Cf. ibidem, p. 275.
iie. 2278

www.dacoromanica.ro

a0G 51110

ET

Sf1112113aaD

9I
'I

4:1

669

1313 57091odvonri9 9 X Sono). 57ei 143u. 191970 5137170em3 121.3 Aki


roojnorhoov '3D11cdmX3 pox nmd)olooliox nki nt.tdQoa pox 570i 1d3az. ooAkin 101:3109931101/10X 513y031 5r197)1 -n3D4d91Lp 9 TR
d 50X91 7x11701 nmg7071 Ak9o3nnod 121.3
(*)

7,0319321./0 50 nmdzivoi)ox 5991 5nodrdd70d TiR


d.onR mni.f Am3dmX '52o1do)137o4J 13(1XA.n11d32. con ?3 191970 61 (+)(110 3X -371(rg7OX
5001% 10 170X &7097063 X1X913 5193 5.noilyno 141 DC9y1OTIZ110 A/01 A91 Aot7olx1
17on3xco333 pox 59d3L ):)1 7013x10 17oy1319010? 7o1r7o1 9 5krito3ncioj 5mx11vor137-1
th1LOXI))017DX &COI AC0A3T1011V:33L

poi.313/.9dx

iodxrri

3y13670

57011);)31.
lo 514.1

11C)X

(1101L7? X 5703

pox 59mgco? pt.? 1 /p A XIX.) 01 AC019 3710A3A.501\ 5C90dV?


n91 AOx91du *A3il.7)4 9 TR 50A7P.7DX
3 g4rdc,7X lz:t 9 Sox93d11
Aomori 513 Aki. no.troo3 IL?
411.17och2c1)

&111 too19c9vo71X17o 59d1t,

9 n3r1)3d1D33L 513 701 70131

91

'd 00L1669

FM

(01 k1 1313 dX0( AC? 5)01 513th,DA02 1=7 k1 A 7oncoRil13 TrianlAirchoaz. 9


Soopl/oX 5rD3odvonrp nki noimoT vrri)on9R mnd?
iopnw 11oima336T Ski TR
5ka.do3 not 70X9701L Odry70170X 5k99 10(331067b?
61311 Skrttf.d13 ArsooXcisplf. pox 511i.
a
Skido? Sk.olncodkpt IminoidcriXTIR 92op moi ncoimicod 10 'iodrtijdfd pox n0y3x101t
TV? k ACT( M91 nmd371 n0n3710n3.A. 5oecyal. nml7o-ric9d, of 1371 1/pd)97o1..70x cm-Won
170131 91 3R "1101311(01(0TIX10 3101 TR 9 5ot7plIoX 7pi7ox norndroow
nola.po 5111
5kl7od)9 noi fcnoy nmodmilox 319.3 17on93I3 5101 5001TO0TIX170 10? Ofl 5017071917
9 TR Solx/drooN TRno
177X 2/myr orn no3. 450110r1D1rlon pox tvrou loop 701i70d3x
A3.0,9
9
5(9.190 5ciolcioa. n39k13.0. -Dos:nodollo
513.Gorrin
A/?A.VX 50 31.5701&70 11.70 x3
'&3&131 0314 32 532701y1X
TR
11(01c110
7,)
31.3)?Ejldanf
k k7-111
A(0191d1OP(1T1
0c12 %A:X.61j 177X 0 5(019 5709111011. o 59top,l7oX 513 701 77121 '3rt73,319331.11 570vo1y17..,6 517oi
nco170ric9d 517o3n03L9 -533.6,11L3 9 TR 5917odi9 31)713=3 7917ox n0y911nn171oN 5m odu
TR

nzpoR

A3

cbi er713y03t. 5oinlo91R.io3t

>

<

LI

'I

5141:13.gily TR

ZOG/IOG

op.

5tti. 59d2L 5991 Snodfdthod Sk&t/1d13 mylol.t. 9 5oto?ArX 1=3


TR e79th09971 noicoo 5iort 59o3rtho3t. 5/od313 5137170nn3

TxDorkod, 13do3X 5191

www.dacoromanica.ro

GEORGIOS KEDRENOS

131

15

599. 0 victorie bizantina asupra avarilor care au navalit in Dalmatia

In anul al saptesprezecelea <al domniei lui Mauriciu>, haganul si-a dus I, p. 699
trupele asupra Dalmatiei si ocupind Balba si cele patruzeci de orase din jurul

ei, le-a pradat. Iar Priscus, aflind aceste lucruri, 1-a trimis pe Gundues sa
observe cele faptuite. Acesta ajungindu-i pe barbarii care mergeau prin

niste tinuturi anevoie de strabatut, intilneste doi dintre ei, beti ; ei i-au spus
ca haganul ii incredintase pe cei prinsi la doua mil de pedestrasi si ii trimisese
in tara sa. Aflind acestea, Gundues se ascunde intr-o mica ripa si dimineata
sarindu-le pe neasteptate in spate i-a ucis pe toti si i-a dus pe prinsi la Priscus.
Iar haganul, aflind nenorocirea, s-a inapoiat in tara lui si Priscus s-a intors in
tinuturile sale.
16
600, Luna martie. Priscus inainteaza sere Singidunum. Intrerupte de sarbatorile Pastelui,
luptele cu avarii reincep dupes trecerea lor. Avarii mcicelaresc pe prinsi deoarece Mauriciu
refuza sa-i rascumpere cu preful cerut. Bizantinii infrinti se obliges la plata unei sume

marl de bani; ei acuza de tradare pe Commentiolus

5i in anul al optsprezecelea <al domniei lui Mauriciu>, <Priscus>, I, p. 699


luindu-si trupele, apare in preajma Singidunumului. /Iar haganul, adunin- p. 700
du-si armata, patrunde indata in Misia. Venind insa sarbatoarea Pastelui
si unii si altii s-au potolit, stind in pace. Iar dupes ce a trecut sarbatoarea,
barbarii se despart de romei" si se hartuiesc in tot chipul dintr-o parte si din
cealalta si o multime de romei sint ucisi, iar altii sint prinsi. Atunci haganul,
acuzindu-1 cu glas mare pe Mauriciu ca a fost pricina macelaririi poporului,
a spus ca-i va da pe prinsi pentru cite o moneda <de aur> de cap de om,
iar apoi <a spus ca-i va da> pentru o moneda <de aur> doi oameni, iar apoi
<ca-i va da> pentru cite patru carate 36 <de fiecare om>. Dar Mauricius nici
asa n-a vrut sa-i rascumpere. Asa incit, infuriat din aceasta pricina, haganul
i-a ucis pe toti. Si erau 12 000, iar pretul for se urca (cite doi miliaresii 37
de fiecare) la 2000 38. Si astfel procedind, haganul s-a intors in tinuturile lui,
dupa ce a impus romeilor sa-i dea 50 000. Iar armata a trimis <soli la imparat > impotriva lui Commentiolus, <acuzindu-1> ca a tradat in timpul razboiului 38<

... >.

17
601. Victorii bizantine asupra avarilor, la nord si la sud de Dunare. Intre alialii avarilor sint gepizi ;si slavi. Mauriciu restituie avarilor pe prinsii dintre ei, ignorind victoria

lui Priscus

Dupes ce a fost rupta/pacea cu barbarii 40, din nou haganul porneste


asupra teritoriilor romeice. Si incredintind restul trupelor celor patru fii ai
35

Kedrenos prescurteaza textul din Theophanes, de Boor, p. 278, unde se arat5. ca Inainte

de reluarea luptelor bizantinii au petrecut impreun5. cu avarii sarlAtoarea Pastelui.


36 Carata (keration) este 1/24 dintr-o moneda de aur (nomisma).
37 Miliaresion este o monedb. de argint echivalenta cu 1/2 dintr-o nomisma sau cu 2
carate.
38 Indicatia din textul editiei Bonn este greita (2933), vezi n. precedent6.
Cf. Theophanes, de Boor, p. 280.
46 Prin actiunile lui Priscus gi ale lui Commentiolus tmpotriva Viminaciumului, cf. Theophanes, de Boor, p. 281.

www.dacoromanica.ro

I, p. 701/702

sfuolroao snuaacrao

gT

09(1.1.93603L M3dri0d6 5701. 513Dfd701R 001 n0d19I6 1O ag loporicod 570383X9 (post.


5314709 491 nrixo..oat. .vo.ordpalg pox Taa-ri Amt mor ow- ctomodlwX ActroodrinD
9 411 50X97 91.0? 1.(0C)IL 5C93 45rd331.03 AC91D0X07dl a AC910TIC0c1 'AC01An3C/I0A)0 3, 9?-

lipstolu? Arou (24,x9 5r8ro(1X


Acod?loldiatIc; 10
lowyrkod 50d3t.
5cto1 5nodFdd)0 'AlopkdcpX? 1:ox 5ta01901.. 5314204q41 laza Ta, 701700 5141 y 514A7h
'Aworylk 5coxyoat 3 A(0.1VD 531A)0163/.010? A3 510 pox 10 n01 clooplrY. 53rolt.
4A7O9kA.3A2L32D9 pox n111.x3n lo
701)oric9d kroodndaas. oadooDlf.ganlo 9 ?g 5omp.k70X
nivoac plod.wonnp
5137bonng 5fiyo1L loamx moporkod
ctori?you 3g -kiodx
5rd)39 5)ogfr(1X A(01. AcOdfdChOd 639310 VOX
Acol AndfddlOd *3y1311
x? moi

(1.1

5019.0 lzunoatada. 10 iod)oddfd pox nkx3n volnriolou loporlom ncomoa.r. -kplaq


food7l0rl 0 ag midi" 5 5)04109931 5X12701X1X 5r7,o3,1V11:1 401 A0991I Aorholoat.
1Z9Vd331. A3903yrt3 513 taa. 1Z9k2LOXID0I7OX b1 ncoa, ncodfddrd 'W11071(;)AU.X9
ag E) 1064c319 ARO.11 M01 A0131 A(910 531.9X9AA.3 531,A0101.(303 '10103.003.LTIn.03
5101901 10 10170710)a 5c91.01.9od3op 53169D33m133L3 nolDiA.Tri nonod) olmornoldla
7olnox7o1da, chpA. 5)oppr(7X AtN326.31 1)0x MOd313 AMdfdchOd A106131X32L)0 110x 913)(11.
Aka, A)oI9C91077iX110 531A0d701( 59d1t. A01 AOX91d11 ort)3C31931LC,I O ag 50roolloX Arvpu.
slarbpAns 5r910c/p0 lac? AOY nodi-DI rkaanj.A.rdraz. pox 531n9v0trIn9 AOT13,(02L
1701AC01 10 10dVddfd VOX 513 A01 A071)01011. 1r1no.13eoL03op PoIncousanonnD ag 5101901
170x AMA1d10y#3
5)01A(T) ag fdx? MODU.1 5)0ch4V, ATri 4,91/6 5nodfdd)0
9 ag onfIrX 5 573197C711. 50d1L A01 70r(11)rd 4A31(131932L70
ag
J7 170.G93 o1 5n
573163tted.A.c0 Sonarloviod 9 ag 50mgclr7o1N 71 (931.1,t ACIMMT1 A41 kemcb1d31L moi cod
1)ox
nmpori c&kx)( 6113ctoodk 6x93d11 d-n-1)onctogoapo cbro?..lzX 5ctot 5noc1oddlod
5nonorl
10

'd

COL

8T

cl soc

my ag (bda.311 d-b1b..17oda.D 1142 i3c4c3). 501x3drooN A01 A0d19I oplochanolg


pox
liAn iodTX 91. o( AO *IJO9ITII3X0(3)01L d3a/.9 roo.ortoxf 91 59.6,Lux1t. 9)0193 39701
pox 1701.Aoyr,odoc3ax. AOXthqR A1OX(-00 A01 6A0Xc7019X 1XX 11G3 70321070 nolnol r1 Trip 531A209 693 kT111. A709 noXd)ola oi,nol 9 5oda.m 5moxi(xf 513 9a. nolleonna ialciacb
pox 70imp1i. 13V(3/110A10 (91 '13y19104

omnry

9O

61

'I d

99L

m1, ,1 1313 lo lod:olvtog novcitaLa U.Y U.Xii)d0 11011)7x 5C931(19Vd A(01910,170X


501,00993170d19 1)01M0111f. loirniom pox loxyou 90012L11f. 50n31-19)(n0d ag 9 1970
5ci3x maX3 AG.AL,I.d13 Tiarl AC91.4q1/. 13)C1019 6701Xf2L 1)ox 13dc9Xoun 513 o.U.n9L917o

Ta. no31

m000lizodx

ciolcitoa,

io)dtt.iyadf
Og

'1 'd OLL

A91 'nldrton),ov pox 01L70 AR 1911


*51)071X9 pox
AN91dC9X AMY m9yritcbor19 noa.rpo n.39c9n/f.x93 A? 5110AchM1
oinoqx33.9 5
ag
Actp
190MA
VOX
pox
pox
6.11DCJI9
1!..8
5C93)(19)od 501A9C(33
193C)9 001

6j,

pri

,101

1313 91 Am.

V1X9

'aqui"

op

nod,plynog 50nc3 wo.ordaaLng

lips

TIT '13(91

uni

viaJoad

!DIE 50-riX9 -Jo)

uoitidooki

`34-eogpao; pap : -51oriX9 .rea tofu o 9..epuotuo ut 51,0.019 `11.09) '><d1.1" Intu
(,,Vuqoo nu !In as gird op veznJoi no olnol olTiVliu3JIP oP uTP-10 oThuaoored '17)

oor

14.rei.u1

www.dacoromanica.ro

GBORGDOS KEDRENOS

133

sai, le-a poruncit sa pazeasca trecerile peste Istru. Iar romeii, facind poduri
plutitoare, au trecut fluviul. Si ciocnindu-se Priscus in lupta cu fiii haganului,
de dimineata ping -n sears a nimicit patru mii de barbari, fiind ucisi trei sute
de romei si in ziva urmatoare a ucis iarasi opt mii de barbari. Iar in a treia zi
romeii au pornit asupra barbarilor de pe niste coline si lovindu-i i-au gonit
care apele lacului si au inecat pe multi dintre ei, printre care si fiii haganului
s-au inecat, si romeii au dobindit o victorie stralucita. Iar haganul adunindu-si
din nou multe trupe a pornit impotriva romeilor. Se incinge razboi, barbarii

sint respinsi si romeii cistiga <o> victorie mai stralucita decit toate. Iar
Priscus, adunind laolalta patru mii <de osteni> le-a poruncit sa tread, riul
Tisa pentru ca sa cerceteze taberele barbarilor. Iar barbarii nestiind nimic

despre cele intimplate chefuiau veselindu-se. Romeii, cazind pe neasteptate


asupra lor, au facut mare macel. Caci au ucis treizeci de mii de gepizi si de

alti barbari si luind un foarte mare numar de prizonieri s-au Inapoiat la


Priscus. Haganul, stringind din nou armata vine la Istru si se incinge lupta

si sint invinsi barbarii si se ineaca in fluviu. Sint nimiciti impreuna cu acestia


si o multime de slavi. Au fost prinsi de vii/3 200 de avari, 2 000 de barbari.
Iar haganul a trimis soli la Imparat, voind
reia pe cei prinsi. Iar Mauriciu,
nestiind Inca de stralucita victorie a romeilor, scrie lui Priscus sa-i predea
haganului numai pe barbari 41.

P- 703

18
602. Rdscoala military de la Istru; trupele proclama impdrat pe Phocas

Iar lui Petru, care era strateg, ii scrie Mauriciu sa treaca Istrul si sa I, p. 705
ierneze cu armata in tara strains. Auzind aceasta, multimea s-a rasculat si-1
proclama conducator pe Phocas centurionul si ridicindu-1 pe scut 1-au aclamat, declarindu-1 conducator. Petru, indata ce a auzit aceasta, fuge la Bizant
si anunta/ Imparatului toate <cele petrecute> 42.
p. 706
19
679. Bulgarii niivalesc in Tracia. Romeii, invinsi, fncheie pace cu ei, consimlind sd plateasca tribut

In anul al zecelea <al domniei lui Constantin al IV-lea> bulgarii au I, p. 766


navalit in Tracia si imparatul 43 pornind cu armata asupra lor, romeii sint
infrinti si cad multi. tinparatul, dornic sa aiba pace cu toti, consimte sa le
plateasca tribut si, din pricina prostiei lui, crestinii se fac de rusine ".
20
680. Victoria definitive a bulgarilor asupra bizantinilor si stabilirea lor in sudul Dundrii

In anul al unsprezecelea <al domniei lui Constantin al IV-lea>, neamul I,


bulgarilor au trecut Dunarea si, despartindu-se de cei din aceeasi semintie
cu ei, au poposit in <regiunea> Varnei in niste locuri adapostite ( ?) si in
41 La Theophanes, de Boor, p. 282: numai pe avari", cum pare si firesc ; pentru intreg

pasajul, cf. Theophanes, de Boor, p. 281-283.


42 Cf. ibidem,

p. 286-287.

43 Constantin al IV-lea (668-685).


" Cf. Theophanes, de Boor, p. 356-359 cu un lung excurs asupra bulgarilor si a istoriei
lor si mai putin sever fata. de lmparat.

www.dacoromanica.ro

p. 770

samuocao snmanaao

rncol.rpotiox
4nr3c1k1c99
AC9110TICOd

10 locholycloa 0in01 5c99cLe7O 410A3TI709703.g. Af.1 nouroo? 5319xon.A.32.7p


513 11 ZTION39X0 19Ct0193610170X 11)X 5903.9703 i.no3yrcbi-no -Do urn-

(pi AC9A3TbOAci2

170rt1'1049D AOTI31(93/.

3170I2

701,

47olvrivpit.

1XX 4r..1 901 9021.91

> vunaci
<'1.31aq. 7031(19vdn9117ox
dc9X99e, Az') k.g.nst.oxici.g? 91 nochorri 5onu kOnnD
n13k936 531mo91rikth70I2 U.A.ricb oi-oosaff..c3X? 52n32kr1 -5o1noxml2 cbuo 10A3T1109)73.0
10. IOC/)01)(90a 47000323 9 (,3,e,D1IL A(019X) pOX 590XXO2L 401(13A79 1XX 3101X3 -33.n012
531.n7097od 531.n70aL. pox 531n7.0nr910d.0 nox 531nnnn1.l01(ani3
n(f.xlvriem) AX)C3CpX
A011Cpy1071X(1. A3#0 pox 3.090x1.70405\ 9 3(1970J 5n 39rk3n(f.c323 ,13r1 9c91910 5m
Dolxvm 5rDlyr13dIf. X3 AC914101L SDP-Mc!. 5),01 45X19(LXXX3 1VX 44. 07913.0,X31(OdaL
n02o99D 57093odvonnD A? mol.DACOM 131(9urt0n1 At.p.. M-01 AC01t0(3,GOAOW
nxrprop

41)9

3914113.0,30?

A193C/17O

Tg

sszltszd'i

inpt.

170X m1 thrlirlx)oxtucodu, not, AT3ring 5(,./10(101d31L


o1 o (b1 132
9
Axul.f.xlm
nolndixat. A91 Ar.f.1 nvyrinnemq n9cHx.1(x3 1012 901
50A37-19A3A.
5931(197od
-31L
nodi-OL 59daz. 5noxc3ctoi 5no1 59061190 5909TinONO0X 4A3)(131932Lf (i),Cb?
9
not.
70/A9A3
not
nox
TX.GDIOAr.f.Tkly
A011.9d1
A9r11o1ou.
Atf.1 A10160.11(90a
110.0,9109(21-4c)
M1(:L.9 6A13A1X
101VX
M91
pox
57o9131.f.
AC9C3Fl1(clOa
5101,
SzT)TITICID

m1a

5.1oxdctoi

5a0Cnf.T19

31 4ncpd)o1(

rwp

1212
1!..2 pox 5919m 9 593X1Drd
703)(19)0 A3ft13(319311.(;1
ADO
X12
3i 5(.1 pox 5k1,llovo.G. 13xmndl3 5iod'101\.ynoa W.3'1131(031.
A37-1
5IL99101e0.g,
Ac1pp199a 1311.1-131LX3 A9a, A01X1d1)011. pox 4nolcbp.1.1nod2 1012 32 5k.1 A01 31:317031.
A01X A0t396kX1R n91 'n)ox(90 5on37191(70dochz. 491910 10I3T1 A91 903d2Alic AO/X/0n
9 3y1Drd 5c1 113
A0X1193T102 nmi ncoyoXi) nm 1c1X37-1 5ric7calutog ncoqrloxlcbf

5p

nIf.1 nknIf.c313 nc91\.d31-9 ngi 10c91-917o1ox nolx)pnla.nriDnmm 13an-131.c.x3 59cu ncyaTina


n9 5oi2o no?Xploamx nu)(i.cp, A3 idnodd) 5criyoR 59c:ht. f1/421910 po.prtIo:tp 5)o9'/1rion
nonrinoyonnp 911d311. 70719317,A19 91 ngild3a.c. A)OX(90 901 'AC:Mina 10 10X6(10I
009103L ntp. n103c1olvog
oin1091(1.. (131L.9 5m U.-v(31.11f.
531AW0110d331. A91 AOTI70IO2L
32 vox
6)1 'Am3Tin3 n91 nvxmo 5136) T1)OX nmi ne-ncd9o1 ozaanocil3 lonTrioXiyA.
A91
5101901
-1X490d1L
A0C)19Is
110A(/..xxywrinD 4510dIplyCl0a 531AW01)0c131L

rimrix92, .m3plag

www.dacoromanica.ro

GEortGlos KEDRENos

135

munti. Iar imparatul a pornit cu corabii si cu armata si a navalit asupra lor,


iar bulgarii, vazind acest atac in masa, au pierdut nadejdea in salvarea lor,
s-au refugiat Intr -un loc intarit si s-au pus in sigurant5.. Cum romeii nu
puteau s dea lupta din pricina mlastinilor 45 si a dificultatilor terenului,
spurcatul neam a prins curaj. S-a intimplat insa... <lacuna in text>... Si
raspindindu-se intre ei vestea ca. imparatul a fugit, romeii au luat-o la fuga,
fara sa-i urmareasca nimeni. Bulgarii, vazind acest lucru, i-au urmarit din
spate si au ucis pe multi dintre ei. Si de atunci, trecind cu totii <Dunarea>
si prinzind tot mai multa indrazneala si intinzindu-se in teritoriul romeilor,
1-au robit. De aceea si imparatul a fost silit sa incheie pace cu ei, cum 8-a
spus <mai sus>. Linistindu-se deci in toate privintele, a unit bisericile si, adunind la Constantinopol mai susamintitul al saselea sfint sinod, a anatemizat
erezia monotelitilor 46.
21
895. impdratul Leon al VI-lea se aliazd cu ungurii in rdzboiul impotriva bulgarilor.

Tarul Simion e nevoit sd se retragd la Dristra. El reupege totuFi sd-i nvingd pe unguri

in cele din urmd

Profund zguduit de aceasta intimplarefsi de ocara adusa de Simeon 47,


imparatul 48 1-a trimis pe patriciul Nichita, numit si Skleros, peste Dunare,
la turcii numiti unguri 46 pentru a-i convinge s treaca fluviul si sa prapadeasca pe cit le sta in putinta Bulgaria. Jar el, intrind in contact cu turcii,
dupa ce i-a convins s ridice armele impotriva bulgarilor, a luat si ostateci
si s-a intors la imparat. Dar insusi imparatul a hotarit sa lupte si el impotriva
bulgarilor pe uscat si pe mare. Trimite dar pe mare pe Eustathios patriciul
si drungarul, iar pe uscat pe patriciul Nichifor Phocas, pe care 1-a numit, dupa
moartea lui Andrei, domestic al sholelor. Acestia ajung in Bulgaria, dar
imparatul, dornic Inca de pace, trimite la Simeon pe cvestorul Konstantinakios. <Simeon> oprindu-1, it pune sub paza, deoarece credea ca a venit cu
inselaciune la el. Si pe cind Simeon se ocupa de armata lui Phocas, turcii
trec fluviul si prada intreaga Bulgarie. Simeon, indata ce a aflat acest lucru,
parasindu-1 pe Phocas, s-a intors impotriva turcilor. Arzind de dorinta de a
se bate cu bulgarii, acestia, la rindul lor, trec Istrul, se arunca asupra bul45 In text : 7TOCaIl.ata, cuvint fara sens, corectat de editorul sau, I. Bekker, In Tallocrce =
mlastini.

46 Kedrenos reia de fapt povestirea faptelor relatate de Theophanes, de Boor, p.


358-359, sub anul 679, rezumind gi inversind ordinea evenimentelor. Despartirea" bulgarilor este Impartirea mostenirii hanului Kubrat intre fiii sai. Tratatul pomenit in fragmentul
anterior a fost Incheiat dupa esecul expeditiei navale continentale a lui Constantin al IV-lea,
relatate in fragmentul de fats, cf. Nicephori, Breviarium, ed. de Boor, Leipzig, 1880, p.
3 5 ; DOlger, Regesten, 243 (ianuarie 979). Sinodul al saselea ecumenic a avut loc !Titre 7
:"! 4
noiembrie 680 si 16 septembrie 681.
47 Kedrenos se refers la Inceputul razboiului bulgaro-bizantin din 894-896, terminat
cu victoria bulgarilor. Bizantinii luasera masuri economice care lezau interesele comerciale
bulgare. Ei instituisera un monopol asupra acestui comert, acordindu-1 la doi negustori bizantini gi mutasera plata bulgara." la Tesalonic. Simeon, tarul Bulgariei (893-927), invadeaza
teritoriul imperiului, Infringe trupele bizantine si-i trimite la Constantinopol pe cei prinsi,
dupa ce le taiase nasurile, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 212-213.

48 Leon al VI-lea cel Intelept" (886-912).

45 Ungurii locuiau in tinutul numit Etel-kiizil, la nord de gurile Dunarii. Ei venisera


aici, alungati de pecenegi din vechea lor patrie, dintre Don si Nipru, cf. Moravcsik, Byzaniinoturcica, II, p. 77 ; idem, Byzantium and the Magyars, p. 50 si urm.

www.dacoromanica.ro

II,p.254)255

DOORGIUS CEDRENUS

136

XouaL xal vLx6aL xaTck xpc'c-roc, I.LOAK TOU Eup.e6v iv Aopoa-r6Acp 0.6)04v -roc,
8 xat Apicr-roc xaAeT.Tca.< ...>
p. 2 56

ixcrrpocTel'iaac Se pope: apt xa-rec .Ti6v ToUpxo3v,


Suv-0-6v-roc
flocaahog SLOE TO atcpviSLOv Te xat O7rpoa86x-ryrov p0-OeLocv aUTOZ; Trapaazei.v, airrok -re i-rpiq,ocTo xai coo x6pav TrEicrav xoc-riapap.e.
TOU

22

IL p. 372

TeTc'epTcp Se T7jS mirror) paaLAeiocc gTEC,

qvL louvEcp, T-71; L' iv8Lx-rLiLvoq,

intax461.Levoc, xoct yev6p.evoc axpL Trilc Aeyop.iv-14


1.L.erik7ic aooSac gypatPe IIi-rpcp -r(7) BouAyapiac CrcpxovTL 1.6-1 kEiv To JS ToUpxoug
SLanepilv TOv "IaTpov xat Tec Pcoilociwv AutLa6 Nea,9aL. Toirrou Si p.31 7tp0aeZOVTOS
&AA& navTotaLq Occpop[LaT.4 napaxpoUowroc, TOv Toi5 ix XepaiLvoc rcpayreUov-roc
oLOv o NowpOpoc TOv KaAoxupOv TC OCT() oct.6-rrrt Ty.-;)aac TcpOc TOV elpxovToc
`PcoaEocg ixrcip.weL Eyev8oanCcf3ov, acopeiiiv U7rOax6a e cYL xat paoTLILL8iv oUx
TOLL, EV

Ty) Opdcx-n TrOAeLc

OXEycov Ocvarcei&ov ixcrrpa-reilaocc XOCTOC BooXydepow. rceLcp5kv-req ouv ot `Pea


xad ineA,56v-rec Trn BouAyapi4 xaTO: TOV A8you6Tov
Tijc La' INSLx-rL6voc,
-rcelrrca Tijc paaLAetac treL TOU NLx1cp6pou, TroXAk 7r6AeLc xal xeopac ils&cpLaco
TWV BouAycrcpcov, xat Aetav OTL raeta-r-qv 7repLf3aX6(,LevoL incio-Tpegrav eig Tac
Buz. xat TO) gx-rcp se neaLv T-7); flacrLAsiaq cc8To5 xpOw.;) ineaTpdc-reusav xaTec
BouXyapiac, xat -re( OvoLa Tc7)v npo-ripcov
xat xeipovoc SLe7rpc'cav-ro.

23

II, p. 398

Oi Se 'Pk iviSpav e8Aap-Oivrec -rcpOaco (lb oUxiTL ex6pouv, noAXiiiv


Se TcX-Triv-row xai. TLvow Se nea6vTow ixxXivavTec ES T rcklaiov axeSCovuvTaL
6pn xat Tex; ixdas vanag f3aDziac xat cit.LcpLAapel:c TuyxavoUo-ac, xat aLec T7);

OpeLv-71c int -c-hv Apiarpav ina.vaacgovTaL. .aav Se TO TrA-Po; oiryroL enTaxiaxt2.LoL, ot Se To6-roLc au[L,TaaxivTec xat Tpetkfcp.evoL `Pcol./.aZoL TOv apLaELOv TpLa-

www.dacoromanica.ro

GE3RGDOS KEDRENOS

137

garilor si-i inving strasnic. Simeon s-a salvat cu greutate <refugiindu-se>


>.
la Dorostolon, care se numeste si Drista<
<Simeon cere pace, imparatul trimite pe Leon Choirosphaktes pentru

incheierea tratatelor, dar tarul it arunca pe acesta in inchisoare si,

profitind de ragaz, porneste impotriva ungurilor>


Plecind cu o mare armata impotriva turcilor, Simeon ii pune pe fuga
si jefuieste toata tara, gra ca imparatul sa le poata da acelora ajutor, din
pricina caracterului brusc si neasteptat al atacului 50.

p. 256

22
969. Insrgaii de impolratul Nichifor al II-lea Phocas, rusii lui Sviatoslav al Kievului ataca pe bulgari si-i infring
967

Iar in al patrulea an al domniei sale 51, in luna iunie, indictiunea a zecea, II, p. 372
a pornit sa cerceteze orasele din Tracia si ajung-ind pins la asa-numita mare
fortificatie, i-a scris lui Petru, domnul Bulgariei 52, sa nu-i lase pe turci 53 s
tread. Istrul si sa devasteze tinuturile romeilor. Acesta insa nu lua in seamy
cele spuse si se eschiva prin felurite pretexte <sa le indeplineasca> ; deci
Nichifor trimite la Sviatoslav 54, domnul Rusiei pe Kalokyros, fiul cirmuitorului din Cherson, pe care-1 investise cu demnitatea de patriciu, pentru ca,

prin fagaduieli de multe daruri si onoruri, sa-1 convinga sa porneasca la


lupta impotriva bulgarilor. ()data convinsi, rusii au atacat Bulgaria in luna
august, indictiunea a unsprezecea, in anul al cincilea al domniei lui Nichifor 55

si au distrus multe orase si tinuturi ale bulgarilor si, luind cit mai multa
prada, s-au inapoiat in tara tor. *i in anul al saselea al domniei acestuia 56,
iarasi au pornit cu armata impotriva Bulgariei si au facut lucruri asemanatoare, ba chiar si mai rele decit cele dinainte.
23
971. Rdzboiul bizantino-rus. Lupta de la Dristra. Victoria bizantinilor. Asediul Dristrei.
Cetd /ile de la nord de Dune Ire revin la ascultare _laid de impilratul loan Tzimiskes

Iar rusii, temindu-se de o cursa, nu mai inaintau deloc si fiindca multi il, p. 398
fusesera raniti, far unii cazusera, abatindu-se <de la drumul urmat> se risipesc prin muntii din apropiere si prin padurile adinci si dese care se gaseau
pe acolo si, prin tinutul muntos, cauta scapare la Dristra. Erau multime ca
la sapte mii, far romeii care se luptau cu ei si care iipusesera pe fuga erau trei
5 Ungurii au fost Infr Intl in 896.
51 Anul al patrulea al domniei lui Nichifor al II-lea Phocas (16 august 963 10
decembrie 969), deci In iunie 967.
52 Petru, tarul bulgarilor (927- -969).
53 Turcii = ungurii. Prin tratatele lncheiate cu bizantinii, dupg Infr1ngerea for de
catre Simeon, bulgarii se obligau sk. pazeasca imperiul de eventualele atacuri ale ungurilor.
Bizantinii se obligau s5. le verse un tribut anual. Bizantul dorea Ins& se-si is revansa, readuclnd hotarul la Dunare. Profitind de criza intern& a statului bulgar, unde Petra avea de
infruntat opozitia boierimii, Nichifor al II-lea, In alianta cu Sviatoslav, 1ncearc& s realizeze
acest scop. Nerespectarea clauzei din tratat de catre partea bulgara este, desigur, numai un
pretext.
54 Sviatoslav I Igorevici, mare cneaz al Kievului (957-973).

" In anul 968.

56 In anul 969. Plecarea lui Sviatoslav dupa expeditia sa din 968 a fost determinata
de un atac peceneg asupra statului slu, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 242 ; pentru Intregul
fragment, cf. Leo Diaconus, Bonn, p. 63 si urm.

www.dacoromanica.ro

.Siruotrroao SIIISLIECESO

8E1

10199X n(043531A 10,R 12).G9X3 0)1 'tbiEj1,91(0902A3d)3 170X nolnos. 63.G13X3 .-(1L19700?
5314709 701371 5014701 901 00110d10 9c1 901)0x32cp2 noyolDodov ncoporl 41)31no71(cp0
70190113
53 5707Dox70141 77ox xu.nonolch.. 5702131i1X 72 (3 0'41 1043719 1)ox 491 lorocood
3
lo
92
51701
nonA.oun 5173x34
loimicod
5co11n.ax3 pox c) 5p)3'7371(9 70n97-19X92x3

lonvit-,iodn)ok

'd

66C 119,3

Fx

Irtodx AvDnoyyri AkX)orl 10/13739X3R-00d1L 53s,92.13


n0 5ios, mox121O moch3X i9noXc7,9 )oz.nnoxlcb
'n.i9no9
704o1111.ro9

31ox Affs, 121 30IA7,221

n93.G,

Gtg
5101 5104p1riox7270 7072 5014731L A73l14.d101L3 90 A0A971 10 'Iod31.9Xatv;k3
32 pox 10 531.D.y1z170x pox (707.1 10X70 5701 573Xnr11 lorinodat. pox 7o3'0odc1o.6. 113
Arly Ao)rvpd,D? 513 me119 3g Amt AC91p71ci3170d1D
olnon 773X

Tr(?)

5941

AGt1

51o1(tp(1C1D 'AMA?"110A3d1

ekxo1(171ft9
pox 51oA.0rx 51ox11k.yx70c7o1 n01 31

5C931(1910d 170X

901

431113

61 Mchrx 70d0699d1 -(131(3X704771


9OdF(.6,902 5901 59013X10
721 L(..GltylL
4(09971109 50? po 53A.1.111opa 01 n011(pnn3 'n)o.olalk 1701nnlIf.c3c3nD 5101((f.10C10
lo
110X
TIVX
141C0131
ACt1(0d1)0d1L
lol/orkod
Ari 141
141 A(t1910 )0140X3 'Avyrinoclai.
pox
Scloyyosc
5),01
d
510X1d70d73
57od2ocID
531nolood70170x
791371 51,tri9l 531n3.619n919
A(01 11(01111)04 01341? 3/.90 1,(01
51310-1. .11091399170X no T1 Aft 3.1. 177X It.4.(9,A.701L9
170.Gnxa
(01R
Icop
531em9Kpc)d113 nlyfat. 5fk01n733 10
'59I1)
nco3rr1c9d. 59d1r17oy
pox
50471
52o1
1dX3r1
4971
51.cy)o)Lo9
51017o71cod,
51.G2.70 no-G1(k13 1371 norlAmy)oxf
32 4111(1 A101119 Ski
5343 5k990 10 101):1T1(0d ..-10d7J1
14. 9 'Amlf, lx.O. 32 1d31L
7111
121.3
5314\70931(73X 5no1(l_1(1()? pox Ao19d1 Tnu. 531AX)9Cpri019 51731 619399A110631L
A(016109C0(jd1213 110X 731

'd

OOP

31)oxmopidd, (4)1 cbrinncon9 1143d3x mo1 9(0.29x3 pox 5noy1(o1 671 cbalipounnlo
113 01 '59)6.nost3lt. mos. 1d31 n91270
Aoylod Ski 511,,Tid nmnrboiconnp 32 mos, 5T4
6 593)(1974 513 (190X11L3 003 131LT131LX3 '570n11 13xn10 32 1/0X 591970 013193 7040
A91
01
9(39R '5097191ACOXILI72
51on371r1nv0x3x 5101 IL 70 d 970 510T1ll. 1 Sk '5)0131(1910)
0) 50A 32
1\O1L13 A(0)1(31A3X 107110.0. 17DX (Li !Lod nod73.A.31e 01 52 dID 522171172
170X
5!Ln3..t-17o32
Ski
5Lar1
70x32770xon2)
5)pyy01 513Dr(x7013r1
9od31d7Dx 5o1n1019n9
110.61,01032 A91 lo (7onc2) 571(971 10 5rm, 5319xtf.d1322.10 59d1 5citol
4704. 7.okd 5)p1.Loc1
10
1011071(9d 10637191E3
5nonramx cbriDox)? liA9d 59c1.t. 01 non= oiroonoxiD? 539
n20
pox
A0931/3
5n033y1c 'ArDorop?
loyycli,
5901 5(10A3710Ard7i701(r120X A0X91y1.l.elf
91
17)1no(;)97o12
A01
nonn29x
513
1099 32
'n709nX92,
n0y0199dov
1)Doot:327012

0,

32 5n3y1Drd

701

701x3Al2L3

5)o9n.G, (ba.

6)xlmyyrx

7c/ns.Ori m1Adm3\j

modTrIlf.. Ski noinx) Iva 51(.71I. 510)2dd(19 5101 (5101T13,(01L


31 50h3TI9A3A.
FX
591,970 5(.4.), 5odsr. 01 noyos-Dodov ol7ort)lk 3913X3
Li.ono1119
90
pox
5(01292
017
lolnrri
3A.
51o3xdo1'olt.
'o170ri1k
'A13d(1X9
6701323=.0170(319 11I.1L3

q)

thek

7?).1ox

nIf1

mo1 ncottn knn2 A3 (01 9n)11371


n313.6. lo '5(2,1 50n371)391xn)o 32 36371390d11 1\01 A0X77OTIC0d 'AOY919
5701
idnif
57o2)p1iiX,x
9 5od)px.e9o2n3oS3 50o 3X191)0x 57o3dAQ7) 5noc7D,Cynoa
11191011:02A101:3
pox
51ol0a
59o71992
401.1093x70d)91f.
5cton3r1no7'1vdf 5173231od1k.219
32 pox not
'539.0.docl) pox Sods!. AL!.Xogoat.r; 01311L3d19(1. 5k).. 5733xdoiyou. k2.
-x921.3
9
pox
51xygyost.
6593y19rij
noyolsa 501n9d)01(')o1)0x 13c333X913 lLi 733X7orioXi3s.
1913.p/023XL,
5101
510170TIC9c1
5)o)-n07173d2 5101 57o.enx3 11(01g73ITIol70rt)9c31-7 11(0d3Ti1t
/1t A201 10 10d/Odd7pd 513 Ora 531AN3d1V1R T1 '&d3 51311.11.1
513 A0191(319 1631L 3g A(1
or 5141 5(03y91L 5L(.1 31 7311JX '577,017omp &cc; to3c3nodd)
120X 10331, 7t3 mo23xn1t.
o1x7)1313 5ods311 9 5kXchn31Lo1.vd19 IlD.L3T1 ncoxiodo pox 'mon9R3x)ow ilox 5111 59c1r.
lf.71 5cnzt.

noi..xfyathf

nos, nori)oloar, 5os.non)2XAns.

Irplod2olLf

)9191-1

JOS,

A(01 A(0(4n 4(037'1104(12 /4.1 AltX1OyClth .-31L3


'Align 9010 57o2dfil 9 59dkyx3 701371
3191
Aolcodat, 53191\7A 101L1L1k3 5101
'oisn0ds..3a. AOT(k? '10A3T1n10170671
1033.c
5oo 5crh-9cpd23 10 loirriod -n3R
oad7ve1nc9lk1g
570
57))631.I
ArboDIA.Altodi.t.
1

www.dacoromanica.ro

GEORGEDS KEDREN1OS

139

sute la numar. Facind scitii 57 jonctiunea cu Sviatoslav si luindu-1 pe acesta


de acolo cu toata armata, Isi aseaza tabara la douasprezece mile Inainte de
Dorostolon 58 ; erau trei sute trei zeci de mii la numar si-1 asteptau cu curaj
si dirzenie pe imparat 59 s vina. Iar romeii, mindrindu-se cu biruintele castigate pe nepregatite, asteptind ca batalia apropiata sa fie hotaritoare, stiau
ca-l/vor avea in ajutor chiar pe Dumnezeu care Intotdeauna tine sa ajute P. 399
nu pe cei care vomit agresiuni, ci pe cei care sint nedrept5.titi, <asa incit > nu
numai cei mai curajosi <dintre ei> dar chiar si mai tematori si mai slabi de
Inger s-au umplut de avant si de indrazneala si frematau foarte in asteptarea
luptei. Armatele au ajuns una in fata celeilalte si imparatul si Sviatoslav i-au
Insufletit fiecare pe ai sai cu cuvinte de mingiiere si i-au indemnat la cele

cerute de imprejurari si, indata ce trimbitele au sunat semnalul de lupta,


multimile se izbesc minate si una si cealalta de acelasi avant. Si, la prima

ciocnire, romeii, aruncindu-se cu mare avant si doborind pe multi, clatinara


rindurile barbarilor. Dar nu s-a produs nici retragerea dusmanilor, nici
vreo stralucita fugarire a for de catre romei, ci recapatindu-si curajul, scitii

s-au napustit iarasi cu strigat de razboi asupra romeilor. 5i citava vreme


lupta ramase nedecisa, dar in sfirsit, seara tirziu, romeii, imbarbatindu-se
unii pe altii si intarindu-se oarecum prin indemnuri, s-au aruncat asupra
aripei stingi a scitilor si pe multi i-au doborit prin avintul for irezistibil.

$i cum rusii isi concentrasera fortele la locul primejdiei, imparatul a trimis in


sprijin pe citiva dintre cei din jurul sau, in urma carora venea si el, cu Insemnele Imparatiei scoase la lumina, cu lancea amenintatoare, dind adesea pinteni calului si imbarbatindu-si cu strigat ostasii. 5i batalia a fost crincena si
de multe on balanta victoriei s-a Inclinat (caci se spune ca de 12 on /s -au p. 400
ciocnit si respins adversarii) ; in cele din urma rusii, cedind cu greu in fata
primejdiei, s-au impr5.stiat pornind spre cimpie in fuga dezordonata. Romeii,

urmarindu-i, ii ucideau pe cei pe care-i ajungeau. Au cazut asadar multi;


Inca si mai multi au fost luati prizonieri. Iar citi au reusit sa scape de primejdie, s-au refugiat la Dorostolon.
Iar imparatul, dupa ce a adus rugaciuni de multumire pentru victorie
mucenicului biruitor Gheorghe (caci in ziva pomenirii acestuia s-a luptat cu
dusmanii), a doua zi a luat si el drumul spre Dorostolon si, ajungind acolo,
a instalat o tabara fortificata. N-a inceput totusi asediul, de teama ca nu
cumva fluviul nefiind pazit rusii sa poata fugi cu cora.'biile, ci, raminind in
tabara, astepta flota bizantina. Intre timp, Sviatoslav, temindu-se de o.
rascoala, puse in siguranta, in catuse de fier si alte legaturi, pe bulgarii pe

care-i avea captivi, in numar de vreo douazeci de mii. 5i se pregatea in astep-

tarea asediului. 5i, indata ce a sosit flota, imparatul a inceput asediul si in


repetate rinduri a pus pe fuga pe scitii care ieseau din cetate. Intr -una din
zile, care asfintit, pe cind romeii se imprastiasera s cineze, barbarii, impartiti in doua cete, calareti si pedestrasi, au iesit in ordine de lupta pe doua
porti mici ale orasului, una dinspre rasarit, pe care fusese pus sa o pazeasca
Petru stratopedarhul cu traci si macedoneni si alta, dinspre apus, unde /
paza fusese incredintata lui Bardas Skleros cu trupele din rasarit ; au iesit p. 40 1
in ordine de lupta ; atunci pentru intiiasi data <barbarii> apareau calari, caci
in luptele precedente au luptat pedestri. Romeii primindu-i su vigoare se
57 SCitli = rusii.

58 Dorostolon sau Dristra, azi, Silistra.


69 loan I Tzimiskes (969-976).

www.dacoromanica.ro

Sail-DIMS SIINSIICISD

Oki

lonTri 5corict.63 olnoXyri? pox 1dX3-r1 novolt. 501%70,01091 Ak.. 9 ncplop Soy?). TR L1.1
70d3136D 14113ch10 loPorlod, 1Dno3t2di 5901 Snochoddood pox 59du 50X131 n0331(x.A.nD F19 movoal. moo( d1
1M1)) 30)1 4MT/1119931L 17OX Aoyvori 6AC931.L111 5943Rkli TR
11(01.
moporicod '5014#071707-1mod1 cyy7o Gc nconori mouaL), ACD1M1931L M91(31 co190
TR 5314%960c7od6 10 lochodthod pox (01)2,3 5noX331 5314%n70y3nn9 591xnn 5I.c6311on3i1aq
nonTdp.xnnTiR 70nundAR VOX 5001 A? al :01"1 (LX 5701110931E 0140d9601(C0102 5101d4
00X A193RTX1dth 51071daR9 5(2 1173X09 5101 5Z1A090Xf AC91dit6 170A93 5ctOT1.6kXadd
pox '510andm clocwp 5nontf.d.6 moolspd.e,n)? pox S70drilf..57171corilo TR 114 5k9(py3.4.)012
5101A1031. 51101 AR 1911 5101d00005 513 AL!.x.ryncb Snon?11910R3x93 014%n0vox3n1p 53 01
4noy0109dov loox 5co3X701 noodi. 531636kyx7oi3r1 17ox 9 593,0074 TR 5r)thk.03n7p
nkyR Aki. nrrhonia Any 513 01 9,331. Ski 5(03x9at. 'n033331. pox 59d1z. A0713y921. 3C(1. 3.0 5901 Driodfdchod 1331.3 TR (VII
513 01 AOR31191.19d19 57ott19d1Do1Lct

34

noo,c(
40.610..90d21 (1)14900 513d93d1L. X? 5)313111.1019M9N 1VX AC91
M0A311nd21 (101 la0d19La n7o310knr17p nomox 10A3119011)0
1701t 5c10141703 531A01C)13X.A.3
5201 .n197oricydnX9 5cto 5conk0oc3t. 5o1137-17039 03)q)
3,031 Soot 5nonr1orbky:od702/. 701 ooldciodth pox nopiloodl tooDcocaoano 513 n(f.a.
&comp) -nti.x7oyncb kO. TR 57)d33i.D3 5k99od7ov0l7ox
7?
5109771L 570,01t. Sks. 5(03,02.f.
5314%zwf131oonlo 110 65c,od ()row. 11c01 ncod?lodat. 53no13y1L 4531/19 19n0i2.:331.11L3
5101 5101Z+0,1 5C919110(3670 7e13 At1.1 101.Xclel 19(10.A.fIR rOX 70110X 911 nt/i 6Lci-cpda.r.

nxiXnptf.

dnoddl M01 &MI

d zot

1)OX

A701:331L

99

Si.

nkxodrinD. 1170033 gpookdTiocht.

n9dx771 TR

noX93c13114,1
loporicod 5g11 chip.
4A0A3119)1M04 nooDk#SIX3ACID 1111 noi
501n9033L 1301i.d319 pox 5)pi 570r1d9 Dk.gc;)nn7oX? .nr 5(9719 loa,oRnplo AtLy9,dzaL Att.1
701X9A monn-ripg pox nki nzionom3 A7od3r1G. Icari 570dk6019 5703ddr1k9371 3101
tc2 noi 5(03)(197)EJ A1rhOM9R 5019Cb71031.31L Ci)ao? 5101 510dfdd1Od 110913,(X021.)? nki

CLEJ?nns).

n13931.c.

nol Aoyyskfcbx

7p1.311

5(0X'AC9dt.f

nki

n1y91.t. '11090923 53111011A. 70


513
5( n:onlyxT 513 'nkInd) pox 5701 59d3.t.
n1y92L. 5n0R9013 570nrica13191.1)1.? 53140693 noln3d1 7e16 nol (101R331. 1ZX 71701(70170x lonsriwood' oinnodUn)? 9 TR 50d7p(.600RATdox 59ixnn SttnrionTA.pq o.krickpiR 7033-6704j

91 Ski 5(03,(91f. ToconoocbTo-D? '50X231 70n2, lArl 5c0d3X23 n370X3 10 ryporicod c.6Tri
5krido. (111 Ski 5(931(91L 13X131 1113>1(31LD0C311. 17)X (0190 4.(f.1 woo/. 5043717?9po0d707p
(9,\) A132 7017719XWfral3 nki nxixdolyolt. 770603X3R9od1/. poi.? TR 91 noroi.
570717odl9 014%73x313 5c0x7ox 911.72 M01 4M9IfT1a031 r(31L3M19 3A70dT1 TR pox 5orhy
kR. &ol nopoxArnp n07%36k117oatioR 651oi-70 pox ,Rk71 n3.6(q3 701 59d1!.. n7033dX

'd

oinnoc3c0X3nn.o, 5ioirpo 170.693)171ox913 Td)OIL A(01 4M01)071(0d 701X911 67013.0700d 170X


AOAky3971 57o0Ipdk171L3 9 50d)01(.6,90R113tha VOX MA 5913c1 31 50170R1r1
nomodr,to
Cx.el?nknox pox 70)),0X TdTdocb klooddTa? pox polnodd pox poomdli)op -932C9X1dC
611)1)01 Sloynonori 57pdri3 7pi31I nc03,0X97R Acodvi 111913/3 513 A97i9111911L3 -Tyxn
ionTrin TR r'1/43.0.9 113Xkd031t,13 I 501970X3 A0129 1)OX A0dX.4X pox kR2,3 70m -X3M19
Tool 5Gc1 '5ko olno.A.cwo 7078 not norboloo/. 5101 51o,(90norl 513 91 noyol.00dov
t%T

TR

61

3y1L3DA)?

1043.6,39103.G

10170X

of

50.03X not norbolooh

www.dacoromanica.ro

57o1nooLopd3.e.

xno

000 RGIOS KEDRENOS

141

luptau inversunat si multa vreme soarta luptei a ramas nedecisa. Dar in


sfirsit, prin vitejia for romeii inving pe barbari si-i inghesuie spre ziduri, dupa
ce au cazut multi si in lupta aceasta si mai cu seama calareti, iar dintre romei

nici unul nu a fost ranit, ci numai trei cai au cazut. Barbarii fiind astfel

zdrobiti si impinsi inlauntrul zidurilor si facindu-se noapte, ei au petrecut-o


fara sa doarma si-i jeleau pe cei c5.zuti in lupta cu bocete salbatice si infricosatoare, incit celor ce-i auzeau li se 'Area ca sint ragete si urlete de fiare, nu
plinsete si bocete de oameni. Si cind s-a luminat de zi, a chemat la Dorostolon pe toti citi erau r5.spinditi pentru paza in unele fortarete si in graba au
venit cei chemati. Si imparatul, luindu-si toata oastea, veni pe cimpia din
fata orasului si-i provoca la lupta pe barbari ; si fiindca ei nu ieseau, intorcindu-se in tabara, statea linistit. 5i au venit la dinsul din Constanteia 60 si
din alte fortarete ridicate dincolo de Istru soli, care cereau iertare pentru
faptele rele savirsite, predindu-se impreuna cu acele fortarete ; primindu-i
cu blindete, <imparatul> a trimis oameni s5. preia fortaretele si oaste indestulatoare pentru paza lor. Facindu-se acum seard, rusii, deschizind toate
portile orasului / si in numar cu mult mai mare decit mai inainte, se arunca P. 402
pe neasteptate asupra romeilor, care-si petreceau noaptea. Si, la prima ciocnire, p5.rea ca vor invinge ; dupa putin insa i-au intrecut romeii. Ca'ci indata
ce s-a intimplat s cada Sphagellos, care luptase eroic, barbarii s-au tulburat
de lipsa celui cazut si si-au potolit avintul. Au ramas totusi fara sa se plece
in tot timpul noptii si a doua zi pina in plina amiaza. Atunci, imparatul a
trimis o trupa ca sa be inchida barbarilor intrarea in oras ; rusii, afind acest
lucru, au luat-o la fuga si, gasind intrarile spre oras blocate, fugeau prin
cimpie si, data prinsi, erau ucisi. Iar Sviatoslav, la caderea noptii, a inconjurat zidul orasului cu un sant adinc, ca romeii in avintul for sa nu poata sa
se apropie cu usurinta de zidul orasului. Si. dupa ce a intarit astfel orasul, a
inteles ca trebuie sa primeasca cu foarte mult curaj asediul. Fiindca cei mai
multi din armata se simteau rau din pricina ranilor si se ivea acum si foamete, deoarece alimentele fusesera consumate si nici de afara nu be era inga-

duit de romei sa aduca cele trebuincioase, Sviatoslav, pindind o noapte

adinca si fara lung, in care o ploaie furioasa s-a abatut din cer si o grinding

infricosatoare s-a dezlantuit si tunete si fulgere foarte inspaimintatoare,


imbarcindu-se cu doul mii de oameni in monoxile 61, au plecat dupa provizii.
$i adunind de unde a putut/fiecare griu si mei si altele necesare intretinerii p. 403
vietii, plutira pe fluviu, cu monoxilele, pina la Dorostolon. Pe cind navigau
iriapoi, au vazut pe malul fluviului nu putini slujitori ai soldatilor <romei>,
dintre care unii adapau caii, altii stringeau nutret, altii adunau lemne ; iar

80 Constanteia e identificata de unii cerceatori cu Constantiana Daphne, asupra localizarii areia se poarta tnca discu %ii, cf. I. Barnea, DID, III, p. 73-74; altii o idenitifica. cu actuala Constanta, cf. I. Diaconu, Les Petchinegues, p. 23-24; vezi si Em. Popescu,
Constantiana un probleme de geographic historique de la Scythie Mineure, Byzantinische
Zeitschrift", 66, 1973, p. 359-382; E. StAnescu, Byzance et les Pays Roumains aux XI-e

-p. 398,
XV-e sicle, Aches du XIV-e Congas international des etudes byzantines, Bucuresti, 1974, I,
considera. ci In text e vorba In chip sigur de Constanta, care ar fi fost centrul unui
jupanat". Interventia unui copist ar fi reunit 1ntr-o singura, fraza referiri la doua evenimente distincte : solia Constanteii si solia cetatilor de dincolo de Dunare pe care autorul
acestei contributii le situeaza prin vestul Transilvaniei, fie In Banat, fie In Crisana.
" Monoxilele erau luntri scobite 1ntr-un singur trunchi de copac.

www.dacoromanica.ro

zt

):103ID Elf

snmaacraa

Amt fill) MOIC011Z 5991 eq-ti 5noaat.2 5r2.49)2191.t. 5991 92 oyo1d0X 4519991
'5v16993yq 5314)0doaq AC01 ncoryn le12 56.1 5kv2 21kt:bo41 -7,4
53140)13 Off X 5034 x3 901 9.904106f ? 1,lai 90119 IVID '59019)0 VOX 59oyy03L 4371
4(91901 '4)9731X311.)0 01 52 33 5clo1v1oy 121.3 5xp.. n039tty1L oy 5)oriX 1)onk.697023xD
Dloxl)pAlf.nr r 2 51.e 5132 5x01 5)ocin0x9
531roptri vox
d
10437I0C33Cb 1L 31\ 11VTI
01
91991
33
4703 dri? 131()Cf
59d1L
noyol...00dov 7)1tod9d)
ANDomi 513 )).37i (Ay
691 09)0E)4X7 177X 5901 OLCI.XCh?
901 (10,(019 A3 i02110 701,.311U.'( &37,D3 719 kri .-961313
0140.0' 901 x? noyol.Dodov tw)1 ncodfddlod noylcoane 39ky331Lk3t.3 33 FX A0IZA7p.6
51019)o 13 113 '702?0 li.gloy 40190101 71 179.69993/1 pox lo 4371 5)e1 7:g:331TX3cC3TIL 54X9
nos, 90TIV101L If.1? 4(10d '5my3r1111.3 o 92 593y1970d cd? 5)oyo 31433.1. VOX 79190x603
5rdrik U.1 i02xdo7yo3L '5or3ri-fDkdX 1)0x cWOX 90.1910X3 01L M0713y VOX 14.71 452314e
9092 3Dr71on3 7e12 5k23d23Dod1t. pox norl.q 1)0.69)odi33101o70 SG.1 9(03y931., Ole 1X)X
43.0'01/VAIL 510dcb)o1 5>01 oRo 5rt 5)o973yx03no 77OX cb xloy 5)o azat.? 5)09
'Svoin 503
5C10,l1(

Stioro,

Lyri

92 pox

511 ?

103 )01 7o132k111.L3

'Acopyriox

oikvex? morbdti.
fig

'&11

lit

03 92 5od7oyt9o2n363 Z9)1L m2.6y313r1

D.11 /4100X

VOX

le

A.(9910= -;10117oy3

'd 3U '509371 5C? (911/3 47017i3eD.T1 )0 (419 IZ.eth:13,(31(01G9 '7123Ly3 59d3t. tp.prip srx -322.70
3yd 3(1) 131LT131L 0 M 5od3t, 703)(1970d 57eIrt3d93d1t. 5131931' 011)0? '50A3T19 Cb? () 510X79717199
1)x 910y1d)
7071 4(93 523/13y2o120x
56.41979 14kc3c9X1n9 cu.? non 1:0911-do)Xme7o
mill
31
491
701371
AT1) '&91970 5(-03e70
,m3-ri9o0d 4,..6stxx ? 3dOILTI 9703 X 6? Al '470110th
3e 5043Ti70 92 1.1L1 t1033d93d3L 9 4593y1D70d pox 91 4043719279 n01l9y '9c231.13219 503
543 510poricod 5991 5901ri3yo3L no9yo.f. 51/0193.0103393 GL 510y1(.9 410XI4 1014)211. 1D1.
)43719011)
mn3T1 43d?.31K93) t03m9T10,34. 32 V01 A0340319 9 5oc)oy.GDo2tathx pox 513
or ony9 pox to2y1T19 031 13y19)d .k.84323 501470D934131.3 33 pox 59d3z. Solnoa,
(I70 1 913x pox 5319791717199 yvo 4510y 2)x 531A9.6X3vo12 2d31L 42 mo 'olnoyctod3
tulip iy "4709t(l70 9 3e '593)09)0d 9010741170 FX 01901 901 (3(13 ij7p&GDOe410 vox
du. 59 11

molf

x7pm 5)o '1)013ci3dD3d3vo12 23

Poltwyciod 5floy7el 59919z

27ox 5(19)(y717199

4473X3 pox k7i tood31L7o12 Ao1 nodi-Dio pox lel ncochelynoa '17).6.1)314y -)othow.
1)7Dti.d(OX 32 170X 5101 5Ta 5c919oox70 x31 M3.6 tf..1 A 9(919)0 10..A. 17OX 33)x10 -X32L70
413.0 yitalta? (lod 92 Atu, 4)13E193d7L 5oy7b930 O A(')1 m7121oX9a 593d31Xthe 29 92
AL!.1 Kv23d93d3t. 41043-r1>e32 141 to9mij-F2 111.1.971 531m0D(13C/01701L70 mos'5(2d 59c3t.

ryr2a.

57e39911.9 9143.63
(101 90T110101. dnodd) m92

'ml

2rx

92

5(pd 4mi-1o09rt3y2Lo3f.)?

ACO1

d)SL

52)01 5170.6X9

IMO 50437in 9 593y1D)od pox meat-19dd)


A9C31L.
'd Eft Aceollyzumx nki Cbp 990X AZ 53 LA..G. -v.. m91o71em n3t-t3)9top >
i< 9 92 -9263th3
A
5od70y.69 513 )?1, 7013x10 GL6 r.t,})3c19o1,9 11.3 6)1 17043713 r.k1 AC01 11 403)02(0)170
64019 VOX
1311:3W:1d= 5170de343 tketk
d 0 3.G91:2.3d193 517093 pOX 320219 51:043TI0X
Aked 591.970 31 17JX 91 A(19 9 A (919)0 011.7?
50.610(1'.. 4(1)14(110.71 ()1970 Amt
11
m esox)p 7013 5701 513 5991 5(192)-dem 4.011.9 571e
4CO3y91L

ta

www.dacoromanica.ro

GEORGFOS KEDRENOS

143

ei, coborind din barci si mergind fara zgomot prin padure, s-au aruncat pe
neasteptate si in ascuns asupra for si pe multi dintre ei ii ucisera, iar pe ceilalti

ii silira s se risipeasca prin hatisurile din apropiere. Si, intrind din nou in
barci, se duc la Dorostolon, purtati de un vint priincios. Cind a aflat <cele
petrecute>, imparatul fu cuprins de mare mihnire ; el socotea ca sint foarte
vinovati conducatorii flotei, deoarece nu bagasera de sema plecarea pe ap5.
din Dorostolon a barbarilor. I-a amenintat si cu moartea, daca o singura
data se va intimpla asa ceva, intr-ascuns. Si ei pazeau cu grija malurile
fluviului, de amindoua partile 62, iar imparatul, dupa un asediu de 65 de zile
incheiate, in care luptase, zilnic si fara o clipa de destindere, a socotit ca
trebuie sa hartuiasca orasul si prin asediu si prin infometare. De aceea,
inchizind din toate partile drumurile cu santuri si punindu-le si garzi, ca s
vegheze sa nu iasa cineva sa aduca cele de trebuinta, a stat linistit.
24
971, iulie. Sviatoslav capituleath si incheie pace cu imparatul Loan I Tzimiskes. Pecenegii
refund sd garanteze securitatea trupelor rusesti in trecerea for spre cast!, dar incheie un tratat
cu bizantinii, in urma ambasadei lui Teofil, mitropolit al Euhaitelor. Sviatoslav e ucis de
pecenegz

Iar Sviatoslav, dupa ce a incercat toate manevrele si a fost infrint II,p.411


pe toata linia, cind si-a dat seama ca nu-i mai ramine nici o speranta / s-a p. 41
gindit la o intelegere. Trimite deci soli la imparat, cerind garantii, cu conditia
ca, flind socotit intre aliatii si prietenii romeilor, sa i se ingaduie O. se intoarca acasa nevatamat, impreuna cu ai sai si sa se permita oricarui scit 63
care ar dori-o, sa faca fara teama negot. imparatul primind solia si rostind
vorba inteleapta ca obiceiul romeilor e sa-i biruie pe dusmani mai mult prin
binefaceri decit prin puterea armelor, a incuviintat toate cele cerute. Si
dupa ce s-au facut tratatele, Sviatoslav a cerut sa se si intilneasca si sa stea
de vorba cu imparatul. imparatul a primit si s-a ajuns si la acest lucru.$i
dupa ce s-au intilnit si au stat de vorba despre ce au voit, s-au despartit.
Iar imparatul, deoarece Sviatoslav ceruse si asta, trimite solie si la pecenegi,
<cerindu-le> sa alba bunavointa
pentru ca ii socotea prieteni si aliati
si s nu treaca Istrul ca sa prade tinuturile bulgarilor si sa ingaduie rusilor
sa treaca fara piedica prin tara lor si s mearga acasa. Solia o indeplinea
Teofil, mitropolit al Euhaitelor. Iar aceia, primind solia, au incheiat tratate
pentru toate celelalte, respingind numai trecerea rusilor. Iar dupa ce rush au
plecat cu corabiile, imparatul, intarind cetatile si orasele de pe malurile fluviului si lasind garnizoana indestulatoare, s-a intors in tara romeilor <
>/.
Iar Sviatoslav, intorcindu-se spre patrie, in timpul trecerii prin teritoriul P. 413
pecenegilor cade in curse preg5.tite de mai inainte si care-1 asteptau ; si el si
multimea celor ce erau cu el sint ucisi fara nici o exceptie, deoarece pecenegii

le purtau pica pentru tratatele <incheiate> cu romeii ".

62 Pasajul constituie o dovac15, a faptului c5. bizantinii continuau s'd controleze ambele

maluri ale fluviului.


63 Scit = rus.
64 Cf. Leo Diaconus, Bonn, p. 156 si urm ; asupra razboiului bizantino-rus si a cronologiei sale vezi Ostrogorsky, Geschichte, p. 245-246 ; pentru tratatul bizantinilor cu Sviatoslav,

vezi Dolger, Regestes, 739.

www.dacoromanica.ro

tti

911101:IMO SfIN3IIICI:10

Cg

'II 'd
'd

AMA,

TR

AC9dS)010a

2071f U.1 U1.f131(31

nol

5co31(19rd nonopcoi, Lt000....000Dp

'Aco1,A1F9 A13Xdw Acolcoo 17o1.A0):Id13Xod1r. 536oD931. 1ocb,(321) Ridzy 51c.concow ATchov,


pox .y(pnorlooz 509 AC91 7od7oaL 510d7pA.V10a W.A.311 A(91.AnkAtIR 501(LTIOX 531A9
S1, 5331701E 1170X 7013 01n01 10101031.91k110X 10A3719)VTIOA0IZX AC01, dIpA. 70170X 50A3.A.
cbiApeoo.o. 'oopkaLox312 5(4.D3dog TR pox
ACQ1A9Xti.D0d1L (4)1 mi.?'" lo n3T1
10
001c101
AlX91f.
513 1,41
6531AWM913 5Q2 A? 5101. AnDOC311313 41101kt:3p
59moricod
A?
9
qi.a.coo
ATri 5odi91Aarr1 7od7o1E (-ma. 5co31(197od 51307111. nomoocoi 0 TR
A0A3TI3
59voricod 5130.111x? 701. ooldnoRivaL 101d97-1 TdZaL C101 (10911COTIIOXV602L A0d33,9d1L
th6p9(9I 11oX 132.3 Ltd?ACID not 7091(1970d AkA9DC91 6A13An03L70 An13X3 -975A1R01:70
419MOX 1VX ALC1 AXIC3VA.1(flOil 1109nC3) 01A0/331L(f. loox o ATTi 5(I.93d0a Cb91. 513.011I.Xd
A91910
A? 6)1 loorpIR opo.rx 7on11 AkriXoy opd000l 5oA11. nog Aodloly TIOA 50107.03
C9d VTI A01 170Ai3 o1-n3333A3) clop. Alp(01.0
'lloo.couoaop
52mo1icod
(Alf.xporIcod
TR 417013(p91012 170x CbA9dX A0d3199 1913A1p11.3 myopic 513 Al(.1 .00RpoDood 5m A?
mi cb331 cb1L91.. 1701...33.(31( Aco1.901., TR A(91 M9629931 ncoeopRf Ridmv ATri

lor(

lor

co3d32o2 513.03chzeop noppi doi,coom 5r3 pox


5)=4)0 pox 5)pa.. 5)oArio.A.3yAmu..
TR 5701..
'Aco1.1R9
5k9c)cow
57odd33 02L
5ndR oiochool.
AcoXooya
Acoxdoiy cbgly 91.t.7? 901, 5noX33i, 513.6kid 31:A193101? 170X A01. fA?d)Olir TR Ta,

5Q-Gr,t3

5701oom

4Acol7o71cod

A3\039) 9

5m 31( '1701.3 WIArionodd)

411(32,2 yI(.(orhoa

433A3kA.102L

AIEXdlo

AoA3T191d313(1)D
A? 111

70393.6,02/01 5(L.1. 45)0)13A70I3T170d (10A971 (10d)py.GDORIOya C101 1MX nom.o,ocrq, cos000IR


nol
5019.0. nol
'nolc-,17) T)chow, noacriovod nol pox
c..toAxrrIcod not.
o
.1(tylOTI70a vx 170170191.6,70X dmori 5oX 5r1doodlyflOa 5U.9opo.c70 9 norboa cc. .y 5012
AC01
AT
VOX
ACOXII70TIC9c13 --10d19
59x1713)(ou 50=9411
3101L33itT1 5T3113 4A13T1361.1.
Acoi.yrin3i 5P0i. 59c3at. Acp, AodfAyxz 51)0X7pTI AMA?TiClOy0XD)? 57093e7p ATXra 1170X
3Tird3 0091021. At.C.1. gA70d31403 cl0 A0A9T1 Atocipdo pox v03A033x70w pox opi (Li 930
703'F(ff
170X
.A09tLAA91L0y311
(.x3Aoloo9 420dCOXD0C1L Vyylp 1MC A70r(701,130 rOX

nor

9t

513 A21.r703

)?1)nt Mf.1 ,R) (WI (ROI\ C101 590.11

nor

www.dacoromanica.ro

GEORGIOS KEDREIVOS

145

25
976. Revolta Comitopulilor si insalunarea lui Samuil ca far al bulgarilor. David, fratele
sdu, este ucis de vlahi

Iar bulgarii, indata dupa moartea imparatului Ioan 65, se rascoala ale- II, p. 434
g1ndu-si drept conduca'tori patru frati, pe David, Moise, Aaron si Samuil,
fiii unui comite dintre cei foarte puternici intre bulgari si / care erau numiti p. 435
din aceasta cauza Comitopuli. Caci dintre cei ce erau rude de singe cu Petru 66

unii au disparut prin moarte, iar Boris si Roman, fiii s5.i, dusi, cum s-a
spus mai inainte, la Constantinopol, locuiau acolo, cel dintii fiind cinstit de
Ioan imparatul cu demnitatea de magistru, iar Roman fiind scopit de
fostul parakimomen Iosif. $i daca s-a intimplat sa moara imparatul Joan, ei

au fugit de acolo si s-au grabit sa ajunga in Bulgaria. 5i Boris, pe cind treceau

printr-o padurice, lovit cu o sageata de catre un bulgar care credea ca este


romeu (caci purta vesmint de-al romeilor), piere, iar Roman scapa si dupa
un timp se reintoarce in capitala, cum s-a spus la locul potrivit. Iar dintre
acesti patru frati, David a murit curind, ucis de niste vlahi calatori 67 intre
Clstoria si Prespa si asa-numitii Stejari frumosi" ; iar Moise, pe cind asedia
orasul Serres, muri lovit de o piatra aruncata de pe zid. 5i pe Aaron care
cum se spune
tinea cu romeii 1-a ucis impreuna cu tot neamul sau, pentru
asta sau pentru ca voia s-si insuseasca pentru sine puterea, fratele sau,
Samuil, la 14 ale lunii iulie, in localitatea Rametanitza, de a scapat numai
Vladislav zis si Ioan 68, fiul sau, datorita lui Radomir, zis si Roman, fiul
lui Samuil. 5i famine singur stapinitor al intregii Bulgarii Samuil 68. Acesta
fiind un barbat razboinic si care nu stia niciodata sa stea linistit, bucurindu-se
de libertatea de actiune pe care i-o &Idea faptul Ca armatele romeilor erau
angajate in luptele duse cu Skleros 70,/a navalit asupra intregului Apus 71, nu p. 436
numai in Tracia si in Macedonia si in tinuturile din vecinatatea Tesalonicului, ci si in Tesalia si in Elada si in Peloponez. Si si-a rinduit multe fortarete,
65 loan I Tzimiskes moare la 10 ianuarie 976.
66 Petru, tarul bulgarilor (927-969).
67 Incidentul aici relatat de Kedrenos constituie cel mai vechi eveniment istoric in care
sint implicati, dupa cunostintele noastre actuale, romanii, sub numele de vlahi. Dup5. Thurn,
recentul editor al lui Skylitzes, stirea despre vlahi nu apartine acestui scriitor, ci unui

interpolator contemporan de la care a preluat-o Kedrenos. Nu este suficient de clar


termenul de c5.15.tori" (68-CraL), calificativ ce le este aplicat de scriitorul bizantin. Pentru

unii cercetatori este vorba de vlahi nomazi", scriitorul avInd in vedere transhumanta
ce caracterizeaz& viata pastorilor vlahi, cf. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii roma-

nesti, Bucuresti, 1969, p. 122-123 ; pentru altii, termenul se leag5. de ocupatia de chervangii a vlahilor, cf. I. Barnea, DID, III, p. 87-88 ; In sfirsit, termenul de c5.15.tori"a
Post pus in legatura cu termenul mai recent kjelatori" Intilnit In documente slrbesti ; vlahiic5.15.tori alcatuiau o categorie social& bine definit5., de carausi si paznici ai drumurilor, cf. Silviu

Dragomir, La patrie primitive des Roumains, Balcania", VII, 1944, 1, p. 73-74. Dup& opinia
lui Silviu Dragomir, op. cit., vlahii pomeniti in acest pasaj nu erau necesarmente originari
din regiunea incidentului, ci, dimpotriva., din zona septentriona15. a Peninsulei Balcanice.
PeRtru istoricul problemei si alte aspecte ale ei vezi Eugen Stanescu, Byzantinovlachica, I:
Les Vlaques a la fin du X-e sicle debut du XI-e sicle et la restauration de la domination
byzantine dans la Peninsule Balkanique, Revue des Etudes sud-est europeennes", VI, 1968,

3, p. 424 -428; vezi si G. G. Litavrin, op. cit., p. 114-115.

46 Ioan Vladislav, viitorul tar al bulgarilor (1015-1018),


69 Samuel, tar al bulgarilor (980-1014).
70 Este vorba de luptele Impotriva lui Bardas Skleros, general bizantin care s-a razvritit
Impotriva Imparatului Vasile al II-lea (976-1025). Rascoala a durat trei ani (976-979), cf.
Ostrogorsky, Geschichte, p. 247 248.
71 Adica asupra provinciilor europene ale Imperiului bizantin.

www.dacoromanica.ro

9PI

SrlIDROND

srmagaso

pox >pcou mdratodcb

01 noioodondox k 'r.o.olchov SI/.


10172.4193d= AC2
5cios Snoxioaq 6391X(1)1371 513 :01 51.1. 5701ch0lynog 2d3193A3 65001193002 110X 5101
510.1910017DX 6S91 9016703 1010170x 570` nms.miszdsp 510Xr1716D OlkdL3 TlX)It pm ?R .)ox 01 notoottrpy not
6-937071
.L no 'nopyyoXyc 002L0X9123 51A.9936W
3.bolt,t1371
501A701:111771kdX 123 001914170196(03.1 001 noyfdlari opx
ityfdl3ri pox lismd2
cbRonnD 501noth02 699 6A1Iltd AC01(320X3 110X Cbr3TRO1V 45kXX1(31, 120X 513 Atf.1
100293d 4013,61220 70.G.63
Mspo Ts. rij ):131(3D)0

Lst

0, 33 5c3y1970E) n0 311.1)(313 A01970X9V0X 691070163 AS01913 43 iolcImlynoa


pox op:- n3 ppou AC9d13X 31 17DX
9 y(f.norboa 33 IfT) Son3r17pui3 A(01 mgd.gpourt
meDomosvisnli, ?gkri Sodu itAXIthri? Atari 6111706(1.911610 413yunod Azo.osnfat,Tyxf
50A3tn70cYe
"41 67033x10 tarrlx)? 'AmyyfFjoaDp (9413 57odd)10s, 17DX 510.1.11d.6
11091X131123 61901 Atf.1 513 6(.1 A70160)0(0011 6030913 56313 A9.0 5m 5o.63
tbs. 1310D70d FIR nos. notqr1o.A.3,( 7Di:JT11)1
00.4...A.9V 1XX 901 (1013131(M 110V:013102
5)01 4513D93y313 Ak191:11 (9/119 Mttl oo3dC9X9(1 17093X131123 pox Ms 13y197od oup 170913xx ntcs nogoD2,3

LZ

'II

'd

S91'

X3 5co3x9a.cn0nnD0N
Sod703 5016:019123
510d7R
pox 5rD3tIoxId3lt. noldnodth Os ,0A3T1913y .,&911.0v

61913D13

syr

513

nog drly nlo3

503xdo1oaL,

SZ

.d

set

0170333 Chp.A. 1:0X 1071112pdal. nos 5osAnolk1zc19 63 Ms 6y919odov


'no3x11 not nor nos nopcids.roL tt1703n30 nos 5odtqL 5m 9 57od000dm

A070y

119 A01913y1L 5r910d.62o pox cbs


Iinn2oc9ic '533.0mA? 1on31-191Ej70y.00daz. 33 iJOit
'5roc2on nuonoyyrri Mf..yodDl3 los.)ox ncoporiod, oot,mos)(/..los. ths.stol 61 osmririfd.A.
91 31 noldclodd) 3y33 70s 9908 513.0.dndot, 13y.0023 7013 nco?Los. n3 cbs .Donvdraz.

D
** xyrirlx 0
10.2,U.0X

www.dacoromanica.ro

GEORGDOS KEDRENOS

117

in fruntea carora statea Larissa, pe ai carei locuitori i-a mutat cu familiile


for in regiunile din interiorul Bulgariei si, inrolindu-i in rindurile soldatilor
sai, se folosea de ei ca de niste aliati impotriva romeilor 72. A mutat si moastele

sfintului Ahile, care fusese episcop al Larissei in vremea lui Constantin eel
Mare si care luase parte la marele si eel dintii sinod impreuna cu Reginus al
Scopljei si Diodorus al orasului Trikka si le-a asezat in Prespa, unde era capitala lui.
26
1014. Samuil blocheazd Inzparatztliti Vasile al II-lea trecdtorile prin care acesta pdtrundea

in Bulgaria, printre care si Kinzba Longos (Cimpulung ?)

Iar imparatul nu contenea sa patrunda in fiecare an in Bulgaria si s5. II,


prade si sa ucida tot ce intilnea in cale. Iar Samuil nu era in stare sa dea lupta

P. 457

in cimp deschis, nici s i se impotriveasca imparatului intr-o lupta fata-n


fata, ci era hartuit din toate partile. $i p5.rasindu-si fortareata, a socotit ca
blocheze <imparatului> intrarea in Bulgaria cu santuri si fortitrebuie
ficatii. Stiind asadar ca imparatul obisnuieste sa-si faca incursiunile prin asa

numitul Kimba Longos 73 si Kleidion 74 a hotarit sa ridice forturi in acest


tinut greu de strabatut si s5.-i inchida imparatului intrarea.
27
1014. imparatul Vasile al II-lea cucereste prin asediu fortareata Longos

La venirea primaverii, <imparatul> plecind din Mosynopolis intra in ii, p 465


Bulgaria si, inconjurind fortareata numita Longos 75, a cucerit-o prin asediu.
28
1017. Vasile al II-lea este informat printr-o scrisoare de Tzitzikios, strategul Dristrei,
ca seful bulgar Krakras impreund cu loan Vladislav ci in aliangt cu pecenegii se pregatesc
set' atace imperiul. Pecenegii nu participd ilia la acest atac. imparatul pune pe fuel pe
adversari

Cad primi si scrisoare din partea strategului din Dorostolon, Tzitzi- ii, p. 465
kios, fiul patriciului Teodat Ivirul 76, care <il vestea> ca Krakras 77, adunind
armata cit a putut mai multa, unindu-se cu Ioan 78 si asociindu-si si pe pece-

negi, sint gata s navaleasca impotriva romeilor. Tulburat de aceasta scri-

soare, se intoarse repede ". in drum, cuceri si fortareata Bosograd si o

incendie si, fortificind cu not constructii Veria, dar jefuind si darimind im72 Cucerirea Larissei de catre Samuil e relatat5. si de Kekaumenos, ed. G. G. Litavrin

p. 249-252. Dup5. G. G. Litavrin, n. 899, p. 510-512, care (1a si intreaga literatura a


problemei, Larissa a ca.zut intre 982-986.

73 Transcriere a romanescului Cimpulung ? Cf. G. G. Litavrin, Vlahi vizantiiskih istozT-

tzikov X XIII vv., p. 109. Pentru datarea episodului vezi Brehier, Vie et mort de Byzance,
p. 192. Kimba Longos se situeaz5 in muntii Albaniei, !litre vaile Strumei si Vardarului.
74 Kleidion, in traducere romaneasca Cheita.
73 Vezi si n. 73.
78 Tzitzikios, fiul lui Teodat Ivirul este al doilea strateg cunoscut at Dristrei, cf. N.
135.nescu, Les duches, p. 70.

77 Krakras, capetenie bulgara cu resedinta la Pernik, cf. N. Banescu, Les duches, p. 48.

78 Ioan Vladislav, fiul lui Aaron, tar al bulgarilor (1015-1018), ocupa tronul prin

asasinarea varului sau Gabriel Radomir (1014-1015).


79 Din expeditia impotriva Castoriei, asediath zadamic.

www.dacoromanica.ro

GEORGIUS CEDRENUS

148

ris Bippocav imxTEcrag, 8466ac 8e xat xaTepecnc'oaac


'O6Tpo(3o5 ;cal MoAc6zoi3, g6T1 'rob' IrpoccoTepco tivocc. Cenlyyal yap
`Pcol..taiwv ecpoSoc
I) (LeAsTcoilivl TW KpaxpFf. xat 'ref) 'Icoetwn xcc-r

ypack xat bircplae, xat


TOL

7cipc

P. 466 oct;Tii) cLc

iverco81.a077, TWV IlocTcvctxcav

s6v-rcov crup.p.axiav aUToi.c. 8cO xat iyrcoaTpitPac

7coAtopxei. cppo6pcov Oa silo EiTacvav, iv

yl

PaacAsEcc

-Irrav To5 EatkouiiX

doTexecTo TcoAk, OV Tc7) aaW 8cap7ac6occ zeXeoaac TCCAAcc wcfctercc xaTicpAcEev. kU7reE.Lck se xat XOCT& 'Icoecvvou a.) [Laxpecv dcrcixovTc; TO Tecyp.a, Tcliv
ax.oX(7)v TijT 8O6ewc xaE TO Tiic Oecycsa?tovEx-%, In:ap.6v6 gx0VTGC KcavcrravTivov
TOv Acoyetralv. Tayrocc duccoijacv ivi)8peuev O 'Ictn'icvv-t)c. p.a01,3v 8e ToilTo O liocacAek
xat Eat TL ITOLD'OLEV Cp01310tic, rcapac Tor) Acco it.7c-,Tocacip.evcc, xat v.18ev OA
elneov &AA' :21 p.,6vov o 'OaTcq 7CoAsta6T1/4, ecxoAouazETco 1200), cirrnec xaTec 67rou04p. To5To yv6v-req ot Tor, 'Ict)lvvou cx&rcoc p.eTa cp6pou 7tpOc TO Tog 'Iwavvou
MCI CYT,TO

6paTO7re8ov gpxovTocc, xat SecAEac xal Tocpage; TOUTO ive7rAl6av, ti.18ev OtXXo
poc7prrec et 14 o 13ezi:Te, O Taicocp*. 7T&VTC014 oUv cpeuy6vTcov eczOcslicac 6UV TcT)
'liacicvv-n, ot rcept 'TON/ Acoykylv ecvccOccppiicsocvTec xocTemcv nicaxov.

29

II, p. 483

ToirTcp Tc7) gTec xat IICCTLvIxa6 elaPoXi-iv i7roc76avTo xaTex BolAyapEac,

xat nAiiaTov Acv xat aTpaTriyok xat TOLyixocrcipzac gapacocv xact iCd3yplaay.
81.6 O pactscAek KcavaTavTi.voc TOv ALoyivvr ecpxovTa Zcpp.i.ou iintipxovra. xaci.
8o3xoc TYS BouAyapic,c; LICobrev, OC, cupiTAaxe64 7co),Acfcxtc aUToi.c ateanapplvocc iTpet.paTo xat -hvciyxacre 7cepaccoDevTec TOv laTpov licruziav etym.

30
IL p. 512

llepacco0ivTec Se xat TOv 'Io-Tpov ot Ilarcvecxac nalcsav ikrito-avTo


MuaEav atxpc ClecsaccAovExlc <

1170

>.

31
p. 514

Cccpop-krou Se nocyeToii yevotavou xat To3 'IcrTpou xpuo-ccaAwaivToc


oi IICCTLVOLXML 7tepacco0ivrec OU 1.ttxpc7); Tiv MucEav xoct Op4x7p 1.tixpc Maxe-

8ovEctc ixdcxwaocv. in5jA0e Se nciAtv &xp.c Tag Opccxlcsiocc, xat xaxwc 8ca.e.ro

Tok xapnok.
32

II, p. 514

Tc7.),

5pp.0' trec, tvacwrccovog c8it Sca: TOL gapoc Tpeic etcrpoAacc noclacktievoc ot

p. 515 IlaTcvcixacc xaTec `Pciy.ccEcm, 6p81v TOL 7TCEpOLIT'llX6VTCC

www.dacoromanica.ro

iicpcivLaccv,

,][3186v 'sok

GEORMOS KEDRENOS

149

prejurimile Ostrovului si ale Moliskului, s-a oprit sa mearga mai departe.


Caci i s-a comunicat ca atacul pregatit de Krakras si de/ loan impotriva P 486
romeilor a fost impiedicat, deoarece pecenegii nu le-au dat ajutor. De aceea
si asediaza la intoarcere alts fortareata, Setaina, in care era resedinta lui
Samuil si era <acolo> mult grin, pe care porunci armatei s-1 ia, iar apoi a
incendiat tot ce se mai gasea acolo. A trimis si impotriva lui Joan, care nu se
afla la o mare distanta, tagma sholelor din Apus si tagma Tesalonicului,
avind drept comandant pe Constantin Diogenes 80. Ioan le-a intins acestora,
dupa ce pornisera, o cursa. Aflind acest lucru, imparatul, fara sa se teams ca
va pati ceva, iesind calare in fata armatei si spunind numai : eine e razboinic, sa ma urmeze !", pleaca in grabs. Cercetasii lui Ioan, aflind aceasta, se
duc cu frica la armata lui Ioan si au umplut-o de spaima si tulburare, nestrigind nimic altceva decit : fugiti, Cezarul" 81. In vreme ce toti fugeau in
dezordine impreund cu Joan, oamenii lui Diogenes prinzind din nou curaj ii
urmareau din spate.
29
1027. Pecenegii niivillesc in Imperiul bizanzin. Sint respinsi de ducele Bulgariei, Constantin
Diogenes

In acest an si pecenegii au navalit in Bulgaria si au ucis si au robit II,


multa oaste si strategi si tagmatarhi 82. De aceea imparatul 83 Constantin
1-a facut pe arhontele Sirmiumului, Diogenes, si duce al Bulgariei ; acesta
dupa ce s-a ciocnit in lupta cu ei risipiti, cum erau de mai multe ori,

p. 483

i-a pus pe fuga si i-a silit sa treaca Istrul si s se potoleasca.' 84.


30

1034. Pecenegii invadeazei Imperiul bizantin, ajungind pinet la Tesalonic

Trecind Istrul, pecenegii au pradat intreaga Moesie, ping la Tesa- II,

Ionic. <

p. 512

>.

31
1035. Pecenegii tree Istrul inghefat si devastea-4 Moesia si Tracia

A fost un ger de nesuportat si Istrul a inghetat, iar pecenegii, trecin- II, p. 514

du-I, nu putin rau au facut Moesiei i Traciei, ping in Macedonia. Au venit, iar
lacustele peste cei din Tracia si au vaitamat recoltele.
32
1036. Pecenegii ravellesc in trei rinduri in Imperiul bizantin, luind printre allii prizonieri
cinci strategi

In anul 6544 85, indictiunea 14, primavara, pecenegii, facind trei incursi- Ir. p. 514

uni impotriva romeilor, au distrus cu totul ce le-a stat in cale / ucigind in

88 Viitor duce al Bulgariei (1026), cf. N. Banescu, Les duches, p. 135-137.


81 In text se reproduce expresia bulgara bejite = fugiti.
82 Comandanti de unitati militare, numite tagme (tagmata).
83 Constantin al VIII-lea (1025-1028).
84 N. Banescu, Les duchis, p. 121-122 fixeaza invazia pecenegilor aici amintita catre
anul 1026 ; P. Diaconu, Les PetchenIgues, p. 39 si urm. si I. Barnea, DID, III, p. 123 o aseaza
In 1027.
85 Se indica. anul de Ia Facerea lumii, dupa era bizantina, corespunzator anului 1036

al erei noastre.

www.dacoromanica.ro

P. 515

gniouoao samaucram

091

SnoArioxpivo

931Anod179n10

,ox

(97111 d S1)9 5991 Snomploorapo 531Aoxylpdoo.c.cat


31931L. 5103d/(9) AILAA/p(91, 401 -Or1d3v
10190311 A91 'Akdctoioxvox AomituoLummx 1191

.5191.t.f.A.G.19x3A-f no,u3 39 pox 52oAk1xd1D


(1102d7)a

Ao1c9d311 ox

A01 1311 'Alf..

901

nkthoXidlodrdla .ykookiN
CC

'II

'd

18S

A3
...?2

pox

m 39 101(001 '913A313 pox

79911

LL

At-91

Acox)pnil)oll ILd?AnDla? 51DkApt

.5m1L

AooLodi nop.x.sy

A(91 A(9X)0A11)1.1 A9X100X3 'AoXthiou9 oaf Aoi Acon3-119.13y Lord 91979 gpx 91c7c3
ncopy 'Aco.Gnxa 79371 31 1193 pox 'Ao3Lc9dGeopnxo= Soda 0 3999
39
A9x1.0,nx3 Son?). uoAkisAirop DoimA92 17olkd1;1.19
513 rx39poxp1d1 f3A3,
53A717p
polAnovox A3T1 17J9701L (b1 (bA1OX '117o-riono iDnoX3 3R U.LD)px? i7ox A0127 0111? 01. Cl
'd Z89. coo Ski nono,loda pox no,l.U.Xdf Aka, Ar)dolkDoda kA3r1o9(9d1.tyx DolAorl?A 32 5701
pox idX?ri 5)9Aomooll 3-616)1(3LL1.nodesa nodiDL oalo 901 5non3.gDndon norbololt.
'
A01
510A '5)021012311. 53210710A 31 531119 110X
A1(1L11AkX9 )012 591A791L 10A3T10)7)1L910 A01E)
3191
9
(101
001
001201
dv..yim '591n 5.93A31.23
5non3,16 591kXd79 A. dm,
XIodni,
39 -vox
53 91
J11) 59y 39 9yi79St pox 1'41 11701X0Dtf, 'Ar0X16 Alf.

ca 5043

Arox(4.

Soo

'Si.

'Aoi-ra.9dxlp

01 A9-r1 Son?).
571 A? (4)1 neve? AG.1 Dkyx
4514A3i133.1 50111 001 'thp)i.vog
32
791
17ox
VOX (1923X9 450T1(lATA10 1c1321.
5791 579.11A.179diD 7oldr-,x
79x1713y01;

5orituf

'5o1791cp1dki979d9 59 pox 51xrcolt. 579i9011i.3 xii)ox Amt r.c9x),om)noll Sow. 5n9,90


59(13k) 39 A9x1AA90 10 (10213 5701902Lct ol)ort)?di? pox 'olloixi-)a)p not. XTdni X20
lo Ma,
5(91/.9 A13.RY331L31610 tyri 501A10911.C/d79# 1pyylp 179X 501A22)01)0X 513 701
7912
91
A20
10
110X7p111101.1
A(971113
X1001,
cbdIDL, Iky3 pox 5791 579nr13y A91 A371
7012
01
A91
39
Ski 5791dv.79 noyvpdd3acct
'50A31
kA3A.33,1 01/10791L1:4 5(91/17d36)012
vox Alfl A3 5191 579713\01t r.7-1419A139 d334 Acocioxf pox Acw.c.?yd 9 I, Z)Fdn 91,3Ax3oe?

1)0x 11032.9(31 131.1f.3 5C01L9 Af A92. AtL/1313M


Alf.X(111 5cm3R ldao.t. Ski 65kXdf
03X901/.10 '1101k11 A791.01(13 A2:0 (b1.20 SnoXoy 51x79ecou 91AoA3,l3 ?9 531A793l.
13u.3 51xrco1.r.39 5709If.d13Xi1L3 5c93obndx 'A3D14191D1i. (-90.3 9732 (cri -yr-bon

(11!..1

3oldf

170X 50,G1A.y1L Tip 57orb Ai3d7ov0llox 39m3)(3x3


?9 5200.0d1L Atf.1 AIpuiodia? 57eIncb Soda 101 (A.(3 1/013A11.
(101 6599A3.gDndog lzx (9190 13nTalna7919 not. Aod.g3y9 A3v3x3 39 504311011f4dX
E8S
VOX icielpy A(91L7131L 101/0712/1(471 59d1L 31 5201 no_voo? 513/131.109 170X Ar+1 ync) 4,4
'd
(41 31 21 mo) 11/03,131 17091.;1901079 51/.1. 001 5(93y1910d 5)010(123 4) 39 Anef.
pox x3o Aky A1!.1 1021/17071(10.1001.1 pox Arrhoma Dodo;
(51Ad70713y3g 17ox Soda 01.19791
Am, 99R Ac93A3A. 52d1r. not X7pd(1,1, 501.. ;101
.nos.3117?irdzautop
Ti3T1
59A37'1odzy

A131(

Aoi

cyvp

Z11L3 A13d13 '5c9d300th 012

9
79d9Ap 17ox .413x3(179

ktf.

01,90X1 7)ox 579yyoat.11i.3 911 ATX91102

001 Sno,g1f.y1t. 513.84,1.Ao1ool70x


A(01k A10171 (9n11.3
A)01dEt.1.(09

4579d(9 5(9719 91L2

1o132/.3d3 59A3r1c0A79y1vid31L ?g A? 5291 I93y3

110X

www.dacoromanica.ro

GEORGPOS KEDRENOS

151

masa pe cei prinsi si supunind la chinuri de nepovestit pe cei robiti. Au luat


In captivitate si cinci strategi, pe Ioan Dermokaites, pe Bardas Petzes pe
Leon Chalkotubes, pe Constantin Pterotos si pe Mihail Strabotrichares.
33
1048-1053. Rdzboiul bizantino-peceneg. Descrierea pecenegilor. Conflictul dintre conducd-

torii pecenegi Tyrah si Kegen. Kegen se refugiaa cu dozed triburi pecenege in Imperiul
bizantin, unde tog sint cre,stincifi gi inrolati, ca aliati, in armata bizantina. Tyrah, Mrjuit de Kegen, trimite o solie la Constantin al IX-lea Monomahul, cerindu-i sa puma'
cap& incursiunilor adversarului sciu. Refuzul impdratului declan,seazci ostilitillile. Victoria
bizantinilor ,si colonizarea pecenegilor lui Tyrah in imperiu

Si pe cind se petreceau acestea 86 s-a intimplat si rascoala pecenegilor ; IL p. 581


cum si in ce chip, ramine sa spunem.
Neamul pecenegilor, un neam scit din asa-zisii sciti imparatesti,
este mare si numeros ; acestuia nici o singura semintie scita nu
poate s. i se impotriveasca prin ea insasi. 5i se imparte in treispre-

zece triburi, care sint numite toate cu numele comun <de pecenegi> ;

au insa si cite un nume particular/, mostenindu-si fiecare denumirea de la p. 582


stramosul si intemeietorul lor. 5i locuiesc in cimpiile care se intind dincolo de
Istru, de la fluviul Borysthenes 87 si Oda in Pannonia ; sint nomazi si le
place sa-si petreaca mereu viata in corturi. Conducatorul acestui neam era
pe atunci Tyrah, fiul lui Kilter 88, <un barbat> din cea mai inalta stirpe,
dealtminteri insa molatec si iubitor de tihna. Era insa in acest neam si un
altul, cu numele de Kegen, fiul lui Baltzar, de neam neinsemnat si aproape
necunoscut, dar in ale ra'zboiului si in conducerea ostilor foarte intreprinzator ; navalind de mai multe on impotriva pecenegilor uzii (un neam de huni
sint uzii), acesta impotrivindu-li-se i-a biruit si i-a alungat, pe cind Tyrah
nu numai Ca nu indraznea sa-i infrunte, dar chiar se ascunsese in mlastinile
,si lacurile de linga Istru. Pe Tyrah deci pecenegii it cinsteau pentru obirsia

sa, dar pe Kegen it iubeau cu deosebire pentru vitejia sa neintrecuta si


pentru strasnicia sa in razboaie. Tyrah, care auzea si vedea toate astea,
isi simtea sufletul ros <de grija>, temindu-se <sa nu-si piarda> domnia si
cauta in ce chip sa scape de Kegen. I-a intins asadar adeseori curse, dar
toate au fost zadarnice. Fiindca prin numeroasele sale uneltiri ascunse
nu-si atinse scopul, socoti ca trebuie s-1 atace fatis, fara intirziere. Asa
incit, trimitind dupa el o multime de oameni, le-a poruncit sa.-t prinda si

sag ucida. Dar <Kegen>, aflind din vreme de uneltire, fuge spre mlastinile
riului Borysthenes si asa scapa de la pieire. De acolo de unde era ascuns/
trimitind in taina indicatii rudelor si tribului sail, a izbutit sa alunge din p. 583
tribul acesta bunavointa fata de rege (era tribul Belemarnis 88) si, pe linga
el, sa mai <razvrateasca> si alt trib, Pagumanis. 5i stringindu-si oaste, se
aseaza in linie de bataie cu cele loud triburi impotriva lui Tyrah, care avea
86 Kedrenos se refer& la luptele lui Constantin al IX-lea cu turcii selgiucizi, care -;i
incep navalirile in Imperiul bizantin in 1048.
67 Niprul.

66 Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 90 si 160, prefers. forma Biltar sub care apare
numele acestui sef peceneg In unele manuscrise ale lucarii lui Kedrenos.
69 Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 89, prefers forma Belermanis sub care apare numele

acestui trib in alte manuscrise.

www.dacoromanica.ro

strummao sax-az:ma

Z9I

9019103 31 pox AC91 A99 6619)0 1'41 513 A91 )031(19)0 A(91

11911011(0d

-ntf.Incbolvx

pox Sodaz. 01 noy01D9d0v '5on37-19xlcbf pox AR 'nu 102L 101'11 IR3Dkn )0913yx1d31.c.
n9Inlo3 FIR 01 n0193yri0d13z.3nf T1371 AC01 nrtp cblcoo eoo.o.) ?R ldnif 5)0i 4(57o3)o11(1Xx
1o139nkri01R ()1 5(41 Dvdc,9X q)u.noXdp, y(idokiN?R 9 901 nolinoiDlonyc (591n -pox
91R

A(t7X9fdRI3I01R 57)X91 41X1X1c4 1:0X 119 91970


170131(90d
1:0,0.931131
61
4131(19)4
50n37-190AX.013L0 33 MC 13 6(1.13.eX3390d1L
501(071
513 Ak)(7013T1 ALOLCA0 1XTD393 51o1 noictoi nicnorilTdat. 9 33 701 /onoritinkri n0A91(
noa.not. 59d3.t. A91 103X1D70 57099371.002L1013 7013 9C93X201 131(3X 1)013 noa. 7o4393o,
10I3T1 A(91 M91A9A99 611.1170 61Z.G9703RD0d1!. 170x 5101901 Ari )01 lonRkiiaz.? kdoX
4913.A. nolcoo ?R 92A? 5(9 53 91 A011AnCla -170n3cbT101/31: pox 9 n?ri 5g9 U..09931ox3
70d2L.312 '0170 9 33 5kn?l3N 513 Aka. 7o31oD)od Slopkviod) pox 53 590i10y no9.61(3 191
13y19)od 5con9dthoy1th 31 pox 5co3l3d1z.ovol3ri 4k.GX?R3a.c.ct 1,TX 50A3TI0XD01L9 591910
31 01 11o1130 Dot,coo?R 'xrdsylia.00d I709i33oodz1z. ?R pox 5901 5)D190A99 (n1970 olnoi
f8S '17)9(,1..1031. 513 flti.191X1d1W1L 31 k.glkop pox mdstodth r3d1 91np ncol n? 5i/01 517).GX9
nconrind33 901 nodiDL, 13th1i)L1(13 pox 5kJ1 )pxyoaL 4)013)01.D 7iOX 901 9021.101( 5101,
51o1(34) kcbpd.A.3n3 pox 51oXriT11nD .ncopyricod, 01 no?yaz. 119c3 pox 5(1) o13X931z.9
3331)) 01X) 01. 901A30 MT191111.7?Ej 50197) 31 pox 10 A99 46-1-rpo n0rrin.g9H 59m1 7o1(235nod noX)onori '501n3.gthr1321. not T1. not noln 9od1no1( Tchol.t. ()1 d)(319L. 67:/o1o1L
5o1.nz931o1..x3 1)OX IDMIL 501A0R1013T1 901 noll)o 5017Ori9i13nod
5on3rion3 ?R n?
'131(7005970 pox 5pi 5noiRInthpo 5noRocb? 5onrrisfplvocbDf
ncp
59d1L n/onnii3o, o1.311.7031.3 901 'node3 pox 50A3T190110d311. 901. A0d1DL, AflA A37i
pox
2)0
A(ts)
nipopyaL,
pox
3
m113
ncts)
41D011)01(3
c0394b3
'51o11t1X
5103x1X9I3
k
1101 Xvdnj, -1)11ou
'ncolat.p.t.Dodu 101, 102.91,13T1 noxTx? pox 013(1)o-day3 5901
570X:911 5)0dRA19 A3r1 5901 5m1110131331.90d3h '6(od17)nlp mi)onctl. ?R pox 5)0371o3L rdRop
?R
901
pox
ncovolt
5139N111.3
51o1 5I0p0ricod, Dm.cool.
5121 57)17o4vo1(
50931191Ro3z.
5909A3N !pi ncod?cb 9 Xdni, 1701.3f13d93d2D712 59d1L Aoi 61031(19)04 5(n65)0990.71
130 901 A70a3T1 '103)(19)0d 5T)RA01L9 MIAOXR 7137-1 901 590113.1 A(01 11(9X70A117011
not. nkiApiDoarl 'ncompo 1321? ?R '011032390d1L A139ycnx
3R1.71 1/0.09)q9RDOC11
170x
5901 5CIO3A91L901.1.9 .110.G.0311110T191( /4. nn colk.o.nycox o dleop 101,
ICT1 00,3331.771R
ricoolol 'A13111d2L t 57o1r133kr1 col?Xni, '5703X70ririn9 f4. col?xpconiA. 9 5931(19/od
5c? noiroowox 31 FX 5ki 901.9703 57:3CpX 17013X1(33 AOIX)1964 '90713)(911. 1771.t
9 ?R, 5931(19/od 5)?1 579x31112 Son3Thn33
989 V19701 nri 701 milorl9nkri nos, %,odni,
59411. 57)19)01 ATTI 170x A3970X177X31L3 13 /FIR nox.rnii/oll 5701(1311.70 5k1.9Rodit
0110A 901 513 n91po 5oln9lndL9od1.r. pox A73cl1(c9x 901 Lvii nflOXZX 59o1 57:1,n1D9cpx70x
59o1 3g 5)p1n3dD3d11. 5noixfd1q .3417-13:133 mi,mirlfd.A. ?R 59d1L 31 yklokiw n91
13)1d(9A). 51199

31

(1.33

1XJH

)030

id=

S(o

www.dacoromanica.ro

GEORGIOS KEDRENOS

153

-unsprezece. Si dupa ce i-a tinut piept multe ceasuri, coplesit, totusi, de

multimea <adversarilor>, fuge. Ratacind insa prin balti si cautind o scapare,


n-a gasit decit una pentru el si pentru ai sai : refugiul la imparatul romeilor.
De aceea, apropiindu-se de Dorostolon si inchizindu-se intr-o insulita a
fluviului 9 ca sa nu fie victima vreunei manevre ostile el si ai sai (erau ca
la douazeci de mii), da de sure guvernatorului tinutului (era acesta Mihail,
fiul lui Anastasios91) si face cunoscut cine este si de ce nenorociri fugind
a sosit si ca vrea sa treaca de bunavoie in serviciul imparatului 92, fagaduind
ca, daca va fi primit, ii va fi de mare folos in actiunile sale. Si, dupa ce
cele anuntate,
<Mihail> a transmis imparatului mai repede ca gindul
i se da grabnic porunca sa-1 primeasca pe <acest> barbat, impreuna cu cei
ce se aflau cu dinsul si sa le 'procure cele de trebuinta, iar el sa fie trimis cu
cinste la Bizant. Mihail a facut cum i s-a poruncit, iar Kegen, mergind
in capitala si vorbind cu imparatul, a fost primit cu bunavointa si maretie
si,

fagaduind el ca va primi si sfintul botez si ca-i va convinge si pe

oamenii sai s faca acest lucru,/ a fost ridicat la demnitatea de patriciu si a p. 584
capatat trei fortarete din cele ridicate pe malurile Istrului 93 si mai multe
stadii de pamint si a fost trecut de-acum inainte printre prietenii si aliatii

romeilor ; mai important e insa faptul ca a primit dupa cum fagaduise


sfintul botez el si oamenii lui, fiind trimis un anume Eftimie, calugar cucernic, sa savirseasca dumnezeiasca cufundare in fluviul Istru si sa."-i faca pe

toti partasi la sfintul botez ".


Fiind in siguranta si la adapost de atacuri neasteptate, <Kegen > si-a
indreptat gindul spre razbunare asupra dusmanului <sau> si, trecind Istrul
,cind cu o mie, cind cu cloud mii de <oameni> si iarasi, ba cu mai multi, ba
.cu mai putini, si napustindu-se pe neasteptate a pagubit si a vatamat cumplit

pe pecenegii lui Tyrah, omorind pe barbatii intilniti, iar pe femei si pe


copii robindu-i si vinzindu-i romeilor. Tyrah, neputind sa mai sufere aceste
atacuri pe furis ale lui Kegen, trimite soli la imparat ca sa-i spuna ca marele
Imparat, care are incheiate tratate cu neamul pecenegilor, nu trebuia sa-1
primeasca in nici un caz pe un razvratit impotriva lor, iar daca 1-a primit,
trebuie sa-1 opreasca sa mai treaca fluviul si sa-i pagubeasca pe cei cu care
el a incheiat tratate. Asa dar, sau sa fie impiedicat Kegen de a mai face
asemenea lucruri, sau sa nu se mai bucure de nici un ajutor, sau sa stie

imparatul ca atrage un razboi foarte greu impotriva sa si a tarii sale. Acestea


au fost cele transmise de Tyrah/ ; iar imparatul, primind mesajul, si-a batut p. 585
joc de cele transmise : oare din pricina amenintarilor pecenegilor se va
face el tradatorul celui ce s-a refugiat la dinsul si-1 va opri sa nu faca rau
90 Insula a fost identificatA la un moment dat de P. Diaconu cu cea de la Pacuiul lui
Soare. Identificarea a fost impartAsitA si de N. A. Oikonomides, Recherches sur l'histoire du
Bas-Danube aux X-eXI-e siecles, Revue des dtudes sud-est europAennes", III, 1965, 1-2,
p. 78. Ulterior, P. Diaconu a revenit la opinia mai veche a lui C. Bratescu, Pecenegii. Pagini
de istorie medievald : sec. XI, Analele Dobrogei", V VI, 1924, p. 146, n. 1, potrivit careia
este vorba de regiunea uscata din Balta Ialomitei, cf. P. Diaconu, Les Petchinegues, p. 57, n. 161.
92 Despre Mihail, fiul lui Anastasie, strateg at Paristrionului, vezi N. Banescu, Les

duches, p. 78-81.
99 Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).
93 In leg .turd cu amplasarea si regimul administrativ-juridic al celor trei fortArete,
situate de unii cercetatori In nordul Dobrogei, de altii in regiunea Silistrei, vezi P. Diaconu,
Les Petchinegues, p. 58 cu intreaga bibliografie a problemei.
" Cf. Wager, Regesten, 888, 889.

www.dacoromanica.ro

fig=

611.11D1LOCID

srusraucaa

d X 77160 6(91 da.D1d)ou 6033 91L '6(93Y 113 TR pox Soda 691977 691 Ati..69A3N 413=1331x3
613111oynth 5o47dx1D 5701 570,619 601 9071701031 5113213 U.332.3 7073drEj '51717)692 --rboddl
Atk '6139 7062 170X 931)? Amt 6C9X1.1.63 6(017071.A.701 77637193171331X3 7061 699 5101970
197071

(0),(313 19 5101 5177x1061177ll 6111.1 901 norbolou, .611:77.d7p12 311713313 TE. pox 513d1p1d1
449177x3 911L?X If. 57711 613)(31.77(3771L. 601 nodi,DI vox 590n371c9d131t. 6139,((0X7013 5901
52ox)261)i.xli 67od3= 6(0169x11..677a.z.3 6c03-xlodoLf,2 6(01 (10197) 6(03d99d= 9 "XTdni,
36177=3o77X3 1)ox o1.3)3Ad(0 pox 601177G, 013X90(. 613d/0)(70170X 691 7o4c07113X kRIA. 32

50.i 5k61d(0=061.gcb 50(.D90,1ky

577dc,9

pox

nol

506(07113X

5019o1D1=3 not. 410310.

50169
50713619 A39931\313 57711...xd77ic10 u'59y0 5(1) vo1Dndx0=.7?
k.G(01( 170A 16X371 70X33177X31A3L 6c03Xk3t. 53 5o.1Dd 491 9T110101L A 50(93031 690 ynd) 50.x77
5k97o930yoX0 506371pSdod2 51033210
613)(61.1313 012190. 9 Ledni, 1063317713 691
131.3

601 '701(963x0.1177

(J191,, AO 701371 A(9167071 6(91 '6(0x7761)177ll '6(0169 5c9 '013.1.3y3 y1X 6(-02107 ox7Oo,x9
'A(919 170X 53 6111 A10170d3IL '0139d31 X d13 MO 177X 107d)72 A(9)1 701 '701.6013111703701L 7177d.A.33 59d= 691 ?ylmoij 013y131D3 613.0.0d v6311932 Oki -61LI93X771 9 33 myR,Rkri
701.7071
.d 98S 701 7717771711126.1 5906.4x610 (1)1 1x603 777d3y6 5c03y931.(10A 13c)30di1 Act) 33 50611.61D3.9amm
5odi.9I.1lo7.1 o (5k13610107, 5721. 5)ox16023x)ow 119dAy13 '513717)692 113 ?E. lvx 59d3L

601310977a 69X776oN 691 1069713.10;


77d13X Dov:/xithlo 177X 7776kg(063

5703th0lyn0g 61.1 6(f.x1tholyrioa 13 7D1Oth1L


ylf..)oXiN pox (-))J. 1:1.6313}1 pox 6(019)o,i,371 59dai.
5901 570xr611)oll 110#D)0936(0).7012 6(2 )p.xx 01. 69x1,(79rd 6(016109kiou. 70r1lz1..3=3
SGL1

6(0167731 6369 '6(063710631 6c?lij77()otop 9 .A.3).1 50.63


63 5101 510d.w177u.9 cpa/39323=01.)oda,0 pox 60(.1977xmvx
1777(

57ox13or1cod 57o.k.Loyloal
no29cb3 90 706x171
590/ 5)oxlom)i.ril '13349y3 01 51019 dX).A. 707I lb, 601 9071701031 1307ost7712 610360.66:1
/1/4coci7 1Dn0d93 60.xy031 pox (10620 pox 6(01 X3 5011,(371 6(0637'1077rt3x9n77177x 6c011071031
6c2 3290 At.!..0X70 A0X93 '31031(01L pox 6k23A77 6(91 6(0190101 51069T1nodocb713 50996
1313113193 6tf.X701)(10X 6103#1012 '77990X3 pox 0166yyT3177 50311977x3 577d3T1G. 6.360670
5793,

6T313

7o1r./.71

k.gtpo.f.
dx 57061 A01.901

5k9A.33{

7713

50A11 noyorioaApo

pox 69d177x

tp.111..3

310L0 170X (07113f 1n 1)0X


(b19A 17D1A0311 510013L70A7p 1XX 5601. 59037719d 5716906x9 pox 5/0191333 59cht.
57019779o1 po.01;132,2,),onodlo=116)? '5)oppldral dlood= poineatt 5101 510d#X3 10 ?E. Af).i
677130 3 (13X MD 531.63Axn(31x3 110x Sodal. 601 60713x9= 5316779771,(73303177 5316771f176 Tz.
ca.to 591.970 31. 9
d X7() 1X/X IL 531A70 10 531,60Xd39 pox 91 69=70y 50#ky= 5no1c703
09
01.70d 571216r31 91?.. Mak
.61Dn03d13X.A..? 9 971 620 5L1.A3133I 3A(19 d 3(13X pox 1-1.21R d
0100 69 17)70 3A.3y3 TE. pox foopilocho= 6c0dlodd77d 671
no
33 69101 67799oX3
L8S 5(.? 113 ri13X AM 50 501A9 133 601 9 Ald) 07200 110A1311C 11.9 AIL X1 70 60t.1 AOHd3X 3A1X Al
60132

d311.9 50637.19.6,631 9

f10 170110693 0319

110613

5101

510413

41x.o.9.2011.#1313

cloref. chpl 512.Gdyvo.G, 5rtozcox &wit; 13d)o3.r, 177x ..)7-3,L.xwo-1-11 oinoi


X20 13x923 '6(07771md /pyylp 69x1ch77ddlod 91 601d3 pox 60109n77

Te 5101 610(10Xd77

01337106.3 pox

norrl

5'1n7071e0d

77677

601 501(ka.od3rIG. '

17791023xD7712 5(101901 63 51103, 51o71tpd3

60,000T1

A37-1

Stu. 5773677ksuloa

0 A2 d)T1(19 d?
197712331 pox

I'

-963

vo560

rtoX)orep D093x1oiwx1.3 pox 5n0d9cb 5101910 170613.6131.3 171.69393 dlp X90 -(.(.71t1d7023
601 691 9=70 M01 A(0190101 13.601-191122 139I,c.32 ?g,
13)cuplod pox no177d10 59dar.
31 5901
imx
77yx77
5(10Xdfil0
59d=
701060313 'IAA?). A13)1V.LO.C,70X 6(0197011.712 -

www.dacoromanica.ro

GEORGPOS KEDREN1OS

155

,celor care i-au facut rau ? Iar pe soli i-a trimis Inapoi, fara ca ei sa fi obtinut

ceva. Si trimite scrisori catre Mihail, guvernatorul oraselor paristriene si


-catre insusi Kegen, <poruncindu-le> s5. pazeasca cu strasnicie malurile
fluviului. Iar daca vreo armata puternica s-ar apropia, sag vesteasca prin
scrisori, pentru ca, trimitindu-se si din tagmele apusene citeva, impreuna
cu ei sa-i Impiedice pe pecenegi sa tread fluviul. A trimis si o suta de trireme, poruncindu-le sa navigheze de-a lungul Istrului si sa incerce sa-i
impiedice pe pecenegi sa-1 traverseze. Cind solii s-au intors fara rezultat,
Tyrah s-a suparat si s-a miniat si dorea sa vina cit mai repede iarna. Sfirsindu-se acum toamna si incepind iarna, cind soarele era in zodia Capricornului, un vint din nord batu tare, incit fluviul a inghetat ping la cincisprezece coti adincime. Cum lipsea orice fel de paza, Tyrah, bucurindu-se de
libertatea de actiune pe care o dorise, trece Istrul cu toti pecenegii, care
opt sute de mii si se instaleaza in tinutul de
dupa cum se spune
erau
dincoace de fluviu, pustiind si nimicind tot ce intilnea in cale 95. S-au trimis

deci scrisori catre imparat, cerindu-i-se ajutor cit mai grabnic. Iar acesta,
fara s mai citeasca toate scrisorile, scrie ducelui de Adrianopol/(acesta P. 586
era Constantin Arianites, magistrul), ca sa ia fortele macedonene, ca si
lui Vasile Monachos, ducele Bulgariei, ca sa-si ia trupele bulgare 9B si s vina

sa se uneasca cu Mihail si cu Kegen si impreuna cu ei sa lupte impotriva


pecenegilor. Procedind asa dar dupa porunca imparateasca, ei s-au adunat
la un loc, iar Kegen lua falangele romeilor si isi aseza tabara sub cerul

liber si, atacind in fiecare zi pe neasteptate, nu putina vatamare facea

pecenegilor. Acestia, odata cu trecerea fluviului, gasisera mare belsug de


vite si de yin si de bauturi preparate din miere, de care nici nu auzisera
vreodata si, cum se tot imbuibau fara nici un fel de m5.sura cu asemenea
lucruri, o boala de pintece ii apuca de piereau, zilnic, multimi nenumarate.
Aflind de acestea printr-un dezertor si socotind ca acum este momentul
potrivit pentru a navali asupra dusmanilor, cind sint coplesiti si de iarna
si de boala, Kegen, convingind si pe romei care sovaiau si se temeau sa
lupte impotriva unei multimi atit de uriase, se arunca asupra dusmanilor.
Tar acestia, ingroziti de venirea for rapids si temindu-se sa dea piept cu ei,
isi arunca armele si insusi Tyrah si toate capeteniile si restul multimii se
predau. Iar Kegen ii sfatuia <pe romei> si se ruga staruitor <de ei> sa-i
-ucida pe toti, de-a valma. Spunea si un proverb barbar, dar plin de noima,
,ca trebuie sa omori sarpele cit e Inca iarna,/ cind nu poate sa-si miste coada ;
caci, incalzit de soare, ne va aduce <zicea> osteneli si griji. Acest lucru nu
li se parea bun comandantilor romeilor, ci socoteau cal e fapta barbara si
nelegiuita si nevrednica de blindetea romeica. Mai folositor deci socoteau
sad risipeasca pe acestia prin cimpiile pustii ale Bulgariei, sa-i aseze pe unii

intr-o parte, pe altii in alts parte si sa le impuna dari ; caci dajdia de la


asemenea oameni nu avea sa fie putina ; iar daca imparatul avea sa aiba
nevoie si de armata impotriva turcilor si impotriva altor semintii de alt
95 Cf. pentru aceasta campanie P. Diaconu, Les Petchenegues, p. 62-65. Alte izvoare :
Attaliates, Bonn, p. 30 ; Kekaumenos, ed. G. G. Litavrin, p. 150-151.
96 Despre Vasile Monachos, ducele Bulgariei (1048-1053) vezi N. Banescu, Les duches,
p. 139-141. Dupa cum aratt N. Banescu, op. cit., prin macedoneni" si bulgari" sint desemnate trupele din tema Bulgariei si cele din tema Macedoniei, nu etnia ostenilor.

www.dacoromanica.ro

p. 587

156

GEOCELGIVIS CEDEENUS

no)Aclv ol3v 26yow (5.0iVTWV evixyriv

41

Ti;iv `Pcop.aiwv yv61.01. xca 6 [Liv Keyivlc

6aouc gAcci3e

Tlcriv

et)yptccc, 7T) 31v Wv Cerryllor6)olxe, To OS Tcci.vTocc ducoacpciEcq 67cev6o-()Naas, TOGS SE Tc7.)v IlccrLvecxo.ro 1.7.upLc'cacc; 6 vijc BouXyccpiocc notpcc-

XcicPeov

Ccpxo3v BacriAeLog 6 Movccx6c iyxo47.8pUi6 &v& Te Trig naLci8ccg Ti);

Icep8r.x.?jg, Tijc Ncacroti xoci EirrcuTi)tou 8Locancipac Tacv-rocc xcci racy 67r)tov

Capa6tLevoc && TO etvempolAiuTov. 6 8i Tupecx xcci Gov ccUTii) &vapic ixotTOIr


Kat Tecraotp&xovToc alyovTa7. etc Tip, PocatAkce o cpaocpp6vo4 oi5Toc ano8sEdy.evo;
xcci (3oc7cTicro4 xoci tivriaTotc gtd.ycccroo inecpac iv einrccB.Eicac xaTeixev.

34
i L, P 741

'Ev iSay Si T& o-Tpout-ei.y.ocTo: eic ails Tcept TLv Boccralmov ilaxo)oUvTc>
ixo-TpaTeicev, IlaTtvcixoL ecvc41.4 Kop.civoLc T 'A8pLavou7c6XeL LT.:7'1)4ov, 6pyt.C6tievol. 8Lec TO nape( Tot; Bpuevviou &vcapeOiivo:i -mac auTwv. nup8cv otiv UcpcitincvTic -froUdc Troy ixetcre obow.CcTo3v xaTi7cpriaccv, xca [7,78iv arct.ov Vryou 7senpocx6-rEc 67ciaTpe4)ccv.

www.dacoromanica.ro

GraRGros KEDRENOS

157

neam, sa inroleze dintre dinsii 97. Dupa ce s-au rostit multe vorbe, invinse

parerea romeilor. Si Kegen pe citi i-a luat in robie, afara de cei pe care
i-a vindut, i-a omorit pe toti si s-a intors acasa. Iar pe zecile de mii de pece-

negi luindu-i ducele Bulgariei, Vasile Monachos, ii aseza prin cimpiile de ling5.

Sardica, Naissos si Eutzapelon 98, imprastiindu-i pe toti si luindu-le toate


armele ca sa nu unelteasca. Iar Tyrah si impreuna cu el o suta patruzeci de
barbati sint dusi la imparat ; acesta primindu-i cu bunavointa si botezindu-i si inaltindu-i la mari demnitati, i-a tinut intr-o viata placuta. 99.
34
1078. 0 incursiune pecenego-cumand in Imperiul bizantin

Pe cind armatele erau ocupate cu expeditia impotriva lui Basilakios 100, pecenegii impreund cu cumanii nav5.1ird asupra Adrianopolului, ml-

niati pentru uciderea unora dintre ei de Bryennios 101. Punind deci foc,
incendiary multe din locuintele de acolo si, fara sa face nimic vrednic de
amintit, s-au inapoiat 102.

97 In realitate, blindetea bizantinilor, la care face aluzie Kedrenos era, asa cum reiese
din chiar cuvintele sale, efectul unui calcul politic. Caracterizarea facut& cimpiilor Bulgariei"

de scriitor, ca fiMd pustii, trebuie primal cu rezerve. Ca intotdeauna in asemenea cazuri,


cind este vorba de colonizari de barbari, scriitorul cauta s& nu pomeneasca de inconvenien-

tele ce decurgeau din aceasta politic& demografica pentru ceilalti locuitori ai imperiului. Realitatea apare mai clar la Attaliates, Bonn, p. 204 si urm. care vorbeste despre felul de viata
scitic" al pecenegilor si despre nenorocirile pe care aveau s& le indure din partea for localnicii.
98 Sardica Sofia, Naissos Nis, Eutzapelon = Ov6epolje, cf. N. Banescu, Les duchds,
p. 128.

99 Cf. Dolger, Regesten, 890. Dupa marturia cronicarului, din paginile urmatoare, se

vede c& Kegen a avut dreptate. Trimisi in Bitinia pentru a lupta cu turcii selgiucizi, pece-

negii lui Tyrah se razvratesc inapoindu-se in Europa $i, dupa ce ocup5. Preslavul Mare, se
angajeaz& intr-un razboi de lung& durat& cu bizantinii. Acestia vor fi infrinti de trei ori.
Pacea se incheie in 1053, in conditii relativ grele pentru imperiu, cf. DOlger, Regesten,
909 ; P. Diaconu, Les Petchenigues,

p. 77-78.

100 Nichifor Basilakios se revoltase in 1078, la inceputul domniei lui Nichifor Botaniates

(1078-1081), proclamindu-se imparat. Este infrint de Alexie Comnenul, pe atunci numai


general, viitorul imparat Alexie I (1081-1118). Basilakios fusese duce de Dyrrhachium, inlocuind in acest post pe Nichifor Bryennios, dup'd ce si acesta se azvratise, cf. Brehier, Vie
et mort de Byzance, p. 236.
101 Nichifor Bryennios, cel mai bun general bizantin din vremea lui Mihail al VII-lea
Ducas Parapinakes (1071-1078), persecutat de logothetul Nicephoritzes, se revolt& gi e
proclamat imparat la 3 octombrie 1077, la Traianopolis. Rascoala sa este infrint' de Alexie
Comnenul, dar beneficiarul victoriei va fi Nichifor al III-lea Botaniates, alt general razvratit,
care determin5 pe Mihail al VII-lea s& abdice si domneste intre 1078 si 1081, cf. Brehier,
op. cit., p. 235-236.
102 Cf. Attaliates, Bonn, p. 301 ; P. Diaconu, op. cit., p. 110 111. Avem aici prima
mentiune a prezentei cumanilor in sudul Dural-H.

www.dacoromanica.ro

II,

P. 741

NIKOAAOE 0 KATAZKEHENOE

BIOS KAI HOAITEIA KAI MEPIKH OATMATON AMPHEIE TOT OEIOT


HATPOE HMCIN KTPIAAOT TOT (DIAES)TOT ZTITPAOEIE HAPA TOT
OEIOT NIKOAAOT TOT KATAEKEHENOT

p. 63

TLYM,

110av stne 6-n 'A7r-hAaolliv 7COTE eIc Tet 'nap& AcivouPt.v cppooptax St&
npocwccretocv. Kai rivoaccvTec ccirri]v imea-cpicpop.ev otxoc8e.

www.dacoromanica.ro

NIKOLAOS KATASKEPENOS

Se stiu foarte putine lucruri despre viata si activitatea acestui scriitor bizantin.
Nascut catre sfirsitul secolului al XI-lea, a trait, ca monah, intr-o man&stire din Tracia,
in preajma orasului Derkos, ctitorie a familiei sfintului Chiril din Phi lea. A fost unul
dintre apropiatii lui Chiril. In 1110 s-a ingrijit de inmormintarea sfintului si mai tirziu
a redactat o Via fa a acestuia. A scris si alte opere teologice, pubicate numai In parte.

Au ramas de la el si unele scrisori. Cind imparatul Manuel I Comnenul construieste


manastirea Katask6pe, pe malul Bosforului si adun& intr-insa pe citiva dintre cei mai
alesi reprezentairti ai monahismului vremii, Nikolaos intra si el in acest grup. De la
manastire vine si numele Kataskepenos pe care 1-a adoptat, potrivit obiceiului calugarilor bizantini. Nu se cunoaste anul mortii sale.
Interesanta ca izvor istoric este, dintre operele lui Nikolaos Kataskepenos, Virgo'
sfintului Chiril din Phi lea. Chiril din Phi lea (Phileotul) a fost una dintre personalitatile
de frunte ale monahismului bizantin din secolele XIXII. S-a nascut In 1015 la Phi lea,
In Tracia rasariteana.. S-a casatorit in 1035. Intre 1042-1045 a lucrat pc o corabie.
Prin 1051-1056 se retrage in manasirea ctitorita de familia sa. S-a bucurat de reputatia unui sfint si a fost vizitat si consultat in probleme spirituale de personalitati
ilustre, printre care imparatul Alexie I Comnenul insusi. A murit la 2 decembrie 1110.
Apartinind unui contemporan al sfintului Chiril, Viafa lui Chiril din Phi lea cuprinde pretioase informatii relative la situatii si evenimente istorice din secolele XI
XII, Ne intereseaza. Indeosebi cele care privesc legaturile Imperiului bizantin cu tinuturile noastre, pe Dunare, precum si cele referitoare la pecenegi, popor care s-a instalat
In nordul Dunarii, pe teritoriul de azi al Romaniei, de unde a invadat in repetate rindun Bizantul.
Edifie folositct : La vie de Saint Cyrille le Philiote, nzoine byzantin (t 1110)
Introduction, texte critique, traduction et notes par Etienne Sargologos, F.S.C., Subsidia Hagiographica, 39", Bruxelles, 1964.

VIATA $1 FAPTELE $1 POVESTIREA UNOR MINUNI


ALE SFINTULUI PARINTELUI NOSTRU
CHIRIL DIN PHILEA SCRISA
DE SFINTUL NIKOLAOS KATASKEPENOS
1

1031 1043. Sfintul Chiril din Philea caleitorege ca marinar la cetafile de pe malul Dundrii

5, 9. 5i a mai spus 1 : Am plecat odata spre cetatile de la Dunare,

pentru o afacere. Si ducind-o la capat, ne-am intors acasa" 2.

1 Este vorba de sfintul Chiril din Philea.


2 Pasajul dovedeste existenta unei vieti comerciale in asezarile de la Dunarea de Jos
in strinsa legatura cu Bizantul. In concordanta cu marturiile arheologice, scurta tire din
acest text dovedeste ca In perioada la care el se refer& invaziile pecenege inceteaza temporar.
Cf. in acest sens P. Diaconu, Les Petchinggues, p. 50 51 ; I. Barnea, DID, III, p. 125. Folosirea

expresiei cetatile de linga Dunare" si nu a obisnuitului cetatile paristriene" poate indica,


dupa I. Barnea, DID, III, p. 95, influenta populatiei locale romanesti, care numea fluviul
Dunarea si nu Istru. Pasajul a fost semnalat in istoriografia noastra, pentru prima data
de G. I. Bratianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Alba, Bucuresti, 1935, p. 23 ; vezi si H.
Mihaescu, Revue des etudes sud-est europeennes", I, 1963, 3-4, p. 348; P. S. Nasturel,
In aceeasi revista, IV, 1966, 3-4, p. 653.

www.dacoromanica.ro

p. 63

NMC'HOLA:US CATASCEPENUS

160

p. 106

22,1. 'Drive To 86 TLC, aNC7P) E7CLapop,i) xaTec TO 0.paxi.1.)ov likpoc. Kai. nciv-rmy
Tag clopouptocg 7t pocspeurSsnow Stoic TOY (porky carritiv, TrioGaicpuye xoct 6 Ocprialc

p. 107 MaTaatog [Levi Tc7.)v auv ccSeAcpc7.)v aUTo5 etc TO cppoopcov Aipxou. CO Si 6acoc
ocUTc'eSeXcpoc ccOTo5 SLa Tip) Toy 7-rX-haouc 6xXlacv o x ho-Ocricre auvecoeX4ei.v,
&AX'etc iplim.x6Tepov TO7rov Tilc Xi.p.vr]c ecteX.V.ov xal etc i'Ac4 1.c.cxpecv xcia61371v
ing&t.t.evoc ixeto-e V, EWC, oiS 6 0e6c TO) ,9.e.rda-rou4 ixeivou; ik9.poO; ix
T-4c xd.Ipac circl)Acco-ev.

p. 127

29,1. "OTe Si TO Tiiiv Exun.)v

(.1.u6ocpc&rocTov yivoq

lEijAae 7C0Cyynii Argov

T4)v SUo-cv, gRaccae xoct ElExp6 Toy .apaxc'pou tkipouc. IlcivTcov Si xocToccpeuyOvTwy

g v Tag cppouptocc Sca TOv Ent xeitLevov xtv&uvov, oox hakAlsev 6 Ocrcoc St& 'ry
13-,Oolacv cirreAD-eiv iv Ti.;) oppoupty Agpxou <... >.

p. 135

29,11. 'HY 8i T(.7.) TO-re xoct 6 Tgiv Exu0-cliv CapOpyroc xectlaw ixeZvoc
Oeo5130710-eia xoci Tn TOu xpaTo5vToc auvepyta etc yaAivrJv lie-rocr3Alaetc<

To5

... >.

p. 230

47,7. El. OtA-hacc) XocrcOv v.v.ntkove5aw.

OUC,

SLa Trijc

oacipou aou ScSaxiic ix

Trecacliv yXcaaaiiiv 7Cpoaiga4 XpcaTc.7.) sLat Toy aytou (3curTtap.cc-roc, irccAettlJec

8tlyoUp..evov 6 xpOvoc, xoct I.L5AXov Tok IxUaac- AUxouc yap 6vTac rco-rk, vp
TOL Oeo5 auvep-ria xat xcipcTc ataa-riTik xat voiXic XOCTCCTp07t0)0'0412110c 7cp6f3aTa Trerrot-Ixac OcrcavTac xoct T-7) Trotilv-n To5 XpcaTo5 auvlpi.4.-/crac aca Toy
AouTpo5 TIC TraMyyeveo-tac.

www.dacoromanica.ro

NIKOLAOS KATASKEPENOS

161

2
Inainte de anii 1051 1056. In timpul unei invazii pecenege, sfintul Chiril nu se refugiazd in cetatea Derkos, cum au fdcut alji laici Fi cellugari

22, 1. A avut loc o navalire a strainilor 3 asupra regiunii Tracia.

Si cum toti se refugiau in cetati de frica lor, s-a refugiat i ava Matei impreuna cu fratii/sai de calugarie in cetatea Derkos 4. Dar cuviosul frate al
lui 5 n-a vrut s5. mearga impreuna cu ei din pricina c5.-1 supara prezenta
multimii, ci s-a dus intr-un loc mai lin4tit de ling5, lac Si, inaltindu-0 o
coliba in partile acelea ml4tinoase, a ramas acolo pins ce Dumnezeu i-a
izgonit din tars pe acei dumani cu care ne pedepsise.

P. 106
P. 107

3
1064 (sau 1078 - 1081). In timpul unei invazii pecenege, sfintul Chiril refuzd din nou

sd se refugieze in Derkos

p. 127

29, 1. Iar cind neamul preascirnav al scitilor 5 a pornit in masa A.


prade Apusul 7, a ajuns chiar ping In partile Traciei. $i in vreme ce toti
se refugiau in cetati din pricina primejdiei care-i ameninta, cuviosul n-a
vrut sa mearga.' in cetatea Derkos, din pricina multimii <care-1 supara>
<

>.

<Sf. Chiril se retrage la o manastire de linga Bosfor>


4

29 aprilie 1091. Victoria lui Alexie I Comnenul asupra pecenegilor

p. 135

29, 11. Atunci, cu ajutorul lui Dumnezeu i prin impreuna lucrarea


imparatului a fost potolita i bintuirea de nesuportat dezlantuita de sciti
<... > 5.
5
Dupd 1091. Sfintul Chiril a convertit la crestinism pecenegi

47, 7. Daca as vrea, a5adar, s amintesc pe citi i-ai apropiat de Hris- p. 230
tos, prin sfintul botez, folosindu-te de cuvintul tau de invatatura patruns
de intelepciunea lui Dumnezeu, oameni de toate limbile, mi-ar lipsi timpul
sa povestesc. Si mai ales pe sciti 9. Cad, prin impreuna lucrarea i harul lui
Dumnezeu, in chip sensibil i inteligibil, pe ei care erau lupi, transformindu-i,
i-ai facut oi, pe toti i i-ai adaugit turmei lui Hristos, trecindu-i prin baia
na4terii din noum.
a Este vorba de una dintre frecventele nivaliri ale pecenegilor din nordul Dunarii.
4 Cetate din Tracia r5asiteara, intemeiata in 507 de Anastasie I (491-518) ; important
centru strategic si ecleziastic.
6 Adia. Sf. Chiril din Philea, fratele avei Matei-Mihail care fondase mAnastirea.

Scitii = pecenegii, aflati In nordul Dunarii.


9 Apusul = regiunile europene ale Imperiului bizantin.
8 Scitii = pecenegii.

Scitii = pecenegii.
1 Autorul se refer& la convertirea la crestinism a pecenegilor supravietuitori bataliei
de la Lebunion (29 aprilie 1091). Fragmental face parte din conversatia sfintului Chiril cu impasatul Alexie I Comnenul.
23

e. 2278

www.dacoromanica.ro

NEIAOE 0 AO E011 AT PHE

TAEIE TIENT IIATPIAPXIKON OPONSIN

Nriv oiv xaTixit O .8tocppoUpYrroc 0.p6vo; lif.ovaTavTLvoun6Xecac,

Ov

&

col. 1105 TcpwT6x)cryroc 'Avapeiac ivi.apuce Tcp6Toc, intaxonov iv aUTc7.) xccTacyrhcrag Tijc
7r6Amc, gn BuavTiou otia7)c, pipo5 oUx OACyov Tijc EUpionlc, xai TES 'Acriocg,
xa044 E YES 81A6aop.ev, Ta =pi Toy 'AapLaTtxoC3 niXiyoug, Ta Cud) TO 'DaupLxoi3 gwc T-71; nporco*TE8oc, iircou
KCOVaTOLVTLVOUTCOAK, ixilae TE btxpL xaL

Xepac7)voc, xai Xaapia4, )(at roT,Eac, xat XaAata4, xal 'APaayiac, xai
'Il3v/P(v5t xat 'AXcevEccc. xai yap pyrponoAZTat. iv aUTia aTiAAovTat napec To5

nc(TPtc'cPXu 'AXXa xai Tcblaz at napicrTpLot 7c6XiLc

www.dacoromanica.ro

aUTE,)

inT6xeLvTat., VTOL

NIL DOXOPATRIS

Nikolaos pe numele din calugarie Nil


Doxopatris a detinut, in vremea lui
loan al II-lea Comnenul (1118-1143) importante functii in serviciul bisericii. A fost
diacon at Marii Biserici (Sfinta Sofia), notar patriarhal, protoproedru at protosinghe-

lilor si nomophylax al imparatiei romeilor. Se pare ch a intrat in calugarie dup6, moartea

imphratului Ioan ; a ajuns tot atunci la curtea regelui Roger at II-lea at Siciliei. La

cererea acestuia, Nil a alcatuit o lucrare de geografie ecleziastica intitulath in original :


A lui Nil Doxopatris, rinduiala Scaunelor patriarhicesti. Scriere alcaluitd de Nil arhimandritul Doxopatris dupd porunca preanobilului mare rege Roger, despre cele cinci
Scaune patriarhicesti si despre arhiepiscopiile care le sint supuse, si mitropoliile si episcopiile de sub mitropolii si despre enoriile fiecdrui Scaun patriarhicesc si cum si cind
s-a intemeiat fiecare Scaun patriarhicesc si despre rinduiala for ,si despre numele particulare ale fiecdruia si ce loc ocupd. S-a alcaluit in ama 6651, indictiunea 6 (1143). G. Mercati Ii atribuie si o alth lucrare teologic6., despre care se credea ch, a fost scrisa de un loan
Doxopatris si care nu ne intereseaza aici. A mai scris comentarii la operele Sfintului

Atanasie si ale lui Grigore din Nazianz.


Rinduiala lui Nil Doxopatris are si caracterul unei scrieri de polemics anticatolic6.. Autorul se impotriveste pretentiilor papalitatii asupra anumitor regiuni. Apa-

ritia acestei lucrari a fost push. in legatur6, cu politica regelui normand Roger al II-lea

care, nutrind ambitii foarte inalte, ar fi dorit sh se instituie protector al ortodoxiei


pentru a-si asigura sprijinul populatiei grecesti de sub stapinirea sa. Ipoteza nu e lipsitA de verosimilitate.

Rinduiala a fost tradusa si in limba armeana.

Edifie folositd : Migne, Patrologia Graeca, torn. CXXXII, c. 1083 1114.

RiNDUIALA SCAUNELOR PATRIARHICESTI


7143. Orasele paristriene se afld sub obldduirea Patriarhiei din Constantinopol

Acum, asa dar, de Dumnezeu pazitul Scaun al Constantinopolei, pe col.1105


care, primul, 1-a Intemeiat Andrei <apostolul>, intiiul chemat 1, orinduind
acolo episcop al orasului, Inca de pe cind era Byzantion 2, stapineste o
parte nu putina." din Europa si din Asia, dupa cum vom arata mai departe,
tinuturile din jurul Marii Adriatice, cele de la Iliria pima la Propontida,
unde este si Constantinopolul si de acolo 'Ana la Cherson si Chazaria si
Gothia si Chaldeia si Abasgia si Iberia si Alania ; fiindca acolo mitropolitii
sint trimisi de catre patriarh. Dar si toate orasele paristriene 3, adicai cele
1 In rivalitate cu Scaunul papal, care-si intemeia printre altele pretentia la suprematie ecleziastica universa16, pe originile sale apostolice, Constantinopolul a oficializat legenda

intemeierii episcopatului sh.0 de care apostolul Andrei, inaintea celui orinduit de Petri' la
Roma, cf. DOlger, Rom in der Gedankenwelt der Byzantiner. in Byzanz and die europaische
Staatenwelt, Darmstadt, 1964, p. 111 115.
2 Byzantion era numele str5.vechiului oral pe locul caruia s-a ridicat Constantinopolul.
3 Dependenta ecleziastica a oraselor paristriene de patriarhia constantinopolitana a
fost subliniata, pe baza acestui izvor, de G. I. Bratianu, Recherches sur Vicina et Cetalea
Alba, Bucuresti, 1935, p. 29, n. 7 cu indicarea gresita a tomului din Patrologia Graeca unde
se afla pasajul. Greseala s-a perpetuat, trecind la alti istorici care nu au mai consultat
direct izvorul (de pada la Barbu Cimpina, Scrieri istorice, I, Bucuresti, 1973, p. 22, n. 44, care
consider6. ch. Paristrionul fusese transformat intr-un feud ecleziastic). Rinduiala lui Nil
Doxopatris fusese de fapt tradus6, in romaneste inch din 1908 de Constantin Erbiceanu,
Ordinea scaunelor patriarhale de Nil Doxopatri, Biserica ortodox6. roman6.", XXXI,
1907-1908, 11, p. 1220-1231 si 12, p. 1339-1354. N. Iorga, recenzind lucrarea lui
G. Brhtianu, in Revue historique du sud-est europeen", 12, 1935, p. 162, plaseaz6, gresit
informatia in 1243.

www.dacoromanica.ro

164

NILUS DOXOPATRES

at Toi3 AavoupEou 7COTCC(io5, xal at T5I c KarmaSoxiaq 7c6AcK, xat 1/47) T-7)c

'Apilevtac, xal at KuxActSeg vilcro", xai at Amnal 'anacra' at 67c6 %-l)v Pacr"Aetav KGIVCITON'TLVOU7C6AEC4c iroAAoci. Ta.vec oi5aca, xat at p.eyicrTaL Su() Valero",
4) Kpiy xat E5(3ot.a, '67cou i:a Etiptnoc, &XX& xat 41 lleAo7c6vv7)aoc, xal 41 `EXAo'cc
47 -pip Iiimpo; aL-roxkcpaXO; &any cl); 7rposypc'p7). 'AAA& xat etc Ti)v tioycikor
`PcocrEav &7R) Tor) nerrpteepxou Komprocsrrtvou7c6Accog crTkAAE-ra" liyirponoAtvt); .

www.dacoromanica.ro

NIL DOXOPATRIS

165

de pe fluviul Dunarea, i se supun i orwle Capadociei i parti din Armenia


si insulele Ciclade i celelalte toate, cite sint, multe inca, sub imparatia
din Constantinopol i cele doua insule mai maxi, Creta i Eubeea, unde
se afla Eurypos, dar i Peloponezul i Elada, caci Ciprul este autocefal, cum
s-a scris mai sus. Dar i in Marea Rusie se trimite mitropolit de catre patriarhul Constantinopolei.

www.dacoromanica.ro

MIXAHA 0 PATKAZ

BIBAOE XPONIKH
1

Koeixei.vo se xou.po.; 7rEPL setrrepco eopav -r7)g vux-cO4 z6at,c EyEVETO


p. 583
ciaTipoc
ducO ilecny.Ppiac I TrpO4 Scpx-cov rcFcch-ccv Til) yip 7rept.cco--cpcic4)ocvToc., icp ci)
p. 584

[LET
(i.otpOv dcyyDaov-roct 'TOG xoc-racyx6v-rce Tip 1364micov CcTux-hti.ocTcc,
"Apar* A-titaectievot. Tip MeaonoTatLico azpr. MeXt-r-tp-71c, floc-rt.v&xca 8E TOv
'Icrspov stocpecv-rec xoci Tip Mucriav xocx(14 aLoc,D-61.,Levot,. TypLxocTiTa se xat it
aea7r6-rou 111J.Cv 'Per-o5 XpLaTori, r, irpOc AUrxpov
18LoypOccpoc intcr-roAil TO

xat

nE1106,croc TO To7rIppp, Ly-rdcAl TrpOg -rOv pact.Xioc.

p. 604

Aerv.ov sexpe-cr.mly aLx.voc6v


o ae Aoincac oaevOc (IXAou icpp6vv4ev
auxocpavtLx6v, icp'W x&\ Turk sty.w.4 rcpocreape&ov V int Tocroi5Tov, WS xoci.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL GLYCAS

Originar do insula Corfu, cronicarul bizantin Mihail Glycas s-a nascut la o data
necunoscuta in primii treizeci de ani ai secolului al XII-lea si a trait pina catre sfirsitul acestuia. Despre viata sa stim foarte putine lucruri. In 1159 a adresat, din temnita
In care fusese Inchis din motive necutoscute noun, o suplica In versuri, In limba populark imparatului Manuil I Comnenul. Ceva mai tirziu, in 1164, fi trimite aceluiasi o
culegere de proverbe, insotita de un poem. Glycas s-a ocupat si de teologie si de stiinte,
iar spre sfirsitul vietii a intretinut o bogata corespondenta cu diferite personalitati mai

mult sau mai putin importante ale vremii ; intr-insa se oglindesc variatele sale preo-

cupari.
Cea mai importanta lucrare a lui Glycas este insa Cronica sa, care povesteste evenimentele de la facerea lumii pina la moartea lui Alexie I Comnenul (1118). Desi compozitia ei respecta modelul cronografelor bizantine initiate de Malalas, cronica lui Glycas
se distinge totusi prin trasaturi vadit originale : alegerea subiectelor dezvoltate in poves-

tire, interesul pentru unele probleme de teologie si de stiinta", tonul parenetic al

autorului care se adreseaza fiului sau ii sint caracteristice. Limba folosita este accesibill

paturilor largi ale populatiei bizantine. Para s alba o valoare deosebita ca izvor istoric, cronica lui Glycas pune in valoare o informatie relativ bogata, datorata unor

surse pe care, dealtfel, le cunoastem (Skylitzes, Kedrenos, Mihail Psellos, Zonaras, Constantin Manasses).
Intitulata in original Bi.f3Aoc xpoNnxi], cronica lui Glycas a fost editata uneori sub

alt nume decit al adevaratului autor.


Edipe folositei : Michaelis Glycae Annales, recognovit Io. Bekker, Bonn, 1886.

CRONICA
cca 943. Amer, filet emirului din Alep, vine he Roman Lecapenos cu daruri pentru reinnoirea pacii. Teofilact Atenianul, protospatar, e trimis sa inteireascil tratatul. Pecenegii
nord-dunilreni neiveilesc pentru pradd in imperiu

In vremea aceea, pe la al doilea ceas din noapte, s-a pornit o ploaie p. 583
de stele de la miazazi/ spre miazanoapte, facind sa straluceasca intreg pa- p. 584
rnintul ; ea pre veste;ste nenorocirile care napadesc, dupa putina vreme, tara
romeilor : arabii devasteaza Mesopotamia pina la Melitene, pecenegii trec
Istrul si bintuie Mysia. Atunci i se trimite imparatului 1 si scrisoarea scrisa
de Domnul nostru Iisus Hristos cu mina sa si trimisa toparhului Abgar 2.
2
1065. Niiveilirea uzilor in Imperiul bizantin, in zilele imparatului Constantin al X-lea
Ducas. In pofida slabei pregritiri militare a bizantinilor, uzii sint nimiciji, prin grija lui
Dumnezeu, de foame Si de ciumd

Iar Ducas 3 nu se ingrijea de nimic altceva decit de cuvintarile secre- p. 604


tarilor, ale avocatilor si ale delatorilor, pentru care lucru si cu judecatile
1 Roman I Lecapenos (920 944).
2 Glycas confunda doua evenimente legendare aducerea de la Edessa a icoanei cu
chipul autentic" al lui Hristos (celebrul mandilion") si aducerea unei scrisori care ar fi fost
adresata de Hristos regelui Abgar. Mandilionul a fost adus in Constantinopol In anul 943,
In urma expeditiei victorioase a lui loan Kurkuas in Asia Mica.
3 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).

www.dacoromanica.ro

MICHAEL GLIVA

166

P. 605 a61-o66 'sok aTpounerrecc TdC crrpcmconxec XCETCCXettina I xca X6you 8txcev6cok
Aw7C= 8e6eaeta, 8 NI scat Tok To6pxou; ilpiatcre xccric, `Pcop.ocicov xcopeiv xcat
echtlig TOC ixeivcov XygeaDta. xoci Tec [Ay xce-rec Tiro OcvaToXi)v ofi-mq axe, xcerck
8k y TifjV 8U6LV e'.9-voc Ogtx Ov (Zx6.04ca 8E okoL) xoct TWV HoCTLVOCXCliv OE

e6yevkarepoL TOv "Irrpov 8courepcuAcravTe,

c'ocrei

lioptecaeq E', XCCTcc8pol.cir 8-rt.

no),Xiiv Tc7)v `Pcop.txicov irceiXouv. vccv,9dcvet, 'mina 6 Pacrae6q, scat otcc cpaoxp111.1CCTO6

HCC/

1.6v 430XOV 7COLVTOc 7TpOTC[1.61V, xeorreil&ev

!alai

cr-cpwrOv CcEL6Aoy0V

gXO3V, gkpxeroct. etc Xotpocicixxoug, ReaskocuToii cptpcov o6xi. rasiouc

pv' aTpcc-

TILTOCq. 70 r/ xeXe6aeL cc6Toi; vlaTeEccc xoci. 7Cp06EUXCac XCCI ALTOCVeicaq npOg .8.e6v

7c&VTec ixpijacevTo, 4'4) xcxl. Reeo6 7coA6 6 T6Sv Pacppecpwv (1.7)VUeTocL OXe.apoc,
Ao.p.c.) xoci Atp.c7.) Ostcf npotilaeicf XCCTspyoccraivTcov ocirr6V. TCC5Toc 8e ouv6f31
g.ro4 gXTOV TO5 KawcrrocvTEvou 13am.Xe6ovToc.

www.dacoromanica.ro

MIHAIL GL' CAS

169

intr-atit se indeletnicea incit pins si soldatii isi paraseau exercitiile militare/


ca sa invete cuvintari avocatesti. Acest f apt a indemnat si pe turci sa por- p. 605
neasca impotriva romeilor si sa pustiasca fara teams tinuturile acestora.

Aceasta era deci situatia in partile rasaritene, iar in apus neamul uzilor
(sciti erau acestia) impreuna cu cei de neam mai bun dintre pecenegi, trecind Istrul in numar de vreo ,case sute de mii, amenintau pe romei cu o
navalire cum nu se poate mai mare. imparatul afla de acestea si, ca un

avar ce era, iubitor mai mult decit de orice de bani si nedispunind din aceasta

cauza de o armata cit de cit importanta, se duce la Choirobakhoi, luind cu


sine nu mai mult de 150 de soldati. Numai Ca din porunca lui toata lumea
se indeletnicea cu posturi si rugaciuni si cintari lui Dumnezeu, drept care
si nu dupa multa vreme se vesteste distrugerea barbarilor, nimiciti de
foamete si de ciuma, din dumnezeiasca purtare de grija. Acestea s-au intimplat in anul al saselea al domniei lui Constantin 4.

4 Cf. Attaliates, Bonn, p. 85 ; Zonaras, Bonn, III, p. 678-679 ; Skylitzes, ed. Tsolakis,

p. 113-116.

www.dacoromanica.ro

MANOTHA 0 ETPABOPEIMANOE

A01'01; TOT MANOTHA TOT ITPABONIMANOT HPOE TON BAEINEA


AAEZ-HON TON KOMNHNON

p. 189
1. 245w

'MX& Katcrapt.

2v 4i]

Te xaTaaxecnc TE;iv 7cpayp.a-aov iyiveTo T'ijc apyy,;

nap& TOv vOtLov, otv.ac, xca TO,/ Opxov TOv n&Tptov xai T71c aOT-7ic aOTE): PacrtAziac
xat Nepeov xexX7)pov6p.xr)e. 'An'L<eivou ye [lip -;) Pwp.atcbv eipki As AlBliTcoc
c

dcpaptivl vosetv xat 8Eappei.v xat mut& 'roc

f. 246

cp0tv&& v060i3vTac xaTa p..txpOv


i 1.1.apaLvolAv7) xat Unocp0-Evouo-a, a.Tre'stv-rwv 1)87) yup.vcoDzicra npayp.aTwv,
ig Ovotia tL6vov OvrceTeAeUTyrev. 'Acria ti.iv yap xat Au Pt1 nacra, (14 ..;) xaa'
4.Eic D'o'cAacycra dc.re dIxeavog 8ca Te6v l'aetpcov slapdcXXoucra ?cep?. TO BE

apoptet, xat anoT6i.oeTaL, TW -hrcetpco


To6T(...), .76 [Lb TG TcaAaL, TO 86 -a irnoricoc xat OAoxXl'ipwc, UnO Tag PapPripoLq yeycivaTov. EUpWrnIc 86, i) XEZTCCL
1.)6 i10 EUttA/UtiCp T73c iXeCYic, Tpt-rip n p,ol:pccv Ti"lc Eup:rco'caric yi5c Tcci.yrrp apLDP. 190

cloticrtv 06 ympyacpot, TCEptaame-ro EI.Ev oo Ppax6 TL T),c OAlc 7CoAXocrnw.6pLov I


xat TOUTOU 8E 0r o' 67cer.xov at 7c6Xetc Tayap gct)TeLxiliv Xeta xed-7w.epLv-1) Toic
Anov aLap,kvTec, 'Dauptoug
TCOXE[LiOK ,`..ntixeLTo. Opayyot N.EV 7ropap.Ov .TOv

xal '1-17capc;STac xaTkazov. 'Axapvavaq iirOpaouv. Oecracaok 6X.rgovTo-

www.dacoromanica.ro

TOLS

MANUEL STRABOROMANOS

Manuel Straboromanos este un scriitor bizantin de importanta.redusa, descopeiit


de curind de cercetatorul francez Paul Gautier, care i-a evocat via %a i i-a editat opera
pastrata, in codicele Coislinianus 136, f. 243 249v, de la Biblioteca nationala, din Paris.
Nascut in 1070 intr-o familie de rang relativ inalt, dar saracita, Manuel e nevoit

sa incerce a impaca aspiratiile sale literare cu indatoririle unei cariere publice de pe


urma careia sa-si poata cistiga existen %a. A intrat in garda palatina a lui Alexie I
Comncnul (1081-1118), ajungind mare eteriarh.
Opera pastrata a lui Manuel Straboromanos este compusa din : doul discursuri
adresate lui Alexie I Comnenul, un discurs funebru in amintirea protostratorului Mihail
Ducas si unele poezii. Talentul sau poetic a fost apreciat in chip favorabil de Teodor
Prodromos care-1 pomeneste intr-una din poemele sale.
Aluziile la evenimente istorice care ne-au determinat sa includem un fragment
din opera lui Manuel in acest volum sint interesante mai curind pentru cunoasterea
felului in care aceste evenimente s-au reflectat in constiinta contemporanilor decit pentru

informatia istorica pe care ne-o transmit.


Edilie folosita : Paul Gautier, Le dossier d'un haul fonctionnaire d'Alexios I-er
Comnene, Manuel Straboromanos, F^vue des etudes byzantines", XXIII, 1965, p. 168
204.

CUVINTAREA LUI MANUEL STRABOROMANOS CATRE


IMPARATUL ALEXIE COMNENUL
Dupe 1103. Alexie I Comnenul restaureazd imperiul aflat intr-o stare jalnicd, de deeddere. intre allele el elibereazd, teritoriile ocupate de pecenegi ci cumani

Dar Cezar a dobindit, cred, puterea suprema in stat prin incal-

p. 189

carea legii si a traditiei stramosesti, iar Nero a mostenit aceasta imparatie. f. 245v
Iar din vremea lui statul romeilor a inceput pe nesimtite s'a boleasca si sa
se descompuna si, tot imputinindu-se si stingindu-se putin cite putin, asemenea celor ce zac pe patul mortii, lipsit acum de once putere, a ajuns in
cele din urma sa-si pastreze numai numele. Caci Asia ,sib intreaga Libie, pe f. 246
care marea noastra 1, care patrunzind din ocean prin Gadeire 2 le desparte
si le delimiteaz5. pe partea ei dreapta, aceste doua continente, unul mai de
demult, celalalt de curind au fost ocupate in intregime de barbari 3. Iar
din Europa, care se intinde de partea stinga a suvoiului geografii socotesc
ca aceasta este a treia parte a intregului parnint 4 a mai ramas numai
o mica bucata/ si anume atit cit ocupa cetatile. Caci teritoriul din afara p. 190
zidurilor e zilnic prada <navalirilor> dusmanilor. Francii, trecind peste
Marea Ionica, i-au supus pe iliri si pe epiroti. I-au cotropit pe acarnanieni ;
i-au jefuit pe tesalieni ; i-au robit pe cei din Elada 5. Nu e multa vreme
de cind pecenegii, trecind Istrul, pradau cimpiile misienilor, ba chiar, repe1 Marea Mediterana.
2 Gibraltar.
3 E vorba de arabi si de turcii selgiucizi.
4 Potrivit geografiei antice, preluata de bizantini, pamIntul se impartea In trei parti :
Libia, Europa si Asia.

Este vorba de cuceririle lui Bohemund In Macedonia si Elada In anii 1081-1085.

www.dacoromanica.ro

ELI
pL?

931111111311113

511.1

503yya

S.1111NiVaVOR108111VS9

'01A099CaldfAX33L? 11:110?&11771.1 39

Ti

norboloit. 5316;oto1e pox

moDnik

90 coou

Irrin

11 9daz. ncrnitt.

nodi.Dis

noty

ice n91
_337e
0101( 531306 7073170x mos. nonpx? 699631D 5101'10631103X933 33/0113L3
5.3oldmX -7d1Dtty
5cox -01nanlIf.dd3I3 5c9190 3XD3 11.1 mom-km) 7o3m0r13iff. 05 mazTIA.Fdat.
1701(7011 A311 5tocfli.nou lioctoX? pox nor 'ILDnovonr.gone 3121 ?e
it.0903A3L
103E032/.

'10631191136

7017019 coupo.ylop chol my 6113110y00E1 63 0166 n70d1i.21D AG.Xdf 41)090y7DI70X


39 593 AO1r(Vc So 5c-941Ly1D pox noldIplcor, 52 c9190
nlopyismd dmat. nTdrvo AVDnodlooddoXcief) pox A709003A1L01L10 701) ATTI ChEa ALC19M
13dd31d311. n(ol ncolloXo? 4ncox7ox x1 ?e 641 A? U.03X1300d102/. 001 6(170.g939r.f.(11 53 of
non. pd9 A0A311 10 Akin COD911d4..0371 Sovopx pox '5003.A.311 mos,
mol,n9o7-13you.00dat
/Koko3
6311 )p_tarl monctemx makrtcb ncoy:32 nm1 mop '5on31-13o.ow1d 701 ?e, roDurdlf
51opfx.Ammo ln923 513dr9X 57o1170 03e99 Aconcivox 6k1 AC910703 31673X10 '170.0931133170x
Ta. Te 5c9y2 57:433vou70 X3 001 003yd1d M01 M9X1Ae3 43(91701i0A9 5101 6311 A0d0d)
6M9339A3 5101 ?e 50,%3T1970A.d3 460.6.92.f. Aoyylori Te 5101 5101070 59d3doo M) norio
IA% 45o197011n70.0 moi...311.yaL 3311 1,1.1 131130(102 M91 M9y2L9 ncoint-t0A1X70d7D2L 53 oa. -man
4noc331. m011ti.y3Doixx 9e /vol. ncrnioldloy 11L1 1393M19 pDx 09,5 moaLodl Lta. 111chpX
51A.3updcia 00r1L. 01.!..5 6311 61A.n37-1wi-13031 457oomn1,td33 51u1 ?e, 5U-033.0313170o10 X20
A1i.11y0 570X(L.6190d1L U99 31 Soln? noriw pox noch-oio nnconp, oanp M91 M0X113d
/Mid() 513 (O1 non.13,Qa o113x)ole pox ,:no133c/othoo pox ro2 Tthou. 696 noldy-11-11x
161(1 oaLoog no.A 106 ?e pox 009 70Jd33 noX13170x pox Aoxl.qnxx 5011.03 111X AOXIVIOR
Sloifrivov Scol 50130X3 4A0A31-10y3C4 5k1 31 51o79y, Lt92 5cy7opclr3t. o3 57operom
ttnyioXdp pox 7da311 /vol Ac9x1Xyom nt-93c/9 L1.1 52o-ril;xxx 11.3.5?040.2 -tpowoncip
109001 M91 31 nco33l09311 >of 6371 501Q7D tARtk 5(03)43d g513X3 5rt101 5cioc/.613 --34)10
65on3-1-19y 701 9e fp Ari 5(931 613X3 X30 45179/17i3X0R? 5S,01 31 AGA 113y031 5n01 noypcbf
loos- e G of nom= pox -notorimq
101

19(1.193Cb? 5101 3920714d2L

4.

v.

www.dacoromanica.ro

MANUEL. STARBORCYMANOS

173

zindu-se in numar mare, in goana cailor, asupra Haemusului si revarsindu-se

prin trecatorile acestuia asupra tinuturilor de dincoace le sfirtecau tilhareste si le jefuiau 6. Aceasta era starea imparatiei romeilor.
Era de mult Intr -o jalnica stare si mai mult moarta decit vie, dar atunci
era gata chiar sa-si dea ultima suflare <imparatia noastra> ; ci Dumnezeu
nu voia Inca s distruga <aceasta> imparatie vajnica si te-a asezat pe tine,
Alexie 7, in fruntea statului, ca pe un adevarat izbavitor. Preluind, deci,

imparatia care se lupta cu moartea si era gata sl-si dea duhul (caci era

napadita de cele mai cumplite nenorociri, iar altele se pregateau 55. o copleseasca), to ai readus-o la frumusetea si maretia pe care astazi le vedem. Ai
constrins unele dintre neamurile care veneau cu razboi asupra-i 55. se inde-

parteze de primejdioasele tale hotare ; ai silit pe altele sa ne fie prietene,


ingaduindu-le s locuiasca la adapost de primej die in tinuturile for si s
si be administreze ; altora le-ai sters cu desavirsire numele din Cartea neamurilor pagine ; unora le-ai virit frica <in oase>, altora le-ai trezit dragostea,

fiind mai degrab5. pentru aceiasi oameni, totodata vrednic de temut si de


admirat, ingrozindu-i, pe de o parte, prin puterea armelor cind se infurie,

aducind nenorocire, inmarmurindu-i pe de alts parte, prin chibzuinta

judecatilor si prin farmecul purtarilor <tale>. Acea parte a Europei care


era bintuit5.' de razboi, ne-ai pacificat-o, iar din aceea care ne fusese rapita
nu putin ne-ai readus inapoi si <anume> teritoriul care se intinde si se cuprinde intre Haemus si Istru, din sus, de la muntii getici, ping la Pontul
Euxin 8 ; si tinuturile din preajma Bosforului Cimerian 9, ca si pe cele pe
care le stapineau sirbii si cel pe care neamul vrednic de robie al scitilor 10/
it ocupase inlaturindu-i pe dalmatii care-1 stapineau ; iar din Asia tinutul p. 191
de coasta din Cilicia si pina la hotarele Colchidei, invecinat cu marea noastra.

Iar dintre teritoriile situate inlauntrul continentului, pe unele le stapinesti


in siguranta, caci i-ai inlaturat pe dusmani, pe altele pina acum n-ai incercat
sa le dobindesti, pe dusmani insa i-ai indepartat. Acesta este lucrul nou si
minunat.

6 Manuel Straboroms.nos se refers la invaziile pacenega din secolul al XI-lea, fir& si


alb& In vedere pe una dintre ele anume.
7 Alexie I Comnenul (1081-1118).
8 In urma victoriei hotiritoare de la Lsbunion (29 aprilie 1091), Alexie I Comnenul
elimini pericolul peceneg din sudul Dunixii si recucereste tinuturile dintre Balcani, Dunire
vi Marea Neagra ocupate sau controlate multi vreme de pecenegi. Izvorul confirm& informatiile noastre despre restabilirea autoritatii bizantine in Dsbrogea, despre care vezi I. Barnea,

DID, III, p. 153-156.

9 Bosforul Cimerian este strimtoarea care leagi Marea de Azov de Marea Neagra.
1 Scitii = cumanii.

www.dacoromanica.ro

ETETAOIOE OEIEAAONIKHE

Aoroz `PHTOPIKOE TOT ArILITATOT MIITPOIIOAITOT


OEEEAAONIKHE KTP ETETAOIOT TOT KATA OAC2PON (sic!) EIE TON
ATTOKPATOPA KTP MANOTHA TON KOMNHNON
Regel, p. 94

Kai -cOv p,ev Ix6D-r)v gxco va,9-eov xat oo E evi.et,


Ilatove Si xat
f. 148 Aa AtaTar. xat 7CFCV 6crov Too-roLq IrpOcroLxov, aXAdc xat oi5-rot. iDCcaic 6E.LOaouXoL
p. 95 [16v, oUx OXtym Sc %at /04 8oISAoyc .haiv ccUToic iTycypaNlivot, et; airrOc ai
[LaAcocricc napaa-rlacip.ivog -r(7.) 8ouAioetv avrippatc.

TOT ATTOT TO rPA(DEN EIE TON AOIAIMON EN ArIOIE BAEIAETEI


KTPIN MANOTHA TON KOMNHNON. OIIEP OTI OT TTXONITIE
MEOSIAETTAI 0 IIEHAIAETMENOE AIAKPINEI. HOAASIN rAP AAMIE
rPATANTLIN EETPTONL)OH HPOE AIAIDOPAN 0 HAPSIN EMTA0I0E.
Taiel, p. 199

17. Zuyxpoi5crat. se noAillioug OcAA4)Xmc, xat -kaig Ev Oc-capixcp xat


ou"To.) xa-cacr-rivsaL, xat TO iv etp-irrn yakilvtov xa-raitp&acsaaL, TLS eict3oc xtrei-

www.dacoromanica.ro

EUSTATHIOS AL TESALONICULUI

Eustathios Kataphloros a fost una dintre figurile cele mai de seama ale clerului
bizantin din secolul al XII-lea. S-a nascut, se pare, in 1125, la Constantinopol. A primit
o educatie aleasa. A intrat de tinar in calugarie. A detinut importante functii bisericesti
(diacon al Sfintei Sofia, profesor de retorica la scoala Patriarhiei, mitropolit al Mirelor)
ajungind in 1175 mitropolit al Tesalonicului. A depus o intensa activitate de reformator
al vietii monahale. Data mortii lui se situeaza intre 1193 si 1198.
Opera lui Eustathios e vasta si variata. Ea numara lucrari de teologie (exegetice,
ascetice, predici, canoane etc.) precum si scrieri cu caracter laic : comentarii la unele
opere ale scriitorilor din antichitate (Iliada, Odiseea, comediile lui Aristofan, poemele
lui Pindar, opera lui Dionisie Periegetul), o istorie a cuceririi Tesalonicului de normanzi
(1185), scrisori si cuvintari. Fara sa reprezinte un izvor fundamental al istoriei tarii $i
poporului nostru, unele din scrierile lui Eustathios cuprind informatii vrednice de atentie
in acest sons. Este vorba, in primul rind, de o mentiune a rascoalei vlahilor si bulgarilor
din vremea Anghelilor, apoi de referirile la cumani, la obiceiurile si raporturile lor cu
Bizantul.

Echtii folosite : W. Regel, Fontes rerurn Byzantinarum, I, 1, Petropoli, 1892,


p. 24-131 ; T.L.F. Tafel, Eustathii metropolitae Thessalonicensis opuscula, Frankfurt,
1832 (cuvintarea funebra pentru Manuel Comnenul si cuvintarea adresata lui Isaac
Anghelos) ; Geographi Graeci Minores, II, Paris, 1882, p. 201-407.

CUVINTARE A PREASFINTULUI MITROPOLIT


AL TESALONICULUI, KYR EUSTATHIOS KATAPHLOROS1
CATRE IMPARATUL KYR MANUEL COMNENUL
1174. Eustathios al Tesalonicului elogiazd pe Manuel I Comnenul pentru victoriile oblinute
intre allele, asupra cumanilor, intratt apoi in sluyba lui
< . . . > Am aflat si de <neamul> scitilor 2 si, nu sint surprins sh vad Regel, p. 94
<asta> si de peoni 3 sip de dalmati si de toti cei ce sint vecini cu ei, <ch.> f. 148
si acestia <sint> tovarasi imblinziti de robie, iar nu putini au fost /inscrisi p. 95
in rindul slujitorilor nostri din vointa lor, <oameni> pe care to supunindu-i
si facindu-i prizonieri i-ai cinstit apoi cu <rangul> de slujitori.

A ACELUIASI <CUVINTARE> SCRISA PENTRU RAPOSATUL

INTRU SFINTII IMPARATI KYR MANUEL COMNENUL.


DESPRE CARE CEL CE E CULTIVAT IS' VA DA SEAMA

CA NU A FOST COMPUSA LA INTIMPLARE, CACI EPITAFUL

DE FATA. SE DEOSEBESTE DE MULTE CARE AU FOST


SCRISE ALTFEL, PRIN AMARACIUNEA <AUTORULUI >
1180. Eustathios aduce laude lui Manuel Comnenul pentru calitatile militare si politico
dovedite In lupt..le si raporturile sale cu cumanii si alli barbari" de la word de Dunare :
a pus pe barbari sd se lupte intre ei,
a dus campanii victorioase la nordul Dun 'drii

i-a colonizat pe &la in imperiu, civilizindu-i,

17. Oare cine e mai priceput ca e14 sh-i fach pe dusmani sh se bath
unii cu altii si pe not sa ne fach astfel sh. avem Iiniste si sh ne faureasch
1 Cf. Beck, Kirche, unde se d5, numele lui Eustathios in aceasth formA.
2 SCiOi = cumanii.
9 Peonii = ungurii.
Este vorba de Imparatul Manuel I Comnenul (1143-1180).

www.dacoromanica.ro

Tafel,p. 199

176

ELISTATHIUS THESSALONICENSIS

ixavov Setv6TaToc; MiD-oSov rip xat -cal:yr-qv aTpocTlytx-ilv iTixvou, TO [ay


Urciptoov CFAJACiTTELV

&VCCEILCCXTOV E7ri

f/syLcrratc Tp07TOCLCOV

itVCCaT&CTEITE, npoacx-

pcicraciv Se roc noXel.tioug iauToic, xat ix-rroAelxotiv Totq tiAAocp6Aotc TO acpiatv


aUTOGs 14/.6cpuAov, WS xcci ivTeikev ab'Eicr,aat tat) Tet littiTepa, getOVEXTEZ040C1
Si TO 7coAkiltov, xat TOy 'Evociatov 11-tock-rr. 1.Areiv eivat, irriS'etttcpotv Tay vepotv
cp6.tai)vopa, -;](11:5/ Te xat Tag 6o-or. gileaocv eig OctiTt-rca?tov, 116votc Si Tag noXeRiot; CosoveveliliA-at TO' ppoToAoLy6v. O't;To.)IlepaatIlipaatc Otv-dt.taxot v.e9-68otc
paat2tota74 xat 4ilteic eip-qvatov incaccvioilev. 05To.) Zx69at Ix 68.cc; elc yIlv
xaTeaTpd.)vvuov xat 71H.ets 6p9-tot <
>.
p. 200
19. TO Se xatvoTepov xat avSpac Toincov trt 7rAitouc ix Tcptv apxexcfotcov
ILETaia.r13v (1116v-fig AOycl) E7rt Tet

Pcolicaxdc, TG) ixeivcov OtypEcp TOv

11.1.cpov ivexivTptaev, xoct EEC, Xp7)17TOTTITOG VETE7T0(7)CTEV,

xaca'-kak

v 0,ezos On) 7C0Cp0i8EL60;

obtetWalTat. Kai ou Aiyo) I.t6vou4 Tok ix T-7--ic xipaou, Tok Ti-jc "Ayap, TO Exuatx6v, TO lIatovtx6v, Tok &nip "IaTpov, xctt Oaotc cbtpatcpvils filoppFcc &Twiner. < ...>.

p. 210

64. <
> Exu6-txiiv Si ertyptOT-1)Ta oU [Lim); o 7coAuaptaTek rcaTilp
IN,tepc'oacrro, deXACt Hat OUTO; e7C'OUaiV gAocr-rov. "Ia-Tpou Si -vet nipav o6 To) xaTeSpattev, WS EE XCXI claei-u; Ttc 7ceptcpX080[1.Y)(AVOC 9 11p i0C Xll1r1)yerrv, Tec [AV ICXECIXEL,

Tri S'etc pO(iov xtva xat aUTO o6x siadoTot. sAAeEdtvapou Yap TotiTo nc'cO-oc,
xaTtaxoaavToc 1.t6ytc r c Totairrr); yevia9-at nepaiac, xat ai.ta necpeuToToc
&I.LeTaaTpurct.

TOT ATTOT ATTOEXEAIOE AAAIA IIPOE TON ATTOKPATOPA


IEAAKION TON ATTEAON EN cDIAIIIIIOTHOAEI, OTE ATO NTKTEPOTE
EKAPOMAE EHOIHEATO KATA TLIN EKTOSIN ANAIAETEAMENON
THNIKAAE C2PAE EIII IIPONOMM. TON TOT eEOT
p. 42

0>)0 lleycalc xupto.w4tou


4. Kai iaxov ttiv ix-rcAarijvat, OTrivCxec
npoSpalLoijaa vUE, xaVijv 71 xyptaxil tivetaTaatc iStLvou 9-ef.ou Tee aTOttaTa illtiv
ivinA/acv, otix etvircauae xcct 'sok aok xpoTcipouc, &AA& 'r&v aDacov 7;)86 xot-

www.dacoromanica.ro

EUSTATHDOS AL TESLALONECUCLUT

177

noua tihna pacii ? Caci a Inchipuit si aceasta metoda strategics, sa-i pa,

zeasca pe supusii sai de insingerare in cele mai mari inaltari la victorii si sa-i
faca pe dusmani sa se ciocneasca in batalii cu ei insisi si sa lupte cu strainii
<de noi> cei de acelasi neam cu ei, incit si intru aceasta noi sa crestem, iar
dusmanul sa scads, iar Enyalios 5 sa nu fie niciodata alaturi de ei si O. nu
aduca moarte atit in rindurile noastre, cit si in acelea ale celor care au pornit
sa lupte Impotriva noastra, ci numai vrajmasilor <nostri> sa li se dea ceea ce
e fatal pentru muritori. Astfel, persii se luptau impotriva persilor 6 datorita

stratagemelor imparatului, iar noi sarbatoream victoria cu cintece, in


pace. Astfel scitii 7 culcau la pamint sciti, iar noi stateam neclintiti in
picioare < .

>.

19. Dar lucrul cel mai nou <e urmatorul> : a mutat sub motiv de p. 200'

pedepsire in tinuturile romeice si pe unii barbati dintre acestia, care


izvodeau rele mai mari inca decit cei dinainte si a introdus <astfel>, in
salbaticia for blindetea noastra si i-a transformat, dindu-le simplitatea pe
care divinul paradis o are. Si nu vorbesc numai de cei de pe continent,

de fiii Agarei 8, de sciti 9, de peoni 1, de cei de dincolo de Istru 11 si de cei


asupra carora sufla vintul proaspat din nord <
>.
64. < . > Iar salbaticia scitica nu numai preaviteazul tats 12 <al p. 210,

imparatulub a imblinzit-o, ci si acesta nu mai putin. Iar tinuturile de


dincolo de Istru le-a lovit cu razboi, de parca ar fi fost un vinator care merge
in voie dupa fiare incercuite, si pe unele le prinde, iar pe altele be inspaiminta. Si asta nu numai o data. Caci cel ce asa a patit a fost doar Alexandru 18

care abia a izbutit sa ajunga pe acest mal si indata a fugit fara sa se


mai intoarca <vreodata> .

A ACELUIAI CUVINTARE IMPROVIZATA CATRE


IMPARATUL ISAAC AN GHELOS, ROSTITA IN FILIPOPOLE,
CIND <ACESTA> A FACUT DOUA ATACURI PE TIMP
DE NOAPTE ASUPRA SCITILOR 14 CARE AVUSESERA
NERU*INAREA SA PORNEASCA IN ACEL CEAS LA JEFUIREA
<OAMENILOR> LUI DUMNEZEU 15.
1191, siiptdmina Pastelui. Impdratul Isaac al II-lea Anghelos a respins in timpul noplii,
luind personal parte la luptd, cloud incursiuni de pradd ale cumanilor, in preajma orasului Filipopole. Descrierea cumanilor. Eustathios face o aluzie la luptele bizantinilor
cu vlahii

fi bulgarii din Haemus, mai grele decit cele cu cumanii

4. Si eram cuprins de uimire, deoarece noaptea de dinaintea marii


zile cu numele Domnului, in care Invierea Domnului ne-a umplut gurile
Enyalios = razboinicul, supranume al zeului Ares.
6 Perii = turcii selgiucizi.
7 SCitii = aici, popoarele nomade ale stepei In general.
8 Turcii.

Cumani.

" Peoni = unguri.


11 Este vrednica de retinut diferenta pe care o face Eustathios Intre scitii = cumanii de

la nordul Dunarii alti locuitori, socotiti ei barbari, din aceasta. regiune. E posibil ca ace0i
anonimi locuitori, nici unguri, nici cumani, sa fie romanii. Pasajul nu a fost Inca analizat de.
cercetatori.
12 loan al II-lea Comnenul (1118-1143).
13

Dunarii.
74
15

14

Aluzie la incercarea lui Alexandru cel Mare de a cuceri tinuturile de la nordul.

Scitii = cumanii.
Adict a romeilor.

c 2278

www.dacoromanica.ro

p. 42:

smaLvIsna

8L1

3.H.L SS NOW SN'aal SI

ne)t.q.ricori 591.9)o 5on374D)o112 113 iqdki().0 noTrIG. D3d)q3igco 5101 i51o3713you


2o 501.9xD n9c33_txrin 513 ef.eondxoaDo 'Ion.3717,)Drign? noX3(3131)ox 5coxIdi9li.1( 'pi 001
noriziomc 't7od31ud10 59 (\(p. coo19 )ot 1391(x -nockoX1d31 X90 v191xir 3g 513
1LX 'y C93n. 5 5(k 0 (911.9 1)0993,1)011)? Mn3R '110TH 119 0 (031.9 /10X9312
40.611d 119R31)0X
3101X3 r.f. d371)O 53d709931
pox 5o1(.63)0 5od319c7od 313 d 50 31371 TOOX 91309 3D

'Ivo

91,

noxiTixa

d70.1

noxlch.DU.)( SL1 5)oc3313 5)0370(331: no.). norbolox.

Lcurnox 6)1 -1709

11)09kR /1132 A13911(.102.L. 'n3x(i.131(37-1371 59xLidt.131113 nodpox 9o1o719 n3r1


5oX IlfooD)p-6cl) 101 31 523 )o_Lx9n 6)139 610(01 41)01R 0 AOX AU.,133X3 310X 7101.0X9 ,101t4
6)1 iinzu 3g 5covoi n0n33x3 )9nod33X If.Xoda 31 dx)ifs. olneUlf.qi)311ox '5o1X9nnzat.
rp X (119 10173 511 M01 91.311d331 (i.X 4,1(919X 502 no dR d319T1 )0 X '5ono3 pox 507139'

3g Alf19)0 ,1(9,13)0TIX3 3Xd31D13 7e110x nc9u(09och1 '4(.9m-poy3 5p pox vo.6cbo 59o71


45)o01)391(Xmaz.3 Lisvri '5)01r,o13y0 L10 .n031D1e00 I)0.t9303y.G, 33 pox 5901 (-911)od1D
101
011
7p.1.
(.911X
32
59ox11 5n0112
1c/31 4371
500A.77190,1X Icipp ff) 11.110X
oyyzeoD
not
01.)Ont
)oDnon31L
nov(0a.t.
5
Snoti.311 53.0 LL
'01n01)o71y313
)o.691h, 3g )069 1)0X 7.%9X01,13 'co 31911)dx ri3vD)od pox 31D.1lod19 pox
')olco1llod1D mo7.d)2:33od1 non. 31 9071911(19 pox 5ki 5k11odgx3 pox 5(1.1 5k1101(
5(4.9);)1)2
5Z1TI9OX k9019 413C091d31 3210 'nolzdID 5noD9 3g (?.. not noazar.icio
511(9IL 591A.3 '12X.92 pox lo.o9 drot9x nIf.1()o 'Dolnori3tothrif Sio noX)oy3 1)0.6X03ncID MIN 17)X 59a.9)o x90 01.3 e,37-1 5o)d3po:..o 'n133.1.13 5c7 6-49th 5-altioao,9 1009c9vp? Tr13
1100) X90 3)(13 5o32 \O1 no31(70clIi.1 pox 3390 tr.Dd79.e93 S9oy:021.. 3g 3A. 9014T1 3g
i)ox 5901 '5X110131(1 dO.G31, 9 Ltd A3X U. )0131311d3aL 17.co 5co3d1371 pom 3X1.3 90191t
5o.g7ou. o1elool,32.a, n37-I chp.t. '10913x3 51099 rsoml003rop 513 roond-iox 1or1D11o1()o1g
901 11130,)01 5(T)X:OX . 110,13T1 3g 'IoJ..koLlop 51099 t,. I'(19)00 14.X 3 900 )031( 1)0X 7971P7d 510 ',13,1131319
5(/.193,( 3)0X dgq
)09no(ivric33.p012 5)p1 '515)Z(111 5)02111(3

kl

90710

101A3T1 ,119701

oo,'1110719 pox
tr1 4101()01

d319

OT

Ef,d

irX

a 5)0lo0

53.GX. HOSE

1)0X93

01/.01tT131/311)? 59(31/.

Ar)1.

)03,(19)00 903.0, 11097i.A.171371

t 507d9 0113)00X30d= 5101f1)0 533 no3,(3 '51on3T1ctodolo0 11


1d/3T1 50n31 9 dcrn:fdxolcoo 5olcrAIL pox 50m07I odic. 9(0111)21L 110X

x,A.XnD o

!l)0i391,01011

u 3g

n0

11190010(371 0 (T)19 f113X9)01 30 A(f/.

))ncoy39 mr)11p-rillodg

5(o13 not

1.03a Al!.X n9X91 pox

M037. 53/A0.6,707i 21.31L)01)0X ti.113Tik1)0 A (r11

9d1L d d

H' A1099010d A0d0d)

<

>

A0107-19

611.

110X

/17)X 159oi..9)o,o.L3

pox

1343

AMA

izx
ALA. 0.19)oi 419901Tod SOLL)7113

\( A913.611911L3 T.G)ox

la 3g

Actdcb9

139() pox
pox
'forrridnkr?
1dr7g

13,(1910)

(4)\02/3-r1 fooln.w1cId3d 0)1. )pnox 5901 59of7o11)oyy,


()thdo-r1nyoa 6)x/ox '6993x3 13c70d '6))o( 6)aioda4) 46)1Ip_tmoDrI2 6)(901:9 f1371 141
(003)(10X 6)4719rtg 43g no2L23 Illf1970 19conIf.d)x3 'Ion37-11onn9rdc, lid?? 3g ytt1.t.10 nknrilzy m9n33x3 IiwociDrd io33.6,kr1od1 pox SL -Iwo619.0,37 13D3n99 pox ioidgra?
41(313X9you lrx 51099 slovo 5low.9di Cc= Ari 50T13y911. 59-G7dd 41701391c7q klc 3g
5odoodiodrIox Alf.C333 k )011. (1.1d .1)01.31019 31 0 X9 /110 '1131M94101G re: 5(01001L -)0TI.A.)0,31
1)01,109931 1)0.G93(p9 1)0X 019)) 3 610.1( 11311 901 5ong3c1)ox (. 5(104 5(-9413g -t4x3
A311

toDnd31.t.

www.dacoromanica.ro

EUSTATH:OS AL TESALONIC'ULUI

179

de imnuri divine 18, nu a adus odihna si timplelor tale, ci, in vreme ce


<to!.i> ceilalti dormeau <somn> dulce, tu 17, ai pornit calare sa lupti cu
sabia pentru izbavirea noastra, impotriva dusmanilor care, invesmintindu-se, pentru a se ascunde, in intunecimea noptii, bintuiau jefuind tinuturile de dincolo de riul ce bate cu valurile sale aceasta regiune. Deloc mai
putin m-a uimit insa si Inca nu pot sa-mi revin faptul ca Inca n-au
trecut de atunci patru zile si o alta lupta, mai Brea, te-a chemat din nou.

5. Cad scitii, neam de tilhari, au sarit pe malul cestalalt al riului,

pregatindu-se sa faptuiasca lucruri ingrozitoare ; timpul era asemenea celui

in care s-a petrecut recentul incident, era noapte, ploaie multi si intunecime, ba, pe de alta parte, chiar mai ram decit atunci. Caci a plouat din
belsug toata noaptea si nimeni n-ar putea spune ca <ploaia aceea> nu era
mai patrunzatoare decit ninsoarea si un vint turbat o arunca cu putere
peste fetele <oamenilor>, incit si ochii erau orbiti de nu puteai sa vezi
pe unde trebuie sa mergi. <Ploaia> ii obosea si pe caii soldatilor, caci din
pricina vintului rece, coastele li se infiorau, iar picioarele le alunecau,
deoarece pamintul inghitind multi apa, devenise sub ele mocirla.
6. Dar si aici erai tu, preaputernice imparat si strateg si ostas,
conducind si inarmarea si marsul si rinduind bine totul, astfel incit s
izbavesti <de la pieire> si armata si pe cei care sint inauntrul orasului lui
Filip 18 si pe cei ce locuiesc in imprejurimile lui, impartasindu-le soarta.
Acum, nici eu nu pot sa spun sigur ca pe toti i-a cuprins frica. Dar pe mine,

care sint b5.trin si lipsit de indrazneala, nu m-a cuprins teama. Pe multi


insa, daca nu chiar pe cei mai multi, i-au tulburat nu putin cele petrecute.
$i tulburarea for nu era neintemeiata 19. Cad erau inspaimintati la gindul
ca vor suferi. Au ramas insa neinfricati cei carora le-au trezit sperantele
de mai bine chibzuinta si vigoarea si vitejia imp5.ratului, incalzindu-le
sufletele. $i toti laolalta inaltau catre Dumnezeu-imparatul rugaciuni
amestecate cu uimire si adesea Dumnezeu era implorat de ei, care se aflau
la strimtoare si <intrebat> de ce oare s-au intimplat acestea si pina cind
avea sa se trudeasca in primul rind si numai el singur, imparatul, in locul
tuturoroi pentru <binele> tuturor ? < ...>.
10. De ce nu se pregatesc sa pateasca la fel cei care 20 mai ieri au p. 43
aflat ca forta si trufia sirbeasca au fost calcite in picioare de imparatul
nostru ca si o arie plina de spice si tocate ca gramada de paie 21, facindu-i
si pe ei sa se teama de asa ceva ? / Ei ar putea sa-si indrepte privirile si p. 44
catre p5.mintul acesta, care a fost de curind, acum un an, Ingreunat de un
popor mare, de acel rau cu numeroase fete, cum <sint> alamanii 22, popor
apas5.tor, armata grozava, oameni care-si ascund rautatea, dar care sint
greu de infruntat cu razboi atunci cind indraznesc sa si-o dea la iveala ;
16 Este vorba de Duminica Pastelui.
17 Isaac al II-lea Anghelos (1185-1195).
la Filipopole, azi Plovdiv.
19 In text, un joc de cuvinte greu de redat : si pasiunea for nu era lipsita de ratiune".
n Este vorba de sci %i, adica de cumani.

21 Aluzie la o victorie bizantina. asupra sirbilor, care nu poate fi cea de la Hui Morava.
Pentru bibliografia problemei <i alte detalii privind cronologia evenimentelor relatate In acest
discurs, vezi Dieten, Erlduterungen, p. 83-86.
n Alamanii = germanii, cruciatii lui Frederic Barbarosie.

www.dacoromanica.ro

Lsd13 sllIFLLV ELL SISINI2IDINCYWSS3

081

'1ora-11907o cbd96 39 5(41 5kX11(1D7Od '59d13X 13 1722t (f.71 A03')(31 410(131199399/16,11


,yyr 490 5314?1(b9 5t(.1 501(1.2.91dAr n0 :Ao199ox3c.grx rox ima.Ao.oR (91)0 53i.a01o2L
soroxl.)onf 5101970 5c93 too 39t2 pox 13x3 531Aco9kat. 57033vo3L10 ID(99drIXIC331L
701 59d2L A013X10 -.G31(9
46XXXOC A9 lompo 1Dnoi.a.;v39 ,Acoimomvx 53i..AoyyTxDTAT
A30 02973.p03/311? 'C0.1.90 13 tvrl 1141 noi.t.mpod:Luel -9odr1(93
'AoA11.(x93
'wad nitXT71
cazdij A371 ArrHf. 531no3Lrd713 ca:01 39 79n3A91(1ood10137i
pox '10(13T1(411C9490110X 504.63 101910 90 '401119r19 n0 'Aor11A97i n0 6,13X10170X -91211
o1c7o119 39 Two A9x1111(03L . 5fLoTaL A3Ti /w/o713163 '5k). noA3rilw0x.X.3
39. 'i1l-13990 919 pox Aoi..G.Anunyou. . 10437191321 4102Lcod.6.11 1MX 1019 viol. -G..eDO9
.
91 539co1dk.g. 13.6.9o1(oxT
'53911(93LT pox 3990 57oricpx .5319R13 510 G.9 pox
.
3940' 532/91. A313 Al2 91'10190101 40C1140XdIO9 5043A 1/0X (101V91TIT11031 53219d1 A10
4313 '10190101 590 110/C 5901970 G. 511)(16 7p#70X vox 5901 5xT9iot3 9..3 M9901011 513
.
5noltpx1of 397dcpcb1) 10719N ncfmcky 01 5(; 5no11o1o1 roor13d.613 5oxrit1(

'40d

VON AlVii 11010p.

thedt. no)X?di,lat.?

X' /(0999d'

pox

nodIttd9cb
'TT vox

TAT 709911. A13X3d1

'n3910

nn0393 mtkcreo?

no 463

0 5G...G9x3 591(X)
Acrirci9 pc? 701 oxN'A3.9od3L7i317 -DIAny
1D131 57e1 513(1)9 5101 6/1n-01219
4533.6- ;3 53/01 431/0191MT 59421 '701k191704431 12b:021?
.
pox TAT 510R91.f. kdCpX3 '43D 391011(3H,, 1)2X
FX 901 4731.93121) .1701341i 701131
57F1 5/2d13X 'IrDcodkyi.t. 1o13117049 'nonivoX 170X 691 AoaLul 131ci1&3x
t.41e32L.

pox slori?AT 513 At/lad) A79(0939 'A919oo3 50A3719X93


-IXT93191LX3 (93/90 '1701/09.6,31 170X 5T1 AC01 AC91A991
-X219
513(1)9 '7701311141dX C9190 5349X 5314(92111.1713 57032113d3 4(9dX34 AC91173C9D
tonoillpd A3r1 17ox iDnolaLloy MOXdlOD 31 pox 5o17o1iro ku 531AT9G.tho2/11(9oda1 39

Ari

177X

'511ond712L.

Ts. 39

'59197o 4099XT

11.1107,ori

AC9X10d31

MI '61363 DoloolD3AT

5(9

791

1939

roo3X99tf.,.wox 'imievo99dox

T1(36 .531.Ao)Tat.xori pox

G.

/prep

law.. Tans) m9n01021

4.3.0021 '5310.3-G931(90,i11113 10dX34 -31LTICID

volActo.o- 7Xx 101970

gi

531n9 3o 53R3oriodR 53g'70rion 10190 '11441X3 5f? 5(T)190


10 A3 51ou.cpd.erkT '53(34 lo A3 51o3d4 5() evf SmDff.Tixol. loat.13 `5u.
'4132113 '10210130,
19901(n3 .110.6.9311TdR
loaLcod.o.Ap x90 AlDnoXR 110497V3 5r4j70)( 5101 5(2170dX13
919 112X X? (1(91
A(9C)13X 11:09041/0.091y03 Ta. 3A 513 /02-(1.19y9 5(.9d31a,
4MX7)(19704j
T.gmx
n23..
10 53In90d:l090x1d) ls:moo 5201 A7D3(337.1 5cp 31011)),0x3
101
noriD9x
'612A-31(
DGD3d336cb coi90 pox loacoo Tixx l 65Ty T1.1ox '51oX3.3.) Tnox q1633D 70170x
5rAm3A, 92/9 dn. (b110170dX 131(19704 573X3499 41990121121 A9AAMd14DOIVX 531 AG.J.
AkArioX3c1113r.3 gAlt.A. VOX 91901 31 1o1l1A971 '1063719m.l. pox iodcpX 531nrioX1oi9 iorri
pox 3990 Al.onoTpy (r).3,99 ,531,,OX9702L 5(93 410 49D (0xXX X7! '531/9 0 G.9 47X131.3y
170x 1701AM911X/0 59019203 StA1 1od3T1t.c.o9 SC93D(f)11L vox
A79ti.A9dcb

loa.noloj,

((-9

419C9d301(10471)

(pl1y4.5c939

Ei la

31021 510A9dX 40632-D9 1043Tb?.09/02.020? 901. 'A13131111 1/2X -(1X


1024 61 d2r1990.1(21 410/13T19(131 19(910.69104)2 901 .1)1311 cdbocld pox A999
7X9:03,02mo? 411)909tp(3.0, 19(1091,tdcl3N(f
11.6 noArriopti.drinD '501rric,ol3z. 1)3X
5mitopal.- 51.G9ooD13 Ao1 pox 3191 -vino.opoyranolmx 314,10 dTi m1 thxTx3Xc13

39

170X

no

AlT)1.
5101 901 903-6. 10A3Ti0n7o7i9y g5io3A7hoar. 39cto
XAMA7211916 143713o2LlXdp 63.6. 5013d939C12 4117193 110 11.73 170X Tyri 5o191cloa.K13
9- '5063T1970111/11? pOX X? 90.0?7-1 Mq7112110 '9019X) 1,3 11 G.c3X 5los. iwyTaz. 1111/2.030.Gth

1990r113303./3 53(3(1..e.

loldlp

110.09/0471X31.- 701 '10113217913

www.dacoromanica.ro

EUSTATI-EVOS AL TESIALONVOUVUT

181

ci ea a fost indepartata prin grija si iscusinta si vitejia apriga a imparatului


si prin alte felurite mijloace <de care el se folosWe> fie el se pregatqte
de razboi greu, fie de pacea care-i face sa creasca pe copii. ,Si <atunci>
ce-ar putea oare s faca altceva decit s5. se straduiasca din toate puterile
ca s se salveze si ei, pentru el., <de0> sint Ingrozitor de salbateci de neamul
lor, de frica minii imparatului, chiar de nu se vor imblinzi cu totul, vor
rasa de o parte salbaticia, fara voia lor. ,Si vor face asta de nevoie, pins
ce, tot napustindu-se ici si colo, vor da peste groapa pieirii, pe care ei

in00 i-o sapa, cautindu-0 singuri nimicirea. Demult ar fi patit astfel,


daca nu fugeau de lupta deschisa ferindu-se ; doar ca ne priveau si se 0
Intorceau luind-o la fuga inapoi. Sint un neam nestatornic, nesedentar,
care nu stie O. se aeze undeva si de aceea nu au nici un fel de organizare

politica. Ci, bintuind pe tot pamintul, nu se opresc nicaieri i ramin vepic


ratacitori. Oameni inaripati si de aceea greu de vinat I Sint lipsiti de orae
0 nu stiu ce sint acelea satele. De aci li se trage si salbaticia. Nici vulturii,
aceasta specie de mincatori de lepri, cu totul i cu totul uricioasa, nu sint
asemenea lor. Numai grifonii ar putea fi asemuiti cu ei, eaci pe acWia ca si

pe sciti, natura i-a aezat cu drept cuvint Intre vietuitoarele lipsite de


locuinta statornica. Asemenea dapturi> au crescut dupd legile lupilor,
caci se reped si inhata, dar stiu s o is la goana indata ce-0 face
aparitia ceva infric4ator.

11. ,Si gloata de sciti, nu apuca sa cotropeasca tinutul ce i se Intinde


inainte, ca se i repliaza, daca cineva o infrunta cu indrazneala i, intorcinduli privirile inapoi, o rupe la fuga. Abia s-a apropiat Si se si retrage in
goana. Au inhatat cite ceva, dar Inca inainte de a-si incarca miinile <cu

prada>, apuca friul si-si imboldesc caii, cind cu calciile, cind cu biciul.
Si se lasl in voia vintului, rugindu-se sa zboare mai lute decit ulii. Nu au
fost nici macar bine zariti Si se si ascund vederii celor care-i privesc. Ca
n4te ciini <sint>, care se reped la leurile mortilor, de le sfi0e si le golesc
de came si de singe. Fara sa se fi saturat, se ridica si cinta melodiile care le
plac. Si fac asta des ping ce, satisfacuti, se domolesc sau cad si ei uci0
<de mina> altora care au uneltit ceva Impotriva lor.
12. Astfel fiind aceti sciti, nomazi alergatori, ca sa zic asa, fapturi
nestatornice, flare Intre oameni si Intre fiare daca ar putea indrazni
cineva sa-i numeasca astfel oameni, nu dau prilej sa-i prinda celor care
vor s5. o faca de-a binelea. Asa se face sa au scapat pe nesimtite si din
miinile imparatului, intrucit e vorba de neamul lor ca atare. Caci, altminteri, firqte eruditii o stiu lumea e supusa distrugerii in ce privqte partile ei in orice moment i tot astfel i ei cad necontenit pe pilcuri pe
rinduri, pe cete, pe legiuni datorita puternicului Imparat, acoperindpamintul
pe care navalesc si astfel devin sedentari Si se waza Intr -o tara. $i nu vor
inceta sa pateasca astfel ping ce nu vor invata, cum se spune, din nenorocirea
lor si nu vor dobindi intelepciune si nu li se va face mill de ei in00 din
pricina decaderii si Imputinarii lor zilnice.

13. Chiar daca insa vreodata, cu ani mai tirziu, vor inceta sa se
Imputineze i, devenind numero0, se vor ridica din decaderea de scurta
durata i nu atit de mare ca aceea de acum, care li se va intimpla, Si vor
voi sa se refaca printr-o noua lupta, ei vor gasi desigur din nou pe unul care
sa-i invinga Si atunci. Daca e sa deducem din cele intimplate demult pe

pe cele ce vor veni, nici cel ce izvodqte raul nu va duce lipsa de fiare
www.dacoromanica.ro

EUSTATHIUS THESSAIJONICENSIS

182

14. Kai eccpbwL Cevocrco Asiv Ek vo3v

-rOv TES Kop.v1vt.xiig 3cccraeiccg


.041.ccg iv xaxotacv &xoLecv, xoc0Oc TLS gcp7),
&AA& 8c& t.tuptou 0ociy.ccrog ayecr4o:c Og noXACc XCC1 7roc4eov xcci noc-haocg, TOv

ncy.cpoc7)

Occrripoc

'liocivv1v, Ov o

Ex601v ixEtvov (17CELp07CXY1,9-7) OIJ.LAOV 7C0CpE6T4:TOTO, 013 -rilg cicrcaycoyijg 51.1.voug

i-nrioug &V-niXAocEllleacc 7'4) 3e<5. 'Avcc-rpixo.) 8E


nAdov, xcc,a'av 41 7rocAoccdc auyypoccpil 7CCXy67repp.tocv

-rcI)

AOycp kg C4og xpOvot)

axu0cxilv

xorocanccp-ijvcct.

p.uptcczoii -riig Op4xv)g l6TOp7)6E, xrzi k'cog xoci E6S ea-rip MEXocv-rc&acc, i)v

47

7C(XpE-

cp,9.opur.cc yAdyrro: MEALTE8o: Lai Av. xcadv. Kai (Arco) i ya oL8e 'ro3ro xocx6v
-rrn Ti5v (Pcollocicav yij, Et 1-cg ^HIV BouAyapocilv xcci. eq.c.a BAocxcx.ilv gpoSov &yet.
ecvocchucrocilkvv jv 6TE xca xoceccirrijg iv xpi...) Tijg ME-yocXo7c6Amg < ...>.

HA PE KB OAAI
GGM, p. 271

> (kpe-roct 8E icrropia, xoci VOTLWT6pOlic -ro5 "Ics-rpou Acbcccc


v. 305 <
Etvoct. past yOcp errc Al'ip.r)AcocvOg -raig nept Ti]v Aocxiocv dorcpxcallivoug `Pov.ociow4

ixEZ.D-EV ictyayeav 8Lerc Tok iv TY) 7CEpOCECC -ro5 Icr-rpou xcvEvoug iv Flail rii
Mucr1.4. xo4i8pu6E, Tip xdipccv Ovol.cc'ccrocg Aocxiocv.

www.dacoromanica.ro

EUSTATMOS AL TESALONIDCULUI

183

salbatice care sa vatame turma lui Dumnezeu, nici lui Dumnezeu, arhipastorul crestinilor, nu-i va fi greu ci chiar foarte lesne s5. gaseasca
pe cineva care s le stea impotriva si s5.-i alunge.
14. Si-mi ing5.dui sa-mi reamintesc de steaua cea stralucitoare a
dinastiei Comnenilor, de Joan 23, pe care, asa cum spunea cineva, nu se
cuvine sa-1. vorbim de rau, ci, dimpotriva, trebuie sag socotim vrednic
de cea mai mare admiratie. Care, multe indurind si multe infaptuind, a
oprit acea multime scitica nemasurat de mare, pentru a carei pieire not
ridicam in fiecare an imnuri de slava lui Dumnezeu. Ma intorc insa cu
povestirea si mai mult in urma in timp, cind, dupa cum istorisesc scrierile
vechi, toata semintia scitica s-a revarsat, cu zeci de mii de oameni, peste
Tracia, <ajungind> chiar ping la Melantida, numita de limba corupta
<a poporului> Melitida. Si aceasta nenorocire nu pare nici ea mare pentru
p5.mintul romeilor, daca to gindesti la navala nereusinata a bulgarilor
> 24.
si a vlahilor, care au ajuns cindva, in preajma Megalopolisului <
COMENTARII

< LA iNCON JURUL LUMII" DE DIONISIE PERIEGETUL >


v. 305 <... > Istoria transmite ca si la sud de Istru sint daci. Caci se
spune ca Aurelian 25, scotindu-i din Dacia pe romanii colonizati acolo,

din pricina primejdiilor din tinutul de dincolo de Istru, i-a asezat in mijlocul Misiei, numindTtara Dacia 36.

23 Ioan al II-lea Comnenul (1118 1143). Aluzie la victoria din 1122 a lui Ioan al
II-lea asupra ultimilor navalitori pecenegi in Imperiul bizantin. Atunci s-a instituit asa-numita
sarbatoare a pecenegilor", cf. N. Choniates, Bonn, p. 19 23.
24 Pasajul, important pentru ca vorbeste limpede despre colaborarea romanilor

vlahii cu bulgarii in cadrul celui de al II-lea Carat al Asanestilor, face aluzie la necontenitele
lupte ale bizantinilor cu acestia, in anii de dupa 1185.
23 Lucius Domitius Aurelianus (270-275).

26 Dupa cum se stie, retragerea" romans. din Dacia, din vremea lui Aurelian, nu a
implicat mutarea tuturor cetatenilor romani din nordul Dunaxii. Eustathios preia in chip mecanic informatia tendentioasa despre mutarea tuturor romanilor din Dacia de la
Eutropius, IX, 15, 1, al carui Breviar, tradus in greceste, a avut o larga circulatie in Bizant.
Pasajul este important numai ca o marturie despre perpetuarea in mediile culte bizantine a
tradi %iei istorice bazate pe Eutropius. Pe de alts, parte, tradi %ia adevarata a lasat urme in istorio-

grafia bizantin5.1a autori ca Ioan Kinnamos sau Laonikos Chalkokondyles. Despre cele doua
traditii, vezi Vl. Iliescu, Piircisirea Daciei n lumina izvoarelor literare, SCIV, 22, 1971, 3,

p. 425-442.

www.dacoromanica.ro

GGM, p. 271

TIMAPIC/N

TIMAPHIN H IIEPI 11-2N KAT'ATTON HAOHMATI/N


p. 46

5. (Eop-ril s4, icrcL T bC1124)TpLOC, /Li:lump Ev 'Aaiiv7)at, Hcocc.9-hvcaoc, xcd


MLXnatotc T IlocvLd.wcoc yiveTca ae xca nap Mocxe86crL (./..eyiaT1-riLv 7cocvlyUpecov.

yetp in'ccivrilv oU pAvov cdrrOxawv 5xXoc xoci Laceyev-hq, &AA& Tccfcvcoaev


PP
xca rccaProi,oc, `EAA-ipc4v Twv OCTC(IvTaxoll, MociAlv 7.)v rcccpotxolfArraw yivI
7LCCVT080C7C0C 'Icrrpou 1.axpt. xca ExuaLxijc, Kcqi..7ccoiLv, 'Icca&iv,
1-coc7A Rod. KeA-rc7A) ri.73v Inixetvcc "Akrcecov.

www.dacoromanica.ro

Aucrt.-

TIMARION

Datorat unui autor anonim de la mijlocul secolului al XII-leaidentificat de

unii cercetarori cu un presupus retor, Timarion, de altii fie cu poetul Teodor Prodromos,

fie cu Nikolaos Kallikles, Timarion este un dialog in maniera lui Lucian din

Samosata, cuprinzind relatarea aventurilor eroului cu acelasi nume pe pAmint si in


Hades, unde coboar1. Ne intereseaza prin informatia pe care ne-o cla despre partici-

pares locuitorilor din partile Durarii, si chiar de la nordul ei la tirgul de Sfintul

Dumitru de la Tesalonic.
Edilie folositd : Timarion's und Mazaris' Fahrten in den Hades nach Hose's und
Boissonade's Recension und erster Ausgabe des Textes, griechisch und deutsch mit Einlei-

lung und Anmerkungen herausgegeben von A. Ellissen, Leipzig, 1860, p. 41-186


(= Analekten der mittel- und neugriechischen Literatur, IV) *.

TIMARION SI PATANIILE LUI


Mijlocul secolului al X II-lea. La tfrgul de Sfintul Dumitru, de la Tesalonic, vine lume
de pretutindeni, printre al/ii oameni de la Dundre ,si din linuturile de la nordul ei

5. Sarba..toarea sfintului Dumitru este ca Panateneele la Atena

i P. 46

Panionienele la milesieni 1. Ea este cea mai mare s5.rbatoare la macedoneni 2.

Caci yin cu prilejul ei nu numai multime de autohtoni de aceleasi neam,


ci <oameni> de pretutindeni i de toate felurile, elini 3 de pretutindeni,
neamurile felurite ale misienilor 4 vecini pin5. la Istru Si in Scitia 5, campani, italici, liberi, lusitani i celti de dincolo de Alpi 6.

Prezentul volum era definitivat chid ne-a parvenit excelenta ultima editie a lui
Timarion: PseudoLuciano Timarione, testo critico, introduzione, traduzione, commentario e lessico a cura di Roberto Romano, Napoli, 1974.
1 Dupa modelul antic, autorul lui Timarion numeste arbatoarea de ziva sfintului Du-

mitru Dimitrienele.
2 Macedoneni = locuitorii Macedoniei.
Este probabil ca aici elini sa insemne greci, bizantini si nu numai locuitori ai Eladei
propriu-zise.
4 Misieni = locuitori ai Moesiei.
Scitia = tinutul de dincolo de Dunare.
Cf. D. Zakythinos, Crise monetaire et crise deonomique a Byzance du XII-e au XI V-e
sitele, Atena, 1948, p. 44.

www.dacoromanica.ro

0E0ACIPOE 0 IIPOAPOMOZ

ETIXOI OEOACIPOT TOT IITC2X011P0APOMOT


BIBAION A'
IIPOE TON BAEIAEA KTPION MANOTA TON KOMNHNON
1
P

5 P. 115.
FlAino

gVE

ETOVCCV

gX(.13

7rETOT-;)V,

XCCAO tirJOUVLaTil;,

gs/E

lku8oTccryc'cp-Ino
xotpox67coc.

TcfcXOC

XCCi.

"OTav yap tari Ti)v can+ neptzapaacroliblv,


Myer., "Ac fipcfcaet. TO xpacriv, xod pciAe xat Tcvnept.v.
ELak TO ppOr.ast,v TO aspp.6v, AiyaL 7cpOc TO 7CCC1.8 i.V TOO,

Nec T6, noaai.v [Lou, ciy6paaE zop36xotAa 8ouxcfcTov


Okpe xai BACcxLxov Tupiv CraXlv aTallevapeav
Kai 8c.:4 [le va 7cpoyeUao[Lat, xca TOTE va neTVivco.
2

13 v. 361. K&TCCC [Lou,

TCC'CXLV

XeCTCCC

[LOU,

7COCALo xotprilaXotdvl,

BAdcza va cre cpcfcvm


IloAACt arixpuct Cri yglucrev xoa CrTEVOCwoi.); 11,Ey0CAOUg.
KOCITCC [LOU, OVTOCV agO.Exev 4

'Eaev qxo.) xca irdercAwiLav, xduca, xat cl7cavwcp6pLv,


'Ecrivav xca 7coxcfclit.crov, icriv xca im,f3caTcipt.v.

www.dacoromanica.ro

TEODOR PRODROMOS

Teodor Prodromos este unul dintre cei mai insemnati i fecunzi poeti bizantini.
A trait in mediul curtii constantinopolitane sub imparatii loan al II-lea (1118-1143)
i Manuel I Comnenul (1143-1180). A murit in preajma anului 1166, ca monah. Opera
lui Teodor Prodromos e foarte intinsa i variat5., cuprinzind lucrari in versuri si proza,
romane, scrieri alegorice, parodii, bucati satirice, cuvintari, dialoguri, epigrame.

Sub numele sau, mai precis sub pseudonimul Ptochoprodromos, care Inseamna
saracul Prodromos" ni s-au p5.strat si unele poeme in limba vulgara, in greaca vorbita
din secolul al XII-lea, avind continut satiric. Ele abunda in detalii privind viata de toate
zilele. Intre altele, sint pomenite aici tesaturile facute de femeile vlahilor si brinza, o
specialitate a pastorilor viahi, apreciata pe piata constantinopolitan5.. Nu e sigur ins&
daca Ptochoprodromos i Prodromos sint una i aceeai persoana.
Poemele Si celelalte lucrari prodromice nu au fost Inca grupate intr-o editie inte-

gral., multe sint inedite. Volumul de fata era definitivat cind ne-a parvenit editia
critic5. i

comentata, cu o ampla introducere, a poemelor de interes istoric ale

scriitorului: Wolfram Horandner, Theodoros Prodromos, Historische Gedichte, Viena,

1974. Nu am putut include aici cele citeva aluzii la raporturile Bizantului cu zona
Dunarii, la luptele cu pecenegii i alti barbari" cuprinse in aceste poeme.
Edifie folosita: Adamantios Coray, Atakta, I, Paris, 1828 (cu un comentariu
foarte amplu).

STIHURI ALE LUI TEODOR PTOCHOPRODROMOS


CARTEA I
<INCHINATA> IMPARATULUI KYR MANUEL COMNENUL
I
1143-1166. La Constantinopol se maninca brinza vlaha

v. 115 si urm. Am de vecin un cirpaci, un asa-zis cizmar, chipurile ;


numai ca-i plac mincarurile bune si-i om de viata. Cind vede, deci, zorile
cum se ivesc in juru-i, graeste : Sa fiarba vinul si pune si piper !" Si
indata ce fierbe apa, ii spune copilului sau : Na, copile, un franc pentru
mate. Cumpara si brinza vlaha de un ban si da-mi-le sa iau o gustare si
apoi sa cirpesc !".

2
1143-1166. Femeile vlahe les mantale pentru piaja constantinopolitana

v. 361 si urm. Mantaua mea, iarasi mantaua mea, veche si rupta,


mantaua mea, cind te-a pus <femeia> vlaha 1 <la razboi>, sa te teasa, cu
multe lacrimi te-a umplut si cu suspine adinci. Pe tine, manta, te am si de
plapuma si de pelerina, pe tine si de camasa, pe tine si de veston !
1 D. Russo, Elenizmul in Romdnia, Epoca bizantina fi fanariota , Studii istorice grecoromane", Bucure#i, 1939, vol. II, p. 521, n. 1, consider& ca aici Via ha, redat de not prin
femeia vlah5." poate fi un apelativ, far& sens etnic.

www.dacoromanica.ro

p. 13

188

TREMOR US PROCDROMUS

IITS2X0IIPOAPOMOT
BIBAION B'
KATA HrOTMENLIN

p. 22 v. 198. <... > ALyac xecv Sexalicraapa xal xprocOv Tupt.rtv,


'A&O'cupa xecm Tiacrapa xai (3Xatxmov OXEyov,
Kai AtTpav vim/ g AZOV, 7CLnkpLy cpoUx-rav (limy,

Ex6p8a xEcpciAta ad)&exa xat TC-hpoug 8exanivre,


'Anaaapia p.00xpolfravoc, ykux?Jv xpacav dcrco'cvca < ...>.

www.dacoromanica.ro

TY:ODOR PROIDSOMOS

189

A LUI PTOCHOPRODROMOS
CARTEA A II-A
<INCHINATA> ACELUIASI IMPARAT
IMPOTRIVA EGUMENILOR
1143-1166. Teodor
tdalat

Ptochoprodromos noteazet o reletd culinarti care prevede F' brificra

v. 198 i urm. <SA se puna> <...> si paisprezece oua si brfnz5. de


Creta si patru casuri si putina <brinza> ylaha si o litra de untdelemn
si o mIna de piper, dmasprezece ca'patini de usturoi si cincispretece

pri si o lingura buna de yin dulce pe deasupra <... >.

www.dacoromanica.ro

p. 22

ILIANNHE 0 ZONAPAE

XPONIKON
1

II, p. 408

X,32. Kcd O Kp&aaoc 6 Mcfcpxoc xccrdc -rarroug Tok zp6vouq eic -r ;iv MccxeSovf.ccv xcd EiS Trjv Opc',c,xlv xca EE; 'ray `EXAcfcact Tcep.cpaei.c TcoAAoic inoAkl.tlaev
t&veat, xca ta ply EV Lxla TOL SE 7Cp00-1y&yzTo. Ta no-vy) TcciiTct ndaoa. (.av
MoaoL 'SE xcd PET= EXEXX)1VTO, 7C5CrOCV Tin/ IIETOLE6 TO5 TE Atp..ou )(Ca Toll Icrspou
oiksco vep.6tisvot., npoviwroc 8i TOU xpOvou TLVES cd.aiiv xcd 6.XXotc Ov011occav
inex?vOlo-ccv. xcd I.LETa Tocryrce 7cdcv0"060c 6 noTatik 6 Ecciioc etc TOv 'Icrrpov
4.13ciXAcov ley* ..r.'"qc AockLccrEocc xod. s-7c Maze 8oviocc Tiic TE Opcf.xlc 7c6 Ti;

www.dacoromanica.ro

IOAN ZONARAS

Ioan Zonaras a trait in prima jumAtate a secolului al XII-lea. A ocupat functii


de raspundere in ierarhia curtii bizantine : a fost mare drungar al garzii imperiale i

prim-secretar (protasecretis) al cancelariei imperiale. Mai tirziu s-a retras in viata


monahala, intr-o manastire de pe insula Sfinta Glykeria, azi, Niandro, una dintre Insulele
Principilor din Marea de Marmara. Nu se cunoaste anul mortii sale,
loan Zonaras a scris, dupa, retragerea sa la manastire, o cronica universals, intitulata, in original 'ETcyrop.ij icrropulv (Rezumat de istorii). Ea cuprinde istoria omenirii
de la Facerea lumii pins in anul 1118, data suirii pe tron a lui Joan al II-lea Comnenul
(1118-1143). Pentru alcAtuirea cronicii sale, Zonaras a folosit numeroase izvoare antice
i bizantine, unele dintre ele astazi pierdute. Primele 12 carti ale operei sint consacrate
istoriei lumii de la Crea%ie pins la domnia lui Constantin cel Mare (324-337). Pentru
redactarea for Zonaras a folosit drept surse Biblia, operele lui Iosephus Flavius, Eusebius,

Teodoret, Petra Patriciul, Herodot, Xenofon, Arian, Plutarh si, mai ales, opera lui
Dio Cassius atit in versiunea ei originals, cit si in prelucrarea patriarhului loan Xiphilinos
(secolul al XI-lea). Primele 21 carti din opera lui Dio Cassius ne sint cunoscute numai
prin intermediul lui Zonaras. Pentru perioada de dupA suirea pe tron a lui Constantin
cel Mare, Zonaras a folosit ca surse operele lui Malalas, Procopius, Teofan Marturisitorul, Nichifor Patriarhul, Georgios Monachos, Georgios Kedrenos, Simion Magisaos,

Joan Skylitzes, Mihail Attaliates, Mihail Psellos si ale altora. A folosit, de asemenea,
unele izvoare astAzi pierdute care au inspirat si pe Georgios Kedrenos i loan Skylitzes.
Informatia lui Zonaras este bogatA i orizontul sau istoric destul de larg. Din
nefericire prelucrarea surselor nu este suficient de critics. Adeseori el incearca. numai sA
armonizeze pasaje rezumate sau extrase din diferiti alti autori, chiar daca ei se contrazic
unul pe altul.
Limba in care scrie Zonaras reprezinta un compromis intre tendintele arhaizante
si limba populara, vorbitA. Stilul sau este simplu i curgAtor. Zonaras s-a bucurat de
o largA rAspindire In lumea bizantina, ca i prin traduceri in lumea slays si in cea
occidentals.
Yn afara operei sale istorice, loan Zonaras a mai scris importante lucrari teologice,
de drept canonic, hagiograf ice si omiletice, exegeze ale poeziei ecleziastice, poezii cu con-

tinut teologic, precum si un Lexicon important, intre altele, pentru lAmuririle ce le O.


in 1 egatura cu numele arhaizante de popoare folosite de scriitorii bizantini.
Edilii folosite : Ioannis Zonarae, Annales ex recensione Mauricii Pinderi, III,
Bonn, 1841 1844; Ioannis Zonarae, Epitomae historiarum libri XIII -X V III, ed. Th.
Buttner-Wobst, Bonn, 1897.

CRONICA
1

29.i.e.n. Marcus Crassus astigri victorii asupra neamurilor din Macedonia, Tracia si Elada
Despre numele de misieni si geji

X,32. $i Marcus Crassus, trimis in aceasta vreme in Macedonia si II, p. 4oa


Tracia si Elada, s-a luptat cu multe neamuri si pe unele le-a invins, pe altele

si le-a apropiat pe cale pasnica. Iar aceste neamuri se numeau altadata


misieni si geti, locuind tinutul intreg dintre Haemus si Istru ; cu trecerea
timpului, unele dintre ele s-au numit si cu alte nume. $i dupa aceea tot

www.dacoromanica.ro

192

10 AINNES ZONARA

IIavvoviccg cipopiCeL, etc Tb Tijc Mocriocg 7spoxexc.41xev Ovop.cc. scat EV airroT.; &AM'
Te TcoAAct deny gO.v1 xat ot TptflccAXot orpocrayopeu.aiv-reg ot ce xexX7H.Livot.
AapSctvLot.

X,37. '0 Se ye Ttpipto; Tct Te TWV noXip.cov S0WxeL xat etc -c-i)v CPWp../v

p. 425

auvexiLc eicrecpotTa, cpo(3o6v.evoc 1).41 6 AllyouaTog 11XXov TLV& &TtOVTOs aUTo5 TcpoTy.-haT). xLvlUvrcov Si TEA; Accx 1.5v xo ZaupollaTiov lad &XAcov IlavvovociLv

iD.v6iv, 6 Tcpiptoc rcp6g aircok aviaTpe tiny Ex TT); KeATLxijg. xoct TOv repilavLx6v
Si 6 A6you6Toc ExcL gnett.tPev, WS To'exa Toi; Tt3eptou Taxicog ccUTiiv xpaTijci-ca SeSuvlpivou, exouatcog Se TO%) xaLp6v Tpt(3ovroc, tv'iv Tor.; 6TcXoLc ct Sta, TO,/
7s6Aeliov. trcelicin Se Tev repp.avt.x6v, Ort 6 'Aiptmrcag cknexTipLxel 4); rd awcppo-

46.1.evoc. xat

-re oUcrtoc aUTOU T(.7) aTpcmcoToci,) Talletcp Cercevep.118.1, xecx&Evog

eES vjaov rceptcoptcr,91. noXACc (Ay-cm xat novhcravTec


1011(.7)v

Ot

noilaZot. EV TO

To&roiv noXkp.otc, oU 12E6 Se xal osaaovrec, Tao; Tec viv

TiLv

OtioAoyio,c

t`yrclycicyov-co Tec Si ileczatc iv ix-lc:ray. 6 Se Ttpiptoc i; Tip P6p.lv ircavekOak,


xoc aiSaL; nap& TOU MyaiaTou etc AaAvaTtccv icrrcal OcvTaLp6vTo)v ixei. TLvow
OUS (.1.6Atc ply xcct cri,v xLvaovotc, Teo); S'oLv exeLpedaocTo, scat 6 repp.avtxOg
Otioto.); iTepouc.

It. p. 508

IX,21. <...> 'Ecr-cpecTeuo-e iliv-cor. int Acbtac, n Aaxok xaTac 'Icovac, eoc 6
nailed xijc taTopto4 (Flat, lyre xp-hvaTa OC irceTelcoc actr.t.pavov ScSOvac aUToig ricverillevog, xat Stxac eto-rcpcicao-,9-at

'AnrcLavbc iv Tc7.) eixoo-T<T) Tpt-cy A6yc Tijc

TE,Sv 7ceiTpaitievow airrotc t[ietp6(1evoc. 7C1k01,1..1,0C oiSv 6 Aexipaaoc, SS Accxiav


.hpxe, -Op Tot)" Tpcaccvo5 XOCT& TO5 g,81101.4 Opp.-hv, SeLaev, etSe.oc TOv etvapa crTpa571rx&raTov.
xat noAei.i.ou cruppaiivTog a-cptaL 7coAA0i4 ply I TiLv rcoAeti,tcov
p. 509
ecnixTet.vccv ot Pcoliatm, OU [Letouc Si xat aUTiLiv iTpautLaTta,Dlaav Toao5-coL
s'.716ocv ot Tpau[LaTica, WS intA6rc6v-row Te.iv LTcSialitav 88i Tijc kocuTor, ko-iViiToc

cpetcraaD'at TOv Tpatav6v. inet se Tdc, Te dixpa, sucrxepik [Ay, xaTeAccf3e se, xat
rciXa4 Tc7)v 13cc6LAetow .X,Dev aUTWV, rcpecspet.; 6 Aexipcaog ninotccpe, auv-r60.6p.evoc T& Te 8TcXa xat Tex. 117aavAl.LaTa xact Tok illxavoTcw.oUg TcapaSotivaL,
xcct &nay gTepov 8 ecv &TraLTOZTO 7cmci6cct, xat 7cpOg TOv aUToxpctTopa Acv
ic o3Sag xcccax40.eig ocUT41 rpoo-ext5v16ev etTa etc rigs 'ITaXtav 6 Tpatavbc
c'evocei.)Eac xat Tok To5 Aexepo'cXou rcpeapet.6 &nil-re-co otrcep etaaxaivTeg sic
TO 6uveaptov, T8c 87cAa acrcoakilevol. xat Tat; zetpac cruvCc4avTec iv alx(lcac;)Tcov
axl)p.cm., TmAACc. Te eITcov scat lxiTeucrav xoct otiTo.) crrcovSEiv Tux6vTeg airktg Tec
67cAct cinacci3ov. Tpociavk se xoct 1,4fxcicp.13eucse xoc AccxtxOg cLvol1 cico41. oux (14
cipljeoc Se T(ry elAX(ov iwkAet i7 liTTOV iStxaev &XX& ma TroXAccxoti xcci 7coXitecxt4
eTrZ

13111/aTog gxptvev.

www.dacoromanica.ro

JOAN ZONARAS

193

teritoriul pe care riul Sauos 1 varsindu-se in Istru, mai sus de Dalmatia si


de Macedonia si de Tracia it desparte de Pannonia, si-a luat denumirea de
Misia. $i intre ele sint si alte multe neamuri si cei numiti tribali si asa -zisii
d.ardani 2.
2
12

9 f.e.n. Luptele lui Tiberius cu dacii ,ci sarmajii, pacificarea Dalmajieti

X,37. Iar Tiberius se ocupa de razboaie si a venit in graba la Roma, II,

P. 425

temindu-se ca nu cumva Augustus sa-i prefere pe altcineva in timpul absentei


sale. Dar deoarece dacii si sauromatii si alte popoare din Pannonia s-au pus

in miscare, Tiberius s-a indreptat impotriva lor, plecind din provincia

celtica 3. Dar si pe Germanicus 1-a trimis Augustus acolo, caci, deli chipurile
Tiberius putea sa-i invinga pe aceia repede, pierdea timpul cu bung-stiinta,
pentru ca sa fie in fruntea armatelor, din pricina razboiului. L-a trimis deci
pe Germanicus, caci Agrippa fusese demis din pricina relei sale conduite ;

iar averea lui a fost trecuta in tezaurul armatei, iar el a fost exilat intr-o

insula. Dupa ce romanii au infaptuit multe in razboaiele cu aceste neamuri si


au suferit nu mai putine, in cele din urma pe unele le-au supus prin intelegere,
pe altele le-au invins prin lupte. Iar Tiberius s-a intors la Roma si din nou a

fost trimis de Augustus in Dalmatia, deoarece acolo se razvratisera unii.


Pe acestia cu greu si infruntind primejdii in cele din urma i-a invins, iar
Germanicus, de asemenea, i-a invins pe altii 4.

3
101-106. Luptele lui Traian impotriva dacilor lui Decebal. Cucerirea Daciei de catre
romani

XI,21. <
> A pornit deci cu razboi impotriva dacilor, pe care II, p. 508
ionienii ii numesc dakoi", dupa cum spune Apian in cartea a douazeci si
treia a Istoriei romane, nemaidorind sa le dea banii pe care ii luau anual si
voind sa-i pedepseasca pentru faptele lor. Asadar Decebal, care ii cirmuia
pe daci, aflind de expeditia initiata de Traian impotriva neamului <sau >,
s-a temut, caci stia ca barbatul este foarte priceput in treburile militare.
$i incingindu-se lupta intre ei, romanii au ucis multi/dusmani, dar nu mai p. 509
putini si dintre ai lor au fost raniti. Atit de multi raniti erau incit, lipsind
fesele pentru bandaje, Traian nu si-a crutat nici propria sa haina. Iar dupa ce,

cu greutate, a cucerit culmile si a ajuns aproape de capitala lor, Decebal a


trimis soli, promitind ca va preda si armele si masinile si pe mesteri si ca va
face tot ce i se va cere ; si venind la imparat i s-a inchinat, plecindu-se
ping la pamint. Traian, plecind apoi in Italia i-a luat cu el si pe solii lui
Decebal. Acestia au fost introdusi in senat si, depunind armele si impreunindu-si miinile in felul prizonierilor, au spus si au cerut cu rugaminti multe

lucruri. Si astfel, dupa ce au capatat tratate, din nou si-au luat armele.
Iar Traian a primit onorurile triumfului si a fost numit Dacicus. Si, din
pricina razboiului, nu a neglijat celelalte treburi si nu a facut mai putin
dreptate, ci In multe locuri si adeseori a judecat de pe tribuna.
1 Rlul Sava.

I Cf. Dio Cassius, LI, 22 23 i 27, 1


$ Din Gallia.
4 Cf. Dio Cassius, LV, 27.

3.

15 -e. 2278

www.dacoromanica.ro

SaNNVOI V2Ilias102

1,61

5t3, 39 olaroLlttavp 61209 9 50\o04j3x3v 516,210 ACO1c331(93n 110 51101 229 5170x(f6, Xno nowqrlri? 591c70 770X nypp.c 59daL. 20113x3 3Dn3170d1D3 pox 9 x3v,
59,04 5on3ricp11ti. 41riXD1 og (by f101970 170.69363).1(331L 3Dit1r(3713IR 1X3X Str)R13

'notoopodi pox A91 non37ioyno4j 513 11703y1r10 'non3719X3R r79923rt1


,A1
13
n91c70
ACOA13X3A0
5rtoyo71o1 N(1319?1LIO 113
A313.0.nag
dX79IR 011\17)9(f 513
02.9
OIS 513.641312LO
ql.ViAp(31VID 179X 513#D7013 3nkcbn3 01 nolkddouf 5799mdrtth3.l. 3g n91
n011D0d3L93 701A0

'd

110X AO1d3 01(101 2001R d 10 50113Th0 3111(.71 110Ati-.970T)(170#


'0..6. 170 AOA3TI70ACIR `01g 51/.1 63). 9 570d 31 5i1.i2701 101 fl97h0101t.
spoil nvi pox 5monngeox 3.otta.7pdx? no>2. 'Acoxxv 3DLcilioclx3 Art.,.?,2
'4513.6.(9170d321.
pox 9 5ovod3x3v 5cion.kolop oamD3c313X31 noi.roo3 113.an3mopx 01 50143 91 1%001
11C9X7N 'VOX
CpX JOd 11(06D
51010riou 5ooxtf.au; 3nol3.l. pox 5ct01 5cloco99ts..G,
3d23,2 5001 'ClOy)pd3X3V 101110X 5noc33XDriR SILDno Ski ncompi 5m3D?dc13 mrrholoat,
'6,01 59 5101 51opy19704j (101010 '13c)dc7olt. 579D9313X01371 9 4Soc704jdx4 ALf.i rkkl
cb3 5L .7g 13(/ 91 dog) cp Cid 113.4 513 5o.p04 'ckyou 1,70X n01913vi. 411 'noDndX (r,3102.

nodi...oL, 9 0-LTD dX 61:3(01)O


5(91

3,1tf.T1

'nodra# pox 700000. AC91 AC917111 1099 (f..ri n3xn6pc


5oikiod.4.9 170.G,D3d13.gd)
50A3TinZ1)OX (fn.. 9 d /107ilfal '1 79)(3.: 1 31 390)d1931)0X nticl. 13x3 nk.A. 17ox AnoX 517012701
'3x./.3,421.3 pox sonclo 51.ect79 01 d(9R9 513 Ai/l.1 Ak1(pd1l 3d193137.1 311 On .110R X 170 53
A0170)0.219 3g ruoit. o13.g132.-on3 zinvi g 1310313 11.7.1 5om1 (ova 0d1OIL 5011\ ce: X170
7012701 nrionoaq 1XX. 701371 ntf.a. toti)ridx7011ox 5c101 SctoLcfrooriXpo
ACOITy107)
'23rI2211x3 .1 791 !Cr] dO6X? X) Z1/4/1 ACO1Q10,d7021. 101040131 179C991/-1031 513 32 511 Sod22313
rt01 n0v43x3v 5mR13tsrt9 701 70nTriD7dr799431 n313331i,r; loa.coo
32

i7

'II

'd

'IIX 17

cES

daz.r.t AG.1

oi,non?.kac 3g 1/ox 197131[031 50LIV107..d7019 C101270 59d11. 31 01


>
<
5nodlo4jc7o4j pox soireari o 59x1n-o113da

<

>

Ivoixlov

'II

'd

'IIX

Pas

61 >

<

soi20 otg doln,odxol.coo

513 nOL-ricpd, nn3vU.m91c3


d2.9 n(91001110 1%1393,01)rd 14.63dq. >

norby

3g

5o31.3.nyi

Sod= 579.g2x3 5on3rifdlo -91t.

51091 59toc70w 511 5kXc7015y:01

Arv? chOIL )1)

AC91

<

`II 'd

68S

'11X

Ig

>

<

5rDI11rdm nanloi

110132n7ILD 5101 51od794jd794j

3113

51X1xtftnnD

no,1 two.irricod) 9 5o\c(d 5f,tZdf


ro3ra04jTIV( 5noA13x3 TchoaL -cod,

1101

www.dacoromanica.ro

IOAN ZONARAS

195

Cind i s-a dat de veste ca Decebal din nou se razvrateste si nu respects


tratatele, iarasi a pornit cu razboi impotriva lui. Decebal, fiindu-i inferior
in forts, s-a pregatit cu grija sa-1 invinga prin inselaciune. Si stiind ca Traian
este un om binevoitor si ca primeste pe cel ce vrea sa stea de vorba cu el, a
trimis niste pretinsi dezertori care, de va fi cu putinta, sa-1 ucid5.. Dar unul

dintre ei a fost banuit/si prins si, supus cercetarilor, a marturisit taina.


imparatul, dupa ce a construit un pod peste Istru, lucrare mai presus de

P. 510

orice admiratie si cu neputinta de descris, a trecut fluviul pe acest pod si i-a


infrint pe daci, cu greu si infruntind primejdii, dar i-a infrint. $i Decebal,
pierzind orice nadejde, si-a facut singur seama. $i de atunci neamul dacilor si

tara for au devenit supuse romanilor. 5i a gasit si tezaurul lui Decebal,


deli aceasta descoperire era greu de facut. Caci barbatul, dupa ce abatuse
din albia sa un riu care curgea prin apropierea capitalei sale, sapase adinc

foarte in parnintul peste care trecea apa si asezase in groapa foarte mult our
si Inca si mai mult argint si alte lucruri de pret care nu sint distruse de

umezeala si a acoperit cu lespezi groapa si a pus pe deasupra pamint si


prundis si astf el din nou a readus apa in albia de mai inainte. Si intr-o
pesters depusese multe lucruri. A facut acestea nefiind nimeni altcineva
de fata cleat prizonierii care lucrau in acest scop ; iar dupa ascunderea
<bogatiilor> i-a ucis pe prizonieri, ca sa nu dezvaluiasca cele f5.cute de ei.
Dar unul dintre prietenii lui Decebal, avind si el cunostinta de <locul unde
se afla > tezaurul, 1-a aratat 5.
184. Commodus luptcl cu barbarii de di

rr lo de hotarcle Daciei

XII,4. <
> in vremea domniei lui au avut loc si razboaie cu barbarii II, p. 533
de dincolo de hotarele Daciei si razboiul foarte mare din Britania <
> 8.
5
245

248. Filip Arabul invinge pe carpi

XII, 19. < .

. > Acest

imparat Filip7, pornind razboi impotriva scitilor 8, II, p. 584

s-a intors la Roma. Iar in Moesii, un oarecare Marinus9, care era ofiter,
a fost ales de soldati imparat < >1.
6

251-253 Trebonianus Gallus incheie pace cu golii ci alte popoare barbare coalizate impotriva Imperiului roman (251). Marcus Aemilius Aemilianus ii infringe pe gofi si e

ales imparat (253)

XII, 21. < . . . > Domnind, asadar, Gallus 11 peste imparatia romanilor, II, p. 589
incheie un tratat cu barbarii 12 ca sa is ei de la romani un tribut anual si sa
5 Cf. ibidem, LXVIII, 6,1-14,5 Este probabil ca si citatul din Apian a fost facut
tot prin intermediul lui Dio Cassius.
Cf. ibidem, LXII, 8,1. Este vorba de razboaiele cu dacii liberi sau cu sarmatii.
7 Filip Arabul (244-249).
8 Scitii=carpii si sprijinitorii lor, gotii. Sint Inf 'Intl de Filip Arabul in 246-247,
in urma unor lupte grele. Filip primeste titlul de Carpicus Maximus si Germanicus Maximus.
Ti. Claudius Marinus Pacatianus, comandantul armatelor romane din cele cloud Moesii
si din Pannonia InferioarA. La scurta vreme de la proclamarea sa ca imparat, este ucis de aceiasi soldati care-1 aleseser5.
18 Cf. Zosimos, I, 20 ; R. Vulpe, DID, II, p. 240 242.

www.dacoromanica.ro

196

IOANNES ZONARA

P. 590 watt))) Sasp.Ov ivi.aUatov xat 1.0) T& (Pcat.t.aLcov A-tgeaaat.< ...> xat ExUaat. Si el;

Tip 'ITaAr.av eicri(3aAov, to &o% 6vTec o-xeSbv UnepflaZvov xat ecpLOILOv, xat Mame-

Sov fay xat sacra Ai.av xat (EVdc8a xaTiSpap.ov. Aiye Tat. Si Toi.)Tc6v I.LoZpecv Toa.
&Cc Boair6pou 7COLpe?4oii6av xat Tip Mat.d.miSa Ai pip Unepii&crav int TOv AeLvov
yevics4ar. nOvTov xat x<l)pC(c 7CopailaccL 7TOAA&c. xoci (am Si noAACc Tcliv i.aveLiv TOTc
xaTac Ti]c `13cop.oax-ilc int.xpaTe fag 4p1./.1)xecray. &AA& xat Aot.p.66 TOTE 'sal% xd.)paLc
ivicrx7)4)ev, & .A191on1`.ac dcpUctLevoc xat nEctsav axenv inLveiskOetc xd.)pav icf3av Te

xat ianiptov, xat noAAacc TEJV nOAewv Troy oixirrOpwv ixivcoaev, int nevTexataexa.

St.apxicrac ivLauTok.oi ye 1.t.ip ExoaaL TeTayiliva nap& `Pwilaicov xaTec auv8hxac Aap.flecvovTec ineTekoc, ilxocat TaiiTa 7,14,611.evoc, xat iITTova Akyov 'sec
EZVaL T15v irneam.tivcov T& acpi.ar. 81.86p.eva, durnesav rineaoop.evor.. Ai.p.t.ALavOs
SE TE.c Atpuc av-hp, etpxwv Toi.i iv Muai4 aTpaTei.y.aToc, Toic 6TpeCTLWTOC6% aWaELV
7TeCVTCC T& 'Tag Ixi.paar.c St.S011eva iT-flyyeiaaTo, EL TOT.6 130(pi3eCp0Lc auvdct.PeLav
nOAep.ov.ot Si cinpoOnTcoc ineADOvTec Toic Zx60-aLg, &Tep OXEycov dcnixTeLvav &nayTOCc, xat ACapupa E ixeivcov nAeZaTCC atAhy0C-r0V, Tip XWpCCV XOCTCCapCCIAVTEc
ocipreav ivTetiaev o .A.4.1.0aavOc Unepcppowhaac TW HCCTOpadNICCTL, VITELCIL Toi,c
uT CCUTOV CcpOCTLWTOCc XOCL `Po3p.cdcov airrOv etvayopeoouaLv a6ToxpdtTopa.

XII, 22. 'Avapp0-eic Si oi3Twc ai)ToxpckTcop O Aillat.avO6 inkaTeae T15

II, p. 591

cruyxX-hTcp, inayyeAX6p.evoc ceoc xat Tip Opecxip OcnaXAdcet. papflo'cpcov xat xaTdc
Heparciiv ixaTpaTeUCTETCCL xat notvTa npc'cEeL xat OcycoviasTat c`oc CrTpOCTW6c CCUTWV,

Tip

pccarae iocv Ty) yepoucriq. xaTaALndw.

II, p. 593

XII, 23. < ...> E0-96.)V ol3v xat int Toirrou yevoiliv16 ka,voca-reccrEcoc, xaxiaiq
dzov` Po.T.atoLc T& npecyllaTa. Ot Te y &p ExUaca TON) 'Icrrpov aLapeorrec xat ai5.9%;

Tip Opocxclmv x4ipav ipapanoSicrawro, xat n6ALv nept.cpav-7) Tip OecrcsaAoviatly


i7CoXL6pxlcsav lib, IA I,LEVTOL xat eiXov.eic sic:4 Si Tocroirrov ecnavTac TCEpLicrrnaccv, ea; 'AaipaEoug tiev OcvoLxoSoti.-7)aaL TO Teixog T.7ic iauTiLiv n6Aecog, xaa)-piN.Livov ix Ti;Sv TOU /11.0aa xpOvwv, HeAo7COVV7166oug Si SLaTetxicsaL TOv 'Iaay.Ov
cinO ,aaAdcacrlc etc adaccacrotv.

www.dacoromanica.ro

IOAN ZONARAS

197

nu prade teritoriile romanilor 13 / < .. >. $i scitii 14 au patruns in Italia, in


multime nenumarata, si au navalit si in Macedonia si in Tesalia si in Elada.
Se spune ca o parte dintre ei, trecind Bosforu115 si lacul Meotidei, au ajuns

P. 590

la Pontul Euxin si au pradat multe tinuturi. $i multe alte neamuri s-au


napustit atunci asupra imparatiei romanilor. Dar atunci si ciuma a napa.'-

dit <multe> tari ; a pornit din Etiopia si a bintuit aproape intreg Rasaritul si
Apusul si a pustiit de locuitori multe orase, staruind vreo cincisprezece ani.

Iar scitii care luau in fiecare an cele orinduite de romani prin tratate, au
venit sa le is si, spunind cal ce li s-a dat e mai putin decit li s-a promis,
au plecat amenintind. Iar Aemilianus 16, un libian, care comanda armata
din Moesia, a fagaduit ca va da soldatilor tot ce se dadea scitilor, daca se
vor lupta cu barbarii. Iar ei au navalit pe neasteptate asupra scitilor si i-au

ucis, cu putine exceptii, pe toti si au luat de la ei prada multa, cotropindu-le


tara. Aemilianus, trufindu-se cu ceea ce infaptuise, staruie pe linga soldatii
de sub comanda sa si ei ii proclarna imparat al romanilor 17.

7
253. Aemilianus fdgdduieste senatului cd va izgoni pe barbari din Tracia

XII, 22. Proclamat, deci, astfel, imparat, Aemilianus a scris senatului, II, p. 591
fagaduind ca va izbavi Tracia de barbari 18 si ca va lupta si impotriva persilor

si ca toate le va infaptui si se va lupta ca general al senatorilor, lasind

senatului cirmuirea statului 19,


8
258. Golii impreund cu alte popoare barbare tree Dundrea i asediazd _lard succes Tesalonicul

XII, 23. < .

> Deoarece si in vremea acestuia 20 s-a produs o rascoala a II, p. 593

neamurilor, romanii erau intr-o situatie grea. Caci scitii 21, trecind Istrul,
au robit din nou Tracia si au asediat mindrul oral al Tesalonicului, insa nu
1-au si cucerit. Au virit insa atita spaim5. in toti incit atenienii au ref acut
zidul orasului lor, distrus inca din vremea lui Sylla, iar peloponezienii au
ridicat un zid de-a curmezisul istmului, din mare-n mare 22.

11 Caius Vibius Trebonianus Gallus (251-253).


12 Este vorba de coalitia scitica" condusa de regele got Kniva, care ataca Imperiul.
roman prin Moesia, In anii 249 250.
13 Tratatul
a fost incheiat In anul 251.
14 Scilii

= gotii.

Este vorba de Bosforul Cimerian, strlmtoarea dintre Marea de Azov si Marea Neagra.
16 Marcus Aemilius Aemilianus, guvernator al celor doua. Moesii si al Pannoniei Inferioare
17 Aemilianus, proclamat imparat In iulie 253, va fi ucis de proprii sai soldati In acelas
an. In septembrie. Pentru tot pasajul cf. Zosimos, I, 23 si I, 28 : R. Vulpe, DID, II,
15

p. 244-251.
12

Barabarii = go%ii si alti aliairi ai lor.

Cf. R. Vulpe, DID, p. 251.


20 A lui Publius Licinius Valerianus (253-260).
21 SCitil = gotii, carpii si alte neamuri din nordul Dunarii.
22 Cf. Zosimos,
I, 34 ; R. Vulpe, DID, II, p. 254.
12

www.dacoromanica.ro

SaNNJVOI Valf1102

861

'd

L6S

4IIX 7Z

>

<

50X03dc,IV 36 x? 5zdTX &T, 5kX1131

5k973.gkyx11c3 pox 5non7A.

ClOTILI.970 6(67.11011.) doo.A.

5D-1

not331D9,

9xxv579

3ooXA.913 (noc3310clo.t. 511.i 5kX91

32 691c00 513 k19T1 5G.9130.\(C10c4 110(37031.3 01.1099.3120d193 170X 507g321d33L 5016,01.3.1.


C91 6 d
ACOxly 6C92.011 5k191inodcb TX3xodo.c oiD1(33 > ' <

()I

'II 'd

tO9

>.9g,iix < 6a,

imd U 3136 L. 501kyX.A.99 Att(.1709(147071 noa. nonlpyood -pomp


691
(tow;
pox noi mirrt -67J9coiopeoieT 901 Ti 1016 C10719019011 -1\70thl1
Tx3
'mind
nodpovp
5oinnon '113 pox 60d7odc79d :012 Ski 5o611cp170w ncomopdoo-IR rally Sk 513 316701DV 173X
nkucpc%ta pox nconrrio)lky '5;91c7o 5kyrtod 31 5k973,o1od1.t. 191. nodziodoi. 13X111.3
691
oolR
9
9
591297oxm
5(?
59d1.c.
nomood9a. 50-ri3x91t. 10TH
noTikcl '(;)713(o1L
kcbT
13d3c7 9 36 59d1.c. 5991

5nothpddrd tLj 'iolsilyou. pox ILdX .nonk.qkriliodu noi

ski

665709311Y0IG

909

io

41

36 T.R. 4kx3n0y7o9D30
iothodthod 36 S)pcunc. n3ri rLorhodRTizx 45rd(pX
.
&Tons*
Arlox
1V(7031.
110.6913V0X
1701313(
kw; 36 -013T1
k
6371
ooNoorillc
&molt?
1X)64970T106 x3 ski noolacrekD nTri 59damdt.(vg nodRAFD)om TR 5ox17onnA. oyoo9930
32
3)(3
sTinnyTaLT
5170i
5-nontf-ey
5k 5k1/63-11 5c93101/. k.e.ostodx3o.op 'Ars)
-5kx3n, yyop
noy2.3 5r1clX) 170X 53169.1.70).zArl9 V.14701L I01 A? co, 13y9x. 'oorzFjod looDnzx runza.
3 oa, 5r,t -0T19
5r.01,,oxttodtf. 36 511 M)1 ncoiTnns) schort. lolcioo 5 02 OX 6C916fal d1310?
7019791
10
53nkyy oX.sof 10n.3.119oy
5noy9cb 991 '5o17nikd13X.A.3 5on3rifth 5(p id31.f.
32
no-n(1,13)0u m.orioxrriop &(.9.A.c1T pox 5(i.)1(.,1,9 1o1(9d33X.93 1X71non3dl. 5oTik603xm
oy
nco3
pox
'n(p.A.r.koonns>
70137-1
5o.ekyai.,
5o17onknr, dknp p000dpole 452999X91
5k.oprolg n3.gx.k1L3 45101970 pox 5clov(o1i. 6,3,036)? 5(p pox 5cto1 57o1n3,gti73t1d331
63.813oc3 -foTA.rt(i) 5o167oym 321 loi)ox nc9.3..ctoa, 57oD(prido A? Olt yy 52:r nco1n3g97023XD
'517ocpX 3101E 6,37i X1OTICIXA 5119 3101E 32 70170x AGtA 51)orqrbo19-ma9 5179X79ri -39kx3n3
17ox 53morlI3X TR 01c1)0 5r; Ar.ocoxbX3 pox tolly 5 39311L3 17OX A.3d13-0)312

IT
'd tZ9

&9'1/4C9MX 5k1 5U-Xdf "O. mm&3XW 4136LPC1395d11.


:3co. kr!oy36f not noyopA.3
901
6(9)00\7 701AOXY3 Atf1
5non3.A. 'toot:1339 pox AT47-17),A. z169
non3irooiDemm 69escomox 32 511.1 5933x197od &91(po 5on3ri7opklo1L n91 n3-ri ez!

`IIX .tc 5t"T/1)DIN 36

www.dacoromanica.ro

IOAN ZONARAS

199

9
Dupd 260. Aureolus, colaborator al lui Gal lienus, era la origine un pastor din Dacia

XII, 24. <...> Aureolus, care era <de loc> din tara getica numita II, p. 597
mai tirziu Dacia si de neam neinsemnat (caci fusese mai inainte pastor), cum
soarta hotarise s5.-1 inalte, a intrat in armata si, fiind foarte priceput, a fost
>.
numit ingrijitor al cailor imparatului 23 <
10
269. Victoria lui Claudius asupra gotilor si a celorlalte popoare no, d-danubiene si nordpontice aliate cu ei

XII, 26. <

> In Roma, senatul aflind de uciderea lui Gallienus, a II,

omorit si pe fratele si pe fiul aceluia. Deoarece Postumus 24 isi exercita Inca


domnia nelegitima, iar barbarii 25 trecusera peste lacul Maeotidei in Asia si
in Europa si le pradau, senatul se intreba cu cine trebuie sa se dea mai intii
lupta, iar Claudius 26 spuse : razboiul cu urzurpatorul ma priveste pe mine,
iar razboiul cu barbarii priveste statul si trebuie sa se dea Intiietate aceluia

P. 604

care priveste statul".


Iar barbarii au cotropit multe tinuturi si au asediat Tesalonicul.

Acesta se spune ca se numea in vechime Emathia si ca i s-a schimbat denumirea in aceea de Tesalonic, dupa fiica lui Filip 27, sotia lui Casandru, Thessaloni-

ke. Dar <barbarii> au fost respinsi in asediul acelui oral si, indreptindu-se
asupra Atenei, au cucerit-o. $i adunind toate cartile din oral, voiau sa le
arda. Dar unul dintre cei mai vestiti intelepti ai for i-a Impiedicat pe cei de un
neam cu dinsul de la asemenea fapta, spunind ca grecii nesocotesc faptele
de arme din pricina ca se ocupa de aceste <carti> si astfel au ajuns usor de
invins. Iar Cleodemos, un atenian, izbutind 55. fuga si adunind multime
<de oameni>, a venit asupra for cu nave, pe mare si i-a ucis pe multi, incit si
cei care au scapat de moarte au fugit de acolo. Iar Claudius navalind asupra
lor, dupa ce se risipisera in mai multe tinuturi, i-a invins cind in lupte navale,
cind in lupte purtate pe uscat. 5i furtunile le-au pricinuit suferinte, iar foametea i-a chinuit si i-a distrus 28.
11

Licinius era de origine din pique Daciei

XII, 34. Maximinus si-a luat partas la domnie pe Licinius 28, care se II, p. 624
tragea din neamul dacilor si era cumnat dupa sora al marelui Constantin.
23 Cf. R. Vulpe, DID, II, p. 255 ; Aureolus ajunge general, e proclamat imparat,
dar ucis de Claudius, ibidem, p. 260.

24 Marcus Cassianus Latinius Postumus, invingAtorul francilor $i al alamanilor (258),


este proclamat Imparat de armata si creeaza In Gallia un imperiu regional, tolerat de Gallienus
din pricina situatiei grele pe care trebuia s-o infrunte In Balcani si Italia. Claudius are, de fapt,
de luptat cu urmasii lui Postumus, anume cu Tetricus, ibidem, p. 262.
25 Este vorba de coalitia format& din goti, heruli, gepizi, bastarni, sarmati, ibidem,
p. 263.

26 Marcus Aurelius Claudius (268-270) numit si Claudius al II-lea Gothicus.

27 Filip al II-lea, regele Macedoniei (359-336 f.e.n.), tatal lui Alexandru cel Mare.
26 Cf. Zosimos, I, 42 ; R. Vulpe, DID, II, p. 263-267, prezentind pe larg aceasta
invazie scita", o caracterizeaz& drept cea mai mare sfortare a populatiei de la nord de gurile
Dunarii de a sfarIma aria Imperiului roman".
29 Flavius Valerius Licinianus Licinius (307/3(8-324).

www.dacoromanica.ro

001

staninnrox VRIVNCYZ

A31/.101(r(7)170X

mx1c1fly(It
3X? 50M

cR 513

,n3 norbp

Aril/3(M 013x3cbf

52.01

50A3719X7071

in:30 Al

91L(31

MT)CplidXli

no11q9A1

5c)d3t.

4510A9110VAY

ZI
'd

ET

`IIIX zt.`z n401vridx)3 3g rox A40-019,1 )7120X

9k cl 11(T)1VTICO OXLCIL(31 GO 3X -ti.MX


pox AI/.1 A7ofjjxi0d0 A7od1071 A(09TIOV,ty V019347)12 A40197),110X 50n11t7019Auni
9 .50190.3r1 pox nGL1 nr.,txtdo no?toy)ollox 5101 51ocAc7od
17)100.1f.ddri9 pox imx
nololo 114(.1D3 noi/olodarboy nolrnr.och.
A40A371

CT

'd

`IIIX

'd LL
'91 91 A(9.6.,9X3 3g nIf.t. nrMxiodo .ovx n(f.x1nog3x70w ncolnoX3d17o1zx
'8L LI nlodcpX 13L,I.3 51014101 .50n37197011mp 319 rox 9 5701371 cltf.imzt. 501x)79i, 6)=31.3,0
,50g93o0 kdo3 5T1), 51o3DIA.1(xx3 51o1 'S10ao.Gd9 c2 6413y197od
4:31o>3 nc,0X4u..4
'MX 1,699, 5(.2 AXIL? 513Mt ti.X16.31% .5TX 13 3g Ipi.xx 003.0 q).93110d19 xoo /um? 51314;c
81
6,A3413X I/..G93.A.clo?
51014101 9 5010193d399mg 5931(1.0)4
d 1770.013(3(10
ii no
61
13
9 ,,5131)361.00=4; Lt.d:1
131170190d2L A91, 'no1A.33 5403 .17313093y3n03L3 9 3g

Mt

t3
'd

A3 10713 o

n3xIvopy3y

Yin,

< 5).)D4;31rdi,D

>

-<

n20 )piwx no.Gnxx 170x ldv.t. (41 Akx)bd 51oIrctx) -71419


ncTood 50cX937o IAA-114 pox n.(0.,t.o3d)
1ivt-113.x10 .62,c7ou.k.Gcbc;dx311ox 5kge?do.X72
>

`6L SZ oi,n3dc,0939

o13thdn9

nI493x3 nonTriolky

A20

640.00X 7)1371 If.1 A A1011(i. 4101 10d Scoreis)


modcpX
pox nm_tn(pd1o3/.113 170x 5101 5703X10 oX Al3X 0 91 ri.X20 70TI -10170X
AC91

9Z 501sAd1c33L pox o 5Gtvono o1d73.Gcb31g n3 9614-po 101n3TI 5o1.99 501XrDDI, -1.d13,GZX


Arri 50 AG.1 filp17)X 3y A1 noi 50163(1020 fa? (,) 13X 401 11707193AIL pox 32/13 5101

niDnoXnimcbou. i3x3

54,,)

707g

5Ii.x/poo,, 1162 13x94no

5odn3f.

IT

'HT 'd

`IIIX

6L
ZE

.d 08

Amt

5Lt1xpo

4 5101

'91 IC

nollyou

5103y3Ti2

Mc kX331701 5k(.-1 5(93'011 45A9RkxY"X


nolaLoxodll .ncoinoonockb n9 nmnrictodI70v3x ti-G3d4,13

4-636U..8111 3g 3191
701

noir,o3

309noX3 7onrirlzd.A.31

hinzJ,

c9ix

0111 AfIrdOX
319,.(ri) g (21\I Cial
131911331 11A0DItID 5631Df?
'5)pwop
17D

(331 AO

70170x

no 1731399 4thowso
50X131 192.0d100y
IR 3191 733(3071 wyncl) nc03c333wnyo3t. no3L(pd.cm
x1dA.5, 'zi..nonpoldxrl nr.f.x73x wnr113131.3 n7.x1(p c

1/0X

www.dacoromanica.ro

5(?

LOAN ZONARAS

201

Dupa ce si 1-a facut partas la domnie, 1-a lasat in Illyricum ca sa-i apere pe
tracii pradati de barbari, iar el plead. la Roma ca sa lupte cu Maxentius 30.
12
328. Constantin ca Mare invinge pe gofi ci sarma/i

XIII, 2, 42. Deoarece sarmatii si gotii au pornit asupra stapinirii III, p. 13

romanilor si pradau Tracia, se ridica impotriva for Constantin cel Mare 31.
Si ajungind in Tracia, se ciocneste <in lupta> cu barbarii si cistiga asupra
for o foarte stralucita victorie 32.
13

378. Gofii, trecind Dundrea, pradd provinciile bizantine. Infringerea bizantinilor la

Adrianopol. Moartea lui Valens

XIII, 16, 16. Deoarece sc't:i navalisera in tinuturile Traciei si Ma- III,

p. 77

cedoniei, porneste33, pregatindu-se de lupta, impotriva lor. Atunci si marele 17


parinte j Isaac, intilnindu-1 pe cind mergea calare, i-a spus : Da inapoi p. 78

ortodocsilor bisericile, imparate si sa stii ea te vei intoarce invingator !

Iar daca te vei razboi cu Dumnezeu, hu te vei inapoia de acolo !" S-a miniat 18
la aceste <cuvinte> preanecucernicul imparat si porunceste sa fir' pus sub
paza, sfintul ping ce el se va intoarce. Acesta insa zise : Daca te vd. intoarce, 19
<inseamna> ca n-a vorbit in mine Dumnezcu" <
>,
<

> Dupa ce a pornit asadar in campanie impotriva scitilor 34 0 24

ciocnindu-se <in lupta> cu ei in Tracia, fu invins in chip rusinos, a fugit si s-a


ascuns intr-o casuta, linger care se adunase un morman de paie. Cum scitii, 25

duper infringerea imparatultd, au jefuit acea regiune si au dat foc caselor,


a ars si casuta aceea si Valens a pierit intr-insa. Iar sfintul Isaac, care era 26
inchis, a aflat cu duhul arderea lui Valens si a spus celor ce se intimplasera
acolo Ca Valens .moare acum de foc4'.'5.
14,
367. In zidurile Calcedonului, Valens descolierci o profefie veche despre ruivellirea golilor.
Adeverirea et

XIII, 16, 31. A darimat atunci si zidurile orasului Calcedon, deoarece III, p. 79

locuitorii sai erau de partea lui Procopius. Dupa darimarea for s-a gasit
in temelii o placer pe care erau scrise urmatoarele :/
Dar cind nimfele vor incinge vesele o horn prin orasul sacru,

Pe strazile impodobite cu ghirlande

$1 zidul va fi un sprijin cu multe guri 36 de apa pentru bai,


Atunci nenumarate semintii de oameni de toate neamurile
Salbatice, turbate, p1i.e de 'o malefica vigoare,
3 Pasaj confuz, necorespunator realitatilor istorice ; izvoarele lui nu ne sint cunoscute.
31 Constantin cel Mare (306-337).
32 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 517.
33 Este vorba de Imparatul Valens (364-378).
34 SCitil = gotii.

3 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 548-549.

36 Oracolul, In limbajul situ obscur, prevesteste c5. zidul Calcedonului (din ale cgrui
materiale se va construi in 372-373 vestitul apeduct al lui Valens) va alimenta prin multe guri
(conducte) termele Constantinopolului. Manuscrisele dau noMaTovog (=jalnic). Am emendat
In isoMicrrolloc (=cu multe guru), cu un Inteles mai satisfacator (A. E.)

www.dacoromanica.ro

32

p. 80

zon

33NKTVOI VITVNOZ

ctodlq

o7o3d37i1l1m nocioa 7olopiiir7g

nrdeg

7OX

Act

xv.onik

tiriXpo

AxmoA

sir.lkdo r1opd71t3c2 Acis) 1931.c.y3 AIDU.nrionivri


no19lo n3v. 070197 5oy31 pDX noria.pc loaLplac3
nTi A2o F2 y 5t4 GCl AM-1, na;Z731 St/J.. Son92kxvox
U 513 rio2oxr Alf
te noxy9 oIrDlf.ca? '5oilog9 no A91(-91)2 I.; 5G-296.2 13),D71,3(.2 nmcb lf. pox
noi.no_t xunvpocio '3D)o7i0nc9:1.3 20,7R n3xk701za1.c. 523 Attu Alyoat d(929, 7z.G.93AFD13
SE
)33not.chpcm 591)3211 193 0.1673 170x 59daz. &Loco nuAcca pox du 5o .7?dinoy 9 3g 5ti.1
93I. 5(03y (31029 50X 671(1N 1101)0 A3 61 611137in0y1OX mdSOM, 413X70(13X.03170X Spa. x3
9 not A(-21 noilon 0 noxy 57)11C3)0X X? 01. (1019 AX132)7C3WIL '59 5r 01321.13 1MX (f. AC91
CE

.d 18 no)codc3)9lij 519(13,(31.3

i..)0X 70

1d3aL 32 nfis.irpo

'ntocipdo

Ta. 63Ti1bDCU3,1670 n? Gil pooxac.


,r1
-&c,d319

NO

o1n)993ky3

n371 Alfa.

em9k.e0,-)vonka.vx
U-1

'd z7i

'IIIX `SZ *LC


log(

7z31 10 ^71 Y.3 m2x70de 91


n3 ioidnyyL

x3 nomov emi

5041 m3xX3
-

$101c00 wiDno.k.,s,y4

91

'III 'd

'AIX 'C .93

LEI

5ont3

701x111

5nosc01 5901

cp. Gctxldwyci, vox 6(1.1

nti.xtdo

5non9c17.

7r123do19l Ol Amt, Amcbplynoa

n73rizt327%.mx (92:.yri niCat. AoArrioxsmAll


LT

'III 'd

n191 c01 5mr(11"4 9 5^FA'xX 9 "91 ^mdFdV,


'AIX 'IT *SI
5911tXdf olv9/pa./.1. lmAkyraD (b.arp)9 45n07i9gox7o VA3 61nz TIOR 1701ACO9tf. 'n9C)130y
61 ne)InroDlia 32 Amdcid)91 6:at 7F 691 A4100N 439G1T19R0X(42 xr7ij 5oNarbp9 59(311. oacol

181

5;i0V-PO zn2 ;IR 5ttix73 5(949:02 SoA3r12013:33aL Atfa-

9.2L9

5no3zric9d, 7)91ttV,ty

ST

'III 'd

E8I
9
L19

'AIX '31 T7 5onflaox 6TR 9 M0.1

moc3fd 459.1.ladf 91 norric33N 0113117;WC9d13X 5

39t1.4)3
unproX 5721 5m79b.13 (nlrpo 5mnrioX3drai.
/
ivx 5v3313 ADoweiT pox 9 5r,i3v.ovij n7392nIa73 ncoym n(p.
0
TR
izx
elticion n.TDkruT
lolood19',(1 430414 mutyri tp, not')` *mpg] not lon033ri
nnmoi, nc2 n3X13 9 5930974 M.1.9)2 .nadyrioup 9 TR SoopAzx 50A3719n3IDLtyaop
110A.431D0(311 51)91 z1A0XL.0S7A0

(M.

www.dacoromanica.ro

MAN ZONARAS

203

Trecind peste Istrul cimerian cu razboi


Vor distruge si tara scitica si pamintul misian.

Si intrind in Tracia cu sperante nebunesti


Isi vor easi aici sfirsitul vietii si moartea.
Iar Valens a folosit materialul zidurilor Calcedonului pentru construi- 33
rea unui apeduct, pe care limba populara it numeste agog-6s" (conducts) si
1-a numit al lui Valens", cu ajutorul caruia a facut sa se aduca apa in oras, 34
pentru ca acesta sa aiba din belsug apa si pentru alte nevoi si pentru bai.
Iar prefectul orasului a construit un nymphaeum, in asa-numitul Taurus, 35
exprimind astfP1 recunostinta pentru aducerea apei. Acestor lucruri le-a 36
urmat si invazia barbarilor 37, potrivit celor scrise / pe placa Ei au pradat p. 81
Tracia, dar mai tirziu au fost distrusi undeva, prin apropiere 38.
15
457. Originea impdratului Leon I era lracd sau iliro-dacd

Xiii 25, 37. 5i unii spun ca se tragea 39 dupa neam din traci, altii III, p. 122
,

din dacii din Illyricum 40 .

16
502. Bulgarii invadeazd Tracia si Illyricum

XIV, 3, 26. In acest timp se povesteste ca neamul bulgarilor a cotropit III, p. 137
Illyricum si Tracia ; el nu fusese cunoscut mai inainte 41.
17
580. Baian, haganul avarilor, construieste un pod peste Duitare pentru a ataca Imperiul
bizantin

XIV, 11, 18. In vremea acestui imparat 42, haganul, conducatorul III, p. 181
avarilor 43 a cerut sa i se trimita arhitecti ca sa-i construiasca o baie. Dar 19
dupa ce i-au fost trimisi, a construit un pod peste Dunare, constringindu-i
pe ei in acest scop, pentru ca, trecind peste el cu usurinta, sa prade tara
romeilor 44.
18
583-584. Dupci tratative nereusite, avarii provoacd maxi pierderi Imperiului bizantin.
Mauriciu Incheie pace cu ei. In anul urnuitor (584), avarii cmpreund cu stavii Waal
din nou imperiul, dar gni respin,si de Commentiolus

XIV, 12, 4. Iar haganul, conducatorul avarilor, dupa ce a cucerit III, p.

Sirmium, a cerut s5.' se adauge la cei optzeci de mii <de galbeni>, care-i erau
37 Barbarii = gotii.
38 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 542.

39 Imparatul Leon I (457-474).


Cf. Ernest Stein, Histoire du Bas - Empire, I, Paris, 1959, p. 354. Se pare c Leon I
era coboritor dintr-un trib al bessilor.
40

41 Cf. Theophanes, de Boor, p. 143. In realitate bulgarii iii fac aparitia in orizontul politic
al bizantinilor in 480, cind Zenon se foloseste de ei impotriva gotilor. In 493 si 499 ei devasteaza. Tracia, cf. Ernest Stein, op. cit., II, Paris, 1949, p. 17, 89-90.

" Tiberius al II-lea (578-582).

43 Baian, haganul avarilor (cca 5C8-582).


" Cf. Theophanes, de Boor, p. 250. In realitate se pare ca este vorba de un pod peste
riul Sava, cf. Moravcsik, Byzantinoturcica, I, p. 71.

www.dacoromanica.ro

183

tOZ

S&N/sIVOI VIIVROZ

513970c1odu.
ro393dtd13 'n(oa.G.) 570d313 'pox?? 5793701VX 51701., Acomx? -Dodit
6 1700..631 39tLIY.11.10 (f.TI 90A3717033)0170X 2g vox nklcool. AG.1, nkx(pc,podi.E. 001 19rd5co3t 3903170d193 xu.rx Amporkod 501113x3 pox 513yoa 57eyyou. 901 noxIdnyyjc
Or
.01r9tpd13X? 13y333k 31 vox 01, Agdx1ohl Ilorl)?di.ori)ox 50(121.. 5)0y331D A20 D?dat.
'd `tat 11 513d 52d21. A91 nocbodthpd 2 5o1x3dmoN 57p3nou9 o13c3 9 ioi.nri 501Dk13139/5oellrx
pox 5o1x1ii9 'mp thyog Ta.lox rrimd Mr/ 4013A14 501910 471 4Acn)IpX99(4. knc2
meoa. nc2t 70yX3 &conk 57o970n3x970dmat.
2=2 cod vri 5903
4170..6D3)3 lo pox
ZI 1dX3ri nol 9odx1oN 5n0X131, to97on0.033.r. 9 592x197o4J 23 noxo11n3rioN 170419 A01A
5on3r10loododu vox nolcoocIR 5'i01 51od7pdc7od 5m9dclo 4ncp.01,(332c3 AC01 moxporlcod
ompo 5n do mil 11.)? gA3D)oylp AC91A3.6.3d1:0Af
'moyy 170X Mfl roo33( AkD9 notjmyp,

41

170x

5201. 5901.9y2OTIX17o

01.V.DC;393,0011.?

61

'III 'd
'd

651
061

og
1g

39'
ES

tg
SS

'161 99

'AIX `3T '617

23 5xi89ol3k 50du 4570Ddm 5701, 51271701193


s7ott>2
pox
(41 3XA,3413TIAttxtcle
3.0,1M3/52197o 51t3, 5o3i1do0)na 701, 211.9 Amt 67010d Mr/
7097171703193110X 1)0.6,9)09r3.6 319 pox 9 50.0 6497o1X93 170x tf.A0). 511 A? U.Xii)dC)
AO1R1701L 113X313 3190 5norivo.6th9 3190 'adze:4yd AoXR 31c10 52od13X 31.2o 5ono3X1odd
509.611 TR n0i70d2o 52da.c. m1 M7X91 .norgrikyd3dod= 901, 70111371 non7,box 1.1.1 Uxtde
5019.6x3u.3 701371 5no.61poL. 'nod3331,)? 9 mo1 ncoporicod 591k1md19 5ox93du
570D333 513 21 noldnodd) noynodnon, A3913yxn,99 -noimoT 0 TR 5067ddrEi C101)(01L
A73X 01910 .01370711011.1. 3191 A31:Aatf.1XId193170X non33x3 5o1x3droo9l 62./..od1, .6)19oloi
70r17-10). 52dal, AOX91du A1DU..011A09 Al3XJ,A7? 11019:0 .nnomrdwat nodxrri thpl n099
5201 5noc'70dd7od 511.ASIX9170,1371 170.0tLd(9)C7M10 170.693yi319 d7o.l )0101(1L 513 6-1 A70d(pX
A(0197) A99 11)0719317D(319 1b.q9IoD3lcx 5101 570pt10 nm1910 vox 5701., 57ox170nn.k vox 59o1
91 zr17110d1 R 1Dol.) '7A11 xi:nu? tp 57orj)
5203i10at AC01970 5no1pyrndog m31(3
61970 6139311,1d= 51o1 51ocbAdlod n? m1 5ochz, nOX91du A3.g,kg 110.GD3n3dou 20
'noA371on3A. 1.41 n(f.yoa,DuLT 9 506462d Sctorapeop pox 5109333 1d33.t. 5101 /451033x3o
17013RA33LD 52du noxiidu 1L3 51odmg 51o.1.3y9 120X 91311 3911X3 TR 52x7atac1y10
n3 131(91L09adx ntcnori 21.3 urr1on0 5ki 90x01.030 vox AOXI0 113 ttlfalrl 9durbox
,n;), AT 6197o not, noixldnxqk o11oX33oat9
51L'AL

OZ

'III

'd
'd

'AIX 'CI 'L 0

101113715A/PAVX 51.G.c17511ox 52dic Ta. mvporIc9a 3DitchpX3 vox


310193
361 61901
Ac9X).)0rk9c1 ACQ11T103110d19 103.1.4M9A?T101170111410 411/ 41311pdx3
nolcoo 7o1L3 x3 noD2n 5U.wrrho( 110X 0013d01L
8 01011(kg A3 lold TR iodrilf.
6 o9tx.1st3y313 n0y031n3riom TR 57003143 9 5n3v197od 70170x nonfl)ox 701371 nyou
91
170.e970v31A3
5101
51011h17A3
d-19x) .nonctoRocial.
5no.g11L'oi. 51o117od19 1r1319x
570170,170 5101901 tidal 'AC01,00X19 FX T419
OT Ac)X11(01110d19 rIR 5701111 5139019 1>OX
5co1xf1An97p 9 '5oyo1In3r1om 591970 11T1 70137I AC01 1C)32L
nomo 5101,
161

A(01

ior

514074

www.dacoromanica.ro

JOAN ZOCNARAS

205

oferiti anual, Inca alti douazeci <de mii>. Si imparatul 45 care dorea s pastreze 5

pacea, a facut aceasta adaugire. <Haganul> a cerut si un elefant, deoarece 6


nu vazuse Inca acest animal. Imparatul i 1-a trimis pe cel mai mare din 7
CIO avea. Iar haganul, nesatios sau cautind pretexte pentru a strica pacea, a 8
pretins sa fie adaugate alte douazeci de mii la cele o suta. Deoarece imparatul
nu a acceptat si acest adaos, <haganul> a pornit cu razboi impotriva romeilor
si a cucerit multe orate din Illyricum ; ameninta s5. distruga si Marele Zid 46.

9
10

Trimitind deci soli la barbar, Mauriciu a Incheiat tratate <de pace>. Dar II
haganul,/ nesatios si fara cuvint, s-a ridicat cu viclesug impotriva romeilor; el statea linistit, dar a pus la cale unele treburi ale slavilor sa
devasteze tara romeilor. Acestia au ajuns chiar ping la zidul cel lung.
Iar imparatul, numindu-1 strateg pe Commentiolus si atacindu-i, prin el,
pe neasteptate pe barbari, i-a indepartat de hotarele romeilor. Au fost
ucisi multi si a luat indarat prada multa si i-a salvat pe prizonieri 47.

p. 184

19
592. Prin abilitatea impdratului Mauriciu, Priscus scapd de incercuirea avarilor Fi slavilor,

care fac pace cu bizantinii

XIV, 12, 49. Facindu-se pace cu persii, <imparatul> 48 a mutat armatele in, p. 189
din Rasarit in Tracia si a pornit el insusi din/Bizant 49, ca sa vada distrugerile
p. 190

f acute de barbari. Atunci si soarele s-a intunecat si o femeie din Tracia a 50


nascut un copil care nu avea nici ochi, nici pleoape, nici miini, nici brate,
tar in spate ii atirna o coada de peste. Cum haganul a navalit in Tracia 51
cu o multime nenumarata, Priscus, strategul romeilor; temindu-se, s-a inchis
in fortareata Tzurulos. Iar barbarul se pregatea sa-1 asedieze. Atunci Mauri- 52
ciu 1-a Invins pe barbar in felul urmator : compune o scrisoare care Priscus
prin care-1 sfatuieste sa reziste, caci peste putin barbarii se vor retrage in
chip rusinos. Caci s-au trimis corabii spre tara lor, cu armata, ca sa le prade 53
casele si sa le is in robie femeile si copiii. Da aceasta scrisoare cuiva, poruncin- 5A

du-i sa cada in miinile barbarilor, in timp ce se indreapta spre Priscus.

Dupes ce lucrul s-a intimplat, barbarul, citind epistola si temindu-se de ce 55


li se va intimpla alor saidincheie pace cu Priscus, cu daruri putine, si pleac5..

Iar Philippikos a cladit in Chrysopolis o manastire Inchinata Nascatoarei 56


de Dumnezeu si in aceasta o cases prea stralucita ca sa-1 primeasca intr-insa

p. 191

pe Mauriciu 50.
20
600. Avarii inving armata bizantina, dar sent silifi a se retraga, decimafi de ciuma. imparatul Mauriciu refuzd sei-i rdscumpere pe bizantinii prizionieri, care sent mace:drill de avari

XIV, 13, 7. Haganul din nou a pornit asupra tarii romeilor. Iar

stile romeice i-au stat impotriva si uneori/au invins, alteori au fost infrinte.

Intr-o zi sapte fii ai lui au murit de boala ciumei si de febra. Trimitind

imparatul pe Commentiolus impotriva haganului, cu oaste multa, se spune


ca i-a poruncit sa predea dusmanilor pe ostasi, din pricina unor razvratiri
si dezordini, plin de ciuda impotriva lor. Si Commentiolus, angajind lupta
cu barbarii fara rinduiala, el insusi si cu cei din jurul lui au luat-o la fuga,
45 Mauriciu (582-602).
46 Zidul cel mare al Constantinopolului.
47 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 691 -692; Theophanes, de Boor, p. 252-254.
48 Mauriciu (582-602).
49 Bizant = Constantinopol.
6 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 696-697; Theophanes, de Boor, p. 269-270.

www.dacoromanica.ro

III, p. 191
p. 192
8/9

10

TOACIVNES ZONARA

206
11

12
13

003TOV El; puyifiv iTeci7r71, TcpOc Tor) To npo7rapaaxsuccaec.cevoc. s-c73v Ss Aouretw

of 1.1111 g7CEGOV, of 8'ictryp-O-ricray. etvat. 8i Tok coyp-Oiv-rac paat rcept 868exa


xt,XLCcacc4. xed. 6 Xayctvoc ri1 vtx-n TocUTT) g oyxo.).0-ety dtxpr. Tot; Maxpot; Tetxouc

ciptxe-ro. crOtAiac 8E 6 flaaaek AccOv sic cpuXaxip Toi5 Tetzok TooTouc ix766-

14 rcov.cpev. ix 8i Tiic Aoctaxijc vOcrou oll 12.6vot of. Tot; Xocycivou tot, We etp-ITca,
15 gaavov, exxx& xott T000; Taiv 'Apecpcov 7roAo 05-ev dcOut.L-ho-ac 6 PckpPapoc Ea-

16 TCEUSEV etc Tdc otxei.a. ETCCOCLeiArIt. 8-11Xot GUV Teil Maupt.xty gE,olv4rsacraaL Tok

17 ctixticadyrouq, gv icp'ixdcaTcp 8c8OvTr. vdtuat.ca 6 8E pacraek oU xasiveuo-e. xat


6 Xayctvoc 14T-ve Accf3ei:v etc gxuaTov TiLv atzp.aAdmov &v& ii60670 Tot; vot.ciaP. 193, 18 [LocToc. 6 si/o6se oi.STo>c Tok CarivTac -;),D4X-7)ae nptaa.9.ac, TO ply TL Ex pechatac
19 (-1)TT-0To yap xp-op.ecTo>v), TO 8E TL Tot; crcpaTLerraL6 ta.vvyt.xocx6v. ixp.avelc

20 oily 6 Pcipf3apoc necvTac V.cpeacv geuptae xat dcvgeuEev. ivreili4ev

p.tao,-;

Triicat

HCCT& TO5 pacraio.4 icpUeTo xat 7Cp0c 7CCivTcov iXoc8opei.To <...>.

21
XIV, 13, 40. Tip yotiv Oc8eAcpiii ocUTotiniTpy arporryiyoiivTL TOTE i7ccorTi4eL 6
aerc-f7 Tec 7rpOc Thy xpetav
PocacAek Staf3d:vs-c T6v 'IaTpov izeTat sijc aTpa-ct:6:4
se
TouTo
aLac
cpcAapyuptav
otxovop.o4.evov,
tva X-,g6 p.evov TO OnAt.yv
7ropEeaDoct.
41
42 TLxOv CuroTpipoLTo xat aUTO; xepa-haor, TO aTpocTLoymtev al.T7)pioLov. ToiiTo crTet-

III, p. 195

aTpaTcErc ive-rcot-trre xal aUTExcc filaaaek 7COLp'ocir6v 6 (I)coxEic civly6peuTo- iTOixave ritv ixaTOvTapxoc. 6 8g 6TpecT7NO4 fleTpoc TotiTo a9-4.)v gcpuye
crcv 'tj5

43

XCEI Tc7) pa,crati, al'iTecyyzAo; Toi3 yeyov6Tog iyiveTo.

22

III, p. 260

XIV, 1, 27. 'Ev 8E 45 Eiipeyrcil 'Af3apoc Tijv Opc'x-r4v i8imaav, xat

Po4Laixec aTpaTO7se8a, & iv Ccp.poTipoL6 lrrocv Tot; Tp.-41.acr6, ScepaCcp-tiaay.

23

III, p. 204
4

XIV, 15, 3. Kai Tilv Eopcyrc-qv of 'APapoc xai of ExOac

Emoaccv.

8c6 xat iprOper. 6 Pao-cAek `1-1pdcxXecoc '6,Tc xo apriaec.

24
III, p. 205
17

XIV, 15, 16. ALO xat garcey8e akaaccc 7tp64 TOv Xayckvov cnrovactS,

114

crccpLaTap.evov Toil T710 OPC:(XV X-rgecsaccL. aTetActs Totvuv -,TpOq aUTOv etp-hv-tiv

TCOIXEOA XML g(1.1


p. 206, 18 xat 6 po'cpPccpos oux civiveuaev. liaDstq oi3v 6 Paarack
TO5 Maxpoi3 Tetxouc -OAtaccTo tLE-rec TYEc PaacXcxiic rcoAuTeAetas xcci. 8opucpo-

www.dacoromanica.ro

DOAN ZaNARAS

207

dupa ce s-au pregatit de mai inainte pentru acest lucru. Iar dintre ceilalti 11
unii au c5.zut, altii au fost luati prizonieri. Se spune ca erau cam 12 000 de 12
prizonieri. 5i haganul, plin de trufie din pricina acestei victorii, a ajuns
pins la Zidul cel Mare. imparatul a adunat oaste pentru paza zidului si i-a 13
respins <pe barbari >. Iar din pricina ciumii au murit nu numai fiii haganu- 14
lui, cum spuneam, ci si multa multime de avari. Descurajat din aceasta cauza, 15
barbarul se grabea sa se intoarca in patrie. I-a facut cunoscut deci lui Mauriciu 16
sa-i rascumpere pe prizonieri, dind pentru fiecare cite o nomisma 51, dar

imparatul nu a incuviintat. ,Si haganul a cerut pentru, fiecare dintre prizo- 17


nieri cite o jumatate de nomisma. Dar acela / nici asa n-a vrut sa-i cumpere p. 193, 18
pe prinsi, pe de o parte din zgircenie (caci era supus banului), pe de alta din
resentiment fata de soldati. tnfuriindu -se deci barbarul i-a secerat pe toti 19
cu sabiile si a plecat spre casa. Din aceasta pricina in toti s-a nascut ura 20
impotriva imparatului si de toti era ocarit 52 < . . . >.
21
602. Rdscoala militard de la Istru. Trupele proclamd impdrat pe Phocas

XIV, 13, 40. Iar fratelui sau Petru, care era atunci strateg, imparatul III, p. 195
ii trimite porunca s5. tread. Istrul cu armata si sa-i procure de acolo cele
necesare ei. Proceda astfel din pricina dragostei pentru bani, pentru ca armata 41

s se hraneasca din prada, iar el s cistige de pe urma alimentelor pentru


soldati. Acest fapt a produs o rascoala in armata. $i indata a fost proclamat 42
imparat de catre osteni Phocas. Era centurion. Iar strategul Petru, aflind 43
aceasta, a fugit si a ajuns el insusi sa vesteasca imparatului cele petrecute 53.
22
(?). Avarii tuivalesc din nou in Tracia

XIV, 14, 27. Iar in Europa, avarii au devastat Tracia si au nimicit III, p. 200

armatele romeice.

23
(?). Avarii si slavii invadea_d Tracia

XIV, 15, 3. Iar avarii si scitii 54 au pustiit Europa. De aceea imparatul III, p. 204

Heraclius nu stia ce are de facut.

24
619. Heraclius incheie un tratat cu avarii care invadaserd Tracia

XIV, 15, 16. De aceea s-a grabit s incheie un tratat cu haganul, I TI,

p. 205

fara sa-1 opreasca de a prada Tracia. Trimitind deci <soli> la acesta, cerea

pace 55. 5i barbarul nu a refuzat. imparatul a iesit deci bucuros din Constanti- 17/18
nopol / si si-a asezat tabara in afara Zidului celui Lung cu fast imperial si cu p. 20C,
51 Nomisma = moned5, bizantina. de our de cca 4,48 g.
52 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 699-700 ; Theophanes, de Boor, p. 279 280.
53 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 705; Theophanes, de Boor, p. 286-287.
" Sci %ii = slavii.
35

mparatul Heraclius (610 641).

www.dacoromanica.ro

SalihrIVOI VIIVN02

80Z
61 5z2d

27ox Ama.piitca 4Aroyyou. ?? Ma. (6mfA10x 70t3m2 631119x9 9 92 506:0EIC3:pd


5)014/L0,02 M01 69X;39 31 pox 60)1 Amxk.ocip 6913sA1'1c(2 nytozd m3X.onD Tyvp
001901 A311 x90 n3Xn1p3 k.Gch0 chpl. (51pdvole 6141 1016911 ni!.xrcLowd n1!..93x.o01op
pox (41 '&xidocbadog &ff.-firm pox 101 t3X
1XX M910y00adOR 510R1p1X1X 519V(011.
I3 10110X A10D11L monvo 5m61.cy1t n31.1361D92L9 51210 690 9 5013yX01-1 6)033d93d1L
013.6'3 59d1L '691910 60POOX.A.31L3 61930 roop..inuf pox 59d1L n1A.n11.d13 491910
50tt3-49xy3do3 9 92 1701324731.9
OZ

9g

'III 'd
'd

'AIX '91 I

(La, 5101901 51o.otnno1LD7oc101L 9 50901XX (1.13.We/sit? 110X41R21670)Cla


9d1L 001 590X131 110 513711naR 0019/0 4014rD(13231L01)0d193 1/09004 T11010010'199 591X3
63.6'9 No 31 5Lt1 5co3yo2t. pox 9 5Ladrd11olt, pox 9 5o1x3d11o1L 5om-ng 5(1ol9o1) dopl
603
codyri?? 53on971132kx 901 nor noirpo noniimolDmom ON(3)(10110X 1319 pox moi momox
mo1FTIA3od1L 5),011.tx1o12 morIkRoaq o onyx3odH3 (5 1063712pDr7ho13 5o.Gtity1L 6f9dRAID

803

TIZX

6C91 6016,0dcb0d 'Aco169o1D11nodcb)? 5o If.r1 5o1n9cho1L 450110'1193170d/9


50)1 ? MOO-131L3` 1)0X Oat yy 5-f M919/0 5)ovoly1X oc113.gth31g lo
3A.
.e61310(331.r. 53143 5c9c1X.opo 531no)(.93th 53 (cet,t. 101 mo19109 AmptuD9n3agl
6(027061131

XORD0d1L10

9g

'III 'd
'd

9Z3

`L36 TI

`AIX 'TZ

not 00d1Di

O.I..OT 3g AC91 M9Cbp.A.y00a 5043 5.23 51e1 5pg3OT1c9d, 5)Oc2X 57p1 A3od31L

606371943/1, 51)019X/1 50,110CJX11 3/013627171Cly? 13931.1A1DX 01 609 1)0X M01970

9 593X1910d 506116101960)31 10110X ALA. 31 170X A)0.09)71en etoy9ID OIL n9y X3 514.1
31 5k993oro0t, nml1ol3oD23 523 noa. mdnotoov 70 3g lochoicho) 1 AG AC9/,
6C93:071C9c
531A9fl Ati...03X910d101L AZ9Z2103e3 VOX 523 10TIC9d9X9 11 510T130101G A0A37190AX)d)319

nori?dfl. cyyf Rno


tfxvoricod Tiamdi.D
6C91 nuilnlorq
5101901 'A304990d1L 5170d3Tiff.,63 690 91911 0)190
AC9A37i3,6111013
SI 'moc)rho toopyroyxrri
jc10d 10d:0 M91 nmporiod, nt-on19110x 3xIi.d3d71nD11q 92 pox
91 11 9 5oDc30.o, 3x 51091 3xktq 511.1 51oci1oc1.f. 5791(13R .nols.mloco 9 chpl 593v.o10d x3
1 170X 193A.701131 531r1oD23.(xx110x 59019103

111,

171

170x 511od3I(1rildR IspoRILA:vo 65on37-19vood 5iodlnoy -9.oLtdX


19C9T19d2 )01371 5ttl 52o332n0d3.g, 513 too2dtritz..o3w lodmX) c2 92.L9
5no11orkod, )0.00oy31 t1.1910 (2193 A91 nn0vz.x3 4oltt..201t31l. At.1 to0113061D pox 59o1
53oXtho1rcl1D 3.013x3 nmaLlyvaxx pox 53ort9xp11t.3 59d1z, 59o1 5nocbodcbod -0d0dX12
LI '170,a93)21( 50)19063 5901910 513 A07131,(91L .11olm-9D;o2LD11L3 5k7iff.cb 92 5U-971063A 523

5r1lyn01L
50el3T1 f) &(i

DOA 5)191f.

319pc

91 noR321.9130d1p cbd96 Acoi Am1713yo1. m3xD30dRi31o1g 491 '7odo_vrdxolt-coo 5mcaspo


Si 531.001q 9n321cri 5 solnoxmlg -no.kn3oll 01001 5101 510d:5)1100a 5c914xoRpodaq
4o4371993A, 50n3r1 3.on3n1L3A3 pox n3p...g7cboa:. 513 'Alf.xylo pox ms)22L.9 539.nox912
59oyyou, 'Actody.opitTri 90 5001371 dICn?,2 k 6109 130X A01 A0d19I6 531nt,c9117d31L
8ZZ
'd
90433x3 Atfl. c111..cl
61 A3 (11 pm-To-rim& 1.5,..1r..3 o1m0 5301 533fAx9 poX 90 n.o31.1x312 3
OZ

n9

(I
&w.coolL39 10A.3719)11.ty
513.6..0101d 0 6m1)odx 5unoup 013.03 59d1z,
59019o0 pL? 51)oxte-Gr99 nol Aoricon 52o1To m3yy3od3013ox 'noto/f..t? 513 nicncappo

5n0p071od,

www.dacoromanica.ro

IOAN ZONARAS

209

garzi si cu multe bogatii pe care le aducea ca daruri pentru hagan. Dar

19

tului pentru a-1 prinde. Dar nu a izbutit (cad acela a apucat sa fuga), si
luind bagajele imparatului si garda, ca si banii si multe mii de prizonieri
s-a intors fara nici o piedica <In tinuturile lui>. Din nou i-a trimis solie
Heraclius, reprosindu-i lipsa de cuvint si indemnindu-1 sa faca pace. Iar

20

haganul, netinind seama de juraminte si de tratate a navalit asupra impara-

21

acesta incheie tratatul 56.


25
626. Avarii asediaza. Constantinopolul, dar sent respinsi

XIV, 16, 1. Yn acest timp, calcind tratatul, haganul a pornit impotriva III,

Bizantului 57 si si-a asezat trupele inaintea zidurilor lui, devastind tinuturile

p. 208

din preajma. De aceea, cei din oras, patriarhul 58 si patriciul Bonos (caci pe 2
acestia doi ii lasase Heraclius, cind plecase 59, ca protectori/ai fiului sau p. 209
Constantin si ca sa se ingrijeasca de treburile obstesti) au pregatit o multime
de oameni viteji si carora nu le pasa de barbari si, in lipsa armatei, i-au
trimis pe neasteptate <asupra dusmanului> si au nimicit multe mii dintre
aceia. Iar cei care au ramas in viata au fugit in chip rusinos si s-au intors la 3
casele for to.
26

679-681. Bulgarii se aseazei la sud de Dundee. imparatul Constantin al IV-lea


incheie cu ei uiz tratat prin care le recunoaste statul si se obligd la plata unui tribut

XIV, 21, 10. Iar neamul bulgarilor, sosind de dincolo de Istru in III, p. 22
tinuturile romeice, le pradau in voie./Porneste atunci impotriva for impara- 11 p. 227
tul Constantin 61, pe uscat si pe mare, facind sa intre pe Dunare, dinspre
mare, multa flota. Iar barbarii, vazind preparativele romeilor, s-au inspai- 12
mintat si, inchizindu-se intr-un loc intarit, inconjurat de riuri si de mlastini,,
stateau linistiti. Dar nici armata romeilor nu s-a napustit asupra lor. Dupa ce 13/14
dusmanii au stat astfel si unii si ceilalti mai multe zile, barbarii si-au dat
seama de slabiciunea romeilor. S-a mai intimplat ceva care le-a dat curaj, 15
potrivnic fricii de mai inainte. Caci imparatul, care suferea de podagra, 16
fiind cuprins de dureri mai mari, a pornit pe mare cu dromoane si suita sa,
catre Alesembria (aceasta localitate este supusa romeilor), ca sa faca bai.
El a lasat oastea si pe comandanti acolo <unde era>, poruncindu-le sa-i

hartuiasca pe barbari, pentru ca astfel s5.-i atraga in razboi. Cum insa 17


in armata s-a raspindit zvonul Ca imparatul a fugit de frica dusmanilor,

toti au fugit in chip rusinos, desi nimeni nu-i urmarea. Acest fapt, intimplat 18
pe neasteptate, a insuflat bulgarilor curaj si i-a atitat la lupta si urmarindu-i
<pe romei> din spate, pe multi / i-au ucis si nu mai putini au fost facuti p. 228
prizonieri ; si trecind Istrul si-au asezat corturile in tara romeilor. $i n-au 19
incetat de atunci sa devasteze toata tara romeilor. Silit de aceasta situatie, 20
imparatul a incheiat un tratat cu ei cu conditia de a be plati anual o dare
56 Cf. Theophanes, de Boor, p. 301 302 ; Ostrogorsky, Geschichte, p. 84.
57 Tmpotriva Constantinopolului.

58 Patriarhul Sergios I (610 638).


59 Heraclius era plecat impotriva persilor.
60 Cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 85 86 cu bibliografie. Aceasta luptd marcheaa inceputul

declinului puterii avarilor in sud-estul Europei.


61 Constantin al IV-lea (668 -685).
16 -c. 2278

www.dacoromanica.ro

IOAIINES ZONARA

210

Po.)Luxi.(4).) apx-71s. xat 2,v orrro)c 7C0CV-roD-ev eivilve6ovra Toi.4 Po)p.aicag


npcin,Locra gcbs sc.); -reAsusi]; -cone Tog ecirroxpecropog. iTeAs6nre si int

21 TES TC7.)V
22

-L-C(

acaakcp TW uLw louo-nvcavq.), PaercAeoo-ac ivtairrotis knzaxcciaexce.


27

III,

XV, 7, 4. Ai5915 ai 6 Konpc'ovulloc ILeTa c96apa 7C0XX6V TpL1p6v xat

p. 278

eic BouXyccptav
ai
5/6 4.13aXel.v. etTa aeael,ALax8.4 civaelAat. aLep.ai-ra. of. BoUXyapot. aetcrawrec nilltPavres np6; a6-c6v onovak eio-D.aLnp6c elpv/v iirri)crav xai icrneiaccv-co int
auv.9.4)xaLc Toil; virre BouXycipoug -cdc Po)p.ai.alv X.rgea0-at. trilTS [Lip 4 Pcovai.ous
intivat -Accra BouAyeepcov. xat int To6-cots inaveX-hAu9.e.
28

p. 279 apoilc'ovcov XCCTOC BouXycipc.ov iUopplae, 3ouX6p.evo5 aL&ProU'Icsrpou

XVI, 12, 19. To6-roLc nepLaXylrsac 6 flam,Xek aeo pot.; To6s To6pixous gnacre
Tok 7rept.r6vqa.rpov, of xat Oilyypor. xaXo5v-caL, -coT.G BouXycipots &neW,9-ei.v xat
20 Oar) a6vap.65 xaxc7)csaL aL-ro6c. xat AUTOS ai 6 Pacrae6s aLci se aaXecaals zed.
sLec r7)4 -iizoitiacrro OnAa xvriicrat. XOLTa T(7)v BotAyeepwv, TCJ naTpLxicp Ntx1p6pcp

III,p.442/443

^r(.7)

(1)coxa Ov xa.-eaircoiv civaaillevos 6Aellov, aopIaTLxov Twv axoAiLv tx&rOv

21 npor3aX6p.evo4. np6 To5 no)ALou 8k .r6v xoLaEarcopa a-riAAv. 6 a6Toxpck.1-6* npOS

22 Eup.u.Lv nept eip-hv/c npear3e6crowra. 6 al pcipflapos a6Acp Toii-rov 6noTon.crac


23 Dvaiiv xaDsEpruca xat aeoliet xal Tcil (Do.4 av-retLcixe'ro. ixeivou Si =pi. Toirrov

24 ciaxoAouplvou of Wiyypot 'r

zWpav a6-rot; DolicravTo. 8t.6 1.6v (boDdiv ALneov


7L0XXCOV p.iv apayiv-row
xaT'ixeivoro gWp[rve xaL 60[1.POCA6V CCUTOZ;
BouAycipwv, nXecOvcov S'ecX6vv.av, a6-roi3 ai TOU EuEWV [16AL; Ev Aopoo-c6Aw
25 (p0y6V^roc' Toi3To 8'4) ApierTpa iart. TOlic 8'aixp..0lvrouc BouXycipous 6 f3ao-tAck
26 nap& TEA+ OiSyypolv inpia-co xat 6 Euveiav 7rEpL el.plprIc LxETEUE. xat ma-ce6cra4
p.

444 -rag X6yot5 ixeivou 6 Paat.46sr6v Xot.pocrcpatxrlv arcia-reae a7cov8ecc TC ot.//aOp.E27 vov, Sv 6 pdcpf3apos xccriaxe TE xat 1160111005. a5-76c si -ca.; Toop.oLc in-7)A,9-e
28 xca iTpk4 s6 TE alto k xat 75.4 xWpa acp&iv aul..t4ivccro. EtTcc inga.reae TW Akovv.
pig To6G atzp.aM:yrous BouAy&pous A0otTo 7Tp61.0) &v TCor e crneEaacre-at, ei
29 tepov xaC Tarrooq Aar3eav o6x ianzicraTo. 6 yoi3v PCX,CfLAE1)c -rois TE Tcfcyllaac

www.dacoromanica.ro

MAN ZONARAS

211

spre rusinea imparatiei romeilor. $i astfel s-a facut pace pretutindeni in 21


imparatia romeilor, ping la moartea acestui imparat. 5i a murit, lasind ca 22
mostenitor pe fiul sau Iustinian 62, dupa ce a domnit 17 ani 63.
27
773. impliratul Constantin al V-lea Copronymos trimite o flotd spre Duna-re pentru a lupta
cu bulgarii. Speriati, ei cer si oblin incheierea unui tratat de pace

XV, 7, 4. Iarasi Copronymos 64, cu mare multime de triere si dromoane 65, III, p. 278

a pornit impotriva bulgarilor, voind s5. navaleasca/pe Istru in Bulgaria. Apoi,

temindu-se, se gindea sa se retraga. Bulgarii, insa, inspaimintati, au trimis


la el soli, cerind sa Incheie tratate de pace si au stipulat in tratate ca nici
bulgarii sa nu prade teritoriile romeilor, nici romeii sa nu atace pe bulgari.
Si dupa aceea s-a Intors 66.

5,

p. 279

28
895 896. Rlizboiul bizantino-bulgar. impciratul Leon al 171-lea se aliazli Cu ungurii.
Infringerea bizantinilor si a ungurilor

XVI, 12, 19. imparatul, Indurerat de aceste fapte 68, convinse pe turcii
de linga Istru, care sint numiti si unguri, sa porneasca impotriva bulgarilor
si sa le dauneze, pe cit le sta. in putinta. Si insusi imparatul se pregatea 55.
puna in miscare trupe pe mare si pe uscat impotriva bulgarilor, insarcinindu-1
cu conducerea razboiului impotriva for pe patriciul Nichifor Phocas, pe care-1
numeste domestic al sholelor. Inainte insa de inceperea razboiului, imparatul

III, p. 442/443

trimite la Simeon 69 pe cvestor 70, ca sol de pace. Barbarul, b5.nuind ca acesta


vine cu viclesug, it inchide si-1 pune in lanturi si i se impotriveste lui Phocas.
Yn vreme ce aceea era ocupat cu acestea, ungurii ii devastara tara. De aceea,
parasindu-1 pe Phocas, <Simeon> s-a n5.pustit impotriva for si inclestindu-se
in lupta." cu ei a fost invins ; au murit multi bulgari, inca si mai multi au fost

22

20

21

23/24

luati prizonieri si insusi Simeon abia a reusit sa fuga la Dorostolon. Acesta


este Dristra. Pe prizonierii bulgari imparatul i-a cump5.rat de la unguri si 25
Simeon a cerut pace. 5i, increzindu-se in cuvintele lui, imparatul 1-a trimis 26
pe Choirosphaktes ca 55. incheie un tratat./ Pe acesta barbarul I-a retinut si p. 444
1-a pus in lanturi. Iar el a pornit impotriva turcilor si i-a pus pe fuga si le 27
pustiia tara. Apoi i-a trimis vorba lui Leon ca nu va face pace, decit daca 28
mai intii va capata pe prizonierii bulgari. 5i dupa ce i-a capatat, n-a incheiat 29
62 Iustinian al II-lea Rhinotmetos (685-695 si 705-711).
63 Cf. Kedrenos, Bonn, I, p. 770; Theophanes, de Boor, p. 358 -359; Ostrogorsky,

Geschichte, p. 105 106. Contrar afirmatiilor lui Theophanes, urmat de Zonaras prin Kedrenos,
se pare ca razboiul cu bulgarii a durat pina. in vara lui 681 si nu s-a intins numai in anii 679-680,
cf. si Dolger, Regesten, 243.
" Constantin al V-lea Copronymos (741-775).

65 Tipuri de nave bizantine.


" Cf. Theophanes, de Boor, p. 446-447 ; Ostrogorsky, Geschichte, p. 141 ; I. Barnea,

DID, III, p.

12.

67 ImpAratul Leon al VI-lea cel In%elept" (886 -912).

68 Este vorba de represaliile initiate de Simeon al Bulgariei In urma mutarii pietei


bulgare" de grine de la Constantinopol la Tesalonic.
89 Simeon, tarul bulgarilor (893 927).
70 Cvestorul Konstantinakios.

www.dacoromanica.ro

212

10ANNES ZONARA

--roZ4 ic;mcs xca -rois io7ceptocs 6[105 auveXaoijac xocTdc -riLv BouXyc'cpcov exp-hcra-co,
c'cXX'41T-r71Oi1aav Oc7cocv-ra TW Eutcdov, 7CpoapaX6v-ccc. xcd -re( Iles) Tcov BouXyc:cpcov

coi5-rov size -cOv Tp67cov.

29

p. 464

XVI, 17,1. 'Icoc'evvr)s 8e6 BoyEic icr-cX7]Ilcc-7cvdcxous etc crup.E.cocx fay clyccyeiv
PwRocvOs 6 Accxarc-flvoc, 8pouyycjcptoc wv
"CEUV TCX(Oip.cov, c`opi.o-,0-7) p.e-r Tor) a-c6Xou napocraer.v, & toc Iles) etc auvepyiav Toi5 TiLv
axoX(.7.)v 8op.ea-rixou, 611.,..cc 8e xai, EL Ockaei.ev a6p.I.Laxoc -raper( Toi5 Boyai, aLfX7CEXO:Tck 'CejV BouXydcpcov, xcd 6 7rocTpixtos

2/3 poueoacccracc. crcio6cs..ilxev oi5v 6 Boras E.c.e'rec Tc7.)9 crup.t.ccfcxcov. aTo'ccrewg 8'it7ceco6a1C
cc6Tc7) -cc xat -L-c7) Aaxar-rivci.), 6p6.1v-rec OL IlaTCcvdcxoc 6-roUs irpOc dcXXIIXoug

p. 465 8tarcX1x-goilivousixat

etp..EXCA

"rept TYIV cc6Tc7.)v staxeylvoug 8c4[3aacv elc 'Ca

4 iccuTc7.)v i7Cctv4p4ocrco. OL IlEV oiSv otiTco-rcci3TCc yam. xai 7ly .h-c-rav Ti:Lv Pco(.caEwv
iv-re5D-ev crup..piivac, ;Li) TOZOVTCUV 'C'7)S 0-011.[LCCZEOLc, OL 8e CcXXoi.cos TO.Tcpayticc

Ics-rOplaay.

30

XVI, 27,13. Tc7)v se ToUpxow, -r6Sv Oi.Syypcov 81Xa8-1), -at Opocm.7?oc Av./Cot/1\Kay, Tc7.) BouXyap tag gypectlJev btpxov-rc 6 pcco-tAeoc Ncxvp6poc
TCCCpaczcopei.v a 6.7074
14 staxpociveLv TOv 'Icrrpov xca T-15 PO4LOCEO3V AU11.00E9E040CL. 6 n o6x Urclixoucre,

III,p.512/513

/as "&r xa,9.'11126.)v 06TOL kaTpciTeuov, napaxaXoUp.evoc Guilticcx.71aca


4)[.1.iv o6x -1,l34X10-as. xat vuv 6-re fItccaUv-rec Grcovaas a-o.sacc 7cp6c cc6-ro6S,
gLOI:c 4)1J.Zic nccpcmmovaijacc. OTCACC "CR XCeekX.EiVON OtpocaD'ac xcd xcvirca, 7x6Xiyo.)v

15

16 Xec.i.ov cinpopcicaccrcov". Ocrcoxpouo-aets Toi.vuv EVTEU19EV ets TOv ircpxov-ca e Pcocri.a


-rOv Ecpev800-aX&Pov 8LE7Cpecrf3sUacc-ro, E OpIlWV xoc.rec BouXydcpcov a6-r6v. 8c6

xoct -c6v ui.Ov Toi.i iv Xepaclvc Isporre6ov-ros -rOv KaXoxup6v 7Cp6c Pcocriav Ex rE17 rcop.cpev. in66-rpaTe6ec Toivuv xa-cdc BouXycfcpwv a6v-cayp..oc Pox6cx6v xod. xeopccv
18 ocerriLv roAXilv EAYIEaaTO xca Xetocv o6x eUapi,9(o1Tov ixei4ev c'orilXacse. xat 1-c7)
i7Ct.6v-rc 8'evtocu-r&.) o6x ''T"COV TEL%) Tcpo-cipow of.

Pros VI BouXycipcov excbccocray.

31

XVII, 1, 17. OL Si ye `1366-c6 TWV BouXydcpcov gavos xcd. r v xd.)pav ceyrir)v


III, p. 522 6 y'LOTO6c not.lacillevoL xaci. -co 6c irrep.Ovocc Tot; g,S006 TO), Bop f.olvtre xca.r6v Pop. 523 ii..coOv ol'ixi-ct. TWV or,xot.4.11.1.v1vTo, &AX' PeXov ccUTOU TCOU [1.6veLv

xeopocv xa-ci-

18 xovrec. rcpOS -co3-co 8'ocirso6c xca 6 KocXoxupOs c'cv-ript&cev. "et yap Pacrack
`Pcotlaicov ecvappriallcrollat nap' Ltz6 v", gAzys. "Ti,js TE -raiv BouAy&pcov x(Lpotc
19

rcapccxcorhaco Otav xcd. 8t.cca''haoticcc. 7cp66 vIl&c eiprjvriv 8caccovi.Couo-av xcd -rec
onecrrvivcc 7cccpeEco )(cur& TO TCoXAocrcAciatoV". oL Si Ty) Te TiLv xcopc7.)v Ccpevij

www.dacoromanica.ro

LOAN ZOZTARAS

213

tratatul. Iar imparatul a chemat sa vina impotriva bulgarilor si ostile din


Rasarit si cele din Apus 71, dar ele au fost invinse de atacul lui Simeon.
Si astfel stateau lucrurile in ceea ce-i priveste pe bulgari 75.
29
917. Bizantinii cheam'd in ajutor pe pecenegi in lupta contra bulgarilor ; Roman Lakapenos
se indreapta impotriva bulgarilor cu flota. Din pricina certurilor intre comandanfii bizantini,
pecenegii se retrag si bulgarii inving

XVI, 17, 1. A fost trimis Joan Bogas sa-i adtica" pe pecenegi ca aliati III, p. 464
impotriva bulgarilor, iar patriciul Roman Lakapenos, care era drungar al
flotei, a fost desemnat sa mearg5. cu flota pe linga farm, atit in ajutorul
domesticului sholelor, cit si pentru ca sa- itreaca de pe un mal pe altul pe aliati,

daca Bogas ti va aduce. Bogas a venit cu aliatii, dar o cearta a izbucnit

intre el si Lakapenos ; pecenegii vazindu-i ca se cearta / si ca nu se ingrijesc

de trecerea lor de pe un mal pe celalalt, s-au intors in tara lor. Unii spun
ca astfel s-au petrecut lucrurile si ca de aici a venit infringerea romeilor,

3
4

p.465

care nu au avut parte de aliati, altii insa au istorisit lucrurile altfel 73.
30
967-969. Instigafi de imparatul Nichifor at II-lea Phocas, rusii lui Sviatoslav al Kievului
Si atacd pe bulgari si-i Infrfng

XVI, 27, 13. Deoarece turcii, adica ungurii, devastau tinuturile


Traciei, / imparatul Nichifor 74 scrise cirmuitorului Bulgariei 75 sa nu -1 lase
sa treaca Istrul si sa prade tara romeilor. Dar acesta nu 1-a ascultat, spunind

c5. atunci cind ei navaleau impotriva noastra si to -am rugat sa ne vii in


ajutor, n-ai vrut. Si acum cind, siliti, am incheiat tratate cu ei, ceri sa
incalcam intelegerea si sa ridicam armele impotriva lor si sa pornim razboi
-f ara pricing ". Respins deci din aceasta parte, <imparatul> trimise solie la

III, p. 512
p. 513
14
15

16

cirmuitorul Rusiei, la Sphendosthlavos 76, cerindu-i 55. navaleasca el impotriva bulgarilor. De aceea 1-a trimis si pe fiul conducatorului Chersonului,
pe Kalokyros, in Rusia. Un corp de trupe porneste deci din Rusia impotriva 17

bulgarilor si le-a pradat o mare parte din tara si a dus de acolo prada nenumarata. Si in anul urmator, rusii au facut nu mai putina paguba, decit
inainte tarii bulgarilor 77.

18

31
970. Relzboiul bizantino-rus. Rusil lui Sviatoslav refuza sa se intoarcd in fara lor. Alianfa
ru,silor cu pecenegii si ungurii. Campania lui Bardas Skleros

XVII, 1, 17. Iar rusii, dupa ce si-au supus neamul bulgarilor si tara lor III, p. 522
si pe conducatOrii neamului, pe Boris / si pe Roman 78, nu se mai gindeau
P. 523
la casele lor, ci voiau sal ramana acolo, stapinind tara <aceea>. ti atita la 18
71 Din par-tile asiatice si din cele europene ale Imperiului bizantin.
72 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 254-255.
73 Cf. Theophanes Continuatus, Bonn, p. 389: I. Barnea, DID, III, p. 13.
74 Nichifor a1 II-lea Phocas (963-969).
74 Petru, tarul bulgarilor (927-969).
" Sviatoslav I Igorevici, mare cneaz al Kievului (957-973).
77 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 372.
78 Boris al II-lea (969-972) si Roman (979-997), fiii tarului bulgar Petru (927-969).

www.dacoromanica.ro

ig f

SaININ3VOI

VIIVNOZ

5319-0-7A3 pox 5101 51o).9y now nodrixoloox 531A3-goAmoX 31,-,t0 (4)1 1309o0
70d-431.
nododAxIN (19 A191 mA37til931L9 01A0g.232/.3
A3V131A3 ir_gardp
pox
5101
ilAodTd),
AID3iii93d3L Alo.okyrrim nod3a.cpxmoxrp?
)0wArw. 173Dt1.10w. ky3113.r.3 101

OZ

Acolcoocirx

5170X1,071C9d A19371pACI5 5)0DIf.1911L3 -Md19


5u,
,3Drri9AT
AredFa Aodi,D147-) Av.
'eCtXdFa.
Aki-fyturd19
(01(1 5k13Thol Aocinoompo 4102.A9 DLcrido 1 lo 791.7ox mow. 5c9d
(1.2t4. 5U.D9oAx).g,
I7 .o1vy2313A3 pox 9 Afri .13ti.1tio 20 lodrEjcbpd 35 011101 531A9-wo7 pox 9 Amweiloi 3 -o70
31 5nodfl000g 531nz91y119 110X
0611. 139
5oX. 0 '50d10ig,Do2A3th3 59o1
500X1077119A7O1A011011
yx
9
X 1701A0 110X 01 50
zo
poxrol.mll
41
'510.0X3
tf.
5319th1&y
.d tZ9 5701A00X10 5ncxd9oI pox fooll)odID 513 / 101110X101d1 5)o91o1cIrc7 Ati.Arrinoligldf
zz .14.1909 A3717?10 A(L.l. Akstiodo Alo9)o3.1 -o1Ao2kx3 5101901 A20 (vri Acodcho-g, 9 59dIkyx3
17037T109 pox Tirx Ati.3701Dcl9 170.G91093X707 Acp.poyyow) dT) A4L 5061. 01 ,G10(21. 50
A(9A13X3 01 001c110,13T1 dip licou)O A9x ( 5170X11k110d19 0.6'371510R 5001 d7,0070d 500
CZ M9A.k170X 017093 110X AO1C9C3t. Ari 5noXoy 57o92g7ox 1)ox 51ono7 5101 511oxfA11zu
AT-glow.? pox 5concb93 590111o0 Amilmliold331. 513 59o1 '5noX9y 5901 Ari 3,03A70
XIX31.9

019707Callp14. 170X 51X01

A9

&9dttyx3

5901 3y23,R .5)o1eco


Wk.

dal.

.(91010

't07

11107 501706/131

pox 5101 51oyy30 liAlqyzirinc 1dX37 Arl Soma. 5oacodd992


32 511 AC91
ACO.G0X 110X 67X.A.9 501107T9 110X 0f11 kX 5 41.19106031.

70113

5c11

1701113

OR ACOX

170X A091

AC91131079 m91A1o1Lx2

,m3d31d3icc Aod9 A01

11119115 5791 Aoinr?,1)9 513p1 pox 5.)3197o1 523 Atcxylp 33A.313


001
3
o1 OCEIn 5 1917ox 5k1 Skylocb3x
4701A0d ch2 U.T1 39 ,170X 001133X VOX 3X.13Af.f.120X
01
?2
001
1(
pox
5nom0dx
X91
li.1
111(.10131(
X90 01)ortlt,t .1101970 9 59citt(x3
.59dRo0
11.1
51-Grp0 7017ox 5k1 kvocinx 5 A91 Atkg,9x3 3(A.102.21,92 pox Lt not 5nocb1` Tdocb:cimx
AoHtyx Aoiohlth?

SZ

513

9Z n01

d SZ9

A0/n0901
1101cw.2

A3A0.43)t.

701

kd37 (01270

A703X133 A093113A3

531AoAcoolo oyyort.
311. 1d 1101

11031

59Ac33A3 50;

a X Ii.)( d

110

?X

i.X1 voAttectii.

-1113.031LX3 10

iodmdchod 33 01

513 eL!.A.(d) 70X31T0


A SI

AO.A.C33

5m31 33

170X

1099

q. Ti 013 )07

2LX? 531A3.X.701( 523

/ loivricod

510 10
d.l..(p)M1 *A00 39(101q
4ArDk1E.70

Afr) 'Actodop 590yy0u


70900V(311.3 If

Aothodthod pox

A91

A73t.911Dx

5k1 5c-o3T12 5101

331. 31d k.07331( AV!)

7071010d1

'A709t

"[TAX

'III 'd as
LI
81

`Z 91

nia,.

93170d19X313 1017)X AC91

39

iod?wrin 5k1

no1970 57013)(1970 50603

5(9,1 A09 19707103170C319

19023,(12.

501A10rtahr(70AT

rox (4)y919 .13Arcld31L

irx

114011Lf Augni-ArAnD ch1c10 1701n3d93d3L Anke Acol. .Amgctxz


1 LC 5 C91A Acoporicod 5o9XD2 loacoxplollox 9 uno A91 20ro9wEj 5)q)pi..Docht.3-gvon
0 Aft! I70ALGX70ICI331 oirpo 0 5 Timx A101/. 01 A0333L0170C119 1707( 01(01 cA1n70770170X

10 33 53db11Lo1rx A70D.

110X

A39n3ox3 170.693/410(701L10

www.dacoromanica.ro

10AN ZONARAS

215

aceasta si Kalokyros. Daca voi fi ales de voi imparat al romeilor", spunea el,
v5.' voi lasa voua tara bulgarilor si voi incheia cu voi pace vesnica si va voi da
de citeva on mai mult ce v-am fagaduit. Iar ei, incintati de calitatea tinutu- 19
rilor si ametiti de cuvintele lui Kalokyros, nu se incredeau in imparat 78,
care le-a scris ca va implini intocmai tot ce le fagaduise Nichifor 80 si vorbira
mai trufas solilor. De aceea <imparatul > a fost silit sa ridice armele impotriva 20
for si, numind in fruntea armatelor romeice pe magistrul Bardas Skleros,
pe care 1-a numit stratelat si care era fratele de curind raposatei sale sotii,
i-a poruncit sa porneasca impotriva rusilor, iar el a plecat. Barbarii, aflind 21
de aceasta ca si conducatorul for Sphendosthlavos 81, i-au inarmat pe bulgari

si i-au luat ca aliati pe sciti, care sint numiti pecenegi si pe turcii care

locuiesc in Pannonia 82 si, alcatuind o armata / de vreo 300 000 de oameni, p. 524

prada toata Tracia. Skleros, neindr5.znind s5.-i atace si s se lupte cu ei 22


corp la corp (caci armata lui era cu totul neinsemnata fats de multimea
acelora) i-a invins pe barbari prin anumite procedee strategice. Si mai intii 23
intinzind curse si pornind numai impotriva pecenegilor si conducindu-i
pe acestia cu maiestrie catre curse, pe unii i-a ucis, iar pe altii i-a prins de vii.

Apoi, incaierindu-se cu ceilalti, ping la o vreme lupta raminea nehotarita.


Cind unul dintre sciti 83, care parea ca e viteaz si prin vigoarea trupului si 24
prin aria sufletului si ca depaseste pe toti cei de un neam cu el, vazindu-I
pe Skleros cum merge calare si indeamna la lupta trupele de sub comanda lui,
se napusteste asupra lui si ridica sabia sa-1 loveasca in cap. Casca fiind insa
tare si lunecoasa nu izbuti s-o patrunda. La rindul sau, Skleros it lovi pe scit 25

in cap si izbitura sabiei fu atit de puternica incit it taie in doua pe barbar si


cele doua jumatati ale corpului lui cazura de pe cal. Barbarii, inmarmuriti 26
de acest fapt furl cuprinsi de spaima si indata o luara la fuga ; / romeii p. 525
tirmarindu-i din spate i-au ucis pe multi si pe multi i-au luat prizonieri.
Venirea noptii i-a facut pe oamenii lui Skleros sa-si inceteze urmarirea.
27
Pina atunci si cei care scapasera cu viata erau raniti 84.
32
971. impdratul Joan I Tzimiskes se pregatefte sd trimitd o flotd pe Dundre impotriva rusilor.
El prinde cifiva spioni ai dufmanului

XVII, 2, 16. Tn al doilea an al domniei lui 86, la venirea primaverii, III, p.


porneste impotriva rusilor cu armata mai multa si cu o flota mindra. Si pe 17
cind pleca se intilneste cu niste soli, chipurile, ai scitilor 86. Acestia insa erau
spioni si iscoditori ai fortei romeilor, ceea ce nu i-a scapat nici imparatului.

Poruncind deci ca acestia s fie purtati de-a lungul intregii tabere si sa o 18


observe, a dat ordin sa fie sloboziti 87.
79 Imparatul loan I Tzimiskes (969-976).
a Nichifor al II-lea Phocas (963-969).
81 Sviatoslav I Igorevici, mare cneaz al Kievului (957 973).
82 Adici pe unguri.
83 SCitii = aici, nu numai pecenegii, ci si rusii si bulgarii.
84 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 384-388.
85 loan I Tzimiskes (969-976).
86 Prin sciti sint intelesi aici rusii, dar si aliatii lor, pecenegii.
87 Cf. Br6hier, Vie et mort de Byzance, p. 175.

www.dacoromanica.ro

527

OI saisitsnv iravIsioz

EC

(IIAX '3 8Z F31

513:"(9c1.n1-1)395)9dn.eDd3L1 ("--71-x)x (PYT


.9v03 ci) pox 191031
5201
6Z 4ncerliD v.6,9 vox 9 491 mod)plvog 5(13)0D704) 9 dog 5U.D2
40 T.t.)ox
019
9
x)
5noi,34p
5401470
59x131213
45231c4
dcoi-Tdx
dX?
510chpl1(nog
os modlokinoa nco.kr( po.gomdp 470y310 TlIox 72 31 A91, '5rod 031. A() 33 49.Grix3
tv13)(3 pox oi(1ol 9 Y1910ij 593 439930X3 10
TS 513 10719d9X9 13 n3o33L9od31 'n93o)
0
9
zc
yolcouxch,D F12 91 ow, nouoi, nolcovoDnR roos4 lorin.qochLT onl 59 `5knwoi,
5914a) Od31, r\COI, m-oxyw 5931L 13q.31)o 5)th1 01 47y71codrtX9 (131(02x 63.g 13X3 A03,034(19
9
FX 491 43 Micoo lo nvi 312.531410197 1)0X (0,6 X 11.03193Xf U.2(101/.9 91 T1(9,39X 70

'd 639

971

roopti.d7;gd) 1oi43

yox loicopp

51017o719d

oinon91?

TzE

(b1961. 6V1 ^5.1 61 131D-R dndth op 43-c)(41D9/1)x1? 5r,t3)(1"d


33 1311.1:b 59d3L 91 noyol.Dodov 0 210x 7od191dv 41)0123vox rox
3x?
5oni
4no7.7Yr1917?
srma. 9o.t. 513y 491(3 Ta..)ox A020d1o1. yox dcb 707400 57o91A..Gdo3t.x3 13x))vb? 5ocht 03 90d0V
9
40y It 33 9d.u. 5i1.1. 911. 5033y 5ka.rpol (13e:311.0/x61,D? 5,-pt 9 Acol. 5c0d 59),(1.Zdf -A367
17
(009ta7pdd3499 <1L3 vop 5rylf '5ctv.,13
SC 5od),oy.Goo2 502 A20 n022.3 573.1(1F1CO2 170 X)11.70d1.0
33 44.1(232 roo3rt,9
01
6yo21
izrx
4371
ski, 5lod37-1(f. 5cov071coX/3? 'oiroZ7?-ri 2c333L
(93 nox
101913V/
lo
pox
20
roorvqx9n?
lovoricod
5cod
59chz Atplrid)
9E kd 5319x
20 5232 91 -Dodov
32
no
491
4c10
54o2371
'r7ootA4.t.d19)?
ncod)pdcod 'oino(palo
(1371
0 5c13vo10d od3L 5(A.1 01L (03.1( 5 50n37110kIL xr,f.=)-f7. 57p1
LE 4oyo1 .g1(11LA103L3 .41090 yox
1041
lo 5(0d 4317397732031.12 .
1x.71
513d1pd3. 49I nodloio 5)09sto10yncb 'n3n3713ood3L
513
190)93
9 33
590 3X131,70x 45(10(3)21.)(Cl0a
5-k2'pvca '51%A0 ST

III OCS/ogs'd

8E

`IIAX TE`Z

50d10.1(.g9024363

'7)0131,3y 57)1eop. 931.9 51071932

1011.3

'0110.0 5709132

LIl.71

47,11)01Drex3c3 (b:Apo

if.:

hi,

32 2)ox 9 919 soy 'nitdrat dolyozq 13X Atf..1 it AV, O


6E
32
110X A(03d(1Ockh
X3
ncod91 513d9d3L 59da.c. A01 703)(1970d
510233.eo03.om0){
of, 593y1970d
110X .L
rldrilodcb
0140X1670 531.4(10/110 AkTI(pAdt.A(19 110X 5901(1)03 531.40212/06031. (n19)0
noa.
-0r(3c7032
10
702xdo11o3ciroloi9odov
vox
X1.4X1.4)03,
'no
e371
'ICS
&col- A(0cpddzd 3 9 59Xr,1rt, nconvioimod'ooleop

23,01Dod toDoNalkdrn)odo.t. 59

it

lomiod

5))(33711;.

3D3xdlf.1 '5)ono13ya

9E

'III

*d tSS

`IIAX `E '61 0, TR 50(31C/dd7o4J


0140993d Sodit. A92, nod'74\0/
a

43.6'014303L 59041.01T -93C/1.G312


50d13Yg90243(1:17
413.0X3(110311 .-9011703
4k71(pnA.An9 M01110 1)0X 721513 1023X10

A93 In9313.1014(19
5043T) 5201.1)0X 510X7/11T/09 )071(0cl

www.dacoromanica.ro

pOX Ao.t. rton3710yo0d

Ak4G9x3

MOAN ZOINARAS

217

33
971. Rclzboiul bizantino-rus. Loan I Tzimiskes cucereste Preslavul Mare si alter cetate
sciticci"

XVII, 2, 28. 5i astfel cetatea Preslavului a cazut in miinile romeilor ; III, p. 529
acolo a fost prins si Boris, tarul bulgarilor. Imparatul se purt5. foarte blind 29
cu acesta si cu toti bulgarii, lasindu-i liberi si spunind ca nu impotriva
bulgarilor a ridicat armele, ci impotriva rusilor. Fiindca multi sciti 88 se 30
refugiasera intr-o fortareata, imparatul a poruncit sa fie si aceasta luata cu
asalt. Dar soldatii, din pricina dificultatii terenului, erau lipsiti de 31
avint. Intelegind acest lucru, Joan mergea el insusi pe jos catre fortareata 32
si din acel moment toti alergau intr-acolo. Si fortareata fu luata prin rivna

lor, iar dintre cei dintr-insa unii furl ucisi, iar altii furl luati prizonieri
de romei 89.
34

971. Rd zboiul bizantino-rus. Luptele de la Dristra. Ceteilile de la nord de Duneire revin la


ascultare falci de imparatul bizantin. Flota bizantind actioneath pe Dundre

XVII, 2, 33. In aceasta cetate 90 imparatu191 install o garnizoand

capabila de lupta iar el plea.' spre Dorostolon, care se numeste si Dristra, si


dupa ce, in drum, a cucerit citeva orase si a distrus citeva fortarete, a ajuns
la Dorostolon 92. In fata acestui oras isi asezase tabara conducatorul rusilor,
Sphendosthlavos. Cind s-au vazut asadar unii pe altii, ostenii celor doua

armate s-au aruncat indata unii asupra celorlalti si o bung parte din zi
lupta ramase nehotarita ; iar catre seara., tirziu, rusii cedara si o luara la

III, p. 529/530
34
35

fuga. Iar romeii ii urmareau si cei mai multi dintre barbari au fost nimiciti, 36
dar nu mai putini au fost luati prizonieri si unii s-au inapoiat in Dorostolon.
Si imparatul, instalindu-si tabara inaintea orasului, astepta sa vina triremele 37
pe Istru, ca sa vegheze sa nu fuga rusii. Iar Sphendosthlavos i-a pus pe toti 38
bulgarii pe care-i avea captivi in lanturi erau, dupa cum se spune, vreo
doudzeci de mii de teama sa nu se razvrateasca impotriva lui sau sa nu
treaca de partea imparatului. Indata ce aparu si flota, imparatul incepu sa
asedieze orasul. lar din Constanteia si din alte fortarete yin soli la imparat, 40
cerind iertare si predindu-se pe ei si fortaretele. 5i pe acestea le preluara 41
romeii, iar asediul Dorostolonului / dura foarte multe zile, deoarece barbarii
luptau cu curaj impotriva for 93.

p. 531

35
971. Sviatoslav al Kievului capituleazii si incheie pace cu Than I Tzimiskes. Bizantinii
fncheie un tratat de alianlei cu pecenegii. Acestia refuzd sd garanteze securitatea trupelor
rusesti pe drumul spre patrie. Sviatoslav e ucis de pecenegi

XVII, 3, 19. Iar barbarul Sphendosthlavos, cu totul descurajat, a III, p. 534


trimis soli la imparat, cerindu-i sa-1 ierte si sa-i dea voie sa se intoarca in
tinuturile sale si sa fie socotit intre aliatii romeilor si orice scit 94 ar dori sa.
88 SCitii = rusii lui Sviatoslay.
89
90
91

92
93
94

Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 397.

Este vorba de Preslavul Mare.


Ioan I Tzimiskes (969-976).
Azi, Silistra.
Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 398-403.
Scit = rus.

www.dacoromanica.ro

or SSININIV VlIVN02

SIZ

'd OngS

'd

770(q2 sodoL. 101

tqfpox soolcoo

wiz-dem

-77:Le93c3do1L7'13

'l-ox

5c31(7D70d

571

IZ 513Dkilw oiloxkDocbt vot Sxdplo= .A39c9dkNOL3 1012.3 1)0x SyirLT 9 50ii10teDogr3cb3


31 sooi 7)1:oll o13x2(1? 59d2L. &cp.. mdonoclxolp 17ox 071c170 tLypitOMID A3.0 01)09(;1.1(.
3270x10
osonolatop
)m
l000nvox
scod
5101
Ski Sxrd3136D 5)odt9X.
51/0x'70rs 1739(7ekg kri
ZZ: 6(1 -AoR02R rox 9 70d sc3y79 91(101 31 5C10633X3 77opli.~702t. 39co2n. pox 5(10)(7pr1-dn9
Ez miX3 '5colrip 30.71 61361707012 691 &odo.pi pox 0.1 to73c7o1.vnoa 17aq.033kx
<noRo2R 6(91 Sem e709n3doik1n? >
?g 5101 6371 51o1(\o oz.Asv?nmo 59d1' 3g
&col
(lox:140,a3
-Pop
9
srod
9ES
`IIAX
icarq-d 5ociircv9o2n3c1:01 701371
prrA
poLlp
.01no1(
6M1
53103I.
109d-6Lf
'4cox7prol7oll
scnkn.p., 5707.9, 131191:1&32L

4i

s`I'

9E

'III 'd

LtS

39 m9d2P1Ynoa
51'0
.oik62 47015(6 k not kxD771711, )417ox
oiy3), 'kin3y3o. ntodroppv, y327p5,o6 tolo?.e7.7.7otop AGA.. (oodistho 'Acadlo dlov 'R2 'tionmw
m9r60.131 59n?
Acpchov, 31 2777; 'ytf.norizx ?0 loycoaLoik-dox '0160)701069 719

7'9'11AX

"X

7o

lor

lo thol x3 noi no23y7970d


6c01 ,d7o21. 57o19)0 nco-dIpplaq pox ( nconrio1.3 ncoityriox
snoqk 61924h9 LI9733.9wov1!.3 nompi 5o1q.e.6131(7d31.t. 599 moi 6(0g17o1L. noi 11 'nods
A(91 3g AC960.0931 monoll.np 6(91
t 171kdi :oikR noi 'nonoork)d 59 51037101x?
6coxe,37.1.0ik1iox 0 A371 22d7ov 10197X701 nki Akco 'n39kdi3rI33 0 32 31. Skionrow
s7pi 57odd3 nroxdolyou 67.6.2y loolamod 2:ox 73x9keve. 5993 691 e,c9thoyR k63117olt
noi (-mid (,,3),IoAk?,? 9 59cby3gf '10-to-a-box tst, AGl nkXdf doinr3 6-6971 -9olooL1d31L

'4

'cox Toc3319chi170 599 c.on971 8t9 Aml ncovon no623x3 '5o1nn/co91d332. 59, Sodr&G.9ogn3cbx pox Skneopcoi, Sorrinncolg
<
oikxx?x pox k Ski 57o2choloolog k)(62 523 Aon.91-1 k1931d31L 621 4((1tnOTI10 >
non37i

.c1

701

mvxno-r1c9d

nonsTiciodpD

=lair()

4701.

LC

'III 'd

!LS

HAx

`OT 'Z1 I. Yi) 5f1X3,2 (ID 701&9932L71 31g c913 9 019X

170XT11111701.110

ragpoduri35(21oi2o,2 77oi.kc323 nodiDiqa,53.7.mod7o7g )od(,9Xki


CI

tI

ski

ivtr,oca

dzA.ynog 579 no

01 51019 Acny31L31top Somitoolpncom


5kq1.o7v 0 noi
norridlx 4nc9llodx 50 pox ?log 4D7prionc? Sk1 doolloog 'sr; ono(1.79diq 31 5c101c110
'pox t13713c1(f. 3970x..704 h0i (LodiPi 57o1doo97od32(.7o7g noi scorcisood 33 nopvivra
5rocix7r1 .oleamk-tirty?

rev?

www.dacoromanica.ro

219

LOAN ZONARAS

mearga in tara romeilor si / sa faca acolo negot sa alba aceasta ingaduinta.

Iar imparatul a acceptat cererile si le-a implinit pe toate. Apoi, insusi

20/2113. 535

Sphendosthlavos a venit la imparat si a stat de vorba cu el si i-a cerut 55.

comunice pecenegilor sa nu-i impiedice pe rusi s5. piece acas5. prin tinuturile
lor. Iar imparatul le-a cerut acelora s faca si acest lucru si s5-i fie aliati si sa 22

nu treaca Istrul si s nu prade Bulgaria. Iar ei au cazut de acord asupra 23


celorlalte lucruri, dar au refuzat trecerea rusilor <

>.

XVII, 4, 5. Iar Sphendosthlavos, pe cind se intorcea cu rusii

spre casa, cade in cursele pecenegilor si toti au pierit in chip groaznic 95.

p. 536

36
976. Revolta Comitopulilor si inscciunarea lui Samuil ca far at bulgarilor. Soarta fra-

lilor sai

XVII, 6, 2. far neamul bulgarilor iarasi s-a fasculat. Cad, indata III, p. 547

ce s-a f5.cut cunoscuta moartea lui Tzimiskes 98, statul for a fost restaurat
de patru frati, David, Moise, Aaron si Samuil, care erau numiti Comitopuli,

deoarece erau fiii unuia dintre fruntasii for si care sint numiti comiti.

Caci le lipseau descendenti din neamul for imparatesc, supravietuind nu- 3


mai unul dintre fiii lui Petru 97, vreau sa." spun Roman, care era eunuc.

Iar dintre cei patru frati comitopuli, David si-a pierdut foarte repede 4
viata 98, iar Moise, pe and asedia <orasul> Serres, e lovit de o piatra si
moare indata. Iar pe Aaron, impreuna cu tot neamul sau, 1-a ucis Samuil, 5
fratele sau, fie pentru ca isi pregatea puterea numai pentru sine, fie pentru
ca acela tinea cu romeii (c5.ci se spune si una si alta), de a scapat numai
unul dintre copiii lui, care purta/ doua nume Sphendosthlavos si Joan.
> ".
Iar stapinirea asupra bulgarilor i-a revenit numai lui Samuil <

p. 548

37
1027. Pecenegii ncivalesc fn Imperiul bizantin. Sint respinsi de ducele Bulgariei, Constantin Diogenes

XVII, 10, 12. Dar sa, povestim si evenimentele externe. Pecenegii, III, p. 571
acestia sint, asa cum am spus mai sus, sciti trecind Istrul, aduceau
nu putine daune tinutului Bulgariei. Ci pornind impotriva for Constantin 13
Diogenes, guvernatorul din Sirmium, care a fost numit si duce al Bulgariei,

i-a pus pe fuga si i-a silit sa treaca Istrul si sa se potoleasca. Iar dupa
moartea imparatului Vasile l, timp de doi ani, birurile au ramas nepla_

95 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 411-412 ; Ostrogorsky, Geschichte, p. 245-246 ; DOlger,


Regesten,

739.

96 loan I Tzimiskes (969-976) moare la 10 ianuarie 976.


97 Petru, tarul bulgarilor (927 969).
98 La Kedrenos, Bonn, II, p. 435 se specifics : ucis de niste vlahi calatori". Am reprodus
acest pasaj din Zonaras pentru importanta stirii din izvorul compilat de el, referioare la vlahi. Este primul eveniment din istorie la care participa vlahii, desemnati ca atare de
o sursa aproape contemporana. Referirea la vlahi din Kedrenos care compileaza pe Skylitzes
nu figura la acesta din urma. Ea este, dupa r ecentul editor al lui Skylitzes, J. Thurn,
o interpolare datorata unui contemporan. Pare deci probabil ca Zonaras sa fi folosit drept
izvor textul initial al lui Skylitzes, farce interpolare.

99 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 434-435.


' Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025 .

www.dacoromanica.ro

14

rOANNDS ZONARA

220

Dav6vToc 86o ivLauTaiv .aav popot. clvetanpax-roL (iStSou y &p iXEZVOc Unkpasa6v15 Tat; stanpgeaL, TeL86vevoc TWV i7coTeAc7)v)- oUToc Se xat Tec TE6V 7MpsAa6v-rcor
kvLauTc7.)v xat T& TC7) ip'otc airrec -T]pEe TpLWV tiv-rop dcauviToL0e6c etcrenpecEorro,/
p. 572 xat TOCUTOC OCIjx116 auv.c3CoTocnoAAoil icp'6Acp TW xp6vcp Tijc potaLAciac a6Toi3.

(50ev ot niviprec iEsTptplaocv.

38
HI, p. 579

XVII, 12,9. TOTE vivToL'Apapec vev Tip; MeaonoTaviav xocTiSpavov, ot Si


ye IIaTtvc:exot riv BouAyaptav xat T-1v TOI.; 'IAAupLxoii napcaLov of 'Ayaplvoi.
39

III, p. 589

XVII, 14,26. tEd,o,6) n TOTE Tag [Lev ix T7];'Ayap T MUpot xat 'sac IT OCTL-.veLxaLc Acta yeyove T8L Aluac7)v.

40
III, p. 590

XVII, 14,30. 11oXXOcxLc S'ot

TO "Icrpov SLapat.vovTec Tec

11oLTLvOcxaL

Pcovato)v xaxi7.4 SLCTiaEVTO, TOU; &ACC1X0116V011c

0.1s6,

CcvaLpoiArrec.

41

III, p. 641

XVII, 26,1. TO Se TiLiv IIaTLvdoccov gavoc a 5atc xaTcl r v E6pwcai.av (20Zpay


2 xextv1To. Exu0Lx6v Se TO gavoc xai noXudcv&poncov, nipocv "Io-Tpou vev.6vevov.
Se TOTE Tot; gavouc arcpxo)v Tup&x, Ocv1p TO tiev yivoc nape( TO g0voc Aavnp6c, TO n
3 liaoc vo)01c. &Tepoc 8E TLC, Keyiv-1c xa?o6v.evoc, acryp.Loc [ay Oaov etc yevoug
dcvapopc'cv, Coil() Se (SixTi)c Te xat SpacrT1pLoc 61 xal. no?tAcfcxLc iv noXivoLc
4 etv8paya01aac, nap& Toi5 gaV011c TCEcpiAvro. SLO xat nap& Tot)" Tupecx aoxEiTo,

"iirotivroc aUTOV CcveAetv. 6 yvo65 ixeivoc xat 86o Tc7)v cpuAc7Jv npocreTaLpLackvevoc,
o6cri6v nacreLv Sexa int TpLcst, cr6v oc6Toac SLe6.1 TOv Icrrpov xat int Tee Po4Loctow
8pLa ykyovev, oc6T6voAoc -1)xeLv Akycov TW pao-LAet xat o6x gcrecraat of c7Lauv-reA7hc.-

6 &v.-0601 TaiiTa TO) Movovecxcp, xat 6 Tilc xciapac etpxo)v xeXe6eTaL SeEacs0aL

7 -rok Zx6accc. 6 Se Keyiv1c etc Tip) PaaLAtaa

Tc7w Tc6Aeow

cpoLT-1acc4 iC 8L,w

p. 642 .X0e/TEi) pacTLAst xat TO CrOrrhPLOV 3EE&I,LeVOq POLTrnalloc kv.p.4],91 ncerpixtoc.


8 gneLae vevToL xat To6c o-6v oc6Tel) EXUaCtc 'rob aciou TOUTOU XouTpoi3 tieTao-xeiv.
9 noLo6v.evoc Si TOGS 8LCETpl.r3k XOCTOC 'r& naptaTpLa xat SLar3atvwv TOv noTay.Ov

10 ti0p6ov ix&xou To6c 'raj Tup&x, c'evaLpaw Te xat Aig6vevoc. npeapetav Totvuv
6 Tupecx 7spec TOv 13ocaLAia ecnecrraXxeoc 13TLETo 8TL TOv d7coaTc'eT-0 To5 &0vouc

iSiEccro, xat et
11

v.,i1

xo)A6aeL xaxoiiv TO gavot TOv np6acpuya, TO g0voc 6Aor

&Est. noAkv.Lov. npec Ta5Toc 8'6 ccUToxpc'eTcop

o5Te 7Cp086T7M gcril <moil npoaeX

www.dacoromanica.ro

WAN ZONARAS

221

tite (cad acela Meuse o aminare a platilor, crutindu-i pe contribuabili).


Acesta insa 1" i-a obligat sa plateasca atit sumele cuvenite pentru anii 15
trecuti, ci si cele pentru anii de cind el imparatea, trei fiind, MIA indurare./ yi asta, deli se intimplase o seceta, mare in tot timpul domniei lui.
Din aceasta pricing saracii erau coplesiti102

p. 572

38
1032. Pecenegii pradei Bulgaria

XVII, 12, 9. Atunci arabii au cotropit Mesopotamia, iar pecenegii III, p. 579
Bulgaria si agarenii coasta ilirica.
39
1034. Pecenegii pradci n Imperiul bizantin

XVII, 14, 26. Atunci scoboritorii din Agar au luat Mirele si pecenegii III, p. 589

au facut prada de misieni <... > 103.

40
1036. Pecenegii ncivalesc in mai multe rinduri in Imperiul bizantin

XVII, 14, 30. Pecenegii, trecind Istrul de mai multe ori, au adus III, p, 590,
mari daune tarii romeilor, ucigindu-i pe cei prinsi in floarea virstei "4.
41
1048 1053. Relzboiul bizantino-peceneg . Conflictul provoc at de refugiul lui Kegen in
Imperiul bizantin. Colonizarea pecenegilor lui Tyrah care nu lupta satisficritor cu turcii
selgiucizi. Pacea cu pecenegii

XVII, 26, 1. Iar neamul pecenegilor din nou a pornit asupra partii iii, p. 641

europene < a imperiului >. Era un neam scitic si foarte numeros, care locuia

dincolo de Istru. Conducator al neamului era atunci Tyrah, un barbat 2

stralucit intre ai sai prin obirsie, dar greoi din fire. Iar altul, numit Kegen, 3
dupa neam neinsemnat, dar barbat activ si energic si care adesea in razboaie se aratase viteaz, era iubit de popor. De aceea si Tyrah intindea curse, 4
cautind s5.-1 ucida. Aflind acela si asociindu-si dou5. triburi (toate erau 5
treisprezece), a trecut impreuna cu ele Istrul si a ajuns la hotarele romeilor,

spunind ca vine ca transfug la imparat si ca va plati tribut. I s-au dat 6

de stire acestea lui Monomachos 105 si i s-a poruncit arhontelui tinutului


sa-i primeasca pe sciti. Iar Kegen, mergind in cetatea imparateasca, se 7
infatisa imparatului si primind botezul mintuitor fu cinstit cu titlul de
patriciu. Ii convinse si pe scitii care erau cu el sa se impartaseasca din 8

acest dumnezeiesc botez. Asezindu-se in tinuturile de linga Istru si trecind 9


fluviul pe neasteptate facea multa paguba oamenilor lui Tyrah, ucigindu-i
si jefuindu-i. Tyrah a trimis atunci solie la imparat invinuindu-1 ca a primit 10
pe razvratitul din neamul sau si <spunind ca > de nu-1 va impiedica pe fugar
sa aduca daune neamului, tot neamul ii va fi dusman. La acestea, impara- 11
101 Constantin al VIII-lea (1025-1028).
102 Cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 483.
1" Expresie proverbialA, pradA facutA In voie", cf. Kedrenos, Bonn, II, p. 512.
1" Ibidem, p. 514-515. Dupl Kedrenos este vorba de trei navaliri succesive.

105 imparatul Constantin al IX-lea Monomachos (1042-1055).

www.dacoromanica.ro

p. 642

eli";

SaMINIVOI VIIVNOZ

gi 5o1n9.0, 1107i090!!.63A. 3150


c9D9v7x IL7i 1706,970607110 S001 d111.3 .(l5/01.1\7)903)(00 6(919101
no)1 ncollorinnkri 61
X7edn 'ma169.01:171ox 13=9 nm7113X Gc1,93L3 lzx 9 sodi.DI

?
514.619 Sp &ttu.. 670431.3 cba.. 13f1dX
61J.L STII?506 401trYVV21.90C1X3X 314 GI. Ltd912
601 601110103L 609 61 136.6,3 71670E 370X 141 709:1707-1(09d
610C10)X mr,47o)(101.70X 701 n3
EI mpou
63:1.10d3X3 0 39 3A 5031(1970d 01001 6T.6,7071 6701/-70419 70X31Q70
Ska. 51odcpX
I
llnoZto, pox cbl 0.6913m nodnoxpq -n31iv713a.c.3 30 101637l 17070061)17011 dl 0 C) (9 A
6.72360.0 53169463 pox 90610 pox Amyx?? I01. 6C011o7
X?
110X
50111(
6(0637497003X93
?A
s 311.
3d 701.0701 an? ky n3rboDn31.1) o 41 906 Cf. 111071 610711(10X 0.031f.?1(331L 'A pox 01(101 ?
c1 I,9 90\(07101(17 5906). 5k63.1.3}1/9 13.G331.70610 pox 5101
519x77oricgd 5137-17o60g 170.61:1-6.1aL7
91 5101. .5103167069 5m
Arlo). 60923 10 d 10d70070 61&1 ACO1r,170170X AC91
n(03)07Imd -321.3
4619031( A3Ti9701(3131.70X10 Ul 6906 531no61oXA.n1 m097031.6Iy1 pox 53looDfro3Rouf
tooxt.,4,37i 701 70o19 pox 77013X1 197on9L31. pox 51oi 51oeigX3 moxcnrhou 59o1nr3
I L 6(01001 1099
6971 onu; not 6016913m '61D7069131 70 Ari iD.scbn 'ooDIAGnscIzaz. 30
81 9g
m033,(9o09
59da.
noprldX =10 6709006,093 01 50.grtv(1i. 39 on. AOIL1OX dX 6071191C 06? 04.6,9371 170.093631
4510370TIC9d 13 701 yse.9 ) A3.6,3d11ocbp 533 Att1 no-n. ne-gbplvtoa

61
07,

of

modTX 'kisvxmlo.nox noritz.d3 moDs.to &G.1 4706o33)(21 oche. rtodxrri not 50onu 00633x
.591A7.6,nvo170x 9 17ox 360636 001 5cr3y1970d 501A70993y3X 9 9g 3A drii, X10 Afp 5101
510x93 (101 50043 6,X 5,?dat. 691 70iAn0110dx 170X 001 00336, 70170X (07 53163.6,
rm 51017071
50170719313.o0d 197071c21510 ilodarrboy 6709k-61111? 5(.? 39 7707-7,nri 3191
101371 AC91 Amxdr,toi mo.q. TIrx AtJ,1 4670(j)3 31A311.3R310X 70X IX 57ovoly ACOX106117011
o Oltyk X d C01.70 d 3vaq So63ri)D pox 570D3y10.6,7ox 5601670 5001L3L3, 31
5o63T19)(970thol.t.

570XC)70170C)19 5101970 X3 11(01 A016310719 63 021.0.00OX 131( 639/0d31.31R


03X3X
5709 4613.0)(311.70 570701 5101c7o 770x rdollf..kkoclic 5U.1 0099 5(i)
003d(idi,
Aioc3 1d3az. 601 And1707170Q (61970XA. 01193 6709 VOX crnoda.c. m3n77ododaz. xcto .n0)(3.6,ti,
669 04513 ac9 (091 9g COX d 5314709 3707(
1 001
a0r1.6,c30u. 5310X10.6,63 609 5101. 5101L12.
370X t/.1.011L? 5709

1z

533

$(.

LC1 6 6709970,(70.6, 106,37170903T16,6011.7019


"63

A01A3T170131A09
33111

EZ

17Z

k102L 10637bpD

ALC1

1o17ox 1141 (101

ctolIT n03970th0i

6703dol1oR9 5101

19763/0710

6071 4611.

70X310/0

d1L DO .016(060p

170X

ncirio toosh-G,D3od.e,knrip noTtkaqo pox fq 5101. 51o3d1D16311. slonsu. 01A70yf_31.3

'57on.kx9 63.6,13X3 cR c79 of,3r10-irri 701


X)(1)/(506 '60X3d13170X 51x10yyoa.c. 9g nos.
5c93o970d 6(0/2170,170X 70170119.3170d19 45010011t2L 31X)dX11.L? 319 d 10 67014 30 60d
319(2
pox
)oz.)ox
pox
I70#9n6o293x9
Ch0 410
5m39)?
57o36oR3x1ow
5141..9703x.
5f.tx/0do

5701.

170X

FX cl0 701 mdt3911. '606971 Tow? loi.nri pox 701


(31.
99
17016036319
50
1oCift.G3XA70
51011o71cod 51319oln0xlo1i1 57oRn0aLD '
5(0.19c) 9 no-n., tscropm.moll 30ty3 507-131(9at.

67033X 7016701/1

170.6,93.6,71

01L 13y

pox

gt

'd IL9

`IIIAX '9 I 0) 3g

59(ti-A7I0M
'irl.nodlqy 5zD931)odi,Dx.? 51o1
)pi..rx 9g Amt 6(0.6,0x3 u.ArDtprido

'Donor%
7,

chpl rn3,cbc1 5s1rop.t.


3611 511.1 M01
10d30TI

n971

M')

0 ncodalln moll= AnGaxx

51odAJ.90 0.415.d13

51on3717091h11)D 0170932aL99
VOX 03140)33 6709 ) 0 9

low?, ooti)nxrtct

'(olno.3.1)p 513 mol,rpo,R 9 3X ?ly 533.0,6a970CYG X 3r


5c9376orkq AcToodrinD 01k/1 310X 01 ciyou A(01

60r00901170 70i371 M01 AC916?0,613)(1d3IL R3100 d '70 511n.A.n3-,,0nf n3.6,13x369


503)(1974 D? X 639C9A0i. A? 6)1 V 0 46)11d (40. 1101 5n0ro1 5o169 5r1113 not

6T)33X30
9

17

lon91-13A.lf.
JOTIC9d A.cri

Tlx'x

713131.3N d 003

odw.

,c9

Szd

59nkr1 noddrlo 9g nopoRlvd 501n7k70dc7o1xx pox 5on01X 5k990.0311.


55,.1 nouni.?, 21 on. noTtw,
olchotcbm pox Imi.m117nd1D

'5G.v2toni.

www.dacoromanica.ro

JOAN ZONARAS

223

tul spuse : Nu voi fi nici tradatorul celui care a venit la mine, nici nu-1

voi impiedica sa se apere impotriva uneltitorilor <pieirii sale >". Aceste decla- 12

ratii au fost transmise lui Tyrah si dupd ce a venit iarna si Istrul a inghetat

din mal in mal, din pricina frigului, el a trecut fluviul pe jos impreuna
cu tot neamul sau si, ajungind in tara romeilor, pustiia tot ce intilnea in
cale. Imparatul, aflind aceasta, a trimis indata arhontelui tinutului armata 13
spre ajutor, pentru el si pentru Kegen. Pecenegii, gasind belsug de hrana 14
si de yin si de alte bauturi preparate din miere si indopindu-se nesatios cu
acestea, cazura prada unei boli de pintece. Si, aflind acest lucru de la un 15
dezertor, / Kegen convinge si trupele romeice sa navaleasca asupra dus- p. 643
manilor. Cind barbarii vazura navala romeilor asupra lor, chinuiti cum 16
erau de boala, s-au cutrernurat de spaima" si au aruncat armele si au prins
sa se roage si s-au predat dusmanilor. Dintre acestia, citi au ajuns in 17
miinile lui Kegen, unii au fost trecuti prin sabie, altii au fost vinduti ca

sclavi pe bani. Iar multimea ramasa s-a socotit Ca va fi de folos romeilor, 18


daca, dupa ce va fi lij4ta de arme, va fi colonizata in tara bulgarilor, care
era pustie in cea mai mare parte a ei, deoarece neamul acela fusese de curind
nimicit. Ceea ce s-a si intimplat, din porunca imparatului. Iar Tyrah cu 19
cei mai de seamy din neamul sau au fost dusi la imparat si invrednicindu-se
de dumnezeiescul botez, au fost cinstititi cu demnitati stralucite. Cum insa 20
atunci romeii aveau lupte cu turcii in Rasarit, imparatul a ales 15 000 de
pecenegi si, inarmindu-i si dindu-le cai si asezind comandanti dintre cei de
acelasi neam cu ei, i-a trecut la Chrysopolis, poruncindu-le sa mearga'. in
Iberia, dupd ce le-a dat si cal'auza de drum. Si cum au ajuns la Damatrys, 21
s-au oprit si n-au mai vrut s mearga inainte. Ci / retragindu-se si ajungind P. 644

pins la strimtoare, au trecut marea cu caii ping la manastirea sfintului


Tarasie si indata urmindu-si calatoria s-au unit cu cei de un neam cu ei.

Si, dupa ce s-au adunat la un loc, au plecat si si-au asezat corturile in cim- 22
piile de linga Istru si de acolo navaleau si pradau prin partile Traciei. Desi 23
imparatul a trimis de mai multe on osti impotriva lor, erau mai tari bar-

barii, incit s-au raspindit fara teams prin toata Tracia si Macedonia si
pradau tot si nu numai regiunile indepartate, ci chiar pe cele apropiate

de portile Orasului 108. In cele din urma incheie un tratat cu romeii pe trei- 24
zeci de ani. Si astfel, a incetat razboiul cu pecenegii 107.
42
1059. Isaac Comnenul face pace cu ungurii si pecenegii . Zdrobeste rezistenfa sefului peceneg

Selle care refuzase sd se supund

XVIII, 6, 1. Iar Comnenul 108, pornind cu oastea asupra ungurilor III, p. 671
si a scitilor care se numesc pecenegi, incheie pacea cu ungurii care o ceru-

sera. Si indreptindu-se impotriva scitilor, unii dintre ei se supusera si 2

incheiara pace (caci nu erau toti supusi unui singur conducator) ; dar unul
dintre ei, Selte, care prinsese indrazneala, se ciocni in lupta cu o parte din
armata romeilor si fu invins si pierdu cea mai mare parte a oamenilor sai
si fugi impreuna cu cei care supravietuisera. /ntorcindu-se de acolo, impa- 3
ratul isi aseza tabara la Lovitzos ; era aproape de sfirsitul lunii septembrie.
108 Ale Constantinopolului.

17 Cf. Kedrenos, Bonn, p. 581-591.


18 Isaac I Comnenul (1057-1059).

www.dacoromanica.ro

sammvor viiv.goz

tzt
101(v331.

61

13X9uf)

'1906(93M161X3X pox

273X

201170102/. 513103Xd31L9,R 5319A00131


50) pox (1)2, 40117061D
no9c3.610 'Awdn99c31aL
701, 10220xl1A10 /0321.1y/131.? 7011.3 ctoi 6132 31 TVX

531671.021.70(31L )91 7313R1p114 mocbo

'd

S'ZL9 (b)cla. 17)X 5101 51031(101L9 nompo


fi0/ M3634 131.3 n9dw111 nco1n3tr101t Ski 9013x19103 5knG.XD 63veL0dat. 9 5n3v970d
170X 92L2 AndR IL193 '4913Tirho3L 13X3 (-wit s670:61D3 'pax 53611 Ac9.1. n? 5170Xod3aL9
9 91c113 11)asoolopd3ii. 5kod nm ml 621.92. '5(4.1370drin9 n109k193131-1 Sli.l 59nd3 9
5931(19104 31 110X 10 2d31L '491970 Gt .3 10X21970 A3.69)4 70913.69701L9X3 639331.311X
9 39 dcoi,x)dxolcoo 6r?-61(36711L3 513 Alp. AlX011.9001371 110X 59M1/41101LT d31L9 1 51 COD 5r3dk1 51.19701. 7el 701*01c1oX ml 634. A9706 59163 961 mo33x191d 3,3131tpeop (hi
.nriIvriff 51/.19X1
8 1dnidr1oicod2L .501ot30 7pi7ox ntv, Ardriti. 'do?), A? G. 11012.3x31
601 x? 51.c1 59ndg 3 31ncb3 nonngtqx

CV

III

8/9

-1`6`IIIAX lx)31

9T1 59c3IL no-o6polnoXDpop 561090 40X23 56X70X T1

-.0?

3XDra359x:ox -coR tm7911)0ciD ox AlAvD :x 4A001.o.tfLa913dXT


Amt nconc) 5n0tvg3 170-Gnxa) 39 9190l 11D3 MT)l ncox)peoiril 'pox 70170X Snon?A. -321.9
Atqod x 1 )ollox 5no.G..11.yn Atf.yodd3an 106701E 5101 51oxl.qax3 non37-17r11iod22.

101631E TOX 101n101

-q3(1939 AOl n0c31Dis


6(93`(91L 53160za?? ArDck) 33

'5o1n0n110d1019 ro0Dkv0d132L3

A31'I

10 A(T)1 M92d1D1d7O1L

10120 0 59d191lo07i 5odochkxim 9 5(417013coo1og pox 0

t1970d7013 Flo 1019371


sodlotiorri 5o13101:70a 9 (5tunpxoacv, c)132.0? 170 5101210
31
eowonoAnD 5101973
Imo?
01
A0c10dd10d At.,..1
31 I'm9t.-6Angtt
A103T171n9 191D
27DX 01 sn
271x
59016009(302
510dRAT
C0eA7-IT
olmoinco.a..nox oplimdip
5non3711c.&13

(41 21:3311. 6919 A70d6X A:09COC.I.vh3


531A1d701 A91
'AIO9)0192 A739(1. 'dlo.X. sc? '5019't cl31tn MIA0X1f..3 51o3roX 10 6362410 xquo .10A3TI0ACT
A3.69 1043716T1d9 Atf.1 31 A03X7OW cal o1no)3(,ty3 210x 51dX3TI 50V2V(H> A70931/.0d1L
S 733.moi A713Ti9.6/2 133011.34 cbi '13xlmod ix/3xxcto
5137ilonct2 ,c? isnx pox 401-3,mod3op
9 A7 7o t&TI 1101(L9daL A9y0d9 50A13X3 A3013\(3,2 119 no.i..sAmplzi.mop 01, -G3 Son 1193
6L9 513d93d1L 39 59632. 5901. 5701n0n3nor13Iff.inco1c7o 5c?xy70193 19131-1 modT9 0110d13213
AO/1):41LT

-cI

110X

/49005'

01. AOCbOdc/ftil '171.60109131L9 ACO1AT1L 33 Annrcbrop monrinoclogloy


MO1 arKbpdChOd 61149q31.1.3 Ski A3TI 563X91L
1012
5m
61 1309Vd
A712XC9.213cb G.T1 T171X
no 5no33y.u. 5m 1'D1313y M01
39
dochog
5aoXxr
'n39contpx93
639tatT1If.233 id=
Ao1.70X3 701AOXICIA31L 901,(0730,371 '50A37i91701.L3 AC0)21A0d6 3R 1d31l. 5011ori931..vd19

5101901

1709131L.

G.x3.A..4., (*)19/o q. not. 59043 lf.thod19v17ox 5o1.roorf)L,LXDA3


2/0x
11Ant9X70X 5r0dRocb9 3 9019'70 20 31 1on0n1)1.7)ll vox 10
6,93)(3 90T110y
01n3.6131.3 vox Ati.Rd39 9127o g19)oxcbn,c1)319
1on3ri33x70c1o1L loa)ok(n0a 119XLCA3.eDt?.
6 9x1 51\ AC91 A(9A97-13.14 9,137i Amtqy AcolAnkAn9 Att(4207e Da A91 noda.Dis Ai 3e 91
not 50.3Ar1lf.A.Lumc31,D 5G.1. 51033.e .56311114(13 5900.01LT dV, 9 5931(1910d

'5I/..10lun9

A?

41

5101901

nmarin.o

A3.601AT1L 5Od1L 91 A013.6 6319(41)0X 190dX703 110X lidld1M19 57013c70X 01 (1019 -933
506311 17OX AiR.l n3t13x3 5orm1no.svoxx3 1\11.1codT
AM ml 61X3 1313 th.6,X70cht3 5&1 57o33y1970d 901901 not. -7pdxo/..c17o
0I
72i..7ox nr.p. sloaylx no3dd31.21.3x
II 5odoi 9dat ?g noinoa, 59719139 o13n3.1.3 57oal3ri
pox 'town pox
noX7o1('oat. A209I1-6Cp1L13r3q. 319 x lx) 91 Ti..)3x

=nu,

.c1

ZI`089 '59Akri noccbn

/1733x10

www.dacoromanica.ro

IOAN ZONARAS

225

Si s-a dezlantuit o ploaie furioasa si a cazut si multa z'apacla inainte de 4


vreme, incit o mare parte din cai au pierit si multi soldati au fost pusi in
primejdie de frig si riuri s-au revarsat si, inundind <regiunea> au luat cu
ele pe neasteptate alimentele lor, incit lipseau si cele necesare armatei
si cele necesare vitelor de povara ale acesteia. / Dupa ce a incetat putin 5, p. 672
sa ploua si sa ninga, imparatul a iesit din cortul imperial si s-a oprit sub
un stejar urias care era acolo. 5i citiva dintre cei mai de vaza stateau in
jurul lui. Facindu-se zgomot mare prin partea locului, atit imparatul, cit si 6
cei care erau cu el s-au mutat de sub stejar, iar acesta deodata s-a smuls
din radacini si s-a prabusit. Iar imparatul, intorcindu-se in orasul cel mare 7
si aducind multumirile cuvenite lui Dumnezeu pentru aceasta salvare,
a construit o biserica in palatul imperial, pentru prima mucenica Tecla.
Caci in ziva in care se face pomenirea acesteia, a scapat de primejdia cu 8
stejarul 109.

43
1065. Nclvalirea uzilor in Imperiul bizantin. Nimicirea lor

XVIII, 9, 1. Catre Soare-Rasare lucrurile stateau prost, asa <cum am III, p. 678
aratat>, iar catre Apus de asemenea prost, din pricina lipsei soldatilor si a
nevolniciei lor. Caci neamul uzilor (acestia sint sciti si au intiietatea fata de 2
pecenegi intre neamurile scitice atit prin nobletea neamului, cit si prin multimea lor foarte mare) trecind Istrul in masa, cirmuitorii oraselor paristriene
(acestia erau magistrul Nichifor Botaniates si magistrul Vasile Apokapes) au
incercat sa le opreasca trecerea, dar nu au izbutit. Ci, luindu-se la lupt5. 3
cu ei, barbarii au invins armata pe care acestia o aveau si i-au luat prizonieri si pe amindoi acesti barbati si, trecind Dun area, au umplut tot tinutul
din preajma ei. Caci erau, dupa cum se spune, mai mult de 60 000 de oameni 4
in stare sa is armele. Nava lind de acolo, pradau Macedonia si inaintau
pins in Elada. Aceste lucruri it descurajau pe imparat 110, iar el sov5.ia sa 5
stringa osti si amina ca s5. nu cheltuiasca un ban. El spunea insa ca neamul 6
acesta e invincibil. Si trimitind soli cu daruri la conducatorii lor / incerca p. 679

sa-i convinga prin acestea pe barbari sa incheie pace. Deoarece toti it

ocarau pe imparat, pe fata, cal din zgircenie nu merge impotriva barbarilor


cu razboi, el a plecat din oras si si-a asezat tabara in apropiere de Choiro-

bakchoi, avind cu el, se spune, nu mai mult de 150 <de oameni> si

ingrijindu-se de stringerea armatei. Litre timp i se vesti pieirea neamului 8


<uzilor >. Caci asupra lor se abatuse o molima si dupa ce aceasta le-a facut
mult rau, pecenegii si bulgarii din vecinatate s-au napustit asupra lor, care
erau slabiti si i-au nimicit cumplit, astfel incit numai conducatorii lor cu
putini oameni au putut sa treaca Istrul. Dar totul s-a petrecut din iscu- 9
sinta puterii dumnezeiesti. Caci imparatul pierzindu-si cu totul nadejdea, a
alergat catre Dumnezeu, rugindu-se de el cu lacrimi si cu zdrobirea inimii
si implorindu-i ajutorul.
Acestea s-au f5.cut in anul al saselea de domnie a acestui imparat. 10
$i mai inainte a fost un cutremur mare in ziva de 23 a lunii septembrie, 11
din pricina caruia s-au ruinat in multe parti si biserici si case. /Atunci s-a p. 680, 12
109 Cf. Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 107-108. Sfinta Tecla e pr5znuit3 in biserica ortodoxa la 24 septembrie.
11 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).
17

c. 2275

www.dacoromanica.ro

226

10ANNES ZONA Rtek

Ki4Lxov EXAllvExOv xceTkecre T612,evoc, gpyov xoDat6T6v 're xoct .9'ocop.ocroc


C4cov, xcd. O iv Ni.xoctc Tc7)v ecyto3v 7rocTipcov ilircrT6c TE XOCI 7CEIDULVU[1.0c XCCTE-

aeiaal yak.

44

III, p. 684

XVIII, 10, 12. AoiA yap naps To5 Ao Um( Tijc ZocpaLx-7); yeyovk xoct

ccrtvCcxot.; ixei. 7COU 7CEpLTUXWV XGCt To oTot.c aup.f3ocA6v, 7COAAOUg TE StWAeot xoct OU
izetouc id.ryplcrev, i'Lv Tok 1010 iccAcox6Tocc
TeLiv s'eapocwevcov TOcc xecpocAecc
13 crTetAocc Tc7) poccraei. pe6T&pric
TI[L1To, ypecclioatroc TOU xpocTotivToc c6T(T)
w AL6yEvec, 75 ecio.y.cc, TO S'OcvSpayccalui.curoc ap.ot139,
W S 0 oi'.) Sc

45

III, p. 699

XVIII, 13, 22. < ..> gcoacv Si Ogcov 'CC oqpprayv.cc 1TpO4 Tok 7roAep.Eoug

23

obripToR6Al6e. xcet Toirro 57COTCTOV XCCI TO p.eZvocv gTL 7CAi100; TC7)V 05CLA) inoblacv.

46

III, p. 713
4

XVIII, 17, 3. Aoi5Xoc SE Tr.; To5 no:TpOc ToUTou TOU ccUToxpo'cTopo4 Nicrro)p
Ovoiloc, fleaTcfcpxlc Si TO gio4Lcc, SOUS, Tc7.)v IlicpLcrTpicov npoxeLptaas66 .pev OnXcc
XCCTOC TOU pccaLAio3c. ORcaxv.tco yOtp kElevoc p.e76 TE.voc apx-rryoti lIccrl.v&xo)v,

OS ixocAeitTo TaTok, et; Ti)v Tc7)v 7c6Aecov 13cc6aeoou6ccv napeyivovTo xoct ncepevi-

5 PocXov npO ccUTijc. xcurc<9-6a9cct SE Tdc OTCACC TOU POC601636 SlAotivToc cc'xrc7),
ixeivoc gTot.p.oc etym. rcoarroct. Toi3To gAeyev, et ccUTcll 0 AoyoakT.1; Nt.xlcp6pog
ixSo.aciTi n Tio.); ix [Liao yiv1TCU, eoc xot.vi] aup.popec xoct xcocOv int.84g1Lov.
6 ToilTo se TOU Pa6aio.)4 1..71 not.oi5vToc, a7raVL6TaTc lLEV Tijc rOAEo.)4, TOc Tc7)v
p. 714 ()pccx<7>v Si xat TO: Taiv MaxegOvcov AliCeToct xect Oaac TolfyroLc T714 BouAymptocc
ncycixeLvTccL xat Etc T71V T(7)v ITOCTLV&XCLAO RETC(Xcopa.

47

III, p. 717

XVIII, 18, 1. 'EN. ToaoUTcp Si xat IIocTt.vcixo.w 7cVii4o; i7c-7)?4e XCCTec 'ASptoo'iTc73v i?cliovTo xd)pocv,
ok O Bpuivvt.oc SeELwaci[Levoc xpinlocat lieTocvcc6r.7-jvccc T7S 7c6AEws g7ca66e.
cootnT6Aeo); xoct nept TecUTlv 7CCCpE(113CCA6VTE; T7ry n &pL

www.dacoromanica.ro

MAN ZONARAS

227

prabusit si templul elen de la Cizic, lucru preafrumos si vrednic de admiratie si s-a darimat si biserica cea mare si vestita a Sfintilor p5.rinti de la
Niceea 111.

44
(?). Meritele lui Roman Diogenes in luptele cu pecenegii

XVIII, 10, 12. Caci, fiind facut duce al Sardicei de catre Ducas 112 III, p. 684

si intilnindu-se acolo cu pecenegii si angajind lupta cu ei, pe multi i-a


nimicit si nu mai putini a facut prizonieri ; iar pe cei prinsi i-a trimis vii

imparatului si i-a trimis si capetele celor ucisi si a fost cinstit cu demnitatea


de vestarh. Si imparatul i-a scris <cu acest prilej> : Nu e un dar, Diogenes,
demnitatea, ci o rasplata a vitejiei tale" 113.

13

45
1071. Uzi din armata bizantina tree de partea turcilor selgiucizi in lupta de la Mantzikert

XVIII, 13, 22. <


> Dimineata insa o unitate de uzi a dezertat la III, p. 699
dusmani. 5i acest lucru a facut suspecta si multimea de uzi care ramasese. 23
46
1072-1073. Rdscoala vestarhului Nestor, ducele Paristrionului

XVIII, 17, 3. Un slujitor al tatalui acestui imparat 114, pe nume III, p. 713

Nestor, dupa rang vestarh, care fusese investit mai inainte duce al oraselor
paristriene, ridica armele impotriva imparatului. incheind deci o alianta 4
cu un conducator al pecenegilor, care se numea Tattis, ajungeau la cetatea
cetatilor 115 si isi asezau oastea in linie de lupta inaintea ei. Cind imparatul 5
i-a trimis vorba sa depuna armele, el spuse ca e gata sa o faca, daca logothetul Nichifor ii va fi predat lui sau va fi inlaturat, ca o primejdie publics
si ca un rau obstesc. Cum imparatul nu a facut acest lucru, el pleaca din 6
fata capitalei, dar prada tinuturile Traciei/si ale Macedoniei si cele invecip. 714
nate cu acestea ale Bulgariei si se intoarce in tara pecenegilor 116.
47
1078. Pecenegii niivcilesc spre Adrianopol. Sint convin,si de Nichifor Bryennios, cu darurt,

sa se retraga

XVIII, 18, 1. in acest timp si o multime de pecenegi s-au indreptat III, p. 717
asupra Adrianopolului si asezindu-si tabara in apropierea acestuia pradau
tinutul din preajma. Bryennios, primindu-i cu bani, i-a convins sa se
indeparteze de oras 117.

111 Cf. Joan Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 113-116.


112 Constantin al X-lea Ducas (1059-1067).

113 Evenimentul are loc spre sfirsitul domniei lui Constantin al X-lea, cf. Skylitzes,
ed. Tsolakis, p. 121; Attaliates, Bonn, p. 97.
114 Al imparatului Mihail al VII-lea Ducas Parapinakes (1071-1078).
115 Constantinopolul.

116 Cf. Attaliates, Bonn, p. 204 si urm.; Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 166.
117 Cf. Attaliates, Bonn, p. 262 ; Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 184.

www.dacoromanica.ro

IOANNES ZONARA

228

48

III, p. 723

XVIII, 19, 17. 'Evaa

p.a8.4.)v

edg 6 BoTaveacT-14 flePaolAe6xet., ixsivy (ley

&TCkCITELAE SouAtxclig, A& ,9-pa Si Te< T7ig c'uroaracriag iT6pa:ue xai rpOg auvq.s.axi.av

lieTeniErneTo IlaTt.vcexag.

49

III, p. 740

XVIII, 23, 1. Kara To6Toug TOLL, zp6voug xat TOti TWV IICCTLVG(X6P) gavot);

auyx(v7]al.g yiyovev, ix T(UV acpeTipoP 7'laC7JV tLETCOICar-reUactvoroc etg xc'opav `136)p.aixilv


2 xc r v (:)po'cx7p nelaav xai TYjV Maxegovi.av Xi]top.ivou. xaTa TOUTCall ixaTpocre6 crag
3 6 PaacAe6g, T(i)V aTpaTtorriLv cicXocoveuop.ivoiv, ataxpOir, fiTT1TO. EIT'CjiaLc

erc.neLaL xaTri TEA, papfic'cpcov, Ta7ceLv0)0-eiar); Tijg aTpaTLag xat TO 'na) Tijc 0.eia;
4 iccp-76alc (Soni^,g, xat npoac3dcAAel, Tag TcoAep.i.oLg. 06 Si OUSE TijV gpoSov i).7.coexccp.ei.vavTeg Tat 67cAa xaTa yijg ipp Errrouv xad oip.o.)yaig Tok `13o.y.cdoug
5 XoUvro 7rpOc gAE01). WXETO [LiV 013V TCOAU TL TOU EXUaLX05, Oi AO:TCOL Si auveXa(.s.-

PcivovTo xcei YjaaV 67r6 Seatzeig xat eig aouAsiczy OL aixttaAcoTe6aavTeg aUTOUC
p. 741, 6 armstsov-ro. 6 S'a6ToxpckTcop nVil.aogiecnoAeEcipevog crcppLyWvTo.w xat (Scop.aXiow
etc TO Tiov MoyAivo)v 9i0 TOUTOUg a6v yuvo41 xad TexvoL; xorc4)xL6E xcd
7 Tc'cy[La To6Touc; xaTiaT/aev iStaiTaTov. OE xad pixpt Tor., Se;:ipo X(XT8C 8LOCSOZ(16
8LCC[LiVoucnv, sic ETCLOtTOV az6vTeg TOv TOrcov, iv 43 )0(Tcpxia8irrav, xat
vcixot, MoyAevi.Tat. xaAo6p.evot..

Ha,

50

III, p. 744

XVIII, 23, 26. Abp g 8' inavc'eaTt.g iTipaxaTec To5 a6ToxpcicTopoc yiyove, xat 6
Ta6T7p auaTlacilievog utOv gAsysv iauT6v etym. To5 Paaae6aavTog ALoyivoug, 8g
K oi.Lc'cvo)v TrVij,aog iTat.pLa&i.tevog etc Tani. OpCipqc Te xcopia yev6(1evog xad Tip x6pav

xepato.w xat 21146[Levog Corlyrec To6g iv -mac 7:6Aecrc Sizeaaat Te aUTOv xo:i.
13aaLALx7]g avapp-hamg. EiTa dg TL 7roXixyLov T(.7.)v OpocxLx6v eC7CEA8.6.)V
&TC(XTOEic Te nap& T67)v iv aliTc7) xat avapplaelg EICTEA'a()V TE IleT'OXiywv ivT6g

27

ci"CLoiliv

28

auveaziO1 xad gEx6n1 To6g Ocpacallo6g. xat oUTo)g Yj imxeLpOeT.aa 7rap'a6Toi.;


Tupavvig Sf.eAkAuTo, Tc7iv Kotavo)v, 6aot 1.0) Stecpaciplaav, ELS T& 1 01 nocALvocr-rlaCcv-rwv Tee acpiTepa.

www.dacoromanica.ro

IOAN ZONARAS

229

48
1078. Rebelul Nichifor Basilakios se aliazd cu pecenegii

XVIII, 19, 17. Cind a aflat ca Botaniates 118 a luat domnia, i-a scris III,
in chip slugarnic, pe ascuns insal pregatea rascoala si trimitea la pecenegi
mesaje pentru alianta 119..

P. 723

49
Dupes 1091. Alexie I Comnenul colonizeath pecenegi n regiunea Moglenei

XVIII, 23, 1. In acesti ani s-a petrecut migratia neamului pecenegilor III,

care s-au stramutat din tinuturile for in tara romeica si pr5.dau toata.

Tracia si Macedonia. Imparatu1120 a pornit impotriva acestora, dar a fost


infrint in chip rusinos, din pricina laudaroseniei soldatilor. Apoi din nou
porneste impotriva barbarilor, dupa ce oastea s-a smerit si a lasat s atirne
totul de ajutorul dumnezeiesc si se arunca asupra dusmanilor. Acestia fares

2
3

pe romei sa aiba miles. A pierit asadar o mare parte din neamul scitic,
iar cei care au ramas erau luati captivi si pusi in lanturi si cei care ii facusera prizonieri ii vindeau ca sclavi. Iar imparatul,/ alegind o multime

P. 740

sa faces macar fates atacului, aruncau armele la pamint si-i rugau, cu bocete,

6,

p. 741

<de sciti> vigurosi si vinjosi i-a colonizat impreund cu nevestele si copiii

<lor> in tema Moglena si a alcatuit dintr-insii o tagma foarte aparte.

Acestia dainuiesc ping astazi, prin urmasi, si au ca porecla locul in care au


fost colonizati si sint numiti pecenegi mogleniti 121.

50
1094. Incercarea de uzurpare a falsului Constantin Diogenes. Impostor:a se aliazci cu
cumanii, ndvklind in Tracia

XVIII, 23, 26. Din nou a fost o rascoala impotriva impa'ratului 122 III,
i cel care a stirnit-o spunea ca este fiul imparatului Diogenes123. Intovarasindu-se cu o multime de cumani, acesta veni asupra tinuturilor Traciei si,
pustiind si jefuind tara, cerea ca cei din orase sa-lprimeasca si s5.-1 cinsteasca

cu aclamatiile cuvenite unui imparat. Apoi, mergind intr-un orasel din 27


Tracia, a fost inselat de cei dinauntru care 1-au aclamat si dupa ce a intrat

<in orasel> a fost prins si i s-au scos ochii. ,Si astfel uzurparea pusa la cale 28
de el a luat sfirsit, iar cumanii, citi n-au fost nimiciti, s-au inapoiat la salasele for 124.

118 Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081).


118 Cf. Skylitzes, ed. Tsolakis, p. 182.
120 Alexie I Comnenul (1081-1118).
141 Colonizarea pecenegilor in Moglcna s-a facut dupa batalia de la Lebunion (29 aprilie
1091).

122 Alexie I Comnenul (1081-1118).


123 Uzurpatorul pretindea ca. este Constantin, fiul Imparatului Roman al 1V-lea Diogenes
(1067-1071), mort in realitate in luptele din Asia Mica ale tatalui sau cu turcii selgiucizi.
124 Cf. Ana Comnena, A lexiada, X, II, 2
IV, 5.

www.dacoromanica.ro

P. 744

ISIANNHE 0 KINNAMOZ

EIIITOMII
1

P.

I, 3. Bacraek 8E ixei.aev [LeTocpacc `Ispccxopucpi.T1v Te EIXE TO cppoUpcov xcci.


Cc T:n8e
tspwroct. T-,7) 'ATTiXou irci. TCAeZaTov ciyxtaupoi5vTcc,
otm TE AOL7COV EC, BUOCVTLOV civccxotigeTccr.. 05 ail iit'Dayov 8ccurpi.4,ccc i7ci Tip
Mocxe8ovocilv ixcfipec. Zx.i.)aocc rip Tccocrrpocci. TOv "IaTpov 8Lcci3doTeq eic TOc ' 136)!maws) eicripicaov Iipccc. Da& TOTE [Lev xecp.Livoc iTccAccpollivou iVTCEtiadt TC011 vspi

nAzio-ccov rIAA(.4v

7cOMv BepOlv 8Lexeitige, TO [ley Tec TcpOq TOv 7c6Aellov iccpT6cov, TO 8E rcAiov
..EXe TE6v iv cscpicrc TuAdcpxo)v Tcvac4 iTcapiacca.aca, WS &v oiSTco TOLL, Cfc?aoug
xcopiq Cc7coAccPaw oo cri,v 7c6vC

xceTacycovicniTOCL. gC(pOq se rcoAAoUg ii81 Mc Tcpecr-

www.dacoromanica.ro

IOAN KINNAMOS

Ioan Kinnamos s-a nascut dupa rreartca iniparatului Ioan al II-lea Comnenul
(1143). Dupa studii acute, prct a bil sub indrumarea cunoscutului retor al vremii Nichifor
Basilakes, Kinnamos a ajuns sa ocupe functia de secretar imperial ((iciatatxk ypatitiaTix65)
si a devenit unul dintre apropiatii tinaiului suveran Manuel I Comnenul pe care 1-a insotit In
campaniile sale impotriva selgiucizilor si ungurilor. Dupa moartea lui Manuel (1180),
Kinnamos a stat in preajma lui Andronic I Ccmnenul. Traia, In orice caz, si sub Isaac

al II-lea Anghelos (1185 1195), caruia i-a dedicat o cuvintare.


Scrierea sa istorica, intitulata
Tc7)v xacTopacouCc-rcov Tc1) i.taxapIrn Bacract

rai Ilopcpupoycvvircp xup Lc!) Iliocipin T.c7) Kopyr.ici). Kai cicArjcriq Tc.7)v rcpaeivrcov rci.)
&manic!) ok aiiroi") TW Baaaci. scat Ilopcpupoyycvvirry xtipc!) MavouilA rw KOI.AN/VCI)
riI)o Kivvrip.co si citata de obicei prin prescurtarea 'Errvrovil, infatiseaza evenimentele din vremea domniilor lui Ioan al II-lea

7sov-apziaoc 'Icociyy-n PaatAixii) ypariva-rixcl)

si a lui Manuel I Comnenul. Partea care priveste epoca lui Ioan e tratata mai sumar,
fiind cunoscuta, numai indirect de Kinnamos. Toata. atentia se acorda astfel epocii lui
Manuel pe care istoricul bizantin o cunoaste din propria sa experienta ; el a cunoscut,
de asemenea, si unele izvoare de arhiva, documente pe care le putea consulta in calitatea sa oficiala. Din nefericire, opera lui Kinnamos nu ne-a parvenit in forma sa corn
pieta; naratiunea se opreste la anul 1176 si nu, asa cum ne este ingaduit sa presupunem
pentru textul originar, la 1180, anul mortii lui Manuel.

Oricum, lucrarea istorica a lui Kinnamos se remarca prin precizia informatiei,


prin exactitatea si competenta cu care el prezinta evenimentele militare, prin obiectivi-

tate si impartialitate.
Luindu-si ca model, dupa toate aparentele, pe Procopiu din Cezareca, istoricul

epocii lui Justinian, Kinnamos foloseste o limbs. arhaizanta. El numeste, de pilda, popoarole straine cu etniconuri desprinse din in, caiele istclice c]asice, antice.
Pentru istoria noastra, lucrarea lui Kinnamos are o important& deosebita. Vorbind
despre participarea vlahilor la una din expeditiile militare a e lui Manuel Comnenul impotriva ungurilor, scriitorul mentioneaza c& ei sint urmasii colonistilor romani". Aceasta.
afirmatie categoric& despre originea romans, a rornanilor este unica, in felul ei in literatura
bizantina. Lucrarea lui Kinnamos cuprinde si alte stiri importante despre pecenegii si

cumanii care au controlat teritoriul de la nord de Dunare.

Editie folositi : Ioannis Cinnami, Epitome rerum ab Ioanne et Alexio (sic !) Cornnenis gestarum ad fidem codicis Vaticani recensuit Augustus Meineke, Bonn, 1836.

EPITOMA
1

1122. Pecenegit, trecind Dundrea, neivalesc in Imperiul bizantin, dar sint infring de loan

al II-lea Comnenul

I, 3. imparatul 1, plecind de acolo 2, ocupa fortareata Hierakoryphites P. 7

dintre multe altele care se afla acolo, pe cele asezate mai aproape de
Attalia si se intoarce apoi in Bizant. 5i dupa ce a zabovit citava vreme,
a pornit spre Macedonia, caci scitii 3, trecind cu toata oastea Istrul, navaleau in cuprinsul hotarelor romeilor. Fiind insa surprins de iarna, a iernat
acolo, linga orasul Beroe, pregatindu-se pe de o parte de lupta, dar mai
ales dorind sa-si faca aliati pe unii dintre conducatorii triburilor scitice,
pentru ca astfel sa-i poata ataca pe ceilalti separat si
infringa fara
8i,

1 loan al II-lea Comnenul (1118-1143).

2 Din Asia Mica unde cucerise de la turcii selgiucizi orasul Sozopolis.


3 Scitii
pecenegii.

www.dacoromanica.ro

EINNVOI SfINVNNIED

ZEZ

0
11L? 01
cpuloy TX? 413C) 6119,0= 110111(3X
C/11. 9 ()COX 1179k 577913107A0
onorilfdaL moln?looddruo nnevjoi ey70 510y11/ AMl 4m-9.3..7orin317od19 1dX3ri
Arai 50411 5o1nryflosal
Calor' 'oo..3n3.A.? 319 pox .,9.1.2), 5o3yls000d 13y?d A91 rgoaL
ncoa.
TR
oa.)pdx 3 10
A.A./Roz.?
nmporlod 5oric,Itr,t3 nonrrioinc9.A./p 1)01116114 X IV
a X 4174,9 177X 11()19)7 10 Ari 6A0931L3 10 n 5013(3.4.C9 A709C91(103 7odiori ?g 511 0 9 X ..3170
(olowcyyf A99 170A91 5ffA 11L? 91 AOR31L91Md1.0 )09001A101L? 0 9 113X A13.A.93d)
A91
nonagn3x
01A0,0,3
177X 510AX31 5101 MT)19)7
10&37190A01Lodai.
lwati,Dow;

A613d

f,1

Cb1977

Ecd noyi36.

.5

701

Amt ,10-Irrif 5r, 51o73od (13.06A39 51109d9d 531n9d7oy1(332z. 53 oi 53d1t3X10 31 -orid)p


tLX 1A99
ionvrilop Acolciraq 5301.. 570X110A9A. 1,10X 701 70AX31 A1093.03A? 51.6.910 0 A9.

ri

pox 5on9do nsGood?locl)rlop 17013(91 loot,oxg A. 70 d C2 (3311.9 13111/..31170rl91X 51:0i 51loyfri10 1on3rI7090ca 70,704371
51031071cm nrioaciy? 9 593,(1970d
90
Act.0 5191 sl000.cymoodID
not
11
5011311109k0AA3 3y30., nri 59190
do3n0 50 31L.
11017719

70(331d70x

70ne)11 Im9ity6.x12 A(91)771C9d T.R 0 ELTIZR9 0A177143 C9.1A9 A x3 3933 5101 c)rif
(1)cl A(.91)0T1
A919 5lododonX3y32L 50nc3) ?g 1193 01901 a A9X1AA7713d 19931(1974
AOC-13100e (A3t)0X9A)2 A193X?y331. 5)71Af1.911L? 31119X:01R Al -5301coo no)/ ?g rx3o.coo noldi?
nmgclx nogpoloodo.D 5I170dx13 593,09779 31'APonpioX3 (9190 Ifg 117X (1019)0 noo,
'11013A 3.19 170X &MI 'nvoyy)? 1099 11..1rido A1ti nxiatamoso 'o1oo993170ri.k70d113 10 59033y2L
31 )01 -MM
61 di...Cr!) 6 AC01 C0,00? AC919X 10,071919)0 131(1910 '531910131 513
X)

40

AC91

n709kelp2op pox 51ox11cr117odi9 5319eo10dl,l3 sloloyr:oox

13L3

nodxvil

70D310131g

't

'd 6

H.

^Tri A90 to-)1 ev9x1.6,nx3 no-mg'? 5?

M9poriod

51920d707g 11110001

1,1.1E

.3X9R

'd

E6

11dy, ?g 1d31L &If/. woo; ctoangyio 119n0131 cbo., ldooldxolcoo


kritpcb 'CLI1L31d31.t. 119 lf.g r11orio31xd19 Tx1.6.nx3 nodo-Dio 70n3ri709c9170d33L 399od33x

'III 'c

31

701.

n? 1902L pox rtcy loolno 4xiop3l. pox n9y33

3/

pox myou nokoy 'mon)?

nc91,

5k1 Sitfikcb &? 5101901 &if o ?g


ctodo...ph pox n(f.o.coo mo9non33t -ncoloprhon opo. 471
0100
11L3
A91
XX 45)09 141
AOC)191L 36? 01.3d 5(1)7A X3 9011A779a
5931(1910d 13t13X3
0 (1)1L9 AC993X3,2
11L?
A91
AO
tOri
cloyoriXlvca 5o3y93.f.
C311)L,
AL(..0170 170 3X 3y 5:099

Ig

AC9A3110X1(3))?

A3

61901

5701 1.19701

131C1d31L 011311903a4..e 5 1R3.11. '510R)? 13A1)0dT1(19 d70.A.

pox 51o1lf.x1o10 x? noiloyza 5loon97113xoti1L 317o(4,014


nogrAy no3cU7o 11 lorikca nom) 110.693th331n3 n? m ?g 5063L 5191901
cbl000 9 11 lfg lo/Gritxg toopy x3 Ski
nom-km 10n37i017oo.c3 not nodiDL, lid??
A6.03.90 9? (OACCX 5319X 77 1)01A0V( d31/.10 If.R131L?
now. noopLtd?Ig 0 cl ATI:hi/DTI
'139nox. 5m 3X13 59oXv, 70x7197) lac? nco, ATrbolou t30)? 013 10.011 61R)0lEiT13,(
51)019)0 31r,

C)? 510TRA.

19)71L771A)01L

,4

56)fral.X(11311632L 17101L9 5961L 51101 U.1 3g 527419 ID? no? .no 117191.6,1,3

noyn

-11.101L31L

O dot oon9r1 '59n3 n3n3y9x3 110.6.9311 01901 5od1L n9127) nt.ixop ncorkpnlodnXiol
5037).6. pox loropxrd 31LtIl.)7131-1 110.09 A01(101 O OX AC99 133 13,ci97od nos. 530ri1fepox
'#n3yrtiR 4n31Li3 )) xrpo nlp. 9 31 5foxl)13(LTI3V prop? comp) tho 91 5101 a 451)7.G9X

C)331.9(2 62,3 417711/ 13.6.36110 AC? 013107.10

d 0 fit d A01 ( 170X 701 eG17X

www.dacoromanica.ro

5)0 d11. 59 AC01

iodthod

IOA

KINNA3,130 s

233

osteneala. Iar in prim5.vara, dupa ce-i convinsese pe multi prin solii, sa


treaca de partea lui, pornea impotriva celorlalti, / dornic s5. hotarasca p. 8
lucrurile prin razboi. Ciocnindu-se deci ostile, ping la o vreme lupta fu nehotarita ; atunci chiar imparatul a fost ranit la picior de o sagea.ta.. Dar cum
romeii luptau cu curaj, scitii au fost biruiti cu desavirsire si unii dintre
ei au cazut ucisi, alti au fost prinsi de vii. Iar o unitate nu lipsita de noblete,

intorcindu-se in tabara, au socotit ca nu se cuvine s fuga, ci au preferat


s5; infrunte acolo primejdia impreuna cu femeile si copiii for ; pregatind
carele pe care le-au acoperit cu piei de bou si le-au potrivit cu mare pricepere, au asezat intr-insele pe femei si pe copii. Se incinge asadar din nou
o lupta crincena si se face macel de amindoua partile. Caci scitii, care se
foloseau de care ca de metereze, au vatamat mult pe romei. Imparatul,
dindu-si seama de acest lucru, voia sa coboare el insusi de pe cal si sa lupte
pe jos impreuna cu soldatii. Dar cum romeii dezaprobau cu totul <aceasta
dorint5.>, el a poruncit halebardierilor din jurul lui (acestia sint de neam
britanic si slujesc din vrernuri indepartate imparatilor romei) ca, apropiindu-se <de care > cu barzile, sa be sfarime. $i ei apucindu-se indata de treaba,

in acest chip pune si imparatul stapinire pe insasi tabara scitilor. Atunci si


dintre ceilalti, care isi gasisera salvarea in fuga, cei mai multi au venit de
bunavoie sa se supuna imparatului, din dragoste pentru cei prinsi si au
trecut la obiceiurile romeilor si, fund inscrisi in rindul stratiotilor, au ramas
pentru multa vreme in slujba imparatului /.
4. Cam asa s-a petrecut deci trecerea neamurilor scitice in Imperiul P. 9
romeilor 4.

2
1148. Treand Duncirea, cumanii pradli teritoriile bizantine. Manuel I Comnenul bareprinde cu succes o expedilie de pedepsire impotriva lor, la nord de Duniire

III, 3. Pe cind tocmai ajunsese linga Filipopole, imparatului 5 ii ajunge


zvonul ca osti de sciti 6 au trecut Istrul si distrug ce intilnesc in cale si prada
totul si ca au cucerit si un oral insemnat care se adapa si el din undele Istrului. Asa era zvonul. Deci imparatul, plecind de acolo, lua drumul catre Istru,
dupa ce poruncise sa fie aduse corabii de la Bizant 7 catre Istru, pe la Anhialos.

Dar cum acelea nu sosisera, el cutreiera cimpiile de prin partea locului,

umblind dupd vinat. Caci se intimpla ca pe aceste <cimpii>, ca pe unele care


sint cu totul pustii si din vechime nelocuite, sa se hraneasca turme de animale
salbatice. Pe cind <imparatul> se indeletnicea cu asemenea lucruri, i se dadu

de stire ca scitii, care pradasera tara romeilor, tocmai trecuser5. Istrul si


asezindu,-si corturile isi facusera tabara nu departe. Cum auzi acestea, el se
indrepta cit putea de repede spre fluviu. Dind acolo peste o bard. bdrci
de felul acesta, acute dintr-un singur trunchi se gasesc in chip obisnuit la
malurile din aceasta regiune
a poruncit sa-i fie adusa. Barcagiul insa era
un om dintr-o bucata si, cind a auzit ca Imparatul a trimis dupa dinsul, zise :
4 Cf. N. Choniates, Istoria, p. 19-23.
5 Manuel I Comnenul (1143-1180).
6 Scitii = cumanii.
7 De la Constantincpol.

www.dacoromanica.ro

P. 93

SCINNVOI SIIKVINNIa

1,8Z

-cl

f6

nan3o1 59d31. 2019701 X70/0761/.10 mod too3Dno3,1):Ix 013)4 31 lvx oolad?cb? 1701313'(
7319xk1 691 lzeopproinDEJ otf.R 'roper) 14.71* 591970~670 'nt1I.13 m 701 M677)T1c0d 113t03.
1))09x3 n2319n09
1X01303d1311213 4101/071607d1L 13 (.T1 nm1/73x1Ic170 mon37Itur11(0131
nolcoo
nou
110X 'pl.? 51701
012
91
noaLlo.t
901
v570x32
ttcR
6371
501707193170419
32
M01
6(036
co3L90 d32Dp.vox
5912V
463115(3
5=0)(9 6on3TI99n39311.o170d1D4
pox 50n371?D0r3670 /109
11911t42.3 monrioxIclop 5901 59ott135( Sloylpcop .olp2m1 570
31
no)1
not
A3.09061:.11L3 nonri rv79n2
510190707111321.
n919)06711?
noch.DL (1.013 no-pearl

5m n2o kr173390 6012fdr135( 700970163


3935(3X3 5101 14321 A01970 5201
511
53
AU,.1
4419(9120d3IL
60139706313
/161 11(01111.2 510170d00 701 1113 d)1 6d1.01 771112/02 2/19` 5701610911. 513 5901 5n063T11i.c313
460A170012 A9C1(.0X 31 70M1 1)(02
nnkfaari &col -ncorixaou. 20 5019n0A.3A.
pox
laL?
n0n31
/1C91
6110Tel.
d3110
90XA.T
69X 531n70ri))3T17012 1c37.39
Soc39
607I49

51050u

131110X6C114
CO

510T1701031. .51odo2119c7m

ovirD(f.dX

6X1

lattlorif

51i.X1.641XD0C3f170I
/11.0)311.)71

(')d31 6n04(pX3

nxx mot AO232L0170d19 /16C32470 -01702/


dr(oar nod319d2L. (531A971no copoducood3T1,} U.O. (4 lvx 5132913 k7170290 -3)(01(.

66140 13X311f 70.6.9 01

Atyr1tcd3 5310Xtl.dc13
1311.3

TR

olnoX(?)

11(01

d7oA

1d)T1) 61c.D3T1

no

46171 4013111)]th313 57:eflXX 5901 7099 51o17oT1cod n0n31fd11)34q 5on3r1f31(33L10


wd 593`(7D )1AnoAtwod_tpou9 46Rthodnj lderop Aco7131(03L cbc)331.1713 466yy03(. 5901270
971 6911L0 nC01 6617135(031. Donn '63rly71331R 5701no.otcuox90nX1 31 vox Lt2L9 7?..1.1)nciR
770193 '5nonrio91a70r1 591910 33 fo3L917ax 01393cl03L3 -60d3191)0vDCD x90 513 o0dX70r1
n2o O 5oRcb?dod 51o1 51o7T13yo3L 45Txta9131n3 4131L3 !pi 13dChn3
ityotrinD
91) (bp. ncodfddmis) Sotlool. nor1fic3f A09913C3X CI)1Q70 '(Lcropc1)31..)ox 57ortrr1331. 111.3 41
703y1970d A13X1,!. /101010 6L!.1 0.191)671 '012333 701(1701 GL3133L3 593y197od n3Dnox1L
S6 591970 59d3Li31 5101 510y3L9 70X11970 013963 1)0X 01 707i(131fd19 0191y3Lc./3 '117031.30
C9912L0 31 6649X3 c013 531to0 513 SmchiX
k3 nc).0.4 5101V0 1)7.0c1XX A(11901
A3T1

A01(0d11, .0(1.193Af 31

50a)

10A371tA3R01f.0 5704b9

mc

53 lo.A.A.mix)d) 701 101137170`

Ar13.0.04J A(069 31 AC01070 p:rx no2 oinoltf.u3 M9C39670y #9131101L0(31L 170 4110X30.
31 tf.yodThl n3.0cod3i)ox3 &cif/ MTI.o1.01) pox "'old -o1.39A.,3 319 1& loy.xou cL3T1 pox
&vim-dem, 5343675) 01A04.1.3 '3o.07o.loo 593vDrd 33 M91/121. '70197\(7071 nm1 4706

'nu

t,1,.

www.dacoromanica.ro

MAIN KINNAMOS

235

Daca." imparatul se ingrijea de <nevoile> noastre, nici Demnitzikos 8 n-ar fi


fost cucerit (caci asa se numea cetatea luata, cum s-a spus, de sciti) si nici
bunurile noastre n-ar fi fost luate si duse de barbari dupa bunul for plac !".
Se spune ca atunci imparatul suparat de aceste <vorbe> a spus : Sa nu fiu
eu acela caruia Dumnezeu i-a Incredintat conducerea romeilor, daca / scitii p. 94
nu vor plati indata pentru indrazneala for ! ". Asadar, a lasat restul ostirii
tabarita pe malurile fluviului, iar el deoarece, cum spuneam, nu sosisera
, legind 5i asezind barcile una linga alta, trecu Istrul cu cinci
Inca corabiile
sute din soldatii sai. Trebuind sa Inainteze a dat peste alte doua riuri navigabile. Cum aici nu se vedea de loc vreo barca de care sa se poata folosi cineva

pentru trecerea <riurilor >, a poruncit alor sal ca, legind barcile de pe Istru
de cozile cailor, sa le aduca la riurile amintite. Ceea ce facindu-se, au trecut
fara osteneala 5i strabatind apoi un tinut Intins ajunsera pina la muntele
Tenuormon 9, care inainteaza pina la hotarele Tauroscitiei ". Acolo, gasind
tabara scitilor cu totul desarta de oameni (plecasera cu putin mai Inainte),
si-au continuat Inaintarea. Si fiindca era acum pe la amiaza 5i nu se arata
nicicum vreun dusman, imparatul, luindu-i pe scitii care luptau alaturi de
romei, i-a dat hypostrategului Giphardos, barbat Incercat in multe lupte,
ca sa mearga dupa dusmani, urmarindu-i pas cu pas 5i, unde va fi cu putinta,
s se lupte cu ei. Iar el venea mai in urm5., pe indelete. Giphardos dada
peste dusmani nu departe <de locul din care pornise> si, fiindca nu indraznea
sa -i atace (caci i se parea ca barbarii sint mai numerosi), trimise vorba
imparatului, rugindu-1 sa vie cit mai repede. Auzind acestea, imparatul / se P. 95
inarma indata el insusi si pregati de lupta si Intreaga armata. Si aruncinduse din spate asupra scitilor, se inclestara in lupta cu ei. La Inceput, scitii se
oprira ca s le tina piept si, asezindu-se in ordine de lupta, voiau sa-si rinduiasca apa'rarea for insile 5i a prazilor pe care be carau cu ei, iar ciocnirea fu de
amindoua partile tumultuoasa 5i violenta. Atunci 5i multi alti barbati dintre
8 Demnitzikos a fost localizat diferit de cercetatori. Tomaschek, Vasilievski, Iorga,

Banescu gi altii cred c5. este vorba de Zirnnicea ; Clot de S(v)istov, situat in dreptul Zimnicei,

pe malul opus ; Zlatarski 11 identifica cu Glavinita din Alexiada, situind aceasta localitate

ling& Turtucaia (Tutrakan) ; A. Bolsacov-Ghimpu opineaz5. pentru Dinogetia (Bisericuta-Garvan),


iar P. 5. Nasturel propune identificarea cu Turnu Magurele. Pentru aceasta problema
si bibliografia ei vezi P. S. Nasturel, Valaques, Coumans et Byzantins sous le regne de Manuel

Comnene, Byzantina", 1, Tesalonic, 19E9, p. 170-175 ; I. Barnea, DID, III, p. 158-160.


2 Nici cu privire la identificarea muntelui Tenuormon, cercetatorii nu cad de acord
intre ei. Vasilievski, Grot, Iorga, Banescu, Mutafciev, Zlatarski si al%ii situeaza muntele"

In regiunea Teleorman-Ilfov bazindu-se pe apropierea de nume. Hasdeu, Tomaschek, BolsacovGhimpu au In vedere nordul Dobrogei, nord-estul Munteniei si sudul Moldovei. Xenopol crede
c5, e voilia de un munte din nordul Moldovei, linga frontiera cu Galitia. Corespunzator acestor
localizari 5i cele doua rluri amintite de Kinnamos sint identificate diferit. S-au propus : Argesul
si Dlmbovita (Vasilievski), Prutul si Siretul (Tomaschek), Argesul si un brat lateral al Dunarii
(Grot), Vedea si Teleormanul (Banescu), Birladul si Siretul (Bolsacov-Ghimpu). Pentru pro-

blema localizarii evenimentelor v. I. Barnea, DID, III, p. 157-160 cu Intreaga bibliografie.


io Prin Tauroscitia se intelege cnezatul de Halici. Pornind de la textul lui Kinnamos,
coroborat cu un pasaj din N. Choniates, Istoria, p. 171 despre fuga lui Andronic Comnenul in
Galitia, unii istorici fixeaza frontiera cnezatului de Halici la Dunare (Zlatarski, Istoriia, II,
p. 384-385 ; N. Derjavin, Istoriia Bolgarii, II, Moscova- Leningrad, 1946, p. 112 ; E. Frances,
Les relations russo- byzantines au XII-e sicle st la domination de Galicia au Bus-Danube, Byzan-

tinoslavica", XX, 1, 1959, p. 56; cf. I. Barnea, DID, III, p. 159). Opinia aceasta e respinsa

de G. G. Litavrin, Vlahi vizantij sltih istanihov X XIII vv., Iugovostoenaja Eviopa v


srednie veka", Chisinau, 1972, p. 163, pentru care Intre Halici $i Bizant se Intindea un
t ritoriu stapinit de cumani si de vlahii locali.

www.dacoromanica.ro

9E3

SSKMVOI SilWVINNIO

rby

6C91
70191663 AC0A37-113XA3 5(0d0X91 5011,70 A99 (01 1120d03 M0A970)(311.3 491
90 70Ammc '606011
697-19111.970A09 5201970 A3fly3
/LR 170X 0CL3699 021 oyy 5c1
Ac9A13X3 010? AAUX '59
A3.0 110X
6170190110610 5k1 5c9r(1970d nc9n3rIkmx3xxc70u.

02L

thl

45(1r....T1d9

10170TICOd

A0d319d3X901(9

Wc170x AC019 531roo93c3d131.3

dILTI Ale

kn.

nk.a.

nkA.va7ou.3 .nno3ox..3 ioxyou 71 63 nclo mochpddmd '&09319 n09coNe?3 32 1)0x 513 10X3 60
'7019rC10ri n? 53.0 pDx 5060),Dv ,q. (Apo? 11(.3 no1D1302. A371 5X:93C3RAf 'ncox,k 11E3 5101
n3 Loybp 51oXchrod) 501aL3yijoup .6C2 5901 e 500,e(70 AMILlq 31 ki3cho 1:ox 01 AC01
AC0d9 01709(2931E0 601970Y

5krion lon31-19y3/1
AO

OVL (4)/9 31

kEj7m1

A E1

701677016701E

x 321ki Tyyou. Txuri?nochnt


L9 (')0 nolooy 6nnodcpX3nri 319 k2

701

1017071pm

170x

x?

510103 'S0A73X3

170X 13n9A.

d3zt1o.gmx 17oikd;),3 7o10x.A..3n312 170n491201lvd2n72 5170.a9x3


3.qy
51013310 5063r10d70y 57066th p.t? 01 n0231.Lo1rdID

'In

<

6T

>
32 5x21. 513717M0R 63.6.07.771A7)11.7)? 57)131317i 131? Alf]. ntpc1m90
(3)0R 5
51.6970 613thpX3 do ri nte, esc9X3 53 721970 nou 701 5kj.
17o6ki#12 -709371 9 6311
no 1162 daL o 5 51101 ClOdIDL, dIDAVIL 1170 9Z A3Tif91)( 50 636371 4517:L000 17DX 170 A 53k

nox

ckg 5r

0011A70fla

170913,GZI0670 A7093Xtp193 lwodvp n73n170cij70n70 1709(1063T1 01 -111v1.9


d321.1/.2131t..3 n? cbn319 k2ITIox 701 1Tx )0 A919 'COA.4 11L3 ALC1

9 32 monoDoll 4k1

A7713d93dIL 693.101( 3100 63111

'd 103

'AI

ti;

>

4114,9137-h0d370170x

cm3T) 5 32 570.6,9x3 691 nocas% 1)Dnkd7012 nco17yricod,(1)ccb3


Ili.? (1g 6011&10 5U-0(410(33th eaTirin0 0 5 13t3 nos ino3Clo10 5(-93.031,

< 9.64131.

no2ri1dv, 13d(1)X3 'n9Ti.Gdo1L 70.041 D910y10.Glaq AM) 11 11L3 i,Jc1 kx 5 70T191101L '1)0113X
921.)ip
yyrm 001 901 A(9170AkCyc 1207110 90.A.D.170d19 AiA.1 [41)0(3U 60) AV) 93 (A.X .59x
X 570.61",t Avpi.013d363 C91L5o k.gcb.3 noi
'd 303 70V-0014 50n3t09(0170t331L 11L3
noda.Di
'n23Ej70v0170x X 10A13X10 Al.1
AC911071C9d 531670990X10 AOROaq 9X701 A3711097003X909 10

3AT) A)79[1.C3TX

www.dacoromanica.ro

ZOAN KINNAMOS

romei s-au aratat viteji, dar mai mult decit toti

237

imparatul. Caci, amenintat

de aproape de dusmani, el se napustea asupra for cu lancea, risipindu-le


frontul si omorindu-i pe multi dintre ei, nu numai cite unul, dar chiar si
cite doi deodata. Drept urmare, romeii insufletiti de atacul irezistibil al
imparatului si aruncindu-se asupra barbarilor, au dat un atac stralucit.Au cazut

multi barbari si au fost prinsi ca la o suta, intre care era si Lazar ", barbat
de foarte mare vitejie, cu vaza intre capeteniile lor. Pe ceilalti i-au scapat
vrednicia cailor si desisurile muntilor, foarte numeroase in acest tinut.
Iar romeii, ridicind toata prada, s-au intors inapoi ; atunci si acel Sotas, om
Insemnat prin bogatie si obirsie, pe care, cum s-a spus, it luasera prizonier
scitii, dobindindu-si libertatea s-a ref ugiat in tabara 12.
3
1156. Regele Ungariei, Geza at II-lea, intimidat de aparitia bizantinilor, ajutafi de flold,
la Dundre, inchete pace cu Manuel I Comnenul

III, 19. <

> Iar in primavara, adunind trupele de pretutindeni, pornea 13

din nou impotriva t.rii hunilor 14, hotarit sa strabata pins chiar in inima

P. 133

tarii. Si el, deci, care tocmai poposise, cu toata oastea, pe tarmurile Istrului,
sedea pe loc, iar corabiile aduse din Bizant 15 s-au oprit cu toatele, asteptind
sa se imbarce pe ele pedestrimea. Iar regele peonilor 16, deoarece si-a dat

seama ca se gaseste intr-o situatie cu totul dificila, s-a gindit atunci la

solie -<de pace> 17.


4
115611157. Cumanii, intimidali de aparilia armatelor bizantine in Tracia, se retrag in

nordul Dundrii, de unde veniserd

IV, 24. <...> Aflind ca scitii 18 au trecut Istrul ca s navaleasca asupra P. 201
romeilor, <imparatul> 19, parasind drumul care ducea spre Bizant, se in-

dreapta spre strimtoarea din preajma orasului Abydos, unde se gaseste,


in Tracia, pe tarmul marii, o mica cetatuie al card nume si 1-a capatat, cred,
de la Kallias, strategul atenian 21. Dupa ce a trecut marea pe acolo, se indrepta impotriva scitilor. / Dar nici n-a apucat sa ajunga la Istru si aceia, p. 202

auzind de inaintarea romeilor, si-au strins repede tabara si s-au retras.

ll Numele, neobisnuit pentru un cuman, al acestui saf local, i-a facut pe unii c-rcetatJr
sa creada, ca, este vorba fie de un feudal roman supus cumanilor, fie de un cuman crestinat sub
influen %a supusilor sai, cf. N. Iorga, Histoire des Roumains, III, p. 70 ; P. S. Nasturel, op. cit.,
p. 175 ;

I. Barnea, DID, III, p. 158.

12 Pentru discutiile purtate de 1nva4ati asupra acestui pasaj vezi P. S. Nasturel, op. cit.,
p. 169-176 cu indicatii bibliografice bogate.
18 Este vorba de Manuel I Comnenul (1143-1180).
14 Hunii = ungurii.
15 Din Constantinopol.
16 Peonii =-- ungurii. E vorba de regale Geza al II-lea (1141-1162).
17 Cf. Moravcsik, Byzantium and the Magyars, p. 82.
16 SCitii = cumanii.

Manuel I Comnenul (1143-1180).


Constantinopol.
al Este vorba de rasa' Galipoli $i de strimtoarea Dardanelelor.
29

eo

www.dacoromanica.ro

238

10ANNES CINNIAMITS

p. 236

V,12.<...> )(acre( TOv airrOv xpOvov xat BAaStcpnapoc, it; tov T(.7)v iv Taupoyuvat.xt Tn aunou Suvailet TE TY) neon airr6i.toAo; i; ' Pcop.atoug V4e, z6pc< TE CCUTCT) "zap& -rOv Icrrpov SeMprat, ijv Si)
axu4Lxii Suvacr-riiiv, auv 7COCL6

xat Baaatxa npctrrepov TW recopytou ncat, 8; Ta npecriieta -ri;iv &v Taupoap. 237 xuaLx-ri cpuXipxo)v eixe, / npo6eX46v-rt. Pacrael!); acoxe.

P. 2591260

VI, 3. < ...> TUT

1,1.6 OLV OUTCO

61)V7piX01 7E11660-CU, pacnaEk SiliacpciSae

..tiv Sc.& Taii-roc xat PeAev mini); xat nciAtv int 0 6vvLxi5; tivat.,
EaEL EGV Si ti.EcXXov
Ti5c Pcop.atuw tax6o; noLeZaaa6 akAcov aL-roic, TotaSe -mac EVEVOEL. 'AAkEcov
lily, w Ti.)V .9-trya-ripa 41-r-pSa, aTpccrelStIcariv 6Ella 7CoXXotc, wv 'AXiEt.o; .hpzev

8; nixtyroaTpci-rcop i-rUyxavev 6v, int TOv lo-rpov gnetL7CE SOxlatv 4.7covhcrov-ra


Otivvot; (Lc ix TiLv auv Or.ov xat 7Cci2o.v ce?yroi.; grwrealicreTac xcoptcov, MOVTCC
Si Ttva Ba-rci.r-t)v intxXlat.v i-rip6A-ev a'rpck-rsup.cc inocrip.evov &AAo TE aux.vOv
xat Sid xat BACcxcov noAUv 81.3.LXov, of Tc7)v EE 'I-raAta; dErcol.xot. nc'acc. etym.
)4),ov-rat., ix Tc7)v npO; TW EUEetvcp xaAout.tivcp nOvTcp zcopio3v ip43aAei.v ixi-

Xeuev et; 'rip 06vvt.x4ro, 8,aev OUSE/; oi3Sino're -ro5 nav-rO; atLivo; iniSpccp.e
ToU-coL;. 'AAkEtoc ply OUV xat TO &XX() Pcop.atcov cr-rpc'creuila it 'rou la-rpou
yeyov6-ce; hoc UniteLvov OtivvoL; c S ixe7.0.ev ao-rixa nepaLwcrOtLevoL, O Ba-rec-r1c
Si 84ev prat. -rcpocrflaVqv gxeLpi -re eapELa(7Ic 7CGCVTOL xai 1)ve1coicTet. 're( napantnTowro:. Ccv,9-p67ccov Te ouv noAN er.pyacr-ro cp6vov xat CcvSpanoSt.crp-Ov oUx
iAdcarsco 7CE7COE7)TO. 7CpOc Si xat dmov ayiAcc; 1:7T7C(ilV ,re xai &AXov nay.roSaniiiv
ixci.4ev ac'ccra; int ciaat.Xia A$ev. O Si xat Setyripav int..8-eZva6 acptat. 4iXoav
7CAlyip cr-cpci-revila xat maw in'airoi.); 67E14E10 int.cr-rciAcc; civcaDiv n04ev

www.dacoromanica.ro

IGAN KINNAMOS

239

5
1164 (1165?). Principe le galilian Vladislav se refugiazd in Imperiul bizantin, dobincland
proprietdli la Dundre

V, 12. <...> In acelasi an si Vladislav, unul dintre dinastii din Tauroscitia22 p. 236

s-a refugiat impreuna cu copiii, cu sotia si cu toata oastea lui la romei si i s-a

daruit un tinut linga Istru, pe care imparatul 11 daduse mai inainte lui

Vasilko, fiul lui Gheorghe 23, care avea intiietatea intre ceilalti cirmuitori
din Tauroscitia,/ atunci cind venise la el.

p. 237

6
1166. Conflicte militare ungaro-bizantine. Din ordinul imparatului Manuel I Comnenul
Leon Vatatzes atacd pe unguri dinspre Marea Neagd, avind in subordine 7, o mare mullime
de vlahi, in vreme ce protostratorul Alexie conduce trupele bizantine pe frontul de la Dundre.

Dupd incd un atac bizantin, ungurii sint Wring, iar victoria e consemnatit pe o truce de
aramd. Vlahii sint descenden ;ii coloni,stilor romani

VI, 3. <...> Jar imparatul 24 / fierbea din aceasta pricina 25 si voia sa por- p. 259/260
neasca din nou el insusi asupra tarii hunilor 28 ; dar dorind mai curind sa le do-

vedeasca forta romeilor, iata ce planuia. Pe Alexie, pe care-I logodise cu


fiica sa, it trimitea la Istru cu armate multe, comandate de el, care era
protostator, pentru ca sa-i faca pe huni sa creada ca vor fi atacati iarasi
din locurile obisnuite ; iar lui Leon, numit si Vatatzes, care aducea alta
oaste numeroasa din alts parte, ba chiar si o mare multime de vlahi, despre
care se spune ca sint colonii de demult ai celor din Italia, ii poruncea s
navaleasca in tara hunilor dinspre tinuturile de linga Pontul zis Euxin,
de unde nimeni niciodata nu a navalit asupra for 21. Alexie si cealalta armata

a romeilor, ajungind deci la Istru, stirneau groaza hunilor, facindu-i sa

creada ca-1 vor trece in curind, iar Vatatzes, napustindu-se de unde am spus,
ni'micea totul fara crutare si calca in picioare tot ce intilnea in trecerea sa.

a savirsit mare macel de oameni si a facut nu putini prizonieri. Pe


deasupra a minat de acolo si cirezi de vite, de cai si de altele, de
tot felul si apoi a venit la imparat. Iar acesta dorind sa le dea
,Si

<hunilor > sj

o a doua lovitura a mai trimis impotriva

for fnca

22 Cnezatul de Halici.
23 Iuri Dolgoruki, mare cneaz al Kievului (1154-1157).
22 Manuel I Comnenul (1143-1180).
22 Din pricina victoriilor inregistrate de unguri in cursul conflictelor militare din 1166.
Despre acestea, vezi Moravcsik, op. cit., p. 83-85 cu bibliografie.
26 Hunii = ungurii.

27 Originea geografica a vlahilor inrolati in armata lui Leon Vatatzes a fost stability

diferit de cercetatori. Th. Uspenskij, L. Pie, D. Onciul, N. Iorga, V. Zlatarski si altii Ii consider&
romani de la nordul Dunarii ; J. Chr. Engel, R. Roesler, B. P. Hasdeu, J. Jung, N. B&nescu,
Gy. Moravcsik socotesc c& e vorba de romani din sudul Dui:aril, din Balcani sau din Paristrion
(Dobrogea). In vremea din urma cele dolt& pozitii au fost reprezentate, prima de E. Stanescu,
Les Blachoi" de Kinnamos et Choniates et la presence militaire byzantine au Nord du Danube
sous les Comnenes, Revue des etudes sud-est europeennes", IX, 1971, 3, p. 588-593, iar cea
de a doua de P. 5. Nasturel, op. cit., p. 177-180 i I. Barnea, DID, III, p. 160-162, unde i
bibliografia problemei. E probabil c& in text este vorba de romani din Paristrion, zona aflata
In cuprinsul Imperiului bizantin i de unde se puteau face recrutAri regulate si sigure de o*teni.

Indiferent de localizarea acestor vlahi in spatiu, constiinta originii for roman este doveditit
peremptoriu de textul In discu %ie. Adolf Armbruster, Romanitatea romdnilor. I storia un 'i

idei, Bucureqti, 1972, p. 24 25, vede in el prima dovadl despre constiinta romanitatii is
romanii din nordul Dunarii

www.dacoromanica.ro

240

DOANNES CINNAMUS

ic Tok npocroLxoi;vTa; Tiro TocupoaxthaLxip k(1.PccAeitv 05vvoug. 4)yoi3v-76 -re Tot;


6rpcc-rel5p.ot-roc Toirrou 'Av8p6vLx6q Te o Aoci.vrcapaCic xcet Nr,x1cp6poc o IleTpcaoicpac IXAOL TE GXOCVOL. narcaL 1.1.6v-roL icptcroc-ro 'Icocivv7]q, OL 7coAXdcxt.6 .01 ipirr-

p. 261 .01V, 6 AoUxac- OL xcd oUx/eic [Laxpacv soxLx0,5c -mac xat su6ep.136Xoug Suci.teitigoreq zWpoug Ocvap67CCOV TE 7CCCVTdtITCC6IN gp-iw.ov st.EAa6v-rec yip) itipciAAoucst.
Tn 06vvoen, xeop.ou.c Te 7roAuccvapco7roT&Toc6c ayocv N-re-ruxlx6Tec TroAXocic

plya Ti TL Aoccpopwv 7IspLep&XAcArro xvij(1.ce xoci civ&pdyncov 7coA)%o6c gx-reLvccv,


xcci. -hvaperrroaiaccv-ro. vIAAov-rkg Te .1,s1 bazotv dtTCcdpet.v aTowpOv
xctAxo5 ne7couvivov iv-railaoc Cocca-rhaccv-req TotdcSe VAC gypolmcv.

7cXeicr-rouc

'EvD-exae Ilavvovi7)c 7co-re &xpL-rcc piiAcc yeva.Alc


AEtvOc wAp)c, xas XEip gXTOCVEV ALaovio.r).
`13d.y..-/c O7r76-re xAetv754 BLOC Ocvoco-se MocvoullX,

Kop.v1v6v xpa-rOpuw ei5xoc

ciptcr-rowSono.

www.dacoromanica.ro

IOA N KINN AMDS

241

armata, poruncindu-i sa atace de undeva de sus pe hunii care locuiau in


vecinatatea Tauroscitiei. Aceasta oaste era condusa de Andronic Lampardas si de Nichifor Petraloiphas si de alti multi. Iar in fruntea tuturor se afla
loan Ducas, de care am amintit de mai multe on ping acum. Acestia, / dupa ce p. 261

au parcurs neintirziat niste intinderi mari si greu de atacat si au strabatut o


regiune cu desavirsire pustie de oameni 28, navalesc in tara hunilor, unde dau

peste sate numeroase si foarte populate ; au pus mina pe multa prada si au


ucis multi oameni, iar pe cei mai multi i-au robit. Si inainte de a pleca de
acolo, ridicind in acel loc o cruce de arama, au scris pe ea urmatoarele :
Aici cindva cumplitul Ares si bratul ausonilor 29

Au ucis nenumarate vlastare ale neamului panonic'n.


Pe cind in glorioasa Roma 31 domnea divinul Manuel.

Mindria stapinitorilor Comneni, cei minunat inzestrati.32

28 Antorul are probabil In vedere cfmpia Mnnteniei, cu asez5si situate la mare distant&

una de alta.

2 Ausonii = romanii, deci bizantinii care se considerau ei /Nisi singurii continuatori legitimi ai Imperiului roman.

30 Ale ungurilor.

31 Este vorba de noua Roma" cum era numit Constantinopolul. Animat de gindul
restauthrii Imperiului roman In toata vechea lui Intindere din timpul lui Iustinian, Manuel a.
cultivat mult sentimentul roman In Bizant.
22 Cf. In volumul de fata, p. 544-545, o epigram& referitoare la aceleasi evenimente..

www.dacoromanica.ro

NIKHTAZ 0 Xf/NIATHE

www.dacoromanica.ro

NICHITA CHONIATES

Nichita Choniates s-a nascut pe la mijlocul secolului al XII-lea, in orasul Chonai


(azi Khonas) din Frigia, in Asia Mica. $i-a facut studiile la Constantinopol, sub indrumarea fratelui sau, Mihail, viitorul mitropolit al Atenei si scriitor. A avut o stralucita
cariera publics, detinind inalte demnitati in Imperiul bizantin. A fost, printre altele,
mare logothet si guvernator al temei Filipopole. Dupa. cucerirea Constantinopolului de
latini (1204) s-a refugiat la Niceea, unde a detinut functii importante la curtea Lascari-

zilor. A incetat din viata prin 1213.


De la Nichita Choniates ni s-au pastrat numeroase opere cu caracter atit religios
cit si laic. Principala sa lucrare istorica este Istoria, alcatuita din 21 carti in care el relateaza, in general obiectiv, evenimentele dintre 1118 si 1206, grupindu-le dupe perioadele
de domnie ale imparatilor care s-au succedat in acest rastimp. Nichita Choniates
s-a bizuit, pentru scrierea acestei opere, mai ales pe traditii orale, pe marturii contemporane si pe propriile sale impresii si amintiri. Pentru redactarea Istoriei el si-a folosit
chiar variantele scrise ale propriilor sale cuvintari, rostite cu diferite prilejuri, In fa %a

Imparatilor pe care i-a slujit. Cercetatorii mai noi au putut demonstra cs scriitorul a
folosit de asemenea ca izvoare scrise : opera lui Eustathios al Tesalonicului despre caderea

acestui oras sub normanzi si opera istorica a contemporanului sau loan Kinnamos,
pe care se pare ca, a consultat-o In manuscrisul-autograf a] autorului, inainte de difuzarea ei, in forma definitive, In public.
Istoria lui Nichita Choniates ni s-a pastrat intr-o versiune scurta, probabil prima
elaborate de autor si o alta, largita. Manuscrisele sint numeroase si prezinta diferente
considerabile, care ingreuiaza elaborarea unei edilii critice. Exists Intre ele si o parafraza neogreaca, datind din secolul al X1V-lea, notate indeobste cu sigla B. Recent,
Jan-Louis van Dieten a alcatuit prima editie critics a acestei opere ; ea nu ne-a fost,
din pacate, accesibila.
Valoarea Istoriei lui Nichita Choniates ca izvor al istoriei poporului nostru este
cu totul deosebita. Autorul prezinta in detaliu rascoala Asanestilor si intemeierea Imperiului vlaho-bulgar, punind in lumina rolul capital jucat in aceste evenimente de vlahi.

Importanta operei lui Choniates pentru noi este cu atit mai mare cu cit el a luat parte
direct, in calitate de secretar imperial, la campaniile lui Isaac al II-lea Anghelos Impotriva
rasculatilor vlahi si bulgari si a aliatilor for cumani.

Importante ca izvoare istorice sint si discursurile rostite cu diverse prilejuri de


scriitor. Fara ss aduca intotdeauna informatii noi despre evenimentele cunoscute din
Istorie, ele reflects mai direct si mai viu decit aceasta din urme reactiile bizantinilor fats
de amintitele miscari din Balcani. Mai pu %in objective, dat fiind caracterul for economiastic, ele confirms de cele mai multe ori, datele cunoscute de noi din Istorie.
Nichita Choniates este un scriitor arhaizant si foarte afectat. El scrie Intr-un
stil tortuos, foloseste perioade ample, numeroase figuri retorice, recurge adesea la citate
din clasicii antici si din Biblie. De aceea traducerea operei sale e foarte dificils. Sintem
adeseori nevoiti, pentru a da un text inteligibil, ss nu respectam intocmai litera originalului.

Discursurile lui Nichita Chonitates au fost publicate de curInd intr-o admirabila


editie critics de acelasi Jan-Louis van Dieten care le-a Insotit de un comentariu amanuntit,

ie un nepre%uit ajutor pentru noi.


Edifii folosite: Nicetae Choniatae, Historia, recensuit I. Bekker, Bonn, 1835 ;
Nicetae Choniatae, Orationes et epistulae, recensuit Ioannes Aloysius van Dieten, Walter
de Gruyter, Berlin-New York, 1972 (comentariul e publicat separat : Niketas Choniates.
Erlduterungen zu den Reden and Briefen nebst einer Biographie, Walter de Gruyter,
Berlin-New York, 1971).

www.dacoromanica.ro

arm SV.L3 V.LVINICHD

1,1Z

VIc10,L3I
I

t <->

61
A91

001

OZ

1d3ll

TR

170X 101

dIDI AO

01

A0111:(131L

0 iOCI X 70e0

5013 5G(1 001910

tof.63TI

AC9A3TIO>.ky

30

Am.nx3

5703
.070d
177X 701 A3 A19031.

AC91A7pdVI3

AC91A9:1A77610

AC01 AC931dX12 7? X a319?dldAO 45043 3 1973 170X AC91970 5701 570xv0riod


5709 513117)A4 170X 5(? OA? 50A3717pD1\(11.0 A06310110AA3A. 90 1013 01 50,614.7(1L &OA AO
0(91 A(91713)(01L
2L9 A0111111.0
0)33X TI.G1C37? Cb 10,002 170X 9-1.17013 12049)06( -701371
7G1XCI7OY 110X A99 (b1CTI0X 319X10d1 AOC/ 170A311L3 91 6M10ChOdd7?IEI 513 ATI AU.TI(f.
'M9.$
5C? g3X103 701 &OIL 701A3.0.
'nod3a.9(322. wx3n(f.
A(91707iC9d 700116.X9 A31L1313

lodwp

59^("v7}1 `5q3\(V. 319 o13X13 kxiido 17ox 701 701913,(11. 5U.1 5771AO33XXJhi
li.x1ilk1v31D (9.6,371 5on31icpdX 9 3,(1974 c1R -9010?

'01C9T1I-CRi. 701 A311 A20 01f.

5kyo1 AC911(0'(10TI0 001


5701loyo710

ACOVIX

AC01

71o17,d731LO1Lz 619 931)0 017011 45 )3


A31)01901010 531A101L k

n3I70tr1ci pox rico- T12 FT' 5U.7. _30()XA7

5co3L.

53

Anol 'Io1,2

pox Ao373x7013
riA.nodID 531A0rood -109nwtod)3
Aouodi, 5TA11 AC91 Sioicir)tholt. 701 701()61.L. AC91A9C336 A709)011.
nkA9Doc3d)o'(1cio 3L3 5101010 417710AX13211L3 n0 AOTI AO 570111d311. 5139701193 5101970
A3Tin7013701f. 450 r(VO 1)0X CY.(9 510X 0.A.X)170X 5109931k OT191170t 51 pox 51oyy3atctx
pox topkdr( Cad)?5103d 501131"19.4.70).M.G9 pox 57o1 (33 19703 5191901 za. AC01 a AM-G(1X
01L9 11070X C? 5709 Cb C) AO cf. 4701)0TI C90.3 tri nochzx 170AI3 '5(o3sAf...v(3ri m3dCz1l.3cyy10
ry
57o1070 5771 513TIJOACI3 XpX 001 7OX11910 170.G970),016(19 5c93 571)1113 57o1'1c?&/. 531noX;
n7993 5noy9d1dn170 1)0X 0011ri/ 19 59d1L '70d319cb1'170 pox 510po11(00 A3T1 AVIR 0 0 9 0A371
110.897091331.9 FiR 701 ovuoubD '7on3r10yy3A.A.z3L3 53Inctodc7ot, ?R pox not 911. 3Y
5m
AOTI
001 A1OX1A 53M3 .1717,0031. 0A31 A3TI .10 570(35) A0901 X3 AC01 5U.1 0d3a 5U. 3TI
3.013X3)
170139 Ann3o1
ChF
(01393233LO17)d193 50170a)3,x 5101 5170.6,9x3 ddrip '1701004
pox
X)
AC01
3101LC01L
511
'lf.yoticw
raFri A09 07017:1191
lorooxIdd)
(1331(0waxkyanolzx
20 31
67 a 17).6,9X AA3.A. 5(93 ?R? 01A7/ 91 if. 631311 AO 70110311)d19 U.1 AC91 AC91:31.2,
513 5n013y1L lon3r1kd11I.12 5Tyncb
5oA37-1

iZ

A20 32A91

13970,(311.3

pox

(.1.1

Acm.,

J M-91

d11AZDOR1011/3y

5c?

531A09klik

5001

7o13

5not

01 AC01r1n3 L? 13930)7:

(137ift 410
Lt

170X

d 107)271M

110X 51101

701.9:LGVX

511000 A? 51701 TI? d 51701(0


A3 Cbl. 1AM.A.7? ASTI9A3.14. 0 7

'170.93X7071 pox
A099 331, 1I3 1'41. 1101

lon37-19onze oin369ocht

3 AC9X

170X

5922t

0010110M3T1
1
401X70191011.72 1370 5C01L. J33L3 0 51o113.6.(p lDnonthDx rti AID3d 91910
7p170X 33A01 A91 n0ri3y91.t. ncanoloa, 71 n3DUAX310x70x3 x3 od31, '5c93173x1
cbi-coo

LI 51

Skx.A.lomp 701 70141033 nolzA.loncip

tf2

AX091031.

2OTIf

TR

503\(19704

5olzrrimp xzynd)
01A?Ti 91 AOx1.nx3

A70

5k99o>do31

513 XrdU.X9 1d311.

57012z 411)43170I3 pox m91901 A3.0(9A70 531n1O941D awe rood x2o nitlyy9
017r1"4131101:31.0 5 Ion pox ii..x;Ti(?xrdza o1nc7dX31Ll0
(A.T A-4X ,11707'H/..
170X OIL Yy 570 ,1R A(919
ChOX 5n03 5noRociz3t (Id oloTi C53111091C
A3TI0771E110 A37i
91L9 AcoporIcod pox )pi A 701C9 5401E (41 701 Al ACOI AcrwpDodac 531An117013Ti 033L99
5oX131 dnX? A9 1 ST 57:73.7-139 AoX3d13D13 pox Ano.6.3131 C91n0 A41 AC!..Ineo 52d1t. 91
'23 51.gc1oc1:13 n3.613x3 Mf.Xoto?13T1 1390) FIR moynat. A)? 20 X Aly 0 el(9A3T1 3 1LX 31A0111.3
01 n0n3r19mA. 01001 703X70r1oX131 511
A.c3370 59c73X 5713dRea2 nonnx3333 pox ALL
A?
1370I333t.
ll(9.61X 5C? TICID A1311174 X? 001
ficirti
10923.0170733xD Talolf.
51Ld1dno
5c33c1)

X3 001 d)9 AC0

www.dacoromanica.ro

NDCHITA CHONLATES

245

ISTORIA
1
1122. Victoria lip; Loan al II-lea Coninenul asupra ultmei navrlliri pecenege in Imperiul
bizantin

Despre Ioan Comnenul, 4. <...> Iar in al cincilea an al domniei sale 1, de-

P. 19

oarece scitii 2 au trecut Istrul si pradau prin partile Traciei si, neam mai
distrugator decit al lacustelor, nimiceau tot ce le iesea in cale, <imparatul>
porneste impotriva lor, dupa ce a strins ostile romeilor si le-a Inarmat cit se
putea de bine nu numai din pricina multimii dusmanilor care mai ca nu putea

fi numarata, / ci si deoarece barbarii erau plini de trufie si navaleau mai


salbatic, iar el Isi aducea aminte, piobabil, de cele suferite mai Inainte, pe

p. 20

cind Alexie Comnenul cirmuia imparatia romeilor si cind Tracia era ocupata
si cea mai mare parte din Macedonia pustiita. Mai intii deci, folosindu-se de o

stratagems, imparatul pune la Incercare armata scitilor, trimitind o solie


alcatuita din oameni de aceeasi limbs cu ei, sa vada daca ar putea cumva
ajunge la o intelegere, renuntind la lupta fie toti <scitii>, fie numai unii
macar dintre ei, caci erau impartiti in mai multe triburi si ascultau de diferiti
conducatori. Dupa ce a atras astfel de partea sa pe citeva din capeteniile lor,

le arata toata bunavointa, nu numai oferindu-le ospete imbelsugate, ci


Imbiindu -i si cu haine de matase si ademenindu-i cu pocale si vase de argint.

Iar dupa ce a zada'rnicit oarecum cu aceste momeli planurile trufase ale


scitilor, si-a dat seama ca nu e momentul sa mai intirzie, ci trebuie sa porneasca impotriva lor cu stile, asezindu-le pe data in linii de bdtaie cita
vreme ei nu sint Inca hotariti si ezita Intre doua ginduri : fie sa Incheie pace
cu romeii, Indemnati de fagaduielile ce be fuseser5. facute, fie sa porneasca
la lupta, ca unii ce erau de mult obisnuiti s5. Invinga. Ridicindu-se dar
din partile Beroei 3 (caci acolo Isi asezase tabara), se azvirle inainte de

ivirea zorilor impotriva scitilor. Are loc atunci o grozava ciocnire si


se Incinge o lupta mai groaznica decit a fost alta vreodata. Caci scitii au
intimpinat dirz armata noastra ; se napusteau cu caii, / azvirleau sageti,
slobozeau strigate in timpul atacurilor in asa fel incit nu le puteai tine piept
usor. La rindul lor, romeii, indata ce au intrat in lupta, si-au propus sa invinga sau sa moara in bat5lie. Si insusi imparatul, avindu-si in preajrna
tovarasii si garda destinata pazei sale, dadea sprijin mereu acolo unde
ostenii erau osteniti. Dar in timpul acestui razboi, scitii, carora nevoia le-a
furnizat cele de trebuinta, au nascocit urmatorul lucru : adunind toate carele
be aseaza in forma de roata si nu putini dintre ei se urca in ele, folosindu-se
de ceea ce mesterisera ca de niste metereze ; au croit apoi printre ele multe
drumuri oblice. Iar cind erau constrinsi de romei sa o is la fuga, dind dosul,
alergau in <aceasta incinta> avind carele ca un zid de neclintit si astfel si-au
orinduit cit mai prielnic retragerea. Apoi, odihniti, napustindu-se de acolo
ca pe niste porti deschise, faceau ispravi vitejesti. Asa se face ca scitii au
improvizat in mijlocul cimpiei o adevarata lupta la metereze, din care pricina
1 A Imparatului 'roan al 11-lea Comnenul (1118-1143); al cincilea an al domniei sale
Incepe la 16 august 1122.
SCitil - pecenegii.
8 Azi Stara Zagora, In Bulgaria.

www.dacoromanica.ro

P. 21

svIsaix vt.wnsicxo

9f7,

et.cto zu,n)oxinkl AO/


32 101 m97o71crid, ,1L3 5101D3(31)0 413k011
AILM1.0.10Q1I, MOC30
(",10
pox 5oy1Xoo2L
11
A014;110,1hct
5101
59v0llo
AoAori
.404371)01914JXX
thol
A9ChOD
7:)7114C3X
91 50.6 014AX133? 450y00d710.0 )0yy10 110X 501,(0C311. 3X.13Cb01L 11)0d3IL 77902L0 70d1.9 zz SloAtki.. pox 419n0714721. o1.3.011.331.9, 01 TR Ittg n9emox pox /n(f..teo3c(4)93x3 nichori >
Anod Ati.1 9n3 'n)0343 31931.9 &(0l (0d 071 (01A po (pd) 531110 ACMTbOXR MOIA9.6.741134'
M91 3y02.L. mord pox molnoianatrinD 'nod31cpyodwdz1L AkI 5G.1 5odo1kz1o3g )04ox23
mo9o1.D3c7o3z. nc9XR 5kA.cir7i1od..311 'ncoailydri? 5104133y3 520.1. Imorl(fXD 70d31971d3..
nma. mnycodloon3 ne-1.9d21 3)13017Ox 70ridx3DR 1ZX Ali 400X5:10 513 40/13X 1,)3d11.101R
13 9 5nott 5on37.19.1x2och-9.6, ctg 5043'110:- 419(914:10 ,Neop x? nol mx1o.ri xtxlicoo

AC01
Nrrbon 5)oi, 572xwtx3 oictoa.codi,? 4510y0d713d1021. 5(0 5t41)(101A1 A0d310d1L ta
?2
-zaLci
.A3myx?n?
pox
5cloa.
Arndvoorop
nc2ch3Z 139101,x3 5)01 5m2iilxkvorly, 5xnct,
657o1,311LD ;to A193xl8111d331. t913i.D72 pox evirt.toaz. 5107101.90d31,3 g1701A0A/70dth 13902

n(0i-coocacct
50X131. kdC3f /101.X 5101 51)o.ectx3 -11013yvodocl3mmo 13)07-172 pox
5o19.6, no1 x3 M01, 110))07170 45017)710d3 17)X 513 570d13X (01.90 001 y01L nor d3m-to
110X
&col
mr/loo&?
pox
M91)071(0d 616,03
q.krtd) 5(f.3yx)
'no&?-rioX
cuLoch.
91
pox
A0901
131-11.11L
:01)0M
'noldqxrho
3_,..no7,,o2Lchol2
51.c9 51071R13.1.3
5)001901y1X
.53x7od1oX os, 32 eq.ecbttyynD Nolcwortdoe pox norlvdf noi..113dx ma.)odo (3321..D9
pox 91 n?rtdpodu 4cour719lcoo 61. (403L 4(01 M91.43-6,kd).(9) 44(04310710 502 X? 001001
170X 5)071(0X 17044.01X10409 101d33L9M70X 70411 /11ky
4/4X17071C0d AC2 pox 111913
33
pox
70411
x90
513 510c333ILD klroonox
41)01/10C,01)
5n0,19y9
)pdX171
701777103d0IL1'13
.non '51ox1XIo7i71n9 ixink.g,o2o11.72 3R

pox 5)oto1i 5lono33.01, 5)o&37171ky13nn9

921.9

Ski.

5mi,)od1,9
-d cz

AtLInvioj, Akxin I.Lmoloidsar. :21.)ox 4-9.0,4x3 9 coi5k&ncols 5043T1f 173X


A(01 .-111011
401,911371 5)31241.9 401731L0C11. 5101 5TXC,13 ms. 634. 419(00ROIL"A 441
nets.
AC9X1DA Ak431'10)63y 53 5ZTRI. 4ff.13y31 513 maiLID(LATbonf 5)01o_tol110
-.(aochz.33z.
ne-mri pox mdff.3.916oX

ti

'd tZ

'd

SZ

<>

d71. 11.4011L3t3 67d17)X 50d11.

Atl-03X91060IL (03,-n 40713X10 1)7X

/1)04071W nt-o1

pox 5mkn 5m9ctoloonnX7ol 1.34


mm17'i3yom. 5on371109kdX 570i 5137170442 31:1ocLq(f.m-L9
n93,
1012
(mi.
nolnoll
pox
570931Lyoxwaiox 5opod29 110710
5101,c1o1,
53
nodiDL
'397071
110X 5cmoDd3X 51cqravo-foo/5191 noi)ozzyjcb? no-nyvpv 32 n91 Agrimloa.c. 70137I 5k1.
5c)&371729I4.3,9r 53 91 'ood?zt. 91=1
5o23/ki-xidi9 5nodLytd1, pox n91.. &92,x1d19
pox nc9110do2 mox1/2 ispit 91, no.Gy3nala noxinncto 31:7033x9312 5709jnodX
~)01X7071
&3,2 Gts, i01713you. pox 5cami,c2xid3lc10x 513n:ocb aolcoo? nos, 31 001dcoXolkmdo -FdX?
01 4401701011f. 53 793311. 1107011,11ct 4771.10)0.3119
443914.1. d33L9 1193 5L(..1. 4071 monnpo 5l,t1
701.371

(t 4071 40771)0.1.031. 00cifit0703 1)DX

0111911.2.93601L >

'<"'

00C)191

CA0437170.11L33.1.10060

www.dacoromanica.ro

170X 01,

404171103Z

247

N1CHITA CHOVLA.TES

romeii erau s sufere nespus de mult. S-a putut vedea cum Joan a facut
un lucru intelept pentru supuii lui. Caci nu se arata numai un bun i ingenios sfatuitor, ci el, cel dintii, ducea la capat ceea ce poruncea strategilor i
armatelor. ,Si intorsatura/luptei, a dovedit multa lui evlavie ; pe cind falan- p. 22
gele romeilor se chinuiau din pricina dusmanilor care se revarsau i navaleau

asupra for cu mai multa indrazneala, <imparatul> avea inainte-i icoana


Maicii Domnului si, catind la ea cu suspine, facea gesturi indurerate, iar
lacrimile pe care le varsa erau mai fierbinti decit sudoarea luptatorilor.
Si n-a facut nicidecum in zadar aceasta ; caci indata, implatopt cu putere

de sus, respingea atacurile scitilor, asa cum mai inainte Moise intinzindu-si
miinile a respins stile amalecitilor. Luind cu sine pe Werth cu paveze, care
cu scuturile for lungi i cu securile for cu un singur tail se string unul linga
altul asemenea unui zid de neclintit, pornete impotriva scitilor. Cum din
lipsa de grija a acestora se stricase i int5.ritura de care si s-a ajuns la lupta
corp la corp, dusmanii sint infrinti i o iau la fuga ruOnoasa, iar romeii ii
urmaresc plini de avint. Cad atunci cu miile <nomazii> traitori in carute,
iar intariturile for sint nimicite. Multimea prizonierilor se arata a fi nenumarata, intocmai cu aceea a fugarilor de acela0 neam veniti de dorul for
incit cu unii dintre ei s-au facut si colonizari de sate intr-una din regiunile
occidentale ale imparatiei romeilor. Dintre ei citeva rarn4ite dainuiesc pins
astazi. 5i nu putini <sciti> au fost inrolati in unitatati de aliati, dar cei mai
multi dintre prizonierii facuti de armata au fost vinduti.
5. Dobindind o victorie atit de stralucita asupra scitilor / i ridicind p. 23

cel mai mare trofeu, Joan aduce rugaciuni de multumire lui Dumnezeu,

rinduind o sarbatoare numita pins in zilele noastre a pecenegilor" in


amintirea celor infaptuite si spre multumire lui Dumnezeu 4.
2
1128. Expedilia lui loan al II-lea Comnenul, pe uscat ,si pe Dundre, impotriva regelui
Ungariei .Stefan al II-lea

Despre loan Comnenul, 5. < .

. .

>. Iar in anotimpul urmator 5 <impara- p. 24

tub, ingrijindu-se de echiparea alor sai in vederea pedepsirii dusmanilor,


aduna stile i pregati corabii repezi i facindu-le sa intre pe Istru, prin
Pont, ameninta pe dtimani de pe apa i de pe uscat in acela0 timp. / Trecind p. 25
fluviul pe nava-amiral si ridicindu-0 armata pe tarmul dimpotriva, prin
lupte de cavalerie i prin atac cu lancile, i-a impratiat pe hunii 6 care se
adunasera. Zabovind in tara dumana si aratindu-se foarte staruitor, a pus
stapinire si pe Francohorion, care e tinutul cel mai roditor din tara hunilor,
are cimpii prielnice i e cuprins intre riurile Sava i Istru ; i a supus i
Zeugminul 7<

. . .>.

4 Cf. Kinnamos, Bonn, p. 7 ; Ostrogorsky, Geschichte, p. 312.


5 In toamna anului 1128; In paragraful precedent se vorbise despre expeditia regelui
Stefan al II-lea (1114-1131) al Ungariei impotriva Imperiului bizantin, din vara acele iasi
an. Asupra conflictului bizantino-maghiar din vremea lui Ioan al II-lea, provocat de amestccul
acestuia In luptele interne din regatul maghiar, vezi Ostrogorsky Geschichte, p. 312, cu indicontroversate
a evenimen earn bibliografice referitoare la discutia In jurul cronologie
telor
Hunii = ungurii.
7 Azi, Zemun, oraS In Iugoslavia.

www.dacoromanica.ro

svazarm. YLVINCH,

RIZ

COI

noi

`II

>

<

9 chp). 501701931(19704 (01.

114

110X

501X1C2X1AA110d19 45kneo,ocoL

yIf.rioroow 45n3xo1 ?Rno loyy7p1. n3-r1 A3))0323XD3 3199 Akf.MOX 3d363913 -way
'r70131(31 &col ?R AC0X11(011)Dd111 ncol.9)0o14ox 5co1n9d3clme 3)11nodcb3 1)11m(;A
510AZ09 31 no-mpolu 41D:or1tf.dcoRo1c1cb pox 51301 ,VOX (;,) d A70 512o39:onr121. A(96131001/.9
A9X11(3X1
50(31f. 101d3 '1)1tX01/. C91410 6A2A.101 11/x 502 '013(9 5COVOX 701 301Xx A91
A07-131(o1L 50A3T17091003X900d301L 1)10,o:3.A:fop A371 13931(3x A91 A01(919 5101 513013d3
9

1TX

191799)(

51)11903)(3X

101

101911.Xdmx

h10,47-1

A101(90

50A3TIOVO,ii0(311. h91.

A000691DOIAOM 6A01170691,X Al3d1M1L70 ?R 14X "41 A1it)31L


A9dd7170c.i.
eopulodID 1/9 51ol.1QXco '51od313 rcop I(.g pox U.AA30K9I, 61 ioXnoNrc doo, eoppkrri
-< ,T137-1
(bx11D3r1o2 1d33.t. 20 53100900,0,6 n3 5101.033y2L A3T1700(401((q3d7O1L >
?R
13ox
?R
sompo
79133
5901
nnbodd
5n31(197od
7013T1 5k1 570117od19
novicb?
tOI 53497t3 5709tf.047112 10 A01 (10619L, 531A70EI1012 Tr], i1d31L n01 Aorilv 01norlD3
5:06,? X? 5141 002L.11.31045 /41 (1.0,93 5)Dd9Xd3)1 'll3)1Vpd?
A91,

U.C10(3R7,1,11.?

L'II >.

^a.<

not &odioi mon31'1709oy17od33.trie pox


xinloricod )oldnodth (1(319 11013 &min-4,111x
509or13o1(7om 511 50120A1C10 tvri 5(013R If,t171d1,91012 570.0lf not Tnox nco.grixz
nori3yo1L
A(9197721.9131, 7011ox '5o17p3x 5e; pa 513:01 coo93Ic0c3c33 pox
57od2n39 52o.g7odlf 'o131(7pd31L7o 17ox 5012)0 ?e 57o1d17ox 53 91 vricoo 32 5on37-17p 91
*A3p),((13-ri 10 3g 1710.0,9X 70110X ll91 510197) (033 7019.0, A01L9d1 31( )1 )F.1.
1d31L A01 nori-ploas.

(4319)1 TR pOX M(0,80X1


a

Aolflol monrioVkx

pox 10n371monf 5701 S101L1LN 701 20doc1))ox n01D9n %.01A709If.Atl3 moipl


3g 510127) /.f ow rodloi 33c '51Dopod JOC?103d3X93 3g vox If 1pnox AtvrionodaL
6519(13I31l.3 n0 I:le:II/J.1.0x sl pox 54cp.l.d3 fiC -5191i.c3TX7on19 5Tr1911os.9 dop, 5101n7Q
5010,dma1 111.3 SGT 2 509 ? 50A3Tittld(4 501.boxal, 170X V(91LTI70X 7091 pox -1oix70r:151,3?
1D13 1o,2 pox )311)pdo2 1Dnon70v0dx 1000D97(31631L 31 A911011OX 1L 'A0713(9 9 591c7o,2
502=2, pox n9i.. Ate..enxx "i3X9 T1R norirou, Acod?el not '5oxvp2yo1l. pox ntf.thods.
13kkdOX Ski).3Ti070XD 50,1.1 59d3ych 5q) 3g 419meo 110X 501%3T1903X9 13 M193 9 01L111
59xny4 "41 n0l0v,9 Akx1gocic11 201 nodrijcbod loA3xo7110 13)30123X9 Tg P10,1,
19031. 10n3-t130,

www.dacoromanica.ro

WICHITA CHONLATF.S

249

3
1148. Manuel I Comnenul respinge pe cumani la nord de Duncire

Despre Manuel Comnenul, II, 2. <


>. Caci cel cu adevarat foarte P. 103
maiestuos si preapriceput in razboaie Joan 8, tatal lui Manuel 2, nu trata cu
usurinta nici celelalte lucruri care priveau folosul obstesc, dar in chip cu
totul deosebit s-a ingrijit de recrutarea soldatilor ; pe de o parte ii imbogatea
prin daruri frecvente, pe de alta ii punea la exercitiile potrivite pentru actiuni
de razboi. Astfel acum, dupa ce s-a pregatit bine precum socotea pentru
razboiul din Sicilia, <Manuel> porunceste sa fie pornita flota de vislasi si
de sefii de echipaje care sa desfaca pinzele 10, iar ca mare duce it numeste
pe cumnatul sau, dupa sora, pe Stephanos Kontostephanos. <Porunceste> sa

porneasca si armata pedestra, sub alti comandanti, printre care si Joan


Axuchos, marele domestic, despre care am pomenit de mai multe on la
>. 5i, dupa putin, porneste si imparatul insusi cu
momentul potrivit <
armata. De la prima ciocnire a pus pe fuga pe scitii 11 care, trecind Istrul,

devastau tinuturile din preajma / Haemusului, apoi, plecind de la Filipopole, p. 104

se duce drept spre Kerkyra 12.

4
1150. Trecind Dundrea, cumanii prada in Imperiul bizantin ,si inving oastea lui Kalamanos,
trimisa impotriva for

Despre Manuel Comnenul, II, 7. <

> In acest timp

13,

deoarece scitii

trecusera Istrul si pradau cetatuile romeice din preajma acestui fluviu, e

P. 123

trimis impotriva for un oarecare Kalamanos 18. Dar cum acesta nu a condus
cu pricepere razboiul impotriva scitilor, a fost infrint strasnicide c'atre ei, p. 124
asa incit rindurile <armatei sale> se rupsera si pierdu barbati viteji si chiar
el isi pierdu viata, din pricina unei rani mortale pe care o primise. Iar scitii,
dupa obiceiul lor, pradind tot ce le iesea in cale si incarcind prazile pe cai,
se gindeau la intoarcere. Caci pentru ei trecerea Istrului e usoara, iar expeditia dupa prada si mai usoara si nici intoarcerea nu le este anevoioasa si
obositoare. Caci armamentul for consta dintr-o tolba atirnata piezis la sold
si din arcuri incovoiate si sageti. Sint si unii care, in lupta, agita si invirtesc
in jurul for si sulite. Si acelasi cal it si poarta pe scit, ducindu-1 prin viltoarea
luptei si ii da si hrana, din vinele deschise 16, dupa cum se spune, ba chiar,
daca e vorba de o iapa, implineste, se pare, si pofta animalica a barbarului.
Pentru trecerea fluviului, scitii se folosesc de un burduf de piele, umplut cu
loan al II-lea Comnenul (1118 1143).
Manuel I Comnenul (1143- 1180).
10 In text : sa dezlege scripetii de pe catarge, pe care se Infasoara funiile.
11 Sciii cumanii, cf. Kinnamos, Bonn, III, 3.
12 Cucerirea Kerkyrei (Corfu), ocupata de Roger al II-lea al Siciliei (1130-1154) In 1147,
are loc In urma campaniei din iarna 1148-1149. Manuel era aliat cu venetienii, cf. Ostrogorsky,
Geschichte, p. 316 ; Brdhier, Vie et mort de Byzance, p. 271.
13 In paginile precedente se relatase despre luptele lui Manuel I Comnenul cu sirbii si
ungurii, In toamna anului 1150, cf. Jiret'ek, Geschichte der Serben, I, p. 247 -249: Moravcsik,
8
9

Byzantium and the Magyars, p. 80 81.


14 SCItii = cumanii.

is Moravcsik, Byzantinoturcica, II, p. 146 11 identificl cu Boris, fiul regelui maghiar


Koloman, indicind drept an al mortii sale cca 1156", In contradictie cu acest pasaj.
18 Pentru obiceiul nomazilor scitici" de a-si potoli setea cu singele props iilor for cal
cf. Psellos, Cronogralta, L XV I I I .

www.dacoromanica.ro

250

NICETAS CIWNIATA

Zx6Dco.g TOU noTal.wii Tit/ SLIfilocatv xpcp-Ig TEX-hp); 8tcpaipoc, Ain) kg TO


Ccxpr.rieg crUanacrTog, WS )vi ai 13pax6 Al.fiCc8Lov knecapker.v go-waev. oUxo5v Toarrip
O Zxi),8-1g trursiag 1Z1p.r.Liv-Ine oUpaig, xca Tiro c'eaTpdcf3)1v knavaaEtc
xai Ocro: Toy noX6t.t.ou 6pyocva., [SEi,ov 8t.ccrao.geTac, otce axotpog Acd.cpet. 'r

7cept.P8c6

tnncp xpeolievog )(ed. TO To5 "IaTpou StawraOilevog niAocyog.


5

p. 170
IV, 2. <...> xcci TO AIe-Xf.PoTov xaTocAcq3ar., xcci Tc7.w ExEc y t7T7MV ilTLf3dCC,,
p. 171 otrrep ixeiNcp 7TpOg Coz68pocatv frrotilci/alaotv, Ti)V EU.a6 Tijg 'AyxLciAou teTcct.
OUTCObq iCCUTOV illcpocvicrac, Oc 7cparroc, 6>c -'481 kppk.81
p.m, Tip xocTO: Kopu(peo icscokr37) xXi.p.axa, xoci. 7tocpskzeivou Aar 36v Tic kcp6ence
xcc. lyytivivwv 6805 eincoviiaccg T4), EG, rIALTcv,, E7LOpEUETO. cZXX'OTE TOU 8st.p.a.iTag xei.pag TiLv 8u.dx6vT(ov Aocaeov xoci Tir)v
veLv dureZxev 'Av8p6vLxog WS
gvacc 847 yeyow.;34 XOCt TO:)

Ti)g cocAETC1c Opicov Acc46p..evog, rcpOg YV cLg aig ac7.) ov xplacpUye-rov 1Sp J.7rro,

TOTE 9 hIpEuT6)v kirminTet. Talc Scpxuav auAAlcpaeig yckp nap/ BACcxcov, ()lc h
cp-hp./ T.i)v ccUT01.3 cpacfccroco-cc cpuy+jv i(p-t)y-haocTo, kg Tol'Ati.co.) rcp Og 13ccat.Akac nciAno

eur

www.dacoromanica.ro

NPCHITA CHOrNLATES

251

paie, foarte bine inchis, astfel incit nici cea mai mica picatura <de apa> sa
nu se poata strecura inauntru. Suindu-se asadar pe acest <burduf > si luindu-si cu el si seaua si toate cele necesare la r5.zboi, scitul 11 leaga de coada
calului si, folosindu-se de cal precum corabia de pinze, navigheaza lesne si
trece de pe o parte pe cealalta a intinderii de ape a Istrului.
5
1164. Evadat din temnild, Andronic Comnenul se indreapta spre Galitia, dar este prins
si predat de vlahi 6npeiratului Manuel I Comnenul

>. Si ajungind 17 la Meliboton P.


Despre Manuel Comnenul, IV, 2. <
si incalecind pe caii care-i fusesera pregatiti / pentru fuga, is drumul drept P.
acela care,
spre Anhialos. Dupa ce a sosit acolo si s-a aratat lui Pupakes 18
dupa cum am spus mai inainte, suise cel dintii scara in Corfu si a luat de
la el merinde de drum si a capatat calauze, a pornit spre Galitia 19. Dar cind
Andronic a incetat sa se inai teama, ca si cum scapase de miinile urmaritorilor si ajunsese la hotarele Galitiei 20, catre care se repezise ca spre un azil
mintuitor, atunci cade in capcanele vinatorilor. Caci prins de vlahi, la care
ajunsese zvonul despre fuga lui, era dus din nou inapoi, la imparat 21.
17 Este vorba de Andronic Comnenul, varul lui Manuel I Comnenul, si viitorul
imparat Andronic I (1183-1185). A fost aruncat in temnita in 1154, sub acuza %ia de
complot Impotriva lui Manuel. Despre el si politica sa vezi Ostrogorsky, Geschichte,
p. 326-331 ; Ch. Diehl, Figures byzantines, II, Paris, 1925, p. 86-133 ( Figuri bizantine,
Bucuresti, 1969, II, p. 128-165).

18 Pupakes, unul dintre ostenii din garda marelui domestic loan Axuchos, se distinnsese
in luptele pentru cucerirea Kerkyrei (Corfu). El fusese primul care izbutise sa se catere pe scara
sprijinita. de bizantini de zidul fortaretei asediate. Dupa fuga lui Andronic, asa cum arata mai
departe Nichita Choniates, el a fost aspru pedepsit de imparat.
19 Cnezatul Haliciului, condus de laroslav Osmonds1 (1153-1187).

20 Am adoptat in traducere interpretarea lui G. Murnu, Rotnanii din Bulgaria medieval& Bucuresti, 1939, p. 5, n. 1, potrivit careia Andronic nu trecuse Inca de hotarele Galitiei,
ci considera numai el a scapat de primejdie ca si cum ... ajunsese la hotarele" acesteia.
Dupa G. Murnu, loc. cit., Andronic nu se putea gasi in momentul la care se refera textul foarte
departe de Anhialos.
21 Dupa, punerea lui sub paza, Andronic reuseste sy evadcze din nou si se refugiaza in
Halici. Originea geografica a valahilor amintiti In text a constituit obiect de controversy
in istoriografie. Dupa unii cercetatori (W. Tomaschek, R. Roesler, A. D. Xenopol, D. Onciul
C. C. Giurescu) este vorba de romani din nordul Dunarii $i anume chiar din Moldova de nord,
Dupa al-0i (G. Murnu, C. Litzica, Al. Elian, H. Mihaescu, C Daicoviciu) textul nu ne per mite sa afirmam daca e vorba de romani nord-dunareni, ba chiar ne indreapta, mai curind,
catre romanii din sudul Dullard, catre vlahii supusi in chip direct autoritatii imparatului
bizantin. E. Stanescu, Les Blachoi" de Kinnamos et Choniates et la presence militaire byzantine
au nord du Danube sous les Comnenes, Revue des etudes sud-est europeennes", IX, 1971,
3, p. 589-593, a sustinut cy Andronic a fost prins de unitati militare bizantine aflate la nord

de Dunare, in Moldova de nord, formate din vlahi sud-dunareni la care s-au adaugat insa
origine. Bibliografia
romani din nordul fluviului, pe baza afinitatii de limba,
probabil
problemei la E. Stanescu, op. cit., p. 585 -588; G. G. Litavrin, Vlahi vizantijskih istanikov
xXIII vv., Iugovostoanaia Evropa v srednie veka", Chisinau, 1972, p. 162-163, arata
cy e vorba fie de vlahi din sudul Dullard, trimici in misiune pe malul nordic al fluviului, fie
de vlahi din nordul fluviului, din spatiul dominat de cumani dintre Bizant si Halici, supusi
unor toparhi vasali imperiului, fie pur si simplu de vlahi de pe acelaci mal sting al Dullard,
predindu-1
care doresc sa dobindeasca o recompense de la imparatul bizantin, prinzindu-1
pe fugar. Litavrin respinge ipoteza lui E. Frances, Les relations russo-byzantines au XI I-e sieele

et la domination de Galicie au Bas-Danube, Byzantinoslavica", XX, 1, 1959, p. 59-60, dupa


care textul lui Choniates dovedeste cy Haliciul igi avea hotarul de sud la Dunare. El arata
ca. Intre Halici si Bizant exista un teritoriu locuit de cumani si de vlahi locali, cf
G. G. Litavrin, op. cit., p. 163.

www.dacoromanica.ro

170
171

NICETAS CIFONIATA

252

p. 172
IV, 2. <. . .> 'AAX& r v TO ioc,8eApou cpuy-hv xcci Tip ix Tijg &veyxoch.tiv7]S
p. 173 dc7.caXoTpicocrcv oLxELov 6vec8oq xpEvcov 6 POCCILXek McvoulA, xoi OXAoc ai
7cAsZaTov c7c68/1.Lov, &net xct -.6sETO 7socAs6ecv ilupiccv
6cpopolevo TO To6Tou
xua68cc i7C7TOV (Lc ES -at Pc4licawv Opm &6 PC(2yr), gpyov, 6 cpccac, TiOlacv &cr-

iri

zoXict; avd )Tepov inccveA.D.etv 'Av8p6vLxov. 3. 06xoilv iliTc'rczp.nTov

ExcL &Ev

TtoLeT.Tat, ntcs-retc (SOUS xoct Xcc,(36v, xcd. Tou 7cAc'tvou Toi5Tov ivccyxoc)geTIXL, xa.9'
itocpicrTpcov
Ov, (;)g Spiv, xoccpOv oL flociovec Tecg cr7Cov8(14 catT'OCCVTec

Po..41,(XiCilV XCCTkTeezov int.xpdeTELco. Crup.(3co,ov.rec ai xcd TOLL, c7-.7pocTlyolc TG)

Te roc[34 Mtzocid xoci Tc7) Bpccv-c Mczocl)A, XV.TeC XpeCTOc To6.7olic iTpit,PccvTo
xai X.si.ccv Orc TrXEI.CITYp Vs.G(G/V.
7

p, 230

> Acci T005TOC TOE`/UV Tic T.:: oi.icracc cruvexp6Tic 8uvcip.itc 6 PCCCILAsoc,
"VI, 1. < .
X.CCI VECOCIT1 E7C6 TOCUTaLc DAcc; CSOVETCCTTE:V i6TpocToX6yec8i XCLE E)) LXOV 0 x OXtyov,

xoci. TotiTo ix To5 y&vouc tic'eXUSTCC Tetiv AccTivcov xoci a7eCdne6V 84) T69 77-.ccptaTpiczv Exua6Sv. xca 84) ES tiopco'c8cc4 TO otxsiov Ccpt.911.-irsac aTpcfcTeup.a. cl.)c &pav tawv E7CnEL TO IlEperocOv xcci cc6Toiq Coccp7ccio-cov TeEziac TO 'Ix6vLov, xcci TOv
crouATecvov Av.1)61.,civo6> 67cozeipcov, xoci XOCT& To5 Tpoczipou To5Tov 7cocT.hacav
iv Tc7.)

p. 481

67coasitvocc 8ixrp 0-pay i8oc Tats Picrecrcv iccuToti.


8

'Hpeillaciv'mv 8E =1 T6iv EWWV ioavcliv 1XXocc TE Tcpoaxcdpocc cpc67cipAoTtp.illioccrt.v, owe( 81, xca iT-latcov c'cno2o5t.Pecrt cp6poiv (o6Tca ydcp or ES

I, 4. <

Pcbt.Lccicov iitTLivcct. taccat TO axxOtpuAov, T4jv otxovpiccv lieTcc87.6xovTic tact xca OocAcc[yrgc6XoLc vecfcvcatv, at nept Tcaccatocv acco-covoiivTocc), 1184A.naEv E CaAoz,D.voik Tivopq Eacor 1.1.V1a-re6aoccraat iccileTir islv yap itiv7Icr-

xoca-hp.Evot,

www.dacoromanica.ro

NICHITA CHONIATES

253

6
1166. Andronic se pregateste sa vini impotriva Bizanfului cu trupe cuniane. impacarea
lui Manuel I cu Andronic Comnenul

> Dar imparatul Manuel, socotind P.


Despre Manuel Comnenul, IV, 2. <
ca fuga si instrainarea varului sau / ii aduc lui insusi dezonoare si, pe deasu- P.
pra, temindu-se de lipsa preaindelungata din tars a acestuia 22, deoarece se
zvonea ca atrage de partea sa calarime scita 23 in numar mare ca sa navaleased inauntrul hotarelor romeilor, pune mai presus de orice alts preocupare
intoarcerea lui Andronic. 3. Il face asadar sa se intoarca de acolo-, dind si
primind garantii si-1 imbratiseaza pe fugarul intors din pribegie, in vremea
cind, asa cum spuneam, peonii 24, incalcind tratatele 25, navaleau in tinuturile

172
173

de linga Dundre stapinite de romei. Angajind lupta cu strategii, Mihail


Gabras si Mihail Branas, ei ii invinsera deplin si luard o pradd uriasa 26.

7
1176. La expedifta lui Manuel I Comnenul impoti iva sultanatului de Iconion participa
,si trupe cumane din zona Dundrii

Despre Manuel Comnenul, VI, 1. <... > Din aceste motive, imparatul P.
a adunat si ostile existente si mai in urma a adaugat la acestea si altele;
si inrola nu putina oaste de straini, mai ales din neamul latinilor 27 si chiar
dupa ce si-a adunat o armata uriasa, pornea
dintre scitii 28 de linga Istru.
ca s5.-i nimiceasca pe persi 29 si sa naruiasca Iconion cu zidurile lui cu tot si
sa-1 supund pe sultan 38 si sa calce pe grumazul lui, asezindu-1 ca pe un
scaunel sub talpile sale 31.

230

toamna. Inceputul revoltei vlahilor balcanici, sub conducerea frafilor A sari si


Petru. Cauzele revoltei an lost : sporirea ddrilor si refuzul imparatultti Isaac al
II-lea Anghelos de a acorda celor doi frati dreptul de pronoia
1185,

> Iar dupa ce s-au potolit si neamurile


Despre Isaac Anghelos, I, 4. <
din Rasarit 32, <primind> atit daruri intimplatoare, cit si dari anuale (caci
asa stiu cirmuitorii romeilor din zilele noastre sa-si cistige bunavointa strainilor, nazuind dupa tihna, asemenea slujnicelor tinere care se indeletnicesc
cu torsul), <Isaac> vru sa-si is sotie de neam strain, caci pe aceea pe care o
22 Andronic Comnenul se gasea In Halici, refugiat la cneazul Iaroslav Osmomisl (11531187) ; vezi fragmentul precedent,
23 Scitii = cumanii.
24 Peonii = ungurii.
2 Este vorba de tratatele Incheiate de bizantini cu regele Stefan al III-lea al Ungariei

(1162-1172) In anii 1163-1164, cf. 'Yeager, Regesten, 1454, 1455.


26 Asupra acestui episod din conflictele lui Manuel I Comnemil cu ungurii, vezi
Moravcsik, Byzantium and the Magyars, p. 83-84.
occidentali catolici.
27 Latini
29 Scitii = cumanii.
ae Persii = turcii selgiucizi.
3 Sultanul din Iconion, Kilidj Arslan al II-lea (1155-1192).
31 Expedi %ia lui Manuel se termina prin dezastrul bizantin de la Myriokephalon (17
septembrie 1176), cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 322-323.
32 In paginile precedente scriitorul relatase despre incursiunile sultanului din Iconion
in tema Tracesienilor, in luna septembrie 1185. Isaac s-a grabit sa incheie un tratat de pace in
conditii, cum se va vedea mai departe, putin avantajoase pentru Bizant.

www.dacoromanica.ro

P. 481

t9Z

SV.L3DIN V.LVINCIFID

pox tf.R 5on37'i709kdloyomox FIR A(03d92d1f.


'nof:1319d1z. m1bn70g o13vpd32.no
6)1 5(.1.1 57)1CU.20 1.1.1t.sl 61 7Oy3a 17)131.) 513 VX170A01. Mt/. (10A13X3 47od31)o)cmg, 5G.1
So31dk137ox33 co1i.,(2o 5codidn0 .nttn3rbottop 701 TR 70191901170A. A132.6. 93np moi-FrikdX
Z8t moiDorikR 50(arict0dloxodx17i9 2.g917if ra.cooz. X3 nco23x2o/mo1 313y3nn9 .modmX
pox 3.w0y3 FIR foompiaiodwrtio pox Szyyf 1371 513y92L 450n3rbp9krb0rox 2,10 nox
o1709931

novo2X.A.y, 'o1no)2x(i)nn9 cblroo? TR ri.olyyri 27ox S1o2vricod, 57o9cfrri3yo3Lx3


5201 0177x A01 A07i1V of 5od9 '5nodFddlod 2,o loonw nod319d1 'o1no7,orionm 2nnn
TR ioXna '1W1A0x9(f.yx1x 10120 thol. 5.D0i 51)o2d(oX9n3 45319.g1o1z31L 27ox 5101
51o2dnodcb lonTrionnmod# 70 701913yaz, 31 lop pox )ndo 5norioloanm70x 10n3r123x
'57odi31t 27ox 310yy39 A37i Ta.rx molvricod ty7Qoia27ovol3713 3191 TR n1970d)9c31.c.
'5319x(xdc13 9 k '17o13A.3y A0,(X0dIT1 Atf.1 A(91 A(013X10 MOJITIT134 Alf.A.C917320p
17DX AliK0X7OX IAC0.1110? 5? fooirmlooso? AlOdurboy 'A70.0t.t.Ld3X-030,0 AX)14 TR lo
nox7ox lo.A.dnoicodu, pox 91 5on.03 noyo 531to092391on70 5od13ll 511 pox op.oy
513n3A.or19 21ox 41odolt9oIn701 2,o pox Geri 5312043 AL!.1 A197d31(93A A01.0107,J60d1!.72
rk? 5101
197029od3L 13y19rd
4510yy7rt)cin 10A3719012r -kloyonodiono
6pinont,i.x9
pont.t# 51o77oricod, Dox FIR ctopylord 5917orit0dl 1916.0 110Ari.V13d70dd A01dC9X
no3o9od1tnX7odd loamx A91 AO111V A0A31113X cyyx2 no"Zni.la.cf not Solxrdtf..3-2v)
t4 d70A ill. 793t, vd319317odxi3L3 .519kn2x AMDrickmnolncr; n29 502 4531A3.gcboc701L
a

seypoxp

(21 817

110X AL!.1 A79k1270 10A37ir113177A701L3 A109(11211671L 11 1101,C Vrikd -971d3.6,


f
AX/9701901172 A0A1206713112
mDo 531nowooaq 3370X70 41DnosnodR pox
'A0d31 At.1
fm-n..901 vi...olvorl 9 eopov, 9 pox Sod3i9970d.o, 270x '5od3197.1(2 59 pox 1.42.312L91 )p.l)ox
moa. ncoaupoodu (i.17o113L? 201 5odoa.7odxo19rd39 4nomoiocoi, 523.01/tcy1L7113 523 -pomp
'07133 pox lo n3ri lo1x7od2.1 5co190 no.GyIkooat? 1X/X .101914121d31L yin, TR 7o17ox
A(1/70Tic9d 10 10.kt:3(10190M? 10120 pDX lothorri 4oltoo7pd21313 521 svr olioxlcb? 5o1.9y
7o101i, 579k.A.lf.13 5ripo9o1 moxxx
570s707yj !17013411py7d31Lrin9 70)(yf 101/k.11
ct..
91
TR
2d32.c. 4nco19o1
r13.1.3y col?wircioda loci ,vox n9-rid33

irx

'd S8t

>g`I

<

nt-oi

ACO901A13 A10197019011f AC01.9D9U.13X37i 4kA/DeD1C322L 170X AC2A.Ladf

001 00X7DX 33001 Ap 70Xkt,3 4A(01137iU.A313.A. 19133 5(3131(1970d AM1.910,1XX dX ?R -20x


70A13X Ltd foTRldwaz. "7)1(Ad91.0793 30 loX)oyg nnonx,(9 701 x)18-odaz. pox mo3ip3L.331.7o
4f701 91 not
59du n(l.1 A197019911.72 523 Ate. olnolttn? 59d1t nol nodal!" izx not.

5onoriArdsi.

5o.631i.Tri lon3ricpc3othn 5(41 ?R

5r2v3R Sturpol Snot 513n3Aolio

www.dacoromanica.ro

-7paop

NICHITA CHONLATES

255

avusese o pierduse prin moarte. Intrind dar in tratative, prin solii, cu Bela,
regele Ungariei 33, is de sotie pe fiica aceluia, care nu implinise inca zece
ani 34. Dar zgircindu-se sa cheltuiasca pentru serbarile de nunta din banii
vistieriei, / ii aduna farce crutare din propriile-i tinuturi ; si a jecmanit, din P. 482
meschinarie, si alte orase din partile Anhialosului, pe furis, dar mai ales si
i-a facut siesi si romeilor dusmani pe barbarii din muntele Haemus, care mai
inainte se numeau misieni, iar acum se cheama vlahi. Acestia, Incredintati
de inaccesibilitatea tinutului <in care locuiau> si bizuindu-se pe fortaretele
<lor>, care sint si foarte numeroase si ridicate pe stinci abrupte, s-au sumetit
si altadata Impotriva romeilor ; atunci insa, gasind asa-numitul pretext al
lui Patroclu 35 in rapirea turmelor for si in oprimarea for insile, au dezlantuit
o rascoala violenta. Si erau izvoditori ai nenorocirii si agitatori ai intregului
neam, unul Petru si <cu> Asan, de acelasi neam si obirsie. Acestia, ca sa
nu faca razvratirea Varce motiv, se infatiseaza imparatului, care se afla in
tabara la Kypsela 36, cerindu-i sa fie Inrolati in armata impreuna cu
romeii si sa li se acorde prin carte imparateasca un domeniu cu ceva venit
situat pe muntele Haemus 37. Dar cererea for n-a fost implinita ; caci a
biruit vointa lui Dumnezeu ". Murmurara deci ca nu sint luati in seams si,
tot staruind in cererea lor, au mai scapat si cite un cuvint mai infierbintat,
care lasa sa se vada razvratirea si ce vor face cind se vor intoarce acasa si
asta <o facea> mai ales Asan, care era si mai coltos si mai aspru. Acesta este
si lovit peste fata din porunca sebastocratorului Ioan 39, ca pedeapsa /
pentru nerusinare. 5i astfel, ei s-au inapoiat farce sa fi infaptuit nimic si p. 483
acoperiti de ocara. Iar cite <rele> au savirsit acesti <oameni> nelegiuiti si
spurcati ce cuvint ar izbuti <sa o spuna> on ce povestire ar putea s cuprinda
atitea Iliade de nenorociri 40 ? Dar Inca nu e timpul sa vorbesc despre acestea, sa continui deci s be povestesc <pe toate> pe rind.
9
1186. intinderea rdscoalei lui Petru si Asan in Balcani. Bulgarii si vlahii se unesc sub
conducerea loy, iar Petru se proclandi imparat. Prima expedifie a lui Isaac al II-lea
Anghelos mpotriva rdsculafilor. A lianfa acestora cu cuinanii din nordul Dundrii. Campaniile conduse de sebastocratorul loan Anghelos, de loan Cantacuzino si de Alexie Branas

Despre Isaac Anghelos, I, 5. <


> Dupd ce misienii 41 au Inceput sa p. 485
actioneze fatis ca niste razvratiti, incepatori ai acestei faradelegi fiind cei
33 Bela al III-lea (1172-1196).
34 Fiica lui Bela al III-lea se numea Margareta. Casatoria a avut loc la sfirsitul anului
1185 sau inceputul lui 1186. Cu acest prilej Nichita Choniates insusi a rostit o cuvintare
si a scris o scurta poems omagiala. Pentru cronologie si controversele asupra ei, vezi Dieten,
Erlauterungen, p. 87-90.
35 Locutiune imprumutata din Iliada, XIX, 302 de mai multi autori bizantini, aluzie
la femeile care, plingfnd moartea lui Patroclu, iii pling de fapt propriile for dureri.
36 Azi Ipsela. imparatul se gasea aici din pricina operatiunilor militare din razboiul
cu normanzii, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 333. Intilnirea cu Asan
Petru s-a produs,
deci, fie inainte, fie nu mult dup5. 7 noiembrie 1185, cind normanzii sint infrinti la Dimitrica
si alungati din Tracia, cf. Dieten Erlduterungen, p. 70.
37 Este vorba de integrarea lui Petru si a lui Asan in sistemul pronoiar bizantin, forma
caracteristica a feudalitatii bizantine, cf. Ostrogorsky, Geschichte, p. 333.

38 In text : caci miscarea divina era mai puternica".

39 Sebastocratorul Ioan Anghelos, unchiul imparatului.


4 Locutiune imprumutata din Demostene, sir nesfirsit de nenorociri".
47 Misienii

vlahii.

www.dacoromanica.ro

svazom vxviNcHa

9gz

lorhz9lcool noldt?.ix93 oiaarii3p noxio 11)Drion9,3L? (101d1G:l1k0 (101


45odn1c70r17yyvx 513 *n9 5coleou. n(91 M91141(0&or117o3 5310X104AM19 3 nod?ivx?

531noA.

10

17ox myyTa, 5cod7dxf


'5non3d1 59oucoripD 31ox 5no69(3197o1R 5701 57od9x 45r1p0X7Dny
709931.9

51o1nocfn)/IR

lo 5101 loorlyzR loXolzx 'poa.nola.Tdanon

A19C910(10.69 An0#313un

'170.693.1dl36ol 5c? 9 593.6

not

M91

on.

nr

urpAynoa

51o1r,)1

pox Amt

moxloya 5nonp. nmldnn?x? ?Dkxogit. pox not no3nodX noln:44 A3903n91L3 -()D21/7
'nLoln?X no A1C3fX 1)7x not 10c)(11d197-10191dX /101d4T11i-V A131L11(020? 2311 Aff.1 -930

nroaLochlkr) pox ntrn 1191 13x3 pox 5101 Tcholt. 51oporicod '5141c3ix13
5ciolc7o2 po.gp?xlcID? 5m winon.dru? pox Mdolulf.xynD 201 nold? non3ri993
ci 986 70n3r19n3XcnxI0nf
59du rdClodij 10 iodocbfchou. '1012o 11ox 5knc1po 91 mrin?nu
nc-93X1e,ON(101)

53

'531nol3yyCID 7063Ti0n3121.tocuL3 57.61220 01M10d0931R VOX M900 A9X11970t.GA3


pox nodorpiR tf.ri Donis oi, 9avp 22n01 5)odg? 'ntyrix,i) rys01.9xv,o 701311 510d23X A13,00X
170X
51011011C9d 399119 4(.13,3(9X 5901 3s 31 500/9Tion70dri70ocul9 10110X A0113y92L
170x nnnpoxri,vx
'5(03yli.nf 11L3L3LLTi 51odatily
ktri
n73d.A.(9 Ay/2 ni31170cl)90lnp
'pon?Ithr ,ecuri 110#9311LT170X11L3 41939;(.33 ?gkri 5170391yxnn0di. (k.e. 110#93M1 ,I(Vp

A013y11

d321.99

51e1171 5101A7Orbp2)?

59da A7391=

5(1019RA3A)<0 110(113 M9ILXXV31021. 110X (113C313#(1

molstoloi nolo 91 5on91


M91
M9X2L9 1701non31531/1702/39 pox 5v? wxlIcoo k.O.d3rik(,13 510191
531n3.gtverrio3
701 Ski. '579.o/oa,Doazio
io3d3.en3y? ncocLo /113xoRn3aL?
novvorl oln?.g?
6.93# pox **n9dxiri ion3ri109U.14 91 5C101(1):13V3X 110131139 170X (\01(1(011.70 110X 1013X
M91 /13.6,0111 (101 noriw M93yozoTImx 120X M939If.1XJ.(19 17:1nonci1ryncrl3 Sochi,p,
33 nc!11 nconoriporio 9 5od1311 pox cbx9pood)319 (4)3DndX 1101733x1R (41 Wroodnx
)02L70

5coi 5mInnthkyyn9

5V1(003.0?

51011/0x A190IL

13111.10dd031.9 110x

gau; AC92L9C12.03# /1.90

1.04111d31f. ***53(iMd0XXOX 'A0)(1R?IL

x? no.enroL

11.1

TR

-oldu

5k131.9 pox
****iDdrx.q 53inoloodpodu 51020 tucy/ocR
Xcel0
AOM1R19Xf
(101
AC9C3(23
noriw Atf.1 A0d13T11d3IL (709(10X9 502
n1.1.1933yaz. Ak99 1d3IL
not noriw,2 p1v1noXd31xxou.9
At/.1 'ntottxdolyou nIficoo n?ri 'Po.i..noXd?tholcunlo

cl

L817

10.0701L

7oa,kx939odavo 193y92.t.orimx 10yy021.


Te
57004 VOX 7011(?)01L9 177X M91 nmyyr
ncolmorlcod wd3623y3 srpvou
nma.rpod,rx
ncollorikxpod FikdX 11 xr,to no191X0q3 n19no7,olz.d7o12 1.0133 nnn.Joi
5o1x707o9I, lo 33 mos. M91d(9XD(I3 77ox nconpds)oduf 51.6,2w 10n3r19d2ovat.3 noX.p.nf
laz.3 coou nothonA.
19k /41
/pdxu n1q92 5oinfd10n1) qat.rt 4no3.g, 5o Solox.o
nx93x10 nlpdndxoanp 1:ox 701 Ltd9 5o1m0r1,9yrx
nnodlf.13 10 lodvdthod 5701 m91
517oxvorkod
411 7017o11co9

571od313A

531n9lIodc7o17ox7a3

* 177it

113

(1114:173

gaol> m9dodo7ole `ncon3/l

irx

ONOTI1772 `5(101101.1( 70111177 F)C 701d7,7XCIII `1Dno)frioo.9 531A7070nr9icl3IL


pox 5noc3313 5norvo7rio70A70 pox 5Qoxnodo.nox 5no3loodox :.o.fclu Solna mD9

(OIL OX5c1

ioxvino7114 '19(10103i 314012Lc1.1. 01C17:1? cl TL3-11 emc3I:tvp $-,[


** lx>x
[n9dx.rri A349 n31771AOX3nb,Tgn0 o1 S1 5101:9i. 1vni3 wolcao

(10113TI0:l3X

f10.1.11

ii

1701110/(.d3

*** 15?cbodoxxox mamTly.2oun 7omxxox


**** [)4)7(.691:111 zd77(#93d1I

www.dacoromanica.ro

70rC(70 pOit 101777. e101 COW

N9CHITA CHONIATES

257

despre care am vorbit, imparatul 42 porneste impotriva lor. Trebuie insa sa


nu le ocolim, lasindu-le nepovestite, nici faptele <care au precedat expeditia
lui>. La Inceput vlahii se codeau si fugeau de rascoala la care erau impinsi de
Petru si de Asan, temindu-se de o actiune atit de insemnata incercind

sa-i elibereze de aceasta teams pe cei din acelasi neam cu ei, consingenii
construira un lacas de rugaciune, cu hramul sfintului mucenic Dimitrie, in
care 43 adunara multi stapiniti de demoni, de ambele sexe 44, cu ochii injectati

si privirile ratacite, cu parul in dezordine si care se infatisau aidoma celor


stapiniti de demoni si in toate celelalte privinte. Yi invatara pe acesti exaltati

sa spuna ca Dumnezeu a hotarit libertate pentru neamul bulgarilor si


al vlahilor si a incuviintat scuturarea jugului celui indelung purtat ; din
care cauza si Dimitrie, mucenicul lui Hristos, a parasit cetatea tesalonicenilor 45 si biserica-i de acolo si petrecerea lui printre romei si a venit la ei

ca sa-i ajute si sa le fie partas la fapta. / S-au potolit apoi putin smintitii

P. 486

acestia si iarasi, brusc, cu si mai mare Insufletire, au prins sa se agite cuprinsi

de furii si strigau cu glas patrunzator si inspirat <chipurile > ca nu-i acum

vremea de sedere, ci sa is armele in miini si sa porneasca impotriva romeilor ;


iar pe cei prinsi in razboi sa nu-i tina robi, ci sa-i macelareasca si sa-i ucida

idea mils si sa nu-i elibereze primind rascumpa'rare, nici s se piece la

rugaminti, nici sa se Inmoaie la ingenunchierile lor, ci sa fie tari ca otelul in


fata oricarei ruga'ciuni si sa-i nimiceasca laolalta pe toti cei prinsi. Convinsi
de asemenea profeti, neamul intreg, iau armele. $i cum rascoala indata le-a
izbindit, Inca si mai mult isi virau in minte ca Dumnezeu doreste libertatea
lor. Si socotind ca putin lucru 46 e propria lor descatusare si eliberare, se
latesc si spre tirgurile si asezarile mai departate de Haemus. Iar unul dintre
cei doi frati, Petru, isi incununeaza capul cu o coronita de our si-si mestereste
si isi pune in picioare incaltaminte de culoare rosie 0. indeptindu-se apoi spre
Preslav (acesta este o cetate straveche, toata de caramida arsa si cea mai
intinsa din cele de prin partile Haemusului) vedeau ca asedierea lui nu era
lipsita de primej die ; isi urmeaza deci drumul ocolindu-1 si coboara Incet
Haemusul. / 5i aruncindu-se pe neasteptate asupra altor asezari ale romeilor,
rapesc multi romei liberi si multi boi si vite de povara si multe alte dobitoace.
Porneste atunci impotriva for Isaac 48. Tar ei, apucind din nou prin locuri
42 Isaac at II-lea Anghelos (1185-1195).
43 Ms. B : si intr-insul, adunind multi oameni stapiniti de demoni, carora li se spune
duhuri",
de neamuri diferite $i pe altii cu parul In dezordine si pe unii plesuvi ca niste
si
participanti la misterele zeitei Kora, care fAceau tot ce fac demonizatii, lovindu-i pe ei cu
sabiile...".
" In text : ixcerkpoo yivoug. Aceste cuvinte shit traduse diferit de cercetatori $i an
iscat o polemics, exagerata intre savanti romani si bulgari. Unii traduc prin de ambele sexe",
altii prin din ambele popoare" (adica din vlahi $i din bulgari). Ambele interpretAri ni se par la
fel de usor de admis sau de respins. Dealtfel, asa cum arata. N. Banescu, Un probleme d'histoire
medievale : creation el caractere du second Empire bulgare, (1185), Bucuresti, 1943, p. 59-60,
locul este neesential pentru stabilirea etniei rasculatilor $i a sefilor lor, Petru $i Asan.
Sfintul Dimitrie este patronul Tesalonicului unde, ii este consacrata o celebra. biserica.
Distrusa si refacuta de mai multe on actuala biserica dateaza din secolul al VII-lea, dupa altii
din al IX-lea vezi si Introducerea.
46 Ms. B : de aceeea nu se opresc multumindu-se sa stap/neasca tinuturile lor, ci
tree si dincolo de asa-numitul Zygos".
47 Incaltamintea de culoare rosie era Ingaduita numai imparatilor bizantini.
48 Prima expeditie a lui Isaac impotriva vlahilor are loc in 1186 $i dureaza. pins In vara.
Un punct de sprijin pentru stabilirea cronologiei 11 constituie mai jos pomenita ardere de catre

bizantini a clailor de grine" ale vlahilor, aflate pe cimp, cf. Dieten, Erlauterungen, p. 71-73
19 -e. 2278

www.dacoromanica.ro

P. 487

svamonst VXVINCHD

8SZ

ncoRothou 5Tea19 '53looD3Xo1(od1L not,xnu oixrrioci 7 i0471(


170X topcion3X9V12 co199 5vA.kyanolzx Ion3r1n pox 39 n3r1

70 01c1

57

75319019UL?

loktadlo (to1 noxvx

3mx 5tti 4570117od1D 9 5od13JI l.f.voyti..g pox Kr9V, g 170X A099 1d33l. 5n01270 -1)013
d AOXI 49)01)01901Lp V..)DX Ak(.1 AC01 ncox11(3A.I70rt3 Acod3oX MA.,(3))? 5(9 513
A91 Aod19I, 'roosAridc2 pox 'wino/ 1on3Tho91r,1(1o0I3 5191, X3 Acon0173k 517o.Gr,tx3
.r7017i390d3L 9
5c131(19zd 170X )p niptyou ctol 5oin09Tozx A7:71THLd3 A)D9701L
(1W
'az
A7019
Atf.1
A("OX3 m3.G1(3id3aL. pox Azdnodd) U.1.011L? 1109 57101 3973X3 01L MDT(
111.?
poyyou
7.013 170X z noo.. 4norliv- po 3g 5no33No. 0 Anol 170970199
A023X
A(0d131L ncrirl9lo3q 170X AC0d)3A1d33L (A.A. 0)( AC0d) 011.33L Ar1911( 4170 noi.noloa. 7o1n3Ti nncio
11 pox '3Xzda.t.poole ldnzt, 33 5701
ncol nmaLcbox 5n0370d701L
5703morlEtt,
170X- 5101
A(01 a0lAnd79 )M1 AC9X A3d) 01191X10 57 513.GX)02Lci y7011. 5(101L7i1 X3 (101 70X11(170d1011.

ADO
*

nri

**

881,

zi

'3973X3 A3.69 513 d31(;l170y1L AO noyvorl 3dk3q 5col


rIeLoniRc? 533thou
IX
5c10d70dthod
A(917oriod (ITI
CR/. 70 170X 5(9n9131(1.i. i.A3D(94dclft
.9 0, ATTI d70dt. Aki y79)4 70R1 :170103170X M7 131.3 01 57 Cnd(9110X Ari 510 AI
59129 9 51tic91dk1D7onow
'5on3rIon.p3dd 5m 170X 70A11 A(91 111.3 (4)1 A13)OXI3 IA)
'17013n3A. 113

zlzx

3y7910 (101 (101 cionoIxodrAyflog 'nfanri)


(eLc9Tv Do.Gwontwou. ***701A91.t.13 Atfi not
119 91 n9x71.c.n1 ctompo 5c131(197ocE) o170rt131(d3d70a.c pox 70139 la3 ILL nol A3.61)(1)X (101

Al3X? 50 913.6.31 pox ziiox 01401 d31("93,1 77091 5(;101 a y 45(10X 93d? A(0)(3X
pox mndritmoig no 3xitonvox d 70 fiX 5c? n3.6,4 z1n31(7od)13 1t333z,
'mplkddocht.
mzx.ozcb 5m 5919z 51.grro 513 Atf.l modp.odu edfdlvloun pox n70731(no2 5(101 021.10 5)011019
39131L3A(19 31 170X nakmdlic000L? 5c917o1d70x70 5c9199 5m uno 503nodX 45oni3x3 pox
nkiorri twirpo 5m 91iip nolzdAncl7o2 norilm)( pox noxleovv noxlitoori 5o3oaL3c11
1d31L A01
170.g.93.A.93d31z7o 701 noi 5nov;131) loloovi pox 70A3X7o13 3.6, 2L0 'MILO 30
^VW. lothodchod A01 nodi-DL, 531nzd7012 pox 5291 511o.04-,Ix3 '531e7oT1Ti-rin9 D731(3L717

U.A071

4i

A01 A3.613X3

n9x1XmirInD 5m.vox 01A00d11. d19 0110 c1.1.0y 531A709

'ET

53 Alp.

Sconni..)? 531n0(p Atf.irpo 110X


no1Lri9x
dd)79731L? k A*99 5ono)337-1 7010
A3Tk0A3X3X
50170793173d19 7913-1i
686 n(917o7I93n2/ AfAl st? nco.Gnxa lonTrIolva? .niDdrncp n3q9 Aco1L70/Ji./R90 13
003.0(tIAT 'twat.? k gAox

79(10X3 A13(',7.0

v(70

73

Erli

173X

170X 101

a (10 d70A.y Alr)

170X AL(.9TI(T)C310939

AkI

5D.1

****5r3Dnix nknorl

AC9170TIOM 70191.4.3'11

* [man= n(f./

**

n1.1(9

cloAiotop M3.0,(313

570mo3.A.31(

zi Amiroo?

1701Ano1(md1d31i. 4ro9tacl703Lo1
A(91 .0(1h1 A( 1707t AC91

)/((Ei 19(1011 170X AL/(.1.

nng 31.coo A701 513 n3 A(19 70 A19(101) 5(p

lor:tral.

(10X1)01"4-9c1

Xn(15)1L 7

31011.

0 5(0T17032

13A1:.

5101 Amt ACO1A7091AOXDOC)2L 1V91c170 O\(I11772/7? S1 510A91( 513gu.1702LT


*** 1700.4(LaLn1( taq 7014\91113 1101 5co31(1970d nonsaxodmknod n1J.Xrt111 Sonpx? chpl 319
5no1cto1 5p Soyr. `3d13.611D31e `0170701313 cl31Lp evroat 513 A7039701901.00 31011. nuxrnood/ 10 `ioX7pya
5coi.,1,o 1310369 9 movari imoLerlayolool.vx 5c10.1.910 1709k1OIL 701 nolrp) 7011L91onn0i70x 170X A1301(3913
513 `59C1cX1 170X 41. A11970101 AlX)1.)12 A? UJ. 901 1101An903 U.A071 1\3X(L63 0170993113 11(10.1, ff.
119.6.70X fl9 ii`a31(1970 a7 7019 nvraoit Amn9dX sr:A13x3 0110791313 ,ivrdwoduyal.
1aC,I70101 517017,013
,(9190 53.6.)61.125(07i91An9 Sm 39cio 513 n191r7i9en3 kw)? nonpx3 `p.ou no1(31. '1/43.04 17ox Aco17D2.1.713

nonpx?,thpai. 70A31'iAmi..3170i3

****

5141

ortylq5701' 51u.

Sts.x9

57odokr

www.dacoromanica.ro

Nita-MIA CHOINIATES

259

anevoioase si greu de strabatut, au tinut piept multa vreme. Dar ridicindu-se


pe neasteptate o ceata, din vointa lui Dumnezeu, care-si face din intuneric
ascunzatoare, si acoperind muntii pe care-i pazeau barbarii, pindind la trecatorile inguste, romeii le ies inainte pe ascuns si-i imprastie, inspaimintindu-i. Iar capii raului si ai armatei, adica Petru si Asan si tovarasii for de
rascoala, citi erau, ca si turma de porci despre care se spune in Evanghelie
ca s-au aruncat in mare 42, s-au napustit spre Istru si trecindu-1 s-au unit cu
scitii 50 din vecinatate. imparatul, tinind seama c5. nu era nimeni care sa-1
impiedice, trebuia sa strabata toata 51 Moesia si sa puny straji in cetatile
de acolo, care sint numeroase prin Haemus, iar cele mai multe, ba chiar
aproape toate, sint cladite pe stinci abrupte si pe culmi invaluite in nori,
<

imparatul>n-a facut insa nimic de felul acesta, ci, dind foc la claile de grine 52,

amagit de vorbele inselatoare ale vlahilor pe care i-a vazut 53, face indata
cale-ntoarsa, farce sa mai se ingrijeasca de situatia inca gravy a regiunii.
Astfel, el a facut pe barbari sa-i batjocoreasca si mai tare pe romei si i-a
imbarb5.tat si mai mult. /
6. Sosind in capitals, <imparatul> se falea cu izbinda lui, iar atunci p. 488
cind unul dintre judecatori (acesta era Leon Monasteriotes) a spus ca sufletul
lui Vasile Bulgaroctonul 54 este intristat pentru ca imparatul n-a tinut seama
de asezamintul si de dispozitiile lasate de el pentru manastirea Sosthennios 55 si ca de aceea s-au rasculat vlahii, el nu se dete inapoi sa-1 is in ris
si sa-1 tot batjocoreasca, spunind Ca de acum inainte prevestirea e gresita 56,

ca el intr-o clips i-a readus pe rasculati in starea de supunere si ascultare


de mai inainte asa cum Vasile n-a izbutit sa o faca nici dupa mai indelungata
vreme si c5. in desert, ca dintr-un gitlej hranit cu laur si ca de pe trepiedul
oracolului delfic, si-a rostit profetiile mincinoase si zadarnice. Iar barbarii
lui Asan care au trecut Istrul si s-au unit cu scitii, dupa ce au inrolat de
acolo, in voie, o mare multime de aliati, se intoarsera in patria lor, in Moesia.
Si deoarece au gasit-o pur si simplu parasita si golita de armata romeilor, au
intrat intr-insa cu si mai multa semetie, aducind ca pe niste legiuni de
duhuri trupele ajutatoare de sciti. Si nu / s-au mai multumit s poata
'Astra ce era al for si sa dobindeasca doar toparhia Moesiei 57, ci nu mai
indurau sa nu aduca daune imparatiei romeilor si sa nu uneasca domnia
45 Aluzie la parabola evanghelica despre vindecarea demonizatilor si trimiterea demonilor

Yn turma de porci, Matei, 8,28 32 ; Marcu, 5,1 -16; Luca, 8,27 35.
55 SC4ii = cumanii.

51 Ms. B : sa strabata intreag5. Zagora".


52 Vezi n. 48.

53 Ms. B : amagit de vorbele inselatoare ale celor care au venit sa i se inchine".


55 Vasile al II-lea Bulgaroctonul (976-1025).
55 Manastirea cu hramul sfintului Mihail, asezat5. pe malul european al Bosforului, in
proasteionul Sosthenion, cf. H. G. Beck, Kirche, p. 217 ; vezi, infra, n. 56.
55 Explicatia reprosului lui Leon Monasteriotes ne este data in ms. B.: spunind ca
este intristat sufletul imparatului bulgarocton. Caci el, cind i-a distrus cu desavirsire pe acestia,
a poruncit ca, daca vreodata iarasi se vor rascula vlahii, cel care urmeazA sa dea lupta impotriva
for trebuie sa procedeze astfel, sa-si faca corturile < lacuna ? > gi sa intre la ei (sic) ; si a lasat
aceasta porunca In manastirea Sosthenios. A fost incalcata insa porunca aceasta, caci tu, imparate,
ce a poruncit el sa se implineasca in decursul multor ani, ai facut In putin timp farce
sa-ti viva In minte vreodata ceva din porunca lui, luind asadar in ris si-n joaca cele poruncite

loc in
de el". Potrivit notei lui H. Wolf, din editia Bonn, textul este foarte corupt In acest
ms. A; traducerea sa latina foloseste ms. B. Pasajul a intrat prin Cantemir si 5incai In
isteriografia noastra. Vezi Dolger, Regesten, 511.
67 Ms. B : a intregii Zagora".

www.dacoromanica.ro

p. 489

SVJ23 vIviNcHa

09Z

o_LnoX pox Aff A70 70n3r1c10991R 701 'fyvx d31.t..13 521270 pox A11(7it. o 5231oD70d konox
A(91 A(91A7019OILf .391.4.7id713 /ape= ,.tevo Solcoo Ari /4-1.. toppx?o Algid? 523 Aoc3311
nochmx 013.6,9d31to nkta..
rtylltadf m1 5oc31 5od170at. 3D1d33X3n3 633.. m1 743D 9
xcto 5(0y72thinaq 5(1M1(13 AVA.10, 5(013A1701L3 -631d(17031
idolfdxcup -LiAn>pc9i,
1X0o
575911(A n(f,.1 409p90/363, pox 5201 5n037131(o1L A3 cbl ek231(70d71aD 5709lf.1ut1(
707Xrdd 513 A707T1X170710 5701A3.6,7od131L9nD MC 513 :012321. 570lm0d70i70xo1Lo 470170yti.u.az7

nodx.rri

7p13T1

chopilom
5knopcoi,
i

*50120,2 501103.6,01T0 of 50g13 173X f.(91(101(1L


A(9X11)(101 3101 32 no 5(200x A01 7p170X A(9kfya 39(1.14110d1.0312
162 A3.6,9A01131(03L 17713X32101 A11.1 091\0Tb/ff. 0 577A70da '50131(V,
061,

not

roo1310D70Ej 327013
A(2
50ALt.)(10X701A70N 50dd7170A

"rolnnmpouf 5on3r101t31(dou0
not nolts.nodi,$)
O
9

17013X Tg Al!.1 o01tt0T13.4.

5(03X1974

,31.3

'1.1.(1)X322

A101d131LT13 A(01

'd

OI

6'I >

'd oiS
170X

10120

I9X711-110d1

510)01(1974

ropy,

pox

(Fn. (:)d1311 A709k9dd390d1l )0y1()0


M3IL?
A70.00V(ct
7e13T1 A0dX171

loyy02.1.< Tg pox cb1

TT

'd

GIS

.1 31(1970$ 5(, 33 13039913 TIMC AcoDnyv 5031(rto9oc331D2 '50A3T1011(Ly3L 119 if.T1


141 foo<3310d1L nolcoo nicyodri? x 5111. 01L 5)31713y 23 01..3.em '5(151 xtop 5791.1:70o0013X0 A3,013X3 5e)) 93 lorri?you. 01A13X31L3 '531novad 3111LTI 5101, 51o3dnodeo cod)
5/103:or] Sw.olpi...out,? 520X701(06 3.247/ 70d(4719 ACIAVy 701 A(91 Acod2oddrd -701r11(3e0
Vox 3191 471 591210 701.371 A(01 A(01A011(19 10 A(9111(0 3 1311 51t1 .5(931(02L 13071otti.

77170X

r4.Xnri pox
clicAT 5o1c192 [31a nr+ 49 o dItiop nUL1 Azymxif.. Socx)rl pox Soi3dRA72
13)?
310/
?e
A?
170x
A?
OL
5101
570713you
ACLc79
3X13
ci970d0
`50712X09
13X9..orq?
5oAmcb9yza371
slorl?y
Ac21. moyyp A342 370X
pox
pox
Som.
Sr;
ClOY.111062AV,
701371
.A7o3Ao)7ovp (i.019c1co?
011y70.0,69
7?th03.c
70111.2.
5ctoz, Sciochpdchod 9 driximm AC7C10X70 A.? 193C30 (113),-7012 170X (411 513 A01 40217i70it #D3Xd3170x"13 tpi -0,(209
A? Sloo.. 51olctolo1 7301A0X171dfl3 A793d0,
Sonmhpsoll 119 FIR t'41 M01C,00 A790731TA7:0 170X A7013)($970
Fey? Aoo1so3R toixtoo. S70A1c3x `m21o7o Aosori cloo, noarriopx 701133ou? noior ro1o.L910nc10170x 31(L71 Spooyndo

mho c<:)19oo 10 uoclvijchod ion.grinus.3


moX? 512d1dxp tst. 57oyA.34j 3147-1 ntErt Acomd .rx)oc,oX 591xnA
3
M.31.1",l70 A3 57731
51y971 591c170 ,17013cp9v7g pox 91 7011(1313x1D Sm3L9d.2.Cr(OIL .Aoosomxpx? 10 A311 <3$
?R loicollpriclmeop 531A0,1.c13eo
5170191. 10A3T113X til1L1) ACI1 my:10X? loA3719modrlwxxamx oinoc,?Aoeo3 10
-9c3xi3.L
oinflod,lco? 10D9 A13,1.ach Axmitectultr. pox Sodu (91 001 50610170H mom-too-lox
Aroy3.0.
Aod31 Aoo..coo d?u &ma, 11031713yo3L 'AO/U:710193 7011\0)1d4jf1 170X 701A0)(1(7A7072 5e? 57010e0C311 -5c/01(,170
nnok 9 doolmom Al11 nolmo? (Ann 170.0137093y707(701\70 400100T1d1?. pox 39f13x1co0d70x3 Aoxidrodvc `Alpocb
pox 3d70y3 pox Aoichpi.Aox 5p 571 570:313X no1o70 pox 3DIrr1dc2 opo.aox AoloTri AMY A071713y03L AC9)706X
170X AmAqy ?1.13.04loyomp"
lei 6A(01[3yij 39(111 1107X9TA1ok. U.1L9 17013C,t3d021 ,6 11 A? 6)1 cbiiodID
A.cto po190 Ac21 Amporlom, pox A(011\0403(1) A73131..C.A.7171.dq.. 70701/ M01 AC9C370dd74
17o13mol. Acoo9.0,11x1A

170A00177X 170.07011 pox Tu. ithoosocta MX1101 (101 4506701170H 7p1. 701371 AC0.7. A013A70d31. A(92.137ICOdX
oomp pox 01roo9g3rt3 9 S213'" pox 9 11709lic 101'1311003(301LOC311
47o9T1m131it1939 pox v.. `70yno717pycb
M91C170 23713
A3e90d1LTIR 001 001X7619 'AC01973 173X 11L3 A01 AOILTIFX 3101n 531(10.Gy3170X 570.1 5701p
911.7p 5fL1 5k.7.970101 5CLX&7p o 59At1ri0X701A70)1 609.1.70M
079113.9R 173X wornoldf.X.03173X 513.0.c000thou
501 .>
no 5017071c13170(319 9 57om0da
(Lect3d0.A.LCA7,0 5011-1,70(319 001
170

www.dacoromanica.ro

3w,

<

NiicHrrA CHOVIATES

misienilor 58

261

si a bulgarilor intr-una singura, asa cum fusese odinioara.

Si ar fi fost poate de doua on mai bine daca imparatul ar fi pornit din nou
el insusi impotriva rasculatilor. Numai ca el si-a aminat atacul pentru alt
moment si a incredintat comanda unchiului sau dupa tata, sebastocratorului
Ioan. Si dupa ce acesta a condus armata fara s5. o expuna primejdiilor si in
chipul cel mai vrednic de lauda si a hartuit pe dusmani in lupta ei se
concentrasera intr-o armata deloc mica si coborisera in sesurile bune pentru

, dupa putina vreme e destituit din functia de strateg, fiind


banuit ca aspird la coroana. Yi urmeaza deci la comanda cezarul Joan

calarime

Cantacuzino, cumnatul dupa sora al imparatului. Acesta era un barbat 59 / cu

P. 490

militare, dar atunci n-a condus bine razboiul impotriva vlahilor. / De aceea
ii urmeaza la comanda Alexie Branas 60.

P. 491

o infatisare falnica si cu o bogata experienta in conducerea operatiilor


10
1187. 0 parte dintre participan /ii la revolta lui Alexie Branas se refugiazei, dupa infringere, la Asan ;si Petru

Despre Isaac Anghelos, I, 9. <


> Iar multi <dintre razvratiti> s-au
refugiat si la Asan si Petru ; dar si acestia, dupa putin, se intoarsera, in
urma unor scrisori imparatesti.

P. 510

11

1187. impdratul Isaac al II-lea Anghelos pornege n a doua expedilie impotriva vlahilor

si a cumanilor

Despre Isaac Anghelos, II, 1. Iar imparatul porneste a doua oara impo- p. 515
triva misienilor 51, cuprins de tirzia remuscare ca nu a rinduit cum trebuie
lucrurile in tara dusmana in vremea primei sale expeditii, ci, ridicindu-se, a
plecat de acolo de parca dusmanii st5.teau 55. se arunce asupra-i, fara 55. aseze
58 Misieni

vlahi.

59 Ms. B: Iar barbatul era mare de stat si cu suflet viteaz, avea o voce puternica
si era priceput la razboaie, dar mai intotdeauna nu avea noroc in lupte din pricing. Ca era
indraznet si trufas ; a si fost orbit de catre Andronic impreuna cu altii. Cind a auzit ca. barbarii
stau in munti si ca nu coboara in cimpie, el nu s-a gindit ca ei se gasesc in acesti munti pentru
linistea si siguran %a lor, ci socotind ca acesta e un semn de frica din partea lor, Si -a a.Fzat
tabara in mijlocul cimpiei, fara sa-si pun& paznici atenti on garzi si fara sa faca o intaritura.
Deci noaptea barbarii navalind asupra lui, el Insusi abia scapa, iar armata au lovit-o in fel
si chip. Caci aceia dintre ei <dintre ostenii romei> care se aflau In corturi au fost surprinsi de
dusmani si ucisi. Cei care fugeau neinarmati erau prinsi. Iar aceia care au putut sa fuga
sa ajunga in tabara imparatului, 1-au gasit mai aspru decit dusmanii, 0.6 se miniase si-i
acuza de tradare. Vrind dar cezarul sa-si redobindeasca victoria, s-a inarmat si a Incalecat pe
un cal arab si a luat si o sulita in mina si s-a napustit drept in mijlocul dusmanilor, strigind
si

si spunind urmati-ma", fara sa vada, fart. s tie pe unde va Inainta on ce se Intimpla

In armata. Fiind astfel invinsi romeii si luind-o la fuga, au fost jefuite de barbari toate corturile
si luate si hainele brodate cu our ale cezarului, cele care se distingeau prin culorile lor asemenea
muscatelor, si flamurile au fost luate si Petru si Asan s-au infasurat in ele mergind inaintea
armatei lor. 5i plecind de acolo prin cimpie si-au asezat acolo corturile for si si-au facut tabara.
Dup5. ce Cantacuzino cezarul a fost Inlaturat din aceasta functie de comanda, a fost numit

strateg pentru intreaga armata Alexie Branas<...>".


6 Numirea lui Alexie Branas In fruntea ostirii a avut loc probabil dupa vara lui 1186.
In loc st lupte cu vlahii si bulgarii Branas se revolta impotriva imparatului, se proclama
el insusi imparat la Adrianopol si provoaca astfel un gray razboi civil, cf. Dieten, Erlduterungen,
p. 73 si urm. ; G. Ostrogorsky, Geschichte, p. 334.
61 Misieni = vlahi.

www.dacoromanica.ro

V,I,V1M01104

Z9Z

)21 ktha Al3nvolanD2L1d3Ol pox 5coi. 45oonriod lyawcop A9X1.6.(iXa


A.0X11
s? 701
5co3xo3tovolyc kdri m31(7od2otho3L
51010794..A.ON(0/13
pox Icoo_t >pi.)3x 5oi-pdx '7)0.g93)3k1( )0X)9X 5non31"1o)mt.d3 o13d3r1d31, 91 TR nooLloy
X? 5(93.0tp(X90dIL 013.A4M19 rif13170C)19 59d1L d7o.. A4.1 A0171y3)2 17)X 9 A)033` A02063
AC91 mod746Od pox 593-cpo 11 Aoltodioinolo.a. 439n3Ro.g3ri3 1)DX &4..)(0113(t9 13.0,n31A3
919 5(oi, 5c104X3 450A3T4100T10811.,123GZIL 5c101/1)7X 5(1013X10 4.11 iv139tpeo.rtr3tf 53 At!..1
13 )?1)0X M01901. 501()d3z.
TdzaL 57oRo3.c. pox cood3In3R )o.t)ox A(01 Il(9x,p,(a 4/119k1-1803
pox o ATI]
51#213 59127) )71 :0)(31.9 01)78,4. 1)0X (101 11021.2L2 ki-j?np noi noldka.plrbioa
M103
?g
Ti../ox n91 norlcoxodmoi 5on3rIon31 no1R33Dk1x)
5012o non3rictox10 cox 1:0X
(10p.
(104)018eV (A0A37133X 3A37i31(.3 5101. 5137i70Aq
4-7/
(9C36()11. 514.1
noRkri
1)7X
A91
706791)0N AOR7,)(3803.1 n?RkTi raduopkv(3rlii.
IA:13.6,y3MID kxD33q 31-1
c19A. 1.19x1A.T1

'411

Sow.

5c101)(11AT

WM,

-(33

gI

< 9,V(y &p 5c131(19)7d 1(332/ 5ao31(1X912 5a01x3x13i.3 n.3dxo3o0 170x510


VII >
c101 51o1 )oyoto pox 5nolt3t.2, 5rRoaLcitx02 45oovolR A39kridm x? noa. norimxodmoi 5?cl3t.
1319 Acmi?yoat Akt1 (13X901V10N AAA A)79701L A01/1)71( nox113dko.to noyXo 53 toyozooAvidey,
170T93x1 .13X1o1317013 70 33 o1novQ1A11. lochoot moo- ncodki,a9 701 1d33/. noi too?Rdmv
x(10 5r1011)0y3 ?R 131.(19 n13X3cl17cumx 42o3cicoX pox 5n01D33,(31. A3TJ 1)on3n01x33L70
A(Ov(Oat.
10A3TIDU.X11.31LTI3 nco13locbc2
'poqcbky 1)7X 502 M3c1A.A.(137007713 19)0X(7n.A.3

'd LIS

'd

1)0X 7,71)0X AO1L.91.


501Xonn3 nne9o1 93Lo 1/1.113vo1 (91 AO1L71.7 5)e,d70M0 4013r,t3dou?
Iowa 570&d31o7oa non3Ti0.A.3y 50n3ri,l1cbp (1/439(1)01L3/1101R 3913X3 Akt1 49:11=19 t/.71
3g 513di 5)3(33-r1k A3g13X3 5.)637.(.10 5k1 cl.Gfp
f.co9Tionpodil3q &col ncoy(izTaat. Tivri
colLocyckop 417pinotholt5)o nykdra.c.
5611 Skodc33Er 50tabp9n3riild03c.? -01311Lti5.
91
701o191
pox
5(1 (3J.4 5701 A(9X3 11L3 (101 no:Lppodat.
511 Soncol-13 d)3
'cllidop
457oc7o9
01.
pox
noX172 now. -zriXpoird
7orIn3n3L
51x10anD
50rt3ri(10y7ox)omo
4nox7Ox
313)0
i7ox
5/o19virc 91 ekovoup-rop m3c4d19o3lo AknrrintI 701 ri-ol3yat Aka, oopdoot
l

www.dacoromanica.ro

NICHITA CHONIATES

263

in cetatui garzi romeice si fara sa ia ca ostateci pe cei care le erau mai dragi
barbarilor. Si atunci plead. din oral 62 cu putini insotitori. Caci auzise ca
misienii nu mai cata la culmi si la munti, ci, naimind oaste de mercenari
sciti ", navalesc in partite Agathopolisului " si prada cumplit <tinuturile>
acestea, faptuind rele termeriene 65. Iar restul armatei, la chemarea amparatului>, Incepu sa se adune. Caci, fat.a de navalirea neasteptata si rapids a
barbarilor, folosi si el o tactics oarecum asemanatoare ; si se ingrijeste dinainte ca dusmanii sa fie pusi Intr -o situatie grea, / iar ostenii sai sa nu-si piarda
capul din trufie in aceasta a doua navala asupra vlahilor, ce avea sa aiba

13.

SI&

loc indata, data el insusi, cel dintii, ia din nou armele impotriva for si
incaleca pe calul de lupta. Si sosind la Taurokomos (acesta este un sat mic
asezat nu departe de Adrianopol), astepta sa se adune armata si a poruncit
si cezarului Conrad" sa porneasca fara nici o intirziere 67.

12
1187-1188. A doua campanie a lui Isaac al II-lea Anghelos in Balcani. Victoria de la
Lardeea (11 octombrie 1187). In timpul iernii impciratul se retrage la Constantinopol,
iar armata rdmine lingcl Sofia. Campania din primdvara lui 1188. A sediul neizbutit al
Loveciului. Capturarea sofiei lui Asan si luarea ca ostatic a lui Ionilci

Despre Isaac Anghelos, II, 1 . < . . . > Iar imparatul, alegind vreo doua p. 517
mii de osteni mai deosebiti si dindu-le arme si cai iuti de picior, s-a repezit
din Taurokomos asupra dusmanului ; poruncise ca toate bagajele / si mul- p. 518
timea slujitorilor s5. se Indrepte spre Adrianopol. Se vestea insa de catre
cercetasi ca tinuturile din jurul Lardeei 63 sint bintuite de vrajmasi si ca
foarte multi oameni au fost ucisi si nu putini au fost prinsi si c5. aceia se
Intorc incarcati cu multa prada. Deci, in timpul noptii, la sunetul trimbitei,
incalecind a pornit inainte si ajungind la un loc numit Basternai 69, a lasat
armata sa se odihneasca, cad dusmanii nu se aratasera. Iar dupa trei zile,

plecind, apuca drumul care duce spre Beroe 70. Dar Inca nu strabatuse
patru parasange 71, cind ii iese inainte un barbat usor inarmat care, avinct
62 Din Constantinopol.
63 Sciti = cumani.
64 Azi Ahtopol, in Bulgaria, port la Marea Nea gra, la sud de Burgas.

65 Rele termeriene", expresie folosita pentru a desemna acte de tilharie singeroasa-

Termeros era, in mitologia greaca, un vestit tilhar din Tesalia care strivea capetele prinsilor sal.
A fost ucis in acelasi fel de Heracles.
66 Conrad (Corrado) marchiz de Montferrat, casatorit cu Teodora, sora lui Isaac al
II-lea Anghelos si treat de acesta cezar al Imperiului bizantin. Nu a raspuns chemarii cumnatului sau, ci s-a indreptat spre Palestina, unde 11 asteptau indatoririle sale de cavaler cruciat.
Schimbul de mesaje intre Isaac si Conrad ca si plecarea acestuia spre Palestina ridica probleme
complicate de cronologie, pentru care vezi Dieten, Erlauterungen, p. 74-78.

67 A doua expeditie a lui Isaac al II-lea Anghelos impotriva rasculatilor din Balcani
face si obiectul unei scrisori redactate de Nichita Choniates, In numele Imparatului si adresate
patriarhului si sinodului, vezi acest text in volumul de fats,, p. 336-347 ; cf. Dieten. Erlaute-

rungen, p. 65-79.

68 Localitate Inca neidentificata in Bulgaria.


69 Localitate situata de Zlatarski intre Iambol si Elhovo.
70 Azi Stara Zagora, in Bulgaria.
71 1 parasanga = 30 stadii sau aproape 6 kilometri. Parasanga este o unitate de manila
folosita de vechii persi, des intilnita, pentru indicarea distantelor, in opera lui Herodot si In
cea a lui Xenofon. De aici prezenta ei la Choniates si la alti scriitori bizantini, imitatori ai stilului si limbii antice.

www.dacoromanica.ro

svaaom

t9Z
(06Ti10 A0A37IC,101031. 119
&m .morlplky 70x21970

VIVINCED

31 70n3299 n3x706k23 'noXIorilidup pox 5cp noidociorl,3 y9aLr17ouAna. 513 5701171134 01 /19A09 Mn23x3 Acny312 670T103170d19

vox 7or1Ia9 5(93)2170c70it. Son3r1n A3032(N A13X3 Ak Af,tt, A73d011.1029 013A31(3 01


pox 5919)9 131(19796
n01r131(ou 23u3 32 9'110923 31 pox A3T14193.6,3 AkT19103/109)
'(nco9317or1r170dlow..9 lo A3T1 r)o.0stxa pox ioXr(g &(i 3N( A103 (3)311. 9210531& 6,1911 S3
molcl 517061971 rDn3y7x? A 5701 srdp..corrioviaq xmf 1)10D3.A.31( M01 mo29 17)X Mel
.
too23dou 3213q nn 5v3 (13. Iminmrtopc)? ncoi .ncypondo 10 Icovem 53anrkardion)
'd 61S canoX?R? 5co1/331.93 5901 moa.cood.rx )loaLaz75non31'O 45noporiod A91 noldnon SicapD
pox 7o27o.gtf. noiLodi on3r1snor1 53Inc1at.3 41. A70.o336(1!. )OAT)31(3d 110X 19)0692 3D0d1L 401A0X3y1L 70137.1 9X2odd 32 5319)(20d1013TI A461 Arf;id9 523 n(f..kncb pox Tivolzx