Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Aparitia si dezvoltarea mk- dupa unele datary mk apare in 1900 prima actiune ii
apartine lui jon aston cu promovarea palariilor pe strada in 1790. In 1825 in sua pidzburg alegerile
locale cind sa realizat o companie de sondaj.
Etapele de dezvoltare: 1)orientarea tehnologica spre productie 1900-1930; mk este o functei
a mk; se produc bunuri in serie si in masa; in principal produse de prima necessitate; obiectiv de a
produce bunuri al costuri minime;functia de pacturare si de desfacere 2)orientarea promovariispre vinzare 1930-1950. Preocuparea de a identifica consumatorii pentu produsele fabricate;
obiectivul de a convinge consumatorii de a cumpara tot mai mult pentru a recupera cit mai rapid
fondurile investite; funkia mk +promovarea; 3)orientarea de marketing-spre piata 150 pina
astazi; Elemente d ebaza: orientate spre nevoile consumatorilor; piata tinta-mica; angajarea
eforturilor si mij de mk; obtinerea unui profit optim;.
Evolutia si esenta mk- 2planuri: 1)extinderea functiilor de mk in interiorul entitatii;
2) extinderea mk in alte domenii. In 1 plan mk se confunda cu vinzarile adica incepea cu
fabricarae produsului si vinzarea lui; in 2 etapa/plan- se adauga si functai de promovare.
Reconsiderari: trebuie d epornit d ela nevoile pietei; sa se decida ce sa se produca, pt cine , cum ,la
cep ret; sa se presteze servicii post vinzare pt a atrage clieti. Seajuge astfel La un ansamblu d
efuncii grupate in 2 subdiviziuni ale mk: 1)mk strategic- functiile ce preced productia si punerea in
vinzare- studiul pietei alegerea pietii tinta, conceperea prod sub forma de prototip, stabilirea
pretului; testarea produsului; alegerea canalelor de distributie; aleb strat de promovare; 2)mk
operational- functiile posterioare producerii- punerea in actiune a publicitatii, diistribuirea
produsului; mercendaizingul; serviciile post vinzare. MK-activitatea umana orientate in directia
satifacerii nevoilor si dorintelor prin intermediul procesului schimbului.
Functiile mk-analiza si cercetarea mediului de mk a intreprinderii; cercetarea
consumatorului; programarea produsului; pr pretului; prg distributiei; prg promovarii;
responsabilitatea sociala; conducerea d emk-elaborarae si aplicarea programului de mk si a fiecarii
din functiile sale.
Universalitatea- difuzarea larga a mk in cele mai diverse domenii a activitatii umane
scoate in evidenta o relative universalitate trasatura caracteristica atit pt teoria cit sip t practicile
sale. 1 mk a patruns in toate domeniile activitatii economice chiar sin in citeva sectoare
neeconomice; 2 mk a patruns in economii aflate in diferite trepre de dezvoltare si 3 mk poate fi
utilizat in diferite tipuri de economii chiar si in cele centralizate
Specializarea- directiile principale sunt:1) profilul activitatii economice- mk
produselor de consum, industrial, serviciilor, agricol; 2) dupa aria teretoriala- mk intern si
international; 3) dupa nivelul de organizare economica- marcomarketingul si micromarketingul; 4)
alte domenii(necomerciale).
Criticizmul de mk. Mk a avut multe critici: 1)in domeniul produsului-se critica
colitatea necorespunzatoare a produselor, costurile inalte, caloriile goale, ingredientiii care dau
culoare si gust; 2)in domeniul pretului se critica cresterea pretului produselor si tarfele serviciilor
dictate in scopul profitului; 3) in domenul distributie- cresterea exceziva a numarului de intermediari
larginduse artificial canaleel de distributie; 4)in domeniul comunicatiei si promovarii se critica
vinzaqrile personale si reclama; in prima se exercita o pesiune continua si d emulte ori insuportabila
iar a doua necesita costuri mai mari si deseori se bombardeaza prin sporri publicitare
propovaduindus ein acestea crima violenta etc.
Consumerizmul in 1962 jon kenady tine faimosul sau discurs depre drepturile
consumatarilor care tine drept scop o miscare a guvernului si a populatiei in vederea respectarii
drepturilor acestora si anume: 1)dreptul de a fi informat;2)la protective;3)de a allege; 4)dea fi
ascultat.
din contul majorrii volumului mediu de consum sau a intensitii de consum, limite a acestei ci este
natura produsului.2.calea extensiv presupune extinderea pieei datorit creterii numrului de
consumatori3.calea combinat este o mbinare a celor menionate mai sus.4.concuenta directa- extinderea
vinzarilor in detrimentul produselor de acelasi fel vindute de alte entitati concurente. 5concuenat lagita sau
difura- extinderea vinzarilor produsului sonsiderat in detrimentul produselor din grupe vecien sau complet
deferite vindute de alte entitati concurente.
Tema6:Studierea pietei
Rolul si sfera investigatiilor de piata. Sfera cercetarilor de piata este foarte larga ea cuprinde
practic toate fenomenele pietei priviet sub aspect static si dinamic , calitativ si cantitativ etc precum si
fenomenele care intervin pe piata, cele de baza- cererea oferat preturile. Despre cerere se are in vedere
simensiunile si structuriele acesteia tendintele de manifestare ale ei reprezentarea ei in timp si spatiu. In
ceea ce priveste oferta studiile au in vedere oferta reala si potentiala volumul si structura acesteia sursele de
proveniente pe piata. In privinta preturilor studii au in vedere formarea acestora raportul dintre oferta pret
cerere.
Factorii evolutiei pietei. Factorii INTERNI:ei pot fi grupati dupa mai multe criterii. In functie de
directia actiunii: fac care actioneaza asupra ofertei de marfuri; asupra cererii de marfuri; si asupra
confruntarii cerereii si ofertei d emarfuri sub forma actelor de cumparare-vinzare; Fac ce actioneaza
asupra ofertei de marfuri: se refera asupra ramurile activitatilor economice care alimenteaza piata cu bunuri
economice. Factorii cererii se determina in rindul lor in functie de specificul cererii de destinatiea
produselor solicitate. Astfel cererea de marfuri cu destinatie productiva este conditionata de capacitatile de
productiei existente, de gradul de utilizare a lor etc. Factorii asupra confruntarii nivelul de dezvoltare
structura si amplasarea aparatului de distributie; calitatea infrastructurii economice;sistemul legislatiei,
circulatia monetara etc. Factorii EXTERNI: Dupa natura factorilor respectivi determinata de nivelul d
eunde isi iau originea: 1)f economic-structurile economice nationale la nivelul de dez ec ,resursele naturale,
convertibilitatea etc; 2)f demografic-nr [opulatiei, desitatea etc; 3)f cultural; 4)f politic-gradul de stabilitate
a climatului intern, zonal,international, apartenenta la diferite grupari de state est; 5)f natural-asezarea
geografica.
Diminsiunile pietei. Dimensiuni cantitative: 1)capacitatea pietei efective- este dat numarul de
consumatori care manifesta interes fata de un produs dar au si venitul necesar pt a avea acces si a efectua
cumapararea. Adica reprezinta volumul tranzactiilor desfasurate efectiv intro anumita perioada d etimp.
Indicatori capcitati ef: vol vinzarilor de marfuri; vol exportului; nr consumatorilor. 2)Capacitatea pietei
potentiale-p.p este data de nr consum care impartasesc un anumit nivel al interesului pt un produs dat. Cap
PP este data de volumul vinzarilor ce rezulta din cererea cumparatorilor potentiali in cadrul pietei interne
poate fi evaluata prin indicatorii:potentialul d eabsorbire a pietei-vol maxim al vinzarilor ce se pot realiza
pe o piata; potentialul de export-se calculeaza doar pt pietele in care oferta depaseset ceererea interna;
efectivul si structura noncosumatorilor relativi. 3)Cota de piata- raport intro subdiviziune a pietei si
ansamblul acesteia. Ea se refera la ponderea cei revine fiecarei entitati in piata totala a produsului in carea
ea este pofilata. Dimensiunile spatiale: 4)cunoasterea pietei- alaturi de alte dimensiuni cantitative necesita
si cunoasterea distributiei in spatiu a activitatii. Intilnirea s si d are loc in diferite localitati centre sau zone.
Activitatile pietei unei intr acoperea o anumita zona. Metode de studiere: gravitatia comerciala;concentratia
spatiala sau aria pietei etc. 5)Structura pietei-Metode de studiere: segmentarea pietei si analiza tipologiza.
Prima reprezinta procesul de functionare a cuparatorilor din cadrul unei piete.4 tipuri de segmentare:
geografica; demografica; psihografica; comportamentala. Procesul tipologic incepe cu studierea fiecarui
individ urmint acestia sa fie grupati in grupe tipice.
Studierea cererii. In MK prin cerere d emarfuri se intelege o anumita cantitate dintr-un bun
specificat pe care unii agenti ec sunt dipusi sa o achizitioneze la pret stabilit in momentul considerat.
Metodele de studiere se incadreaza in 3 categorii: 1) metode de analiza- pt care se foloses datele statistice
gasite sub foma d ebilant contabil, rapoarte d eproductie, reviste buletine etc. Preluicrarea si interpretarea
acestora pote evedentai dimensiunile cererii directiile si proprietatiile miscarii cererii.Dintre acestea fac
pate: analiza vinzarilor de marfuri de catre populatie; bugetele de familie; analiza miscarii stocurilor d
emarfuri. 2) metode de cercetare indirecta- aordeaza cererea ca efect al fenomenului demografic, economic
asupra unor informatii disponibile. 3)metode directe de studiere a cererii de marfuri- culegerea informatiei
direct de la purtatorii cereii adica de la consumatori. Urmarirea cereii constituiti intrun esantion poate fi
facuta prin intermediul diferitor metode de anchetare:ancheta ocazionala; panelul de consumatori;panelul d
emagazine.
Studierea ofertei. Oferta de marfuri este destinaat satisfacerii unui segmet al nevoilor de consum
respectiv cel de marfuri.Deosebiea dintre oferta de marfuri si productia de marfuri este ca prima constituie
o categorie ce presupune schimbul prin intermediul relatiei marfa-bani fiind proprie economiei de
schimb.Si oferta de marfuri este mai mica deccit productia datorita autoconsumului. Componenta ofertei d
em: oferta de bunuri de productie, de consum, de produs eagricole, industriale, de marca si anonime, noi si
vechi, alimenatre nealimentare etc. CARACTERISTICILE ofetei: se adreseara unui nr mare de
consumatori; se clasifica pe clase de calitate; conditioneaza consumul popultiei sub aspect calitativ si
cantitativ. CARACTERISTICILE ofertei de bunuri de prouctie : se adreseara unui nr limitat de cons,
conditioneaza activitatea utilizatorilor, toate caracteristicile unui bun sint definite stict din punct d evedere
tehnic, exista 3 relatii: de asociere, de substituire, de indiferenta. Metode de studiere a oferte: structura
oferte- diversificarea sortimentala reprez una din caracteristicile ofertei dmf privita sub aspectul structurii
salae, prezinta variatii de la un produs la altul sau chiar acelasi produs. Deasemenea este importatnta
cunoasterea proportiilor dintre componentele odertei pe diferite niveel de segmentare. Dinamica oferteireflecta modificarile of suf actiunea unor factori economici tehnici socio-culturali. Caracterizarea se face
prin mai multi parametri ca ex: diversificarea sortimentala ce rezult din necesitatile consumatorilor.
Diversificarea ofertei spre deosebire reprezinta o inoire continu a sortimentelor.Virsta ofertei se cerceteaza
prin intermediul ciclului de viata al unui produs de la apritia pina la disparitai lui d epe piata. Factori care
influenteaza oferta sunt generali- procesul tehnico stiintific, venitul consumatorului si factori specificinatura produdusului, gradul de noutate al acestuia, marimea gamei sortimentale etc.
Tema7:Politici de mk
Esenta si continutul pol de m. Prin politica de mk ,avind ca nucleu strategia de
piata intreprinderea isi defineste pozitita sa fata de probemele,produsului,pietii,distributiei si
promovarii.Politica de mk incorporeaza un set de strategii adecvate conditiilor in care
intreprinderea isi desfasoara activitatea. Strategia reprezinta unul din mijloacele cu ajutorul
carora factorii de conducere isi indeplinesc atributiille pe care le au de a a conduce
activitatea intreprinderii.Strategiile de mk-desemneaza liniile definitorii ale etitudinii si
conduitei intreprinderii in vederea atingerii anumitor obiective.
In stabilirea obiectivelor
trebuie sa se tina cont de urmatoatele momenete mai importante:1.marea lor diversitate
,trebuie sa se tina cont de resursele ce urmeaza a fi folosite.2.Stabilirea obiectivelor necesita
luarea in considereare ca unele obiective pot fi contradictorii.3.intreprinderea in fixarea
obiectivelor trebuie sa aiba in vedere o anumita ierarhizare a lor in functie de importanta lor
in cadrul pietei.
Tipologia strategiilor de piata Elemenetele compinente ale strategiei de piata care
definesc locul si rolul intreprinderii in cadrul mediului.1.Pozititia intreprinderii fata de
dinamica pietii( a carui capacitatea potential se inscribe intr-o tendinta clara :de crestere,de
stangnare,de regres.Intreprinerea isipoate propune si alternative de dezvoltare:-strategirea
cresterii sii dezvoltarii volumul activitatii de piata -strategia mentinerii volumul activitatii de
piata-strategia restringerii activitatii de piata.2.Pozitia intreprinderii fata de structurile
pietii.Prezenta in cadrul pietei unor segemente de consumatori cu particullaritati evidente,in
privinta calitatii solicitante,preturile,formele de ocmercializare,oblige intreprinderea sa ia o
dependenta de natura si specificul produsului.poate fi lansat simultan in intreaga piata sau poate fi introdus
intro zona aparte.3)alegerea canalelor de sitributie-se refera la circuitul lung-> producator-angrosistdetailist-consumator sau scurt pro-det-cons.; 4) pregatirea pietei-formarea unui climat d einteres asupra
produsului respectivin rindul cumparatorilor potentiali; principlul instrument este publicitatea; 5)alegerea
modalitatilor de comercializare si pregatirea pieteleo de vinzare- prima este vorba d ecantiatea produselor
aduse spre vinzare in a doua stabilirea magazinelor in care acestea vo fi vindute. Etape pt a fi introdus pe
piata:1)etapa de constatare-cum potentiasla afla de produs;2)et interesului individual-informatii
suplimentare mai corecte; 3)et de cumparare- avantaje si dejavantaje unei decizii favorabile; 4)et d
eincercare-evitarea unor incertitudi asupra produsului; 5)et de acceptare sau respingere a produsului.
Strategiile in domeniul produsului pot fi clasificate in functie de mai multe criterii : 1) gradul de
diversificare sortimentala: a)stategia stabilitatii sotimentale- asigurarea mentinerii pozitiei castigate de
entitate pe piata si pastrarea acesteia ; este utilizata in entitatile cu o gama larga de sortimete; b)strategia
restringerii sortimentale-cnd are prea multe produse incepe s ascoata unele din sortimentul sau si introduce
unul nou.c) strategia devirsificarii sortimentale- scopul de a mari nr de cumparatori si a volumului de
vinzari. 2)dupa gradul de noutate a produselor: a)strategia inoirii produselor; b) perfectionarii produselor; c)
mentinerii structurii calitative a produselor si sortimetelor. 3) segmentarea pietei: a) straegii nedeferentiaia;
b)diferentiata; c)concentrate.
Tema9:Plitica de pret in mixul de mk.
Esenta si locul politicii de pret in mixul de mk. Importa acesteia rezulta ca etse
present in ambele fluxuri are relatii intreprinderea cu mediu lui extern. Adica de la intrep la
piata si d ela pita catre entitate, astfel pretul fiind vizibil imediat ce apare ofeta unui produs
pe piata. In viziunea de mk pretul este o suma d ebani pe care cumparatorul o accepta si
este dispus sa o acorde vinzatorului in schimbul produsului sau serviciului cumparat. Ca
element al micului de mk pretul are particularitatile: 1)este extreme d emobil si flexibil ,
poate fi modificat foarte usor rapid si fregvent ; 2)ca variabila a mixului pretul este
rezultatnta actiunii unor factori endogeni si exogeni a intreprinderii.Interni: nivelul ethnic,
costurile d etransport distributie, calitatea managmentului. Cei externi: specificul ec national,
raportul d eforte din cadrul pietei. 3) politica statului in domeniul pretului 4) dupa
reglementari si resrictii international pretul poate varia in 2 limite una inferioara
corespunzatoare costurilor de productie si com unei marje minime d eprofit si latura
superioara invers.
Factorii considerati pentru stabilirea pretului. Factori interni: 1)obiectivele d
emk ale intrep-a)produsul inainte de a stabili pretul entit trebuie sasi stabileasca politica d
eprodus si dac ao face bine va avea sanse de realizare; b)supravetuirea- doar cind entitatea
se confrunta cu incapacitate de productie prea mari,de putere de competitive; c)
maximizarea profitului current; d)cota dominant pe piata; e)calitatea inalta a produsului pe
piata; f)alte obiective specific. 2)strategiile mixului de mk: decizia e pret trebuie corelata cu
celelallte component ale mixului de mk, cu programele d eprodus, distributie, promovare pt a
alcatui un program de mk consistent. 3) costurile pun baza pu pretul pe care intr o poate sa o
stabileasca produsului sau. factori externi: 1)pita si cererea- stabilesc limita superiara a
pretului deaceea trebui binbe de cunoscut relatia dintre acestea in raport cu diferite tipuri de
piete. Sunt 4 tipuri de piete care pot influenta procesul de formare apretului: concurenta
pura; monopolista; oligopolista; monopol absolut. 2)pietele consurentilor si reactiile lor
posibile la miscarile de pret proprii. 3) inflatia si influenta de pret; 4)statul.
Categorii de preturi. Sunt 5 categorii: 1)preturi fixe sau unice-stabilite pe baza de
negocieri Se pot acorda reduceri in functei de marimea comenzii pt plata imediata.Adaosuri
se pot percepe in cazul unor comenzi special a unor livrari urgente. 2)preturi differentiate- in
functe de anumite criterii: demografice geografice categorii de consumatori; momentul si
locul vinzarii etc. 3) preturi correlate cu mixul de produse- se stabileste un pret a unui produs
conventional corespunzator unei linii d eproduse.pt celellate produse din cadrul liniei se
stabilesc preturi differentiate ca: preturi captive, associate, oferta pachet de produs, pt
produsele derivate.. 4)preturi psihologice-pentru stabilire se pune 2 intrebari pretul minim si
maxi. Astfel d epreturi sunt d eprestigiu lider momeala si magic. 5)preturi promotionale.
Stategii de pret.Sunt orientate in functei d e3 criteii: 1nivelul preturior,
2diversifitatea preturilor si 3mobilitatea preturilor.1)Dupa primul caz pretul este orientat in
functie de costuri cerere sau concurenta.Dupa costuri pretul trebuie s aacopere integral
costurile. 2) aici apre notiune de discriminare a preturilor sau d epolitica preturilor multiple.
Aceasta se ntimpla cind pentru acelasi produs se aplica preturi diferite sau pentru produse
differentiate se aplica preturi identce. 3) mobilitatea preturilor poate avea loc in timp
determinate de ciclul de viata a produsului, in spatiu-determianat de conditiile specific d
epiata,de diferite zone.
Tema10: Politica d edistributie.
Continutul si rolul distributiei. Distribuia - este procesul de deplasare propriuzis a bunurilor de la productor la consumator mpreun cu toate fluxurile, operaiunile,
activitile care nsoesc acest proces. Fluxuri: a produselor, negocierilor, titlu de
proprietate, informational, promotional, comenzilor, platilor. Aspecte: traseul parcurs de
marf pe pia: se refer la participani; ansamblul operaiunilor de vnzare, cumprare,
consignaie, etc. care marcheaz trecerea mrfurilor de la un agent de pia la altul;
procesele operative la care sunt supuse mrfurile (logistica mrfurilor); aparatul tehnic
constituit din reeaua de uniti (magazine, personalul care realizeaz asemenea procese).
Rolul social al distribuiei:Distribuia finalizeaz ciclul economic al ntreprinderilor
productoare, prin care productorul i redobndete banii investii, iar consumatorul intr n
posesia mrfii.Distribuia asigur legtura spaial i de timp dintre productor i
consumator.Rolul distribuiei reiese i din resursele umane implicate n acest proces.Ponderea
cheltuielilor pentru distribuia incluse n preurile finale spre consumatorii finali.Principalele
decizii care formeaz politica de distribuie sunt:Decizia referitoare la canalul de
distribuie (traseul mrfii de la productor la cumprtor);Decizia referitoare la distribuia
fizic sau logistic a mrfii.
Canalele de distibutie Canalele de distribuie - presupune un itinerar n circuitul
economic al mrfurilor reprezentnd o combinaie de utiliti (timp, loc, posesie) i funciuni
asigurate de ntreprinderile participante la acest proces. DIMENSIUNILE: 1)Lungimea
canalului (se analizeaz n dependen de nr. de intermediari):Canale directe (productor
consumator);Canale scurte (un intermediar);Canale lungi (mai muli de doi
intermediari).2)Limea canalului (se apreciaz prin nr. de uniti de comer prin care o
ntreprindere face vnzri la aceeai verig a procesului de distribuie);3)Adncimea
canalului (se apreciaz dup msura n care marfa este adus mai aproape de
consumator).n dependen de aceste dimensiuni, se disting urmtoarele categorii:Circuit
direct: productor consumator;Circuit scurt: productor intermediar consumator;Circuit
lung: productor intermediar intermediar consumator;Circuit indirect:
2+3.Intermediarii pot fi clasai n:A. a unii cumpr i revnd marfa (en-gros, en-detail)b.
susin acest proces (brokeri)B.a. participani primari (en-gros, en-detail)b. participani
funcionalic. participani transportatori (crui)d. furnizorii de servicii de sprijin (bnci,
asiguratori, mass-media).Pe plan mondial se observ o tendin de integrare a procesului de