1.

Raspunderea contractuala
Nu se poate inlatura raspunderea contractuala pentru a se opta in favoare
unor reguli care ar fi mai favorabile (ex. partea intr-un contract nu poate opta
pentru angajarea raspunderii delictuale, daca aceasta ar fi mai favorabila);
Nu se poate limita prin conventii raspunderea pentru prejudicul cauzat
printr-o fapta savarsita cu intentie sau din culpa grava sau raspunderea
pentru prejudiciile cauzate integritatii fizice sau psihice ori sanatatii unei
persoane;
Per a contrario se deduce ca limitarea raspunderii (clauza de limitare a
prejudiciului pe care partea se angajeaza sa il repare in caz de neexecutare)
este posibila ori de cate ori fapta a fost savarsita din culpa simpla (ex.
imprudenta, neglijenta);
Regula: anunturile nu produc efecte privind reducerea raspunderii. Exceptia:
situatia in care cel ce invoca reducerea raspunderii in baza anuntului face
dovada ca cel prejudiciat cunostea existenta anuntului la momentul
incheierii contractului.
2 Clauza de agravare a raspunderii
Suntem in prezenta agravarii raspunderii atunci cand, prin acordul de vointa
al partilor, debitorul isi asuma raspunderea . si in ipoteza cand neexecutarea
de catre el a prestatiilor la care s-a obligat se va datora unor cazuri d forta
majora determinate.
Sunt clauze de agravare a raspunderii si acelea prin care debitorul isi asuma
anumite obligatii suplimentare, pe langa cele obisnuite intr-un contract.
Nu sunt valabile clauzele de agravare a raspunderii prin care unele obligatii
de mijloace se transforma in obligatii de rezultat
3.Forta majora si cazul fortuit- notiuni distincte.
Prima problema care se ridica, este aceea de a sti daca cele doua denumiri exprima
o notiune unica, adica o singura cauza exoneratoare de respundere civila sau
fiecare desemneaza cate o notiune distincta, cu semnificatie si continut propriu.

Spre deosebire de vechiul Cod civil- unde aceste doua denumiri erau folosite
impreuna ca fiind sinonime, actualul Cod civil le defineste distinct in art. 1351 (2)
si (3).
Art. 1351 (2) Forta majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut
invincibil si inevitabil
Art. 1351 (3) Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici
impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu sar fi produs
(NOTA- de aici faptul ca legiuitorul nu a dorit sa confunde cele doua notiuni. Forta
majora reprezinta orice eveniment, cazul fortuit este un eveniment, rezultand de
aici ca exonerarea de respundere este diferita.)
Cu toate ca, conform art. 1351 (1) si ( 4) atat forta majora cat si cazul fortuit sunt
cauze exonertoare de respundere, intre cele doua notiuni exista deosebiri.
2.Distinctia dintre forta majora si cazul fortuit
Marea majoritate a autorilor, chiar in lipsa unei distinctii clare din vechiul Cod
civil, au considerat ca ( si consideram ca acum o data cu aparitia noului Cod civil,
cu atat mai mult) suntem in prezenta a doua notiuni distincte, care produc efecte
juridice proprii.
Art. 1351 (2) Forta majora este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut
invincibil si inevitabil- si exclude in intregime angajarea raspunderii, daca a fost
cauza exclusiva a prejudiciului
Art. 1351 (3) Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici
impiedicat de catre cel care ar fi fost chemat sa raspunda daca evenimentul nu sar fi produs- poate exclude doar angajarea raspunderii contractuale nu si
respunderea civila delictuala.
A se observa ca, in cazul notiunii de caz fortuit nu intervine caracterul extern al
evenimentului. De aici tragem concluzia ca, asa ca si pana la aparitia noului Cod
civil, cazul fortuit cuprinde fenomene naturale, daca nu au caracter extraordinar,
absolut imprevizibil, invincibil si inevitabil; imprejurarile sau fenomenele interne,
adica acelea care isi au originea si se produc in sfera de activitate a parsoanei
chemata sa raspunda; cauzele anonime si faptele neculpabile. Asadar,cazul fortuit
este, de regula, un fenomen intern, care isi are originea in campul de activitate al
paratului. De asemenea, cazul fortuit poate fi si un fenomen extern obisnuit, cum ar
fi grindina, bruma, o ploaie torentiala, etc.
Spre deosebire de cazul fortuit, forta majora are intotdeauna un caracter extern,
este un fenomen imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil.
Cauzele de forta majora sunt evenimente naturale incontrolabile si
imprevizibile ( cutremur, eruptia unui vulcan, furtuna, tsunami, inundatie,

incendiu, taifun, gripa aviara, orice alta catastrofa, razboi, atentat terorist,
lovitura de stat, etc.)
Cazul fortuit se plaseaza in zona care desparte forta majora de culpa. El
incepe unde inceteaza culpa si se sfarseste unde incepe forta majora.
Asadar, imprejurarea caz fortuit exclude culpa. Urmeaza ca prin caz
fortuit se inteleg doua categorii de imprejurari si anume : interne care isi
au originea in campul de activitate a celui chemat sa reaspunda; externe
care nu au caracter imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil.

4.Rezolutiune/Reziliere unilaterala - prin comunicarea unei declaratii de

rezolutiune/reziliere, numai daca:
(i) partile au agreat aceasta posibilitate prin contract;
(ii) debitorul se afla de drept in intarziere;
(iii) debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul
termenului fixat astfel.
Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru
opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele
publice.
Rezilierea/Rezolutiunea de drept, ca urmare a agrearii in contract a
unui pact comisoriu. Potrivit noii legislatii, pactul comisoriu nu mai are
grade (pactul comisoriu putea avea gradul I, II, III, IV, in functie de gradul
aferent putand opera de rezilierea/rezolutiunea de plin drept - Pact
Comisoriu grad IV - sau numai cu interventia instantelor de judecata). Pactul
comisoriu trebuie sa mentioneze expresobligatiile a caror neexecutare
atrage rezilierea/rezolutiunea contractului. Conditia pentru ca pactul
comisoriu sa isi produca efectele: punerea in intaziere a debitorului, in
prealabil.
6.Drepturi ale consumatorului
c) de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de
calitate;
d) de a fi despagubiti in mod real si corespunzator pentru pagubele generate de calitatea

necorespunzatoare a produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloace prevazute de

lege;
e) de a se organiza in asociatii ale consumatorilor, in scopul apararii drepturilor si
intereselor lor;
f) de a refuza incheierea contractelor care cuprind clauze abuzive, conform prevederilor
legale in vigoare;
g) de a nu li se interzice de catre un operator economic sa obtina un beneficiu prevazut in
mod expres de lege.
7 Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale
care:
a)dau dreptul profesionistului de a modifica unilateral clauzele contractului,
fr a avea un motiv ntemeiat care s fie precizat n contract
b) oblig consumatorul s se supun unor condiii contractuale despre care
nu a avut posibilitatea real s ia cunotin la data semnrii contractului;
c) oblig consumatorul s i ndeplineasc obligaiile contractuale, chiar i n
situaiile n care profesionistul nu i le-a ndeplinit pe ale sale;
d) dau dreptul exclusiv profesionistului s interpreteze clauzele contractuale;
O clauz contractual care nu a fost negociat direct cu consumatorul va fi
considerat abuziv dac, prin ea nsi sau mpreun cu alte prevederi din
contract, creeaz, n detrimentul consumatorului i contrar cerinelor buneicredine, un dezechilibru semnificativ ntre drepturile i obligaiile prilor.

8 Atributiile autaritatilor nationale

a) participa, impreuna cu alte organe ale administratiei publice centrale si locale de specialitate cu atributii in
domeniu si cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea strategiei in domeniul protectiei
consumatorilor, asigurand corelarea acesteia cu cea existenta in Uniunea Europeana;
b) asigura armonizarea cadrului legislativ national cu reglementarile din Uniunea Europeana in domeniul
protectiei consumatorilor;
d) elaboreaza, impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice, proceduri privind
obiectivele, conditiile si modul de colaborare in desfasurarea activitatii de protectie a consumatorilor;
e) initiaza, negociaza si participa, in conditiile legii, la incheierea de conventii, acorduri, protocoale si alte
intelegeri interne si internationale in domeniul protectiei consumatorilor cu organe de specialitate ale
administratiei publice centrale si locale cu atributii in domeniu, precum si cu organisme neguvernamentale;

f) participa la realizarea programelor interne si internationale in domeniul protectiei consumatorilor,

colaborand cu organizatii si institutii din tara si din strainatate, conform competentelor ce ii revin potrivit
dispozitiilor legale in vigoare;
h) desfasoara activitati de supraveghere a pietei produselor si serviciilor destinate consumatorilor;
k) controleaza daca mijloacele de masurare folosite pe piata sunt insotite de documentele prevazute de lege
care atesta verificarea acestora din punct de vedere metrologic;
l) solicita organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizatiei de functionare, a licentei de fabricatie
ori a certificatului de clasificare, in conditiile legii;
m) coordoneaza schimbul rapid de informatii cu institutiile si organele competente, nationale si internationale,
privind produsele si serviciile care reprezinta risc pentru sanatatea si securitatea consumatorilor;
n) sesizeaza factorii de decizie si operatorii implicati in sistemul de certificare a calitatii produselor si
serviciilor, in baza constatarilor proprii si a informatiilor primite de la organismele neguvernamentale si de la
consumatori, cu privire la neconformitatile produselor si serviciilor destinate consumului populatiei in raport cu
documentele de certificare si propune imbunatatirea sau elaborarea de reglementari in domeniu;
o) efectueaza, prin prelevari de probe din produsele alimentare si nealimentare, analize si incercari in
laboratoare acreditate conform legii sau in laboratoare proprii ori agreate;
p) efectueaza sau finanteaza studii, teste comparative si cercetari in domeniu cu privire la calitatea
produselor si serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunostinta publicului;
q) stabileste relatii de colaborare cu institute de cercetare, laboratoare de expertizare si certificare, inclusiv
din strainatate, pentru realizarea de studii, cercetari si teste comparative;
r) desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor persoane fizice cu privire la
produsele si serviciile destinate acestora; editeaza publicatii de specialitate in domeniul protectiei
consumatorilor;
s) sprijina asociatiile de consumatori in vederea atingerii obiectivelor prevazute de lege;
) sprijina asociatiile de consumatori in actiunea de infiintare si functionare a centrelor de consultanta,
informare si educare a consumatorilor;
t) sustine infiintarea unor organisme de mediere in domeniul protectiei consumatorilor;
) informeaza permanent consumatorii asupra produselor si serviciilor care prezinta riscuri pentru sanatatea
si securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice;

u) primeste si rezolva sau, dupa caz, transmite spre solutionare celor in drept, potrivit competentelor,
sesizarile asociatiilor pentru protectia consumatorilor, precum si sesizarile persoanelor fizice cu privire la
incalcarea drepturilor consumatorilor, in conditiile legii;
v) desfasoara activitati de pregatire a specialistilor in domeniul protectiei consumatorilor;
w) acorda consultanta de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor pentru operatorii economici;

9 MODEL PETITIE:

Stimate domnule / Stimata doamna

(date de contact ale autoritatii careia ne adresam)

Prin aceasta petitie doresc sa imi exprim ingrijorarea cu privire la ........................................

.........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
..............................................................................................................................
Pe aceasta cale solicit institutiei dumneavoastra sa ia masuri pentru remedierea imedita a
problemei expuse. Astfel, prezentul petitionar solicita urmatoarele:
-

Cu stima,
Nume, prenume:
Contact:
(Adresa / Telefon / E-mail)

10 Clauza penala
Este reglementata de art. 1538 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o
clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o
suma de bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia,
in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale.

 Clauza penala are o natura mixta: reparatorie, sanctionatorie, cominatorie,

urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si
pedepsirea comportamentului debitorului, care consta in neexecutarea
obligatiilor sale contractuale;
Se pastreaza vechile prevederi cu privire la clauza penala: creditorul are
dreptul de a solicita fie clauza penala, fie executarea in natura a prestatiei
punerea in executare a clauzei penale nu se cumuleaza cu executarea in
natura a obligatiei contractuale originare (Regula), cu exceptia cazului in
care clauza penala este prevazuta pentru executarea cu intarziere, situatie in
care se deroga de la regula si se cumuleaza clauza penala cu executarea in
natura.
11 A. Contractele cu executare instantanee sau imediat.

Sunt acele contracte n care prile au obligaia s execute prestaiile ce i le datoreaz

una celeilalte n unul i acelai moment, care coincide, de regul, cu momentul
ncheierii contractului. Regula executrii de ndat i imediat a prestaiilor se
desprinde din prevederile art. 1495 alin. (1) i 1555 noul cod civil Un astfel de
exemplu este contractul de vnzare, n care vnztorul se oblig s transmit
proprietatea i s remit bunul vndut i cumprtorul s plteasc preul imediat i
dintr-odat.

B. Contractele cu executare succesiv.

Sunt acele contracte din care se nate obligaia ambelor pri sau, cel puin, a uneia
dintre ele, de a executa prestaiile ce le datoreaz ntr-o perioad de timp. Prestaiile
pot fi continue, adic far ntrerupere, pe toat durata contractului. Caracterul succesiv
al prestaiilor exist i atunci cnd ele se execut, potrivit contractului, la anumite
intervale de timp - sptmnal, decadal, lunar, trimestrial, anual nuntrul
termenului extinctiv stabilit de prile contractante. Exemple: contractul de ntreinere,
contractul de rent viager, contractul de locaiune, contractul de asigurare, contractul
de societate.
Interesul practic al clasificrii const n urmtoarele:
a) neexecutarea obligaiilor uneia dintre pri atrage rezoluiunea, n cazul contractelor
cu executare instantanee, respectiv rezilierea, n cazul contractelor cu executare

succesiv; contractele cu executare instantanee nu pot fi revocate prin voina uneia

dintre pri; dimpotriv, unele contracte cu executare succesiv pot fi revocate, n
cazurile prevzute de lege, pe cale unilateral. Este cazul contractului de locaiune sau
contractului de mandat;
b) problema suportrii riscurilor contractuale se rezolv diferit, dup cum contractul
respectiv este cu executare instantanee sau cu executare succesiv;
c) adesea, efectele restituirilor subsecvente nulitii, rezoluiunii sau altor cauze de
ncetare a contractului sunt diferite dup cum avem de a face cu un contract
instantaneu sau cu executare succesiv. Astfel, n principiu, efectele restituirilor
subsecvente desfiinrii contractului vor fi diferite: retroactive n cazul rezoluiunii i
pentru viitor n cazul rezilierii.