Ciuma neagra

Elev: Drago Maydanskyy

Marcela

Profesor:Dorin

Ciuma neagra
Moartea Neagr a fost una din cele mai violente pandemii din istoria
lumii, despre care se crede c ar fi fost cauzat de o bacterie numit Yersinia
pestis. A izbucnit, probabil, n Asia, rspndindu-se n Europa dup anul1347,
unde a creat mare panic. Durerile ngrozitoare, transpiraia i frisoanele
erau principalele simptome ale bolii. Totui mai era ceva care i deosebea pe
cei care sufereau de cium de cei care aveau doar febr mare: n zona
axilar, pe gt, i eventual n zona inghinal apreau nite umfturi pline cu
puroi, numite buboane; la nceput erau de culoare roz, apoi purpurii, iar n
final negre, putnd ajunge la dimensiunea unor portocale. Victimele mureau
n chinuri groaznice.
n civa ani, ntre o treime i o jumtate[1] din populaia Europei a murit.
Muli care au trit pe vremea cnd Moartea Neagr a bntuit Europa au
crezut c venise sfritul lumii. Se pare c ciuma a aprut pentru prima oar
n 1330, n Asia Central. A fcut ravagii n China de Est i India, s-a extins
spre vest prin Orientul Mijlociu i Africa de Nord, ajungnd n Europa. n 1347,
ciuma ajunsese deja n porturile Constantinopole. Eforturile de a ine sub
control ciuma neagr au fost zadarnice, deoarece nimeni nu tia exact cum
se transmite. Majoritatea i-au dat seama c era periculos s se ating de un
bolnav chiar i de hainele lui. Unora le era fric chiar i de privirile celor
bolnavi! Locuitorii Florenei (Italia) spuneau ns c pisicile i cinii erau cei
care transmiteau boala. Ei au nceput s ucid aceste animale, fr s-i dea
seama c astfel lsau cale liber unei creaturi care contribuia direct la
rspndirea bolii: bolanul.