1.

1 Importanta predarii geografie in invatamantul primar si prescolar

Studierea grografiei contribuie la:
- educatia intelectuala a elevilor (acestia isi insusesc priceperi, deprinderi, notiuni, deprinderi
intelectuale de munca)
- A-i invata pe copii sa gandeasca geografic inseamna sa priveasca fenomenele naturii si societatii
ca fiind in continua dezvoltare si transformare, sa sesizeze legaturile interne si interdependent
dintre ele.
- Niciun fenomen geografic nu trebuie prezentat separat ci in contextul din care face parte
- Exemplu: daca intr-o excursie se studiaza un rau, invatatorul va explica atat elementele
componente ale acestuia cat si legatura dintre viteza lui si inclinarea pantei pe care curge
- dezvoltarea memoriei (copilul nu trebuie sa retina mecanic ci cu ajutorul diferitelor asociatii, in
special cu ajutorul hartii)
- dezvoltarea spiritului de observatie si a curiozitatii stiintifice prin predarea geografiei pe baza
explicatiei si a intelegerii cauzalitatii fenomenelor
- educarea elevilor in spiritual patriotismului (prin vizite, excursii, schimbul de impresii cu alti
elevi din diferite zone ale tarii)
- Geografia are o importanta practica deoarece formeaza elevilor deprinderi de orientare in
natura cu ajutorul mijloacelor natural sau cu ajutorul hartilor
- orientarea profesionala a elevilor (prin prezentarea ramurilor economiei, a proceselor
tehnologice)
- dezvoltarea initiativei, curajului, vointei si spiritului colectiv (prin excursii, vizite, lecture si
activitati practice organizate)
1.2 Abordarea interdisciplinara privind predarea-invatarea geografiei in invatamantul primar
Abordarea interdisciplinara a predarii-invatarii duce la un efect pozitiv asupra randamentului scolar.
Intreg continutul stiintific geografic predat trebuie adaptat de catre invatator astfel incat elevii sa
inteleaga modul in care se petrec faptele si fenomenele geografice. Datorita numarului mare de informatii,
acesta trebuie sa predea doar aspectele esentiale, importante, si sa renunte la detalii, pentru a nu-i bulversa
pe elevii, iar, activitatile de invatare alese trebuie sa fie generate de obiectivele urmarite si nu de
continuturi. Cum punctual de plecare in predarea geografiei la clasele I-IV se afla in elementele
geografice ale orizontului local, abordarea interdisciplinara a noilor achizitii geografice se face cu
usurinta.
Caracteristici:
- Corelatia cunostiintelor geografice cu cele de la alte materii studiate trebuie sa duca la formarea
unei imagini cat mai complete si unitare a unei notiuni
- Demersul de invatare trebuie sa-i trezeasca elevului intereseul de a cunoaste direct, de a investiga
- Invatatorul trebuie sa utilizeze o metodologie adecvata bazata pe participarea active si interactive
a elevilor
- Exemplu 1: pentru ca elevii sa relateze fapte, discutii sau sa descrie oral sau in scris anumite
fenomene geografice teebuie sa cunoasca tehnici de lucru dobandite in cadrul orelor de limba
romana
- Exemplu 2: pentru dezvolatarea unor comportamente favorabile ameliorarii relatiilor dintre om si
mediu elevii folosesc cunostinte dobandite la alte discipline precum educatie civica, stiinte,
istorie, etc
- Curriculum de geografie pentru clasa a IV-a urmareste trecerea de la o geografie de tip
descriptivist la intelegerea relevantei acesteia pt viata cotidiana si de aceea trebuie sa depaseasca

spatial salii de clasa (aria curriculara: om si societate, 1h/saptamana) iar activitatile

interdisciplinare sunt necesare pentru a atinge obiectivele si continuturile prevazute in curriculum
pentru clasa a IV-a
- Obiectiv interdisciplinar: dezvoltarea capacitatilor elevilor de explorare/investigare a realitatii si
de observare a relatiilor ce se stabilesc intre componentele acesteia
- Geografia si stiintele naturii se regasesc intr-un context interdisciplinar evident. Exemplu: pt
lectia vremea si clima sunt necesare competente dobandite la orele de stiinte ale naturii cand s-a
studiat despre apa, starile de agregare, circuitul apei
- Geografia si limba romana textile literare cu continut geografic din manualele de limba
romana sau programele optionale ofera materiali stiintific care aprofundeaza materialul din
lectiile de geografie. Acestea au in plus si mijloace artistice de expresie (epitete, comparatii, etc).
La orele de lb romana elevii isi dezvolta capacitate de receptare si emitere a mesajelor utile si in
cadrul orelor de geografie: discutii de grup, descrieri, povestiri, compuneri geografice, etc.
Exemplu: Legenda Muresului si a Oltului de la limba romana ii poate face pe elevi sa identice
anumite elemente geografice, dar si sa-si insuseasca anumite expresii plastice
- Geografie si istorie (se poate face datorita existentei a numeroase idei comune) Exemplu:
spatiul carpato-danubiano-pontic- duce la determinarea spatiului geografic si istoric locuite de
romani
- Geografia si educatia civica interdisciplinaritatea aici se face la nivelul notiunilor precum:
comunitate, urban, rural, edil, cetatean etc
- Geografia si educatia muzicala textile cantecelor fac referire de multe ori la frumusetile
geografice ale tarii noastre, exemplu: Cate tari sunt pe pamant ( George Enescu, Georgeta
Moraru), Scumpa noastra tara are (mel popular)
2.5. Intuitia la clasele prescolare si I-IV
Intuitia reprezinta este fundamental pt scolarul mic deoarece aceasta gandeste la nivelul operatiilor
concrete, insa folosita necorespunzator ingreuneaza activitatea de invatare si drumul spre
generalizare.
Materialul intuitiv poate fi:
a) Natural (obiecte naturale)
b) conventional confectionat ( scheme, harti)
Conditiile materialului intuitiv:
- sa fie concludent
- sa puna in evident ideile ce vor sa fie insusite
- sa fie variat, astfel incat elevii sa retina doar ideile esentiale si nu pe cele particulare prezentate
printr-o imagine de exemplu
- sa fie bogat cat sa redea ce este necesar pentru a fi inteles
Pentru a fi eficienta intuitia trebuie imbinata cu cuvantul, aceasta imbinare realizandu-se prin doua
metode:
- copilul observa, analizeaza si invatatorul il ajuta sa faca legaturi, sa gaseasca explicatii, sa faca
generalizari
- cunostintele sunt prezentate cu ajutorul cuvantului
2.6 Formarea notiunilor de geografie la clasele prescolare si I-IV
Notiunile geografice = forme ale gandirii care exprima in mod abstract si sintetic insusirile comune,
generale si esentiale ale unei clase sau categorii de obiecte sau fenomene geografice.

In predarea geografiei se urmareste ca elevul sa-si insuseasca notiunile de baza ale disciplinei
( relief, clima, etc) pentru cunoasterea fenomenelor elementare ale geografiei, atat pt cultura generala cat
si pt urmarea unei profesii (exemplu geolog). Prin cuvant sunt mijlocite operatiile logice fundamentale
gandirii: analiza si sinteza.
In momentul predarii elementelor de geografie, elevii au probleme in insusirea unor notiuni de
spatiu, deoarece pentru ei aceasta insusire presupune urmatoarele activitati psihologice: perceptia
spatiului, oglindirea complexa si simultana a marimii obiectelor, foprma lor, pozitia in spatiu. In
momentul in care elevul a adus la stadiul de a-si insusi aceasta notiune, el cunoaste distant scoala-acasa,
intelege raportul timp-spatiu, stie ca are nevoie de mai mult timp pentru a parcurge o anumita distant daca
merge pe jos sau cu masina, etc. Gandirea concreta pe care o au la aceasta varsta le provoaca probleme si
atunci cand trebuie sa caracterizeze, (exemplu: relieful unei regiuni care are o vegetatie specifica).
Insusirea notiunilor duce si la dezvoltarea memoriei, prin exercitiu si prin acumularea de
cunostinte diverse, prin memorarea mecanica a unor date, denumiri, suprafete, distante, etc.
5.1 Functiile mijloacelor de invatamant
Mijloacele de invatamant = un ansamblu de resurse sau instrumente materiale si tehnice produse,
adoptate ori selectate in scopul indeplinirii sarcinilor instructiv-educative ale scolii, respectiv pentru a
facilita perceperea, intelegerea, fixarea si consolidarea cunostintelor si abilitatilor practice.
Acestea au functii specficice, care le deosebeste de celelalte dotari ale scolii, sunt purtatoare de
informative si intervin in procesul de instruire.
1. Functia de comunicare (mijloacele de invatamant faciliteaza transmiterea informatiilor prin
asigurarea suportului intuitive ca sursa de cunoastere. Prin extindere ea este si informativdemonstrativa deoarece exemplifica notiuni si realitati geografice)
2. Functia de substituire - (unele mijloace de invatamant pot inlocui realitatea, asigurand
observarea simultana a ceea ce este reprezentativ pentru un concept)
3. Functia de motivare a invatarii (prin mijloacele de invatamant sunt stimulate curiozitatea,
interesul, este cincentrata atentia si efortul de invatare)
4. Functia formativa (consta in dezvoltarea capacitatilor de operare a proceselor gandirii logice:
analiza, sinteza, comparare, esentializare si generalizare)
5. Functia de evaluare (posibilitatea de masurare a rezultatelor invatarii si ale activ. didactice)
6. Functia ergonomica (mijloacele de invatamant ofera un volum mare de information intr-un timp
scurt si in conditii ide maxima eficienta)
7. Functia estetica (mijloacele de invatamant determina elevii sa si dezvolte acapacitatea de a
percepe intelege, aprecia si evalua peisagistica geografica).
6.1 Lectia de geografie la clasa a IV-a si metodica desfasurarii ei
Modul in care invatatorul isi desfasoara lectia duce la inarmarea elevilor cu deprinde, cunostinte,
dezvolatarea capacitatii lor intelectuale, educarea in spiritual morale, etc.
Cerintele lectiei:
1. Stabilirea scopului lectiei (se fixeaza in functie de sarcinile instructiv-educative ale lectiei,
de varsta si nivelul clasei. Este necesara pentru alegerea corecta a metodelor de invatamant,
respectarea cerintelor unor principia didactice, folosirea materialului didactic adecvat. Acesta
depinde de ve vrem sa realizam la lectie. Exemplu: Carpatii Occidentali scop: sa-i
familiarizam pe elevi cu componentele principalelor masive din carpatii occidentali, cu
caracteristicile si bogatiilelor, sa le dezvoltam dragostea pt frumusetile si locuitorii acestor
munti.)

2. Stabilirea volumuluin de cunostinte si a continutului stiintific al acestora (trebuie sa se

tina seama de programa scolara, nivelul de cunostinte, varsta elevilor, timpul pe care il avem
la dispozitie. Se sistematizeaza pe idei principale intre care exista o conexiune logica.
Exemplu: Carpatii Occidentali idei: asezarea carpatilor occidentali harta tarii;
caracteristicile fizico-geografice si denumirea grupelor de munti, etc)
3. Alegerea metodelor de invatamant (se aleg in functie de scopul urmarit si de continutul
lectiilor, pt lectia de comunicare se aleg metode ca expunerea sistematica, pt lectia de formare
de priceperi si deprinderi se alege exercitiul. Uneori acestea sunt alese si in functie de
posibilitatile pe care le are profesorul la indemana.)
4. Integrarea lectiei in sitemul de lectii al capitolului (privita ca veriga a unui lant trebuie sa
aiba legatura cu cea anterioara si cu cea care va urma. Exemplu: lectia Carcaptii Occidentali
face parte din Muntii carpati si dupa ea urmeaza carpatii meridionali.)
5. Realizarea conexiunii instructive-educative a lectiei (transmiterea unui anumit volum de
cunostinte conduce la dezvoltarea gandirii, memoriei, imaginatiei, etc)
Tipurile de lectii:
Tip de lectie = mod de elaborare si realizare a lectiei, care este subordonat obiectivului fundamental
vizat. Acesta nu are un tipar rigid ci modelul este flexibil si poarta numele obiectivului fundamental al
activitatii. Didactica generala foloseste ca si criteriu de clasificare a tipurilor de lectii sarcina
didactica principala, care iese mai mult in evident in desfasurarea unei lectii: transmiterea de
cunostinte, fixarea cunostintelor si formarea priceperilor si deprinderilor, repetarea si sistematizarea
cunostintelor, verificare si aprecierea cunostintelor, a deprinderilor.
Tipuri de lectii:
1. Lectia de comunicare (mixta) sunt indeplinite mai multe sarcini didactice
2. Lectia de recapitulare si sistematizare asigura temeinicia cunostintelor si sintetizeaza
cunostintele unui capitol sau ale intregului manual intr-un tot unitar, largind sfera de intelegere a
elevilor.Rolul profesorului este de a dezvalui elevilor lucruri noi intre care se stabileste o stransa
legatura. Incepand cu anul 2010/2011 a fost transferata in ultimele trei saptamani de la sfarsitul
fiecarui semestru, astfel ca de desfasoara in pararel cu evaluarea rezultatelor elevilor. Ca noutate
la lectiile de repetare la geografie apare varietatea procedeelor folosite: excursii, comparatii,
desene schematice, etc. Acestea sunt anuntate cu 4-6 zile inainte pentru ca elevii sa se pregateasca
si sa participle active la ele, trebuie sa li se ofere si o bibliografie).
3. Lectia de control si apreciere a cunostintelor (Pot fi: lectii de verificare curenta, individuala
se face prin intrebari, metoda conversatiei, cu ajutorul hartii; verificarea frontal se face oral si
scris. Cea orala presupune o serie de intrebariintr-o succesiune logica, iar cea scrisa are loc prin
lucrari de control sau verificarea temei pentru acasa.
Conditii in controlul cunostintelor:
Verificarea sa se faca sistematic
Sa aiba character stiintific sis a asigure activizarea clasei
Intrebarile sa se refere la probleme legate de continutul stiintific, de logica obiectului si
de viata
Sa reprezinte probleme esentiale
Sa fie formulate altfel decat in manual
Corectarea raspunsului sa se faca, pe cat posibil, de catre elevi
Ascultarea individuala sa se faca frontala. )
4. Lectia de fixare a cunostintelor si de formare a priceperilor si deprinderilor (pot fi: lectii de
formare a unor deprinderi de munca intelectuala; lectii de laborator; lectii de activitate practica;

5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

lectii excursii;lectia de realizare a unor modele; lectia pe calculator; lectia-dezbatere; lectia bazata
pe munca independent cu surse de informare.)
Lectia-laborator
Lectia de aplicare in practica a cunostintelor
Lectia de analiza a observatiilor realizate in vizita, excursii, drumetii
Lectia bazata pe material demonstrative, experiment
Lectia desfasurata cu ajutorul mijloacelor de invatamant, manualului scolar si a altor surse de
informare
Lectia bazata pe munca independenta
lectia organizata pe grupe de nivel

6.3 Schema de constituire a unui portofoliu

Disciplina: geografie, clasa a IV-a
Scop: crearea unei imagini cat mai complexe a evolutiei elevului pentru intervalul de timp pentru care
este proiectat portofoliul (sem I), conform obiectivelor stabilite.
Domenii vizate:
- documentarea specifica
- exprimarea in scris a rezultatelor unei demers indifferent de informare si investigatie
- localizarea spatiala a elementeler percepute
- proiectarea elementelor in timp si spatiu
Instrumete vizate:
- teste de cunostinte initial pentru determinarea nivelului de pregatire al elevilor
- chestionar vizand identificarea surselor de informare multimedia
- referat pe o tema relavanta prevazuta in programa, la alegere sau negociata cu elevii
- test final sumativ
- eseu (compunere) pe o tema data
- desene, colaje, afise
Descrierea instrumentelor:
1. testul initial (itemi din material de clasa a III-a , stiinte ale naturii, semificativi din punct de
vedere ai obiectivelor relevantesi care isi gasesc continuarea in anul urmator)
2. chestionarul (intrebari ce au ca scop identificarea posibilitatilor elevilor de informare din surse
extrascolare)
3. referatul (axat pe caracterizare, comparare, etc)
4. testul sumativ (se aplica la sf semestrului si cuprinde diferite tipuri de itemi)
5. eseul liber (compunere geografica)
6. lucrari ale elevilor (produse realizate prin diferite tehnici: colaj, picture, desen, decupaj, etc)
7.4 Activitati didactice in conditiile predarii simultane la geografie
In scolile cu clase simultane, procesul instructive-educativ se realizeaza dupa acelasi plan si aceeasi
programa de invatamant cu celelalte unitati scolare. Pentru asigurarea unei activitati cat mai eficiente
trebuie sa se tina seama de:
- Repartizarea claselor
- Intocmirea orarului
- Planificarea activitatii didactice
- Pregatirea si organizarea lectiilor
- Desfasurarea lectiilor in conditiile muncii simultane cu elevii.
Pregatirea invatatorului este asigurata prin proiectarea lectiei. Aceasta presupune a analiza a sarcinii
specifice de invatare, estimarea potentialului intellectual si fizic al clasei de elevi si stabilirea unui anumit
punct de plecare.

8.2 Evaluarea nivelului de pregatire a elevilor la sfarsitul clasei a IV-a

Evaluarea finala s-a facut printr-o proba aplicata la 2 clase, cu un nr de 120 de elevi. Proba a avut 38 de
itemi, o serie de obiective (gruparea unor elemente, transferul dintr-o situatie in alta, identificarea pe
harta, etc), iar rezultatele au fost satisfacatoare.
Concluzii generale:
- in conditiile unui nr de 1h/saptamana continutul trebuie sa fie esentializat, sintectic. Predarea
trebuie sa fie insotita de o predare cumulativa, organic, de fixare si repetare a cunostintelor
- sunt necesare lucrul cu harta si activitatea independenta a elevilor de citire, interpretare si
construire a schitelor de harta
- sarcinile didactice trebuiesc diversificate prin intrebari, probleme si trebuiesc folosite permanent
pentru a trezi interesul elevilor.