Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
AN4
ntrebri
Multiple choice
1. Ce studiaz criminologia?
a. Criminologia este tiinta care nu studiaz fenomenul social al criminalitii n scopul prevenirii
,combaterii acestuia.
b. Criminologia este tiinta care studiaz fenomenul social al criminalitii n scopul prevenirii
i combaterii acestuia.
c. Criminologia este tiinta care studiaz fenomenul social al criminalilor n scopul prevenirii i
combaterii acestuia.
ANS: B
2. Care este obiectul criminologiei?
a. Obiectul chimioterapiei este criminalitatea
b. Obiectul criminologiei este cristalitatea
c. Obiectul criminologiei este criminalitatea
ANS: C
3. Criminalitatea are urmtoarele trsturi:
a. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt numeric
si statistic (social cuantificabil)
b. criminalitatea este un fenomen social, juridic , antisocial, unitar, irepetabil, un fapt numeric si
static (antisocial cuantificabil)
c. . criminalitatea este un fenomen natural ,social, juridic , antisocial, unitar, repetabil, un fapt
numeric si statistic (social cuantificabil)
ANS: A
4. Pentru a explica cauzele care genereaz si condiiile care favorizeaz criminalitatea se poate
impune:
a. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, descris si analizat
b. fenomenul criminalitatii poate fi studiat, scris si analizat
c. fenomenul criminalitatii nu poate fi studiat, descris si analizat
ANS: A
5. Din punct de vedere obiectiv se mparte n:
a. Criminalitatea: reala , nedescoperita(irelevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , ilegala
b. Criminalitatea: reala , descoperita(relevanta sau aparenta), oculta (cifra neagra) , legala
c. Criminalitatea: ireala , nedescoperita(relevanta sau aparenta), ocultista (oaia neagra) , ilegala
ANS: B
1
ANS: A
18. Conceptul de mediu din cadrul funciei descriptive poate fi:
a. mediu familial ,ocazional ,ales sau acceptat.
b. mediu conceptual, mediu descriptiv
c. mediu ales, mediu functional
ANS: A
19. Conceptul de factor criminogen din cadrul funciei explicative const n:
a. elementul de determinare a actului criminal.
b. elementul de anti-determinare a actului criminal
c. explicatia factorului criminal
ANS: A
20. Conceptul de criminogenez din cadrul funciei explicative se refer la:
a. geneza crimei
b. cauza explicativa a crminalului
c.cauzele si conditiile criminalitatii
ANS: A
21. Conceptul de indice criminogen din cadrul funciei explicative poate fi:
a. acel "simtom" ce nu poate permite un diagnostic criminogen privind un individ.
b. acel "simtom" ce poate permite un diagnostic criminogen privind un criminal
c. acel "simtom" ce poate permite un diagnostic criminogen privind un individ.
ANS : C
22. Funcia predictiv este destinat:
a. este destinatia anticiparii starii evolutive si dinamicii fenomenului fractional
b. este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional
c. nu este destinata anticiparii starii, evolutiei si dinamicii fenomenului infractional
ANS: B
23. Funcia profilactic are ca destinaie:
a. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea medicatiei adecvate in cadrul cunoasterii
fenomenului infractional.
b. remediul actiunii antisociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul
cunoasterii fenomenului infractional.
4
c. remediul actiunii sociale care se reflecte in aplicarea politicii penale adecvate in cadrul
necunoasterii fenomenului infractional.
ANS: B
24. Ce trsturi distincte are metoda principal de investigare n criminologie?
a. rationamentul inductiv cu specificitatea sa.
b. inducerea in rationamentul crimei
c. specificul metodei crimei
ANS: A
25. Caracteristica metodei sociologice este:
a. observatia spontana
b. observatia organizata
c. ambele
ANS: A
26. Ca mijloace, instrumente si tehnici de investigare, observaia ca metod stiinific se foloseste de:
a. chestionar si interviu.
b. filajul si ascultarea telefoanelor
c. inregistrarea video
ANS: A
27. Ce are n vedere metoda psihologic de investigare?
a. individul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic
(sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc)
b. criminalul care nu a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic
(sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc)
c. criminalul care a fost determinat de o seama de motive ori interese de ordin psihologic
(sentimente,ura,razbunare,dusmanie,dorinta de imbogatire,etc)
ANS: C
28. Chestionarele si interviurile folosite prin metoda psihologic se refer n principal la:
a. aspectele parapsihologice ale procesului de criminogeneza
b. aspectele psihologice ale procesului de criminalitate
c. aspectele psihologice ale procesului de criminogeneza
ANS: C
29. Cu ce tipuri a nceput studiul metoda tipologic?
5
b. Thomas Morus
c. Cesare Beccaria, la 1764
ANS: C
36. Ce a incriminat Matei Basarab n lucrarea sa ndreptarea legii?
a. mituirea,furtul si crima .
b.proxenetismul si prostitutia
c. legea comerciala
ANS: A
37. Cine a fost unanim recunoscut ca fiind fondatorul criminologiei romnesti?
a. Ioan Tanoviceanu
b. Matei Basarab
c. Ioan Tanoviceanu
ANS: A
38. Ce autor romn a afirmat n scrierile sale c ambiia nemsurat naste pcatul crimei?
a. Ioan Tanoviceanu
b. Matei Basarab
c. Miron Costin
ANS: C
39. n ce lucrare Petre Pandrea a analizat criminalitatea prin prisma ideologiei marxiste?
a. dialectica criminala
b. criminalitatea in socialism
c. socialismul criminal
ANS: A
40. Ce reprezentant al scolii geografice a afirmat ntr-una din lucrrile sale c nu srcia genereaz
criminalitatea ci discrepana dintre posibilitile materiale si aspiraiile oamenilor?
a. Lambert Adolphe Quetelet
b. Al. Lacassagne
c. . Gabriel Tarde
ANS: A
41. n ce contest Al. Lacassagne, reprezentantul scolii Lyoneze a rezumat aforismul societile au
criminali pe care i merit?
a. au pus accent pe factorii sociabili in stabilirea metodologiei criminale
7
52. Ce a luat n considerare E. Ferri cnd a clasificat criminalii n criminali nebuni, nscui, obisnuii,
de ocazie, din pasiune?
a. Teoria anormalitii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul factorul psihic )
b. Teoria normalitii bio-psiho-sociale (luand in considerare factorul factorul psihic )
c. Teoria anormalitii bio-psiho-sociale (neluand in considerare factorul factorul psihic )
ANS: A
53. Ce curent a susinut teoria conform creia cele patru tipuri de indivizi (picnicomorf, leptomorf,
atletomorf, displastic) au nclinare mai puternic spre comiterea unor infraciuni cu un anumit
specific?
a. curentul bio-tipologic
b. curentul morphologic
c. curentul biologic
ANS: A
54. Ce nclinaii au criminalii de tip leptomorf (astenic) ntlnii n clasificarea curentului bioecologic?
a. au inclinatii spre criminalitatea matrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi
inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi
inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
c. au inclinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt
indivizi inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
ANS: C
55. Cum este reprezentat tipul picnicomorf descris n curentul bio-tipologic?
a. este reprezentat de indivizi corpolenti, scunzi, cu extremitati scurte, fata rotunda, calvitie,
inteligenti si expansivi cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii)
b. au declinatii spre criminalitatea patrimoniala - furturi, abuz de incredere, delapidari ( sunt indivizi
inalti, slabi, chip prelungit, interiorizati)
c. este reprezentat de indivizi slabi, inalti, cu extremitati lungi, fata rotunda, calvitie, inteligenti si
expansivi cu inclinatii spre criminalitatea vicleana (fraude, escrocherii)
ANS: A
56. Curentul inadaptrii bio-psihice a fost reprezentat de:
a. criminologul suedez Olof Kinberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei.
b. criminologul suedez Deso Kisinberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei.
c. criminologul suedez Afon Kindiberg n lucrarea Probleme fundamentale ale criminologiei.
10
ANS: A
57. Care au fost cele dou elemente principale avute n vederea analizei biopsihice?
a. atomul constitutional si functia virala
b. Nucleul constitutional si Funcia moral
c. miezul constitutiei si logaritmul moral
d.
ANS: B
58. Referitor la funcia moral O. Kinberg considera c este compus din:
a. elemente emotionale si elemente cogenitive
b. elemente emoionale i elemente cognitive.
c. elemente semiemoionale i elemente cognitive
ANS: B
59. Ce curent a reprezentat criminologul italian Benigno di Tullio?
a. Teoria sau curentul constituiei criminale
b. Teoria sau curentul constituiei criminologice
c. Teoria sau curentul constituiei criminogene
ANS : A
60. Care a fost cea mai importanta lucrare a criminologului Benigno di Tullio?
a. Tratat de antropologie criminal a fost publicat prima oar in 1945.
b. . Tratat de criminologie antropologica a fost publicat prima oar in 1945.
c. . Tratat de antropologie crimogena a fost publicat prima oar in 1945.
ANS : A
61. Studiul microscopic a nucleului celulei umane a permis descoperirea cromozomilor care
condiioneaz sexul genetic al:
a. barbatului ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii
b. femeii ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii
c. omului ( cromozomii contin genele care constituie suportul material al ereditatii
ANS: C
62. Cariotipul uman presupune prezena a:
a. 46 de cromozomi dispusi in 23 de perechi, din care 22 reprezinta soma (partea
nereproductiv), iar o pereche reprezint germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuit
din cromozomi sexuali
b. . 48 de cromozomi dispusi in 24 de perechi, din care 23 reprezinta soma (partea nereproductiv),
iar o pereche reprezint germenul (partea ce asigura reproducerea) alcatuit din cromozomi sexuali
11
b. existenta suplimentar a unui cromozom de tipul ,,xx (anomalie denumit sindromul Klinefelter)
c. existenta suplimentar a unui cromozom de tipul ,,x (anomalie denumit sindromul
Klinefelter)
ANS: C
69. Subiecii care prezint cariotipul cu formula 47xxy comit (au tendin spre criminalitate de tip):
a. infractional (talharii, violuri)
b. infractional (mita, santaj)
c. de tip sexual constand in homosexualitate, pedofilie, exhibitionism, furturi.
ANS: C
70. Criminalitatea de tip sexual are subieci cu modificri cum ar fi:
a. caracter pasiv, timiditatea,
b. ambele
c. depresia, deseori tulburari mentale
ANS: B
71. Existena suplimentar a unui cromozom de tipul x este denumit:
a. anomalie denumit sindromul Klinefelter
b. anomalie denumit sindromul Klaussfelter
c. anomalie denumit sindromul Kligelter
ANS: A
72. Anomalia cromozomului n plus de tip y face ca subiecii din aceast categorie n plan
morfologic s prezinte aparen:
a. masculine, frecvent inalti peste 1,80 m, cu anomalii in configuratia urechilor, calvitie,
miopie, etc.
b. masculine, frecvent inalti peste 1,90 m, cu anomalii in configuratia buzelor, calvitie, miopie, etc.
c. masculine, frecvent inalti peste 2,00 m, cu anomalii in configuratia urechilor, roscati, miopie, etc.
ANS: A
73. Surplusul de cromozomi yeste denumit :
a. cromozomul sexului
b. cromozomul inteligentei
c.Cromozomul crimei.
13
ANS: C
74. Procentul de femei infractoare cu cariotipul 46x0 este:
a. nesemnificativ
b. mare
c. imens
ANS: A
75. Anomaliile abordate de teoria genetic pot exista si la:
a. indivizi perfect anormali prin inteligenta si comportament
b. indivizi perfect normali prin inteligenta si comportament.
c. indivizi perfect normali prin sanatate si comportament
ANS: B
76. Cui aparine teoria asociaiilor difereniate:
a. criminologului american Edward Northerland
b. criminologului american Edwin Sutherland
c. criminologului britanic Edwin Sutherland
ANS : B
77. Ce teorie criminologic a concluzionat c indivizii devin criminali sau nu n raport de grupurile la
care ei ader sau se asociaz?
a. Teoria asociatiilor diferentiate
b. teorema asociatiilor diferentiale
c. teoria asocitiilor diferite
ANS: A
78. Cui apartine teoria conflictelor de culturi?
a. criminologului american Edwin Sutherland
b. criminologului american Robert K. Merton
c. criminologului american Thorsten Sellin
ANS: C
79. Cum s-a numit principala lucrare scris de Thorsten Sellin?
a. Conflictul cultural i crima - publicat prima oara in 1938
b. Conflictul crimei i cultura - publicat prima oara in 1938
c. Atractia dintre cultura i crima - publicat prima oara in 1938
ANS: A
14
c. ambele
ANS: C
86. Cel mai de seam reprezentant si creator al psihanalizei a fost:
a. Sigmund Freud (1856-1939) medic vienez
b. Sigmund Freud (1856-1939) medic vienez
c. Sigmund Freud (1856-1939) medic vienez
ANS: A
87. Conform teoriei freudiene forele pulsionale fundamentale ale individului sunt:
a. erosul instinct al vietii si dragostei
b. ambele
c. thanatos instinct distructiv al urii si morii
ANS: B
88. Ce concept freudian explic faptul c un infractor si semneaz crima?
a. ,,complexul de inferioritate (al IV-lea)
b. ,,complexul de superioritate (al IV-lea)
c. ,,complexul de vinovatie (al IV-lea)
ANS: C
89. Conform teoriei criminalului nevrotic acesta acioneaz n funcie de:
a. mobiluri inconstiente in care ,,eul este invins de ,,sine care scapa si de supraeul
b. mobiluri inconstiente in care ,,eul este invins de ,,supraeul care scapa si de sine
c. mobiluri inconstiente in care ,,supraeul este invins de ,,sine care scapa si de eul
ANS: A
90. Criminalitatea imaginar, care transpune n vise, fantezii sau acte ratate a fost abordat n:
a. lucrarea ,, Criminalul si judecatorii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub
b. lucrarea ,, Criminalul si avocatii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub
c. lucrarea ,, Criminalul si calaii sai scrisa de Fr.Alexander si H.Staub
ANS: A
91. Cui aparine teoria instinctelor?
a. criminologului belgian Jean Pinatel
b. criminologului belgian J. Lange
c. criminologului belgian Etienne de Greeff
16
ANS: C
92. Pe ce se fundamenteaz teoria instinctelor?
a. pe instinctologia psihomorala a delicventului
b. pe etiologia psihormonala a delicventului
c. pe etiologia psihomorala a delicventului
ANS: C
93. Potrivit teoriei instinctelor structura afectiv a individului este determinat de dou grupuri
fundamentale de instincte:
a. instincte de conservare si instincte de iubire
b. instinctele de aprare i instinctele de simpatie
c. instincte de atac si instincte de ura
ANS: B
94. Dup prerea lui E. De Greeff trstura psihic fundamental care permite trecerea individului la
actul criminal este:
a. indiferenta afectiva a individului
b. indiferenta efectiva a individului
c. diferenta afectiva a individului
ANS: A
95. Cui aparine teoria personalitii criminale?
a. criminologului francez E. De Greeff
b. criminologului francez Jean Pinatel
c. criminologului francez J. Lange
ANS : B
96. Ce reprezint egocentrismul n concepia lui Jean Pinatel?
a. tendina individului de a raporta totul la sine insusi
b. tendina individului de a raporta totul la altii
c. tendina individului de a nu raporta totul la sine insusi
ANS: A
97. Indiferena afectiv conform teoriei personalitii criminale reprezint:
a. acea trasatura psihica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai
b. acea trasatura psihica afectiva prin care individul domina pe de semenii sai
c. acea trasatura psihiatrica afectiva prin care individul este dominat de semenii sai
17
ANS: A
98. Ce scoal a concluzionat c datorit unor stigmate exterioare, este posibil s fi recunoscut un
ucigas, ho, escroc etc.?
a. scoala lombarda
b. scoala lombrodiana
c. Scoala lombroziana
ANS: C
99. Sunt considerai factori individuali de criminalitate de natur ereditar:
a. ambele( b+c)
b. factori de natura biopsihologica
c. factori biologici criminogeni
ANS: A
100. Conform studiului criminologului J. Lange, vinovai de comiterea actului criminal sunt:
a. factorii ereditatii
b. factorii psihici
c. factorii morali
ANS: A
101. Ce indivizi vizeaz factorii individuali de criminalitate de natur psihiatric?
a. psihopatii juvenili
b. psihopatii criminologi
c. ,,psihopatii delicventi care imbraca urmatoarele forme: - tulburari mintale de durata
- maladiile mintale evolutive
ANS: C
102. Criminologii opiniaz c delicvena juvenil cuprinde:
a. minorii, adolescentii
b. tinerii inclusiv tinerii adulti
c. ambele(a+b)
ANS: C
103. n toata lumea s-a constatat c:
a. raportul este in favoarea criminalitatii masculine in sensul ca femeia este mai putin criminala decat
barbatul
18
b. raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca barbatul este mai putin criminal decat
femeia
c.raportul este in favoarea criminalitatii feminine in sensul ca femeia este mai putin criminala
decat barbatul
ANS: C
104. Dopajul este specific pentru stimularea:
a. sportivilor de mare perfomanta
b. narcomanilor
c. aurolacilor
ANS: A
105. Factorii specifici mediului ineluctabil definesc:
a. familia de origine a unui criminal
b. familia de origine a unui mafiot
c. familia de origine a unui individ
ANS: C
106. Mediul ocazional tipic este reprezentat de:
a. familie
b. scoala
c. parinti
ANS: B
107. Criminalitatea neorganizat este cunoscut si sub denumirea de: (sau partial organizata)
a. ,,criminalitatea conventionala
b. ,,criminalitatea nonconventionala
c. ,,criminalitatea neconventionala
ANS: A
19