Al Doilea Razboi Mondial

PRIMA COTITUTA DIPLOMATICA

Pactul germano sovietic
23 august 1939
Decizia agresiunii impotriva Poloniei
In primavara anului 1939, Hitler se afla in cea mai buna forma. Castigator al
negocierilor de la Mnchen, vindecat de colita si tonifiat in urma tratamentului pe
baza de stricnina al doctorului Morell, iubit de o tanara de 27 de ani, Hitler este un
om pe deplin multumit . In plus, Reich-ul are cu 10 milioane de locuitori mai mult
fata de 1938.
In 31 martie 1939, el afla ca statele occidentale sunt decise sa-i infraneze ofensiva.
N. Chamberlain anunta in Camera Comunelor ca Marea Britanie si Franta vor
sprijini Polonia daca va fi atacata : aceasta garantie este, in realitate, un raspuns la
intrarea armatelor germane in Praga si dezmembrarea Cehoslovaciei, la 15 martie.
Fhrer-ul considera aceasta declaratie un afront; el isi da seama ca polonezii se vor
simti incurajati in rezistenta lor impotriva Germaniei.
Strict confidential :
Atitudinea actuala a Poloniei reclama : elaborarea unor planuri militare pentru a
indeparta in mod definitiv, daca va fi necesar, orice amenintare venind din acea
directie.
Conditii si obiective politice
Obiectivul ar fi distrugerea fortei militare poloneze si crearea in Est a unei situatii
care sa raspunda exigentelor apararii nationale. Cel mai tarziu, in momentul
declararii ostilitatilor, statul liber al Danzigului (Gdansk) va fi proclamat parte
integranta a teritoriului Reich-ului.
Conducatorii politici considera ca sarcina lor in acest caz este de a izola, daca este
posibil, Polonia, adica de a limita razboiul strict la Polonia. Crizele interne din
Franta. Care se inmultesc, si prudenta pe care acestea o insufla englezilor, vor
putea sa favorizeze aceasta situatie intr-un viitor destul de apropiat.
Interventia Rusiei, pare a nu fi de vreo utilitate Poloniei atitudinea Italiei este
determinata de axa Roma Berlin.
Concluzii militare :
Marile obiective ale constituirii fortelor armate germane vor continua sa fie
determinate de antagonismul fata de democratiile occidentale. Planul Alb nu
constitue decat o operatiune complementara acestor preperative.
1

Izolarea Poloniei va fi mentinuta cu atat mai usor, chair dupa inceperea ostilitatilor,
cu cat vom reusi sa declansam razboiul fara lovituri bruste si grave si sa obtinem
succese rapide.
Sarcini ale fortelor armate :
Sarcina Wehrmacht-ului este de a distruge fortele armate poloneze. In acest scop,
este important sa se aiba in vedere un atac prin surprindere si sa fie pregatit.
Cu privire la Danzig :
Ocuparea prin surprindere a Danzigului poate fi efectuata, in afara operatiunilor
incluse in Planul Alb, prin exploatarea unei situatii politice favorabile Ocupatia
militara se va efectua pornindu-se din Prusia Orientala. Marina va sustine actiunea
armatei intervenind pe mare.
Pregatirile vor trebui sa se desfasoare astfel incat operatiunea sa poata fi declansata
la orice data, incepand cu 1 septembrie 1939.
OKW-ul (Inaltul Comandament al Fortelor Armate) are insarcinarea sa stabileasca
un orar precis pentru operatiunea Planul Alb si va trebui sa ia toate masurile in
vederea asigurarii sincronizarii celor trei componente ale Wehrmach-ului.
Planurile componentelor Wehrmach-ului (fortele terestre, aeriene si maritime) si
detaliile orarului vor trebui sa fie prezentate Comandamentului Fortelor Armate
inainte de 1 mai 1939.
Trebuie sa remarcam ca nu se pune deloc problema unei hotarari definitive de
agresiune, ci aceea a unei prevederi si a alegerii unei date-limita pentru
desavarsirea pregatirilor militare.
Primul ministru britanic, N. Chamberlain, isi continua deci actiunea de franare. La
6 aprilie, el semneaza cu colonelul Beck, ministru al afacerilor externe al Poloniei,
un pact de asistenta mutuala. La 7 aprilie, Mussolini ia initiativa de a anexa
Albania. La 13 aprilie, Parisul si Londra raspund, extinzand garantia lor asupra
Greciei si Romaniei.
La 20 aprilie Hitler isi serbeaza ziua de nastere. Implineste 50 de ani. Intreaga
Germanie este in sarbatoare :
- Trebuie sa multumim Providentei, striga in gura mare episcopii germani, de a se
fi aratat din nou binevoitoare fata de poporul nostru si de a fi incredintat destinul
sau unui om de stat care a reusit sa reuneasca in mainile sale puteri fara precedent.

La Berlin, Grigore Gafencu, ministrul afacerilor externe al Romaniei, asista la

defilarea care s-a desfasurat in fata noii Cancelarii :
- Timp de sase ore, trupele motorizate ale Reich-ului au defilat intr-o suita
neintrerupta de care de asalt, mortiere, obuziere, tunuri uriase spectacol grandios,
2

debutand vioi in sunetele vesele ale fanfarelor, sub un cer albastru de primavara
[] Un cosmar de sase ore, preludiu ingrozitor al dramei de sase ani care avea sa
urmeze.
- Hitler, in picioare, imobil, privea fara sa clipeasca imensa armata in mers. Era ca
si cum ii transmisese toata puterea, pentru a castiga prin ea argument suprem si
de necombatut intelegerea lumii intregi.
Fhrer-ul are o idee fixa : varsta. Pentru a realiza marile proiecte pe care le-a trasat
in Mein Kampf, trebuie sa fie in plenitudinea fortelor sale.
E mai bine sa duci un razboi la 50 de ani decat la 60 ii va spune el, cateva
saptamani mai tarziu, lui Carl Burckhardt.
In ultimile zile ale lunii aprilie, Hitler grabeste incheierea aliantei germanoitaliene, Pactul de Otel, care se va semna la 22 mai, la Berlin. Pentru al sprijini
pe Ciano, care este ingrijorat, Ribbentrop ii declara ca este in intentiile si in
interesul Germaniei sa-si asigure o lunga perioada de pace de cel putin trei ani.
La 22 mai, ministrul italian noteaza ca la gasit pe Fhrer sanatos, foarte linistit, mai
putin agresiv, dar putin imbatranit. Doarme putin, din ce in ce mai putin.
Intr-adevar, in acele zile, Hitler pregateste sedinta cu comandantii sai militari,
sedinta care are loc in ziua de 23 mai, la orele pranzului. Sunt prezenti 14 generali,
printre care Goring si Milch, Raeder si Schmiewind, Keitel, Brauchitsch si Halder.
Locotenentul-colonel Schmundt redacteaza procesul verbal.
Fhrer-ul declara ca Anglia este centrul conspiratiei anti-germane :
- Trebuie sa ne pregatim pentru lupta impotriva Angliei, care va fi o lupta pe viata
si pe moarte. Scopul nostru final va fi acela de a o ingenunchea.
- Danzig nu este catusi de putin motivul neintelegerii. Problemele care se pun sunt
expansiunea spatiului nostru vital spre Est, cucerirea unei baze alimentare si
solutionarea problemei regiunii baltice.
- Problema poloneza nu poate fi separata de un conflict cu Occidentul.
- Rezistenta interna a Poloniei la bolsevism este indoielnica. De aceea Polonia nu
constitue o adevarata piedica pentru Rusia.
- Polonia nu va rezista unei presiuni a Rusiei. Ea vede pericolul unei victorii
germane in Occident si va incerca sa ne zmulga fructele acestei victorii.
- Iata de ce nu mai incape discutia ca Polonia nu trebuie crutata si iata de ce se
impune urmatoarea decizie : atacarea Poloniei cu prima ocazie.
- Sa nu va astepatati la o reeditare pur si simplu a problemei cehe. De aceasta data,
domnilor, va fi razboi
- Ideea ca am putea sa ne atingem scopurile cu usurinta este periculoasa. O
asemenea posibilitate nu exista. Ne-am taia craca de sub picioare; si nu se pune
problema justitiei sau injustitiei, ci a vietii sau mortii unui popor de 80 milioane
oameni.
3

- Anglia nu va cruta sangele francez si nu va ezita sa arunce armata franceza

impotriva Westwall-ului. Este esential pentru ea ca razboiul sa se poarte cat mai
aproape de bazinul Ruhrului. Durata rezistentei noastre depinde de masura in care
vom putea pastra acest bazin industrial. Belgia si Olanda vor fi ocupate, iar
declaratiile de neutralitate vor fi ignorate.
El mai face doua abservatii importante:
- Sarcina noastra este de a izola Polonia. Este o chestiune de abilitate diplomatica.
Nu este imposibil ca Rusia sa fie pusa in situatia sa n-o intereseze distrugerea
statului polonez.
- Secretul este conditia hotaratoare a succesului. Italia si Japonia nu vor fi
informate despre obiectivele noastre.
Putem considera ca in acest moment Fhrer-ul a luat hotararea de a savarsi
agresiunea impotriva Poloniei. Decizia a luat-o singur, netinand seama de sfaturile
consilierilor si aliatilor sai. Cele doua probleme importante care mai trebuiau
rezolvate in acest moment sunt : alegerea celui mai propice moment al agresiunii si
fixarea datei definitive.
Pactul germano - sovietic
La Londra situatia politica este apreciata in acelasi fel. Diplomatii englezi
acreditati in Polonia preciazau ca armata poloneza, insuficient echipata cu
achipament modern, nu va fi capabila sa se apere impotriva armatei germane daca
nu va putea conta pe prietenia cu Rusia.
Dar N. Chamberlain, prea increzator in Uniunea Sovietica, nu vrea sa ia la
Moscova masurile necesare pentru asigurarea unei protectii reale, eficace, a
Poloniei.
Prin intermediul prietenului sau Robert Hudson, el incepe o negociere secreta cu
un colaborator de-al lui Goring, in vederea stabilirii unui compromis anglo-german
care sa puna capat politicii garantiilor. El este gata sa ofere Reich-ului unele
colonii apartinand Belgiei si Portugaliei pentru a-l abate pe Hitler de la proiectele
sale de razboi impotriva Occidentului. Presa dezvaluie intriga, care ia sfarsit
incepand cu data de 26 iulie.
La 25 mai, doua zile dupa expunerea programului de razboi, Robbentrop primeste
ordinul sa pregateasca reluarea relatiilor germano-sovietice. Si, in timp se
tensiunea creste, convorbirile dintre Moscova si Berlin incep la 3 august.
Pe cont propriu, avand insa acordul lui Hitler, Goring incearca sa evite interventia
Marii Britanii in razboi. La 27 august, prietenul sau, industriasul suedez Dahlerus,
il ajuta sa intre in contact cu industriasii englezi si sa caute o cale de negociere. Dar
evenimentele se precipita. Ciano, din nou ingrijorat, il intreaba pe Ribbentrop, la
Salzburg, in ziua de 12 august :
4

- De fapt ce vreti ? Danzigul sau coridorul ?

Ribbentrop raspunde :
Mai mult decat atat, noi vrem razboi !
Cu cateva zile mai inainte, o misiune franco-engleza sosea la Moscova pentru a
negocia un pact de asistenta cu Polonia. Dar aceasta misiune nu avea nici o putere.
In ciuda dorintei francezilor, englezii nu vor sa discute in mod deschis, iar
sovieticii, convisi ca Hitler este hotarat sa declanseze razboiul, intentioneaza sa
grabeasca demersurile care trebuiau sa duca la realizarea unicei lor preocupari, si
anume aceea de a ramane in afara unui conflict pentru care erau insuficient
pregatiti.
Atitudinea reticenta a occidentalilor il determina pe Stalin sa trateze cu Hitler la 19
august.
La 22 august, Fhrer-ul convoaca in graba din nou pe sefii sai militari si-i
informeaza in legatura cu schimbarea aliantelor. El le-a axplicat apoi ca Stalin si-a
dat acordul pentru o noua impartire a Poloniei.
In preambulul acestor declaratii, Hitler precizeaza :
- Totul se bazeaza in mod esential pe mine si pe existenta mea, pe talentul meu
politic. In plus, dat fiind faptul ca nimeni, fara indoiala, nu se va bucura vreodata in
istorie ca mine de increderea intregului popor german, nu va exista probabil un om
care sa dispuna de o mai mare autoritate ca mine. Existenta mea reprezinta deci un
factor inestimabil. As putea fi insa eliminat in orice moment de o mana criminala,
fie de un nebun.
A doua zi, el transmite ordinele si generalului Halder noteaza in Jurnalul sau :
Ziua Z e fixata definitiv pentru 26
Aceasta data va fi, de fapt, amanata cu mai multe zile, deoarece Fhrer-ul inca
spera sa obtina ramanerea Angliei in afara conflictului. Ziua de 26 august este
consacrata unor demersuri care aveau sa esueze in zorii zilei de 27. Halder nota in
caietul sau :
Atacul va incepe la 1 septembrie.
Este evident ca decizia de agresiune a ramas tot timpul numai in mainile lui Hitler.
Initiativele lui Ribbentrop si Goring, contradictorii in aparenta, au fost lansate cu
acordul sau. Decizia nu viza Polonia decat in mod secundar : ea privea in mod
direct tarile occidentale. Hitler vroia, intr-adevar, sa obtina de la acestea, prin
intelegere sau prin forta, acordul pentru o noua impartire a lumii.
Cotitura diplomatica a Pactului de la 23 august i-a permis sa aleaga cel mai bun
moment. Toate eforturile celorlalte tari, indrepatate spre mentinerea pacii, s-au
lovit de zidul vointei sale de neclintit.
Campania impotriva Poloniei

Trupele germane, a caror comanda era incredintata generalului van Brauchitsch

sunt impartite in doua grupe : Grupul de armate de Nord, sub comanda generalului
von Bock si Grupul armatei de Sud, sub conducerea generalului von Rundstedt.
Grupul von Bock cuprinde doua armate compuse din 10 divizii fiecare : Armata a
3-a von Kuchler, instalata in Prusia Occidentala, si Armata a 4-a von Kluge, de-a
lungul coridorului polonez.
Grupul von Rundstedt este format din trei armate, compuse din 10 sau 12 divizii
fiecare : Armata a 8-a, a lui von Blaskowits, Armata a 10-a, a lui von Reichenau, la
frontiera cu Silezia, si armata a 14-a, a lui von List, plasata pe vechea frontiera
cehoslovaca si pe linia Carpatilor.
In fata acestor armate, armata poloneza, comandata de maresalul Smigly-Rydz, nu
se sprijina pe nici o linie de fortificatii. Construirea unor astfel de linii fusese
proiectata de mai multe ori, insa atat dificultatea de a stabili o fortificatie care sa
protejeze intrega tara, cat si cheltuielile pe care le implica au determinat amanarea
repetata a executiei proiectului. In aceasta situatie, Inaltul Comandament Polonez a
stabilit un sistem de aparare cuprinzand o linie de acoperire de-a lungul frontierelor
ocupate inca de la mobilizarea celor 26 de divizii si o linie de rezistenta principala
pe cursul Vistulei, al Narewului si al Sanului : aceasta linie era ocupata de 13
divizii. Este evident ca, pe masura ce intarziau inaintarea armatei inamice, diviziile
de frontiera trebuiau sa se replieze spre linia de pe Vistula.
Dar metoda folosita de germani a dejucat planurile poloneze. Inca din primele zile,
linia de acoperire a fost strapunsa aproape pe toata intinderea sa. La nord,
generalul von Bock, unindu-si eforturile cu cele ale armatei lui Kuchler si von
Kluge, incercuieste rapid cele 6 divizii plasate in coridorul Danzigului, in timp ce
la sud, generalul von Rundstedt, parasind regiunea Poznanului, trimite spre Lodz si
spre linia de pe Vistula armatele lui von Blaskowitz si ale lui von Reichenau.
In doua zile, cele 11 divizii poloneze din regiunea Poznanului au avut aceeasi
soarta ca si cele de pe coridor. Pe restul frontului armatele poloneze se bat in
retragere. Situatia este grea, dar maresalul Smigly-Rydz, acest veteran al legiunilor
lui Pilsudski, mai trecuse prin asemenea momente dificile. Singura solutie posibila
ramane organizarea unei puternice linii de aparare de-a lungul frontului BugVistula-San ; maresalul isi retrage trupele pe aceasta linie. Pentru a permite
trupelor de frontiera sa se retraga, el ordona armatelor incercuite in Pomerania
(coridor) si din regiunea Poznanului sa contraatace. Insa datorita superioritatii
germane aceste contraatacuri sunt sortite esecului. Ele nu reusesc sa incetineasca
inaintarea germana decat cu cateva zile.
Noul front, de-a lungul Vistulei medii, para a fi puternic, insa atacurile germane
vor infrange rezistenta poloneza. Intr-adevar,in timp ce armatele lui von
Blaskowitz si ale lui Reichenau desfasoara in regiunea Kutno si pe Bzura lupte
grele de distrugere impotriva armatei poloneze din regiunea Poznanului, armatele
6

lui Kluge si von Kuchler, sustinute de Luftwaffe si de Panzerdivisionen (divizii de

avioane si tancuri) reusesc sa strapunga linia din partea inferioara a Vistulei, pe
toata lungimea ei. In plus, generalul von Kuchler, zdrobind rezistenta cavaleriei
poloneze, isi indreapta armata spre Bug, pentru a cadea in spatele apararii
Varsoviei. La sud, generalul von List forteaza cele doua brigazi poloneze din
Carpati sa bata in retragere si sa strapunga linia San. Linia de rezistenta principala,
franta pe cele doua aripi a trebuit sa fie abandonata.
Ajutorul aliat
In vest, pe frontul franco-german, Armata a 4-a franceza , comandata de un ofiter
excelent, adjunctul lui Maginot, generalul Requin, pornise la ofensiva pentru a veni
in ajutorul aliatilor polonezi. Armata franceza reuseste sa inainteze pe frontul Saar
spre Forbach, dar este oprita de fortificatiile liniei Westwall si de catre trupele
generalului Wilhelm von Leeb.
La drept vorbind, francezii nu au intrat in razboi din fidelitate fata de alianta cu
polonezii ei abandanonasera, de fapt, Cehoslovacia in anul precedent ci pentru
ca aliatii lor englezii ignorand de multa vreme pericolul german, s-au trezit subit la
realitate, in momentul in care nu erau catusi de putin pregatiti. Franta se angajeaza,
asadar, in aceasta actiune in conditiile dintre cele mai vitrege, deoarece Marea
Britanie nu era pregatita, Statele Unite si Uniunea Sovietica se declarasera neutre,
iar Italia este aliata Germaniei.
In realitate, ajutorul dat Poloniei se rezuma la o contributie financiara.
Intr-adevar, Aliatii nu vor sa atace Ruhrul trecand prin Belgia si, in felul acesta,
trebuie sa renunte la acordarea unui ajutor militar eficace polonezilor.
Interventia rusa
Evenimentele se precipita. Batalia de la Kutno ia sfarsit. Von Rundstedt strapunge
linia de pe Vistula , asediaza Varsovia incepand cu ziua de 17 septembrie, insa
maresalul Smigly-Rydz, renuntand la deschiderea unui nou front, ordona retragerea
generala a trupelor sale spre Lvov, unde spera sa mai reziste catva timp asalturilor
furibunde ale germanilor.
Tanchistii lui Guderian venind din nord se napustesc asupra orasului Brest-Litovsk,
in care intra in 14 septembrie, facand la putin timp dupa aceea jonctiunea cu
trupele blindate ale lui Kleist, venite din sud.
Rusii aleg acest moment pentru a patrunde in partea orientala a Poloniei. La 17
septembrie, la ora 4 dimineata, armatele maresalului Vorosilov trec frontiera pe
ambele parti ale mlastinilor de la Pripet.

Aproape complet infranti in partea de vest, polonezii nu mai sunt capabili sa

organizeze un nou front in est. Dupa cateva lupte la frontiera, la Molodeczno si
Tarnopol, trupele sovietice se indreapta spre Vilna, unde intra la 18 septembrie, si
spre Lvov. Cu o ora inaitea invaziei, ministrul rus al afacerilor externe, pretextand
necesitatea protejarii minoritatii ruse din Polonia, a prevenit pe ambasadorul
polonez asupra iminentei interventii sovietice.
Maresalul Smigly-Rydz mai incearca sa organizeze o ultima rezistenta in regiunea
Lvov. La 16 septembrie el a ordonat retragerea generala in aceasta regiune. Lodz,
Kutno, Varsovia, rezista eroic asediilor, tinand in loc astfel importante forte
inamice,. Armata maresalului Smigly-Rydz, incomplet motorizata, nu acopera
decat 40 km pe zi. Generalul von Kuchler deplaseaza doua divizii de tancuri de-a
lingul raului Bug. In etape de 60 km pe zi, acestea ajung la Lublin inaintea trupelor
poloneze (170 000 de oameni) pe care le incercuiesc.
La 17 septembrie, atacul blindatelor rusesti, pornit de la Tarnopol spre Lvov,
inabusa rezistenta orasului Lvov. Trupele poloneze se retrag spre frontierele cu
Ungaria si Romania.
Guvernul polonez si statul major al maresalului Smigly-Rydz se refugiaza in
Romania, in timp ce trupele ruse si germane efectueaza jonctiunea pe raul Bug. La
Varsovia, generalul Rommel, cel care a condus apararea orasului opune inca opt
zile o rezistenta de onoare. La 29 septembrie, el se preda fortelor militare germane
conduse de generalul von Rundstedt.
Cu o zi mai inainte, Ribbentrop s-a deplasat din nou la Moscova, unde a discutat cu
Stalin si unde, apoi a semnat cu Molotov un tratat de prietenie si delimitare prin
care Polonia este impartita in doua.
Campania impotriva Poloniei se termina intr-o luna. Acesta este Blitzkrieg-ul .
Al Doilea Rzboi Mondial n Asia
n 1828 1829, Chiang Kai-Shek, liderul Gomindang-ului, principalul partid
politic chinez, s-a impus n poziia de conductor al Chineicu acordul celorlalte
fore politico-militaredin ar. Singurul opozant a fost Partidul Comunist Chinez.
Pentru japonezi, acest lucru era un posibil dezastru.
China avea o populaie de peste 10 ori mai mare dect cea a Japoniei, ns
economia i sistemul politic slab dezvoltate ale acesteia au fcut ca Japonia s
devin puterea dominant n Asia de Est. Japonia s-a alturat puterilor occidentale
n stabilirea unor tratate care i ofereau anumite privilegii n China. Cu toate
acestea, Tchang Kai-Chek s-a angajat el nsui s modernizeze China i s pun
capt unor astfel de tratate. n 1930 acesta dobndea autoritatea necesar svririi
acestor transformri. n urmtorii 9 ani, tensiunea s-a intensificat ntre Japonia i
China, i a condus la conflicte.
8

Invadarea Chinei de ctre Japonia, n iulie 1937, n urma unei ciocniri ntre trupele
japoneze i chineze la Podul Marco Polo lng Peking, a dus la izbucnirea celui deal Doilea Rzboi Mondial n Asia. Prima ciocnire a avut loc n 7 iulie, iar n
urmtoarele 3 sptmni s-au succedat cteva conflicte armate. Pe 28 iulie 1937 a
izbucnit o lupt nsemnat pentru controlul asupra Peking-ului. Japonezii i-au
forat rapid pe chinezi s abandoneze Peking-ul, iar pe 7 august 1937 trupele
japoneze au ptruns n capitala tradiional a mprailor chinezi. Rzboiul s-a
extins repede spre sud. Dup nfrngerea chinezilor n jurul Peking-ului, Tchang
Kai-Chek a hotrt s-i nfrunte pe japonezi la Shangai. Cel mai mare ora i port
din china avea i cei mai muli rezideni din Europa Occidental i SUA. O mare
armat japonez a ajuns n nord-estul oraului Shangai pe 23 august. A urmat apoi
o lupt care a durat 3 luni, iar Shangai-ul a fost devastat. Aceast btlie a provocat
mari pierderi n rndurile celor mai bune trupe chineze. Japonezii i-au alungat pe
chinezi din vecintatea Shangai-ului, n noiembrie 1937. ntre timp, n nordul rii,
japonezii atacaser spre vest si sud din Peking, ntr-o ofensiv care a nceput de
asemenea pe 23 august. Principalul atac japonez a nceput la jumtatea luni
septembrie. Chinezii nu doreau n mod deosebit s lupte, cu excepia celor din
regiunile muntoase ale provinciei Shansi, unde gherilele comuniste s-au alturat
forelor lui Chiang Kai-Shek. Aici, japonezii au suferit pierderi foarte mari, dei iau forat pe chinezi s se retrag. Pn la sfritul anului 1937, armata japonez
ajunsese pn la Fluviul Galben.
Pe 13 decembrie 1937, japonezii au capturat Nanking-ul, fosta capital a Chinei.
Trupele japoneze care au capturat Nanking-ul au purtat vreme de 3 luni o campanie
sistematic de torturi, crime i jafuri. Sute de mii de chinezi au fost ucii.
Atrocitile svrite de japonezi au rmas n istorie sub numele de Masacrul de
la Nanking . Dup cderea Nanking-ului, japonezii au sperat c Germania va
negocia un tratat de pace ntre Japonia i China. Tchang Kai-Chek i-a anunat n
mod public intenia de a lupta pn la frit, fcnd astfel imposobil acceptarea
vreunor tratative. n primvara anului 1938, japonezii i-au reluat ofensivele n
China, urmrind capturarea oraului Hsuchou. Chinezii le-au provocat japonezilor
o grea nfrngere la Taierhchuang, ns generalii chinezi au refuzat continuarea
atacului, dnd trupelor japoneze posibilitatea regruprii. Japonezii i-au ntrit
armatele, reuind s captureze Hsuchou. Dup aceasta, n octombrie 1938, a urmat
cderea oraului Wuhan, noua capital temporar a Chinei, i a Canton-ului, un
ora important din sud.
n iarna anilor 1938-1939, japonezii au ajuns n impas. Rzboiul cu China i costa
5 milioane $ pe zi, iar armata puternic pe care o trimiseser n China putea deine
controlul doar asupra marilor orae din estul Chinei i a aunei poriuni de-a lungul
principalelor linii de cale ferat. Liderul comunist Mao Tse-Tung i-a declarat unui
american: China este asemenea unui ulcior de un galon, pe care Japonia ncearc
9

s-l umple cu jumtate de litru de lichid . Tchang Kai-Chek era contient de

ncurctura n care se aflau japonezii i dorea s intre ntr-un rzboi de uzur
(epuizarea dumanului prin atacuri repetate). Chinezii aveau nc o armat de 2
milioane de oameni. Japonezii au ajuns la concluzia c singura cale de ncetare a
rzboiului era s opreasc transportul de muniii ctre armata chinez. n timpul
rzboiului japonezii fuseser mult mai bine dotai cu echipament militar, fiind bine
aprovizionai cu tancuri i artilerie modern. n regiunile pe care le controlau
chinezii nu aveau o industrie care s poat produce arme necesare desfurrii unui
rzboi modern. Cele mai multe echipamente ale lor proveneau din Uniunea
Sovietic, SUA i Europa.
Cnd a izbucnit rzboiul n Europa, n septembrie 1939, conducerea politic a
Japoniei nu era sigur asupra cii pe care trebuiau s o urmeze pentru a scpa de
China care devenise pentru japonezi un marasm. Dou grupri politice din Tokio
luptau pentru direcionarea politicii externe a Japoniei. Una, puternic anticomunist i susinut de muli ofieri ai armatei, era de prere c Japonia trebuia
s atace Uniunea Sovietic, principalul furnizor de arme pentru China. Cealalt
grupare, anti-occidental i sprijinit de ofieri ai marinei, susinea c Japonia
trebuia s ocupe Malaezia i Indiile de Est Olandeze, teritorii bogate n plantaii de
cauciuc i petrol, pentru a asigura Japoniei materiile prime necesare unui rzboi de
lung durat cu China. n primvara i vara anului 1939, o mic armat japonez a
fost nvins de forele sovietice n Mongolia. n luna august a aceluiai an,
Germania, aliatul apropiat al Japoniei, a semnat un tratat de neagresiune cu
Uniunea Sovietic. Aceste dou incidente au discreditat armata japonez, avantajul
fiind acum de partea marinei. n septembrie, japonezii au semnat Tratatul Tripartit
cu Germania i Italia. Acest micare a stabilit puterile Axei.
Administraia SUA din timpul preedintelui Roosevelt urmrea cu nelinite
evenimentele din Asia de Est. Cnd Japonia s-a aliat cu Germania nazist i Italia
fascist, SUA a trecut de partea Chinei. Cnd Japonezii i-au stabilit baze puternice
n Indochina Francez, americanii au interzis exportul de combustibil aviatic i
deeuri de metale de calitate superioar spre Japonia. Lista exporturilor interzise sa mrit treptat din septembrie 1940 pn n ianuarie 1941. Cnd japonezii au
ncercat nlocuirea transporturilor americane prin abordarea olandezilor, presiunea
diplomatic american i-a obligat pe acetia s le refuze ajutorul. n iulie 1941,
Indochina a fost ocupat de japonezi. SUA a blocat finanele Japoniei i a impus un
embargo comercial total. Japonezii au ncercat negocierea ridicrii embargoului,
ns pentru aceasta SUA le-a cerut s evacueze China. Japonia era gata de rzboi.
n 7 decembrie 1941, Flota American din Pacific, ancorat n Pearl Harbor, Oahu,
a fost bombardat da japonezi. Colonia britanic Malaezia a fost atacat din
Thailanda, iar colonia american Filipine a fost de asemenea invadat. n 15
februarie 1942, trupele britanice din Malaezia s-au predat, urmat n 9 martie de
10

Indiile de Est i n 8 aprilie de Filipine. Japonezii deineau acum controlul asupra

Pacificului de est. Aceasta era o realizare militar fr precedent. Cu toate acestea,
ncercarea de a scpa dintr-o fundtur, i anume de China, Japonia a intrat cu bun
tiin n alta. SUA era o putere economic de 4 ori mai mare dect Japonia i chiar
dac aceasta a intrat n rzboi mpotriva Germaniei, i rmneau nc destule
resurse mpotriva Japoniei. Japonezii sperau, la fel cum fcuser n China, c o
campanie reuit va duce la negocierea unui tratat de pace. Cu toate acestea,
americanii, la fel ca i chinezii, nu doreau s intre n acest joc.
Japonezii i-au dat seama c forele americane se vor uni pentru a lovi din
Australia i Hawaii. Dou operaiuni erau necesare pentru neutralizarea celor dou
regiuni: una s captureze oraul Port Moresby din Noua Guinee, iar cealalt insula
Midway din Pacific. n 7/8 mai 1942 a avut loc prima lupt n Portul Moresby n
Marea Coralilor. Aceasta a fost i prima lupt aeronaval ntre forele americane i
cele japoneze. Pierderile nregistrate n rndul japonezilor i-a determinat pe acetia
s abandoneze operaiunea. n 4 iunie 1942, 4 avioane militare japoneze au fost
doborte n lupta de la Midway, iar fora aeronaval japonez a pierdut foarte muli
piloi. SUA a pierdut un singur avion militar. Dei la acea vreme nu era nc
evident, aceasta a fost btlia decisiv a rzboiului din Pacific. Din iulie 1942 pn
n februarie 1943, Noua Guinee i Insulele Solomon au fost scenele unor lupte
groaznice, la care s-au adugat alte btlii terestre, navale i aeriene, la fel de
crunte, pe insula Guadalcanal. Japonezii au suferit pierderi foarte mari, fiind
obligai s se retrag din Guadalcanal.
Din martie pn n noiembrie 1943, zona din jurul Noii Guinee, Insulelor Solomon
i Noii Britanii a fost centrul operaiunilor militare. Aliaii vroiau s nlture
ameninarea japonez asupra Australiei o dat pentru totdeauna. Pn la fritul
anului 1943 operaiunile navale i raidurile de bombardamente asupra bazeloz
japoneze din zon au ndeplinit acest obiectiv. n noiembrie 1943, campania
american desfurat ntre micile insule ale Pacificului a debutat cu debarcarea
forelor navale n Tarawa, n arhipelagul Gilbert. Insulele Marshall au fost atacate
n februarie 1944. Aceste lupte au fost foarte dure, japonezii fiind gata s lupte
pn la ultimul soldat. n timpul invaziei Saipan-ului, din iunie 1944, civilii
japonezi aflai pe insul au preferat s se sinucud, n loc s se predea dumanului.
n timp ce perimetrul defensivei japoneze era strpuns n sudul i centrul
Pacificului, acetia ncercau s i-l extind n alt parte. n ianuarie 1944, o
ofensiv major, prima dup 1938, a fost lansat n China. Campania a durat un an
ntreg, iar chinezii au fost alungai din Hunan i Kwangsi, n centrul i sudul rii.
Din Birmania, pe care japonezii o cuceriser n 1942, acetia au atacat India n
februarie 1944, ns au fost expulzai pn la fritul lunii aprilie a aceluiai an.
Marina japonez a ncercat s schimbe rezultatul btliei de la Midway n iunie
1944, cnd au luptat cu flota american n Marea Filipine. Piloii japonezi erau
11

lipsii de experien i au fost dobori rapid. Rzboiul era acum pierdut pentru
Japonia. Submarinele marinei SUA nimiciser marina comercial japonez.
Petrolul i cauciucul din Indiile de Est i din Malaezia nu au putut fi transportate
peste ocean spre uzinele din Japonia, iar bombardierele americane i loveau pe
japonezi din bazele aflete n Mariane. n octombrie 1944 americanii au invadat
Filipine, iar rmiele flotei japoneze au fost n frit spulberate n lupta de la
Golful Leyte. n februarie 1945, insula Iwo Jima a fost capturat de americani. n
aprilie 1945 a fost cucerit insula Okinawa. Japonezii au rezistat n mod fanatic, iar
civili erau pui s lupte narmai cu sulie. Misiunile de bombardare sinucigae,
cunoscute sub numele de kamikaze (vntul divin), erau desfurate mpotriva
armatei americane aflat la Okinawa. n ciuda acestor fapte, insula nu a putut fi
recuperat.
n 6 august 1945, SUA a lansat o bomb atomic asupra oraului Hiroshima,
urmat apoi, n 9 august, de alta la Nagasaki. Pe data de 8 august Armata Roie
Sovietic a declarat rzboi Japoniei i i-a atacat pe japonezi din Manchuria. n 15
august, mpratul japonez Hirohito se adresa poporului sau : ntorstura pe care a
luat-o rzboiul nu este neaprat n favoarea Japoniei . Apoi a anunat c Japonia
sa ve preda. Al doilea rzboi mondial luase sfrit.

Al Doilea rzboi mondial n Europa

Conflictul dintre aliaii europeni i aliana statelor fasciste s-a ntins pe tot globul,
atingnd fiecare continent. Luptele desfurate pe pmnt, pe mare i n aer, au
afectat att pe civili ct i pe forele armate .

Al doilea rzboi mondial a nceput n 3 septembrie 1939,cnd Aliaii Marea

Britanie i Frana au declarat rzboi Germaniei naziste condus de Adolf Hitler.
Au fcut acest lucru pentru Polonia, atacat de germani cu dou zile mai devreme,
dei nu au intenionat sau nu au fost capabili s ia msuri urgente. Polonia a fost
invadat rapid de Blizkrieg un atac fulgertor, bazat pe o ptrundere imediat a
atacurilor masive (Panzers) i lupte aeriene. Dup cum prevedea pactul nazistosovietic din august 1939, armata sovietic s-a ndreptat spre estul Poloniei,
diviznd teritoriul.
n iarna anilor 1939-40, Marea Britanie a fost o prezen militar n Frana, dar
strategia Aliaiilor a rmas defensiv. Aceasta era concentrat pe Linia Maginot. O
12

poriune de fortificaii ntinse de-a lungul ntregii frontiere franceze cu Germania.

ns germanii nu au atacat, iar principalele aciuni n timpul acestei perioade de
pseudo-rzboi s-au desfurat n est, unde Uniunea Sovietic a anexat cele trei
republici baltice (Lituania, Letonia i Estonia) i, dup un rzboi de scurt durat,
au ocupat o parte din Finlanda. Simulacrul de rzboi a luat sfrit n 9 aprilie 1940,
cnd Germania a ocupat Norvegia neutr i Danemarca, printr-un alt atac
surprinztor; o expediie britanic la Narvik, n nordul Norvegiei, a avut un
oarecare succes, dar n cele din urm a fost retras.
Flota militar
Dup o lun, forele germane s-au npustit asupra Olandei i Belgiei, ocolind Linia
Maginot, i din nou rzboiul fulger s-a dovedit irezistibil. Armatele Aliailor au
fost retrase, dar o a doua ofensiv german, chiar mai puternic, le-a blocat
retragerea prin pdurea Ardennes.
n cele din urm, peste jumtate de milion din trupele franceze i britanice au fost
prinse n capcan n apropierea portului Dunkergue. 34000 dintre acetia au fost
salvai de englezii curajoi de pe o flot de vapoare i brci mici, pornit din Marea
Britanie pentru a-i ajuta.
Miracolul de la Dunkerque a ridicat moralul britanicilor, dar n-a fcut nimic
pentru a opri prbuirea francezilor. Un nou guvern francez, condus de marealul
Petain, a recunoscut nfrngerea, cernd un armistiiu care a fost semnat la 22 iulie
1940. Ocupaia german a persistat n nordul Franei, n timp ce restul rii era
guvernat de la Vichy, de ctre Petain, n calitate de conductor al unui nou stil de
regim fascist. Dei aparent de factur neutr, zona Vichy a colaborat ndeaproape
cu Germania nazist; muli francezi au refuzat s accepte nfrngerea, iar un
guvern francez liber a fost nfiinat n exil, la Londra, de ctre generalul
Charles de Gaulle.
Acum, Germania avea un aliat i n Italia fascist, care invadase Frana deja
slbit, manifestdu-i preteniile asupra unor teritorii nainte de ncetarea
rzboiului n Europa. Planul dictatorului italian Benito Mussolini avea s eueze,
de vreme ce Italia nu era una dinre cele mai mari puteri. Italia a fost umilit prin
nfrngeri repetate,iar germanilor, aliaa cu Italia nu le-a fost de prea mare ajutor.
Cu toate acestea, n 1940, Axa germano-italian controla o mare parte a Europei
continentale, sfidat doar de Imperiul Britanic.n Marea Britanie, primul ministru
Neville Chamberlain a fost n mai 1940, a crui energie i discursuri nflcrate
difuzate pe posturile de radio au contribuit la ncurajarea naiunii. Dei rzboi
total era un slogan german, de fapt Marea Britanie i-a mobilizat toate sursele
disponibile pentru rzboi.

13

Totui, nimeni nu i-a imaginat cu adevrat c Marea Britanie ar putea supravieui

n cazul unei invazii germane de mari proporii. Deoarece sigurana britanic
depindea de forele navale i aeriene, n iulie 1940 Germania a lansat un atac
hotrt pentru ctigarea supremaiei n aer. Lupta britanicilor a fost unul dintre
cele mai eroice evenimente din timpul rzboiului,condus de RAF (Forele Aeriene
Regale) mpotriva numrului superior de Luftwaffe. Pierderile Germaniei au fost
substaniale, dar RAF s-au aflat pe punctul de a fi distruse n septembrie 1940,
cnd Luftwaffe i-au schimbat tactica, concentrndu-se asupra bombardrilor pe
timp de noapte. Dei fulgerul a provocat daune importante n Londra i n alte
orae, ameninarea invaziei trecuse.
Campania nord-african
ntre timp, rzboiul se rspndise n zona mediteranean i dincolo de acesta, Italia
invadnd Grecia i luptnd mpotriva englezilor n nordul i estul Africii.
nfrngerile italienilor i-au determinat pe germani s-i sprijine, izgonind o for
expediionar britanic,iar generalul Erwin Rommel a fost trimis n Africa de Nord,
pentru a spulbera rezistena italienilor. Rommel, un comandant strlucit, a obinut
multe victorii spectaculoase cu ajutorul unui Afrika Korps, format doar din dou
detaamente Panzer.
n estul Europei, Hitler i-a recrutat noi aliai, cucerind Iugoslavia i, n 22 iunie
1941, a trimis trei milioane i jumtate de soldai din trupele Axei, pentru a ataca
Uniunea Sovietic (URSS). Pactul nazisto-sovietic, din 1940, nu a fost dect un act
strategic, deoarece Hitler considera URSS-ul drept cel mai mare duman al
Germaniei, respingndu-l pentru c era centrul comunismului i dispreuindu-l
pentru c era un popor de slavi, considerat inferior. Atacul l-a luat prin
surprinderepe dictatorul sovietic Iosif Stalin: acesta fusese convins c Hitler nu ar
risca atta timp ct marea Britanie nu era cucerit. Acesta a fost cu siguran prima
greeal incontestabil a lui Hitler, n ciuda marilor victorii ale sale, cnd armatele
sovietice au fost n ntregime distruse i naintarea s-a fcut cu vitez
amenintoare.
Campania tebuia s se ncheie ntr-un singur anotimp, dar Hitler nu luase n
considerare distanele lungi care trebuiau parcurse, resursele aparent inepuizabile
ale sovieticilor i efectul politicii extremiste a lui Stalin, care a ordonat distrugerea
tuturor bunurilor din calea invadatorilor. Pn n decembrie 1941, forele
germanilor au ajuns la Moscova i Leningrad, dar nu au reuit s le ocupe nainte
de sfritul iernii. n locul unei campanii de scurt durat, Axa s-a implicat ntr-o
lupt sngeroas, care avea s curme milioane de viei, n timp ce ncercau s
doboare un imperiu mult prea mare.

14

Pretutindeni, germanii, n special forele SS (securitatea), au dat dovad de o

cruzime de nedescris, ncurajat i justificat de teoriile rasiste. Acest lucru s-a
ntmplat mai ales n est, unde polonezii erau nfometai, iar ruii ucii n mas,
nstrinnd populaii care ar fi fost bucuroase s scape de stalinism. Prizonierii de
rzboi sovietici erau pui s munceasc pn la moarte n uzinele germane, fiind
elaborat i un program de exterminare a evreilor, iganilor i a altor naionaliti
neagrete, culminnd cu uciderea n mas din camerele de gazare de la Auschwitz i
din alte lagre; se presupune c aproximativ ase milioane de evrei, i-au pierdut
viaa n aceste lagre.
Aliaii Germaniei au comis i ei atrociti, ajutai adesea de colaboraioniti din
rile ocupate (oameni care, din convingere sau interese personale, cooperau cu
invadatorii). Dar, n timp ce condiiile de rzboi se nruteau, asuprirea a dus la
nmulirea micrilor de rezisten, fie subterane, fie sub forma unor activiti
militare de mare amploare.
America intr n rzboi
La cellalt capt al lumii, pe 7 decembrie 1941, Japonia a lansat un atac neateptat,
care a zdrobit forele americane din Pacific, la Pearl Harbor. Acum rzboiui era cu
adevrat mondial. Guvernul american, condus de Franklin Rooseveld, ajutase pe
ascuns Marea Britanie n timpul rzboiului, ntrtndu-i pe germani, ns
americanii nu doriser s se implice din punct de vedere militar n conflictele
europene. Atacul japonez, urmat de declararea rzboiului din partea Germaniei i a
Italiei, au determinat SUA s intre n rzboi. Cu resurse uriae SUA a devenit
arsenalul democraiei, iar puterea alianei anglo-sovieto-americane a dus la
victoria final.
n ciuda succeselor japoneze impresionante, de la nceputul
anului 1942, lucrurile au nceput s se schimbe. Pe mare, Marea Britanie i-a
instaurat rapid supremaia asupra marinei germane la suprafa, ns submarinele
germane au oprit comerul naval, de care depindea supravieuirea britanicilor.
Deoarece SUA trimiteau cantiti mari de alimente i materiale de rzboi aliailor
britanici i sovietici, btlia de pe Atlantic a fost crucial i, la sfritul anului
1942, era evident c aliaii puteau s-i nlocuiasc pierderile ntr-un ritm mai rapid
dect puteau provoca distrugeri submarinele germane. Bombele continuau s cad
asupra Marii Britanii dei mai puine dect cele pe care Luftwaffe le lansaser
asupra URSS-ului ns contraatacul anglo- american a fost att de puternic nct,
pn la ncheierea conflictului, a distrus oraele germane.

Apropierea sfritului

15

n Africa de Nord, generalul Montgomery a consolidat armatele aliaiilor, astfel

nct puterea lor a devenit covritoare. n octombrie 1942, forele lui Rommel au
fost nfrnte n btlia de la El Alamein, n timp ce trupele, cu precdere
americane, au nceput cucerirea Africii de Nord Franceze ( Algeria, Maroc,
Tunisia). n est, japonezii au fost forai s se retrag n Noua Guinee i dou
btlii navale (pe Marea Coralilor i insulele Midway) au nceput s le slbeasc
puterea.
Pe frontul rusesc, situaia s-a schimbat spre sfritul anului 1942. Germania a
lansat un atac puternic n sud, cu scopul de a captura marele centru industrial
Stalingrad (acum Volgograd). Aici au avut loc numeroase lupte pentru aprarea
oraului. n timpul acestora, comandanii sovietici au format o mare armat care a
ncercuit 22 de detaamente germane, ntr-un atac din noiembrie 1942. Germanii
au ncercat s strpung ncercuirea Armatei Roii, dar au suferit eecuri repetate.
Dup ce au supravieuit iernii, trupele germane s-au predat n februarie 1943. Dup
aceast catastrof, iniiativa le-a revenit ruilor care, n iulie 1943, i-au nfrnt din
nou pe germani la Kursk, cea mai mare btlie cu tancuri din istorie.
n aceeai lun, forele aliate din nordul Africii au ajuns n Sicilia, unde au nceput
cucerirea Italiei. Din cauza eecurilor sale repetate, Mussolini a fost alungat de la
putere i un nou guvern a scos Italia din rzboi. Cu toate acestea, trupele germane
au ocupat rapid nordul i centrul Italiei i, n timpul unui atac ndrzne, l-au
eliberat pe Mussolini, care era nchis. n Italia luptele au durat pn la sfitul
rzboiului.
n 1944, de vreme ce Armata Roie eliberase n ntregime teritoriul sovietic, un alt
front a fost deschis n vest. Germania i consolidase aprarea mporiva invaziei pe
mare a Franei, ns eforturile aliaiilor n Marea Britanie au fost rspltite cnd
Operaiunea Overlord a fost lansat pe 6 iunie 1944. Mii de oameni i mari
cantiti de echipament de rzboi au fost transportate peste Canalul Mnecii,
mpreun cu porturi artificiale special amenajate, unde bunurile puteau fi
descrcate.
Pn la acea vreme, forele aliate dobndiser deja supremaia pe mare i calea
aerului. Singura posibilitate a germanilor era s-i distrug pe cale terestr dar,
eund odat nu au mai ndrznit s ntreprind un atac. Parisul a fost eliberat n
august, n timp ce Armata Roie se ndrepta spre Polonia; dar cnd locuitorii
Varoviei s-au ridicat mpotriva germanilor, sovieticii nu i-au uitat - poate n mod
deliberat, din motive politice iar revolta a fost nbuit.
Realiznd c rzboiul era pierdut, rivalii germani ai lui Hitler au ncercat s-i
arunce n aer reedina, dar acesta a scpat cu via, s-a rzbunat n mod sngeros
pe trdtori i a ncercat s menin, pn la sfrit o rezisten german lipsit
de sens. Armatele secrete ale germanilor bombele V (bomba V1 i proiectilul V16

2), care au fost lansate asupra Marii Britanii au fost create prea trziu pentru a
schimba rezultatul rzboiului.
Ultimile zile
n septembrie, aliaii din vest au ajuns la graniele Germaniei. ncercarea lor de a
captura un pod peste Rin, la Arnhem, a euat. Aceasta le-a dat germanilor ocazia de
a lansa un atac major n pdurea Ardennes. Acesta a avut succes la nceput,
deoarece vremea rea a mpiedicat zborul avioanelor Aliailor. Cnd vremea s-a
mbuntit, germanii au fost nvini. n martie 1945, americanii au capturat un pod
la Remagen, deschiznd drumul spre interiorul Germaniei.
Pe frontul de est, Armata Roie a lansat o ofensiv n ianuarie 1945 i, n cele din
urm, a eliberat Varovia. Pn la 1 februarie, trupele sovietice au atins frontul
Odet-Nesse.
n aprilie 1945, Mussolini a fost capturat i mpucat de partizanii italieni
(rezistena) i n timp ce Armata Roie i fcea drum spre capitala german,
Berlin, Hitler s-a sinucis. n cteva zile Germania nazist s-a predat aliaiilor n
mod oficial.

Date importante
1939
3 septembrie: Marea Britanie i Frana
declar rzboi Germaniei
1940
Rzboiul Fals. Germania ocup
Norvegia i Danemarca. Evacuarea de la
Dunkrque. Cderea Franei.Italia intr
n rzboi. Btlia Marii Britanie.
1941
Germanii ocup Iugoslavia i Grecia.
Rommel n ofensiva din Africa de Nord.
17

Germanii invadeaz URSS-ul.

Atacul japonez asupra Peal Harbor.
1942
Germanii alungai din Moscova.
Rommel este nfrnt la El Alamein.
Aliaii invadeaz poriunea din
Africa de Nord care le aparinea
francezilor.
1943
Germania capituleaz la Stalingrad.
Aliaii invadeaz Italia; cderea lui
Mussolini; capitularea Italiei. Germanii
ocup nordul.
1944
Armata sovietic elibereaz Ukraina i
Bielorusia. Ziua D. Revolta din Varovia.
Btlia de la Bulge.
1945
Moartea lui Mussolini i a lui Hitler.
Germania se pred.

18