Scribd Logo
Загрузить

Добро пожаловать в Scribd!

  • Legea Educatiei

    Загружено:

    Ioana Irina Alina Gafon
    15 просмотров136 страниц
    LEGEA EDUCATIEI

    Оригинальное название

    LEGEA EDUCATIEI

    Авторское право

    © © All Rights Reserved

    Доступные форматы

    PDF или читайте онлайн в Scribd

    Этот документ был вам полезен?

    Это неприемлемый материал?

    Пожаловаться на этот документ
    LEGEA EDUCATIEI

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    15 просмотров136 страниц

    Legea Educatiei

    Загружено:

    Ioana Irina Alina Gafon
    LEGEA EDUCATIEI

    Авторское право:

    © All Rights Reserved
    Скачайте в формате PDF или читайте онлайн в Scribd
    Отметить как неприемлемый контент
    из 136
    ROMANIA Qo * GUVERNUL ROMANIEI PRIMUL- MINISTRU Bucuresti Stimata doamna Pregedinte, ‘Va transmitem, alaturat, proiectul Legii educafiei natiorzale, modificat si completat ca urmare a includerii unor amendamente formulate de senatori si deputafi in conformitate cu art.114 alin.(3) din Constitutie, acceptate de Guvern. Doamnei deputat Roberta Alma Anastase Presedintele Camerei Deputatilor Guvernul Romaniei Legea educatiei nationale Titlul I DISPOZITIT GENERALE Art. 1 Prezenta lege asiguri cadral pentru exercitarea sub autoritatea statului roman a dreptului fundamental la invagituri pe tot parcursul victii. Legea reglemznteazA structura, functile, organizarca si funcfionarea sistemului national de tnvagimant de stat, particular gi confesional. Art.2 (2) Legea are ca viziune promovarea unui invayimént orientat pe valori, creativitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacititi actionale, cunostinte fundamentale si cunostinje, competenfe 4 abilitti de utilitate direct, in profesie si tn socictate, (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructurii mentale a societifi roménest, in acord cu noite ceringe, derivate din statutul Roméniei de fara membra a Uniunii Europene ‘i din functionarca in contextul globalizarii si de generare sustenabila a unei resurse umane nafionale inalt competitive, eapabild si functioneze eficient in societatea actualA gi viitoare. (3) Idealul educational al coli romanesti const in dezvoltarea liberi, integrala si armonioasi a individualitatii umane, in formarea personalitgit autonome si in asumarea unui sistem de valori care ‘sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personal8, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetifencascd activ’ in societate, pentru incluziune social® si pentru angajare pe iafa muncii (4) Statul asigura cetafenilor Romanici drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invitamnt preuniversitar gi superior, precum si la invatarea pe tot parcursul vieti, fird nicio forma de discriminare. (3) Aceleasi drepturi se asigura si cetajenilor celorlate state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinind Spatiului Economic European si ai Confederatici Blvetiene. (©) Drepturile prevazute 1a alin, (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicit sau au dobandit o forma de protectic in Roménia, minorilor striini si minorilor apatrizi a chror sedcre pe teritoriul Romiiniei este oficial recunoscuta conform legi (7) in Romania invatiméntul constituie prioritate nationals Art3 (1) Principiile care guvemeazé invajiméntul preuniversitar si superior, precum si invafarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt; a) principiul echitatii— in baza cdruia accesul la invatare se realizeazi fri discriminare; ») principiul calitatii— in baza cdruia activitdtile de invatamént se raporteazA la standarde de referint si la bune practici nationale si internationale; ©) princi economice; 4) principiul eficientei~ in baza ciruia se urmireste obfinerea de remultate educationale maxime, prin ‘gestionarea resurselor existente; relevantei ~ in baza c&ruia educatia réspunde nevoilor de dezvoltare personal8 si social- ©) principiul descentralizarii in proces; £1 principiul rispunderit publice — in baza caruia unite si insttufile de i de performantele lor; {in baza clruia deciziile principale se iau de cétre actorii implicati direct ‘A¥imAnt rspund public 8) principiul garantiiiidentitatiiculturale a tuturor cetifenilor romani si 2-déaloguluj intercultural; hy principiul asumarii, promovarii si pastrarii idemtitaqii nationale si'¥elorilor cultirale ale poporului roman; 4) principiul recunoasterii si garantirii drepturilor persoanelor apartinnd minorititilor nationale, dreptul la pastrarea, 1a dezvoltarea si la exprimarea identitijii lor etnice, culturale, lingvistice si religioa: {) principiul asigurarii egaitatii de sanse; ,) principiul autonomic’ universitare;, 1) principiut libertitii academice; 1) principiul transparenfei — concretizat in asigurarea vizibilitii totale a deciziei si a rezultatclor, prin comunicarea periodica si adecvati a acestora; 1) principiul libertafii de gandire si al independentei fata de ideotos politice; i, dogme religioase si doctrine (0) principiul inchuziunii sociale; P) Principiul centrarii educafici pe benefic 4) principiul participatii si responsabilitaii paringilor; 1) principiul promovarii educatiei pentru séndtate inclusiv prin educatia fizici si prin practicarea activitaitor sportive; 8) principiul organizirii invayimantului confesional potrivit cerintelor specifice fiecdrui cult recunoscut; 1) principiut fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare; 1) principiul respectirii dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de invayamant. Art. 4 Educatia si formarca profesional a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principals formarea competentelor, infelese ca ansamblu multifunefional gi transferabil de cunostinfe, deprinderi/abilititi si aptitudini, necesare pentru: a) implinirea si dezvoltarea personalé, prin realizarea propriilor obiective in viata, conform intereselor si aspiratilor fiecdruia gi dorintei de a invafa pe tot parcursul vietii; ») imtegrarea socials gi participarea cetajeneasca activa in societate; ©) ocuparea unui loc de munca si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile; 4) formarea unei concepii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiimtfice, pe cultura najional si universal si pe stimularea dialogului intercultural; ©) educarea in spititul demnititii, toleranfei si respectirii drepturilor si libertitilor fundamentale ale omului; £) cultivarea sensibilitagii fay de problematica umand, fata de valorile moral-civice si a respectului pentru natura si mediul inconjurator natural, social si cultural Arts (1) In domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invatimént, dispozitiile prezentsi legi prevaleaz’ asupra oricdror prevederi din alte acte normative. in eaz de conflict intre acestea se aplica dispozitiile prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepdnd cu prima zi a anului scolar, respectiv universitar, urmator celui in care a fost adoptati prin lege. 3) Prin exceptic de Ia prevederile alin. (2), dispozitiile prezentei legi eare-xizeazi cvaluitile nationale de Ia finalut iavayamantului gimnazial sau liceal se aplic’ incepind et aflatd in primul an al invajamantului gimnazial, respectiv liceal, la data intrSri in vigoare a modificarit Sau a completa Art.6 (1) in Romania sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul roman, conform legislated in vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unititile gi de institutile de invayimant se stabileste prin ordin al ministrului educatici, cercetiri,tineretului gi sportului (3) Continutul gi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotirire a Guvernului, initiata de “Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului. Art.7 (1) In unitatite, in institutiile de invatamant si in toate spafiile destinate cducatici si formarii profesionale sunt interzise activititile care incalca normele de moralitate gi orice activitati eare pot pune in pericol sinatatea si integritatea fizicd sau psihicd 2 copiilor si a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activittile de naturé politica si prozelitismul religios. (2) Privatizarea unitailor si institufilor de invatamant de stat este interzisa. Art.8 Pentru finanjarea educatici nationale se alocd anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar ‘unitayile si institugile de invafamant pot objine gi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiimtificd se alocd anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului tespeetiv “an (1) Prineipiite finangirii invapamantului preuniversitar sunt urmitoarele: 4) transparenta fundamertiri si aloc&tii fonduritor; b) echitatea distribuit ©) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; fondurilor destinate unui invapamant de calitate; 4) predictibilitatea, prin utilizarca unor mecanisme financiare cocrente si stabile; ©) eficienta utilizar resurselor. . (2) Statul asiguré finamjarea de bazi pentru tofi prescolarii gi pentru toti clevii din invatimantul general obligatoriu de stat, particular gi confesional acreditat. De asemenea, statul asigurd finantarea de baza pentru invavimantul profesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pentru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza gi in limitele costului standard per elev sau per rescolar, dupa metodologia elaborati de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului (3) invayamantut de stat este gratuit. Pentru uncle activititi, niveluri, cicluri si programe de studi se ‘pot percepe taxe in conditile stabilite de prezenta lege. (4) Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, prin organismmul specializat stabileste ‘anual costul standard per prescolar/elev, cost care sta la baza finantrii de baz3. De suma aferenti beneficiaza toti prescolari si.elevii din invayimantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii gi elevii din invatdmdntul general obligatoriu, profesional si liceal, particular si confesional, carc studiazé ‘in unitati de invatamént acreditate gi evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (5) Finanjarea de baz a invajimintului preuniversitar se face dupa principiul ,resursa financiaré urmeazi clevul”, in baza céruia alocatia bugetara aferenti unui clev sau unui prescolar se transfer la uunitatea de invagimént la care acesta invatf cu respectarea prevederilor alin.(2), (3) si (4). (6) invatimantul poate si fie finantat si direct de cétre operatorii economici, precum gi de alte persoane fizice sau juriice, in condi legit a sPodxoriaai, surse prope se (7) invayimantul poate fi sustinut prin burse, credite de si don: si alte surse legele. we Art. 10 (1) in Roménia, invipimantul este serviciu de interes public gi se desfagoard, in conditiile prezentei legi, in limba romin8, precum si in limbile minoritatilor nayionale si in limbi de circulajie intemationala. (2) in fiecare localitate se organizeaz’ si functioneazi unitii de invajaimAnt sau formatiuni de studiu cu limba de predare romén’ si/sau, dupa caz, cu predarca in limbile minoritatilor m:tionale ori se asiguri scolarizarca fiecirui elev in limba sa mater in cea mai apropiatl localitate in care este posibi (3) invajarea in scoalii a limbii romane, ca limba oficial de stat, este obligatoric pentru tofi cetiteni romani. Planurile de invatimént trebuie s& cuprind’ numérul de ore necesar si suficient invari limbii romane. Autoritatile administrajiei publice asigurd conditile materiale si resursele umane care si permiti insusirea limbit roméne. (4) in sistemul national de invayimént, documentele scolare gi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei, cercetiri, tineretului si sportului, se intocmese numai in limba roménd. Clelalte inscrisuri geolare gi universitare pot fi redactate in limba de predare. (5) Unitatile si institusiile de invatamant pot efectua si emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ‘ale documentelor si ale altor inscrisuri scolare si universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale. Art. 1 (1) Gavernul sprijind invatimantul in limba romana in farile in care traiese romani, cu respectarea legislafied statului respectiv. (2) Ministerul Educajiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Exteme, prin Institutul Limbii Roméne, poate organiza unititi de invéximént cu predare in limba romind pe lénga oficiile diplomatice si instituyile culturale ale Roméniei in strdinitate, poate sustine lectorate in universitifi din strBindtate, precum si cursuri de limba, cultura si civilizayie romineasca, Art 12 (1) Statul susfine anteprescolatii, prescolari, clevii i studentii cu probleme si nevoi sociale, precum gi ‘pe accia cu cerinte educationale speciale. (2) Statul acord’ burse sociale de studii elevilor si studengilor proveniti din familii defavorizate, precum $i celor institutionslizayi in condigiile legit. (3) Statul acorda premii, burse, locuri in tabere gi alte asemenea stimulente clevilor si studentilor eu performanie scolare si universitare, precum si cu rezultate remarcabile in educatia si formarea lor profesionald sau in activitati culturale gi sportive. (4) Elevii gi studenti care beneficiazA de burse sociale de studi pot primi gi burse pentru performanje scolare si universitare, (5) Statul si alfi factori interesafi sustin financiar activititile de performanté, de nivel national $i international, ale elevilor gi studentilor. (6) Statul garantea2i dreptul la educagie al tuturor persoanelor cu cerinfe educationale special. Invijimantul special si special integrat sunt parte component a sistemului national de inviimant preuniversitar. (7) invatamantal special gi special integrat reprezintd 0 forma de instruire scolaré diferenyiati, adapta, precum si o forma de asisteng educajionals, sociald.gi medicali complext, destinaté persoanelor cu cerinje educationale speciale. ENE TS (8) Blevii care in localtatea de domiciliu nu au posibiltatea de a invGjéJntr-o unitate de invighmant vor fi spijniti prin decontarea cheltielilor de transport la cea mai wprdpist unitate de invatimant sou vor primi cazare si mast gratuite in internatele scolare, cuexcsptia oekot inscrisi in invataméntul postliceal. ue Art.1B (1) invatarea pe tot parcursul vietii este un drept garantat de lege. (2) Invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activititilor de invitare realizate de fiecare persoand, incepdnd cu educafia timpurie, in scopul dobdndirii de cunostinge, formarii de deprinderi/abilitii si dezvoltiii de aptitudini semnificative din perspectiva personalé, civic, social si’sau ocupajionals. Art 14 (1) Ministerul Educatiei, Cercetiri, Tineretului gi Sportului proiecteazi, fundamenteazi si aplici strategiile nafionale in domeniul educatiei, cu consultarea asociatiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale piringilor, Consiliului National al Rectorilor, structurilor asociative ale universititilor si scolilor de stat, particulare si confesionale, Consiliului Minoritiilor Nationale, sindicatclor reprezentative din invayimant, asociatiilor reprezentative ale clevilor, asociatilor reprezentative ale studentilor, autoritajilor administratiei publice, mediului de afaceri si ‘organizatiilor neguvemamentale finanfatoare care sustin programe educative/ federatii ale furnizorilor de servieii sociale. (@) Statul incurgjeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat. Art 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicits Ministerului Educajiei, Cercetirii, Tineretului Sportului organizarca unui invajimant teologic specific, in cadrul invStimintului de stat in universiifile de stat existente, ca facultiti cu dublé subordonare, destinat pregatiri personalului de ccult si activity social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenjii invayiméntului_liceal, proportional cu pondcrea numeric a fiecdrui cul in configuratia religioasd a firii, potrivit recensiméntului oficial. infiintarea, organizarea si funcjionarea acestui invatimént se realizeaz’ potrivitlegii (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invayimant confesional prin infiinjarea 3i administrarea propriilor unitiji si institutii de invapimént particular, conform prevederilor prezentei legi. Titlul Il {nvafimantul preuniversitar Capitolul I. Dispozitii generale Art, 16 (1) invigiméntul general obligatoriu este de 10 clase si cuprinde invajamantul primar si cel gimnazial Invatémantal liceal devine obligatoriu pani cel mai tarziu in anul 2020. (2) Obligatia de a frecventa invatamantul de 10 clase, Ia forma cu freeventl, inceteaza la varsta de 18 3) in scopul realizarii finalititilor educatiei si a formirii profesionale prin sistemul national de invatimént, invatimantul liceal de stat este gencralizat gi gratuit, Art.17 Pe durata scolarizarii in invayimantul preuniversitar, cu cxceptia invajméntului postliceal, copiii beneficiazA de alocatia de stat pentru copii, in conditile legi Art. 18 (1) Planurile-cadru ale invatamautului primar, gimnazial, liceal:@ piDfesional includ religia ca disciplin’ scolar, parte a trunchiului comun. Elevilor aparfindnd cult op recunoseute de stat, indiferent de numarul lor, li se asigurd dreptul constitutional de a participa 1g ofa de religie, conform confesiunii proprii, fo we (2) La solicitarea scrisé a elevului major, respectiv a paringilor sau a tutorelui legal insttuit, pentru celevul minor, elevul poate s& nu frecventeze orele de religie. in acest:caz, situatia scolard sc incheie ‘ici disciplina Religie. in mod similar se procedcazd si pentru elevul c&ruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru freeventarea orelor la aceasta disciplin’. (3) Disciplina Religie poate fi predati numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi si abiliiat in baza protocgaiclgr incheiate intre Ministerul Educatici, Cercetari, Tineretului si Sportului si cultcle religionse recnoscute oficial de stat. ree eee eee eer organizeazi si finctioneaza, dupa caz, astfel: 4) cu minimum 300 de elevis b) cu minimum 300 de elevi, prescotari si anteprescolari; ¢) cuminimum 150 de prescolari $i anteprescolari; 4) cu minimum 100 de elevi si/sau prescotari, in cazul unitatilor de invatSendnt special. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in unitifile administrativ-teritoriale, in care numéul total al elevilor, pre§colarilor gi anteprescolarilor nu se incadreaza in prevederile alin. (1), se organizeaza o singurd unitate de invapimant cu personalitate juridica. (3) Prin exceptie de la prevederile alin, (1), in functie de mecesititile locale, se organizcazi, la cererea pirinjlor sau tutorilor legali si in condiile legi, grupe, clase sau unit de invatimant preuniversitar cu personalitate juridicd, cu predare in limba romani, (4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionalA, autorititile administratei publice locale, in baza avizului conform al inspectoratelor scolare, aproba organizarea, funcfionarea si,

    Вам также может понравиться