Celuloza

Cuprins:
1.Introducere 2.Metode de obtinere a celulozei 3.Proprietati chimice 4.Proprieta
ti fizice 5.Utilizari ale celulozei 6.Vocabular 7.Bibliografie 1. Introducere
Definitie si formula moleculara - celuloza reprezinta polizaharida ce formeaza p
eretii celulelor vegetale, alaturi de hemiceluloze, lignina, pentozani, materii
pectice, rasini - aceasta imprima plantei rezistenta mecanica si elasticitate formarea celulozei in plante este urmarea unui proces biochimic de fotosinteza d
in bioxid de carbon si apa: 6nCO2 + 5nH2O ( C6H10O5) + 6nO2 - asa cum reiese si d
in reactia de mai sus, formula moleculara a celulozei este (C6H10O5)n - procentu
l de celuloza din plante este variabil: cantitatea cea mai mare de celuloza este
continuta de fibrele de bumbac ( 8595%), aceasta avand un grad inalt de puritate
, de 99,85% de asemenea, firele de in si de canepa contin pana la 95% celuloza
1

lemnul arborilor contine in medie 50% celuloza in anumite tipuri de lemn(rasinoas

ele),continutul in celuloza variaza intre 40 si 60%.
2. Metode de obtinere a celulozei.
- in stare pura,celuloza se fabrica din fibrele de bumbac tratate cu o solutie d
e KOH in absenta oxigenului din aer. - in industrie,celuloza se obtine,astazi,di
n lemn,stuf si din paie. - pentru obtinerea celulozei din plante, trebuie indepa
rtate diferitele incruste, adica lignina, pentozanii, hexozanii, materiile pacti
ce, cu care alcatuieste fibra lemnoasa - cele mai mari cantitati de celuloza se
obtin din lemn, care, dupa ce este cojit este taiat in bucatele mici si uscat, u
rmand sa fie tratat chimic - pentru separarea celulozei din plante exista mai mu
lte metode:
cel mai cunoscut tratament chimic este procedeul cu bisulfit. Acesta
se numeste astfel datorita lesiei de sulfit acid de calciu cu care se trateaza
lemnul. Lesia se prepara trecand un curent de bioxid de sulf printr-un recipient
in care se gaseste carbonat de calciu, sub un jet fin de apa. Sulfitul acid se
formeaza conform reactiei : CaCO3 + 2SO2 + 2H2O Ca(HSO3)2 + CO2 + H2O - tratarea
lemnului cu lesie sulfitica se face la circa 140C si 5 At., in autoclave, timp de
mai multe ore. - celuloza ramane in stare solida, pe cand lignina trece in solu
tie, sub forma de acizi lignin-sulfonici - polizaharidele care se mai gasesc in
lemn sunt hidrolizate pana la monozaharide - dupa terminarea reactiei, amestecul
este trecut in vase de decantare pentru separarea celulozei, care este apoi spa
lata cu apa, stoarsa la prese si uscata - de obicei celuloza este scamosata pent
ru egalizare, pasta de celuloza obtinuta mai putand fi supusa unei operatii de i
nalbire, realizata de obicei cu clor. - celuloza bruta este trecuta prin valturi
, foile obtinute fiind apoi trimise in consum
2

- calitatile obisnuite de celuloza se intrerbuinteaza la fabricarea hartiei, cel

e superioare fiind intrebuintate pentru producerea matasii artificiale ( vascoza
), sau pentru prepararea explozibililor. alt procedeu utilizat pentru fabricarea
celulozei este procedeul cu hidroxid de sodiu, ce consta in tratarea lemnului cu
lesii de hidroxid de sodiu, la 170C si 7-8 At. procedeul cu sulfat consta in trat
area lemnului cu hidroxid de sodiu si sulfura de sodiu, obtinuta prin reducerea
sulfatului de sodiu ce se adauga in timpul procesului.
procedeul cu acid azotic,
in care se foloseste ca agent de atac acidul azotic
3.Proprietati chimice.
- in mod obisnuit, celuloza este o macromolecula cu un grad de polimerizare foar
te variabil ( 3000 12000 )
- macromoleculele celulozei sunt filiforme in unele regiuni orientate paralel (
regiuni de cristalite) - in alte regiuni ele sunt impletite, cu goluri intre ele
( regiuni amorfe) Asa se explica rezistenta mare pe care o au firele de celuloz
a, precum si puterea de imbinare cu mult mai redusa decat in cazul amidonului, c
are se prezinta sub forma de granule. - prin incalzire, celuloza se descompune,
mai ales in prezenta oxigenului - celuloza este insolubila in apa din cauza nume
roaselor legaturi de hidrogen dintre macromolecule, apa nu poate patrunde in int
eriorul
3

cristalitelor pentru a produce o imbibare si o departare a moleculelor unele de

altele. - acizii minerali diluati si dizolvantii organici de asemenea nu dizolva
celuloza - celuloza este solubila in acizii minerali concentrati, precum acidul
sulfuric, acidul clorhidric, acidul fosforic. Dizolvarea este precedata de imbi
bare, solutiile de celuloza fiind vascoase. - actiunea acizilor asupra celulozei
duce la micsorarea gradului de polimerizare, rezultand hidroceluloze. Dupa tari
a acidului si durata actiuni se obtin hidroceluloze cu proprietati diferite. - d
izolvantul caracteristic al celulozei este solutia amonicala ce contine hidroxid
de cupru [ Cu(NH3)4] . (OH2) reactivul Schweitzer. Din asemenea solutii, celulo
za poate fi precipitata prin adaugare de acizi minerali. - higroscopicitatea cel
ulozei ( capacitatea celulozei de a absorbi umiditatea din aer) este datorata fi
xarii moleculelor de apa numai in regiunile exterioare ale cristalitelor sau in
regiunile amorfe ale macromoleculelor. Din acesata cauza, cantitatea de apa reti
nuta de fibrele de celuloza este mica. - prin hidroliza enzimatica produsa de ce
lulaza celuloza este trecuta in celobioza. Enzima nu este continuta in sucul dig
estiv al omului si animalelor superioare, din acesata cauza celuloza nu poate co
nstitui un aliment penru aceste vietuitoare.
4.Proprietati fizice.
- celuloza pura este o substanta alba, fara gust si miros, cu mare rezistenta me
canica - densitatea celulozei este de 1,5 g/cm3
4

- rezistenta mecanica este generata de lungimea macromoleculelor de celuloza, pr

ecum si de orientarea lor paralela, in regiunile in care macromoleculele sunt or
ientate paralel formandu-se un numar mare de legaturi de hidrogen intre grupele
--OH ale macromoleculelor, ceea ce confera rezistenta fibrei. - prin hidroliza a
cida, celuloza se transforma in glucoza, proprietate pe care se bazeaza fabricar
ea etanolului din lemn.
Molecula de glucoza.
- prin hidroliza enzimatica produsa de celulaza celuloza este trecuta in celobio
za. Enzima nu este continuta in sucul digestiv al omului si animalelor superioar
e, din acesata cauza celuloza nu poate constitui un aliment penru aceste vietuit
oare.
5.Utilizari ale celulozei - studiul reactiilor de esterificare a
dus la concluzia ca in fiecare grupa de celuloza sunt continute trei grupe de hi
droxil.Pe aceasta baza,formula celulozei se poate scrie astfel: [C6H7O2(OH)3]n cele trei grupe OH libere din molecula celulozei permit o serie de reactii carac
teristice,de importanta practica.Prin tratarea celulozei cu solutii de NaOH sau
KOH se produce mercerizarea bumbacului rezultand alcali-celuloza ,ca urmare a inlo
cuirii partiale a hidrogenului hidroxilic cu sodiu sau cu potasiu.Prin tratare c
u apa,alcali-celuloza se descompun ,regenerand celuloza,cu aceleasi proprietati
chimice ca si cea initiala deosebindu-se insa prin structura fizica. Hidroliza c
elulozei- in prelucrarea celulozei, hidroliza prezinta o deosebita importanta ,d
eoarece permite obtinerea glucozei din celuloza;glucoza rezultata la randul ei p
oate fi transformata in alcool etilic. - prin incalzirea lemnului taiat in bucat
i,in autoclave care contin o solutie de acid sulfuric,celuloza se hidrolizeaza i
n glucoza.Acidul sulfuric este apoi neutralizat cu o solutie de hidroxid de calc
iu,care se precipita si se indeparteaza.Solutia de glucoza ramasa este supusa ap
oi fermentarii alcoolice obtinandu-se alcool etilic (spirt).
5

- dintr-o tona de celuloza din lemn uscat se obtin pana la 200 l de spirt;cu alt
e cuvinte ,la fabricarea spirtului o tona de rumegus poate inlocui o tona de car
tofi sau 300 kg de cereale. - daca se tine seama ca in industrie se cer mari can
titati de alcool, devine evident ca obtinerea spirtului din celuloza de lemn are
o mare insemnatate in economisirea unor materii prime cum sunt cartofii si cere
alele,care pot fi folosite in alimentatie. Fabricarea hartiei - cantitati mari d
e celuloza se folosesc la fabricarea hartiei. Pana la jumatatea secolului al XIX
-lea,hartia se fabrica din carpe de in si de bumbac care sunt formate din celulo
za aproape pura.Dupa aceea s-a inceput fabricarea hartiei din celuloza extrasa d
in lemn,apoi direct din lemn. - pentru obtinerea hartiei, se folosesc materii fi
broase ca: lemnul,celuloza,carpele,maculatura si materiale de umplutura.Material
ele fibroase se transforma mai intai in pasta. - pasta de lemn se obtine prin ma
cinarea lemnului in instalatii speciale.Fibrele formate prin spalare continua cu
apa,ies sub forma unei suspensii apoase,numita pasta mecanica de lemn. - pasta
de carpe se obtine din carpe vechi sau deseuri rezultate la fabricarea confectii
lor.Acestea sunt dezinfectate cu ajutorul aburului,desprafuite si sortate dupa f
elul fibrelor (in,canepa,bumbac) apoi sunt tocate si fierte cu lesie de soda cau
stica pentru a fi curatate.Dupa spalare sunt destramate si impreuna cu apa forme
aza pasta.Aceasta pasta este destinata fabricarii hartiei de calitate superioara
,cum este hartia de bancnote. - de obicei,pentru fabricarea hartiei obisnuite se
foloseste celuloza sulfit,care se obtine din lemn,prin procedeul cu sulfit acid
de calciu. pentru fabricarea cartoanelor si a mucavalelor se foloseste maculatu
ra provenita din hartiile uzate. oricare ar fi provenienta pastei,ea este spalat
a cu apa si amestecata cu
6

materiale de umplutura si materiale auxiliare.Materialele de umplutura cele mai

intrebuintate sunt: - caolinul, carbonatul de calciu si talcul. Ele umplu goluri
le dintre fibre si fac suprafata hartiei mai uniforma.Materialele auxiliare sunt
cele de incleiere (parafina,cleiul animal sau colofoniul,care fac ca hartia sa
nu suga cerneala) si colorantii,daca se fabrica hartie colorata. - pasta de celu
loza amestecata cu aceste material este trecuta printre cilindri , unde se elimi
na apa, rezultand o banda continua de hartie. Banda de hartie este trecuta apoi
printer alti cilindri, incalziti din interior, unde se usuca si apoi printr-o ma
sina formata din valturi care o finiseaza. - pe langa intrebuintarea hartiei pen
tru scris si tipar , ea mai serveste pentru confectionarea de saci, ambalaj spec
ial, material izolant etc. Matasea artificiala - problema care a trebuit sa fie
rezolvata la fabricarea matasii artificiale a constat in obtinerea unei solutii
care sa poata fi transformata in fibre bune pentru tors. - pentru obtinerea unei
astfel de solutii a fost utilizata ca materie prima celuloza , deoarece ea prez
inta o structura fibroasa. - pentru obtinerea matasii artificiale se folosesc ur
matoarele metode industriale: cuproamoniacala, acetat si vascoza. - pentru obtin
erea matasii acetat se dizolva acetatul de celuloza in acetona si solutia obtinu
ta se trece prin filiere, care sunt rasucite apoi mai multe impreuna, formand fi
rul cu care se confectioneaza diferite tesaturi. - prin metoda vascozei, celuloz
a extrasa din lemn se trateaza cu hidroxid de sodiu si sulfura de carbon, rezult
and solutia de xantogenat de celuloza. Cu timpul aceasta solutie devine din ce i
n ce mai vascoasa , de unde si denumirea de vascoza.
7

- vascoza este trecuta apoi printr-un tub cufundat intr-o baie de precipitare ca
re contine solutia de acid sulfuric si presata prin orificiile unei filere speci
ale. Firul rezultat , alcatuit din 4-80 de fibre ( dupa numarul orificiilor fili
erei ) , este depanat pe o bobina. - daca firele sunt taiate scurt , in bucati d
e 3-15 cm lungime si apoi rascucite , se obtine celofibra , care se toarce impre
una cu bumbacul si lana naturala , fiind folosita in industria textila. - spre d
eosebire de matasea artificiala , pe baza de celuloza, matasea naturala este con
stituita , ca si firele de lana, din proteine. - din vascoza se pot obtine pelic
ule subtiri , transparente , numite celofan , folosite la diferite ambalaje. - d
aca celuloza dizolvata in solutie de hidroxid tetramino-cupric este trecuta prin
filiere duze cu orificii foarte fine si apoi intr-o baie acida, aceasta este pr
ecipitata sub forma de fire care pot fi tesute. Ele formeaza asa numita cupra (
matase de cupru). - sub forma precipitata, celuloza are o alta structura fizica
decat cea initiala desi are aceeasi compozitie chimica, ea este hidratceluloza.
- gradul de polimerizare la matasea cupra este 400-500. - oxidantii energetici (
acid hipocloros, hipocloriti, permanganat de potasiu, acid azotic diluat, apa o
xigenata) formeaza oxicelulozele, amestecuri de produse de oxidare, rezultate pr
in ruperea moleculei. Cu cat oxidarea este mai energica, cu atat aceste produse
aumolecule mai mici. De aceea, la o albire prea intensa a tesaturilor textile, r
ezistenta fibrei de celuloza scade. - daca celuloza sodata se trateaza cu haloge
nuri sau cu sulfati neutri de alchil, in mediu alcalin, se obtin eteri ai celulo
zei. Dintre acestia, cei mai folositi sunt metil-, etil-, si benzil- celuloza. ele sunt substante cu solubilitati variate, dupa gradul de alchilare. Astfel, t
rimetil-celuloza este insolubila in apa, pe cand produsele de metilare incomplet
a sunt solubile. - celuloza formeaza cu usurinta esteri acestia nu rezulta din t
ratarea celulozei cu acizi organici, ci cu anhidride sau cu cloruri de acizi. As
tfel, acetatii de celuloza ( acetil celulozele) se obtin prin tratarea celulozei
cu un amestec de acetanhidrida si acid acetic, in prezenta unei cantitati mici
de acid sulfuric drept catalizator. De remarcat este faptul ca acetil-celuloza a
re un grad de polimerizare mai mic decat celuloza pura ( 200-250).
8

- acetil celuloza este un material neinflamabil, de aceea este folosita pentru c

onfectionarea filmelor cinematografice, la fabricarea maselor plastice asemanato
are celuloidului si la fabricarea unor fibre artificiale matase acetat. Importan
ta tehnica mai au esterii anorganici ai celulozei si anume nitratii de celuloza,
obtinuti prin tratarea celulozei cu acid azotic amestecat cu acid sulfuric sau
cu acid fosforic, acesta avand functie de deshidratant. Intrebuintarile nitrocel
ulozelor.
amestecand o solutie alcoolica de nitro-celuloza cu o solutie alcoolic
a de camfor se obtine celuloidul, una dintre primele mase plastice descoperite.
Acesta poate fi colorat adaugand coloranti in amestecul de materii prime. De ase
menea, se poate obtine transparent sau opac. Celuloidul este inflamabil si solub
il in diferiti dizolvanti organici, mai ales in acetona. Se intrebuinteaza la co
nfectionarea peliculei fotografice, ce au dezavantajul ca sunt inflamabile, prec
um si a altor obiecte uzuale ( tocuri, creioane, rame de ochelari, manere de cut
it, papusi.) coloxilina contine 11-12% azot. Ea este cunoscuta sub numele de celu
loza slab nitrata , fiind un amestec din mono- si dinitrat de celuloza . Dizolva
ta dintr-un amestec de alcool si eter , coloxilina da colodiu, un lichid transpa
rent si incolor. Colodiul se intrebuinteaza la acoperirea ranilor cu suprafata m
ica deoarece intins intr-un strat subtire se usuca repede si fomeaza o pelicula
prin care nu pot patrunde bacteriile.
piroxilina ( fulmicotonul sau trinitratul
de celuloza ) continbe 313, 6 % azot. Este o substanta exploziva deoarece arde i
ntr-un timp foarte scurt si degaja o cantitate mare de gaze ( H2, , CO, CO2, NO)
. Se foloseste ca exploziv de mina. Piroxilina nu poate fi folosita la obtinerea
pulberilor explozibile pentru armele de foc deoarece ea arde extrem de repede s
i gazele care se formeaza produc o presiune maxima inainte ca proiectilul sa reu
seasca sa se miste din loc, ceea ce face ca teava sa nu reziste. Pentru micsorar
ea vitezei de ardere , piroxilina se dizolva in dizolvanti organici . Masa gelat
inoasa care se formeaza se comprima prin orificii de forme diferite , se taie in
parti de marimea necesara si se usuca in aer cald; astfel se obtine pulbere far
a fum , care arde mai incet ca piroxilina.
9

din nitro-celuloza cu grad de nitrare scazut si cu grad de polimerizare mic se p

ot fabrica lacuri rezistente la lumina si la intemperii.Drept dizolvant se folos
esc esteri alifatici amestecati cu toluen si xilen iar drept plastifiant ulei de
ricin, rasini naturale.

6.Vocabular
*acetat - sare sau ester al acidului acetic *alcalin - 1. (despre substan e) cu re
ac ie bazic.
metale ~ e = metale care prin oxidare produc alcalii; medicamente ~ e
= medicamente care con in alcalii, n tratamentul acidit ii gastrice. 2. (despre ape, s
oluri) care co * alchil - radical organic monovalent, prin ndeprtarea hidroxidului
unui alcool * alchilare - . reac ie chimic de introducere a unui alchil n molecula
unui compus organic *alifatic - adj. (despre combina ii organice saturate) format
din atomi de carbon lega i ntre ei n form de lan liber * amidon - Substan organic ce s
ete n semin ele, fructele i tuberculele plantelor i care se folosete n industria alimen
ar, chimic- spirt. Prin hidroliz se transform n glucoz. Se ob ine mai ales din cartofi
cereale. * amonical - Care con ine amoniac *amorf - (Despre substan e), Care nu prez
int o structur cristalin, regulat; p. ext. fr form precis. *anhidrid - sulfat anhidru
tural de calciu *anhidru - (Despre unele sruri) Din care a fost ndeprtat apa; lipsit
de ap *atmosfera - Unitate de msur a presiunii gazelor * autoclava - . Vas nchis er
metic, folosit la sterilizri, la efectuarea reac iilor chimice etc. sub presiune (i
la temperaturi ridicate). 2. Capac care nchide ermetic un recipient i se men ine nchi
s prin presiunea din recipient *bisulfit - Sare a acidului sulfuros n care un ato
m de hidrogen e nlocuit cu un atom de metal; sulfit acid * camfor - Substan organic,
incolor, volatil, cu miros caracteristic i cu gust amar, extras din lemnul unui arb
ore exotic
10

(Cinnamonum camphora) sau fabricat pe cale sintetic i utilizat (sub form de ulei camf
orat) n medicin ca stimulent al centrilor nervoi vasomotori i al aparatului respirat
or i la fabricarea celuloidului * caolin - Roc argiloas de culoare alb sau uor colora
t de impurit i, insolubil n ap, alctuit din caolinit, ntrebuin at n industria ceram
ei, a sticlei, n medicin etc. * celobioza - dizaharid din dou molecule de glucoz, rez
ultnd din hidroliza celulozei, pulbere solid, solubil n ap, optic activ. * celofibra Fibr textil artificial, ob inut din celuloz i folosit ca materie prim; tapel. 2) e
at din astfel de fibr *celuloid - material plastic solid, uor inflamabil, din camfo
r i azotat de celuloz *colofoniu - Reziduu de culoare galben-rocat ob inut dup ndeprt
terebentinei din rina de conifere, folosit n industria hrtiei, a lacurilor, a cauciu
cului etc. *cristalit - Monocristal de dimensiuni mici, care intr n alctuirea unui
corp policristalin. *duza - Pies tubular folosit pentru reglarea presiunii sau a vi
tezei de scurgere la fluide. 2) Pies cu mai multe orificii prin care se trage mtas
ea n fire. * ester - compus chimic rezultat prin ac iunea unui acid carboxil asupra
unui alcool, cu eliminare de ap. * esterificare Reac ie reversibil dintre un acid i
un alcool, cu formare de ester i eliminare de ap. * filiform - Care are forma unui
fir *glucoza - Substan zaharoas cristalizat, de culoare alb, care se gsete n miere,
ucte, n plante, n organism sau se prepar pe cale industrial, avnd numeroase folosiri n
industrie i n farmacie. * halogenura - Compus al unui halogen cu un element chimi
c, cu un radical organic sau anorganic *hemiceluloza - Polizaharid complex, larg rs
pndit la plantele superioare. *hexoza - Nume generic dat monozaharidelor cu ase ato
mi de carbon n molecul. (glucoza, galactoza, fructoza) * hidrat - 1. Compus chimic
anorganic solid, de obicei sare, cristalizat cu una sau cu mai multe molecule d
e ap de cristalizare. 2. Denumire improprie pentru hidroxid. 3. (n sintagma) Hidra
t de carbon = glucide, zaharuri.
11

* hidroceluloza - Compus chimic ob inut prin hidroliza par ial a celulozei sau ac iunea
acizilor minerali. * hidroliza - 1. Descompunere a unor compui prin ac iunea apei.
2. Reac ie chimic ntre un compus organic i ap, care se produce n prezen a unui cataliza
or * hipoclorit - Sare a acidului hipocloros, care se ob ine prin ac iunea clorului
asupra hidroxizilor puternic bazici sau pe cale electrolitic. Hipoclorit de sodiu
= sare de sodiu a acidului hipocloros, ntrebuin at ca dezinfectant i ca decolorant;
ap de javel. Hipoclorit de potasiu = sare de potasiu hipocloros. * lesie - Solu ie
alcalin (folosit la splatul rufelor, n diverse procese industriale etc.) ob inut prin d
izolvarea n ap a sodei sau a hidroxidului de potasiu sau prin fierbere cu ap a cenui
i de lemn * lignina - Substan organic complex care se gsete n esuturile plantelor lem
se, dndu-le impermeabilitate i rigiditate. * mercerizare - tratarea firelor sau te
sturilor de bumbac cu o solutie de hidroxid de sodiu, pentru a le face mai netede
, mai mtsoase, mai compacte i mai rezistente. * metaloid - Element chimic nemetalic
, ru conductor de cldur i de electricitate, lipsit de ductilitate. *metilare - (Chim.
) Proces de fixare a unei grupri metil pe o molecul. *monozaharida - Substan din cla
sa hidra ilor de carbon, care poate fi obtnut prin hidroliza zaharurilor i care nu s
e poate desface n zaharide mai simple. *mucava - Carton gros ntrebuin at la legatul
cr ilor, la confec ionarea cutiilor, ambalajelor etc * nitrat - azotat.
~ de argint =
azotat de argint; ~ de celuloz = nitroceluloz. * oxidant - . Care are proprietate
a de a oxida, care produce oxidare.
(Substantivat, m.) Substan care are proprietat
ea de a produce o oxidare. * oxidare - A (se) combina cu oxigenul; a reactiona c
u alte substan e, cednd electron * parafina - Substant solid, alb i translucid, format
ntr-un amestec de hidrocarburi saturate obtinute la distilarea titeiului sau a cr
bunilor i ntrebuin at la fabricarea lumnrilor, la impregnarea hrtiei i a esturilor,
rie prim n industria chimic * pectic care contine pectina
12

* pectina - Clas de compui organici care se gsesc n esuturile celulelor vegetale i car
e, prin amestecare cu ap i prin fierbere, capt forma unei gelatine, fiind folosi i n in
dustria alimentar, farmaceutic i n cosmetic * pentoza - Compus organic din grupul glu
cidelor, avnd cinci atomi de carbon n molecul. * policondensare - Reactie de combin
are a unor monomeri ntr-o macromolecul, cu eliminarea concomitent a unor produse se
cundare. *polizaharida - Nume dat unor substan e cu structur macromolecular, de orig
ine natural, din clasa hidra ilor de carbon, rezultate prin policondensarea unor mo
nozaharide. *sulfura - Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un
radical organic; sare sau ester al acidului sulfuric. Sulfur de carbon = combina ie
de carbon cu sulf, n form de lichid incolor i toxic, cu miros neplcut, folosit n indus
trie i n agricultur. *silicat - Sare a acidului silicic, care intr n compozi ia unui ma
re numr de minerale i care se folosete n metalurgie, la fabricarea produselor refrac
tare, a sticlei i a a materialelor de construc ii. * soda caustica hidroxid de sodi
u *suspensie - Sistem dispers solid-fluid, n care faza solid dispers este n echilibr
u sau are un ritm de depunere neglijabil. * talc - Silicat natural hidratat de m
agneziu, de culoare albverzuie, unsuros i moale la pipit, folosit n industria farmac
eutic, textil etc. * xantogenat - Compus ob inut prin ac iunea unui hidroxid de metal
alcalin asupra sulfurii de carbon *xilen - . hidrocarbur benzenic, lichid, omolog s
uperior al toluenului, din gudroanele de huil.
7.Bibliografie:
- ,,Chimie organica E. Beral, M. Zapan Editura Tehnica, Bucuresti, 1961. - ,, Chim
ie si probleme de chimie I.Risavi, I. Ionescu Editura Tehnica, Bucuresti, 1971
13