You are on page 1of 2

1. Descriei trsturile i structura sistemului dreptului.

Sistemul dreptului reprezinta structura interna a dreptului dintr-un stat,prin care se realizeaza unitatea
normelor juridice si gruparea lor in anumite parti interdependente,ramuri si institutii juridice.Studierea
sistemului de drept are o mare importanta teoretica si practica,cunoasterea sistemului de drept ajuta
organelor de stat in procesul de elaborare si perfectionare a dreptului pentru a descoperi si completa anumite
lacune ale dreptului pozitiv pentru eliminarea reglementarilor si asigurarea armoniei si concordantei intre
norme,si institutii de drept.Sistemul de drept sta la baza sistematizarii legislatiei in ambele sale forme
incorporarea si codificarea. Cunoaterea sistemului dreptului contribuie, totodat, la perfecionarea
aplicrii i interpretrii dreptului, atrgnd atenia asupra legturilor i interdependenelor dintre diferite
norme juridice, instituii juridice i ramuri de drept. De asemenea, abordarea sistemic a dreptului servete
unor scopuri didactice i tiinifice, ea st la baza clasificrii tiinelor juridice i sugereaz noi ci pentru
cercetarea juridic. . Structura sistemului de drept apare ca o totalitate complex i unitar de
interaciuni ntre ramurile de drept, dar i ntre acestea i ntreg. Dei fiecare ramur a dreptului are principii
specifice obiectului ei de reglementare, ele snt subsumate principiilor sistemului de drept i se manifest n
deplin concordan cu esena acestora. Sistemul dreptului se distinge de mediul su ambiant, de toate
celelalte instituii sau fenomene ale suprastructurii, cu care intercondiioneaz prin caracteristica sa de a face
posibil implicarea forei de constrngere a statului.Sistemul dreptului are funcii caracteristice care i
dezvluie esena, dreptul nefiind numai un receptacul al mutaiilor social-economice i politice din societate
ci i un factor de impulsionare a lor. Sistemul dreptului este un sistem organizabil, care este reglat din afara
sa, prin activitatea normativ desfurat de ctre organele statului.

2.Analizai corelaia stat-drept.


Statul si Dreptul sunt 2 parti strans legate intre ele ,ale suprastructurii snt fenomene politice
deosebite,deci,pe ele le uneste politica,un fenomen social mai larg.Ele au aparut o data ,exista
,functioneaza,se dezvolta impreuna.Totodata statul si Dreptul snt fenomene sociale diferite.
Statul reprezinta organizatia puterii politice, exprimata in anumite organe de stat.
Dreptul este regulator al relatiilor sociale si e alcatuit din norme,din reguli cu caracter general.
Statul si dreptul se afla in interactiune stransa i statul depinde de Drept i dreptul depinde de stat.
Dreptul este un instrument necesar in minele statului,Statul nu poate exista fara drept.Cu ajutorul
dreptului statul si infaptuieste functiile sale,impune vointa sa intregii societati.
Dreptul este un mijloc de organizare a puterii de stat (Doar Constitutia)
La rindul sau dreptul nu poate exista fara stat,care este capabil sa constringa pentru a fi respectate
normele juridice.
Normele juridice isi au inceputul de la stat.Statul le concretizeaza in actele sale individuale,le asigura
prin puterea sa de constringere.
Dependenta dreptului de stat se exprima si in formele infaptuirii functiilor statului care creaza dreptul
adica modifica,anuleaza ,normele juridice,atribuie un caracter juridic altor norme sociale
(obiceiurile),concretizeaza normele juridice in actele individuale(activitatea de executare a
dreptului).Adopta masuri privind asigurarea normelor juridice(Activitatea de ocrotire a normelor
juridice).

3.Apreciai importana controlului constituionalitii legilor.


C.C.L--reprezinta o instituie complex distinct a dreptului constitutional a carei ratiune rezida in
garantarea respectrii imperativelor constitutionale,prin declararea fara efect a legilor sau a dispozitiilor
legale ce contravin constitutiei,institutia data avind drept scop primordial apararea societatii civile impotriva
exceselor si arbitrarului legislativului executorului,Constitutiei.
Primele elemente ale Controlului Constituionalitii Legilor a aparut in Europa,mai exact n Anglia in
1607 cind presedintele curtii civile de apel sir Edward COKE ,a plasat Common-Law-ul,adica suma tuturor
principiilor reglementarilor si jurisprudentelor pe care dreptul Britanic le aplica de secole,deasupra unei legi
votate de Parlament.n SUA teoria lui Cocke a dat nastere Doctrinei John Marshall,potrivit careia,, dac
dou legi sunt in conflict instanta ar trebui sa decida asupra cauzei respective fie conform legii
neglijind Constitutia,fie conform Constitutiei neglijind Legea,,
Romania a fost printre primele State din Europa unde inca in 1912 Curtea de Casatie s-a pronuntat asupra
constitutionalitatii unei,consacrnd n acest fel dreptul judectorului de a da prioritate normei
constitutionale.
Prin urmare constatam ca apariia instituiei controlului constituionalitii legilor, n diversele sale
forme, a constituit mai degrab un rezultat al activitii jurisdicionale, dect emanaia voinei
legiuitorului. Anume din aceste considerente, controlul jurisdicional al constituionalitii legilor este
principala form de control constituional. Conform art.135 din constitutie ,curtea constitutionala exercita la
sesizare,controlul constituionalitii legilor i hotrrilor Parlamentului, a decretelor Preedintelui Republicii
Moldova, a hotrrilor i ordonanelor Guvernului, precum i a tratatelor internaionale la care Republica
Moldova este parte. Principiul fundamental al supremaiei Constituiei este consfinit n articolul 7 din
Constituie, potrivit cruia: Constituia Republicii Moldova este Legea ei Suprem. Nici o lege i nici un alt
act juridic care contravine prevederilor Constituiei nu are putere juridic. Din acest principiu rezult
c textul Constituiei reprezint cadrul juridic fundamental pentru organizarea i funcionarea statului i
societii, Constituia fiind sursa tuturor reglementrilor juridice