MEXIC

Economie
Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de
miliarde) de dolari SUA. Este clasificat ca i economie cu venit mediu-ridicat, avnd al
patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latin. De la criza economic din
1994-1995, ara a trecut printr-o revenire economic seminificativ, cu o rat de cretere
economic de 3-5% care a dus la scderi n rata de srcie, de la 24,2% n 2000 la 17,6% n
2004. Rata srciei n mediul rural a fost de 42% in 2000 , redus de la nivelul de 27,9% in
2004.
n ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce n ce mai "privatizat", cu companiile de
stat avnd un rol mai restrns n activitatea economic. Economia mixt este bazat pe
industrie i servicii, dei exist un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al
patrulea cel mai mare productor de iei din lume.
Datorit nelegerii NAFTA, comerul cu Canada i SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990,
Mexicul s-a angajat n comer din ce n ce mai liber, introducnd agremente de comer liber
cu peste 40 de ri, inclusiv rile Uniunii Europene i Japonia. Guvernul este n discuii cu
blocul Mercosur pentru aranjamente de comer liber.
Dei economia mexican s-a modernizat semnificativ n ultimul deceniu, nc mai exist
diverse probleme structurale. Problemele rii includ salarii mici, o distribuie neuniform a
veniturilor (20% din populaie ctig 55% din venitul naional) i oportuniti reduse pentru
statele din sud, care au o populaie amerindian numeroas. Inegalitile geografice sunt de
asemenea o problem principal: pri ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel
al Italiei. Corupia i evaziunea rmn probleme cronice.