BPOC

BRONHOPNEUMOPATIA
OBSTRUCTIVA
CRONICA

DRAGOIU ALEXANDRA
FLORITA CONSTANTIN
FULOP BOGLARKA

Prezentarea cazului
O femeie afro-americana, in varsta de 51
de ani , se prezinta la serviciul urgente cu
dispnee severa la efort si edem progresiv la
nivelul extremitatilor inferioare.
Ea precizeaza ca dispneea si episoadele de tuse
s-au agravat in ultimele 3 saptamani si a ajuns
acum sa nu mai poata sta in picioare sau sa
mearga mai mult de 1-2 min fara sa oboseasca.
Istoricul bolii : - Fumeaza de la varsta de 20
ani , aprox 1 pachet 1 pachet jumatate / zi
- Nu ia alta medicatie si nu are istoric familial
de astm, alergii , sau boli cardiovasculare.
- Sustine ca nu a fost niciodata la doctor.

Examen fizic:
Femeie cu IMC putin deasupra normalului, cu
evidenta detresa respiratorie.
Sunete respiratorii diminuate si piele cianotica.
Prezinta distensia venelor jugulare si reflex
hepatojugular pozitiv.

Evaluari suplimentare:
EKG a aratat o hipokinezie severa a ventriculului
drept si presiunea sistolica a ventriculului drept de
55mmHg.
Cateterizarea inimii drepte a aratat o presiune de
70/30 mmHg si un debit cardiac de 4L/min.
Volumul expirator fortat/secunda (FEV1) = 16%
VR (volumul rezidual) = 5,97L (373%)
VR/CPT = 84%
Raportul ventilatie/perfuzie arata anormalitati in
ambii lobi inferiori , cu o perfuzie la baza de 7%,
demonstrand olighemia ( hipovolemia) lobilor
inferiori.

Management:
Pacienta e considerata a avea detresa respiratorie
acuta si BPOC sever , relationat cu fumatul .
Dupa imediata internare pe sectia de terapie
intensiva , i s-au administrat bronhodilatatoare,
steroizi sistemici, corticosteroizi inhalatori , antibiotice
si ventilatie cu presiune pozitiva non-invaziva (NPPV)
Dupa 3 saptamani de spitalizare , pacienta a fost
externata cu NPPV cronica nocturna si oxigen
suplimentar.
Recomandari : reabilitare imediata in ambulator ,
renuntarea la fumat , monitorizarea greutatii .
.

Pacienta a primit un dispozitiv Flutter valve cunoscut ca si Acapella Flutter Valve datorita celor 3
mecanisme :
Ajuta la eliminarea mucusului si a altor secretii
Asigura o presiune expiratorie pozitiva, ce mentine
deschise caile aeriene
Mentine mucusul la distanta de peretii cailor aeriene
si produce un flux de acceleratie intermitent care
impinge mucusul in sus pentru expectoratie , astfel
ajutand la curatarea cailor respiratorii

O terapie combinat cu corticosteroizi

inhalatori (ICS) i B-agonisti cu o actiune de
lunga durata (LABA) este recomandat n
stadiul sever al bolii pulmonare obstructive
cronice(BPOC) , pacientii confruntandu-se
deseori cu exacerbari frecvente. n prezent,
exist cinci produse combinate ICS / LABA
disponibile pe pia.

Datorita severitatii deteriorarii functiei

pulmonare
si
incapacitatii
terapiei
medicamentoase de a ameliora simptomele ,
pacienta a fost pusa pe lista de transplant
pulmonar.
Nu a avut modificari semnificative in 3 ani
astfel a fost supusa unui transplant pulmonar
dublu.
Ulterior, performanta masurata prin functia
pulmonara si calitatea vietii s-au imbunatatit.

Dupa cum vedem in rezultatele spirometriei pre si posttransplant , prezinta o crestere de 350% a volumului
spirometric, precum si o diminuare a dispneei si o
marcata imbunatatire a calitatii vietii.

Ce este BPOC?
BPOC este o boala respiratorie cronica ce
afecteaza att bronhiile (bronsita cronica) ct si
plamnii (emfizem) si se manifesta prin
ngustarea progresiva si ireversibila a bronhiilor,
ceea ce se nsoteste de o scadere progresiva a
capacitatii respiratorii.

Ce provoaca BPOC?
Fumatul este principala cauza a BPOC! n marea
majoritate a cazurilor, BPOC apare la fumatori, dupa
vrsta de 40 de ani. Nu toti fumatorii fac BPOC, dar
s-a constatat ca o proportie de 10-15% dintre ei, care
au probabil o predispozitie nca neprecizata,
reactioneaza exagerat la fumul de tigara. Rezultatul
este o inflamatie cronica a bronhiilor si plamnilor
care se soldeaza cu ngustarea progresiva a
bronhiilor si distrugeri ale peretilor alveolelor
pulmonare (emfizem).

n afara de fumat, BPOC mai poate fi favorizat de

poluarea atmosferica, de fumatul pasiv (la nefumatorii
care respira fumul altora), sau de sistemele de ncalzire
cu carbuni.
n patogenia BPOC intervin, pe lng inflamatie, nc
dou importante procese patologice: dezechilibrul
proteaze-antiproteaze si stressul oxidativ, care pot fi o
consecinta direct a reactiei inflamatorii pulmonare, sau
pot fi induse de factori de mediu (ex.componentele
oxidante ale fumului de tigar) sau genetici (ex.
deficitul de 1-antitripsin).

La o proporie semnificativ de pacieni cu BPOC,

scaderea reculului elastic al plamanilor combinat cu
limitarea debitului expirator duce la hiperinflaia
plmnului n cursul bolii. La pacienii cu BPOC,
plmnul poate fi hiperinflamat la repaus
(hiperinflaie static) i / sau n timpul efortului
(hiperinflatie dinamica), atunci cnd cerinele
ventilatorii sunt crescute i timpul expirator este
scurtat.
Mai mult dect att, hiperinflatia pulmonara
dinamica este legata de activitatea fizic zilnic
redus n BPOC, care este o component important
a calitii vieii.

Fumatorii considera ca este normal sa tuseasca, de aceea

tusea, desi este prezenta la multi pacienti cu BPOC, nu-i
alarmeaza. Pe masura ce bronhiile se ngusteaza si
capacitatea respiratorie se reduce, bolnavii ncep sa resimta o
lipsa de aer (dispnee) la eforturi pe care anterior le faceau
usor. Adesea, cnd oboseala la efort este destul de suparatoare
ca sa se adreseze medicului, capacitatea respiratorie a scazut
deja la jumatate. Pe fondul acestei reduceri a tolerantei la efort
pot aparea crize de sufocare (confundate de unii cu astmul) si
frecvente episoade infectioase respiratorii, mai ales iarna,
cnd pacientul tuseste mai mult si expectoreaza purulent.
Cu timpul, pe masura ce boala progreseaza, dispneea este
resimtita la eforturi din ce n ce mai mici, pna cnd ajunge
invalidanta, tintuind bolnavul n casa. Imobilitatea indusa de
boala determina depresie si nervozitate. Cu timpul, pot aparea
si complicatii din partea inimii: picioarele se umfla, buzele se
nvinetesc, iar pacientul pare sa se ocupe exclusiv cu
respiratul.

Cati oameni au BPOC ?

La nivel mondial, unul din 10 aduli peste 40 de ani pot avea
BPOC. Aceast estimare a prevalenei BPOC, prima lansat de
Ziua Mondial a BPOC 2004, sugereaz c boala poate fi de
trei ori mai frecvent dect s-a crezut anterior.
BPOC este cel mai frecvent ntlnit n rile n care fumatul
a fost, sau nc mai este, foarte rspndit.
Cate vieti sunt pierdute prin BPOC ?
La nivel mondial, aproape 3 milioane de oameni mor n
fiecare an datorit BPOC.
Conform Organizaiei Mondiale a Sntii, BPOC este a
patra cauz de deces la nivel mondial, depit doar de atacul
de cord, accidentul vascular cerebral i infeciile acute
pulmonare. Boala ucide mai multi oameni dect cancerul i la
fel ca HIV / SIDA.

RENUNAREA LA FUMAT ESTE

PRIMUL PAS N PREVENIREA I
TRATAMENTUL BPOC

Dac avei BPOC i vei continua s

fumai, starea plmnilor
dumneavoastr se va agrava, iar boala
va fi fatal. Renunai la fumat!
Cel mai bun mod de a preveni apariia bolii este s renunai
la fumat!
n afar de BPOC, fumatul determin:
o Cancer (de plmni, gt, i limb)
o impoten i infertilitate
o boli de inim
o defecte de natere
o mbtrnire a pielii
o deteriorarea dinilor.

Meanwhile in a parallel universe

MAN, I COULD KILL A HUMAN RIGHT

NOW !

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

http://www.srp.ro/bpoc.aspx
http://www.dspalba.ro/promovare/bpoc2011/pliant.pdf
http://www.animatedcopdpatient.com/en/home.aspx
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4026563/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3933347/
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3971913/
http://
pathophysiology.umft.ro/data/media/ro/program/mg/curs_0
8_ap_respirator_1.pdf