DREPT COMERCIAL II

Curs 1

Functionarea societatilor cu personalitate judiciara

Sediul legal al materiei il reprezina Legea 31/ 1990, unde gasim reguli
comune pentru adunarea generala, administratori si cenzorii societatii.
Organele societatii
Vointa sociala se exprima prin organele de conducere ale societatii.
Adunarea generala este organul de conducere al societatii si este formata
din totalitatea asociatilor.
Vointa sociala este adusa la indeplinire prin actele juridice ale organului
executiv (de gestiune) care este administratorul sau sunt administratorii.
Contorulul gestiunii administratorilor se realizeaza de catre asociati sau in
anumite cazuri de un organ specializat ,adica cenzorii sau auditoria interni ai
societatii.
Pentru fiecare forma juridica de societate ,legea stabileste care sunt organele
de conducere si conditile de organizare si functionare ,precum si atributiile lor.
Formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin norme
imperative .
Adunarea generala
Este organul de deliberare si decizie al societatii.
Ea este formata din totalitatea asociatilor.
Ea decide asupra numirii celorlalte organe ale societatii (administratori
,cenzori ,auditori financiari ).
Adunarea generala reglementata de lege doar pentru societatea pe actiuni
,pentru societatea in comandita pe actiuni si S.R.L.
1

Pentru societatea in nume colectiv si pentru societatea in comandita

simpla ,chiar daca legea nu prevede un asemenea organ de conducere ,deciziile se
vor lua de catre asociati pe baza regulilor care guverneaza adunarea generala.
Felurile adunarii generale sunt :
a.
b.
c.
d.

adunarea ordinara ;
adunaraea extraordinara ;
adunarea mixta ;
adunarea speciala .

Adunarea ordinara se intruneste cel putin o data pe an ,in cel mult 5 luni de
la incheierea exercitiului financiar. Ea se tine la sediul societatii si in locul indicat
in convocare.
Atributiile adunarii ordinare :
a. sa discute ,sa probeze sau sa modifice situatiile financiare anuale pe baza
rapoartelor prezentate de consiliul de administratie ,respectiv de directorat si
de consiliul de supraveghere ,de cenzori sau dupa caz de auditorul financiar
si sa fixeze dividendul.
b. sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie ,respectiv ai
consiliului de supraveghere si cenzorii. In cazul societatilor ale caror situatii
financiare sunt audiate sa numeasca sau sa demita auditorul financiar sis a
fixeze durata minima a contractului de audit financiar.
c. sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor
consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere
daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv.
Curs 2

d. sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie ,respectiv a

directoratului.
e. sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de
activitate pe exercitiul financiar urmator.
f. sa hotarasca gajarea ,inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati
ale societatii.
Conditiile de cvorum si de participare :
2

Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni ,pentru

validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta
actionarilor care sa prezinte cel putin o patrime din numarul total de voturi.
Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor
exprimate .
Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si
majoritate.
Daca nu se realizeaza prezenta ceruta ,adunarea generala se va intruni la o
alta data sabilita si va putea sa delibereze asupra acelorasi probleme oricare ar fi
partea de capital reprezentata de actionarii prezenti ,iar hotararile se iau cu
majoritatea celor prezenti.
In S.R.L. adunarea generala hotaraste prin vot reprezentand majoritatea
absoluta a asociatilor si a partilor sociale.
In cazul societatilor in nume colectiv si in comandita simpla ,hotararile se
iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a asociatilor si a
partilor sociale.
Adunarea extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o
hotarare in care reclama modificarea actelor constitutive ale societatii.
Atributiile adunarii extraordinare (art. 113) :
a.
b.
c.
d.

e.
f.
g.
h.
i.

schimbarea formei juridice a societatii ;

mutarea sediului societatii ;
schimbarea obiectului de activitate al societatii ;
infiintarea saudesfiintarea unor sedii secundare ,adica sucursale ,agentii
,reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica ,daca
prin actul constitutiv nu se prevede altfel ;
prelungirea duratei societatii ;
majorarea capitalului social ;
reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi
actiuni;
fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii ;
dizolvarea anticipata a societatii ;
3

j. conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la

purtator in actiuni normative ;
k. conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta ;
l. emisiunea de obligatiuni ;
m. orice alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru
care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare
Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinara este necesara
la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul
total de drepturi de vot ,iar la convocarile urmatoare prezenta actionarilor
reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot.
Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti
sau reprezentati.
Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii de
reducere sau majorare a capitalului social ,de schimbare a formei juridice ,de
fuziune ,divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin
doua treimi din numarul de voturi detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.
Pentru S.R.L. se impune tot majoritate ca in cazul modificarii actului
constitutiv la societatea pe actiuni .
Adunarea speciala priveste societatea pe actiuni si societatea in comandita
pe actiuni si cuprinde anumite categorii de actionari.
Legea 31/1990 are in vedere adunarea speciala a titularilor de actiuni
preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot in adunarea generala obisnuita
si adunarea speciala a detinatorilor de actiuni dintr-o anumita categorie in legatura
cu care se hotaraste modificarea drepturilor si obligatiilor privind actiunile lor.
Convocarea adunarii generale
Se convoaca de catre un administrator sau de catre consiliul de administratie
respectiv directorat la societatea pe actiuni si la societatea in comandita pe actiuni
sau de catre asociati.
Administratorii sunt obligati sa convoace cel putin o data pe an aduna rea
sau ori de cate ori este necesar.
4

Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni ,legea

prevede ca administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala la
cererea actionarilor reprezentand a cincea parte din capitalul social.
Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea
convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a.
Convocarea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si in unul din
ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea
mai apropiata localitate.
Daca toate actiunile societatii sunt nominative convocarea poate fi facuta si
numai prin scrisoare recomandata sau daca actul constitutivpermite prin scrisoare
transmisa pe cale electronica expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii
adunarii la adresa actionarului inscrisa in registrul actionarilor.
Continutul convocarii

trebuie sa contina locul si data tierii adunarii precum si ordinea de zi;

termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data
comunicarii convocarii.

Sedinta adunarii generale

Calitatea de asociat confera dreptul asociatului de a participa la adunarea
generala.
Dreptul se exercita personal sau prin reprezentare .
Legea 31/1990 prevede ca actionarii nu vor putea fi reprezentati in adunarea
generala decat prin alti actionari in baza unei procuri speciale in afara de cazul
cand in actul constitutiv s-au prevazut alfel.
Persoanele juridice participa prin reprezentantii lor la adunarea generala .
Curs 3

Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari sub

sanctiunea nulitatii hotararii daca fara votul acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea
ceruta .
5

Principiile reglementate de lege pentru societatea pe actiuni si pentru societatea

in comandita pe actiuni isi pot gasi aplicarea si in cazul celorlalte forme de
societate .
Desfasurarea sedintei
Sedinta adunarii generale se va tine in ziua ,ora si locul aratate in convocare.
Sedinta se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie
,respectiv al directoratului sau de catre acela care ii tine locul.
Adunarea Generala va alege dintre actionarii prezenti unul pana la trei
secretari ,care vor verifica lista de prezenta a actionarilor ,indicand capitalul social
pe care-l reprezinta fiecare proces-verbal intocmit de secretarul tehnic pentru
constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute
de lege si de actul constitutiv pentru tinerea Adunarii Generale.
Pentru celelalte forme de societati ,Adunarea Generala este condusa de unul
dintre administratorii societatii si se desfasoara pe baza acelorasi principii.
Dreptul de vot si exercitarea lui
Acesta este strans legat de participarea la capitalul social. Orice actiune achitata
da dreptul la un vot in Adunarea Generala (daca prin actul constitutiv nu s-a
prevazut altfel).
Nu au drept de vot actionarii care detin actiuni preferetiale cu dividend prioritar
fara drept de vot in Adunarea Generala.
Pentru S.R.L. regulile se aplica prin analogie.
Pentru societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla ,legea nu
prevede reguli cu privire la dreptul de vot ceea ce inseamna ca acesta va trebui
reglementat prin contractul de societate.
Pentru a-si exercita dreptul de vot in Adunarea Generala ,asociatii trebuie sa
faca dovada calitatii lor.
Restrictii ale dreptului de vot
1. Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice conventie privind exercitarea
6

dreptului de vot intr-un anumit fel este nula.

2. In cazul in care exista un conflict de interese intre asociat si societate
,asociatul este obligat sa se abtina de la vot ,in ca contrar ,el va raspunde
pentru danele produse prin votul sau cu ajutorul caruia s-a intrunit
majoritatea ceruta de lege.
3. Legea interzice administratorilor (administratorii asociati) sa voteze
descarcarea gestiunilor sau o problema in care persoana administratorului ar
fi in discutie. Ei pot sa voteze situatia financiara si contul de profit si
pierderi daca fiind posesorii a cel putin o jumatate din capitalul social nu
poate forma majoritatea legala fara votul lor.
Adoptarea hotararilor
Hotararile se iau prin vot deschis.
Votul secret este obligatoriu :
a. pentru alegerea membrilor consiliului de administratie sau a consiliului de
supraveghere a cenzorilor sau a auditorilor interni ;
b. pentru revocarea lor ;
c. pentru hotararile referitoare la raspunderea administratorilor.
Procesul-verbal al sedintei
Lucrarile adunarii generale trebuie consemnate intr-un proces-verbal semnat de
presedinte si secretar.
Continutul procesului-verbal
Va cuprinde mentiuni cu privire la indeplinirea formalitatilor de convocare ,data
si locul adunarii ,actionarii prezenti ,precum si dezbaterile in rezumat si hotararile
luate.
La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare si lista de
prezenta a actionarilor.
Procesul-verbal va fi trecut in Registrul Adunarii Generale.
Hotararile Adunarii Generale
Hotararile luate de Adunarea Generala cu respectarea legii si a actului
7

constitutiv sunt obligatorii pentru toti asociatii.

Pentru societatea pe actiuni si societatea in cmandita pe actiuni ,legea prevede
in mod expres ca hotararile sunt obligatorii pentru actionarii care nu au participat la
luarea lor sau pentru cei care au votat impotriva.
Publicitatea privind hotararile
Pentru a fi opozabila tertilor ,hotararile Adunarii Generale trebuie publicate in
conditiile legii.
Pentru societatile pe actiuni si societatile in comandita pe actiuni in termen de
15 zile ,hotararile trebuie depuse la Oficiul Registrului Comertului pentru a fi
mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial.
Pentru celelalte forme de societate ,legea nu prevede o asemenea cerinta.
Anularea hoararilor
Hotararile Adunarii Generale adoptate cu incalcarea legii ,ori a actelor
constitutive pot fi anulate pe cale judecatoreasca.
In caz de nulitate absoluta ,oricine are dreptul sa o ceara ,iar actiunea este
inprescriptibila.
Dreptul de a ataca hotararile apartine si administratorului societatii ,dar nu cele
care privesc revocarea lor din functie.
Actiunea in anulare reglementata de Legea 31/1990 ,priveste atat cauze de
nulitate relativa cat si cele de nulitate absoluta.
Cererea de anulare se poate face in termen de 15 zile de la data publicarii ei in
Monitorul Oficial.
Termenul de 15 zile este un termen de prescriptie.
Competenta de solutionare apartine tribunalului in a carei raza teritoriala isi are
sediul societatea. Reclamantul poate cere presedintelui instanei si suspendarea
exercitarii hotararii atacate pe calea ordonantei presedintiale.
Incuvintand suspendarea ,presedintele pate obliga pe reclamant la o cautiune.
8

Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile dela

pronuntare.
Hotararea definitiva de anulare trebuie sa fie mentionata in Registrul
Comertului si publicata in Monitorul Oficial. De la publicare ea devine opozabila
tertilor.
Administratorii societatii cu personalitate juridica
Cu privire la administrarea societatii ,legea distinge in functie de forma de
scietate astfel : pentru societatea in nume colectiv ,gestiunea este asigurata de unul
sau mai multi administratori ;pentru societatea in comandita simpla administrarea
societatii se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati ;pentru
societatea pe actiuni ,societatea este administrata de unul sau mai multi
administratori temporari si revocabili ;pentru societatea in comandita pe actiuni
administratorii sunt numiti din randul actionarilor comanditati ;in S.R.L.
administrarea este realizata de unul sau mai multi administratori.
Curs 4

Reguli generale privind administratorii societatii

1. Calitatea de administrator o poate avea o persoana fizica sau o persoana
juridica.
2. Conditiile cerute pentru numirea administratorului:
a. capacitatea administratorului sa aiba capacitate de exercitiu deplina.
b. onorabilitatea administratorului nu poate fi administartor o persoana
care a fost condamnata pentru gestiune frauduloasa ,abuz de incredere,
fals, uz de fals, dare sau luare de mita, precum si alte infractiuni
prevazute de Legea 31/1990.
c. cetatenia administratorului administratorul poate fi cetatean roman, dar
poate fi si cetatean strain in conditiile prevazute de lege.
d. calitatea de asociat a administratorului. In orice forma de societate,
administratorul poate fi asociat sau neasociat sau terta persoana.
Desemnarea asociatilor
Sunt desemnati prin actul constitutiv sau ulterior de Adunarea Generala.
Pentru societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si S.R.L.,
9

actul constitutiv trebuie sa prevada asociatii care administreaza si reprezinta

societatea, datele lor de identificare, precum si puterile ce li sau conferit si daca ei
le exercita impreuna sau separat.
Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni, actul
constitutiv trebuie sa cuprinda elementele de identificare a primilor membrii ai
consiliului de administratie si dupa caz directorilor si daca ei urmeaza sa le exercite
impreuna sau separat.
Desemnarea administratrilor ulterioara de catre A.G.A.
Pentru societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla,
administratorii sunt alesi prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta
a capitalului social.
In societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni, administratorii
sunt alesi de catre Adunarea Generala ordinara a actionarilor cu cvorumul si
majoritatea prevazuta de lege.
Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de catre
membrii actuali ai consiliului de administratie sau de catre actionari.
Persoanele nominalizate trebuie sa informeze Adunarea Generala cu privire
la mandatele de administrator pe care le exercita.
In S.R.L., administratorii sunt alesi de adunarea asociatilor cu votul
reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.
Administratorul persoana juridica este numit prin actul constitutiv, ori ales
de adunarea asociatilor.
Durata functiei de administrator
Prin actul constitutiv se prevede durata functiei de administrator la
societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si S.R.L.
Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni,
administratorii vor fi alesi pe termen de 4 ani sau daca nu au fost numiti prin
contract sau statut, acesta va fi de 2 ani.
10

La expirarea mandatului pot fi realesi.

Publicarea numirii administratorilor
Potrivit dispozitiilor Legii 26/1990, cererea de inmatriculare a unei societati
trebuie sa arate administratorii societatii si puterile ce le-au fost conferite,
aratandu-se totodata si care dintre ei reprezinta societatea.
Depunerea semnaturii la Oficiul Registrului Comertului revine numai
administratorilor careau fost imputerniciti sa reprezinte societatea.
Termenul de depunere este de 15 zile, care curge de la data depunerii cererii
la Oficiul Registului Comertului sau de la data alegerii administratorilor de catre
Adunarea Generala.
Remunerarea administratorilor
Activitatea administratorilor este in principiu o activitate remunerata.
Organul competent sa decida asupra remunerarii administratorilor este
Adunarea Generala.
Pentru societatile de persoane si S.R.L., legea se refera la o eventuala
remunerare a administratorului.
La societatile de capitaluri, legea prevede remunerarea administratorului cu
sume fixe sau alte sume sau alte avantaje.
Obligatiile administratorilor (posibil subiect de examen)
Principalele obligatii:
a. Obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii.
b. Obligatia de a depune semnaturile lor la Registrul Comertului in cazul
cand au fost desemnati reprezentanti ai societatii.
c. Obligatia de a pastra actele privind constituirea societatii.
d. Obligatia de a administra societatea, respectiv indeplinirea obiectului de
activitate.
e. Obligatia de a urmari efectuarea varsamintelor.
f. Obligatia de a tine registrele cerute de lege si corecta lor tinere.
g. Obligatia de a intocmi situatia financiara.
11

h. Obligatia de a lua parte la adunarile generale, la consiliile de

administratie si alte organe de conducere similare.
i. Obligatia de a duce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a
Asociatilor.
j. Obligatia de a indeplini indatoririle prevazute in actul constitutiv precum
si indatoririle stabilite de lege.
Puterile administratorilor (posibil subiect de examen)
Administratorul societatii poate face toate operatiunile cerute pentru
aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile aratate in actul
constitutiv.
Administratorul este indereptatit sa reprezinte societatea in raporturile
juridice cu alte societati.
Limitele puterilor administratorului decurg din actul constitutiv sau din
hotararea Adunarii Generale si din dispozitiile legii.
Curs 5

Pentru societatile de capitaluri Legea 31/1990 prevede ca anumite acte

juridice vor putea fi incheiate de administratori numai cu aprobarea Adunarii
Generale extraordinare.
Actele juridice de dobandire a unor bunuri de la un fondator sau actionar
intr-o perioada de doi ani de la constituirea societatii a caror valoare depaseste 10%
din valoarea contabila a activelor societatii vor fi suspuse aprobarii Adunarii
Generale extraordinare.
Puterea de reprezentare a societatii este distincta de puterea de a administra
societatea.
Puterea de reprezentare a societati exista numai cand a fost acordata in mod
distinct administratorului. Rezulta ca prin vointa asociatilor, mandatul
administratorului poate fi limitat la gestiunea interna sau sa cuprinda si puterea de
reprezentare, caz in care administratorul este imputernicit sa angajeze societatea
raporturile cu tertii.
Distinctia are la baga principiul general potrivit caruia reprezentarea nu este
12

de esenta mandatului ci numai de natura sa.

Puterea de reprezentare a administratorului trebuie conferita in mod expres.
Incetarea functiei de administrator
Functia inceteaza prin revocare, renuntarea administratorului, moartea,
incapacitatea administratorului.
1. Revocarea administratorului
a. pentru societatile de persoane si S.R.L., asociatii care reprezinta majoritatea
absoluta a capitalului social, pot decide asupra revocarii administratorilor
sau asupra puterii lor afara de cazul cand administratorii au fost numiti prin
actul constitutiv.
b. in cazul societatilor de capitaluri administratorii sunt revocabili, revocarea se
face prin hotararea Adunarii Generale (in adunare ordinara in conditiile de
cvorum si majoritate, prevazute de lege pentru aceste societati.
In toate cazurile, calitatea de administrator are caracter intuitu personae;
revocarea administratorului este o revocare ad nutum; revocarea
administratorului poate interveni oricand si independent de vreo culpa a sa.
Pentru administratorul persoana juridica, acesta poate revoca pe
reprezentantul sau persoana fizica, dar cu obligatia de a numi in acelasi timp
un inlocuitor.
Pe timpul cat dureaza madatul de administratorului, contractul de munca se
suspenda ceea ce inseamna ca legea interzice posibilitatea sa aiba calitatea
de angajat al societatii.
Administratorul poate fi revocat oricand din functia, dar daca revocarea
survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune
interese.
2. Renuntarea administratorului
Prin renuntarea sau demisia administratorului, functia administratorului
inceteaza daca revocarea are un caracter ad nutum si renuntarea are un
caracter discretionar.
In cazul cand exista un singur administrator si acesta doreste sa renune, el
este obligat sa convoace Adunarea Generala ordinara pentru numirea unui alt
administrator.
In cazul in care, datorita renuntarii s-a cauzat un prejudiciu, societatea are
13

dreptul la despagubiri.
In toate cazurile de incetare a functiei administratorului trebuie indeplinite
formalitatile de publicitate ca si in cazul numirii in functie. In caz contrar,
societatea nu poate invoca fata de terti incetarea functiei.
Raspunderea administratorului
Administratorul raspunde personal fata de societate pentru prejudiciile
aduse prin incalcarea legii, a mandatului primit sau prin culpa in administrarea
societatii.
Art. 73 din Legea 31/1990, prevede ca administratorul raspunde pentru
prejudiciile cauzate prin actele sale patrimoniului societatii.
Administratorul nu raspunde fata de terti, caci actele administratorului sunt
actele societatii insasi, acestia avand posibilitatea sa se indrepte chiar impotriva
societatii.
Creditorii sociali au o actiune impotriva administratorilor care o vor putea
exercita numai in cazul producerii insolventei prin administratorul judiciar sau prin
lichidator.
Natura juridica a raspunderii administratorului
Natura juridica a administratorului este diferita de la caz la caz astfel:
1. Administratorii raspund fata de societate pentru nerespectarea obligatiilor
izvorate din contractul de mandat, deci este o raspundere contractuala.
2. Administratorii raspund si pentru nerespectarea obligatiilor prevazute de
lege, in acest caz poate fi o raspundere delictuala sau o raspundere penala.
In cazul administratorului persoana juridica, pentru ca el deleaga o persoana
fizica pentru a exercita functia aceasta are aceeasi raspundere ca si in cazul
administratorului persoana fizica.
In acest caz, raspunderea este conjuncta si nu solidara, ea avand un rol de
garantie si nu inlocuieste raspunderea persoanei vinovate de raspunderea
prejudiciului.
Un alt caz de raspundere este cazul raspunderii solidare a administratorilor
14

cu predecesorii lr imediati. Daca la inceperea mandatului administratorul constata

ca predecesorul sau sau predecesorii sai au savarsit anumite fapte pagubitoare
pentru societate si nu le-au adus la cunostinta celor indiduiti, atunci vor raspunde
solidar cu acestia.
Conditiile raspunderii
Raspunderea administratorului pentru prejudiciile cauzate este reglementata
de normele dreptului comun.
Raspunderea poate fi contractuala sau delictuala, dar indiferent de forma ei,
raspunderea are ca temei culpa administratorului.
Astazi se vor aplica regulile art. 2018 N.C.C. astfel ca diligenta ce trebuie sa
o depuna administratorul este cea a unui bun administrator.
Criteriul bunului administrator se aplica cu mai mica sau cu mai mare
riguare in functie de caracterul oneros sau gratuit al obligatiei.
Mandatul administratorului este un act retribuit, inseamna ca raspunderea sa
va fi apreciata in abstracto, ceea ce inseamna ca va raspunde indiferent de gradul
culpei sale.
Curs 6

Cauzele de exonerare de raspundere

Se vor aplica regulile de drept comun, dar si dispozitiile Legii 31/1990.
Art. 144 alin.5 din Legea 31/1990, prevede ca in cazul pluralitatii
administratorilor, respectiv actele indeplinite de directori sau de personalul
incadrat, acestia raspund cand daunsa nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat
supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.
Directorii vor incunostiinta consiliul de administratie de toate neregulile
constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor.
Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati, daca
avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia nu le comunica cenzorilor sau
dupa caz auditorilor interni.
15

In societatile care au mai multi administratori, raspunderea pentru actele

savarsite sau pentru emisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se
consemneze in Registrul Deciziilor cosniliului de administratie, impotrivirea lor si
au incunostiintat despre aceasta in scris pe cenzorii sau auditorii interni.
Actiunea in raspundere
Actiunea in raspundere impotriva administratorilor este actiune sociala,
adica ea apartine societatii, iar nu asociatilor, deoarece prejudiciul a fost cauzat
societatii.
In mod exceptional ea poate fi introdusa si de actionari in numele societatii,
daca datorita pozitiei administratorilor, societatea nu actioneaza pentru recuperarea
prejudiciului cauzat prin actele administratorului.
Descarcarea administratorilor de gestiunea lor prin aprobarea situatiei
financiare nu decide Adnunarea Generala din dreptul de a decide actionarea in
justitie a administraorilor care prin actele lor au pagubit societatea.
In situatia in care se ia decizia actionarii in judecata a unui administrator,
Adunarea Generala va desemna in aceleasi conditii de cvorum si majoritate
persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie.
Momentul introducerii actiunii in justitie are ca efect incetarea mandatului
administratorului impotriva caruia s-a pornit actiunea, iar Adunarea Generala va
proceda la inlocuirea lui.
Legea regementeaza aceasta actiune numai pentru societatea pe actiuni si
societatea in comandita pe actiuni, dar ea poate fi utilizata si la celelalte forme de
societate.

Pluralitatea administratorilor la societatea pe actiuni

1. Sistemul unicat de administrare
Potrivit art.137 din Legea 31/1990 , societatea pe actiuni este administrata de
16

unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind in totdeauna impar. Cand
sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.
In cazul societatii pe actiuni al caror situatii financiare fac obiectul unei
obligatii legale de auditare, legea prevede un numar minim de trei administratori.
Consiliul de administratie este condus de un presedinte ales de consiliu
dintre membrii sai.
Prin actul constitutiv se poate prevedea ca presedintele consiliului de
administratie este numit de Adunarea Generala ordinara a actionarilor care numeste
consiliul de administratie.
Durata madatului presedintelui nu poate depasi durata mandatului de
administrator.
Presedintele poate fi revocat oricand de organul care l-a numit.
Consiliul de administratie este un organ colegial de administrare a societatii,
in consecinta numai consiliul poate decide cu privire la actele de administrare date
in competenta sa.
Puterile consiliului de administratie
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raporturile cu tertii si in
justitie.
Potrivit legii in lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de
administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi
imputerniciti sa reprezinte societatea actionand impreuna sau separat. O atare
clauza este opozabila tertilor.

Functionarea consiliului de administratie

El se intruneste cel putin o data la 3 luni. Intrunirea consiliului poate avea
loc ori de cate ori este nevoie.
17

Consiliul de administratie este convocat de presedintele consiliului care

stabileste ordinea de zi asigura informarea membrilor cconsiliului cu privire la
punctele aflate pe ordinea de zi.
Consiliul de administratie este convocat si la cererea motivata a cel putin 2
dintre membrii sai sau a directorului general.
Convocarea trebuie sa cuprinda data, locul unde se va tine sedinta si ordinea
de zi.
Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie, legea cere prezenta
a cel putin jumatate din membri consiliului daca prin actul constituiv nu se prevede
un numar mai mare.
Deciziile in cadrul consiliului se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Deciziile cu privire la numirea sau revocarea presedintelui consiliului se iau cu
votul majoritatii membrilor consiliului. Deciziile condiliului de administratie
considerate nelegale pot fi anulate prin hotararea Adunarii Generale a actionarilor.
Potrivit art. 143 din Legea 31/1990, consiliul de administratie poate delega
conducerea societatii unuia sau mai multor directori.
Consiliul de administratie numeste pe unul dintre directori in calitate de
director general. In aceasta calitate poate fi numit si presedintele consiliului de
administratie al societatii, daca acest lucru s-a prevazut in actul constitutiv ori a
fost hotarat de Adunarea Generala a actionarilor.
Calitatea de director o poate avea numai o persoana fizica. Directorul poate
fi numit dintre administratori sau din afara cosniliului de administratie.
Legea 31/1990 nu reglementeaza durata mandatului directorilor societatii,
aceasta durata se stabileste prin actul constitutiv sau prin decizia consiliului de
administratie in conditiile legii 31/1990.
Directorii societatii exercita atributii de conducere a societatii.
In ceea ce priveste puterea de reprezentare a societatii, aceasta apartine
directorului general.
Modul de organizare a activitatii directorilor societatii se stabileste prin actul
18

constitutiv sau prin decizie a consiliului de administratie.

Directorii au obligatia sa participe la adunarile generale, sunt obligati sa
instiinteze consiliul de administratie asupra tuturor neregulilor constatate cu ocazia
indeplinirii atributiilor lor.
Directorii societatii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie,
daca revocarea survine fara justa cauza. Directorul respectiv este indreptatit la
plata de daune interese.
2. Sistemul dualist de administrare
Directoratul este format din unul sau mai multi membrii, numarul acestora fiind
in totdeauna impar.
Cand exista un singur membru acesta poarta denumirea de director general
unic.
Calitatea de membru al directoratului o poate avea numai o persoana fizica.
Nu poate fi membru al directoratului persoana care nu poate fi fondator.
Membrii directoratului nu pot fi concomitent membrii ai consiliului de
supraveghere.
Curs 7

Directoratul asigura conducerea societatii indeplinind toate actele necesare

si utile realizarii obiectului de activitate al societatii, cu excepta celor prevazute de
lege in sarcina Consiliului de Supraveghere si a Adunarii Generale a Asociatilor.
Membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, in
afara de cazul unei stipulatii contrare in actul constitutiv.
Directoratul trebuie sa inregistreze la Registrul Comertului numele
persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea cu mentiunea daca ele actoneaza
impreuna sau separat. Aceste persoane sunt obligate sa depuna la Registrul
Comertului specimenul de semnatura in conditiile legii.
Legea obliga membrii Directoratului sa participe la adunarile A.G.A.
19

Directoratul este obligat ca cel putin o data la 3 luni sa prezinte un raport

scris Consiliului de Supraveghere cu privire la conducerea societatii si la
activitatea acesteia.
Modul de lucru al membrilor Directoratului se stabileste prin hotararea
Consiliului de Supraveghere.
Directoratul ia decizii cu respectarea dispozitiilor legii 31/1990; pentru
validitatea deciziilor Directoratului este necesara prezenta a cel putin jumatate din
numarul membrilor Directoratului, daca prin actul constitutiv nu se prevede un
numar mai mare.
Deciziile in cadrul Directoratului se iau cu votul majoritatii membrilor
prezenti.
Membrii Directoratului pot fi revocati oricand prin hotararea Consiliului de
Supraveghere.
Prin actul constitutiv se poate prevedea ca membrii Directoratului pot fi
revocati si de Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor.
Consiliul de supraveghere
Conform legii, Consiliul de Supraveghere este format din cel putin 3 si cel
mult 11 membrii. Numarul membrilor este stabilit prin actul constitutiv.
Calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere o poate avea o persoana
fizica sau o persoana juridica.
Persoana juridica numita in calitate de membru al Consiliului de
Supraveghere are obligatia sa isi desemneze un reprezentant permanent persoana
fizica. Acest reprezentant este supus acelorasi conditiis obligatii si are aceeasi
raspundere civila si penala ca si un membru al Consiliului de Supraveghere
persoana fizica.
Membrii Consiliului de supraveghere sunt numiti de A.G.A. cu exceptia
primilor membrii care sunt numiti prin actul constitutiv.
Durata mandatului membrilor Consiliului de Supraveghere este stabilita prin
actul constitutiv fara a putea depasi 4 ani.
20

Remuneratia membrilor Consilului de Supraveghere este stabilita prin actul

constitutiv sau prin hotarare A.G.A.
Principalele atributii ale Consiliului de Supraveghere sunt:
a. exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre
Directorat;
b. numeste si revoca membrii Directoratului;
c. verifica conformitatea cu legea, actul constitutiv si hotararile A.G.A. a
operatiunilor de conducere a societatii;
d. raporteaza cel putin o data pe an Adunarii Generale a Actionarilor cu
privire la activitatea de supraveghere desfasurata.
Ca organ colegial, Consiliul de Supraveghere functioneaza potrivit regulilor
din actul constitutiv si Legii 31/1990.
Consiliul de Supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni; consiliul
este convocat de presedintele sau, care si prezideaza intrunirea Consiliului.
Consiliul de Supraveghere este convocat oricand, la cererea motivata a cel putin 2
dintre membrii Consiliului sau ai Directoratului. Intrunirea trebuie sa aibe loc in
cel mult 15 zile de la data cererii; daca presedintele nu da curs cererii de convocare
a Consiliului, autorii cererii pot convoca ei insisi Consiliul stabilind si ordinea de
zi a sedintei.
La intrunirile Consiliului de Supraveghere pot fi convocati si membrii
Directoratului care, insa nu au drept de vot in Consiliu.
Pentru validitatea deciziilot Consiliului de Supraveghere este necesara
prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor Consiliului daca prin actul
constitutiv nu se prevede un numai mai mare.
Deciziile se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Membrii Consiliului de Supraveghere pot fi revocati oricand de catre
A.G.A. Hotararea se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul
voturilor actionarilor prezenti.
Dizolvarea si lichidarea societatilor
Incetarea existentei unei societati presupune doua etape:
21

1. dizolvarea;
2. lichidarea societatii.
Faza dizolvarii societatii cuprinde anumite operatiuni care declanseaza si
pregatesc incetarea existentei societatii. In aceasta faza personalitatea juridica nu
este afectata, insa dizolvarea pune capat activitatii normale a societatii.
Faza lichidarii societatii cuprinde operatiunile de lichidare a patrimoniului
societatii, plata creditorilor si impartirea soldului intre asociati. Si in aceasta faza
societatea are personalitate juridica, dar ea este subordonata cerintelor lichidarii.
Reglementare Legea 31/1990, insa legea prevede dreptul asociatilor ca in
actul constitutiv sa prevada modul de dizolvare si lichidare al societatii.
Curs 8

1. Dizolvarea societatilor
Dizolvarea societatii priveste acele operatiuni care declanseaza acest proces si
asigura premisele lichidarii patrimoniului social.
Hotararea privind dizolvarea societatii este luata de Adunarea Generala a
Asociatilor ori de instanta. Exceptional, dizolvarea societatii se produce in temeiul
legii.
Dizolvarea societatii priveste insasi societatea ca entitate juridica, iar nu
incetarea actului constitutiv al societatii.
Cauzele generale de dizolvarea a societatilor
Acestea sunt prevazute in art. 227 si 237 din Legea 31/1990, acestea fiind
cauzele generale de dizolvare a societatilor.
Cauzele de dizolvare sunt cele prevazute de lege si cele prevazute in actul
constitutiv.
1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Daca in actul constitutiv se prevede durata societatii, la expirarea termeneului
contractual, societatea se dizolva.

22

Dizolvarea opereaza in temeiul legii, fara a fi nevoie de vreo alta formalitate.

Asociatii trebuie consultati cu cel putin 3 luni inainte de expirarea
termenului cu privire la eventuala prelungire a acestuia.
Daca nu o fac administratorii la cererea oricarui asociat, tribunalul va putea
decide prin incheiere efectuarea consultarii.
Neefectuarea consultarii nu impiedica dizolvarea societatii la expirarea
duratei prevazute in actul constitutiv.
2. Imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia
Daca se constata o imposibilitate a realizarii a obiectului de activitate propus,
societatea isi pierde ratiunea pentru care exista, deci se dizolva. Acest efect se
produce atunci cand imposibilitatea s-a ivit in cursul duratei societatii sau cand
obiectul nu s-a realizat deloc.
Daca obiectul societatii s-a realizat, atunci societatea se dizolva.
Atat in cursul imposibilitatii obiectului de activitate cat si in cazul realizarii
acestuia fiind chestiuni de fapt, trebuie dovedite.
3. Declararea nulitatii
Nerespectarea cerintelor legale privind constituirea societatii prevazute de art.
56 din Legea 31/1990, atrage nulitatea societatii.
De la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de declarare a nulitatii
devenita irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare.
Aceasta incetare a existentei echivaleaza cu dizolvarea societatii.

4. Hotararea Adunarii Asociatilor

Societatea se dizolva in baza hotararii A.G.A.
Asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele pentru care societatea urmeaza sa
se dizolve.
23

Un caz reglementat de lege priveste dizolvarea societatii inainte de expirarea

termenului fixat pentru durata societatii.
5. Hotararea tribunalului
Dizovlarea societatii prin hotararea tribunalului are loc atunci cand dizolvarea
se poate realiza prin hotararea Adunarii Generale.
Tribunalul poate hotari dizolvarea societatii pentru motive temeinice
(neintelegerea dintre asociati care impiedica functionarea societatii).
6. Falimentul societatii
Societatea se dizolva cand este supusa procedurii insolventei, dizolvarea se
pronunta de catre judecatorul sindic prin incheierea prin care se decide intrarea in
insolventa.
Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
Art. 237 din Legea 31/1990 prevede ca societatea se dizolva in urmatoarele cazuri:
a. societatea nu mai are organ de statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
b. societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediul cunoscut ori resedinta
cunoscuta.
Inactivitatea temporara nu duce la dizolvare dar trebuie adusa la cunostinta
organului fiscal si inscrisa in Registrul Comertului. Durata nu poate depasi 3 ani.
Cazurile de dizolvare a societatii, reglementate de art. 237 din Lege, privesc
anumite situatii de fapt care conducla ideea incetarii activitatii.
Dizolvarea se produce prin hotararea instantei judecatoresti.

Caile dizolvarii societatii (posibil subiect de examen)

1. Dizolvarea de drept
In acest caz, dizolvarea se produce de drept (ope legis) daca sunt indeplinite
cerintele legii in acest sens.
24

Legea 31/1990 reglementeaza situatia dizolvarii de drept a societatii in situatia

expirarii termenului stabilit pentru durata societatii.
Dizolvarea se produce de drept nefiind nevoie de vreo manifestare de vointa a
asociatilor si nici o formalitate de publicitate. In acest caz, de litigiu orice persoana
interesata poate cere tribunalului constatarea dizolvarii societatii, instanta urmand a
constata dizolvarea si nu a pronuntat dizolvarea.
2. Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor
Societatea se dizolva si prin vointa asociatilor manifestata in cazul Adunarii
Generale.
Pentru dizolvarea societatii prin vointa asociatilor, trebuie respectate
conditiile stabilite de lege pentru modificarea actului constitutiv.
Hotararea privind dizolvarea societatii se ia cu respectarea conditiilor de
cvorum si majoritate prevazute de lege pentru Adunarea Generala Extraordinara.
Actul in forma ceruta de lege se depune la Oficiul Registrului Comertului si
se publica in Monitorul Oficial.
In cazul dizolvarii societatii, inaine de termenul fixat pentru durata sa,
dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de
zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
Se poate reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii dar trebuie
respectate aceleasi conditii de cvorum si majoritate cerute de lege pentru Adunarea
Generala Extraordinara.
Revenirea este permisa atata timp cat nu s-a facut nici o repartitie intre activ
intre asociati.
Pentru societatile in nume colectiv, in comandita simpla si S.R.L., asociatii
pot hotari in conditiile cerute pentru modificarea actului constitutiv odata cu
dizolvarea si modul de lichidare al societatii.
Pentru a putea fi posibila aceasta procedura, asociatii trebuie sa fie de acord
cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si sa asigure
stingerea pasivului sau regularizarea lui cu consimtamantul creditorilor.
25

3. Dizolvarea pe cale judecatoreasca

Societatea se poate dizolva prin hotararea tribunalului. In cazul falimentului,
dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu procedura insolventei.
Potrivit legii, orice asociat poate cere tribunalului pentru motive temeinice,
dizolvarea societatii,
Hotararea judecatorului privind dizolvarea societatii, trebuie inscrisa in
Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial. Aceste formalitati trebuie
indeplinite in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatorului a devenit
irevocabila.
Efectele dizolvarii
Efectele dizolvarii privesc deschiderea procedurii lichidarii si interdictia
unor operatiuni comerciale noi.
Dizolvarea nu afecteaza personalitatea juridica a societatii, ea isi constinua
existenta, dar numai pentru operatiunile de lichidare.
Curs 9

Deschiderea procedurii lichidarii

Potrivit Legii 31/1990, dizolvarea societatii are ca efect deschiderea
procedurii lichidarii.
Administratorii au obligatia de a convoca Adunarea Generala a Asociatilor
pentru desemnarea lichidatorilor. In anumite cazuri, dizolvarea are loc fara
lichidare ca in cazul fuziunii si divizarii societatii.
Interdictia unor operatiuni comerciale noi
Potrivit Legii 31/1990, administratorii nu mai pot intreprinde noi operatiuni
in perioada dizolvarii.
Incalcarea interdictiei legale are drept consecinta raspunderea personala sau
solidara a administratorului sau administratorilor pentru operatiunile intreprinse.
Legea stabileste ca interdictia unor operatiuni noi se aplica dupa caz din ziua
26

expirarii termenului fixat pentru duraa societatii, ori de la data cand dizolvarea a
fost hotarata de Adunarea Asociatilor sau declarata prin hotararea judecatoreasca.
2. Lichidarea societatilor
Notiunea de lichidare a societatii
Incetarea existentei societatii impune indeplinirea unor acte, care sa puna
capat activitatii societatii si sa duca la incetarea statutului de persoana juridica a
societatii.
Aceste acte sunt indeplinite de catre lichidatori.
Lichidarea societatii consta intr-un ansamblu de operatiuni care au ca scop
terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii,
incasarea creantelor societatii, transformarea bunurilor societatii in bani, plata
datoriilor societatii si impartirea activului intre asociati.
Operatiunile de lichidare a societatii sunt reglementate de dispozitiile Legii
31/1990 si totodata se vor aplica si regulile stabilite in actul constitutiv in masura
in care nu sunt incompatibile cu lichidarea.
Principiile generale ale lichidarii societatii
1. Personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii;
In faza de lichidare, societatea continua sa beneficieze de personalitate juridica,
dar numai pentru nevoile societatii.
Societatea isi conserva atributiile de identificare, insa toate actele care emana
de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.
Patrimoniul societatii exista in continuare.
Administratorii isi inceteaza activitatea pentru ca sunt inlocuiti de
lichidatori, cenzorii sau auditorii interni isi continua activitatea controland modul
in care lichidatorii organizeaza si conduc operatiunile de lichidare a societatii.
2. Lichidarea societatii se face in interesul asociatilor;
Asociatii nu vor primi nicio suma de bani in contul partilor ce li s-ar cuveni
27

din lichidare inaintea achitarii creantelor creditorilor societatii.

3. Lichidarea societatii este obligatorie, iar nu facultativa.
Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Aceasta
inseamna ca lichidarea este obligatorie si nu facultativa.
Modificarile aduse pentru trecerea la faza de lichidare a societatii
1. Modificarea obiectului si scopului societatii;
Activitatea societatii nu va mai fi cea prevazuta in actul constitutiv ci se
subsumeaza exigentelor lichidarii.
Obiectul activitatii societatii se restrange.
2. Inlocuirea administratorilor cu lichidatorii societatii;
3. Predarea gestiunii societatii;
Inlocuirea administratorului impune predarea gestiunii acestora catre
lichidatori.
Statutul lichidatorilor
Sunt persoanele insarcinate sa organizeze si sa conduca operatiunile de
lichidare a societatii.
Calitatea de lichidator
Poate fi persoana fizica sau o persoana juridica cu conditia sa fie lichidatori
autorizati in conditiile legii.
Numirea lichidatorilor
Lichidatorii sunt numiti prin hotararea Adunarii Asociatilr sau prin hotararea
instantei de judecata la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati.
Solutionarea cererii se face cu citarea asociatilor si administratorilor in
conditiile stabilite de lege.
Impotriva hotararii instantei se poate declara recurs de catre asociati sau
administratori in termen de 15 zile de la pronuntare.
28

Hotararea de numire a lichidatorilor sau sentinta judecatoreasca trebuie

depusa de catre asociati la Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial.
Lichidatorii vor fi obligati sa-si depuna semnatura la Registrul Comertului.
Din momentul intrarii in functie a lichidatorilor, acestia vor fi obligati sa
incheie toate actele juridice necesare lichidarii.
Orice act ulterior de schimbare a lichidatorilor trebuie sa respecte cerintele
prevazute de lege pentru numirea lichidatorilor.
Natura juridica a functiei lichidatorilor
Lichidatorii sunt considerati mandatari ai societatii cu toate consecintele
care decurg din aceasta calitate, mandatul lichidatorilor ca si cel al
administratorilor are continut contractual si legal.
Curs 10

Obligatiile lichidatorilor
1. Intocmirea inventarului si intocmirea situatiei financiare.
2. Primirea si pastrarea patrimoniului socieatii, a registrelor si actelor
societatii.
3. Tinerea registrului jurnal cu peratiunile lichidarii.
Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor societatii
sau auditorului intern.
Puterile lichidatorilor (posibil subiect de examen)
Pe langa puterile conferite de catre asociati, art. 255 din Legea 31/1990,
prevede si alte puteri pentru lichidatori:
a. Lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operatiunile specifice etapei
lichidarii societatii. Ei nu pot intreprinde noi operatiuni care nu sunt
subordonate scopului lichidarii, in caz contrar ei vor raspunde personal
si/sau solidar pentru executarea lor.
b. Lichidatorii trebuie sa lichideze si sa incaseze creantele societatii. Pentru
creantele incasate lichidatorii sunt in drept sa dea chitanta.
c. Lichidatorii sunt in drept sa vanda prin licitatie publica bunurile mobile si
29

imobile apartinand societatii. Sumele obtinute din vanzare sunt destinate a

indestula in primul rand creditorii sociali si aopi satisfacerea drepturilor
asociatilor.
Art. 256 din Legea 31/1990, prevede ca nu se poate plati nicio suma de bani
in contul partilor sociale ce li s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creditorilor
societatii.
d. Lichidatorii pot sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi
neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare lichidarii.
Legea are in vedere numai obligatiile necesare lichidarii si care nu sunt
pagubitoare pentru patrimoniul societatii.
Bunurile societatii nu vor putea fi ipotecate daca exista dispozitii in acest sens
in actul constitutiv sau in actul de numirea al lichidatorilor. In absenta unor astfel
de dispozitii, ipotecarea bunurilor societatii se va putea face cu avizul cenzorilor
sau auditorilor si autorizarea instantei judecatoresti.
e. Lichidatorii sunt in drept sa stea in judecata si sa fie actionati in interesul
lichidarii.
La data intrarii in functie a lichidatorilor, nicio actiune nu se poate exercita
pentru societate sau in contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva
lor.
Lichidatorii pot face tranzactii in conditiile legii.
Raspunderea lichidatorilor
Legea 31/1990, prevede ca lichidatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii societatii. Ei au raspundere civila, contractuala, delictuala si penala.
Raspunderea lichidatorilor se angajeaza potrivit dispozitiilor stabilite de
lege pentru raspunderea administratorilor care se aplica in mod corespunzator.
Lichidarea activului si activului societatii.
Scopul operatiunilor de lichidare a activului si pasivului societatii este
prefacerea bunurilor societatii in bani si achitarea datoriilor societatii.
30

Eventualul activ net se repartizeaza asociatiei.

Lichidarea activului societatii (posibil subiect de examen)
Operatiunile de lichidare a activului societatii cuprind transformarea
bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de
terti.
1. Transformarea bunurilor societatii in bani
Se realizeaza pe calea licitatiei publice.
Lichidatorii pot vinde orice bun imobil sau mobil care apartine societatii pe
calea licitatiei publice.
In principiu trebuie scoase la licitatie toate bunurile societatii, dar anumite
bunuri ar putea fi sustrase vanzarii la licitatie publica daca prin actul constitutiv s-a
stabilit ca anumite bunuri vor reveni in contul partilor ce li s-ar cuveni asciatilor
care le-au adus ca aport in societate.
Solutia se intemeiaza pe dispozitiile Legii 31/1990 care prevede dreptul
societatii de a hotari prin contract de societate regulile de lichidare a societatii.
Curs 11

2. Incasarea creantelor
Lichidatorii au obligatia de a incasa creantele de la debitorii societatii.
Actiunile lichidatorilor
In situatia in care fondurile societatii realizate din vanzarea la licitatie a
bunurilor societatii nu sunt indestulatoare pentru plata creantelor societatii,
lichidatorii au obligatia sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat
sau celor care nu au efectuat integral varsamintele daca acestia erau obligati sa le
procure ori sa le efectueze in calitatea lor de asociati.
Fondurile necesare platii creantelor societatii pot fi asigurate si prin
contractarea de imprumuturi neipotecare si obligatii cambiale in conditiile Legii
31/1990.
31

Lichidarea pasivului
Prin lichidarea pasivului societatii se intelege plata datoriilor societatii de
catre creditorii sai.
Operatiunea de lichidare se realizeaza de catre lichidatori in conditiile legii.
Plata datoriilor fata de creditorii sociali se face cu sumele de bani rezultate
din lichidarea activului societatii.
Datoriile societatii pot fi achitate de catre lichidatori si cu banii lor personali,
dar in acest caz ei au dreptul la restituirea sumelor achitate.
Plata datoriilor se face la scadenta si integral.
Actiunile creditorilor
1. Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care
decurg din creantele ajunse la termen pana la concurenta bunurilor existente in
patrimoniul societatii.
2. Apoi, in subsidiar, creditorii societatii au o actiune impotriva asociatilor pentru
plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din cea a aportului
la capitalul social.
Aceasta actiune are ca obiect plata sumelor de bani datorate ca aport de catre
asociati.
3. Creditorii sociali pot actiona in subsidiar si pe asociatii care raspund nelimitat
si solidar pentru obligatiile sociale.
Temeiul acestei actiuni il constituie dispozitiile art. 3 din Legea 31/1990 si
priveste pe asociatii societatii in nume colectiv si asociatii comanditati din
societatea in comandita simpla si societatea in comandita pe actiuni.
Rezulta ca aceasta actiune are un caracter subsidiar atat fata de actiunea
impotriva lichidatorilor cat si fata de actiunea contra asociatilor pentru plata
sumelor datorate ca aport.
Lichidarea nu impiedica declansarea procedurii insolventei, deci cand
societatea a incetat platile pentru datoriile sale comerciale, ea poate fi supusa
32

procedurii insolventei.
Drepturile asociatilor cuvenite din lichidarea societatii
La dizolvarea si apoi la lichidarea societatii, asociatii sunt indreptatiti sa li
se restituie valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii sau ocazia
majorarii capitalului social precum si sa primeasca partea ce li se cuvine din
eventualele beneficii, ramasa nedistribuita.
Asemenea drepturi pot fi valorificate numai dupa ce au fost achitate toate
datoriile fata de creditorii societatii si numai daca a mai ramas un sold activ.
Legea 31/1990 prevede: lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in
contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare inaintea achitarii creditorilor
societatii.
Prin derogare de la aceasta regula, legea prevede ca asociatii vor putea cere
lichidatorilor ca sumele realizate prin operatiunile de lichidare sa fi depuse intr-un
cont la o banca si sa se faca repartizarea asupra actionarilor sau partilor sociale
chiar in timpul lichidarii.
Este posibila o asemenea cerere numai daca afara de ceea ce este necesar
pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii scadente sau care vor ajunge la
scadenta mai ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul sumelor
depuse.
Impotriva deciziei lichidatorilor privind repartizarea sumelor de bani pentru
satisfacerea drepturilor asociatilor, creditorii societatii pot face opozitie la instant
judecaoreasca in conditiile art. 62 din Legea 31/1990.
Lichidatorii care fac plati asociatilor cu nerespectarea acestor dispozitii
legale sunt sanctionati penal in conditiile Legii 31/1990.
Intocmirea situatiei financiare finale si repartizarea activului net intre
asociati
Dupa terminarea operatiunilor de lichidare a activului si pasivului
societatii, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara finala pentru
a contesta reultatele lichidarii precum si proiectul de repartizare a activului net
33

intre asociati.
Situatia financiara consemneaza pe de parte sumele de bani rezultate din
vanzarea la licitatie publica a bunurilor societatii si din incasarea creantelor
societatii sip e de alta parte sumele de bani achitate pentru plata datoriilor
societatii.
Situatia financiara consta in eventualul net ca diferenta intre activul si
pasivul societatii.
Activul net reprezinta sura din care sunt satisfacute drepturile asociatilor
rezultate din lichidare.
In mod normal, activul net ar trebui sa serveasca, iar rambursarea valorilor
aporturilor asociatilor, iar restul care reprezinta beneficial net sa fie repartizat intre
asociati proportional cu participarea la capitalul social.
Cele doua operatiuni sunt contopite pentru simplificarea lor si intregul active
net este repartizat asociatilor.

34