Norii sunt un fenomen al vremii ce pot apare numai in

troposfera. Astfel, norii se pot ntinde de la nivelul

solului pana la altitudini foarte mari, dar numai pana
l nivelul
la
l l tropopauzei ce marcheaza
h
l
limita
troposferei.
f
Aceasta altitudine variaz funcie de situare si de
an
asemenea funcie de sezonul din an.

Prima clasificare a norilor a fost cea propusa de Luke

Howard in 1803.
Aceasta clasificare porneste de la altitudine si de la
aparenta norilor. Ea a devenit baza clasificarii in Atlasul
I
International
i
l all Norilor
N il care a fost
f
publicat
bli
pentru prima
i
d
data
in 1896.
Howardafolosit 4cuvinte latine cabaza aclasificarii sale:
y Cirrus fibros,asemenea parului
y Cumulus gramada
g
y Stratus strat /nivel orizontal
y Nimbus careaduc ploaia
Combinand acesti 4termeni si introducand prefixul alto
Howardaajuns laclasificarea utilizata si inprezent aa
norilor.

Descrierea familiilor de nori

-Familia norilor Cirrus sunt nori de ggheata,, inalti,, fini,, de culoare alba cu stralucire
matasoasa, in general filamentosi si transparenti. Apar in fruntea unui sistem noros si
prevestesc schimbarea vremii in rau, intr-o perioada de maxim 3 zile. Norii
Cirostratus produc in general fenomenul optic numit halo, vestind ploaiea la un
interval de 24 de ore.
- Familia norilor Cumulus in general compusi din picaturi de apa, uneori cristale de
gheata,
sunt albi,
Norii
frumos,
h
lbi masivi,
i i cu margini
i i stralucitoare.
l i
N ii Cumulus
C
l dde timp
i
f
aparuti dimineata prevestesc vreme buna. Altocumulus care urmeaza Cirilor anunta
ploaie si descarcari electrice.
- Familia norilor Stratus, dispusa in straturi, de culoare cenusie sau albastrie, mai
ales in compunerea celorlalte familii de nori, prevestesc de obicei stricarea timpului.
- Familia norilor Nimbus, sunt nori grosi, in culori sumbre, constituiti in general
din picaturi de apa . Asociati cu norii Cumulus anunta furtuna si ploaie trecatoare,
ploaie in averse si descarcari electrice. Norii din aceasta familei
sau furtuna iminenta,, p
pot aduce rapid vijelia, aversa, grindina, fulgerul si trasnetul.

F
Formarea
norilor
il
Peste tot in lume aerul din atmosfera contine vapori de apa, cea mai
mare parte evaporata din oceane. Norii si ceata sunt compuse din
picaturi de apa sau ace (cristale) de gheata care se formeaza cand
vaporii de apa condenseaza.
Condensarea este rezultatul racirii aerului prin unul din urmatoarele
procese:
Convectie
Ridicarea (formarea) fronturilor atmosferice
Ridicarea orografica

Cum se formeaza ceata

Ceata este un fenomen meteorologic care este format dintr-o
aglomeratie
g
de p
particule de apa
p aflate in suspensie
p
in atmosfera,, in
apropiere de suprafata solului.
Cand,
Cand la o anumita temperatura,
temperatura cantitatea de vapori din aer se
mareste substantial mai ales in urma evaporarii intense a apei din sol,
acestia pot sa devina saturati prin racire, daca temperatura aerului
coboara mai jos de asa-numitul "punct
"
de roua".
" In aceasta stare ei nu
mai pot sa se afle numai in stare gazoasa si incep sa se condenseze in
mici p
picaturi de apa
in straturile de aer de la
p care,, fiind in suspensie
p
suprafata solului, micsoreaza transparenta aerului, provocind fenomenul
caruia ii spunem ceata.
Ceata deasa care are ca efect o reducere mai accentuata a
vizibilitatii se numeste negura sau pacla.

Ceata este mai frecventa toamna si primavara, cand temperaturile sunt mai
scazute si vaporii ating starea de saturatie la o cantitate mult mai mica in
unitatea de volum decat in timpul verii si se formeaza indeosebi dimineata
si seara. De asemenea, ceata este cel mai des intalnita in vai unde
temperatura este mai scazuta si umiditatea este mai mare.
Practic, ceata este un nor aflat in contact cu solul. Ea se distinge de nori
numai datorita faptului ca norul nu atinge suprafata pamantului. Acelasi nor,
considerat astfel de la altitudini joase, poate deveni ceata la altitudini mai
inalte, spre exemplu in varful unor munti sau dealuri.
Atunci cand afara este foarte frig se poate observa ca lacurile si raurile scot
aburi.
b i Se
S formeaza
f
astfel
tf l impresia
i
i ca apa fierbe.
fi b Fenomenul
F
l observat
b
t este
t
cel de evaporare formandu-se ceata de evaporatie. Putina lume stie ca
evaporarea apei la suprafata lacurilor sau a raurilor se poate face si la
valori termice sub punctul de fierbere.
fierbere Conditia care trebuie indeplinita este
ca aerul de deasupra sa fie uscat.
Vaporii de apa ajunsi in aerul rece se condenseaza si formeaza stropi fini
ce raman in suspensie, fenomen ce poate fi observat ca un abur deasupra
apei.

Cum se formeaza curcubeul

Curcubeul , cel mai frumos fenomen din atmosfera,
atmosfera a impresionat omenirea din toate timpurile
fiind considerat un " semn ceresc" care aduce binele, pacea si prosperitatea.
Curcubeul este un fenomen optic si meteorologic care se manifesta prin aparitia pe cer a unui
spectru de forma unui arc colorat atunci cand lumina soarelui se refracta in picaturile de apa din
atmosfera. De cele mai multe ori curcubeul se observa dupa ploaie, cand soarele este apropiat de
orizont.
In conditii de vizibilitate foarte buna se poate observa uneori si un curcubeu mai slab,
concentric cu primul dar putin mai mare si care are culorile inversate.
La fel ca in prisma optica, in picaturile de apa din nori lumina se descompune in culori. Trecerea
d lla o culoare
de
l
l alta
la
l se face
f continuu,
i
d in
dar
i literatura
li
curcubeul
b l este descris
d
i ca avandd un
anumit numar de culori care difera insa de la o cultura la alta.
In traditia romaneasca paleta de culori a curcubeului este urmatoarea: rosu, portocaliu (oranj),
ggalben,, verde,, albastru,, indigo,
g , violet si este memorata sub forma acronimului ROGVAIV.
Acelasi fenomen are loc si in alte conditii, de exemplu cu lumina lunii sau cu alta sursa de lumina
in loc de soare,
soare cu picaturi de apa provenite de la spargerea valurilor,
valurilor fantani arteziene,
arteziene cascade,
cascade
stropitori, cu alte lichide in loc de apa ori cu obiecte solide si transparente (sticla, polistiren etc.)
in forma sferica

y Etajulinferior Delanivelulsoluluipanala2000m
y Etajulmijlociu Dela2000mpanala7000m
y Noriinalti
Noriinalti Peste7000m
y Unaltgruppoatefidifereniataici:noricumareextindere
g pp

verticala(Cumulonimbuscapillatus sepoatentindede
aproapedenivelulsoluluipanalatropopauza)
ap oape de
e u so u u pa a a t opopau a)

Nota: Aceasta este doar o apreciere grosiera tinand cont ca

troposfera
f se poate ntinde
i d de
d la
l 8000 m in
i zona polilor
lil
pana la 18000m in zona ecuatorial.

GAZ INTERPLANETAR

(km)
EXOSFERA
500

TERMOSFERA

MEZOPAUZA
135
-95OC
MEZOSFERA

STRATOPAUZA
50
-50OC
SUPERIOR
32
STRATOSFERA
MIJLOCIU
20
INFERIOR
TROPOPAUZA

-55OC

11
SUPERIOR
6
2

MIJLOCIU

INFERIOR

Structura atmosferei

-50OC
TROPOSFERA

Altitudinea
bazei norului

Tipul denori
Simbolul
Cirrus
Ci

Cirrusuncius
Ciunc
Cirrostratus
Mare
Cs
Peste
6000m
P
6

Cirrocumulus
Cc
Urmedecondens
datorateavioanelor

Formasi aspectul norilor

Albi,delicati,matasosisifibrosila
aspect.Formeazapachetesau
benziinguste.
Albi,delicati,fibrosi,cuaspectde
virgulasaucarlig.
Subtiri,transparenti,albi.Soarele
sevedeprineisilasaumbre.Poate
sevedeprineisilasaumbre Poate
fivizibilunhaloinjurulSoarelui
saualLunii,inspecialalLunii
pline.
Pachetesubtiristratificateincretite
sauondulate
Sunt produse detrecerea
avioanelor prin atmosfera.Dare
subtiri,albe cuaspectliniar.Pot
persista timp indelungat sau dispar
rapid.

Medie
2000 6000m

Altostratus
As

Culoaregridschis,aspectfibros,
uniform.Suficientdesubtiricasa
permitasafievazutSoarele Nu
permitasafievazutSoarele.Nu
aparehalo.

Altocumuluslenticularis
Aclen

Albisaugrideschis,cuaspectde
g
,
p
lentilesicumarginifoarteprecise.
Seformeazalamiscareaaerulu
deasuprauneibarieretopografice.

Altocumuluscastelanus
Accas

Albi sau gri deschis asemanatori cu

norii cumulusdar avand inaltime
mai mare.Cuforme decastele sau
turnuri.Uneori aranjati inlinie.

Altocumulusundulatus
Acund

Albisaugri.Cuformadepachetesi
aspectondulatoriu.

Altocumulus(altetipuri)
Ac

Albi sau gri.Forme si texturi

variabile.Pachete sau straturi de
nori.

Cumulus
Cu

Aspectindividualizat.Albstralucitor
saugri.Densitatemare.Formadevata
cumarginifoarteprecise
cumarginifoarteprecise.

Stratocumulus
Sc
Stratus
St
Fractostratus
Stfra
Cumulonimbus
Cb

Delagrilaalb.Formeazarulouri
g
rotunjite
Straturigriicuobazauniiforma.Sunt
asociaticuburnita.
Foisaustraturigridenoricuforme
neregulate.
AspectindividualizatNoriimensi,
dezvoltatipeverticala cubazaneagra
dezvoltatipeverticala,cubazaneagra
silateralelealbe.Suntasociaticu
precipitatiiputernicesifurtuni.Desau
formadenicovalalavarf.

Nimbostratus
N
Ns

Norideculoaregriinchis,grosi.
A i ti
Asociaticuprecipitatiiprelungite.
i it tii l
it

Joasa
Sub2000m

Joasaproduc
precipitatii

y Cumulushumilis
y Cumulus mediocris
y Cumuluscongestus
y Cumulonimbuscalvus
C
l i b l
y Cumulonimbuscapillatus
y Stratus
y Ceaa
y Stratocumulus

Sunt norii tipici de vara, numii chiar de unii nori de vreme frumoasa. Ei se
formeaz n timpul zilei, la nceput pufoi si cu baza dreapt, dar in mod normal,
dup-amiaza se disperseaz sau chiar dispar.

Cnd un nor humilis crete n nlime

se transforma in nor cumulus mediocris,

de obicei dup-amiaza cnd micarea verticala a aerului datorat nclzirii
pmntului transporta umiditate in aer.

Cumulus congestus
g
prezint baze orizontale, p
p
puternic umbrite, cu
protuberane verticale importante, de forma neregulata.

Cumulonimbus calvus se p
prezint ca o mas noroas important,
p
ce tinde sa ia
form de nicoval; n timp ce contururile se destram, baza tinde sa ia un aspect
neted.

Stratocumulus se prezint ca un strat compus din elemente de dimensiuni mari,

sudate intre ele,
ele plate si de form neregulat.
neregulat

Acest tip de nor are o forma tipic de nicoval, cu aspect striat specific si
aproape lipsit de umbra
proprie. Este singurul
mbra proprie
sing r l nor care se poate ntinde de
aproape de nivelul solului pn aproape de tropopauz. Acest tip de nor produce
ploi puternice si grindin.

y
y
y
y
y

Altocumulus
Altostratus
Nimbostratus
Altocumuluslenticularis
Al
l l i l i
Altocumuluscastelanus
n acest grup sunt inclui norii ce au numele
ncepnd cu alto, cum sunt altocumulus i
lt t t Tot
T t aici
i i este
t inclus
i l sii norull de
d ploaie
l i
altostratus.
puternic nimbostratus ce este destul de de gros
pentru a fi inclus n orice grup, dar este inclus
aici
i i pentru ca este in
i relaie
l i cu altostratus
l

Este un tip foarte comun de nor, este de fapt acelai nor ca un stratocumulus dar la o
altitudine mai mare.
mare Specific acestui tip de nor este modelul,
modelul foarte vizibil n aceast
fotografie. A nu se confunda acest tip de nor cu un altostratus care nu are modelul tipic.

Norul altostratus este de culoare cenuiu-albstruie, cu cea mai mare parte

suficient de opac pentru a masca Soarele complet.
complet Poate conine si cristale de
ghea si picturi de ap. Foarte des este nsoit de ali nori, cum ar fi n aceast
imagine cumulus fractus.

Are aspect de ptur noroas de culoare cenuie-nchis cu aspect uor striat. Se

poate spune ca un nimbostratus este un nor altostratus dar are numele nimbo
cnd norul produce precipitaii.

Acest tip de nor este destul de neobinuit. Se formeaz n zonele muntoase si are n zona
central puternice umbre proprii.
proprii Numele vine de la aspectul de lentil.
lentil Un alt aspect
interesant este c aceti nori sunt staionari i nu se mic datorit vntului, cum fac
ceilali nori.

Albi sau gri deschis asemanatori cu norii cumulus dar avand inaltime
mai mare. Cu forme de castele sau turnuri. Uneori aranjati in linie.

y Cirrusfibratus
y Cirrusuncinus
y Cirrocumulus
y Cirrostratus
y Norii cirrus se formeaz la nlime mare i

datorit temperaturilor sczute conin mai ales

cristale de ghea.
ghea n combinaie cu vnturile
puternice specifice iau aspect de pan sau
fibre.

Au o structur filamentar, vizibil n ansamblul norului, cu filamentele nclcite.

Se
distinge
benzii paralele.
S di
i
n plus
l o oarecare organizare
i
n b
l l

Elementele noroase,
noroase fr umbre proprii,
proprii prezint aspectul tipic de virgule
(uncinus), dintre care unele sunt terminate n partea de sus prin smocuri mai
mult sau mai puin dense.

Au aspect
p de p
ptur aproape
p p continu (stratiformis)
(
) ce comport
p
riduri fine sau
foarte fine si elemente rotunjite dispuse mai mult sau mai puin n iruri.

Se
dificilil dde id
identificat,
cu un aspect fib
fibros n
S prezint
i ca un vll subire,
b i ddestull dde difi
ifi

ansamblu. Specific norilor cirrostratus este apariia halo-ului solar.