MIJLOACE DE MASURARE PENTRU LUNGIMI SI

UNGHIURI
Obiective:
I. Precizie dimensionala
II. Mijloace de masurare si control pentru dimensiuni liniare
1. Rigle de masurare
2. Sublerul
3. Micrometrul
III. Mijloace de masurare si control pentru unghiuri si conicitati
1. Echere
2. Raportoare
I.

Precizie dimensionala

Dimensiunea este marimea care exprima valoarea numerica a

unei lungimi, in unitatea de masura aleasa.
1.Dimensiunea nominala notata cu N, este valoarea numerica
a unei lungimi, stabilita prin calcul.
2.Dimensiunea limita admisibila maxima sau minima reprezinta dimensiunile care au rolul de a asigura functionarea in
conditii bune a pieselor.
3.Dimensiunea efectiva este valoarea obtinuta prin prelucrare
si pusa in evidenta prin masurare

Abaterea limita (aS - abaterea superioara, aS - abaterea

inferioara) = diferenta dintre dimensiunile limita si dimensiunea
efectiva
Cota este dimensiunea inscrisa pe desenul de executie.
Precizia prelucrarii reprezinta gradul de asemanare a piesei
sau a produsului realizat fata de piesa sau produsul proiectat.
Din punct de vedere geometric, precizia prelucrarii pieselor:
- precizia dimensiunilor (liniare si unghiulare)
- precizia formei geometrice a suprafetelor
- rugozitatea suprafetelor (libere sau in contact)
Masurarea este operatia metrologica prin care o marime fizica
este comparata cu unitatea de masura specifica
II.

Mijloace de masurare si control pentru dimensiuni

liniare

1. RIGLE DE MASURARE
Rigla gradata se utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul
prelucrarii pieselor sau la verificarea finala a acestora, precum si la
operatii de trasare.
Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi:
- rigide
- flexibile
In functie de lungime, riglele pot fi:
- normale, cu lungimea L = 500 5000 mm

- scurte, cu lungimea L = 200 400 mm.

2. SUBLERUL
Sublerul este un instrument de masura si control pentru dimensiuni
liniare, prevazut cu vernier. Vernierul este o scara gradata
ajutatoare care, asezata fiind langa o rigla gradata, permite citirea
mai precisa a fractiunilor de diviziune ale scarii gradate.

Sublerul este alcatuit dintr-o rigla gradata (1) si un cursor (3)

care gliseaza in lungul riglei. Atat rigla cat si cursorul sunt
prevazute cu ciocuri de masurare lungi (7 si 8), iar unele sublere
sunt prevazute si cu ciocuri scurte (5 si 6). Pe cursor sunt trasate si
reperele vernierului (9). Vernierele se executa cu:
- 10 diviziuni, pentru precizia de citire de 0,1 mm ,
- 20 diviziuni, pentru precizia de citire de 0,05 mm
- 50 diviziuni, pentru precizia de citire 0,02 mm
Reperul 0 al vernierului coincide cu reperul 0 al riglei la
suprapunerea suprafetelor de masurare. Cursorul poate fi blocat pe
rigla in pozitia de masurare cu ajutorul surubului de blocare (4).

Sublerele cu valoarea diviziunii vernierului de 0,02

mm sunt prevazute cu un dispozitiv de avans fin format
din cursor (10), surub de fixare (2) si piulita cu surub
de avans fin.
Sublerele cu limita superioara de masurare de 150mm
pot fi prevazute cu o tija (11) pentru masurarea
adancimilor.
Pentru o pozitionare mai precisa a sublerului fata de
piesa de masurat, suprafetele de masurare ale ciocurilor
sunt plane sau cutit, pentru masurari exterioare si
cilindrice sau cutit, pentru masurari interioare.
Clasificarea sublerelor
10. Dupa precizia de citire.
- cu precizii de citire de 0,1 mm;
- cu precizii de citire de 0,05 mm
- cu precizii de citire de 0,02 mm
20Dupa destinatie.
a) sublerele de interior si de exterior (figura 6) masoara dimensiuni
interioare si exterioare. Unele tipuri de sublere au in plus o tija
pentru masurarea adancimilor. La masurarea dimensiunilor
interioare, la valoarea citita pe subler se adauga valoarea A,
respectiv grosimea ciocurilor. A este in functie de limita superioara
de masurare a sublerului.
b) sublerele de adancime (figura 7) se utilizeaza la masurarea
adancimii canalelor, gaurilor infundate, pragurilor etc.

c) sublerele de trasare (figura 8)

sunt utilizate la lucrari de trasare
si de masurare a inaltimilor.
Fig. 8. Subler de trasare

Masurarea cu sublerul
Se prinde piesa de masurat intre ciocul riglei
si acela al cursorului (figura 9), lungimea care se
masoara fiind egala cu distanta dintre suprafata de
masurare a ciocului riglei si aceea a ciocului
cursorului.
Evaluarea dimensiunii masurate se face citind numarul de
milimetri de pe rigla gradata depasiti de reperul 0 de pe vernier,
la care se adauga o fractiune calculata in felul urmator: se observa
a cata diviziune de pe vernier se aliniaza cu una de pe rigla gradata
si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului, conform
formulei:
VM=NR*VL+nr*Vd
In care:
VM = valoarea dimensiunii pe care o masuram, in mm;
NR = numarul reperului de pe rigla depasit de reperul '0' de pe
vernier
VL = valoarea diviziunii pe scara riglei (VL = 1mm);
nr = numarul acelui reper de pe vernier care se afla in prelungirea
unui reper de pe scara riglei
Vd = valoarea diviziunii pe vernier (0,1; 0,05; 0,02).
Exemple de citire:

2.

MICROMETRUL
Micrometrele sunt mijloace de masurare si verificare a lungimilor,
bazate constructiv pe folosirea unei asamblari cu filet care
transforma rotirea unui surub micrometric intr-o deplasare liniara a
tijei micrometrului.
Micrometrul de exterior (figura 10) se compune din corpul 1 in
forma de potcoava, nicovala 2 a carei suprafata frontala constituie
una din suprafetele de masurare, tija surubului micrometric 3
(partea frontala a tijei constituie cea de a doua suprafata de
masurare), dispozitivul pentru fixarea tijei surubului
micrometric 4.
Bratul cilindric 5 este filetat la interior, permitand
insurubarea surubului micrometric care se prelungeste cu tija 3. Pe
bratul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate, si anume: scara
milimetrilor, numerotata din 5 in 5 mm si scara jumatatilor de
milimetru, nenumerotata.
Solidar cu surubul micrometric este tamburul 6, gradat in sutimi
de milimetru.
Strangerea piesei de masurat intre suprafetele de masurare se
executa cu o forta axiala constanta, realizata prin intermediul
dispozitivului de limitare a apasarii 7. Acest dispozitiv limiteaza
forta de apasare pe piesa pana la 7N 2N.
In mod obisnuit, surubul micrometric are pasul p = 0,5mm iar
circumferinta tamburului fixat pe surub este impartita in 50 de

diviziuni, astfel ca, unei rotatii complete a tamburului ii

corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (0,5mm), ceea
ce inseamna ca valoarea unei diviziuni de pe tambur este:
Vd=p/Nd mm
Vd = valoarea unei diviziuni pe tambur;
p = pasul surubului micrometric, in mm;
Nd = numarul diviziunilor de pe tambur.
Facand inlocuirile, rezulta:
Vd=0,5/50=0,01 mm
Scara gradata de pe tambur este, de fapt, un vernier circular cu
ajutorul caruia se citesc sutimile de milimetru.
Masurarea cu micrometrul
Pentru masurare, se introduce piesa intre cele doua suprafete de
masurare sprijinind-o pe suprafata nicovalei. Se roteste surubul
micrometric pana cand suprafata de masurare a tijei ia contact cu
piesa, dupa care se continua cu rotirea dispozitivului 7 de limitare a
apasarii. Valoarea dimensiunii masurate se citeste in punctul de
intersectie dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si
marginea tamburului.
Pentru a se efectua citirea corecta trebuie sa se cunoasca bine
sistemul gradatiilor de pe bratul cilindric 5 si tamburul 6.
Pe bratul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate:
-scara milimetrilor, cu diviziuni din mm in mm si numerotare
din 5 in 5 mm;

-scara jumatatilor de milimetru, cu diviziuni din mm in mm si

nenumerotata.
Pe circumferinta tronconica a tamburului 6 sunt trasate 50 de
diviziuni numerotate din 5 in 5, de la 0 la 50. Pe cilindru se
citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm, la care se adauga sutimile
de milimetru citite pe tambur.
Exemple de citire: La efectuarea masurarilor cu micrometrul,
in functie de pozitia marginii tamburului gradat 6 in raport cu
reperele scarilor de pe bratul 5, se pot ivi trei situatii de citire,
exemplificate in figura 15.

III.Mijloace de masurare si control pentru unghiuri si

conicitati
Mijloacele pentru masurarea unghiurilor si conicitatilor se clasifica
astfel:
-masuri si mijloace cu valoare fixa pentru masurarea sau
verificarea unghiurilor (cale unghiulare, echere, sabloane);
-instrumente si aparate pentru masurarea directa a unghiurilor.
Acestea se numesc raportoare si permit citirea directa a valorii
unghiului.
1. ECHERE

Echerele sunt masuri de unghi plan cu valoare unica, de regula

materializand unghiul drept (90), insa se construiesc echere si
pentru unghiuri de 30, 45, 60 si 120.
In constructii de masini, echerele sunt confectionate din otel si
sunt utilizate pentru verificari de unghiuri exterioare si interioare,
pentru trasare, precum si pentru controlul paralelismului si
perpendicularitatii unor suprafete.
Echerele au doua unghiuri active (interior si exterior) de 45,
60, 90 sau 120. Cel mai des sunt folosite echerele active de 90
(figura 16).

2.RAPORTOARE
Raportoarele sunt mijloace pentru masurarea unghiurilor in grade
sexagesimale. Ele pot fi:
-mecanice simple
-mecanice cu vernier
-optice.
Raportoarele mecanice simple pot fi fara rigla sau cu rigla
(figura 17 ) si au forma de semicerc.

La mijlocul muchiei diametrale este marcat centrul 0 al

cercului, iar la periferia semicercului propriu-zis este trasata o
scara gradata cu 180 diviziuni, valoarea unei diviziuni fiind de 1.
Masurarea se face suprapunand centrul 0 pe varful unghiului
de masurat si muchia diametrala pe una din laturi si citind valoarea
unghiului pe scara gradata in dreptul celeilalte laturi. La
raportoarele mecanice simple cu rigla, suprapunerea si citirea se
face mai usor.