Chiacay siz07s8) 5a Jom Seer bape Wt Core de snlien matenatct, wl. 3: manal ‘pense instar de inet ‘perioral, economic far. Edina sAmprena foiP- Ct 188 Y Recent: on Pan cence dice confreni ce ‘raise alge super” a Univer de utd Tiras po! (ous bcniginauy: Tom Gert 6, doctor, conerenir ta {atcra Meats” a Universal Tice s'Moldoven Refernt nies fon Via Fu gol env. te xa ‘Btaemacst™ (a) Unveil Tebice 8 Apo Inco cid aeons telecom a UAC, pcre din 8 seme 200, har computer Svetlana Cerse “Cope Vesey Popersch ISN 975. 9923-2-0 on Seerdazehi Tineretului studios ‘al Moldaved PREFATA Aces volum impreund cu cele dows volume .Curs de analiza mmatematie”,v. 1, yi 2 (17, (18) ale autora iniseazd seria de Tuer ce reflec conjinutal modulelor ,Aniiza. mate Inaicd" 1,2 $13 din cus discipline, Matec superior” pent student insttatiloe de iv’i8mint superior eu profil {emnic, economic seat Lucrawea conjine 2 capitole. Ia capitol 9 san expose lemente din tora fnetiot complexe deo vatisils complex Vinita yi continutateafaneiei complexe; derivate si imograrea finetilor complexe: seri numerice complexe, seri de func complene, sent de putes, seri Taylor gt Lauren: clsiearea fpusctelor singelae ‘ale fuetilor complexe; reiduul fun ‘lular 3 plicarea Iu In capita 10 sunt expose element dn cleulul operational Fania original i proprietile eft imagine si propitfile «; eoremele de bai ale eaeullui operational gapliaie a Lucratea de asemenea confine 0 gam’ vara de exert care facilieaparundotea i sen t nounilor de barb expe In aeste capitle. La sft fecal paragral sunt propuse sre rezolvate un sr de exercti cw rigpuminie $i insite respective. Lucrarea cone dou ane. In anexa ¥ sunt incluse formulele de bazd ale calealuli operational, demonstrate in ‘capitol respect. fn apena 2 sunt ineluse un gi de Tri de conol, care contin cite 30 variame si rezumeazh ‘onpartimeatcle de har ale modlelor ,Analizd matematicl” 2 i 3 Acest lor pot servi ea hori de verificare ait penta 3studenpisecieH de, eit i penis student sti ra freevent entra o asimilare mai bund x material din capitoele ‘expuse aici, este indispensail de a utiliza in parael Incrarea ‘autora Analiza matematicd (probleme). v2 [20) Tn incheiere jin st ase sincere mallu reenzenilr conf, d. lon Pancenco icon. dr. fon Gore cits referent ‘inte prot. Ton Valu poneu un gir de observa sages preioae, care au contribu a mbandre acest ere ‘Sant profund reeunosctior colegilor mei dea eategra -Matenatied” 2 UTM, tn cadal crea activer 33 de ani fn “Special conf, dr. Vladimir Dragan (get cated) st cont dr. Gh. Nojac. ton Goriue, D. Proca cit si eoboitului meu profesor fon Valuyh pens susinetea fecventd Ta apartia Iveriritr mek ‘Maljumese: mulls Rectoratulai UTM deeanilor eelor 10 facukit ale UTM: fogtilor mei studemi cont, dr. Sergiy ‘Andonie(decansl FR) 3 director eit Amprenta = fol” Vasile Mili, pentr ajucorul acordat in vederea publics Inerdilor mele; stdenfile mei, pent ide peioase i rerolvri orginale, citi Dourmpei Svetlana Cersa, care cu s8epuigs Iimpima i eu ild aceasts crane Auton Capitotul 9 Teoria functei complexe de o variabila complex 9.1. Numere complexe. 9.41, Notlune de numar complex. Forma algebricl a ‘numarulul complex. acd nam margai la mumerele reals, aun dupa cum se sic, operaia de extrgere a ridicinil ou s-ar putes efeet Toideauna: tn eadrul numerelor eae, rdicina de odin par 8 Uni numr neguiv ni are sens. De acca, chiar coaatia de fal do cu coeficient eli nu are inotdeauna rade rele ‘Accs imprejoare conde in mod Frese In extinerea nfs ‘de numa, It Hnioderea unor mumere no} deo maturd mei fener care cupeind narperee real ca un caz particular, ny Ieeatra cu acoasa, exe Hmporant st definim aceste numer § ‘operaile cu ele in ag fl Theat entry nile numer sh dn Im vigoae legile de bard ale' opeajilor cunoscae pent rere rele Sim cf fecare num rel este identifica cum segment pe su numeric sa cu un punt de pe aeast ax, died se convine Si sc agezeorignea segmentlui tn orginea axel mumerice, iat ‘iecia segmental coincide eu dein axe, dacbmomaral real ‘ste povitiv i drei segmental ext opus cee a tx, dich tundra eal ese nega acs seam, in loc de @ considers @ ax numeric, vom ‘considera intel pin, raporat a axel de cordon OX, OY, ‘peveralizind in mod coavensbil nofianea de numa, vom obyine Posbltatea de a idenuica multimea vetoioe,erginea eSeora ‘oincide cu origina sistomului de coordanate format de axcle (OX si OF, sau muljimea punctelor aces plan cu mullimca hnumerelor nl, pe care le vom nu mumere compeDefine. Vor nami mumere complexe erectile oon de rumen rele x, pe ee evn mt poz (xy) ps pus mower ra "Sepa dot mane complen) =U) 9 = 991 = ae ‘Aston el obit unitate magia) (i0)=1(0 ‘Aime mira complex cm sala (nan ea) Her)=(s9} slbiyhke Re ‘Ac (adinarcanamertr complexe) (eon cerenes As mire numero complexe) (5.9) Ctoa2) ish area tay Din Ay si Ay remuli — (K,0)=kO)=k tek gi (0.4)=4001) =. Deci (Q0)=0 fnind cone de Ay urmeaza c@ (1, erm yn. Din ALAN Axor rice mami complex z= (xy) sri sh form. = (4,9) =(s0}e (Oy)=nlty-fmariy, Care macy fond ager nunrai come. ncaa festa nmi ret x se mune porta real numa Complex mec ans Reto de cv hin Feral ts, imam rea, iar nan rel y se mete area inna ana complex «sented es (de cavdntal atn iin cc ice acl y= and mom! complex ae frame vom seve pe sco :=r vom num amar esl Dak y-0 =I, ojnem nomi rel care se mimes tte real, Dah Sie pe sam so forma E~ 9 se mmo sa, Dah £=0 Yo, ste mimal complex ¢-Oviy st, pe sc ey tne pur imaginal, ack = 1 ic ‘ rumirul complex O+/-1=/, care se mumeyte uniare Imaginard. Orie numar z=x¢iy, unde y20 se nunegte mumar ‘matinar sau complex. ‘Numerele complexe x+y sixiy se mumese numer complere conjugate, Duck z=xtiy, aunci nomdcul conjugal iy se roteaziew = Ur se constats dine toate numerele complexe, numerele real (i numa le} sunt egale cu numerele complexe coajugate lor +b) suena 9 pradasul a dous rumere complexe conjugate sunt mere reale:2+2= 2x yi 2-2= 27 +y" Numiral fer) se mmeste modal mumarulu complex iy 9 se noteara | ‘Adunarea 2 dowd numere complexe este comutativa sociativa, deoarece proprietijle respective pentrs numercie Teale sunt valbile. Evident eX numiru} 20 ( ‘clement neirw pent operajia de aare, decarece pete orice uma complex +i aver (+:b)+ (0-10) =(a-+0)+ (+0) De asermenes orice numa complex ai are opustl Ii egal cu (a)siCb) Inw-adevar, din relia (a-+ib}+(x+i9) 041-0 rezuincs a+) rilb+ y)= 044-0, acd a+ x=0si b+ y=0. Deci za, y2- 51 oumirul complex opus namic (ai) ae Forma a) ( consecinih acest fae este cA ecuata de forma favibjrtctipiectid are 0 singurd solute 9 anume x=ea yeu. Nomirul complex obiinut (cviy)= (ccaild-b) se ruineyic diferent dnt nurerelecomplene (eid) si (ai) se notead atl (e+id}{aib)(oa)} ib).Asadars an (a seid) do munere comple in forma “algebicd inseam’ « aduna ( a scadea) parte lr rate 3 piri for imaxinare. Din AAs, Ang Ase (0.1)-(0.1)= (-1.0)=(-1)-(10)= 1, adica = =1, Din Ac reultt c&produsol 2, =(x, +3 Jr, +iy,) poate fi eectuat confor regulilo obignite ale algebra to vedere ea, oye: (+09, (4, +192) = (sins - sy) +dlauy +9). Se obser cl mutmea umereiar comple ese fnchist in raport cu operate de adunae i de thle. Tnmlirea Iumerelor complexe exe comutstv, sociaiva 3 cltritiva I raport cu adanaes, deorece proprctile respective pets humerele eae sunt albile ‘Numarleompex (1+-0)=(L0)=1, adi untae tela ‘in mutimea numerclor complexe serene ca clement neutry ent operat (erip)-t=t-(e+iy)= (x-tiy-t)= x48 _ Artim ef orice numar complex z= a+ih#0-+7-0. aca + 07¢0 ae un singur numa inves lui Acesta—fasamind cA euiad tumarl (ss), cae Neck eva (x+iy) (a+) =147-0. Ihrer inbazareailr Ay i As. aoeaslecuage cond elas ka~yb=1 gi xb y=, care ate sola ick rrr Prin urmare, numarul complex 2’. vers numarului complex +b 2041-0, ar forma 1 PHP (a=ibya+biy 1 rh Kare =(a-ib fimpigires mumerelor complexe este opertia inversd a Inmate: inp numdral complex 2, = x, +13, la mumdral complex 22%; +1, #0 Inseam a afta mumaral compler Ay Fiyy afl inc 2, = 25-3) Se noteara 2, = i 25 se numeste cirul de la fmpartirea urd zl mural 2, #0 Asada, @Snpari numral 2; La mumdral 270 inseam’ ‘mali mama eu mul inves muna, deoarece impairs ta zero my este dent, se spunec8 nu are sens. CConsttim cin cchivaleaele e080 (tis ~) (ont under) AAWmatin, #0. Prin urmare, impartirea a dows numere complexe poate fi efectuats inmulting numaratorul $1 nw 70 cv numarul complex conjugat numitoralui, adi eoarece Remarcim urmatowrele propieti cu numere complexe -conjgate: Proprietjile 1, 2,513 sunt evidene. Propunem citoulut 0 yi arge=Z pent <0. Evident ot [sang sum determina une de mura complex 20, iar Arge ste dtenninat de uma complex 240 cu exctte de 2a, eZ, deoarece flesre veo OM (esi fg. 1) va cencde eu sine Sagi dak roti ot vice num de otal complete tea ects alt url “vigil stem de coordona “Modul nuratrlui 20 este egal cu zero: (|= 0, Arg mental acesth umd ete nedtrmint. Dept argument al Es det 720 9 pen E tty <0, Dating “ tums 2=Oposte f azcept oie ung @ , deoarece are Iocetalisis 0=Gox@isindh Be a. Dach z, =|:,{(cos6, +isind,) siz, =|c,[(c08, +isin8,), iden arg Deci dat: =|sfeos0 + sin8), stant =[ifeos(-0}+isin-0))=]eos0 sind) Deasemsnen 16) Fie 4,419 8 t=; Hy, do sumere complexe fn plant complex XO¥ . Ducind razele ectoare OM, si OM fle ponctlor M,(s,.3) (vei fe. 2) $3 (5,.94) «abnem oi vectori OM, si OM, care corespund numeretor complexe 2 $i 2-1 adunasa namerclor comple forma alse dunt agate parle for reste 51 pile Tor imaginare. iar ompunereavctrlor se aduncoordonatele or respective ‘Aces relat ne pemite }repczenim adinarea numershe Compiexe prin compere wr veto. ‘Aste, diggomia OM, a parelogramuhi const pe vector: GM, si OM; orienta din O fn Af, adicd vestorul MF, reprezitS mumieu complex 2, = 2, +2 i eal diagonal MM, a acestatpaallogram orienta din M fn 1sAGM, reprezin’s numiral complex Fig. 2. Consider urmitearele operat ev i fonsaietn wrnourde opera cx nunee compete ta 41 fomultirea nameretor comptere. Fe 2 [0088 +isind)=fe ee 9 srhalee,slona ole, =l5:feose sing Yoose, + isn) =A fallose cos, sing sind,)s *+cos8, sin @, +s: 8 cos 8) esl, +8, )esinl, +8) laf om, At, pr ad oe rer cmplese forma ont se nu coal am 6 ‘x produsul modulelor factorior, ir argument ui est eal eu Suma argumenteloracestor factor (Cac particular 2) 2.5) visi} eos sin [eee sin) feos sing) = cos +n" 2, impirtirea numeretor complexe. lesfeose, +ising,) =| £5 =hsfeos0, +isin fhe arene ad Agr, la mpartivea a doud mumere complexe modulele se Import iar argument se sad 3. Ridicarea la putere natural. Doouec sidicare fo pate mats (ne N) 8 ani sumir compler z=[efood-sisind) ve deine ca te ful dem ch Tig ch eb Ss, obinem I cosndsisinne)ne Nach peta a idea an " feu 5HEF‘unarcomples lao putere natural, madalul su rebuie ridcat Te aceasta pure, ar argumentul tui trebuie de tnmulfit cu exponent Da | rez formula £' = (cos +isind)' =cosnd +isinnd,ne N, care se numeste formula Motore (1667-1754) » mematician englez). ‘Dack =3, stun formula Moivre are forma, (cose +isind)" = cos3@-isin3@ cos" 94i-3e08?@-sind 3e080-sin” @ isin’ @ = c0s39+ isin, De und, olosind condita de egalitate a dows namere complexe fn form algebra, objnem 160838 =c0s' 8 3e0sBsin® 8, sin 38 =3cas? @sin® sin’ 8, {formule bine canoscute fn trigonometric, In mod similar, utiizind binomul lui Newion, se obtin formule gi penta sing), cos), Exemplal 2. Si se calculee 2! +2!" + Rezolvare, in condija 2+4=1 , obsinem 3) Prin ware Peers [oe 15s afofef anv) o-feo( 22-12) os of o(s08 35] sinfi(or2eea(se 14, Retragerea ri Se names nidacind de ordinal» (n=23,4..} uni nome complex w=hufcos8-+isinB) asfel de nomere complexe (cos +/sing) , care find ict a puterea sind cu numdrl dat se noteazs = = Ve Asada, din aceasti definite gi formola lui Moivre, rezulti cb elite cos +isind)=[efcos +ising) ste ccivalent cu egsliaten [e{'Gosme+isinne)=|nfe050 + isind) Dar, dack dout oumere complexe sunt egaie, modulle lor sunt egale, ar argumentle lor diferdprite-un muhiphy de 2 Prin urmare, +206 ins np=0- 20,7. De i= 5 nde fy ete valoaren amet cna ez, ‘Astfel, am demonstra formala mK exe) EE) 3) feos +n d= fl cos 2222+ sn fick pen extragerea radicinid dint-um nursér complex Irebuie de extras radacina din moxului acestid rami, far ‘argument ui Arg w trebvic de impart ta indcele rin Tn formu de mai sos, mmr & poste lua orice valor Sntregi inst vom demonstra cd no exist dest valor dstncte ale idcini 9 cele corespond vlorilor Fe0M2..0-1 w Ine-adevie st observen mai fi 8 rezulatee din formula (3) vor fF difete pentre dows valori x, gi, tunel clnd Oe 2m, G+ 2RK, a fe iferega argumenttor 2 my este malkiptu cu 2r $i oh soeste rexultate vor fi idence, dach_aceste ‘argument fers printeun muliplu de 2. fost diferenta 1s) X; a dou numere din su (4 este in valour absolut mai vied decit mga ifereni Os 2m, 0+ 2ax, 2x." Prin urate, celor vali ale lik din girl (4) te corespur valor distinc ale dic, Fie acum x, un numa neg, cae a fae pace din gira (8). npn cw m, pate si scrim sub forma x; = gn-+k, unde geste un numa neg, ir kun num in gia (4). Desh Os 2m, G+ 2mn+ 2a, _O+ Pak , i coresunde acetsi valowre a ridicinii ca sb pentru vloaea &, cuprinsh in srl (4). Agadar, ra dacina de ordinul n 4 ungi numar complex aren Valori distinete. Singuraexcepie a acess pul este tnumirl zero, adicb cind w'=0. In acest caz toate vaorile icin sont nal, Cazuri particulars 1) Deck w= A. este un mumir real poritiv, ack w= Alcos0-+sin0), tune formula (3) ae oem = Wa con 2armw poste fi multplt cu 42m, adic vat visio) ko, nt amanal [Exprsia din paranteze expr toate varie racin de cxdinulm dn (1, Exemplal 3, St se rezolve ecu unde xe R sine N Eapreia (sos? isn?) 01, toa valle oil in 1 De simp (rit Hci 9 Minn 2t wisn 2, £2012, ao are oe vale itn ven (24) - asics 2% =cosO sind ae ee SELL 7 = leas rising) = cox 228 isin 22 b= 01.2,00-1 “ransformio lima rele ate: iy ovine k=0123 sepa nse as, aa mn seo isin of su DH 52k gg HAE 2, Scone isin atsin A af cos isin tte) 2 2008 sisin Prin urmare, as Bt eo tt isnt.) 2 mH in Evitentcs f= =u!" =1 2) Dae w=! ete on mami eal pati, it : : = Aco isnt fl) a am 10 a FP b= 012-1 2 2 \ 2 I cos 2 i: aRemareim c& operapile famulfil si impart pot W de asemeneainlerpretate geometric (despre. inesprearee ‘eommetred a adoni sa ScAderil am vorbit de la incepta sees paragra) (vezi Fig) Totr-adevir, mumaral complex 2, ke eosa, +sing,) exe reprezentat de reza vector OZ, iar numral complex 2 =|(6086,+isin6,) exe eprezentat dora vector OM (vee, entra a construi vectoral OM , care reprezintl mumicul [nesfoos(a, +8,)+isin(@, +0.) comptes lefoosd,+isind), eie sf ron vectnt O17, co an Lunghi 8, in sens opus miei accor de ceasornc,dacd 8, >0 Si in sensol mise aelor de oeasomic, dick 8, 0 9 in sens op, ach 0, <0 8 icgrtn” ungimes ie, Impinrea numirului complex z la é poate fi peivtl ca coperaia rotrit vectruli, care repezings numirul 2, cu un sunghi F insensul migeari acelor de ceasornie. as9.1.3. Planul complex gi reprezentarea lui sferieS. In diverse probteme de andizA matematch exe neces catindtea mul Cs numereloe complexe pin dvgarea ‘ni mums impropria not co =. ria define C, = CU f=} Si eC. Mullinea Case rumejte plan complex Extins aw plan Gauss Legatura numerlor din C cu elemental = se stabi prin cocindrea It acest element a operailor€8 nome comple Pinind ctenwtane pent GC, gi aim=oane entry a6 C.\(0} . Pin convene specials (feitoare la pent ae C. M0} si pra C Ee inode dn 0m 2 ia de impr) vor serie: © ‘opecaia de impaire) 7 41 5 Des noe pve srt algerie I C56 pot extnde operate slgbrice din Cl afi peste tot defini CCooveaia |= +entind modal dela Cla Case compara cv exinderea alin nameeor ele R,supnd simbourile (a) i Gen) ~ er de exemple [17], 12) (Ca scopal dea limurt competes. puncte impropra comm) fs de figure geometce element, consti sb consider pe seo a element al orice deeple din C- In Sehinb =a apatin ot unl ee ne ua sent. enw satinace denidertl ‘de tai sue 3h a ehicida convenile anteoure este de dort sf itadacet an model somo im care tone puncte plenlesextine Ch ait ‘epreemn conse Petu accaa consider era nth de cua x+y" +(2—1) 1, cae ene tangent a pla % complex XOY in originea aesti sistem gi punetal N(002) de pe aceast supra foie (vezi Fig). Fig. 4 Fie A um punet arbitra din planal complex C raportat la sistemaleartezian rectangular de coondonate NOY. Acestui punct i axociem punctl Mf de itersecjio al drepei NA cu supratta ered. Astfl intr puncte dn planul complex Ci puncte de De supeafaa sfered (In afar de punctal 1!) se xbilete 0 bijetie, care se numesteprovetie stereograficd. Observim cd dct punctl A (xy) £C se indepateartnelimitat de a originea sistemalui XOY, adic |e] = Ye? +" 94», pont respoctv de pe suprafaasferca se apropie de N. CConverim ca numarulu impropriy 5 ponetul Ne pe acess supra strict ‘Aste, inte punetele plants complex extins C. si punetele de pe supeaayasferic8 data (numith sera lui Reiemann) se ubileste 0 corespondentbiunivacd. Punctele de pe suprala ‘Si conespunda ”sfericd sunt numiterepreentarea serca a mumerelor complexe in plana complex exins C ‘Remarcim In incheiere, 8 muifiea mumerelor complexe C fw este ordonati: notunea de numér “mi mare” sau nue “mai mic” perc nuemerelecomplene nu are ses. 9.1.4, Exerc si rispunsuei la paragraful 9.1. vb+ibVa .,, Vita +ivi-a wa iad ees, oA LEE oy Nakoso" isintot}s oan o (ET » AS) LY. 1. Sse caleueze: sb) Wi by ati be Be ADS ET, RENE EP al, 2. SK se ara ch soljile ccumiei 2" =1 formeazt 0 ropes geomet aie 1, 0 on 43.58 se resolve ecu: 4.41.1.) pul ipl gle Ca 5. Fie A'(0.L1), BLO), si C’(L),0) pancte de pe sfera lui sou hate poet ems Tr Scrat ple a per ‘complex C ce saisace relia a) [2-1 d.<2; byla+ 2i]2 4, © leklea: 1) Rez-+imz21. Shae inerretcegeometic mulimie respective 788s imerpretee geometric mute puntlr dn paral complex C, ccutle cara au format a) 2=(0+i}i besP tines: 2 Deosreisings zerehi Reel neeneamntet eee Résponsuri. 4. a) i b) 205 e) Bis d) 32{V3I—1); ©) (41); 4 ae exe forma exponential 2 numdruluh compns 0 (S!Jp5-+i) 6s cote exemple pas deny: 9) Oise? 4?)=0), 9) -1f(i-7 Vet 1-1 ase constaen preseden 2 Nao (a1 cos 2 4 isin 2 k-0mg-h k=log=a bers 2,cco{2 2} sisu{2 2) (oto shen taicer| »3. a) 2 wc0s2 yisin2 k20,4..m-1 (amutfin amtele pi ale ecu su (2-1) 418 se consulta exercigat proiemsb) 212i =( =) ) ese stem de ot xi + yi 4 (2-1) =1 si ccuatia deeptei AN (sau NB) cu 1N(.02 $ AC. 1.0) sau respectiv N B10): 5. A102, 8(20) (se eooiv8 sistem de ecu cua dept NA” (50 NB M7002). 6.2) ierioral cerca (x=1)" + (91)? =4;b) exterior cercului de raza 4 eu exmtl in (0-2) si puncte de pe acest ‘cre: ©) coroana ciculark 1<.x'+y" <9; d) punctele de pe bisectorea y=; c) cadam 1, excepnd punctle de pe axle de coordonate 7 semiplanl x+y 1 inclulnd si puncele de pe dreapa x+y =1 ) bisectoarea y=x; b) parabola 051 4 +450) elipse AF Th: e) hiperbolaxy=/:e) parabola cabica y= 2 9.2. Funetia complext de o variabila complex. 9.2.1. Nofiune de functie complex deo variabila ‘complex. Vecinitti sidomeni. Fie Ei F doat submulfot ale planutui complex extins Cx. acd priuun proceden oarecare f facem 34 corespunda Fiecirs element £ din E una sau rai mle elemente din F ‘anunci spenem cd f este 0 fuetic compexd de 0 variabilé complesd.Sencteaz ates f:E~F sau w=ffd),26 E. In prim cxzfunetiafse numesteanivocd uniform, iar in al doilea caz ~ mulivocd (multformd}. Elementul 2 din E se rumeste argumentl functet far elemenculrespectv w din F Se nureste yaloarea fuji. Mulimea E se numeste muimea vuloritr argumentlu, iar muljimea F ~ mudjimea valoror Simatic: ‘Dact z ese un element din E, atunei valoare tui fn = se anoteazi cu f(z). Deoarese 2=a+iy . re R.yeR, atunei putem serie (z)= f(x+iy)=ulx,y)+i-v(x,y) ‘unde 1 si v sont fucti Fale de dou variable eal «sly Nami paren rea1 8 fonts v panea imaginard a cig sotim w= Ref =Rew, »=Imf'=Imw Funct f se interpreteans. geometric ca 0 wansformare ncaa nei mult E din plan complex (z= iy), {har muljime Fin pln complex (w= 1 +i) Prin urmare, a defini o funetie complexd de o variabila ‘complex iseamnd a defini dovt funti reale de dou varabile reale, Dacd, de exemplu, considerim w=2", tunel weusive(siy! (0 -y)eiday iw p= 2ay aHe /:E9 F Daca fioctru element we F, dp o lege saint iseaagesz nal sau mai mule elemente z€ B. ate) Incdt chow: ataneifoncia objnat se mumeste funcie inversd ‘in raport cu foncjin dah. Se noteazk: z= f(w). Evident 8 wansformarea w= f(z) va fi bijectiva atunci 1 numai atunci ind fete F §¢ J! vor fiunivoce. Daci f:E9F i g:F +S, atunci foncia ws(esfhE-38 se numeste furcie compusd sau superposiia fanctilo7= g, se noteazsastils w=. ce E Pe parcors un rol important in tora funtilo 6 o arabs complexa va fi cazul cind multimile E 51 F sunt domeni sensu definite din 18), 5.1 Reaminim aceath ‘defini importants. Muljimea |<] s mame ~ vende a punctual 2, de ‘878 20, senoeaz cv U(r) Ea eprezint a dis enat Jn 2, de razr ait interiors cares +. Convenim 4 notim ev Esy.F)saimes U(eqyr) fa}, act mates OI} ese wn domeri, fone cru este cercul [z|=1, iar multimea {ce C,[z]>1} este de fsemenca ‘un domi ones crus se compune din eral ]=1 5 poncwul 2, ==. 2 Malia (ee C.1<|e-4S 2} ow ese dome, deouece puncicle de pe cecul-fo-=2 mo sant puncte imeioare ale ese malin lui se 33. Fie multe: ) Rez-Imz-<0, 2eC: 8) fe-I}0) insimtlurie logic matrices serie ste fim» eCes Ver 0.3nlele N:vn> Melk, lime, = 4 Ve>0.3N(e)e N:Va> Nle)=>fe,|>€ ‘Aad, ine teria. itor rele comerpene gi tora sirror comergente de numere complexe te 0. mare Semana. Renutale de" hash din tors surior_rele anvergont (ase cons de exempla (17), 4) sit alae fi pent sie convergent de namere complexe. Remarc tele din ee: 1) ded sia {e,} exe convergent, atunc tmita tu este id gi acest si este mari (ac srr eae (2) (3) sunt roti 8 Dyorertile actmetioe ca sh camersene de numer complex ut vail dk ins, = 3 Hi Timm, «mye C eon! lin(e, +.) x ws tin = 2 ev, #0. 20: totes limle, ©) orteril Cauchy lime, 22y€ Coo Ve >OAN EE NVn> Me, me Nf, ~ 2, «stunt i 9.2.3. Limita si continultatea funcfii complexe, Define limite’ gi a continu Fanci complene de o variabifa complex8. inan ponct sunt sina defile respective le neil ale (17) 15). Fie fanctia: D-»C ee nivoc i 24€ D sau 2# D. Definitia 1. Se spune c& functia w= f(z) are limita A tn ancl 2, ise sei im f(2)= A. dct mama dc. ef sd=[7le)-A\0:ve€ Dele cea) > alyk)>e Propunem cio sf moifice aceste dou defini peta cazurile; lim f(z)=Ae% gi limf(z)=e(@ se consults 161,22 ‘Consumo propre prvi init we sume, 3 ou prods stu un etc mamiton ee ie de 2er0, ‘in cazul fineflor rele sunt valle = penis Act comple Deoarece z= x+iy gi w= f(z) u(x, y}+iv(x, y) avem: ian fe)= Hl) +e} = ese ccivaentco Himudsy)=a 9 ns y)= Dein 3.0 fuse uid 20-40 se mere contain ge DC tach in 0)= Fe). Det fee cantina net pn Ds pen cafes Sn eb Sar ca consti fw 9 pod ot tute ge D soe ing € Dy sil ok Ici cnine oz 6 etd sere oc sone tn 26 Dac mito! ee sit en ‘Continuitaica lu fn z5¢ D este echivalents ex: 2) fimaw=0, unde de=z-2eartidy (e)- fle )= Aus iv; comin fonctitor real (x,y) sv) tm pare (ade): ‘Menon de atcmenca 8 contimitats nel ze D implica continuitateafunctiet reale [f(z] i (x,y) act f(c) ese cominus pe © mulfime compacts aun teoreme ol Weierstrass din oa fancies valabile pened mods one 1) 7) exe gn pe aie exis nade! el M>0, astl net [/(2} 2M . Vee Bs 2) Modula functiet /atinge pe valores xa ma mae ‘aloes cen mimic. ‘Exempla, St se cerceete connate funcfel w=argt *Feadnare. Dick 2¢D=C\ce C:Re:0.m:=0), ans (vei frmala(2) in 9.12) wear Poa Prin urmare, MepRomtee oxy etmwv=d. Obsecvim ct aeste dou furci reale de varabille real x gi 1 sunt funei continue pe D. Aceastainseamnd cl functiaargz {se continua pe D.o ange = Darotg © r= Darcg ‘5, prin uemare, functia are este continu fn ate de puncte, 9.24, Bxercititsi eispunsurila paragraful 9.2. 1. Fie w= 2", Sa se determine imagine din planal UOV a punctior 2=.¢+y din plana XOY, cae sts ecuaia 2) Rez=0:b) Imz=0:0) 2=Utih, 1€ Rid) =H: orsy ad Sse imerprctez geomet cee transforma 2 Acelasi Iucru pent functia w=, daca © a) yx; bety 3. Re w= 2°, Sa se descr mullimea puntelor din plant XOY imagine carora tn planal UOV reprezints: 2) deapea ws=1; b) diapia #2. Si se intepreeze geometric aceste seansformi 50) 4. Accasi ters penru fanctia wel, duct: 3) w= peek 5. Si s arate dae urmatcrce mulini sun domes sav nu: nk-fs2s wOsamr< Zs —— o2<|e-ifs 3: 6 ZcangeeS sleet) O wae a) lsu’ +0 ath o)dreapen yot.xe Re ranomd incest (v4) x as yp PHI 1 Gaga a) hiperboln x? —y? =1 se wansformi in dreapea w=; ‘by hiperbots y= se transform in dreapea ¥=2; Payot 4.2) seat (+ vetieel 4521) teeandams indeed 4s5.2) domenio incis; 6) mu: e) nu; d) da; €) nu; 1) da (ye R). '62)dubla conex (2 contururi: b plu conex (3 contra) ©) simplu-conex (7 contr: d)dublu conex; e) dublu conex: ‘simplu cone. 9. a) lim f(2)= lim F(z) =i Ch fu depinde de aceea e& punetl dat aparine sau ma aparine ‘ulimit valoriloe argamentuleiacester funeti) 6) fs) ese unde (e-2) funetii—raionle ASCMO), eC, EEN. 9.3.3. Puncfia exponential e*, =e stl + (os yFisiny). Deoarece we! coy, vee sn y ent ive contime 1 plan KOY, emlih ch =e ene defini, ivod 5 fontma pe C. Oservim ckfé|=e sarge: Detfinim foncia exponenal wae ae eee!ack 1=0, objinem ci exe" xcosytisiny, adict formal Euler. act _y=0, avem e'=¢', adicd e coincide ou funjia cexponenials reali, Propritile de bark din. domeniul real "mg valabile gin domeniul complex C= Sacre, evict nets, (J! =e nen, emonstrim, de exemple, una din ee &_ eeon 413i y) e089, F18iny,) © (eos isin y Hoos sin.) ey cory, tsin'y) ra x[(e0s y, cosy, + sim , sin y,) + isin y,¢08,, ~ si y, 608 ,)] =Spheoo, pein l= 67 *[(conty, = 95) isin ere ge FFuncjia w =e" posed s propre specie ek: ae tfangis Po ae penoaes poole qntmiee 20 Intr-adevir =eliet ‘ake. pine, th afd de peondle de forma T= 2mike Z, Ofori enue by Fanta e primey rice valor din Cn afk 0 ears fe Functia w= joa up el important ner fneilr de 0 ‘ariabild complesd: toate funcile anscendente de bazi se defines in damenil complex ev ajtrul acest funti 9.14, Puneti trigonometrice. Definim —funetle _rigonometrice (crear) sinz, c0sz, gz gi elg£ cu ajutorlfunctiei exponenale fn fell urmator: ick solute ecusjet e™+1=0 penteu funetia gsi puncele 2=Ak, ke Z, adicd solyile ecuajet e*-1=0, peat functa tg 2 Constattm cf, duck z= R, aceste fanfi coincid cw fancil rigonometrice obit din malfimea numeelor eae. Inadevie, dack z=, aded y=0, atu, de exerply, pentru rma funtie obtinem: yeising-2)ee een ee teagan its as 6 Sg aioe nl rere eee Fa oat ep ere Eeeees Tee) jagtle ye : teen) on wil age: 2) idemitjle de bazi din domeniul reat sunt valaile si entra acest func hrareeg sin sc04-3) core, 182) =e cra) sis #8) ‘cous #2,)=€082 6082, Fins sin2, ie ee c1ge, 3 telat) BEERS gfe gy ELLE Baga tpas ROTO cpg Eons, in c0sz, 260528102, sins = oon2, come Syatsinz, niet) Ineadevar de exemple, act in cémpal numerslor rele module functor sinxcosx, re Rv depigese I, apoi fn plan complex € module uncfilor sin gi cos2_pot ft ovicit de mari (a se consulta ee de mai jos. e8.2 ek.3 in 9.3.11), 9.35. Funetit hiperbolice. Frunctlle hiperbotice sh, ch, the si ethz tn plant complex Ce definesc asi Functle hiperbolice sunt definite, univoce gi continue pe e+ the, bez, planul complex C, excepting punctele died solute cua +1=0 pena fanctia th si puretele 2=hai, ke Z, ack soluile ecusiei e— entra funeta th nile de ba2t din climpul rel sunt yalabile penta fancilerespectve dn plant complex C gi ansme:een ea Lothts es = shez) =the, eh(-2)= che, th-2) = ths, ctM-2)=-ethe, he.) = ahh, hehe. hg £6) chaz shes eteye tts cacy ey0ctievetta, tt at a MG tee Propunem cistorabi sé demonsteze acete rela, reieind Despre alt demonsapi vezi exemplul 2 de mai jos Din dente reult fncile sh si hz sunt psiokce cu petiondle 7; = 2eki, ke Z, 40 jar fnegile thz gi ch sunt periodice cu perioadele 7, =i, ke Z, 40 Reieyin din defile foveilortrigonamerice (circulars) 5 ipebolice, wor se obj urmitoaree formule: sinis ihe, shiz = isinz,eosiz =che, chiz =cose, wisi, thie =itgr, cigie =—ieth, cis =—Fetge Exempla . Si se fle modula fuetet w= sin fn puncte roatiliat a si,a6 R. Rerolvare. Fe 2= x+y, atunch w= sin toosiy +005 x3in Prin urmace, ox Ysin® ach y+ sh? yl ~ sin?) = Py in chy + shyeoss. tas JaF Face or sae La spf ain HDT ioga Yar 3) = ethos anda) bagi y Desi: dich an2, smh fine iin+]=2, diet £10, ile i100 ee xem 2 Sse demons foal ayebrenshizel, by ehlay zy) ~ohgehe—shaghe, Rewlar. 2) Se ee formula sn? zr? z=1 ee aa pty erice 2€€. es sn (e}ocor (“1 Deowece sinie=ishe gi coenchs, bie ish*z+ch*z =f sau ch?z—sh2 Similar puncu ch, ~ 25) = eosif2, ~z)= costs, ~it,) = eosi, cose, sini siz, = ehigehiz, + -+ishizshis, =cheche, ~sheshe,9.36, Functialogaritmics, Funct logarimict in planal complex C se definete ea vers funcieexponeatiale e': numiral we. se rumeste logaiimul numtuui ZC, 2€0 si se. noteeed 2 dach Fe zeflet unde paargs i weuetiy, atunct je" De unde ale] gk vepe2akcarpes2nkbeZ, su usinly, v=arge+ +2ak, keZ, unde fel este fogariime natural obit de Ya umere ele postive. rin amare, ‘ne » e+ large + 2k) tal +iArge, ke 2,240. (0) ‘Azada funcia Ln 2 este oFuncie multvoc: ae o infinite e alo Daca 20, yin eb Laz tals iargs, care se umes valoarea prinipald a functei date i se noteaza ev nz. Dei Luzinct2atkeZ, 240. @ Dacd 2=xeR (deci y=0) fi x>0, atunci valomea principal a funeti Lnz coincide cu funcia logaritmict bigouid nx din mullimea mumerelor reale: Inz = In} + siage=tnx+0=!nx Remarciom 8, duck funcyinrealt In de variabila realt <0 are 0 singurd valour, de exempla, In=0, Ine=1, tune funetia La z este 0 funcfie muvee gi, de exemple, ‘Lil. si Lre_ pe ings valle O91 mai av ined innate de valor: Lal = 2a, Ene = 1+ Dt, ke Z. Asadar taney Laz «este defini si mutivoca pe C\(0} 6 Din fomula (1) reise umiowee pore sinilre sro lap obint ns a a) Laley2y ay Lness {Sete tna OMG nn, NBs &) Lnflz)=4tnz, m= 2.3.04 eet az. ‘ett cei eh d ns in sesu pti a out ‘mulfimi, Intr-adevir, de exempha, La(z,)=niga,|-+iare(2,)= Ine +e) + sites ag), ‘In mod analog se demonstreaza si celetalte proprietSti iri sn ote fei Ca, eon ump 1) ns ae iia vl 2) Lne' sce ant pentane 26 Cs 3) Lng exh pnt re £40, 26, ispei dee sce raleepe 4) daca z=-1, aver f (0 ote Ln (-1)=(2E +I). kez si a(t) by dact ci, avem flat si ange. + Deci taie(sted)ot het gi9.3.7. Funetil trigonometrie inverse. file trigonometrice inverse Aresins, Arccoss, AtBE, Arectgs, s© definese ca Toni inverse ale fareilor tigoao” metic respective sin2, e082, (8 2 18 z 2) Numirulw se sumeyte aresinusul nomdrai ce C se notcazh we Arcsinz, daca z=sinw, adich su = Dice" 1=0. Rezolvand cue", obfinem a(ierime) wi Ain (icriP) Oberst Arias efits mutivocs pe C: acd) consderimvaloarea principale logariumlu, bjinem valoarea principals » acstei func, cae Se noteazd tats acing eet wen =i ee?) Aves z=aresin 2+ 2rk, ke Z. 1b) Numa w se mumeste arceosinusul suméruli s€C fi se moteard w= Arceosz, dae z=209%= RE EE ay 220" 41 w 7 ee 2ce 410. De unde obi semet e241, Dei wenn alee JI) aceasti ecuatepitrath eeeine De nde 7 Ne vim (4) init de icin, deowece sina 16 € ‘inseam te alr scent cin Aco an efit C. Vt rin acsons=-ia(s ei) Amana ©) Numirul w se mumese aretan gent nuniruizeC itg™ rtp z, dacd Ree TH (er sia sn EM Imiz) atic Observim cf I-ie #0, adcb z #47, deouozeepaiatea de smal sus pentru =i se transform in eatia O=21? aes Acces fincje ene deft makvact pe linen C\(4i}. Valores principals fanfei Arig, se nocach ae: aig < gh acige= tn. Desi Argan, Fe 2 4) Numinul w ye numeste arecotangenta numb uli eC tse moteazd w= Areetgz, ack De unde ie(I-e™)=1+6, eyalitatea anterior petra z= se transform in elafia O27 »Prin urmare, = =! eet ot eat Deci eo dintite lytic ipqit=t We Ae aM a ai eal iggztiiggittl il oe, Sunt finittfinit cee Functia Arcelgz este definith $i multivoct pe C\(Si) Valoarese principals arcetg 2 ts 22s Arcolgemancelg e+ #k, be Z. 9.8, Funeti hiperbolice Fronetile ipeyelie inven se definsc ca functit mene funoilorhierbolice shz, ch hz, eth 2, Se notes respect cu Anh: (eclese areasinus hiperbolic deck ‘Arch (cise areacosinus hiperbolic dea, ‘Anh z Geciese areatangenta hiperbolica dea, Arch: Gecitege areacotangents hiperbolica de 2-Prinumare, ‘Ash 2, daca 2=shw, Usiliznd aceiagi meted ca srmatoarele formule: Anhealne+ VP 41, 2€C: Anhe sku VP TreC: tygltz batt Artic = L022 gett; Anite SiaZtt Furetilehipebolice inverse sunt definite si mulivoce pe ‘mula valorlor admistle. Valorie loe principale se detinese similar paragrafull precedent arshysinfz+ Ve +1), 26 C3 are +H Ashe warshe+ 20h, ke Z,26 Ci Avchz arch 420i, he2,28 C; Arik martha shi,ks Z, 284K, Avcthe saree si. KEZ, 2041 9.39. Functia de putere cu exponent complex. urea w= 27, unde 7€ C se names functie de puere cu exponent complex. Aceasti funejie se defineste asl ver 40, Fie 2=|de=re", yashi unde e-aeece bee] si abe R 1. Desi vnlenrtot gst Unio ke 2. (hy ‘Consider maton czar a)Fie 7 Z sch a0 yi a=O4182,... Dei =edeoarece este periodic cu perioudele T,=2eki yi (tae 2: Prin urmare, aceasl foncie est defini, univocs§t continua pe € , excoptind punctol 20. b) Fie yeteo si facia este ireductibila, Deci LF $i sceas fancy este defini 5 mulivoed pe C, exceptind punetl =y=0. Functia w= Vz" primeste n valor Aiferite, care eoinid eu vrfurile uni poligo reglat c Itoi Insets trun cer cu centr in punceal O de raza e°*” ©) Dad este iraional sau complex (00), stuncifarcia we 2? are infnitate de valor, adicd w=" este dei $3 suid pe C, excepting panctl =. Byemplal 3. Si se caleleze: i, # $i 9%, Reralvare, 9) Aven: wee! cu ef gi y=3¢0. Prin arma, i =P = $F ave 4 valoriin € (cazulb) de mai sus): unde =0,1,2,3 2) Avem: w= 2" cu zi gi 77 Prin urmae,foneia are 0 tte de valor in € (cele) de mais Fame k= 0.212, 7 cu 225 si y= V2 este irajional. Prin ‘rmare, tliaind de asemeneacazule) de mai sus obfinem, cb sumil 5% are 0 infinite de valori in © Sm ples Musto) e208) une 41 82, ‘Valoaea principal se objne considerind k=0 gi exe egal cu eter pis = 8" 25, care coincide co valoarea bigot a acest numa eérmpul numerlor ree 93.10. Funetia exponentialé generalizata, Fonctis exponengiald generalizatt are forma w 440, 6C, 2€C gise defnejte in flu uematoe a Aceat fate exe deni i muvee pe C. Valoarea ei principal este egal cu 93.11. Exerc la paragraful 93. 1.8 se demonsteze ch solute urmitearelor ecu, sunt fnumere reale a) sin 2=0, 2eC; b) cos2=0t2eC. ‘2 Fie sinz=2, $1 se caleale® os 2c sn Se. 3. Fie cort=-7, Sa se ealeuloze cas 22 cos 4. SH se arate cf : a) Se=sinds b) GONE © Wee=tg esd) cige=etg 5. Sk @ ata cb 22sin®2:b) ch(2z}+I=2c Teas 2z =2cos?2, Ioeos?e= ‘ch(2ah=2sh' «66,84 se determine partea rala u(x) si paren imaginars way) a funetilor a) sin 2zr "by z'cas sy c) ah 2s, @) che. 7.8 se cae: =) Ini) 6) oa oO EF, 6 (+i): o) Arcsin 3 1) Arctg (V2-i) ; B ArRED WAM EDTA jy arco 51) obs 8.Sa se resolve cutie: a) e* + 22"—320; b) ch ©) sh ig) = A) sin 2 = AH; 6) In (24) = unde 6 R ~ 402} ‘loos2e= 0x! 2-sin?z=1~2sa* 2 ‘sin3z = ~26(sin 32 = sin2z-cos z-+c0s2z-sin: =2sin:- ot 4.0822 sn} Sieorde=97, cooks = 1331. SSeS ainde oy vm ems bays Ba xconx-chy yuinshy. v= yconschy= ens Sue shdccosdy, ve hoe ).ansconyfd—y-sny- sh, 29 6 vm yoaty rt abe, 29 ire(2m-Z)kez, o( 2m ).rez: ceodak eIi3 isa haa 25 4 8" Iosina) visita eZ: ome Ein s2i)te 2s 0 Eforee-arce}-Lmatez: paiviks(iffnez:wfer! ace: i) eoleVite isin} te 2: py xe tinzitez:¥0 iD 0 « (axed }e-oh tle z Bayz, 22nki, “=, =(2k+Ipu+ind.ke Z: bos.etib+ (24+ ae eth sfer-P)aaczisreaft-t) nner ont alle si} en(2t+Ije—ilngla? al +9). ke 2: SO TSy tam -imcame?9.4, Derivareafunetiei complexe de o variabili complex. 9.41, Derivata sf diferentiala functel. Fie funeia f:G—» Cyunde Geste deschisa tn C. Notam Ref si Imf cv usi v, deci f=utin.Dach r=xsiyeC, vom sie f(2) =u iva 9) +989). ‘Atel funetia J poate fi privith ca © functe complens de dou variable rele sau ea funcfe complex de o varabis ‘complex Notim £78) == H)+07 Ye cu Ac(eresterea argument) iar Ll2)~ FG) = U~ Hg) #10 = cu AF (reseed func. Definitia 1. © funeyie complexd f:GC se mumeste derivable in pune! zy€G ded functia le an 2 cent pe GV st i A cetnis we GV) At iay pest Ace in ume dria fc sate nnaten as LE) £)~ fle) Prin ware, —/'(¢)= in Bm sceasthHimith mu depinde de modul cum Az tnde ete 210, aMied mu depinde de modul cum punctl 2, +Az se apropie de punctul zy Definiia 2. O Funct complexs f2G->C se mumeste dfereniabila (sav C- diferentabia, adica diferenabild in Sensul tore fanoilr complexe de 0 varabilé complet) ia puncul 25€G dacd exist un numis @€C $i 0 fone complest f,defnitt pe GYfc5} ast ns lif pontn orice s=rtive GV FO) = Fz) (EZ) (EME 2a) ap made fede (1) ‘Teoremi (de catacterizae pentu funefile derivable) Fancfia f:G—>C ctr G deschish in C exe dervabila fn sy 6G, ded $ numal daca, f este diferenabils a 2, [Necesitaten Fic f este deriva in sy © ic deivata i J mq. Not ew ffoefa defini Gt elu uit: Hho (ieee pe 0, entre 2= zy. iin zy. deoarece Biden ete co sin ie ia ELD) nad 10) Prin urate, penn orice cy G, 2 C, unde Geste deschiss in C. Dac z=xtiye G,atunet f(2)=u(x, y)+iv(x,y), unde ul, y) si vbx.y) sume fone ele de doud variable ale definite pe slimes Gin pursgrafl precedent am constaatk feta $@)=E=x-Hy cH Mlay=H gi HG y)= =P define pe Plana XO¥, na este devvabilé fn nici un ponst = din plant complex C. Accat inseannt ef ent cafancia (2) 38 fe erivabiltinteun punet 25 € 6, foetile rate u(x 9).0(8.9) tebui satisfac unr anuit confi ‘Ave Toe urmstoarca teorems, ce caacterizenri. fnefile derivable 70 Teoremn 1. 0 fancie: f=uiv:G-+C, unde Geste esctsh inCene dervabil in 2g, dak ma dic, fantile Tale v7 de dow variable rele xy som ‘erent n pan Ga 4, My Bye So) =¥ (a. I9 ety ye Yo) =H “ame ‘Demonstratie. Necesitatea. Fie w= f(z) =u(x, y)+iv(x, y) ste devil tn 2y35 Fig. Acasa fnsamn, in vite lai (1) in 9.1 ok Aw= f'(za)be+ (2b, @ inde As = 255 = Arid: w= Fy +82)~ £6) [a 85, 489) Hla II say #8535 #89) =H 9p Fed) = a+ tbsasbe Ry lim f(e)=0, Mick f(2)= fey +82) =e dd) Fie Ay) oe Him ei(0xy) = lime, (8,89) =O. . Bfectuind operapiite algebrice in relafia (2), avem ‘urea (usb tiny +[eCax ay) tie ae, dy) Ke +Ady) lone=bay sa (sry ae enor tilady + baie +e(Ax Ay)dy +6 (x,y) da] Egaiod ple tele pi pele imine btinem umole hati ‘ha makr—bay ten Annae—A(ARay)Ay, GD Aya bdeeady +ey(Anay)br~e(AKS9)89- nAvena insearnc 1 fing w(x, yxy) Su ere a O99) 2) derivate lo paris (ty) sn ac 4 Ge Jy) a “G90)= » 8.64 30)=b0 ay Pain rare, HB.) =) Ory) =a 81 59) =) iy Asie egaiaite (1 sunt veriicne. Swfciena. Dock ust ¥- sunt diferente in y= Gy 4 )€G, ane Bu = 4 DAE, Oe YDBY-HA AYIA Fe(andy dy, By 0, Gy aw)Ae +, Ce ,0dBY4 ALARANIAR + ° + Blaravy, ve Eigen) Ln (0.89) © Hi a = = Him, (as.ay)=0 Presopunem ci rlaile (1 au loc, Dec considering notte sin (5) objinem: A = Aid [ade bay +4 (ARAN AC HEAR ANNAN] * 4 IDA ays A(ArAY Ae f(A d9)As n eaassity emacs feces imately) +asay = =carinsce euacsyeimcacanie 2 Tor asc fife) Ae He (as. oats en Ade He) Ae unde A=atibe € 5 Viokshiaay nina fsa Este ‘slae.ay)+iA¢as. ants (Ae ane +1 ae.4y|+f(aanle|fcas an Deoarece fanctile€.f,€,,B, sunt functit eae infinit mic nd Ar $0, 89-0, avem ck f(2)-99, ednd Ax 0,Ay 00 5 dei lim f(2)=0. Am objinat reli (1) din 94... c2ea ce vcard ek fantin fe) este devivabill in (4559) si in ave e& 18.08.09 89) HAR 9 virtua tore din 9.4 este complet demonstra ‘Conditile (1) din acess teowems se sumese condiite Cauchy Reiman, Nota 1. Din rclafile Cauehy-Reimann (1) si ) obsinem. pentru functia f. derivabild in =y¢G, urmitoarcle expres ent fy), foal erie: se 9/3014 C8, O99), Oi ‘+. Teorema “ Heya ¥) it 9) HO co onnen Tne -[ocnl ein [ie] feo] fools Yovoora] ‘Acne capes pn [ff] 5 obfine ast: in elaa UGoR = ils. 20JF #L0%Go.s)P. uinind condite (1) [i eY =H, Gn r0d-¥y Cn Yo) Co H)-%, ond Uma expese sat c |/y este jaobianalfontior 4 a1 v tarpon cu x.y th punewl zy = xy + p(t), 63.6). In general exe dificil de & erica condile de —_— icon 08) as tie.) (4, 4) = iy Fi). «iy bP e)auCuy)rin le yen, -c008—uy LE ite sto, S88 ? cos dovy, —y 208 4 ie S08 ? oxd—Hsind ve my Bp) pleosd+isind) tt. “ Exempla 2. S8secercetee devivbiltateafuneiler a) f@aztize Cre Ns ») fe)=inge026C, Rerolvae. pre = p"(cosn6 + isinn8). p-c0sn8, v(p.8)= p* sinnd 5 np" -cosnd, uy =-np" sinn®, 1 =np sind, vy = np" -cosnd. Evident cd condiile Cauchy-Reimann in coordonate pole, dick formulele (8) si (9, sunt verficate pena orice Z#0,ceC. De asemenea observim ef devivatele parle ole ¥p s¥¢_ Sone funeitcontinge fn orice &- vecintate Ulee) 2 punculsiz #0, 2€ C. Dec fnctia fle)= 2", 240 cst drivabi pe C0} yi uslixnd, de exemple, formula (12) (=u, +93) =e p™cosnd sin p™ sinnd)= 12"(cosnd-+isinnd)Dachinsl 2, #0, atu “F0)= ny! OPBD=LD a TE Pin mare, funein f(z) =<", are derivatt th orice punet in plan compen Ci (" 1) Valores pipe (a rami principal) Inc, 20 a fame mulvoce Laz =In2 +20t,k= 0:12. eve 0 force anivoes (wma pont atl de inci am dfn noite de deriva), Ave Inzwinf[+iares In +10, unde p x0, meh Desi u(p.0)=In $3 4A.0)=0. Evident cone) (sum vette: aoe OE rac stsiu,, Deoarece funtile usr, yp yn baza exempta din 92.3 sunt continue pe D= C\fzeC; Revs0, Tn2=0} din teorema 3 rezutd ct fnctia In este deriva fm orice panet. ‘in mutjmea D, Derivat i confor format (12) este egal co Feo=P(u) si, 2 Nota 3. fn ceea ce prvesefunetile maltivoce (multiforme), poi ele, in anumite modari, got peste ex Fanci univoce (niforme) si apoi se pure problems deivii lor. Despre uncle procedee de “iransformarea” functilor mulivoce tm fet ‘nivoce (uniforme). numite procedee do “uniformizare” sev vorbi ma depare In 94.4 Din exemplul 2 consatim cf deriva de la funetie de 0 putere nuurls (f(2)=2",neN,2eC) se caleueara dupa ceeagi frmulé casi tm cazul derivast funciei rele sme Noxe R. Deoareceregulile de derivare ale wei functit de 0 variabils complexd sunt acelesi a §1 In cazul functor de o variails real (ez regulite1)-7) din 94.1), in baca ex. 191 nek 3 de Imai sis, aletuim urmitral tabel al drivatelor functor ‘lementare de bazh pe domenivl lor de existent din 944, (ase 1 compara cu tabelul speci din cam real [17] 218) wt, neni(eyeibey at c Yea 2, Ginzy'scoss, (corny =-sins(e)'= lege) = sete tha!“ es L (Arca = ns Arthay = (Arch | (Aveta ates | starms eons APT Pome oll 1 : 9.4.3, Pan anaitie Definifi. © farce urivocd f: G —> Cse numeste analitcd (au olomort, sau regular) pe mulimea deschistG, daca f este -erivabil a Fccare pant: din GC. (0 func complext f se numeste anata pe © multime oatecare F CC, dad exist o mulime deschisa G cae include F asfel inci fs fie analitica pe G. ‘Ofunctic anata pe C se aumestefuncieinreaga {In baa acestordefntit urmeaza €8 6 funcie complexd este anal In puncul 27 €G C. dach exist 0 & ~ Yecnatae U eo €) asel ined f 4 fhe alicd pe Ulta), dei fs He ‘exyabil in icarepunet zd Ulan € Constatim ch moje de “an Alifrenjabiitate™ pe muljinea deschisd G coincid, pe cind rofiunea de analitcitate fne-un punet” este mai restictiva ecdtnojunea de .C difereniaill nt-an pone Nota 1. Unii autori (1, (3), 19) definese termenit -analia”, ,olomor a” si segulara” In mod difrit ea pe uma SH demonstezeteoremele respective despre echivalena lo. Alli autor (8) consider 8 nofionea de “funeieolomorf” este mai Fngasts deck nfiunea de functic snail”, care se refer sla funsile mivoce, Tn vinutenteoreme din 94.2 reese urmatora rezlat ‘Teorema 1. Pentru ca funetia f : G > C, unde G este 0 mule deschiss in C, sf fie amlic® pe G este necesar $i sficient ct fnefile rele w=Re fv = lm f, fmpreond cu dovvatl lor parle de ordinal 1 fe continue po G 9 8 se verificecondiile Cauchy ~ Riemann WAVE, WLM, peru orice punet z= x+ iy 6. ‘Aplicind regulile de deivare 1) ~ 7) din 941, objinem urmatoarele pope ale fonctilranalitce Propreiatea 1. Dacd fife) sf) sunt analiice pe un dene Onsen eile.) Cae see esi) Fe pat (2) fe) cto 282 y £0 pe D sunt functi anaitice pe D. Proprietatea 2. Dack functia JD, > Dyeste aalited pe omen Dy din C si fanetia @ : De —> C este aalitcd pe omen Dz din C, atunc feta compusa (© f): Dy > C cso anit pe D) 3. Dack funtia w = f(a) este ana pe domenial D din C si #"(2)#0 pent ovice punct z din D, stunci pe muljimea Ga valrilor acestei func, care de fsemenea este un domeniu in C (acest reulat se numeste rincpil conserva domeniul pentru Fuel inverse este ‘demonsrat im (5. tcorema 2 din §2, [8} c9p.2, §51) existh fncininverss @ =? G—> D. Accasth func est analiticd eG gi pont otice 2) € Daven eye ade w= fla + fxg) est ‘pe domeniul D din C, atuneifontile w/z). wy) ‘veificdecuaia Laplace in D. ‘ine-adevar, dp teorema I, avern WU). Wea y= Hl) 3enteric pete» +67 D. Deivid prima relic de mai 5 nro car doa in raport cu hada pate fupeoien: (sa) 40 (3)=0, peat rie (ny) €D". Sin, dervand prima rai fa rapor ey. ar dows fa taper o' sdzind-e pane cu pare obinem Vlas) +756.) =0. pent aie fy) €D. Asal facile» vr ecu Laplace Foneile cre saisfc ecvaa Laplace se runese fnci damonice. Prin umare, fencile rele way) vey) sunt aomonce erica conte Cauchy = Riemann pe D out funeti ammonice care veified onal Cauchy ~ Riana se numess faci armonic conju Din propriate reese ck paren real us) patea imaginary) ale uel fuepi w= fe) sraliice pe dome ‘D sue fant armorie conjugate pe D. Proprietaia §. Dac se cuncate una din fuetilearmnice onjgute sau.) dint pe coment simply cone D din Gate se poate deat cela farce armies (cu fxactate Je © constants av) afl Int fencia (2) = ‘lg) + oy) fle aralieap= domenil simple cone D- ruadevar, fe w(xy) paren fal & net fone fc) = sul) + ins) anaiice pe D. Atuns, aplicind conaile ‘Cauchy “Riemann bg Ve + 95d WO ye +0 Cx yi "Bitte i comineaten dervaelar pre decid wise in omalatCeay (ree cocina orem 8952), Deane (a se consulta (18), teorema 1 din 6.24) Thecandotianaleae Mx 2 ica ndes ciara} a= ra aidetultay] A= Wie) -04 ui (ssdy] + As i unde (xa) ete un punct arbitra din D gi A constant abit Similar, dhs cunont funetia x) i aliind cone ‘Cauchy Riemann ave diye x yrs aay =V Cx aeDe unde wesyhe Pi lapide-viensyhdy+ B= = jwypa-jirana+e tude (%,y9)este un punet arirar din D i B 0 constant axbiuara reals, ‘Nota. Proprctatea 5 este valabilé $i pentre domenit malt ‘amere, ins in acest ef) este muivocd (10), cap. 2. $9} {a peactied intro. vecindtte dextul de mick a punctoli 254, imloc de formolele (1) 2) se uizeazh formule Hoare ward ocd se caoagte Funct (9) He)= 2,9) B= af SE. ded se eunoste fneia veep). fm aceste formule 74 este rumdrul complex conjugat Iai zy =i iar A gi B sunt constant arbitra ae const (33, ap. 1, 83). engi Sa eerie tani «uy + intny cde ec pene real sy) 2 = 4 2 Remlvare. Usor se veri e fnetia wfc este armonie pe C, ach satsoce eusia uf) +4;(8.91=0 pens ore "punet axtivec. Metoda 1. flim v(x) dup formula (1), considerind de cexempl, x9 0. Punctul (2,0) spartine domesiutus de existent fancies) Decl vey fee] vayla0+ fore 2urram@cr2y |r A=2y+2y+A ‘unde 4 este 0 constants real arbi, fla) = rg) + nin) = 9 Dee Day + 29 4A EH 4201-8) e428) +AL= (eH HP + A+) ATA? + ++ 224 Al, unde teste 0 constant arbitra. Metoda 2. Aplcindformala 3) cu 0. bye:{O-Gageetet {Se Joanstanen unde A exe constant comple chit. Metoda 3. Invites consi Cauchy ~ Reiman ever Vea Wis) Vio =Wla Invegring prima relate in aportcu tine Wp) nde = 293+ 90))=20'+ OC). entra aa fonctia 9) deriva uma ealtate apt cay: 2st gh atch 2r 4225+ GO) si 9iy)= flay =29 4A, AER Prin urmare, Way) Bey + Ply) = Bay 29-4 Agi dy} + fofsy) = = 984 28+ Dey +24 A) = Fic tigi + ebb) + Ale +2 +A; ACR. Remarcim e& fn aceste ei reulste funcia.aalited este determina cu exactitate deo constant arbitra. Dac, de sem am pe contin) = am oie an Sigs ‘Metoda L. Avem fig) = 2 4 22 4 Ai sf), 2, dost C este derivabild fn ponetal zy © gi SG) #0, atone ane FG) repre nghial de eae a tangent ine need ee plecd ein pin wansfrmarea J iar [fay eeprezins coin de deformare iia in acest pone » » Fie fonctia =D + Castel incit Re f =u, Im =v sunt functitreale continve impreand cu derivatele Tor pale de condi I pe D Definite. Apliatia f:D>C se nameste tansformare conforma in punctal 2, D, dae unghivl dine dou Kini 7, Si 7s ce pleach din zy (lig2,) se plstreazd pent liile cotespunaitoare L, si L, ce pleach din w, = f(2y) (4h, (7. (9). 0), 02p. i ‘Transformarea se numese direct conforma sau conforma de peta I daca se psreazh si sensul unghiurle. In caz conta transformarea se numestetransformare indirect conforma sas conforma de peta 2 ‘Aplicaia w= f(2) se numeste tranformare conforma pe omen D, ack ea este conform in orice net £5 € D. Reieyind din cele expuse mai sas am objint urmitoarle renulac important: ‘Teorema 1. Daci fanctia w= f(z) este amlitca pe domenil D si f"(2)#0 penta orice ze D, stunci aplicatia w= f(2) este diret conforma pe D. Are loc 3 teorema inverss ‘Teorema 2. Daca funcjia w= f(z) este direct conforma pe domeniv! D, stunci functia w= f(z) este analied pe menial D. ‘Demestrajao vf gsi tn (3}.cap.2, §11,16}eap 3.83. ‘Teoremle de mai sus ve permit 8 defini Funct aalice eu sjtoel wansformalor conform 9.46, Exercii sl raspunsurila paragraful 9.4, 1, SH se ceromere devvaiiatea si aalticittea funcis we f(z) ssh ealeleze (2), dick ea exists, pena fncile awardqzime; war -2iy 0) w= 22 —3iz Oware wath Re Qwar-y +291 pws yties byw Ge Bay") 4i8e'y 9") 2.SH se eestailease (dacé ¢ posit) funcfa.anaiticd fe)=u iv dapa parte ef reas (sy) 0 duph partes et Jmaginrd v(x, 9) dacd 103pues by vein shy 5 ©) u=2e" easy, f(O)=2 + Ova Bee dey. fOD=2 5 cuss ty tet ye: 9 =a, fO)=15 Buriat by »=2¢che-sin y—ay),F00) Dp y=e #6x'y—325' ~2y', F) ~slae+) 3. Pentru care valori ale consantelor abe dups funcia waar +2bxy-tey" poste fl restate fneyia_anaitich ‘J(2)=W iv? She afle v= Im f(z), cx conitiancd ((0)=0. 4. St se demonstreze 8 feta wx? +i)? my ese ania nici inten panct 2€C. ste oare derivabilt in punctcle 200, Q 214i, gy =-1-1? 5. $4 se determine mules punctelor 2, € C, pentru care oefcientul de deformare linac est egal eu i dae 6,88 se detemine multimes punetelor <€ C, penis care arg f()=0 dad 3) Hepn9 fe9a2 20:9 ftom 7 Se ets Cay nn pi sie sin z 0082, she he 108 8, Sk se wrifce care din perecile wrmitoare de functi srmonice sunt conjugate sau 8) w= —y)vaaryny Buel cosythynetsiny ths ©) (ay, 19) i (ay a), cd Fancie ay 5M some sumone conjugate ‘9. Fie functia w=uls,y) ese armonicd pe D. Va fi eae tuncsia f(x,y) =(ulx,»)}° armonica pe Dt Raspunsuri, 1.) Derivabilé i pontal ana by Devivabil in puncte Sq) =-2.Noeste anaes ©) Derivabil i analitca pe C cu f(2)=42—31s 1) Derivabilésarlitca pe C cu f2) 1) Neteste ni deriva, nel analtca; 1) Derivabil i anlitcs pe C cu f(2) 2 aiftjer'-24A, AeCs b) S@)=meoszt A, AEC. 9S) fader 0soFeatesacnp sos fh) f(z) 2she~ 2"; i) f(2)=(2+i)2": HD RQz+1)+ AAS C 4 wheal: £O=O0/0+0=/C1-a 5. Olek sO Leyte lz. -ie VE. ole 6 aapys 1) ley < toate) #09 0< 2-140) ©) I+, = Oieg(-~2arge = augige La yonnaeat y=0), 1. Rent funefie: sing=sin(r+iy)=sin chy +shyeos sscoszohe 4b che se uillzeazt condijile Cavehy-Riemann In coordonate Catezions, far ponte Fanci t (cos 40 ~isin 40), 4 (cos0—isind),2¢ 2 In? == (n p+i0)' =dn? p~6°) +2100 p se silizeaed conde Cauehy-Riemann in coordonatepolare. 8. a), b) da: ©); dda e) aa 9. nu, dack u# const 94S. Integrarea functilor comlexe de o variabils complext. ups. stdiol dervatel, recem scum la iatoducerea integrate une’ functi complexe de o varibilé comlext de-a Tungul unui are de curbi. Propreiile simple ale integrset complexe sunt similare cu cele ale ntegraleh cubis din ‘domenial real. Vom obtine un rezultat de tipal form ha Newoor-Leibriz din cazal real (teorema 2 din 8.53). In ‘continua apr insa desebiri eseaiate. Teorema lui Cauchy formula lui Cauchy ( teoremele 1.23 din 95.2 ) mo au ‘chivalent fn domenial reals str dupa sine un lan inte de reaulate spesfice funcilor complene, care constve 0 legitura mult mai profundS deci in cazul real inte ealeulul Aiteregial si eel integral. In primo rind teorema de Aervabiiate a une fone complexe pe un domenial simply ‘one, se dosedeste afi echivalent’ cu cea s esstenteh unei Primitive (e azul reel a dows condiie ere malt ma abd (a fe consulta teoremele I gi 3 din 95.3). fal doile rand vor emonstra, uilizind rezulutele privind interalele complete, teoreme pur difereniale, cum ar fi teorema 4 din 9.5.2, care tfirmll cA orice funcic analitics (qi deci dvivabill) , pe 0 mille deschiss G est infinit derivabils pe G sau teocema ai iowville din 95,3, care afm e8 orice fonctie anal si mrgiit pe C este Fonetie constant pe C. 9.5.1. Integrala eurbilinie complexd. Fic fo fanctic complexs nivod,definith i contin pe 0 sullnedeshiss din plana complex Csi 6 un are de 0 cur needs, caactrztd de ecusile —parametice x=@,lt y=o,(), unde functile ele wlth. el0 (2) sunt definite 5 continse pe (a, bl Notnd ur‘£le)=uls,y)+in(,3) unde foci reale wg» sunt definite fi continue PEG, aver drax (dt elas, dy = y'Ode= silt, dem ds+idy gi deci fledentuisy> ivy devi) =flsy devas) sila yh. Definite. Se numeste inegraldcurbiline complexs a fancies J6--¥C pe 0 cuba needs 7G gh se nosed Jrle}de eumsrat complex Jflekde= ful ylte— vbr yy + ifula phe ulead © Remarcim ci In condiile de_mai sus integralele (eal) ‘urblini de spel 2 din (1) ens (ase consulta (18), torema t in623).Curba 7 €.G din intgralcle respective ese crenats {in sens poztv (rec aed din punctol A(x Ya) in panel Besib), wh). Reducind calularea integraleor (real) curbitini de spe 2 din (1) la ealeularea unor imerale eale definite pe (a,b, ‘bfinem uratoarea formal penra calcularea imegralei cabin complexe: Jreode= fedstnnorc)-vean.seoy one Hfeoosoret)ae@.oyold. —@) ach ecutile paramewioe x=9\(0,y=9,(tht€ [2b] ale carb’ netede 7 Gs inlocuese prin euata sztrx(}+i0, {ab} tune formula 2) se transforma in formule: 108, frente = Jrcwetns o ‘Decl fizd=1 pe G , din (3) objiner rmatorul rezultat fic= Frowr=0f nd a) ex rsp eel 7, i (ete fa seh corte. Din (eet, ck dick crt eed 7 ete Tchis, seonei fi (0) 20), ® Exerpll 1, se clue fife, mde 7 exe segment e deapa orienta din punctol Rerolvare, Beale paramere ale seyremuli de reaps <= unete punctal ACO si BC) sunt x=2t, ym, 8 [0.1]. Deci ai)= xbiy= 2c+ist= (241) gtilizind formula), avems aa asd = 5240 of 1 Ager 3 VSa+h. igi bin xe ost ina ubi espes n aee ormas Sulde negale von Integrate euro iint) Nimpleve de opele 2 Po 9 coon compe ikepr cata ees {pen cose mage Se fon okt ewese dese n lr 109fro fue asi ficanas, unde fz) este continud pe curba neteda 7, carsetrizath de +(n Jar et dferemiaalngini arc care st element de ate sl cutbel 7. Observim ch sceasth itgrla se exprina ca jut imtegralelorcurilint de peta 1 din domenia sel {U18}6.2.1 spin uma, ns depinde de orientate cubs Daca fob! pe 7, atone! [a= Jane. o unde Leste lungimes carbene 7 (ase comps c¥ 6:2. 623, 4in(18. in bra define de ma uss» propscior inegrateor corbin de spe 2 din domeial real, oMinem umterle Poprici pea ingrlle curiini complete (espe 2} Pl. Dach (2) 51 (2) sunt comin pe eure nets 7, Si AA, sun contane complete abivare, tun Jahier Antonie a fred 4, [eco counle 22 (0.y'= MEF [ab si doe Asc, AOC. 2. Dact fs) ete contin pe crt neted 7 tue [prods [feon unde 7° este cuba 7. parcursa in sens nvr negt). PS. Fiecurha net 7= 7,07, unde ace 7, 7 x8 ppuncc interioare comuhe , aie sunt puse cap la cupDaca ftzjete coninos pe 7, tune 110 Jreaes frcotes [rte PS, Da fl exe soni ub 7 tn rc < res, unde ds est iferenaa tung arcu curbel Demostratie. Din (3) ezul cd [pram -[freeneeoa 5 = frcnkeoke= 7 Yoo cto +O, Joon ds. 5, Bach fl) exe continu pe curba needs 7, si Jl SAE rosa Lunde L ewe lungimea curbei 7 intr adevir dn proprstatca precedent gi formula (8) raul [pro Carty nied ye numese € 0 tf dae ex est simp (na conjne puncte & inereoie 60 ex asi) 9 este Inch (vezi 91219. Duct fe) este continu pe vn conto, tune intopala carina fine fo vor nota cu seul {fede In acest en orice ey, ature feces (Mas = an fas a2. cur in calitate de sens direct (povtiv) al conturulai y vom. ‘considera acea dvcte end suprafta margnil de acest Com, imine in stings direc! de miscare. Directs inversa © vor tiumi-o sen invers sa negatiy 3 vorn nota ev 7 mtBump Sisco fA, ue yee m coe deroza re cen inpunctl 2, pres in ses pov Rezolvare, Aver ‘plz~%4|='- Orce punet de pe eercul y adica fare forma 2-2 )=r-e", raaytre" te [021 Ustizind foal einem a ‘fers ret) fea wo empl 3, Sa se calculeee f= de, ade ete wn ‘core de raza ren central in punctl zy parcurs in sens posit i eZ, me Rezolvare. Avem: 7:[e~ |= -Orice punct de pe cercul ae forma re°, unde te (02x) Aplcing formula (3), bye cb forsee fo eo fey tre) ae erie de ow iy Prin umare, combined rezuatl exemple 29 mt sosobfincm unto eats Ordact ne Zn eh fle-zldee © ri dace, bd nde 7 este un cere de raza r>0 cu cently parcurs tn sens pozitiv 1 Noa 2 In aza propia 3, generaizat peu un noma fit de ace componente ¥= 7/0 F.-Y, aerate cap lca, toate rezfatele din acest paragraf sunt vaabile gi pent asa tumnitele curb netede pe porn: cuba t.carcteiat de ccunile paramevice x= @(), = 94(0).1€ (a,b).s6 numeste rnetedd pe portant, dak foctite 9(0.6{(). (0.0: sunt continve pe /a27exeeptind un numa fst de puncte ate Segment 4), cae sunt pane de descontitate de peta ena funetite @() 51 93() 9.5.2. Teoremele Cauchy si consecintele lor. Fre Dc Cn domeni inchs in ses defi 6 din 92.1 i fom sa exteron fe 7 este ocur8 inchs ipl 5 ‘ect pe pot, ach y etc un contr meted pe prt Pena & indica frontiers extenon a domes incis D- pe rcirs vom flosi naan Dy. Reanim (veri defile in 8443) c fanaa wnivosd fs D -> C este anal pe D dich set alta pe o mulime deshis Gdn C cate contive D ‘Teorema (Cauchy). ack fonciaunivoed D> C este sna pe un dameni nes i simp conex DT stun ffeade=0. o pentru orice contr £ need pe porn eae se confine nD. In particular contra inchis # poate si coincid g cu frontier hi ‘D .Orienareacoorurali £ se consider in sens portv (iret Demonstratie. Fie (< D . Domeniul inchs D, migiit de conturul & este simp cones. Apicim formula (1) din 95.1 afptone=$us. yen. + (x,y) us dy ® Deoarece f(2)=ulxy)-+iv(x, este anaes peD, ev frontiers aver 6,99 = 9) 9)9h a (EI)= HLH) entre orice fy} B,, adica pe D, sunt verifeae contiite Cauehy-Riemann. Desnoastrafia rela (1), virttea formule 2), se reduce demonstra egaiier fucz.ynte—va.yidy=0 9 ficcnae ute nds =0 o Din propecia imegrllr cui de sea 2 defn real de dou variate ree ({18, crema dn 624, ez omar erie: foes ynde+ Ota yo pnt orice (x3) € Di, si fnoite P,Q.F/., sunt coninse mD, Petru inegaele () acest citeriv se reduce ta cone ‘Cavey Riemann (xy) -¥ (49) HC) cre se indepliese, deorece (2) nals pe Prin mare, 7 Fy) “) tay tevle By sD. a y)+iV(%9) ese ny fi ayde = fut, ype ~ vex yody +a, ye eux, yay 6. Teorema este dementia Consecnts Duct este anal pe un domenivsimpia conex ir 00m Jus dromur ree de ut) cede pe porn opr "in iinet D, ce uese dour puns eae Dash Jrcode [reer unde acele sy sunt vinta nasa sens Pena demonsiraie este suficien ¥ plcim teorema 1 contra y= 2" UA1eD. Acca consecingl ne aa ch fm condiile teremel 1 imegrala [fede unde yete un are de curb ce ues dod ous puncte arbirare 2 =) din D au depinde de forma euel ‘adh deform drama de integra “Teorema 2 (lerema Cauchy pentru domenlt mult cones). Fe fea unvecd 2) exe anal peur domenis Iti cone inchs D-migiit de comuralexenor (ona xeioard) 7 care et ated pe porn contre etriore 7, G=l.23.) netede pe poruni, domenile clrora D,, ma aparin domeniului Di Dy, Dy, =@ pena orice Jys= 12m Beane o Orientitea contrtilor 7.7. nya ese acing: tate conturrile sunt orientate sau port, sau negatv usis D satisface condipite Demonstrate. Fe domenia eoreme, adi are forma din fig. ay A BX Pye — D Wie Prin eit formate dn ace de cue notede care ues cu ‘tt 08g asa mai depart yet Se formeaza un conta 7? ‘ted pe por, care Inchige In intzior un domeniv simply conex B,-=D (se pores, de exempt, din puctal A y pn ‘in punctol Ae in seas positiv pe cuba % apo se parurge tictrs AA 9 0p din concur 7 (in Sens megan). era ByAz 510 pare din contaral 7, Gn sens nega) si ay8 mal departe pint La hitra A, sip urme contra % in sens ‘negativ) pn a punt A, fntoare nap pe eta AB Si paren rast conti 7, $1 asa mai depae terre ‘Aol pata masta contra 7, si frit iewra AVA (a Se consulta ultimul aint din 9.2.1). Pe fig, contra 7* ete 16 indict cu sBgt Se obsewt ch [flee pare leur A Bi Bos Bash Bs So 92 on Sens comarca seul de cage av! prima da. Det sma ses negral pe ticle especie co eat eo (2 6995.1). Comrie 7,7 asprin ses contr Sets conartei Dey, aplicndfomul (1) prpretaten 3 genera pone un tami int de temen) in 931, cognem eh fftode0-4piode-fre unde conturaile 7% YoY Su parcurse in sens port. Prin urmare, ode-fyiente-n-fftode, free Sfp: sifomla (oe devonath. ‘Goss Dac fone) ee univocal pe un demi ahs dt onen mln enim ted sprit 7 nese snl ced pe pra 7, ates fslehte= free, ne 77 sum set tna Di ac coneci rine war erat important ocd ae nated bomen nck dal ne. nich intra urine comps {fe ane sett buloarepentraovice-contur neted pe portiun! €, care apartine in invegime domenialu D si inconioard frontierainterinard J, ‘adomenials D. "7‘Teorema 3 (formula Cauchy). Fie fui univoc fa) ete anaitich pe un domenia fnchis D (simplu conex sali onex) gi 2 D. Valores Tl i punctl 2 este das de formula Segal a ui Cauchy epee et aera nee eee Se eee eee Demonstragie.Inconjurim punctl z din domenixl Dy cu un econ al ctonea nis witch deco sh aparfind in integime domeniului simpio conex Dy. In ee eres La. ‘este analitici (ca raportul a dow’ functii nie) phd eco ern 2. week Toei pL fee funeiia C2) nde & ese eel fe 25[=6 Nowin pe €: znzy see", aod 2a, 2e-04, 9 deh de=esi-edt cu 1 (02) virea formal (3) din 95.1, mien fan EE cea we freenens Observimm ch deck £90, atunci Rurtte" ofa), eoarece fl) este continua pe D. Desi #2 fed fat =A HG). ‘formula (S) este demonstra ‘Agadat formula integral a lui Cauchy permite de a calcula valoaea func tarun punet din domeniul D cu sotorul {ntegeallcurilinipe fontera unui domeriu DYED cx condita a funcfia dat 8 fe analiea ps D'. Constatim c& punta 25 ‘in formula (3) mv aparine conturalul . De asemenca, ‘observ ef, dac8 tse afl fh exterior conturutut, adicd tw D,,.stuncifunctia an ‘ese analitics pe By si deci, dup trata aes 22 den ack domeil nchis Bin trema 3 ete sin cones conn Sin faa) poste ese ca omer aD important: "Teorema 4. Dacd funcfia univoed fz) este aalited pe un omeniu inchis D simpla conex sau multi cones), aun ea ‘ee indent drivabil pe D 9 o ‘unde & este un conurneted pe portion cuprns in tnregime fn B gi 200 D, cB. Orientarea contrat se considers tn ses portDemonstrate, Fe %€D si # un contr need ge point eupeins in inegine fn Dfmpreuns eu demeni D, mirgnit de € i296 D, eri fi.2) Fig.2. Demeonstrn formu (6 peu 1-1 Aver = jn L2H ythze DD. unde 296 D,si succeed J fro Sesto) 120 “fate flee f —fteade__- a Tee) xe margins pe Dende, in analitats unc fo) pe D,, wise of fc este comin pe domenia ncis Prin ‘amare fc) este magi pe By veri 9.2.3), dec exit mam real M, asl inci [f(2) SM , pers exice punt (x37 & Notind cea mai mic stan dela punetl zo pn a contr eu 28 ig2) 9 considering [as] <3, avem [e242 26 Desi [ena As] |e ayl-[del> 28-35 gi fe) | MM [ee ee nae] ASHP ent orice punet ce apatine comurua ¢ Aplicind propretates PS din 9.1, ert c& malp tte Miceh ki ee Aenea < ire Me fare, fama ft unde Leste ungimee comurli & De life E=O, ex produsul dine 0 functis reals mseginits i o funeti reals Infinit mic. Pri uare, fq fo) B= 0 $i 1, flee im $4) Be = a Sram armas Rocca ST a et pn mad oat [erestt new, o unde A= Sup f(a. jar reste cerca [2 2,|= =r m Demonsraie. Comsidetind te formula (6 caltate de conusst € corel [em ayl=rr>0- on Ingines 2a i walind — popietaee PS din 93. tem tom ore te lal st ecco | LO | ape th Magy HEM Urea} | Earl ams Be Bo nde M = suphf(2) st, = 2 xy Remarcim cd dict domenil fnehis Din teorema 4 este ‘mpl cones, ate feat de contra din formula (6) poate f considerations uD. ‘Not, Terenle 1, 2.3 14 rimn vali sn cazal nd ‘condita fe) ete analites pe D* ee inocu ev conta fe) fete continal pe Diana pe DY. Cu neat ocare a soma (2p AAAI HA Exemplol 4. $1 se caleueze 242 — foe contr aria ce nu weve prin panctele 2), 2 SP onlded vena nse pos Rezolare, Avem (2) fn faci elementare: nde yeste un - Contr y —*_—_ pescompanen eaneaay someon f0 SS unde A=1, si B2 pe 1-2 ‘i pin wee, dey git era faa =, BsRemarcim cf funcia fe) ese analiich pe C, excepting puncte s)=1 sit ‘Consider urmioarlecxzus (vezi fig3): Fig.3 DContral Y= 7, este asl inc domeniul Dy, mgint de acest contur, nv confine punctele 2) si zx. In acest caz, aplciod teorema 1 pentru funcia 2) analiicd pe domeaiul Inchissimplu covex D.obnem ea 10. Dad Y= 7, adic conturl y ete asf eit 2, © Dy, we By, os at fed=— lew ‘pe domenil ncis 4 simpla conex D,, entra calcula Isapicim formula (S) eu tz: funetia (2) este malic pe: domes ici simpl cones By, ‘Aplin formal (5) eu). avem ch 1G Bared feyerteit=rei Desi 122: 1,—J, 822ei= ari 4)Contuul = este ate oat 2¢ D,, gi2s€ D,,. adicd comtural_ 7, contne fn interior lui ambole puncte. Agadar splicdnd toca 2 pentru domenia plu conex D,,.rezul ci t . ieiy (2-2) fica 2) +See nde emt teed il com 7, (6 jon tua ual coma oe ipl cont eae naa al Alin eae) 13) Serica ISH emlt'S Fond fla inegall Coch, 5 esters fA 2eisdmin2ei unde 7 este corel ew centrl fn punetal de sara r=I, aid y ate cuatia|2~i]=1, Oriemarea contrat se considera In sens poi. Rezulvare. AverInch [o~i] 1 margin dey. Apicind forma (8), ez c& fine si=0 xemphl 6 Sis calelre 42254, unde yes cereal [e{= 1. orienta sens posi Rezolvare. Funcfia f(z)=cosz este analiied pe discol Inchis |e] 1. mbegnit dey Aplicind formula (6) eu Fle) = cos? $i ne?, obfinem cd 024, 2a gn fee Fro. F@=-sinz, — f@smesz 16 9.5.3. Integrala nedefinitd complex. Fee fonctia univcs_f 2) definith pe domenial D (simpla conex sau multi cones. Definite 1. Functia pe domeniul D daca se mumeste primitvafunctieh #2) Pie feo. ze D. Observdm e& daca Me) este pamitiva pent f (2) pe D, tune orice funetie Fis, unde A — 0 constant arbitart complend, este de asemeneaprimitiva Iai f(@) pe D. Are oe firma reciproca: dact F\() gi Fs) sunt dud primitive ale Tunetii (2) pe D,atunci le se deosebese print constant Tnradevat fe Flo}=F (2hFx2)=ubny)+ I (4p. Aven FORRES f(O-f(=0, aed ules) a= (esp)ay'tsy)90. Desh a Gay muy nmr) 59920, ‘entrees punct (xy)¢ D. Aseastainseamnd ec foc reale tuxy),¥ Cy) sun constant real pe D. Prin urmare WA, unde ext o cent complex asda dat Fe) ee primi a ef) pe D, anc srlne aor pitivelor fence) pe we forme Flowd. unde ext o constants complex Dein 2 Mulines ror primer fn semmepe integral nedetinita. complent Gan Spl nega medi) fois te hse nlessh sinbolel [7k Aste, dah Fl) est prima pent fn f)pe D. [ilehie= Fale ANE, Peresteheed Tecrenn 1 (xs pimitved, Fi fsa (0) comin domes D (snp coe sa at comes a7Gf (2)de =0, | penta orice contr yeep prt cprins nave. ‘tun ponerse puret fx 6 Dior punt aber 2 D foneta [reg o ‘ese anal pe gi F (af), pnt orice ze D. Demonsrai Arn alin eh imegala [/(EME ow epinde deforma curbe, ce unstepunctl fix 2y€D ev puncul abivar ze. Innradevir Ne $17 dou cure netede pe portance unese en zsinieD. ned. ‘Bvideot ci conturuly format din aeste out cube aprine in imzesime domeriuli D 5y= "ns" MomMaMyver fg. 1). Fig. Fig2. In baza condiilrteorems ave: 18 {rag =0, tit aia f SQdg+ [rE ag=o oon wi De unde freg=- [ seag= [reug, ey wy va nea ce inseam frag = [rude nuda inegata [FAS pe cuba vse wee puncte tesi em depinde deforma ace crk ac yes on pant. tain Dane [CGE sepinde vivo de punta aria ze D.Deci funy. ow [FGM cate one univoet pe De Demonsirim aeum ch F(z) exis g evince eu f(e,) orc punt aria iD Pearce 72) exe cot pe Da xe connab n.€ . Aceisamearnt ch Veo), Be 20, VEE Ds fmt <-> = -SaNfee ® weFie Ue aceast vecinttate a puncte), ack 2 ‘ste semen de deep ce unt puctle gee ds cre ‘idea spain in nese molt U 9 ae Tanginen asf tune curba (FDC D ese ete pe prt $e Insp in panel yi stg (eo). De de Peay tae MOE =f fcbue= o = Lyons fords Pas) (IE y Prin mare, Fy +82)-F) 1 Fa tAO FED eyed (peas sey fe Hep (Eo FEMS -flayae [yiGMs~ Peeps Ae. =f fhe-seyhe. oarece fa virus formule’ (din 95. rem el Alcan relia (2) de mai sus gi poprctatea PS din 9.1, coven fire reoke —— ~ Fa) fees +2) =r Wee) sephoty , Ad tmpae Cay et eonesina 2 ees in 32), react [7's Ss, deoarsoe Sup |f(2) =5 < m. Arata Hu pine de 7” na f (xe auch pe adel (ele © tna na esd la fin te"isgatnce mal ssid tos vom [Fo] 0. Pan wma intra eee in 943 fn f fx conand eC remade, ‘coum e Seer h Lele ete cancel sushlorconpee Seo veal conlet Ea fos ee tcl abe mnie pe Ree st oa po Rrencotcnpls hale tns sors at Reale dnt sng fir emp po saplanetd nut tonrineteae meal eae Otc ape vor nao te inl emer uae oan lester oro Ga Squu te coemminad'c once plo ea cout compli de al nz ae ce tn eh Toren fends emt el cue pun © Wot De al ce 1sjor teoremei ui Bezout (1730-1783-matematcian fance2) Se deduce ugorc8 plinoml are exact eden. Teorema hut Gauss, desi se utihzear8 foarte des in algebri, nu adie 0 demonstrate simpla, care fe barat pe meterelealgetrce. “Teorema § (teorema fundasental 2 algebr). One funeti. polinominal de gradul »21 ve anae28 cel pun fun punct dia plat complex C, [Demonstatia se face prin reduceea fa absurd, Presupunern 8 polinomal f@)=Pyd), MEN ma se anulea nie 1 Punct din planul complex, tune functia @ @=—— ese @ RO funcieanlics pe Cae este 0 fancies. Obs 1 ey £90, Nem: et 90, aio ip @2)=0. pe Wr Ag me Acasa inseam cpt rc 0 opal pent tet, exist un numdr real 20, ase init pent [efor avem ch Jot fumes mainen DefseGldsr) est compacts) esteemed pe D, cantor rem st WWeioraras, acta once ee nainh po D. Dec exit in uma real 30,8 J) SM pene ore 2D. Aaa. ncn ‘42 ese mart pe C dears [2 Mel pen rise eC Dest penn once 26 tnt ete mini PO * Aplicand eorema 4 (atu Liooile objinem c functia PO ‘ste constant pe C. Prin ure, i fanetia P,(z)este constants 136 pe C, adic Py) este de gradul 0, coca ce contrac ipteza Ne. Deci polinomat F(z), ne N are ceh putin un zero in planul complex C. Teorema este demonstat 984, Busi ragvunsur a paragrai 9S. 1. secaleleze nega Jz), wey eae 2,Imz <0 din punetal=-2 ty punetal dels «£022 1 se dack 9 fdez; JER fe ©) fi 2ein 2. Achaia, duct este segmental de reaps ce unete cu puncul se st ay eRe: b) A= Iz; punctal on A 3. Si se clare tga fife, aed 7 ee er Jz—i]=1 orienta in sens port 4 sasecacuezeingalee ‘ds si fer. dacs 2) est segment de deat ce wey pantle a 'b) 7restearcul parabolei y= ce unesteaveste dou puncte sist chnentcie wet §. Sisecacvleeinepaa fe, daca 7 exe 4) segmental de deapt ce uneste puncte == aw1) col crcl once: ©) somicercuta [o]=1, Rez <0 ce une acne dows post. S830 comenteze renee ona 6 secalelezeinegala fede, unde 7 ese o cuba J=1, Rez>0 ce wece prin aceste dou inchist commas din semicecel ef, Ime 20 gi sezment [1] eons O% 7. Soe alee pnt tir, Ree foes haere bere SAS costae we 6 5 Welt a fects) ferlmcids freed fo § a ef san putea ss pat 2) oe +2048 2 focosca: 61 fins const 0 fecaves unde y este area! cercuui [el=1, Imz 20, Re z20 ce neq puncele JE 2 de, unde 7 exe sepmenu de deapa Fost: ney pce ol tk 1) forse, unde este arcol parabotet puncte ia si gel: ce uneste 138 i) fms! Recta, unde 7 ete weal parable y=30 din punctl =n pct 10, Uzind eoremele formula ui Cauchy si se ealeuleze urmitoarcle integrale (conturle 7 sunt lente in sens pontivs: cr » Lacie sine cose ° ste; de; Wh@=2 @-1 heey 19ston $485, 1 2 brle-dak o rfeegat Conor rent in sens pox or| 2 stwote OEE, » rlesil=h 0 4 fn woxe aril contr ete parc sens por 1B, Shue demonsveze cl Juco, fode=0 a flemsyrden0, new pent ofice contr yl orive 2 C. 14, Calculind inegrala fede, ste arate c& £os(0+ sin6)d0= fe’ sin(@ + sin\d0=0. 1S, Sisecaluteze intgraele on gitechaaeele, yf Aa 3 cient in sens pot 0 Raspunsuri, 1 Indicate general: 7: 2=2e", re [x.22] a. Sr petsingre [e} 4. testi (1X; 8). (sls (ete fere ese asl pe Cr fiom] me sme SOR 2: om eh abet +A, Ae Co) eos) A, Ae C: oy dehiac)+ a aca) 4 tea dees scosazt A, Ae C. ©) Eesin(ae) + sxh(as)+Lohas +4, Ae C a ¢ sabi m-t67 Sa sanosn 6) Aa —costeh) wisn ach} a2 okiny Zeina Bit {ist rmby darctg igh -thl) -, died imi, =O, dearece i seat caz (5-S,)=S-limS, =5-S=0, unde § exe Suma si. at ‘As os urmstoarle ene: ‘Teorema I. Penta casera (1) si fie convergent este neces sficient ea eile eu teen eh a. Spee Bs w Sins si fie convergent. Demonsirae. Aveo BS. e be tots Ch et tt 4ily, tye tot n=O, AF seria (I) este comergen, atunci wa. tiiae,= SiS" si desi serie vale ‘um convergent Invers, dact see rele db ys Sonus Soy, cameras 9 snl or wa spect sere S” 5S” atnci Tima, Lins th to lin(y, + ye tact DS exe Visita (este insemni ct +18", ies Convergent "eorema este demonstrat Consecinga 1. Dact sr stunei lim, =O. Ineadevr,dacb()) este convergent, aun! eile rele Tree - Te, si Yims, =Ly, samecomegens Des complexs (1) este comergen, usimy, = 0 ({18), teorera 2 din 811). Prin sty, +1,)= Jims, + lim y, =0. Consecinya 2. Dac lim, #0, stunei seria (1) est divergent Demonstatia se fice prin metoda reducerii 1a absurd yi vilizandconsecings 1 "Teorema 2, Fie sea complex (1) seria reals lal+lal+-tlel+~=obeh ® ack sera realt ) este convergent, stunci si seria ‘comple (1) este convergent, Demonstrate. Fie 2, =, +iio.4€R Yee R si EN Aven bls Yl) +.) Leal st bale Vl) #0.) =leu) Aplicind ceterial (1) de compare & serilor rele cu termenit nenegatvi (er ({18),teorems 2 din 812), conchidem 8 din convergenga serie (3) reieve convergenaseilr rele cu termenit nencgativi Dsl # Zh een ce fngeamn serie wale Zi, si 7. sum absolut comergene (a se consulta (18), terema I di 8.13) Prin urmar, in aza corte ma ss, sera (1) ese convergent iierema ete demons efinia 2. Dact serie (1) 31) sot convergent, aunt seria {I} se mumegie absolut convergent Dac Ist srs (1) tte comergen seria (3) este dverpet, atc sei (1) se rarest neabrolt convergent (vei ex. 1b) de majo). In acest ermeni teorema 2 se formuleaz asl: orice serie complexa absolut convergent ese de asemenea $i convergent. “Teoremele | si 2 arth ef convergenfa sau divergena serlor ‘complexe se redice Ia cercetarea convergenfl sau divergent ‘seilor numeric cu teemeni real, De aczea enti de bara din anal weal (118), 81.1. ~ 81.3.) se aplicd la cercoarea nati ‘nei seri numerice complexe "Rearintm formulareaunora dn ele: ‘Teorema 3 (criteria! 1 de compara) Fc serile numerice complexe 5:2, ‘edt cS) penrvovice ne NV i converge sere temen seagate converge absolut a serie complexe 3 Din divergen set co oman seesivi Se. emits dens se hI ‘Teorems 4. (Cerio! D’Alember). Fis weft sacs 11, aun si complerh (1) ee aba comers it dk 31s wont ein) ee dvs “eorema 3 (Cc ral Cate Fro limafe,|=1-Dacd 11, anc seria complet (1) este absolut convergent, iar dact 11, atunci seria (1) este divergent, wt‘Exempla 1 8 x erceteze nats serilr complexe: oir so YE wf open, a yree2" Rezolvare. a) Avem Salts hte io, aaa Himz"=0. Prin amare, dash <,sem 1 He. ceca ce inseam’ ch seri = a Observim cd dach f<1, atunct fins. Se" exe convergent Fe acum {e]>1, stant ae eee In fine dak (f=, aie eu, ane serie numerice (eae) cespective sunt de asemenea divergente (1B), ex, 1 din Bn), Asada, dc eons Set cae comet jar dct sma egal ow 1, sein Soot we ivergema 5 osm site mete me Eres LEM Zw Lins condijile enters ui Leibnity (18), teorema 4 din 8.13). Be esa come Brn ree Se cont Seu Lerch) eseconena Propnem cio sb demonsreze ch cea seri ete eabsolt comer “© Aplicam eriteriul D’Alembert teorema 4 de ma sus: lo-rixeei™ Sa neeil ai ttt VETS 3m ah ce implied, seria cmmplexd este absolut convergent ‘2 Aplici eriteril radical Cauchy (eorema 5d mai 4): timed sim fr --2)"| =H. fo+-2)"|= 1 [g+2iP = (ora) =13 21 Prin ura, seria complex ete divergent ‘Teorema 6. Ores propa temenor une set complexe cenvergete (I, ca nu” shin ordines lor, plans convergent ene gmt sme rrDemonstrate. Fe sera eomplend (I) exte convergent si S este suma ei, dich lim, = Sunde $, = 2,42, Fo Formim diferte gripisi de tcemeni ai serie (1), rt a schimba oneal: toot ey saga mai depare Demonstrin c& seria Sow, este convergent i suma ei coincide ou suma serie (I). Avem @, =m, Wy toot my. Alegem S, astfel inet 5, =, Prin urmare, 5 =lims, Sow; ete convergent 51 suma el exe de asemenea nmi complex 5, Teorema ese demonstrat Similar" cuzulul teal pentra serie complexe abso ‘convergent are lr wmtoateasfirmafic: dae serie complesd ‘este absolut convergent nunc seria obinata din ew prin once Dermutare a termenilor ei ete de asemenea absolut convergenta $i are acceas sud (lorem tui Dirichlet) Ca gi tn carl real aceat afirmaye pens serie complexe rneabsolu convergente nu are le. 150 946.2. Serti funetionae. Seria o unde f(z) me sunt funetit complexe deo vaiaita complexd z,defnte pe multimes FCC , se numeste serie Fictional san serie de fant Pentru orice 24€£ objinem seria numerici complexs $F flea) setecare pom comers su diverge Muljimes DCE & punctelor 2g B peru cae seria rnumericd respectivs 3° f,(z,) este comergenti se mumeste une de convergent sr). Consierim sr unto pare ale sx (1): Sle) fle). S:(2)= Heh felch Sile}= Al@}+ hle)+m+ fe) @ Sesunectatia (Deve convergenta im punctal 2y€ D, stone 3 maa ate, cid sia sumer pale este convergent. Moltimea de convergen asia (2) conde ev males de comvergenti a sered (1), iar funcia oestca2 & spine de asemenea c&funcia fe) se decyl te ‘seri (1) pe mimes D. 1s‘ie sera (1) este convergentt pe matjimes D si f(z) este ‘wn ei, Acensta Inseamnd ef girul {r,(z]} = restrilor de ‘exit mal soriloe sumevie respective inde cate 210, cind nee Deck lime (s}=0e9 ¥e>0,¥26 D,Me.z)eN va>atedlabtelee Evident 8 aumara aural (6,2) depinde at de mune seal €>0 cit enum sompex 2€ D ‘Vom cercela clasi de seri functionale, unde M(e,z) depindenomaideE. Definite. Svs) convergent pe males D cde sma e ‘ah se momese uniform converged pe acestdmaljime dich enw vice mar teal e>0 exist un un natl Ile), care dopinde mumai de € , ase init pera cvicen > N(é) $i once 2€D anim f(a] Nle)=>p, <€ peneu orice 26 D. in virtte eae’ (3) obinem Wer0, VeeD, V=Ne):¥n> Me)>Ile] Intsadevit, presupunem contrat: fe «8 seria (1) ete convergent inten punt ce satisfac ingaitate | <|e Pe baa teoremei, aceasta ar tnsemna e& seria (I) este convergent in puretl %, ce€2 ce contarice conta din consent. Deci seria (1) este divergent pentru orice [>| ceca ce cule de demonstrat. ie sera (1) este convergenth fn 2 = 25 #0 si diverge in punctl 2= 2,2 Pe bam ‘worn iui crcl raza seta (1) ete abst comers in cena O de asf, ais 4 este ivergem in exterior cecuui ||=[c| eu cent in O de raza |z adic |e >|z,], Prin urmare,| 24 5 consideram coral [=r Yorn demomsira cin internal acest cere seria (1) est absolut ‘omverger, arn exterior! sera (1) ete erg Tntradevie, He c apain nteionds cereus) = 7a [ner Peneu ano sufcien de mare se a Tndplini condita lets Deserve fn punt a seria (1) este convergent, pe bara cores 1, seria (1) te ast convergent fn, Fie purine exert coc fl= rai er. Ate! pens ‘ sufciet de mave avem et |z|>by. Deoarece Tm punctl by 187seria (1) este civergent, in bara conseingi din teorem 1, ‘Sonchidem cl sria (1 ese divergen Asada in intron cereus] =r seria (1) exe absolut -sonvergen ian exterior li sera (1D este divergent lincecaceprvestepunctete de pe ecreul|z|=, apo cle ect un studi apart. In acest ez diseat [1 (ase conta 18} csempll 1 dn 81.2) Apicind teorema 2 96.1, concidem eb seria SY ow absolut convergent, Prin uae, domeniul de convergent al sere dat este discu his [| $1. ‘5) Metoda 1, Aplicim eitrol adical Cauchy : 159Lin he) tin fe] of 1 Fel< 5 «Des, scat de convergent al eis date este e <1 Notoin 2 Uiliind tamale) an ini 2 68 ce Teal 6 dsl de convergent al seret respective <1, de unde Pent orice ¢ de pe discut Aerts te 96:1) ia $e ste divergent pe cecal |=. Prin urmae, dome de comer al sel ance tt : ©) Apis ter Alene reveal than Desi disul de convergent al acest seri exe fel< 1. Dacd 10 Aceash serie, o8 0 serie amonics Dect 2=-1,avem 5m obj ast, sera Leta a en eave Apa am tet alte (stag steal Bache oat Smo panto ee il ue spc see ea SE ese degen (econ 0) ap $4, 0h. a. ‘lean 3 (Abn, Sein pet (1 est urn comets pe oer dae nts ff ete jor gone rand comerpata sr (, Dementege Teeter, pea pit 21 0, ates f(z) ete devoltait srie Taylor pe acest dis ace dervaae ete ik Fe. Demonstrate Fes pus ira apres (oc 4.0, Concidrim cea r

0, asl Inet [/E]<4¢ pent orice & din dsc tachi [F—2,| yo akc Sn partcular gi pont ovice & 7 ria urate, ° Onaran ck emet mt mmeice $M { formeazt o progesie geometted eu rajia @, sceas serie numeric eal este convergent ‘Apc criteria ab Weierstrass din 9.625 avin in vedere relia (0), rezlti ch seria fincfonals. (8) ete uniform convergent pe cerul 7. Integrnd txmen cu tennen seria (8), inv a formalei (6) din 952, einem ; [fos sheaThrett exe un pe atic dn ds e=r, am -objinut ci funcfia f(z) este dezvoltabila in serie Taylor pe acest “disc. Reegind din relaiile (4), dezvoltarea funcyiei f(z) in serie Taylor exe ui Teor ese demonstrat Menace ci da treme 1h? sx ch nopnen ante salle pe unde” sopnen "0" che ‘Pesos Thr pe ace ds” seca Sea Tal (6) co ye Ose mumeye s eT TE MucLauein, Denoliaa fnci/() alc pe dca [er ote ML amin a oma 1 ZEMe, cevto ‘consideriind "'(0)= f(0) si O!=1. Reamintim (9.4.3) c& functia f(z} este analitic’ in punctat ‘qu dach c8 este analitcd pe diseulle—z4|0, atid peo € vena Uy) eet pune Dac facia “(e) nv ee aah n punctate cs names punt Singular Dac exist 0 vein pnt singlr ‘care functia f(z) nu are alte puncte singulare decit punctul zy, rei zy omnes pet ingore 0) 10 = domeaial D. Presupunem 28 imeo © - veciniate a punctului ive finefia fic) este ‘ervolabila in sere de poe, dick forSate-ar Si reste raza de convergent a aese seri Ar lo urmaoarea ‘eorem ‘Teorema 3. Pe cercul [-xr exis cel pun un punct singular al foneii fc) analice ine Din cae sera de pte Yates) DDemontaia acest teoreme o put ss [6], cp. 6, $3, teorema 6.10 Utlizind teorema 3 obginem wemitearle: fe sytem sunt ponccle singular ale fonetiei_f(c}anaitice pe domeniul D. Dacd se ere de deavolatFunetia F(2) tn serie Taylor dupa purile (2-2), unde in punewl 2 €D func f(z) este malities, tun, eesind din eacema 3, conch & dsc de ‘convergent al seriet respective va avea rca gala cu distant dine punctl 25 $1 cel mal apropit punct singular al acest Sincti Tincheiere considerim cite exemple de deevolti ale Iunefilor elementare fn serie MacLarin. Exempla Si se dezvole in serie Mack aurin fone est convergent 2) Aver: f(e)=e',f""(2)=e° pent orice we N Desi LO}=f'O)= = FO) =. =1, NEN. Pin urmare formula (10) pau e* ate forma ™op Aces formals exe vali pent oice 2 C, dearece funciae* este analitcd pe C (ese o fete teaga), by Avem: fea pentru orice ne W be 7s (2) Funciasinz si deivatee el sunt fae ana pe C. Deci formal (12) ete Vaabila pent orice z= C. {Similar ponctulad precedent, avem: — f*(2)= woof er} neNsi — fO)neos0 Desi m 3) ‘valabils pent orice ze € Exempl 6, Sse dezvoltfn serie MacLaurinfonctia = 2F ate R, 2 9A) fein (2) este anak ayFie@eN pe. Dacd = me N ate "(2 F7(@)=men=1KL las"Y =m)", f%(a)mm gf 0 pens orice mm neN, Pi vuemare, LO=LSO=M/O= MMV fMO=ME 5h 7°10) =0 pent orice nme, me N.Foemuta (10) are forma ml Ble toe, Am objinut formula obisnuit a binommotui Newton (17, 262.) Deourece f(z)=(1+2)",me N i derivatee ei sont funeti itr, binomul lui Newton ae oe pent orice ze C. ‘Fe acum @=me Z.. lune i) este mulivoca eu un aur Fit de ramus ramurite el sunt fucti analitie pe Dac\{seC, Rez 1, Ime=0} (veri 9.44, panctal 1), rin urmare, L1G) =m +") f= mbm DL FI) =m hm —2) fen pent orice ne. Dect $()=1.O)=m.£"0)=m601D PS O)=mim—V--oKm= nH, m3pentru orice me AY i formula (10) are forma mton=D os G42)" =e met + pion tmnt any, as) Deoarese punetol 2=-I ese un punet singular pent S)= (Ue 2)",2#-Hme Z, avem ck formula (14) este ‘alabila penta ocice < din cercul [21 (distana dela poeta 2) =0 pain fa petal singular ¢, =—1 ese gala cu 1, adica eh. in sfirst, daca «exe irons, atunel funcfia f)=(149) eC\(-1] este multivocd cy un nmr innit de ramus (vet 5.44, punetl 10) iecare ramur este anaes pe domes DeC\{z6 C, Rex me=0} Decorece dervatele f"(2) ke Na aces fom a fn cuz procednt,denvoiarea In serie MacLaurin a fontch (14 2)" a7 ste iraional are forma (14) considerind c= m Prin uma, fanein binomials (+2)" pent orice ee Rae N este dezvolubil in serie MacLaurin de forma (14) pealscul [ze Dac in (14) locum z co btiem formula: day" <1 mae MED Hep MED re me Rife. (5) Exempt 7. Sa se dezvolte In serie MacLaurin funetile resin: gi aig. Rerolvare 8) Fanejia f(2)=aresinz este ramura principals (univoca) a fonctii mulivoce Aresinz (vei 9.4.4, punctu 8) m4 aicd cea ramurh_pentra care Arcsin=0— i ining) oho plea forms (15) cu m=— gi vind in vedere cb inegatitatea | 2 fe impli |r =? 1, obfinem Acca we ee nr see erie dsc ni [cfircT dian trounce tomes spn is fovcone crn Sas ree moneart gt ee dde Seto 3 has [Bon a af bdee@rey 2 fa 9 1513-5-ToucQn=2 gh (16) este valabila penta ccamintind ck Qn (2nll=2.4-6-.-(2n)). Form ‘ofice 2ce aparine discuui | ze by unctia_f(2)=aretg z este ramura principal (uaivoes) 1 faneiei mulivoce Areigz (a se consulta 9.44, punctl 8) died cea ram penta care Arg # 15(arete2) 0 =| in 96.4 winF est tte, ‘Aceastt seria este uniform convergent pe dscal_nchis [efor t's imeprind-o wren cu fertmen de a Ola 2, unde > spare disc [=f oie ee care est valabils pent orice : ce apartine discului | [cL (ase vedea 2x3 din 963). ‘Exempla 8, $i se dezvol apshz:b) ch 2:0) gz Revolvare syAvem serie MacLaucn funsile 2 cate svt valbile pen vice 2 € (ex fa) de mais), 116 as) Care ete vali peer once 2 €. “Sina nasa resent, «9 “Zan care este valabilt penta oie te 6) Pane ==! 5h som pnt single ale functiei f(z) = tg z. Distana cea mai mic dela ponctul zy =O ‘ind Ia punctele singulare =, este egulé eu 7 Deci seria Mactaurin penrw /(2)= 1g ext vail pe discal [fe Deowece 2 ete o fina impart gO ‘acl un ae fran ede fom (0) 80563) temas rae sae Folosind imines sine covert fru (12) 9 (13) pan sine especti cos era =0-S4 Fyn Keath ays! +aye +) ™Reamitim 8 dows sert se fnmulesedups regule tumult a dou poinosme. Din egalitates dout ses obfinem egataten ‘Soefictentlor espectvi. rin ure, egalind colicin de pe Hingt 2°,2',2”. din ambele pani obinem: 1 a,+4a=0,-2a, +4, Fg Osa 1 ada nay- day eay GOH Formula gonetala at forma tot thas heestnt Pig teats tie tes 1 oe OP east ie de mai sus avem a, = 13D 2 4, AY alla" 20) "15 11a a5" a 1_@ ais” is "637" 91~ 3S" Al sera Makau pent ig Zw foo 2rd By is* 31s" 55 ‘valbilt per rice din dsc! [zk te) V8 Nott. Formula Lonteztst tbat ee Dzt ete ‘valabild penta orice : din discul zc, deoarece dist dela panetul z5=0 pling la punctl singular z=1 al acese funci este egal co I. Evident e& Jz{c1 implici |mzkct si le Hi-2? fel. Dect 7 = Fig brete et pte toe BD 1 eet ve siete tt tenet eee ewe, ‘care sunt valabile pent orice z din diseul lel Tepid tennencu omen cee tet oa dea pont Ola ponct onde: sprne dnc [zy resi respect trol ome tna-2)=-fe+ + en nara 242 gen eee Sere o woe Sot tae Sere, @ EO" tas care sunt valbile pent eice zc apatinediscuti | fe 1 Propunem etorului sf demonsteze frmulele (21) gi (22), uitizand seria binomials. din exemplul 2 (a se compara cb ‘dedacerea formalelor (17) 51 (23). 19.65. Seri Laven. 1h 9.64, am dat o canicterisicd funtion anaitice pe wa iscsi sname, dict fintia (2) este_andied pe scl {ez < atc’ ea se der in mod nic nse Taylor ste nde 26, rf {In aes paragraf vom Sadia functiteanlitice tran die punstat U(r), adic func analice pe o crea cic ar (2.47) lye C.0d ea <2) Dette. Vom nui serie Lauren (1813 ~ 1858 ~ mates cian france) feo 1 secede puna & puncte, 120s jurul puru 2, seria de foe frm Settee’ Fale ay toh ve CEN, Numerele compere a, si one W se numese coficient serie Lauren. Pena seria Lavrent vom wilira event 0 notape: msi conc Sae~aynez, 0 180 entre orice m fneg megan, stan serie Laat se reduce lao serie de puter. Mai observe petra erie ne Tanita) suntanailice pe C pen oie anion nega fanctite 4, (2c sun analtice pe mules Ol) y Yade-y" nen — @) Banar Bees ‘se mumeste portea prinipald a seiei Laurent, iar seria de puters Yas)" 0.12, « % se numeste pura secundard a sere Lauren ‘Vom spune «i seria Laurent (I) comverge (simplu saa uniform) peo mlfime E=C\le), ‘decd att partea principal cit si paces secundar le ct sunt convergent (plu sau uniform) pe E- In acest az, dac pnts 26, R(z)este sama pari principale, iar 71) ese sums pitt secundar,atneisumaS(z) a sevei Laurent va fi defini asi: Foes Re) # Tel Ec Fre seria Laven (Pare sco) ee Lent cto se dept. fn iten oem Atl in 983 hci) ete abou comers pe dic de convergent lt nega converge pot ena ex Sion Fre ©) $8) in 963 ‘Doors est unin omer erie dc hs sisOFT Oem i bowler area principal a seri Late (I), ais sera, pate Sow, ante sérist sub forma unei seri de puter asl + 242 Aplcind yi act eoremele Ini Abel din 956. _) seria 2) este absolut convergenth pe diseul fo|< adic pe exterior cecuai f2~24)= ri, coon ce tssumnd pe mimes e—24|> rane, conform formule ) $i () din 963, rua de convergent scalculead asl im ssari= imal dict a0; ') Seria 2) ese uniform convergent’ pe muimes Met. adicd pe mulfimea -aleno ns ‘oma R=) a serie (2) sto nei ana femal. Det > natn imersectiadomenilor de converge ale serie) 9) evince cv coon cela < f2= 25] <2 (veaiig pe domenial 182 ez Fig. t. acd > ty, atunc intersect domenilor de convergent le serilo (2) $1 (3) este 0 maljime vid si sein Laurent (1) este na 2) cour cru <= ata Ula 2) cares mee conan decomergenf sea Lent conege Sino congo pe oes cope Cone ct) aparece de emerge Brera) dee po Cceepindpurctle ce spain coco de emerge in fo] a0, 0.«) sa Sf) a ei (1) nto fcc nat pe Ucar e parcrs vom uta urmdtoarcle cara partcilare le coroant de convergent a une sei Laue 1) aca =O, atone Ue) inseam inferior cereal |e=2[=n ,exceptind putt zp aticd malimea 04 ea 2) ach rn, atl Uta) na mines C. cxceptind. punctele de pe dace inchs 2, rime 7 <2] <4: 3) dae i= 0 98 2 = +=, atone Use +=) Inseam times C, exceptnd panel zy aded malin C\ (9) “Teorena 2 (unetatea). ack ous sri Laurent Hey= Faem ah 6 Har Enem mez au sume Egle fi) = fue) pe coreana Ucar). wer Pate 0, irr poste f (e)eu Oe 0. Pra urmare, i acest ‘orount feta J) se deavolts I serie Laurent (eorema 3 din soe) Soom Lale~ zo) » a a ede LEME woh fit neZ $i 7 este ore core | 22 en O¢ re, orinta in sens pot ‘Sun posible tei cazurirefertore la dezvotarea (1: 4) seria Lauren (1) confine paren peti, 191) pen priniplt sere (1) comin wn namie init de ©) pare principale sere (1) come © inate de ‘Clasifexes puncelr single folate we efecteard ta depen de aces caa Det 1. Deck fn seria Laurent (1) pare principal Hise, aca cficienih acob pnts orice ote gay, tel penctl Singular oat tse names punc elimina Gap aren) al nope 7). 2 Dock pata principal sere) Laurent (2) cone un mie fit‘ teen, ave puncte ye oameRe pla functit ft 3 Dack pia principal a erie Laurent (1) comine 0 infinite de terment, pnt ze mumege pct eset Since 7 2 "Vor ceceacomportes func (nro venue a pneu minal, ol esc 1. Panceeliinae Fie zo. pct singular limioabil al func (2) snaltice pecoroana 0<|2~z5[0. fn acest cae seria Laven are fora $= 0444 (2-29) 40,(2~ 25) + Zale) 2012.0. ° care este” valabilt pentru orice z din coroana |< r.r>0. Decuece seria (seo sri de puter care este convergent pe dial fe— |< rr >0 reat eb sma ei fz) este © fume anlitcd pe acest dise (not 2 din 200 969) def ne comin om Cea in 943 353) pdr, eh 29%, sma ei inl cae Pin mar eid a naa ad > 2 pen igycea, Feo) ck ek $0) com dfs fe soe ie es tt of Stns Fine bs. “ va ff ent Te Veet sate dv ej nied po ac |e ah Se ee ts Oe ae ctl incest See ra gt et rela /t) mca Tantnate hp tee eat emu oe eit (2)= a5, un 8 > 0, 8 0, stl nt [FCZ)S-M pentru orice z din aceast® corouna. Deci rea basSy sim p90, cline el e0 pet okce ince 5 nega ‘liminabilpenieufunetia 2). ‘Exemplul I. 3 se cecsteze punctele singulare ale funciet sinz f= Rezolvare.Funcjia (2) nu este dfinia petra z, =O. Dac 70, atneifoncia f() ese analiicd ca raportl a dout font anaiice. Aceasia inseamnl cl fc) este aalitied pe coroans 1d dee i in hazateoreme’ 3 din 9.5, ponte funcia fe) exist © dezvoltare nic fn serie Laurent. Avem (vezi ex. din 9.64): 203Grn Deci patea principal seriei Laurent lipset. Prin ume, petal zy =0 al funetit f (2) este elimina. Observim cl astfel defnith devine deja analiick gi in acest ponct, adick faneia gt) este analiticd pe C. 2. Poli Funct Fie zp este polu funyet (care este anaes pe coroana 0c] xfs 7,19, In acest Gaz devote in sere Laurent x Fanctiek £0) are forma + +Yae-2)". wa Gay Beers) undead, mel sin 02 Dakine) pil dg alt 2 ume pl gl Inca onan pe! mali rr ao seraneye ort Jamolfim ambele parti ale egatitati (4) cu (z-20)", Ave: (a= 29)" “L(V = Og HO gu Z— Ty) HOH ayers) +a ea)" ia. 40. ‘Aceasa Inseam ck peneufoneia[e-)*-f (21 punetl este eliminabil, Ponti [(¢-2)" + f(z) este ana, deg solr ca suma une sei de pote. Prin enti pe dis | vim, iz)" seal a #09 fea" {Pee Fre 0¢ ¢<[a.,|. Din uk egtate, reat exis on Gis cu cent tn de rack dest de ich afl et pe acest dive ave Joe ingles [z~ 2" =[f(2] > 4 Go vrata amtmsti funetetreate de dou variable ele) Prin ura, ep F {ntl stam demonstra ernie ean ‘Teorema 3. Dacd puncl z» ese un pol al foneie 2) amit pe coroana Oz, 20, atunc im /(2)|=-F. st inl ‘reo tere resiproct ‘Teorema 4 Duck fnctia/ (2 exe nde pe corona Od e-aler, 0, unde yest om punct singular otal © gi lip] f(@| =, stunei panel 2 este un oll func f( Demonstrate. Fe M un rum el posit sbi. Rela Lim /(2|= to impli existent uel 6 vein perforate 2spunctulii zy (OM. Considertm fanctis (2) =—1— pent orice < Veo F@) in corana 0-<|2—2y|< 8, ca este anal 5 margin pe aceasth coroant. fn ava teoremsi 2 punctul peste un punet eliminabial fetes dee Perteed YO, unde meN, iar func y (2) este anhich pe dsc fe=e]< 8 9 sen. Asan <7 1 ac) 10-5 eayrvO Ba) unde @ =~ exe 0 funetic antic pe discul 6 OG i ® e-nle &. deoarece w (20 79, Prin urmie, (2) ese deol sete pte Tayln pe dc fz = fed pera, ta(z~ x) Feta (z unde ay 10 3h ‘unde ajé0. Aceastainseamnd ch punctl singular izolat zp ese ‘un pol de oedinul m pentru functia f (2). Teorema ese emonstrah Fe fancjia_ /(@) este analicd pe un domeniu D. Punctal zy se numeste zro (Sau ridin) al functieif, dact 206 Azo, Dac exist un numar natural m astfel incit SF (aad f Gaale = =f Mzado0, iar f %za}A0, atunei punctal 96 D se numeste zero multiplu de ordinul m al functiei f. ‘eorema 5: Fe (2) estates pe domeniu D Pea ca pncal ef ero mail de tin m a func fl) {Ste neces scien ea fGetoa™= 2), unde geese {nai n pant x pe 9 mre ‘Demonstraie. Neceiatea. "Ne 2) wn zero mila de vail mal funee f) consierim 3 vein a a cies discal [2~ ue 8, 60 aed net aes ies paring Jn teyime domeniaui D. Dect 2) exe arlicdpe dsl le~ ze 3 stm view treme’ 2 din 9.64, se dezota in sete Taylor unde Jah=f 0! Decareee Ff Gsl=F Nan, i FMCaI40 og Le), “ aay ey pe a2 + Gy tea yf LE LE eye Je conf SEE ey] = -3)- 0). LO") unde 9 Gade 29 $1 (2) ese 0 funetieanalted peSuficienta. Fie f (el (2— z,)"- (2), unde meN , 9 (2) ste o frie said fn puncte 251 (#0. Dezvlim func In sce de pte! Cay) Ino 5 vide pone nates pe ia |2~ 2, < 8, 0. Avem 9 (22 ay taj(2~2,)4e#4,(2- 2)" Hs unde (=a. in we, $02) (= 2)" lag tale) tt a,(e 29) te} (2= 2)" Hayle 2)" 44 6, GIF ‘Sera din partes rept pat deriv ermen ca temen pe orice dite incis [2 ~ zr. Aad in (S) rez Sealer, Lomarme sane Noa Se) mag mdm 1He-a!™ ame ote) M+ de unde f")-0; et unde LM aimapmn do Dee ani Nom. BEI a de unde f°") =0 54 S%adearmts ale mde). 2H de unde /™'ea avmle9. ‘Teorcma este demonstra Lepatura dinwe. polit mulip de ordi! m si zerourile multiple de ordinal mest stabil de umioares totem: ‘Teorema 6 Penta ca punctl zy s8 fie un zero multi de ‘ordinal mal funcie (ante In zy este neceste $i sufcint 2 ponctul zie un pel multi de ordinal m al funciet Demonstrate, Neestatea, Fe 25 un ze multiple de rina mal funei , Pe basa teoremel $, avem f(2)=(2~24)"-912), unde maN, fina 9 (e) exe anleh tm ay adek pe dsc 2 |<6 605i 9fe,)#0. Dec ¥ ale), “Gay dea ()= Gy ee stall pe dca f-sO . Conponarea hi f in vecintutea puncls eeal pete desrst de urmaoarea tcoremd, "demonstrat tn mod independent de ius ratematiien: Ween, Carl Soho "Feorerna 7: Petru ea pune sings iat 2a foci ‘H2)analitice pe coroana 0<|z ~ Z| <1 r>0 8 fie esenial este seco saficient ca peta rie wu somes w (Bini 4 =) st exise un sir de numere complexe {e,}, 26 UC. 0,7) convergent ctve 5, asl ict im /(, Demonstrate, Neceritatea. ie un pst escnil fave fi) analtice pe omoanaOclz— ger, > 0 91 we C. tn imbsjul eB" trebuie cB demonsrim urmdvostel: pens vice mere we C,e20 91 5>0,5-er edith cel pun ua ppunct 2 ce apertine discului fe~z,|<8 astfel inca Ife) 0 si 6, >0(8, <1) astel inet pentra orice punet ce aparine discului |z~ zq|<5, se satisfuce inegaliatea[/(2)= ml 22 CConsideam fans sxiiars ot) 1 F)~ Wy este aalich pe coroana Oc|e~ fed, (es ‘por dou une anal) si mirgini pe, deouece o au=! et Wl Fae pot Spl inal pens uc 92 en ak A exist limita ints Him @{2)=a, a6 C. Din relia (7) ups teorea 2, punctl z este un H rine 8 f(2)= +1, Doek lim gfe) =a =0, atc tine Af aay i Hin 0 1 lim f2)= mre Tino sl aplicind weorema 4 zu ch zy este un pol penty funcia fle) Dac 1 lim gto Sinih dei f(epeste margins pe cle— |< 4. Apticind teovema 2, conehidm eet un pane singlar einai Tn ance ear am pani ontacecre cy conta toed cf geste un pct excl Decl tore exe up wo Fhe acm wom, In acest car funcinf (2) pose hfe imaginal tira. = vecinsie a puncul t OcRsr donee tn caz conta, di eon 2 a reaa ch xe on pone eliniabl pen Tune). Pin wma, pen orice a#0,a6C, atunci lim f(2)=m, +. neN incoroana 0<|z—2,]< few tse se pot gsi puncte 2, pentru care eee. ‘Acestainseamni c& in corouna Od z-ad se rnumesle 1 ~ vecindate a punctluk za =. Dack te, atunci a4 imerionat cecal [ol init 9. se numeyte — vecindtave a punctal Aplicaia ants ok r= vocintates unetul 2p =, 720 se trasforma in > -vecintate a punctului &) =O. Agadar studiul comportirii functiei f in zy == se reduce ta sail comporifnctie@(€)= 43) 1m pea fai wnt. Fie /(2) ete analiticdite-o| r~ veinitate s pnctul 2am, tans ts 5t6)= J) ef - wits perforata pc 0 poste deol inser Laurent 96) Sng +E. se mumeste partea secundara, ir seria onde seis SP, ~ partes principala a serici Laurent. Revenind ta variable eu ajutoal subsiuies €=2 5, consideind z a ‘ne N , obinem unnatoaea dezvoiare: indy aisJ0)=S8eeFae Lae, neZ © care se nunese de zvoltare in serie Laurent « uncied f(@) Tro r— vecndtte a punctuli zp =H, 150, parted principal a seiei Laurent (8) pe coroant relfcte, 0 Defiaiie. Vor span <¥ punctl_ zy =~ este eliinabil, pol dd ordinal m. respect purct esenil al freed (2) dup cure unctal& =0 este eliminabil, pol de ordinl m i respecivpunct =A!) cena tne! a) 2} Deoarece Jime(€) yi sind ta sede ‘eoremele 1-7 de mai sus, objinem urmatorlrezulat Penta a punetl z= si Fie punet ling, po! de ondinl sau pune esenial pentru funcin (2) este necesar i sufcient ‘e+ lim f (2) sf fie respect fn, ifinitt sau su existe, tut Sr co ee ect eps cu sen ot pte, principal a wel () pep, at sea Sine" eve ml parca principal serie (8) cogine un mum fnt de torment Siu in fine, pctea principal a seriei (8) confine o infnitate de terme. Asadar,eoremele 1-7 ramin valail i penta 29 ==. ‘Exempla 4 Si se cerceteze punciele sngulare ale fnefilor urmatoare in plan eemplesextns Cu: 26 ay bays taye? to tay2", ne Nea, #05 Permemerd Rezalvare, LL se anaes pe C1). Pana att 1 este un punt singular izolat penta (i nrc = este tn zero simp al funcich g(z) 241, rath eb c= ext an pol simpla penis f(2). Dac ze, aver cb fe), Avena fnseanna cb im f(2)=0 ese fit deci poet zp == ‘ese un pot singular lina ‘cel rezone dic deavolti fncia fn serie Laurent pe corona Id 8) Funct f(2 tocar da eee care este valabild pe eoroana 1d mavemes ‘ig, (2) fin eM ote) = si puactal = este po de ordinal (nm) penta funcia (2). Fe Des ic act nam, avem ch Eig FO= Jin 2 we) ‘Acesa inseam c& jem este un pune liminabil, fnfie, daca nem, avem im JOO Lip. c"-9e)=0-88<0 ‘i punctl zum (care este un 10 de ordinal (nom) pentru f(2) {se de aemenea un punct eliminail pena fi). ‘B Conform stout din 9.4.4 gi a formulei (12) din 9.64 avec f(2)=sin2_ este anaes pe C3i a Geent‘ate este anaiticd pe coroana Od | Ode a saa ae simyect, > sei vin © fle)=cose siz ‘tse caleuler mace de convergent ale serilor respective. 7, 88 se determine demeniul de convergent serilor Lawren: mmcar ete anak pe corona Ge <4, Aceasta Fnseamnd eb pructul 0 este un pnt esengal pen foncia_ a, adics Prctual y= ete un punet esol penta f(2)=sin = 9.6.7. Exercii $i rfspunsur Ia paragraful 9.6. on pealer nn 2. Sse ale raza de convergena a seilr de puter a Looyie sn xbecartesn Sloe 3.88 se determine discul de converges al serilor de putes es 9 Zeer" Pas o esti" caf a Se 20 4.88 se devote in serie MacLaurin fanctia f(), ezvolind mai in font Fajonae simple, daca che jie shee der inset MacLaine a) f(z)=sin*® by f(z) = cos? =: ©) fle)=oos' e4sint 2 6) 3) 1 fle)=cose-ch ie Taylor fncile 2) te retaliate a pct zn r> duck a) fle)=sin(2e+1) gi ze =H1 » ° 6 2 9 o » Si ecaleuleze razce de convergon ale srilor respective, 7. Sk se determine domenial de convergentt 2 serilor Laurent a.2<|fedeos o Saco | Delded sicher: 8, SK se dezvolte in serie Laurent fenctia fe) into recat prc efer2}<3: 2efe-Ife den lele-de2 9, Ss se dervoie in serie Laurent funeta lc) pe corona respectva dict » =p o<{enif<3; » £e)= 1cfe-fs2: 1 ca" 9 fW=x tefe-tfe2s ” ° vont aASE 2 =03h) sled HEE, 20; at DAE, gam; 9 sole F eae Risponsrt 1.2) bolt conversa overeat: ©) verze abn convergent) deren ) te comerent g) absolut convergent 8) aback ect Freq «LEN 8 diverges) semiconvergenti ; ar Zina, =$ CVs: 1 abot comergentt (vezi exempt precedent 2 a) P=13b) r=:6) r=0;4) r=3:0) rme: rad; art ‘ 39 kerifst: & [e-I-fe3: 9 fet: &) filets b-argiop-t “atetesh OD Rle jeri ex. precedent fe 14 dec 4 9 Shaye [ 5 otor-e 6 Sere 9 EC 2S hese a0 [ptpteamas tes. a [rer eae] beet 7 9 Sons [pea Mert vont] 6, a sint2(teos+ 2 (e0fsin1— 2 fei) costs nsr=t sine +d = silo) o -fyeaGJeor (3) | fan £2)cited aed] Hose §}-S}Slofed}mfet) 4) sinaXei) cosa) 2044) 4sin2- 2 fe estan rete: Fle) =(2+1feos2-sin(z-+1)—sin2-cos2(e-+1)k ) —hederea(es acre) ; -s| 2(2+2) {e+ 2)° be [natery 22h 2420.) oe) oy ae EM ps oA po (oeeniet- ate oua4 2 fe IL-3 + Rea panres2 8 a SEE ina 2 w — alco me +¥e" mm coroaa eel, SA" (e=19 incoroana O<|z=if<1 fncorana ses ota 0<|e~ 48 a 5 a moclendie oS yo eae cto ay a oS Her * an a10, a) 2, = (4k +1) oa ke z poli de ordinul 2 by 220 - pancciminabil ©) £0 - pune ese 4) 20 - punet een; ©) £0 - punct eens 1 £=0 - punct ese £8) £=0 - pune elimina z= =1 = pol dbs z i) 2=0--punet espa j) 2=0- pol dab, 2, - pol simp, 2am, me Z - pli dub 2am, me Z -pol simpli 1 a) elminabi; ) pol simplu;e) po simplu; a) esenta; ©) eliminail; 1) pot simplu; 2) esenial; hy pot dub: ip eliminabi: jp pol de ordinal 7; 4) pol de ordinul 4; 1 timinabit upd prezenarea in paragrfete precedente ale cer mai importante rezultate teorctice peivind funcile anaiice gt ‘ctersticele lor, vom inode in acest paragraf nofianes de reriduu 3} vom’ demonsirateorema -centala. — torema Fidworiloe ~ din care in cortimanre vom deduce aplicai in ‘alcolarea inegrateoreurtilini complexe (ex 3-7 din 9.1) §¢ !Vunor integral rae (gropi impropi) i 9.7.2. 9.7.1. Reziduul functiei si caleularea lui, Fi funcia ff) este aaliied ini rveciniiae punctald a punctual singular izolat z4€C al funciei f, adica f este aalticd pe coroena 0 <|2— 2] < rr >0. Dezvolim funefia f in sere Laurent pe aceast coroand worm 3 din 96.5.) fe a2) oneZ o Deoarece functite a,(e~%,) ceath coroand si seria (1) este uniform coaversenta pe orice omnia inchs D wep sk-als per rezult 8 sera (1) poate fi intgratermen cu trmen pe orice ne Z sant analtice pe cere ¥:Je=s)= 9 08 py $25 py vies armel (6) in 953 avem fle ssa =0, das eZ nit i f= 2aInegrind ambele pli sle relajei (1). desa_ lungs! excel . parcursimpotiva aceloeceasoriclu objiem frtee 2a, .dounde o 2a Tegra din formuta (2) ru depinde de alegeres contra 7 Inadevae . fie 7, §1 7%; dowd contre ce iaconjoar’ ppunctal 2, $1 apart in fntepime corounei O<|e~ zy <7. Alegem numirul real podiiv p asl inet cerul Yp'le~Zl=P 8& apanind in integime domenivti D, rmarginit de contol 7, si domeniui D,, marginit de 7, (vezi fig.) if) ete ambi pe devil eis mit de comaie 79 fy Ge Lom eco apne Conform wane Cauchy pear ce donnie dbl conet Ciduane SdubS 3) bier Grose fens init coe 7,75 eB es Eon ee pee mona fried frie Pin rm freee {rte 20 Remarcim cf formula (2) este un caz particular (0=-1) al formule (13) din 9.6. Denia 1. Coeicienul a, , calla dup formula (2), din 0 confine numsi pared ei Sound (veri formula () din 86.6) . Pr urmare, tn orice ‘porct climinabil cl forte dave recdale acest punch este sa cn 0 2. Caleulareareziduultfnte-un pol, Fie % este un pol de ordi! m al fuetici i) analtice pe coroana Oe -2) <7, 20. Atunci dezvoliarea in serie Laurent & fue fe) pe aceustcoroan are forma (veal formal (3) din 960) tot tor Dale, Dende SWE P=, Heal +Ea(-a)™ In partes deapa vem 0 seie de pute, care ete ‘convergenta pe discul | za) r, urmenzd c& seria (8) poate fi integrati termen cu ines fe secon: Dea Griene=¥ fede S forte unde cereal yest orienta dopsaecle cemsomicul, acied in sens negati: ‘Utiizind formula (6 dn 95.1, ave: (doch ne Z.n—1, pet unde cecil yet orienta dup aceleseasoricul, 26 o Definiia 2 Se mumeste renduul fneii fe) tr punctal limpropria iolat zy=e se neck Rex(f.e=) sau Res f(z) numbrul complex Rec(find= se ffalde, «0 unde 7/9) este orice contr neted pe potuni ce tnconjoart nctol_x=0 $i ste orintat Gm sens negativ (up acle ceasornicol) ‘in formula (9) ies ok Rectfim)=—dy ay ode 6, te costenn pe Hagh in wa Leet see S reflects cu roo, rneZ a fonctii fz) analitice pe coreana Nota. Reaminsi ([1s]6.5.2) ca se numestedieciepostva ‘au sens posi de parcurgee conturull 7 (0 cuba simp, Tnchish 9h neted8 pe porn) o astfel de diestie , Ia care Imigeindsene pe domenial mirginit Je acest cont in dicctia dts, domenial imine in seinga. Asi pentru punctle 120 sensu poz al acest interioare ale cerelsi 2x7‘ete coincide cu migearea pe cereal mposriva aclor de ceasocrc (fig?) iar pentru puncteleextriore al cercul at, adick penta punccle ce satisfac inegaitatea m2)>r Sensal poi al ceruli 7:[e— |=, soci ev migcarea pe acs cer dp coe ceasoricul (g.26), ft —.,, a » Fig 2. Agadar define 1 yi 2 ptf uniicate: se mmeye esidaul Junefei fo) cae este alicS pe or ~ vevinate punctath Fea») a punctlai singular iolat 2y¢ finit sau ) gi se notes Re 1. ta compen fle unde 7 et arice contr eted pe potiuni ce incanjoar® pnt Rela) 2 $i aparine in Srtepime domeniuei T(r.7>03 7 ese riemat tn seas pozity tn raport eu domeniuD, margin de 238 In fet’ cu aniiarea definite reidauifancickf)fn ponctle singular iolate Fite sau infnit are Toe rmatoren {core important Teorern 2. Dac functia fe) este aaliid pe C,exceptind ‘un nomi fist de puncte singlae io finite, stone soma tzduurilr Tete fl) in aceste puncte singular aoa finite $n punctlimpropra iota apo este egal cu Demonstrate Fee thy 7 care este anaie8 pe omeniut fam sth Notim coy cerul [=r > maxes). eae exe parcurs tn sens port ident e8 ED Aplicnd formula (4) din eorema 1, ured ck Be frlode= Yreels.2,) (3) {in viteaformulei (10) de mai sus sia propritti P2 din 95.1. recuib eb Real frme)= PReetf,54) pnctele singular izlate finite si pu singular izolat zy =*© ale foncii Prin urna, Tretiay=0 atic toorema exe demons Tiporantapracics @ Re postbiltea, dea silica calcual utorimegrte eubiin fomplese. fngadever, dack f este o fone anaiica pe at nde 2h =i2cun Sunt pce single izlte nt le fn fc) or de clelt fede +) sia teoremei 2 const inunde 7 este un commu netd po portiun atl tnt domeniah Da, marginit de 7, contine porctle 4k =12;a48 , atu, tind frmele (13) $i (10) de mais, obgnem: fflede=2m-S Re Lf,2,)=-2m-ReL f=). (14) Dich naa cere decal (unde 7 ee wn oni ete pe poniun al tne! domes Dy mii dey come putt singular oat Fite 3, Sy-n3 le nh 1) ar pncele singular izle fate yysuarorn ty 8 Zu, m0 aparin domain By =D, U7 ate alicia level 152 de mass, sem Gpeode=2at EReclf2,)= 28 Yreassy. as) Remarcim eRe), wiz formols (1) dem sis, calelears cu aor cotcemului a in prten second a seit Laurea p coauna re de, 00, Reh 23), EC se calla cu ajtorlcoefcenu a, din partes principal a seriei Laurent Od z-1. Observim, Reclfuw)=—a,a1#0. Ceuie rei in = Hef sii cl cd ne it pl il ma nt ln Dah y= tv lil nl Ra) tlie pe ena dd, 9. Resse Eames], 0 3¢ compara ca formula (5) fn cazl unui po frit de erdinal m), Tnr-adevar seria Lauren a foneiel fe acest coro are forma P)= age" tac" tat ayetdy + Fz) ay let) +g ay EI) me ieee i Spa ea meng $a CU fma ries PoyDe unde infest. Bi ema, apiind oul), nam coma (6) ese ‘a Tred est post z= ete wt punt cin 0 eto sng a cen (!)=0, an v fanctii fl) pe coroana r<||<-42,r> 0, ae forma no sing pent ft (2), tet ers Lae SlelnaetieSeraSee, De unde rea ck Dei inefed-aghay fonpena, = ae ay = f= tim fe) este un punct ciminabil st punetul & st 0 rllicind multiplt de ordinal m>J a ecu A atone seria Laurent pe coroans rd ct, 20 are forms a 0 yg eg =O. sin urmare, as) 42 Exempla 3 58 eaelere I= [=5*2 de, unde 7 est cereale] = 3, orienta sespoztv Revolare, Punctle sigue fite ale func ft) 5,70 este pol simp, ar 2, =42/ sunt pol db Apicdnd teem 1, vem fried nRex(f.0)+ Reel f 2+ Rex(f-2)) Utilizind formulee (6 gi (S) wren ctAcest rerutat se obise ‘mai upor, apicind teorema 2 Inuradevis, dervoltin funcia ff) fm see Laurent pe coroana 1rd lt unde r= max(0{pi\-24)= 2, avem eb e421 dee Aplicind formula (14) din 9.64 ta funcfia (eS Ielocina meu 2) ze, unde He 1s imgliet 2 >4, dia [> 2, bine ea Deoarece partes principal Tipeste, urmeaad ch nym este climinubil pentru i) Prin urmare,utiizand formula (8), avem c8 Retfo}=0. In bara foemule' (14), ez e8 I= -2ai-Re zl f=) =0. Exemplul 4, Si se catesteze fereostde, unde y exe 1.70 pacar nen pos Resolve, Fanci /()= bine 28 DeciRe af.) =~a, mean fgeayeray® Exempll 7, Sis caloxe FE, unde 7 este ce 2 parcurs in sens pot mina. Funele sng nie fie ale fini f= polinom are 1S rldicini simple. Desi functia fz) ae 15 poli simpli, care sunt situafi pe cevullz| 1. Pentru a calcula stn rere ptoomal Fs) = #1 Acslin fe) tim =0 Deck puna impropri zy == per fants 2) exe un pret singular iat elimi Dezvolim funcia fle)= coroana re dct cu 1 ‘sven care ete valabild pe coroana 1<|e|<-ter, deoarece 1 ofjge cat Ht Dec aceasth deavoltare este vail pe coroana rd toe cant Aplicind formule (18), eau et Rez f(z)=0 Prin urate, ta Rees 9.722 Apl il. ‘Teorema fundamentals srezidurilor ii ese 0 aplictie tw numa Th eaeufl unor integrate de la nett complere de 0 ‘aribiltcomplexa (exemplele 37 din 97.1), dar $0 serie de Imegrale definite (props impropi ale unor Func reale do variabiléreald pot A calculate aplicind aceeagi teoremd unor Funct anal alese comvensbil Precizim ci mu exist 0 rmctods general entre clcull integrallor definite rele ou ‘metoda reziduuriler. Vor considera cteva tparclasice gi vom indica pent fiecare din cle procedeul practic de a reduce caleulul integrator definite (peopit si impropri) reale la ‘eal unor exis, Ltntegeate reale de forma. fatainsscossne Fie inwprala 1 fRtsinascosnide, unde sinbol R ‘nsearmno functie ronald in raport cu sinx gi eos - Acca imegrals cu ajutorul substi z=" =conx tisinx € [0,2r] se reduce la caleulreaunel iterate de Tao funetie complexa deo varabila complexa é-atungul ceculi | a1fam Bre sfer=ae Seat ha) unde 2,25.(85) sum puntle singular ioe (ot facie fot C: Bel) oe apanin discus via [<1 a's eeu ta 1 ps sens oitv. Se presupune ck funcia fc) na are puncte singular, fare spain Sees cee Exempla 8 $8 calclez integrate % a t= | o— vende O20 ts ied errr, : oe Spine rere Reolare 2) Re ene", une oma Zt! de x [02], punctul z= e" aparinececuli a jane [tare on snr ol inp z, =. Aplin formal 6) in 97.4, avem ok FFunciarationalaf(2) = Sn terial cereviut sideci Pim Sl se se 0 eee = doin oe een Qeath{e! +=0 saw neaweb=0 rat: a oF Deonde «, =<=2SE AP i Observimn cb ae nba b fa?—v +0) a+ Va? —0 < adie =, mu aparine dsc <1Aplcind formula (3) din 97.1, urmenz Reeth “Hin ge ton) 4 (er) Bang mM aay 2integrale reste de forma [fear CCatcularea avestor integral se bareaz pe urmtorl rez ‘Teorema 1. Fie fancies det pe axa rel ae peclngiea ci aaliies, dct funcis ie) este anit pe seniplanul complex de sus D,={e|z€ C,imz=0} sav pe seniplanal complex de jos D, =e] z€ Cylmz <0}, exeptind tn nome Git de puncte singular izlate 24 penta cae Img, >0 sau wapectiv Imzy <0, kel 2ion Dad ext merle eae potve Mos 8 ase nest, pent rie <€ Dy sau 26 D, cost ea |] r> vem Weolse oo atu megs imoroprie “se exis is cacleat dps formula ~ Jporwore $ret). an Demonstrate. Fe f(a} sstisace coniile teoreme, de cexemplo, pe domenil Dy si zpzpa~ts puneele i singulare Faolate ce aparin luk Dy, da apart axe! real Dec exis un dhie [rp de rua v, > manele) ase dt fy i semicercl [|= Fc apart a Dadi y=t07, Ge. ‘Aplin orem | din 8.7, f FGdde = 2M Reel f.z,) sau Jrendrs (rrade= 2H FRehe) aD In baza proprietati 5 din 9.5.1 sia relatiei (19), urmeaza ct [ros 8s A222 0 nem 8 Desi 2)de=0si formula (21) se transforms iad BHO fot) nt cealiatea sig, [petre0 yy 2 8 Recsag) assYrenae-20-S Reet), seoarese facta 261-3 ReeCF2,) mv dpi der, dee ‘Teotema este demonstrat. i Consecinga. Dac ee Fronere Speen, a unde Z.2).042,(8Sm) sunt polit functiei fz), care “apartin semiplanul Dy, adied Imzg > 0, K=12.u8 Ineadevie fe 256 preeerern| JO" Spb oe 1 pichm> ntl Si fie 2,,2:02,(8Sm) sidicinile potinomului Q(z). care spain seman Dy adek Im, >0, K=12 et Deci fois fle) est anche coroana rane fabole)D=rs ntl=om=n>11+6>1=95>0, Agar dim denna nea i) sified wer, ca {2 conaa valbiea oll 2) a Exempla, Sse calculze ™ Seay 1 Rezsvare, Pansia /(0)= 1 este dei pe axa (ap reall, Consierim funta complex f(2)=—*— care ete ei anal de exemple pe sepanl complex de 58D nc). sxeepind pancol 2 care ete un pu de oda el pete 179. Pane single co aparin tc fee OF ca fe) m0 the Penta ose ce sasfce ela rong. avec astPrin urmare, relajia (I9) este satsfeutl, considerind Mel rg = gi 65 Desi formula (2) exe aplicabil Deoarece z= este un pol de ordnul 3, in baza formule (5) in 97.1, rel ok Ref, Prin mae, Alategrsiede forma Jrer-ear,B> 0,68. 6) Are loc umtouea term ‘Teorema 2. Fc functia fx) gi prelungrea ei anliticd fie) satisfac condtile teoremei I. Atunch pete orice namie ral posi Baver Yry-eMarn am SRectfere*), — @) unde 2 427.2, fa) ce apa mz, >0, 1 sunt punctle singulare izolte ale functeh semiplanului complex de sus D), adicd 28 Demonstrate. Considecim acelasi comur 7=1U7, cu r>r>maxlejfnfta) ain torema 1 (ei fg’) ” Avem: freoetace fp am Speeds a» devi, Demonsirim 8 Jj [f(z)-e*de =0. eoarece [=> ry rem ot rele’ =reosreisinndeerteldrele] aplicin rela (19) din teovemat bine: jroreral freee seem fire sr emt decane ams ia = rw [0] nega adoua, 259Din materaia lememart se ste c:sins 22 penta orice ole Deei [fro enele 0. rin mar, [f(e-eAde=0. Tick Ia tin (20 cin r= nya Tn vedere pare ata tinh G3) mu dpe bem mala) ‘Ramca edo “9 Consecn Dist /() 10°09 inal, tn pen fe mel pt ave: Froy- cara 20 Spenser), unde Stat rdiciile polinomulus Quls) oo Imao0 gh KL doussm. sm > neti Outs) m0 ae Invade, conor comin in tema 1 fa on hO 10°09) Pin mare oma 2) ve ala Nota uct Yrevenar= [reoetice erctre cu conde indicate mal sus saistaceteorema = rene tace fron etar= pone ssenemhen sin pe (ee cos pe sin B= 5 chien utr ole din lia (2) =) Da) exe tie sas conte sete! ant ), a8) 1) Dack fix) ese impart gf fate 09, le) sasee condi feoremei 2, tae ‘Jrersn pacar Seesuere®), en Nota 2 Farmla (23) pate sri th ome: jo ede:a Frew tere) Prin urmare, Joo copa =e] Jror-eAac]= ~nan Sedo] es) Treo spat tl yen os] wfarfeariow om caleser ner: 9 JPA anpoo.a0 : by fe Sl Exempt 10, de, >0.020. Rensare, Avon cos FO) ot pd 2, ai, 25 =~al sunt ponctele singular finite (pol simpli) ae Funetei fs). Presopunem <8 Imz, =a >0-atunei evident i 2, =~a1 nu aparine semiplnul complex de sus, deci penta «2, exist un singur punct singular jolt al foncie fih, care pari semiplantui complex de us. Ualizand formule) din 97.13 (26) urmeaza cd OB acu ates(s(e)) =m [sl - Bis 202 ') Similar cams’ precedent se consti e& pentru orice af foncin f(=)= = E> este impart 5 ave un singur net Singula iota, are spatine semiplanutui complex de sus fe de exemple, ¢,=4i,a>0. ste impard, utiizind formula Deoarece fe) == (27) desi sus i frmula (7) din 97.1 ea Jr St de =m Rezl slab )a le =| E Rai 2 9.1.3 Exerc $ ispansut la paragraful 9.7 1. Si se calulere:2, Sase calculeze resid ale funeilor in tome punctele singular nite + ot 50) £@)= Ty 0 corer Somos 9 5(e)= me; it ire » fla) =00s sear scos'E; 2) se)=¥ 2 f= 940=35 483 se calculeze unmtoarele integral (cercuile respective se considera parcurse in sens poz) a f Sas: by Ras: 6) Lee f= f od . in de elise | Pinta o J aritcy O45 toa Ae; » Sacreanen®? Serer ae Es a _ Loeoyeape? Lea ee ee 4 ae és oN » Narcan” » Ietirgerenrnn ‘sta 0 feStcase © [pea 17, $a se caluleze integral impropri: 265Raspunsuri. 1 e .) ot:.2; 01:9) 39) 0:8) DE KOKORO -Lsa0m gone Dpes(O=bRe lf. Ga Pt > eee) 4 St se caleleze imegrsleleimpropi: 3 2 1D ef ti)= “jsinsde, P xeiende 7 sinnde » Sates Erirere' ° Ltracea Dike z Find 7 _costy le sin2ade 9 Feat” Spray? Lteaere 1\q)aitez “Taxsinmdr | “txcosmdr ary > eras eras - @) Reel f(z)-1)= “ae fh Reelf@-l)=0. Lambe otras niin 5) 16 cauentin V3 <<. 2674a} -mi 0) 2m) 2s Home) 2; 92a p22} nS08-0:p-Za00, ani vo 2) 4, wp ise Maint; ay 20105 5.) 4 opie) Bains anh, 208. 6a) aaa biatar6)) )0(zse sine 0% soe 2 Eb VE nce (a3)! VSS. Qn=9) (Qn-2! 2 246. Qn- 2)" 2 x wz , poms ati S, Ge vom asta F 9 eos2-+5ind}, sink 6 sin 2x = Te pa tood{enet ines ‘atm A poe ter i) (fied este para) 0; pees wt (te ese part,Capitotut 10 Elemente de caleu operational. Incd pe la sfirgal secolulai XIX multi matematicien) se cupaw eu afe numital calcul simbotic, ta bazal chia era sim p= 4. De exempt, exponent ext na simolull p inseam derivata de ordinal m de la facta) ay peste considerat cao images Fi 7 pie juindr Aplcarea acestul simbol la fanctia x(t se reduce la urmiourele eg PoP ‘A se compara aceasth formuld cu formola din exe) 2 pnctaui 10.1. fn wansformats Heaviside. Cu populaizarea calcul) imbolic sa ocupat fizicianal cenglez “Heaviside (1850-1925), aplieind acest calcul It rezolvarea unor probleme dip electotehnic, care ind modele materi, se educeau Ia inegrarea unorecushidierenfiale. De exemplu, ecuafia diferentiald x°(1)~ x(t) =1 cu condigia inal. x0)=, este rbouits cu ecayiasimblics p-xi~a=1 0 De ude n mod formal abinem 2 en fettene' ut Argumeniarea acestui call se datoreazi_Ierilor ratemstiieilor Bromwich TJ. $i Carson LR. din anit 20 ai Secolului XX. Din perioads aceasta ealalul simbolic poars ‘denunien de cau! operajional. In prezen: calcul operational ‘este unul din compantimentele de baz ale analzei matematce. fs frien, mecanicd,elecuotebict ii alte sine se vtlzewes rmeiodele calclulli eperaional pena rezelvarea diversion probleme. aplicatic doosebat “de largi givestecalclul Operational fn automatica gi telemecanica moder, in teoria fnformati in eoria semnaelor i iruiteorelece ee. Te acest capitol vor fi expise nojunle Tundunentale si propietaile de baz ale ealeululut operational. De asemenea me ‘Yom opr asupra metodelor operationale de rezolvareaecaailor Aiereatale ordinareUsiare, a sistemelor de astel de ecuai Aiereniale, Ia rezolvatea ecuatilor itegrale Volta i la cealeulaea unr integral ele impropei10.1. Transformata Laplace. 10.11, Funetia original s proprietile ei. Fie funcin fC. Definitia 1. Funct complext /() deo varibila eala se rnurnete fete original sau spl orginal, dk '2) f(a pentr oice mums real by f19 este cominul pe porin pe interval R° = [Osee, uct pe orice interval fnt dia A” fancia (2) exe continad, ‘exceplnd ru mumir frit de puncte, im care Jf (®) posed iscontinuiii despa 1 ‘) fonctia (ae eretee exponenialb ind 1940, sich existe namaral real positiv M 5! nomdral real nenegativ ¢ satel cit [oleae er20. » Se verified wyor 8 dae incguliaea (1) este valabild pentru perechea do numere (8s) cu M>0, «20, ea va fl valabild $i pena pevechea (Ma)cu a> 820, deoarece e" s 20 este vali eatin 16 8,5>) sone 5, 550, am fof ae| pe =n Inet pen ore 5, > 20 evened in =0 (ase const exemple 2 dn 2.52). el tim sense tant ts [| eet interval (O.se pentru orice 5, > 5 20. Deck existd un ato] ums real posit a, ascel neat [241 a4, penta ice 12 0, Dende [f(i]eMy-e% 02 0 Prin urmare, negates (1) et alba penta nc fi) penis orice >. Condi) 90) dn dea gaat pentns fst evident "Ayaar frei) ete cgi incl de rere Propritatea 4 Dak fonctin fx vigil vee do creer yan! fein, = Jfeodys2 0 este continu pe interval (0, 5 este orginal eu indice de crete, Demonstrate, Conta a) din detiniis oviginalui este evident pentru funcyia 9(t)=90)-0y(0)- Demonstin ascondita 8). Deoarece / () este original, umeaza caf este ‘amt pe potiun pe interval R'={O,t2|.Aceasta sean’ 4 pe orice interval it din R*funtia f (9 are un num nt de puncte de dient de sett 1, De = ffl ‘xis pentru 120. Aplcind proprietiea 1 de_ mai sus conchidem c& [f () este de asemenea ofginl, Dect f\rcoar exis pene orice #2 0, Acasa nseamnd ch fancta_ fete absolut ntcgabil pe orice segment [0.7]. 62 1T>0, Prin urmare, facia freon este conti pe [0,4 (ase cna [17] ore | din 4.24), aid per arce #0, exist B=A(0>0 sf Tne inegaiatea [At] 0 @ Pew rice 20 serie 5,20, Dei of) ese iia ew incl de crete sy jn cal cd funta J) ee reall 11> 0 pens oe 130 Fiescom orignal fe func comple. Atm [ot [ona Deoarece | /(0)| este de asemencafuncti origina! (in baza ropiit t de mai sus) 53 | $00] 2 0, eau ed vlai @) ae le penta funstia [ol Deei entre exice #2 0 3 orice 4,75) 20 aver: = freojau poo|s My -e' an, 20, i condita ¢) din defisita exginafulel ete satsfewt, Prin surmare, functia 9()= ff (2d este continus pe [0.+2f si este Original cu indiele de crestere sp, Proprctates 4 este complet Aeronsst. coExemplul 1. Si se stabileascb act umtoarcle funei sunt funetioigna sa nr ae", ae R sau aeC si? 05 by sinar, ae R sw ae Csi t> 0; o) san, a R sau ae Csi t2 0; unde 440. 20 sunt numer rake sau complexe, n= Nv sro. Rezolvare. 3) Funcjis e” =a,()-e", ae R sw aeC cu 12 0 ‘este original virteaproprietiti 3b) cu Ama, deoarce funclia Heavside a(t) este original eu indole de crete 1=0, Tndivele de cresier este egal eu Rea dicd Re a> O sicu 0 dact Rea <0. by Aven: ot sinar= 000 Pleo) Le get Leek 4 rind popsiete 29138) ev a, =F.aa-4 A=ia, A =-ia, obyinem ch functia sinat,t2 0, este eviginal eu indice de ceiere mnax(Re(a) Rete) ©) Siar punt pesedent vem eb 28 aout oolete oso 12 0 2 si ulliaind proprietsfile 2 si 36) cu 20-4 a A=ia, A,=-ia, meses oh fonctia cosat,12 0 este crigioal cu indice decreptere 4g =[Re(a| =a) 8) Fie fi) =e", £2 0. Condi 29) pent forcia sl )=e" a,(t) sot satisfcwe,deoarece ate de fncie este conned pe (0.2L if (M0 pent tlh, Din rei (1) einem ea 20) ach fi 0) a satisfice condita 6) din defintia orginal SA, pent orice 20 gi orce 29520. Deci sn ini als £22 a agin pe pen ee 555,20, Observim 8 funcjia 400 orice 5> 55 20.,cind 9-40. Prin urmare fnetia_f))nu te mirginit deci nu est original Tn ceea ce privet a doua Tunctie fx) mtg ¢, 12 0 cbservim cd punctele et de descomtinutate sum ¢, =a be Z aceste puncte sunt puncte de descontinitate de seta 2. Dei fonctia 0) no saisface confab in fina | Pri rare, funtia crt, 12 0 nu este orginal ©) Be f Gf, 20C,Rez20 si 12 0, Evident of conde a) sib) din defini origeatlei perro (2) sua Sisfcute, dearece f (2 este conn pe (Of si fe)=D penta <0, died f(c)=F" 01). Aplieind propricatea 3) a 28funetia f{e}="-94le), conchidem ck —_faneia *,Rez20,120 ese orginal en indicee de crestere 5, =0 D Fe fQ=P()=a, tar +a, +40", unde 120, REN $i aja .d, #0, sunt mumere rele x40 ‘complexe. Aplicind eazul precedent obyinem ct funcile rele t, 1 sunt fre viginal cu aceag indice de eretere =0, ris urmare,uilzind propretea 2 ca 62 6, = Oy nn, fO=00. F0=1, HO=F, conchidem eb Fncis WP, et original indice de crete =. 10.1.2. Funetia imagine gi proprietitile el, Fie /(t)0 functie comolesd de ovariabil reall defines pe inrvatul [04 ip =s+ G0 varabilé complexd ce aparine ‘multinii D&C. Definite. Apiicagan FOF p= [oar 3 se numeste rransformata Laplace a funetek (1). Se near asf SO * F(p) sa FO) Funetia complex rie [pnerPar, Fi. 280 care depinde de variable complexd pe D&C se numeste Imegrata Laplace petra foncia f(2) sau fancte imagine (ot simpla imagine) a functieiinitiale f (¢) (numitd original) In apical peactcefecvent se utlizeazs gi apis SO) > FP= PIF O-e at, @ care se mumeste tranformata Heaviside simu tansformata Gerson Remarcim cf wansformata Hewiside se deoshese de wvansformaia Laplace prin fetal, adick F)= FD) Pe parca vom uiiza nami tansformats Laplace. Observimc¥ingrals Laplace (1), integrals impropie na renin oie funtie (Peso converged De exemple, dach F(G)= const= a #0 si Rep = s <0, atu imeprata (1) exe Avergent. De ase iret spar mato eb 3) cae st restileaspra fetes) imagines ei Foyt exe, ale egal) fe onergent ‘azul cd igi Fip) exis, ese ea oare ict pen tata 7) Raspunsuie la scewe fei le vom gin urmsoatele “Teorema 1 (despre exisenjs Imagini). ack func (ee orginal ox ince do ercyere wo Gn snl dni 1 din 104.1), stot integra Laplace (1) de la ncn {flljese absolut convergenth pe semipanal complex Rep = 6 > sy iar Ia semiplnst complex Rep = 324 >, ‘meget (1) exe absolut niornconvergents 281