Renault Megane RS Trophy

Datele mele
Putere nominala
Turatie nominala
Numarul de cilindrii
Alezaj (D)
Cursa (S)
Cilindree

=
=
=
=
=
=

Datele fabricantului
Marc

Renault

Model

Megane

Generaie

Megane Coupe DZ0/1

Tip motor

F4R 874

Numr de ui
Putere
Viteza maxim

2
265 hp
254 km\h

Acceleratie 0-100 km\h

Aspiratie
Turatia Maxima
Tipul injectiei
Volumul rezervorului
Anul nceperii produciei
Lungime
Lime
nlime
Ecartament fa
Ecartament spate
Amplasarea motorului
Cutia de viteze
Cuplu
Poziionarea cilindrilor

6.0 sec
Turbo
6500 rpm
Multipunct secventiala
60 litri
2011
4299
1848
1435
1594
1548
Fa, Longitudinal
Manuala, 6+1 Trepte
360 Nm intre 3000-5000 rpm
in linie

Numrul de cilindri

Diametrul cilindrilor

82.7
93
8,6:1

Cursa cilindrilor
Raport de compresie
Numrul de supape per cilindru
Tipul de combustibil
Tractiune

4
Benzina RON 95-99
Fata

Diametrul discurilor fata

Da
340mm

Diametrul discurilor spate

290mm

ABS

Dimensinile anvelopelor

235/40 R 18 95 Y

Consumul de combustibil - n ora

(urban)

11.3

Consumul de combustibil - n afara

oraului (extra-urban)

6.5

Consumul de combustibil combinat (mixt)

8.2

Mas proprie

1350 kg

e RS Trophy

184
5300
4
82.7
93
1998

Kw
rpm
mm
mm
litri

Calculul cilindrilor motorului

Se alege varianta construirii cu camasi umede.
In timpul functionarii peretii cilindrului sunt solicitati de forta de presiune a gazelor,
forta normala de sprijin a pistonului si dilatari.
Pentru a raspunde cerintelor impuse camasilor de cilindru (rezistenta sporita la uzura,
obtinerea unor suprafete cu rugozitate optima si cu o abatere minima de la forma
cilindrica), aceasta se realizeaza din materiale cu rezistenta sporita la uzura ( fonta
aliata cu Cr, Ni, Mo, Cu, Ti) carora li se aplica tratamente termice si termodinamice
(acoperirea cu strat de cupu poros cu grosime de 0,05 0,25 mm)
Se va alege fonta aliata cu crom avand duritat
250 HB
Rezistenta la incovoiere minima=

4300000 N/m2

Calculul grosimii cilindrilor

d=0,06D+2mm=

pg =
D1=

6.962 mm
se adopta

6.954021 N/mm2
96.7 mm

7 mm
6954021 N/m2

Tensiunea de intindere in sectiunea transversala

D med =

D+ D 1
2

t = 0, 25p g

D med

89.7 mm

22.2777 N/mm2

Tensiunea de incovoiere
N=
h=

3504.1 N
79.3 mm
4

W=

D1 - D
32
D1

i =

= 41262.48

( Nh )max
W

6.734329 N/mm2

Tensiunea totala
_=_+_=

29.01203 N/mm2

29.01203 < 59

Calculul camasii de cilindru

Camasile umede
Cea mai mare utilizare o au camasile care se sprijina in partea superioara
pe un guler, iar partea inferioara se etanseaza cu inele de cauciuc, plasate
in canalele special realizate in camasa.
In timpul functionarii peretii cilindrului sunt solicitati de:
- forta de presiune a gazelor;
- forta normala de sprijin a pistonului;
- dilatari.
La proiectarea camasii umede, grosimea peretilor se adopta din conditi de rigiditate:
d=0,06D+2mm

Alegerea dimensiunilor constructive

Di reprezinta diametrul mediu de racire si se calculeaza astfel incit sa
existe cel putin ( 3 5 ) mm.

_=_1+4=
_=_1+8=
_=_+4=

100.7 mm
104.7 mm
108.7 mm

La partea superioara camasa cilindrului se afla deasupra fetei plane a blocului

motor cu:
1=(0,05 0,15) mm

2=(0,2 0,3) mm

adoptam 0,1 mm

adoptam 0,25 mm
0.25 mm

Camasile demontabile se prevad la partea superioara cu o flansa

Presiunea de strangere a prezoanelor chiulasei
P=(38-48x105)N/m2=

40*10^5

N/m2

Lungimea camasii
In partea superioara pistonul sa depaseasca nivelul primului segment de compresie
cand pistonul se afla la punctul mort superior P.M.S
In partea inferioara pistonul sa depaseasca nivelul segment de ungere cand pistonul
se afla la punctul mort inferior P.M.I

l=+=

175.7 mm
=(0,81,5) x D = 1 x D=
S - cursa pistonului
H - Inaltimea pistonului

82.7 mm

ne a gazelor,

orita la uzura,

modinamice

Calculul pistonului

Pistonul este reperul mecanismului motor, care ndeplinete urmtoarele funcii:

- transmite bielei,prin intermediul bolului, fora de presiune a gazelor;
- transmite cilindrului reaciunea normal, produs de biel;
- etaneaz, mpreun cu segmenii, camera de ardere;
- evacueaz o parte din cldura degajat n procesul de ardere;
- contribuie la dirijarea gazelor n cilindru;
- are rolul de a asigura distribuia amestecului gazos, n cazul motorului n doi timpi;
- n cazul motorului cu aprindere prin compresie, poate influena favorabil randamentul arderii prin
- conine, parial sau integral, camera de ardere;
- mpreun cu segmenii i peretele cilindrului controleaz grosimea filmului de ulei i deci consum
Dimensiunile principale ale pistonului

Prile componente ale pistonului:

camera de ardere (1);
capul (2);
bosajele pentru bol (3);
fusta (4);
inseriile din oel sau font (5);

bolul (6);
siguranele bolului (7);
segmenii (8).
Principalele repere dimensionale ale acestui ansamblu sunt prezentate n figura:
D- diametrul cilindrului;
Hk - distana de la axa bolului la partea superioar a capului pistonului;
L - lungimea bielei;
R - raza manivelei;
S - cursa pistonului (S=2R);
Hz - distana de la axa arborelui cotit la suprafaa frontal a blocului cilindrilor;
H - nlimea pistonului;
Hko -nlimea de compresie;
Hs - nlimea fustei pistonului;
Hso - distana de la axa bolului la marginea inferioar a canalului segmentului de ungere;
Hsu - distana de la marginea inferioar a fustei pistonului la axa bolului;

DB - diametrul exterior al bolului;

A - distana dintre bosajele alezajelor pentru bol;
B - limea piciorului bielui;
SB - distana de la fundul pistonului la muchia superioar a canalului segmentului de foc;
RG - raza exterioar a contragreutii;
AZ -distana dintre axele cilindrilor.
a) b)
Fig.8.3. Elementele dimensionale ale capului pistonului:
piston pentru motor cu aprindere prin scnteie;
piston pentru motor cu aprindere prin compresie

Parametrii dimensionali ai capului pistonului depind (fig.8.3.) de caracteristicile constructiv-funcio

HRB - distana de la generatoarea alezajului pentru bol la marginea inferioar a canalului segmen
HRF - nlimea zonei "port-segmeni";
HFS - nlimea de protecie a segmentului de foc;
HN - distana de la generatoarea alezajului pentru bol la fundul pistonului;
SB - grosimea capului pistonului;
HM - nlimea camerei de ardere din capul pistonului.

Calculul pistonului la solicitrile mecanice

Calculul capului pistonului

0,9=
Lungimea pistonului H
0,65=
Lungimea mantalei L
0,60=
Inalimea de compresie l1
Inaltimea de protectie a segmetului de foc h
0,04=
Grosimea flancului hc
0,085=
Grosimea capului
Distanta dintre bosajele alezajului boltului b
Diametrul capului interior
0,76=

d 2i
f =0, 1875( p gmax 1 ) 2

- efortul unitar

74.43
53.755
49.62
0,1=
3.308
7.0295
0,30=
62.852

mm
mm
mm
mm
mm
mm

88.83166223 Mpa
af 90...200 MPa

Calculul zonei port-segmeni

Valorile eforturilor unitare se calculeaz astfel:
- la ncovoiere:

Mi
R r
s i=
= 2,28p gmax p
Wz
hc

R r
M i= 0,76pgmaxp( R2p r 2 ) p
2

38186.682225 N/^2

52714302.26 Nm

_=

R p r
M i= 0,76pgmaxp( R2p r 2 )
2
2
R r hc
1380.436822^3
W z= 2p R p p

2
2

- la forfecare:

tf=

0, 76p gp( R 2p r 2 )
p( R2p r 2 )

=0, 76p g

52867.12

Efortul unitar echivalent este:

s ech=

s 2i + 4t 2

4253155080
65216.21793 N/^2

pD p
s c = p gmax
4A A

43462631.25 N/^2

0.000859^2

_(=) 2__=

=_111=
^=(+)()

HK/D=

0.4

H K=

33.08 mm

DB/D=

0.25
0.3

DB=

20.675 mm
24.81 mm

A/D
HKO/D

0.27

HS/D

0.49
0.72

H/D
HFS/D

0.09

SB/D

A=
HKO=

22.329 mm

HS =

40.523 mm
59.544 mm

H=
HFS=

7.443 mm

0.085 SB=

7.0295 mm

D 2p
d 1 = d 0, 02135
pme
l
2

28.5905

D 2p
2
d 2 = d 0, 0513 ' p me
l

)
)

5922.6400636
76.958690631 mm
6049.9053413
77.781137439 mm

Calculul mantalei pistonului

psm=

N max
D pL N A ev

= -316279.0429

_=(0,08..0,12)_(^2)/4=
_=2_/2=
_1=

13958.99 ^2

24.81 mm

se ia in modul

2986.8035627 N
^2
0.0139589909
11 mm

D 2p
76.61408488 mm
d 3 = d 0, 02135 p me adoptam
l1
2

76 mm

D 2p
d 3 = d 0, 02135 p me
l1

d 4 = d 0, 00772

Dp
'

l1

p me

77.08096044 mm
adoptam

77 mm

Grosimea pereilor bosajelor pentru bol se determin rezolvnd urmtoarele ecuaii:

- la interiorul pistonului:
2

( d s d a )

=0, 0126p meD

d b +d a

3.633732144 mm
se adopta 3,5 mm

- la suprafaa din exterior:

( d 'b d a )
'

d b +d a

=0, 0174pmeD

5.018011056 mm
se adopta 5 mm

Calculul jocurilor segmentului in canal

b=

Dp
p
1
K gmax
2
100
sa

K= 0,08 - constant

1.315095106 mm

a = 5,56,5 [daN/mm2]

Calculul profilului pistonului:

- temperatura cilindrului :150350 oC
Tc =

300 oC

573.15

-temperatura capului pistonului : 200.. 300 oC

Tp =

275 oC

- temperatura mediului ambiant (motor rece):

To =

288 K

- coeficient de dilatare termica al materialului:

- Camasii (fonta): c = (1012) 10-6 1/K
c =

10.7 10-6 1/K

548.15

- Pistonului (Aluminiu): p = (20,521,5) 10-6 1/K

p =

20 10-6 1/K

Pentru asigurarea unei functionari normale a pistonului este necesar ca jocul relativ in
dintre piston si cilindru, sa fie in limitele urmatoare:
's = 0,0020,003 n zona superioar a pistonului
's =

0.002 mm

'i = 0,0010,002 n zona inferioar a mantalei

'i =

0.001 mm

Jocurile diametrale in stare calda in zona superioara si inferioara

's = 'sD=
'

'

i = iD=

0.17 mm
0.08 mm

Diametrul pistonului la cald la partea superioara:

Dp = D - 's =

82.53 mm

Diametrul exterior al pistonului in stare rece la partea superioara si partea inferioara

D ps =

D pi =

D[ 1+ c( T cT 0 ) ] ' s
=
1+ p( T p T 0 )

D[ 1+ c(T c T 0 ) ] ' i
=
1+ p( T p T 0 )

Jocurile diametrale n stare rece n zona superioar i inferioar

s= D D ps =
i = D D pi=

0.34 mm
0.26 mm

le funcii:

ui n doi timpi;
abil randamentul arderii prin participarea sa la procesul de formare a amestecului;

mului de ulei i deci consumul de ulei.

mentului de ungere;

egmentului de foc;

eristicile constructiv-funcionale ale motorului, pe care urmeaz s-l echipeze.

ferioar a canalului segmentului de ungere;

0.053755
8.27 mm
0.003308
0.00703
24.81 mm
0.062852 m
6.926212 N/^2

R=
r=

41.35 mm
39 mm

0.04135
0.039

N/^2

mm
d=
14.945 mm

3,1 10 ^5 /^2

78 mm

oarele ecuaii:

ste necesar ca jocul relativ in stare calda,

erioara si partea inferioara

) ] ' s
=
T0)

82.36 mm

) ] ' i
=
)
0

82.44 mm

rioar

PROIECTAREA BOLTULUI
Proiectarea boltului trebuie s satisfaca cerintele privind obtinerea unei mase cat mai
reduse si o rigiditate suficienta pentru functionarea mecanismului motor.
Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston
Boltul este confectionat din otel aliat 41MoCrNi13

Calculul boltului
Dimensionarea
Dimensiunile boltului se adopta din date statistice si se efectueaza calcule de verificare
rezistentei la uzura, a solicitarilor mecanice si deformatiilor precum si precizarea
prin calcul a jocurilor de montaj

Diametrul exterior de [mm]

de= (0,240,28)D =0,27D =

21.00 mm

Diametrul interior di [mm]

di = (0,650,75)de= 0,72de =

15 mm

Lungimea bolului l [mm]

l = (0,880,93)D = 0,91D =

75 mm

Lungimea de contact cu piciorul bielei lb[mm]

lb = (0,260,30)D = 0,30D =

23 mm

Verificarea la uzura
Rezistenta la uzura poate fi apreciata dupa marimea valorilor presiunilor
specifice n piciorul bielei (pb) i n umerii pistonului (pp).
Schema de calcul este aratata n fig:

Schema de calcul a boltului

Conventional se considera c forta care solicita boltul este:

F F g ma x F j p

D2
pg
4

ma x

m p r 2 1

D2
Fg m ax
p g m ax
4

37353.98 N

F jp=m pR2( 1+ )=

-13757.43 N

mp=
mb=
m1b=
m2b=
mcb=
R=
=
=1/3.6=

0.65
0.54
0.2338
0.6163
0.35
0.042
628
0.278

kg
kg
kg
kg
kg
m
rad/sec

23596.55

Presiunea n locasurile din piston:

pp
lp=

2d lp

23.36287 Mpa

< Ppa =15.35Mpa

24.0505 mm

Presiunea n piciorul bielei

pb

d lb

48.53073 Mpa

Verificarea la ncovoiere
Tensiunea maxima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

di
de

0.72

Momentul maxim incovoietor:

Mi= 178616.1 N
Mimax= 282754.1 N
Tensiunea maxima de incovoiere
= 268.7468 < i = 500 N/mm2

modulul de rezistenta al sectiunii transversale a boltului:

= 664.6258 mm2

Pentru parametrii care intra n relatiile de calcul ale coeficientului

de siguranta se pot folosi urmatoarele valori:
- rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere
-1 = 340380 N/mm2 pentru otel aliat
-1 =

380 N/mm2

- rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

 0= ( 1,4 1,6 ) -1=

608 N/mm2

- coeficientul tensiunilor

2 -1 0

0.25

- coeficientul efectiv de concentrare la solicitri variabile: k

k =

- factorul dimensional: = 0,8...0,9

=
0.9
- coeficientul de calitate al suprafeei
bol cementat cu suprafaa lustruit: = 1,52,5
=
2.5

Pentru boltul fix n biela, ciclul este asimetric, iar coeficientul de

siguranta se calculeaza cu ecuatia:

c2

k
a m

2.005277

Verificarea la forfecare
Verificarea la forfecare se realizeaza in sectiunile dintre partile
frontale ale bosajelor si piciorul bielei.
Tensiunea unitara la forfecare se determina cu relatia

0,85 F 1 2

4
2
de 1

139.2503 N/mm2

Valoarea admisibila a efortului unitar este de (150220)N/mm2 pentru otel aliat

a =

180 N/mm2

Calculul la ovalizare
Valorile eforturilor unitare de ovalizare in sectiunile caracteristice se obtin din conditiile
= 0 i
= 90
grade

( i ) 0

F
1
l de
1 =

( i ) 90

( e ) 0

111.994 N/mm2

7.5

F
4
l de
4 =

162.7646 N/mm2

10.9

F
3
l de
3 =

( e ) 90

17

F
2
l de
2 =

253.853 N/mm2

183.6701 N/mm2

12.3

Repartitia sarcinii
Valorile marimilor: K, 1, 2, 3, 4,
Deformatia maxima de ovalizare
3

max

F 1
0,09

K
l E 1

max

F 1
0,09

K
l E 1
unde:

E=
K=

0.029985 mm

220000
1.00848

Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decat jocul radial la cald
' = (0,00050,002)deb = 0.041995 mm

Calculul jocului la montaj

Jocul de montaj dintre bolt si locasul sau din piston

+d e[ 0l( t b t 0 ) Al( t p t 0 ) ]
'

1+ Al( t p t 0 )

-0.000418

unde: - coeficientul de dilatare al materialului boltului

ol =
12 10-6 1/K
- coeficientul de dilatare al materialului pistonului
al =
20 10-6 1/K
- tb temperatura boltului, K
tb =

423 K

- tp temperatura pistonului, K
tp =

472 K
- t0 tempratura mediului ambiant, K
t0 =

293 K

Deoarece tp > tb i AL >ol este posibil apariia de jocuri negative

In cazul in care boltul este fix n piciorul bielei functionarea la pornire este posibila
numai dac boltul se monteaza cu joc in locasurile din piston, joc care in timpul
functionarii se poate mari.

lcule de verificare

Calculul bielei
Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite,
prin intermediul boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele
cotit. Ea este compusa din trei parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.

Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la

comprimare si flambaj. La comprimare pot aparea deformatii remanente,
care scurteaza biela. Flambajul corpului bielei determina o perturbare a
paralelismului axelor alezajelor bielei si o intensificare a uzurii lagarelor.
Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului
impun gasirea acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta
si o rigiditate maxima in conditiile unei mase cat mai mici.

Calculul piciorului bielei

La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile
boltului si de tipul imbinarii piston-bolt-biela

Dimensiunile piciorului bielei

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston.

- Diametrul exterior al piciorului bielei de,

de = (1,251,65) d = 33.59605 mm
se adopta :
de =
36 mm

- Diametrul interior al piciorului bielei di,

di = d + 2 h b =

25 mm

- Grosimea radiala a piciorului bielei hp,

hp = (0,160,27) d = 4.199506 mm
se adopta :
hp =
5 mm

- Grosimea radiala a bucsei hb,

hb = (0,0750,085) d =
1.78479 mm
se adopta :
hb =
2 mm
- Lungimea de contact a boltului cu piciorul bielei a,
a=
23 mm

Solicitarea de intindere
Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii
gazelor este minima, deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei
de admisie. In aceste conditii forta de intindere se determina cu urmatoarea
relatie:
2

F = F j p= m p r ( 1 + )=

7238.807 N

mp - masa pistonului
mp =

0.35 kg
r - raza arborelui cotit
r=
0.041 m
- viteza unghiulara a arborelui cotit
= 628.3185 rad/sec
=
0.277778

Schema de calcul a piciorului bielei la intindere

Tensiunile unitare produse de forta de intindere se determina in urmatoarele ipoteze:
- piciorul bielei reprezinta o grind curba incastrata in zona de racordare a
piciorului cu corpul bielei
- forta de intindere este distribuita uniform pe jumatatea superioara a piciorului

In cazul in care unghiul de incastrare i >90o, momentul incovoietor si forta normala

in sectiunea de incastrare au urmatoarele expresii:

M = M 0 + N 0r m( 1cos ) 0,5F r m( sin cos )=

N = N 0cos +0,5F ( sin cos ) =

3475.667 N

Mo - momentul incovoietor in sectiunea B-B determinat de forta de intindere

M 0 = F r m( 0, 00033 0, 0297 )= -3214.925 Nmm

No - forta normala n sectiunea B-B determinata de forta de intindere

N 0 = F ( 0, 5720, 0008 ) =
i se introduce n radiani
se adopta i =

100

4130.49 N

i = 1.745329 rad
rm - raza medie

r m=

d e + di
4

15.249 mm

In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita atat piciorul

bielei cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza un coeficient de
proportionalitate care are expresia:

K=

unde:

1
A b E BZ
1+

A p Ea

= 0.777778

Ab - aria seciunii bucsei

Ab =

Ap=2*hb*a

92.624 mm

Ap- aria seciunii piciorului

Ap =

Ab=2*hp*a

231.56 mm2

EBZ- modulul de elasticitate al materialului bucsei sau boltului presat

EBZ =

1.5 105 N/mm2

EOL- modul de elasticitate al materialului bielei

EOL =

2.1 105 N/mm2

Tensiunile n sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (i ), respectiv

exterioar (e) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:

6 rm h p
1

h p 2 rm h p

a h p

-56.00011 N/mm2

6 rm h p
1

h
a

p
m
p
p

86.93416 N/mm2

Solicitarea de compresiune

Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru are
valoarea maxima

D2
Fc
pg
4

max

m p r 2 1

30115.17 N

Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de compresiune

se efectueaza n urmatoarele ipoteze:
- Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de racordare
cu corpul bielei

- Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea

inferioara a piciorului.
Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare A-A
, determinate de forta de compresiune pot fi calculate cu relatiile:

1
sin c

sin c cos c
2

M c M 0 N 0 rm 1 cos c Fc rm

1
sin c

sin c cos c
2

N c N 0 cos c Fc
unde:

c se msoar n radiani
c =

105

c = 1.832596 rad
Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B - B
Mo' / Fc rm 103 =

0.1 N/mm2

Mo' = 0.197485 N/mm2

No' - forta normala in sectiunea B - B
No' / Fc 103 =

0.5

No' = 15.05759 N

Valorile tensiunilor in sectiunea de incastrare determinate de forta de

compresiune se calculeaza cu urmatoarele expresii:

- pentru fibra interioara

6r m h p
1
c = 2M c
+kN c
=
i
ah p
h p ( 2r mh p )

7.143043 N/mm2

-pentru fibra exterioara

6 rm h p

ce
c
c
h p 2 rm h p

a h p

-5.082131 N/mm2

Solicitarea datorata presarii bucsei

In timpul functionarii motorului la strangerea de montaj (m) se adauga o solicitare

suplimentara de compresiune (t ) datorata dilatarii bucsei de bronz.
strangerea de montaj
se adopta m =

0.007 mm

Dilatarea termica a bucsei se determina cu urmatoarea relatie

t d i BZ OL

tm

0.019998 mm

di- diametrul interior al piciorului bielei

unde:

coeficientul de dilatare al bucsei

BZ =
18 10-6 1/K
coeficientul de dilatare al materialului bielei
OL =
10 10-6 1/K
temperatura piciorului bielei t = 373423 K
t=
373 K
temperatura mediului ambiant tm = 273 K
tm =

273 K

Presiunea datorata strangerii poate fi obtinut cu expresia:

pf

m t
2
2
d e2 d i2
di d

2
2
2
2
d
d
e di
i d

d i
E BZ

E OL

unde:

33.60468 N/mm2

-coeficientul lui Poisson

=
0.3

Valorile tensiunilor produse de presiunea p f sunt:

- in fibra interioara

de di

i pf 2
2
de di
2

- in fibra exterioara

2 d i2

e pf 2
2
de - di

96.18265 N/mm2

2 d i2

e pf 2
2
de - di

62.57798 N/mm2

Coeficientul de siguranta al piciorului bielei se calculeaza in ipoteza unei

olicitari de oboseala dup un ciclu simetric de intindere - compresiune
, pentru fibra exterioara n sectiunea de incastrare

Valorile maxime i minime ale tensiunilor ciclului sunt:

max e
min e c
e

149.5121 N/mm2
67.66011 N/mm2

Amplitudinea a i tensiunea medie m a ciclului:

a
m

max min
2

max min
2

40.92601 N/mm2

108.5861 N/mm2

In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa

sub forma urmatoare:

unde:

-1

k
a m

3.67061

rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere - compresiune

-1t= 340400 =
340 N/mm2
coeficient de concentrare k
k =

factorul dimensional
= (0,80,9) =

0.8

coeficientul ce depinde de caracteristicile materialului

 = 0,120,20 =

0.18

coeficientul de calitate al suprafetei

= 0,700,80 =
0.7
Valorile coeficientului de siguranta calculate trebuie sa fie cuprinse n intervalul 25
Deformaia produs piciorului bielei sub aciunea forei de inerie se determin cu relaia

8 F jp rm3 c 90

10 E OL I
6

unde:

0.004561 mm

I - momentul de inerie al suprafeei seciunii piciorului bielei

a hp

12

48.24167 mm3

Calculul corpului bielei

Dimensiunile caracteristice mai raspandite pentru profilul n dublu T
al corpului bielei sunt determinate pe baza prelucrarilor statistice
ale constructiilor existente.
Dimensiunile corpului bielei :
- Hp = (0,0481,0) de = 0,7de
Hp =

18 mm
- Hc = (1,101,35) Hp = 1,20 Hp
Hc =

24 mm

- h = 0,666 Hp
h=
12 mm
- H=h+2a
H=
18.00 mm
- B = 0,75 Hp
B=
- a = 0,167 Hp

14 mm

a=
3 mm
- l - lungimea bilelei
se adopta l =
144 mm
- l1 - lungimea incastarta a bielei

se adopta l1 =

108 mm
l1=

Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:

l(

- intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate n miscare de translatie

- la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie
Calculul se realizeaza in sectiunea minima atunci forta care solicita corpul
bielei la intindere este:

F ( m p m1b ) r 2 1

18705.87 N

Tensiunile la intindere sunt:

F
A

unde:

159.6092 N/mm2

A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei

A =B( H h )+ ah=

117.1979 mm2

Corpul bielei este supus la compresiune de catre forta determinata cu relatia:

D2
Fc
pg
4

ma x

m1b m p r 2 1

18648.11 N

Tensiunea de compresiune este data de relatia:

Fc
c
A

159.1164 N/mm2

Tensiunile de flambaj sunt:

- in planul de oscilatie:

f
-

2
2

l
l
e
2

Fc C
Fc
Ix
E Ix

unde:

211.6248 N/mm2

e - limita de elasticitate
Ix - moment de inertie in planul de oscilatie
l - lungimea barei cu capete articulate

C=

e
2E

= 0, 00015 0, 00050

dl
dm
+
)
2
2

C=

0.0003

- in planul de incastrare

ft

l12

Fc
E Iy

211.4896 N/mm2

e - limita de elasticitate

unde:

Iy - moment de inertie in planul de incastrare

l1 - lungimea barei cu capete incastrate

Insumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj poate fi realizata

dupa urmatoarele relatii:
- in planul de oscilatie:

t c
0

Fc
A

1 C

Fc
A

l2 A

370.7412 N/mm2

370.6059 N/mm2

Ix

- in planul de incastrare

t c

unde:

1 C

l12 A
Iy

l 21A
l 2A
1+C
1+C
=1, 101, 15 =
Ix
Iy

) (

0.135249

Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune

dupa un ciclu simetric. Coeficientul de sigurant se determina cu relatia:

C
unde:

k
a m

4.001029

- max tensiunea maxima:

max = to = 370.7412 N/mm2
- min tensiunea minima:
min = c = 159.1164 N/mm2
- a amplitudinea ciclului

a=

max min
2

105.8124 N/mm2

 a=

max min
2

- m tensiunea medie

m=

max + min
2

264.9288 N/mm2

Calculul capului bielei

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile
fusului maneton
Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face
neinsemnata solicitarea de compresiune a acestuia
Solicitarea de intindere se transmite numai capacului si este determinata de
forta de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie i de forta centrifuga
a masei bielei care efectueaza miscarea de rotatie mai putin masa capacului bielei.

F r 2 m p m1b 1 m 2 b mcb
Calculul tensiunilor se realizeaz admind urmtoarele ipoteze
- Capul bielei este o bara curba continua
- Sectiunea cea mai solicitata este sectiunea de incastrare A-A
- Capacul bilei are sectiunea constanta cu un diametru mediu egal cu
distanta dintre axele suruburilor
- Fora de ntindere este distribuit pe jumtatea inferioar a capacului
dup o lege sinusoidal
- Cuzinetul se deformeaz impreuna cu capacul si preia o parte din tensiuni
proportionala cu momentul de inertie al sectiunii transversale
Tensiunea n fibra interioara n sectiunea de calcul este data de relatia:

0,023 d c
0,4

Acp Acuz
I
cuz

W cp
1

I cp

unde:

123 N/mm2

Icp- momentul de inertie ale capacului

Icp =
Icuz - momentul de inertie ale cuzinetului

-23116.9

Icuz =
Acp - aria sectiunii capacului
Acp=
Acuz - aria sectiunii cuzinetului
Acuz =
Wcp- modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii capacului
Wcp =
a - Rezistenta admisibil este de 100150 N/mm2

Calculul suruburilor de biela

Pentru prinderea capacului se utilizeaza doua sau patru suruburi,
din partea capacului spre capul bielei
Utilizarea unor suruburi fara piulite face posibila micsorarea dimensiunilor
capului de biela. In cazul adoptarii acestei, solutii pentru surub,
se fileteaza gaura din partea superioara a capului bielei
Capul si corpul suruburilor de biela pot avea diverse forme constructive
in functie de solutia adoptata pentru capul bielei
Materialele care raspund cerintelor impuse bielei sunt: otelurile de
imbunatatire cu continut mediu de carbon (0,35...0,45%) marcile OLC 45 X,
OLC 50 si otelurile aliate marcile 40C 10, 41 MoC 11
Suruburile de biela se executa de regula din aceleasi materiale ca si biela
Suruburile de biela sunt solicitate de forta de strangere initiala Fsp si de
forta de inertie a maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare
de rotatie care se afla deasupra planului de separare dintre corp i capac.
- Forta de inertie care solicita un surub

F =
1

F
=
z

unde :

2550.44 N
z - numarul de suruburi de pe o biela
z=
2

- Forta de strangere initiala a surubului

F sp = ( 2 3 )F = 2 . 5F =
1

5100.88 N

- In timpul functionarii, asupra surubului de biela actioneaz forta:

Fs Fsp F1
unde :

5738.49 N

- este constanta care tine seama de elasticitatea

sistemului = 0,150,25
=

0.25

Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea

se dimensioneaz tinand seama de solicitarea la intindere si se verific la oboseala

Schema de calcul a capului bielei

- Diametrul fundului filetului

ds

cc
unde:

c1 F s

c2 c

5.448169 mm

- cc - coeficient de siguranta, cc= 1,253,00

cc =
3
- c1 - factor care tine seama de solicitarile suplimentare de

torsiune care apar la strangerea piuliei

c1 =
1.3
- c2 - factor care tine seama de curgerea materialului n
zona filetata
c2 =

1.2

c - limita de curgere a materialului surubului

c =

800 N/mm2

- Diametrul partii nefiletate

d s

cc

Fs

5.824338 mm

Verificarea la oboseal
- Tensiunile maxime

max =
max =
- Tensiunile minime

min =
min =
unde:

Fs
=
As
Fs

246.1538 N/mm2

215.3846 N/mm2

218.8034 N/mm2

F sp
=
As

191.453 N/mm2

A s

F sp
As

- As - aria sectiunii surubului in partea filetata

As =

d s2
4

23.31262 mm2

- As' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata

'
s

A =

a =
m

max min

d s' 2

2
max + min
=
=
2

26.64299 mm2

13.67521 N/mm2

232.4786 N/mm2

m =

max + min
2

- Coeficientul de siguranta:

k
a m

unde:

2.846715

- -1= 300700 N/mm2

-1=

400 N/mm2
- k= 4,05,5 pentru oel aliat
k =
- = 0,81,0
=
- = 1,01,5
=
=

5.5
0.8
1
0.2

Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie s se intervalul 2,5...4,0

a piciorului

6770.72 N

-579.1 N

53.04585 N

n cu relaia

l(

dl
dm
+
)
2
2

Proiectarea arborelui cotit

La proiectarea arborelui cotit se vor alege acele soluii care s asigure o rigiditate maxim.
Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe construcii fusurile paliere
se amplaseaz dup fiecare cot, diametrele acestora se mresc, iar lungimile
acestora se micoreaz, de asemenea aceste msuri fac posibil mrirea dimensiunilor braelor.
Condiiile tehnice impuse la proiectarea arborelui cotit trebuie s fie foarte severe,
dat fiind importana lui n funcionarea mecanismului motor

Calculul arborelui cotit

Avnd n vedere condiiile de funcionare, prin calcul, arborele cotit se verific la presiune
specific i nclzire, la oboseal i la vibraii de torsiune.
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptndu-se prin
prelucrarea statistic a dimensiunilor arborilor cotii existeni.
Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopt i configuraia contragreutilor.

Dimensiunea caracteristic

Lungimea cotului l
Diametrul fusului palier dp

(0,901,20)Dl

90.97 mm

(0,600,80)D

57.89 mm

Lungimea fusului palier lp

-paliere intermediare

(0,30,5)dp

17.367 mm

-paliere extreme sau medii

Diametrul fusului maneton dm

(0,50,7)dp

35.3129 mm
56.00006 mm

Lungimea fusului maneton lm

(0,550,70)D
(0,450,60)dm

Diametrul interior dmi

(0,600,80)dm

39.20004 mm

Grosimea braului h

(0,150,36)dm

19.60002 mm

Limea braului b

(1,171,90)dm

95.2001 mm

Raza de racordare

(0,060,1)dm

28.56003 mm

4.480005 mm

Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri si cuzineti trebuie
s le limiteze presiunea maxima pe fusuri
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere
se calculeaza cu relatiile:

pm

max

p p max =
unde:

Rm

33.13819 Mpa

38.79147 Mpa

max

d m l m

Rp

max

d p lp

- Rmmax - fotra maxima care incarca fusul maneton

Rmmax =

53000 N

- Rpmax - fotra maxima care incarca fusul palier

Rpmax =

39000 N

ppmax.a = 7.15 Mpa = 15MPa

ppmax= 14,62 <ppmax.a = 15 MPa
pmmax.a = 4,5.15 Mpa = 15MPa
pmmax= 9,38 <pmmax.a = 15 MPa
Presiunea specifica medie conventional pe fusurile manetoane
si paliere se determina cu relatiile:

pm =

Rm
d ml m

pp =
unde:

Rp
dplp

11.25448 Mpa

7.609096 Mpa

- Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile manetoane

Rm =

18000 N

- Rp - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere

Rp =

7650 N

ppmed.a = 3.10 Mpa = 10MPa

ppmed= 5,49 <ppmed.a = 10 MPa

pmmed.a = 2.7,5 Mpa = 7,5 MPa

pmmed= 1,98 <pmmed.a = 7,5 MPa
Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui calcul
simplificat si aceasta se refera la determinarea valorii coeficientului de uzura

d mn
3
K m=
pm =
pm
60

Kp

pp 3

unde :

dp n

p p
60

56.61972

48.93214

- - coeficientul de corectare a vitezei relative

=

1.054

n=

2.129

Verificarea la incalzire prin aceast metoda nu ia in considerare factorii

caracteristici ai regimului hidrodinamic de ungere.

Calculul fusului maneton

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza
pentru un cot care se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte
concentrate. Deoarece sectiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu
coincide in timp, coeficientul de siguranta se determina separat pentru

Incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de siguranta.

Verificarea la torsiune
Momentele maxime si minime ce incarca fusul maneton
MTmax =

852000 Nmm

MTmin =

-532000 Nmm

Eforturile unitare

max=

min=

pm

MT

max

Wp

MT

91.51252 N/mm^2

-57.14162 N/mm^2

min

W pm

d
d m3 1 mi
16
dm

pm

unde :

d
d m3 1 mi
16
dm

9310.201 mm3

- coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii

2
=
=
d md mi

0.119047

0.9

Coeficientul de corectie pentru calculul modulului de rezistenta polar al fusului

maneton cu orificiu excentric

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

ma =

m m=

max

max

2
+m

min

min

74.32707 N/mm^2

17.18545 N/mm^2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de torsiune este dat de ecuatia:

1
a m

unde:

k =

0.132418

a m
1.9

0.75

0.09

1.3

-1=

280 N/mm2

Verificarea la incovoiere

Fortele radiale:
Z=
Z1 =

33524 N

Z2 =

-8699 N

52295 N

b
A x=[ Z +( Z 1 Z ) ]( 0 .5Z 1 +Z 2 )=
lm

35719.35 N

b
A x=[ Z +( Z 1 Z ) ]( 0 .5Z 1 +Z 2 )=
lm
Fortele tangentiale
T1 =
T2 =

9325 N
8235 N

b
A y=T 1 +( T 2 T 1 ) =
lm

8184.315 N

Fortele axiale

F br =m br =
2

F cb = mcbr =

8944.629 N
5797.445 N

Momentele de incovoiere

a=

lm
h
+ =
2
2

24.08002 mm

M x =0 . 5lA x =

1624695 Nmm

M y =0 . 5lAy +( Fbr Fcg)( 0 .5l a)=

M i max = M 2 + M 2 =
x

439629 Nmm

1683124 Nmm

Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea

maxima se obtine in planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a
tensiunilor
Momentul de incovoiere in acest plan:
=

45

M u = M ycos + M xsin =
Eforturile unitare

1613405 Nmm

 max=

min=

Mi

Wm

Mu
Wm

d
W m=

12

max

m3

[ 1(

48.17543 Mpa

46.1799 Mpa

d mi 4
) ]=
dm

34937.39 mm3

Calculul bratului arborelui cotit

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere,

compresiune, incovoiere si torsiune. Coeficientii de siguranta
pentru aceste solicitari se determina in mijlocul laturii mari a sectiunii
tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi unitare.

Bzmax =

38000 N

Bzmin =

-19000 N

 max= B Z max

6a
1
+
=
2
bh
bh

170.4862 Mpa

6a
1
+
=
bh2 bh

-85.24311 Mpa

min= B Z
min

m=

a=

max + min
2
max min

42.62155 Mpa

127.8647 Mpa

Coeficientul de siguran pentru solicitarea de ncovoiere

C =

1
k

1.306289

a + m

= 0,70,8

=
=

1.8
0.8

s = 0,080,10;

0.1

1.3

350

s = 1,11,4;
-1 = 250350 N/mm

260...280 N/mm2 font cu grafit nodular

280

In calculele de proiectare la determinarea coeficientului de siguranta

se au in vedere urmatoarele valori:

1... 1.15
= 0. 1 . .. 0 . 2=
k

1 =

1.1
0.15

2.25

 1 =

500 MPa

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:

Tmax =

11000 N

Tmin =

-8000 N

max=

min=

0,5aT
kbh

max
2

0,5aT min
kbh

12.48738 MPa

-9.081728 MPa

b/h = 4.857143
k=

unde:

m=

a=

0.29

max + min
2

max + min
2

1.702824 MPa

10.78455 MPa

Coeficientul de siguranta la solicitarea de torsiune:

k

unde:

14.15674

a m

1... 1.15 1.1

=
k
=

0.1

1 = 280 MPa
Coeficientul de siguran global

C br

C C
C C
2

1.300763

ate maxim.

nilor braelor.

e severe,

 la presiune

du-se prin

greutilor.