DREPT CIVIL

- Partea generala Izvoarele dreptului civil: sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanele i principiile generale ale dreptului.
Ordinea de aplicare: legea n cazurile neprevzute de lege se aplic uzanele n lipsa acestora, dispoziiile legale privitoare la
situaii asemntoare cnd nu exist asemenea dispoziii, principiile generale ale dreptului.n materiile reglementate prin lege,
uzanele se aplic numai n msura n care legea trimite n mod expres la acestea (art. 44 respectarea sarcinilor care, potrivit legii sau
obiceiului, revin proprietarului). Numai uzanele conforme ordinii publice i bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept.
Partea interesat trebuie s fac dovada existenei i a coninutului lor. Uzanele publicate n culegeri elaborate de ctre entitile
sau organismele autorizate n domeniu se prezum c exist, pn la proba contrar.
Dispoziiile C.C. reglementeaz raporturile patrimoniale i nepatrimoniale dintre persoane fizice i persoane juridice, aflate pe
poziii de egalitate juridic. Codul este alctuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun.C.C. se aplic i
profesionitilor, precum i raporturilor dintre acetia i orice alte subiecte de drept civil. Profesioniti sunt toi cei care exploateaz o
ntreprindere. Exploatarea unei ntreprinderi presupune exercitarea sistematic a unei activiti organizate ce const n producerea,
administrarea ori nstrinarea de bunuri sau n prestarea de servicii.Dispoziiile C.C. vor fi interpretate i aplicate n concordan cu
Constituia, D.U.D.O., pactele i celelalte tratate la care Romnia este parte. Dac exist neconcordane, au prioritate reglementrile
internaionale, cu excepia cazului n care C.C. conine dispoziii mai favorabile.n materiile reglementate de C.C., normele U.E. se
aplic n mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul prilor.
1. Aplicarea n timp a Codului civil din 2009.(in vigoare de la 1 octombrie 2011)
Legea civil este aplicabil ct timp este n vigoare. Nu retroactiveaz. Actele i faptele juridice ncheiate, svrite sau produse sub
imperiul unei legi, vor genera efecte conform legii respective, indiferent de prevederile unei legi noi. Actele juridice nule, anulabile sau
ineficace potrivit legii vechi, rmn nule, anulabile sau ineficace chiar dac legea nou conine alte prevederi (favorabile nlturrii
nulitii sau ineficacitii actelor juridice respective).Legea nou se aplic tuturor actelor i faptelor ncheiate, produse, svrite sau
situaiilor nscute dup intrarea sa n vigoare. Legea nou se aplic i efectelor viitoare ale situaiilor juridice nscute anterior intrrii
n vigoare a acesteia, derivate din starea i capacitatea persoanelor, din cstorie, filiaie, adopie i obligaia legal de ntreinere,
din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, i din raporturile de vecintate, dac aceste situaii juridice
subzist dup intrarea n vigoare a legii noi.Prescripiile, decderile i uzucapiunile se supun legii care le-a instituit (tempus regit
actum).
1. Procesele i cererile n materie civil sau comercial n curs de soluionare la data intrrii n vigoare a C.C. 2009 se soluioneaz
potrivit dispoziiilor n vigoare la data cnd aceste procese au fost pornite(ultraactivitatea legii vechi - ulv).
2. Pentru actul juridic regula o constituie aplicarea legii n vigoare la dat ncheierii lui (att pentru condiiile de validitate, nulitate
i cauzele de ineficacitate, ct i pentru interpretarea actului, efecte, executarea obligaiilor asumate de pri sau ncetarea actului
juridic).Cazuri particulare:
- validitatea cstoriei ncheiate nainte de C.C. 2009 se stabilete potrivit legii n vigoare la data ncheierii ei; insa incazul in care,
dupa intrarea in vigoare a N.C.C., a intervenit un fapt care, potrivit dispozitiilor acestuia,acopera nulitatea, casatoria nu mai poate fi
constatata nula sau nu mai poate fi anulata dupa intrarea in vigoare a N.C.C. (aplicarea imediata a legii noi - aln);
- validitatea clauzei de inalienabilitate instituit prin convenie sau testament este guvernat de legea n vigoare la data ncheierii
conveniei sau a testamentului(ulv);
- proprietatea comun n devlmie poate avea ca izvor i actul juridic numai pentru actele juridice ncheiate dup intrarea n
vigoare a N.C.C. (aln);
- privind modificarea contractului, elementele acestuia sunt supuse, individual, legii n vigoare la data modificrii lor (ulv si aln);
- condiiile de valabilitate ale garaniilor reale mobiliare i gajurilor constituite dup fosta reglementare se supun dispoziiilor
existente la data constituirii lor (ulv);
- sunt nule conveniile care au ca obiect modificarea regimului legal al prescripiei, ncheiate inaintea intrarii in vigoare a N.C.C.
(aln);
- prevederile din vechea reglementare referitoare la revocarea donaiei pentru survenien de copil nu se aplic n ipoteza n care
copilul s-a nscut dup intrarea n vigoare a C.C. 2009 (aln);
- n cazul nstrinrii bunului dat n locaiunedup intrarea n vigoare a N.C.C., opozabilitatea/inopozabilitatea contractului de
locaiune anterior se va raporta la dispoziiile legii noi (aln);
1

*Legea in vigoare la data incheierii unui act juridic va reglementa atat efectele trecute, care s-au produs sub imperiul ei cat si efectele
viitoare, adica cele ce se vor produce dupa intrarea in vigoare a legii noi (ulv)
- efectele juridice ale clauzei de inalienabilitate instituite prin conveniesunt guvernate de legea n vigoare la momentul ncheierii
conveniei;
- dispoziiile privitoare la impreviziune din N.C.C. se aplic numai contractelor ncheiate dup intrarea n vigoare a N.C.C;
- dispozitiile privitoare la transferul riscurilordin N.C.C. din contractele translative de proprietate se aplica numai contractelor
incheiate dupa intrarea in vigoare a N.C.C.;
- contractele de mandat ncheiate nainte de N.C.C. pentru care prilenu au prevzut un termen se supun legii n vigoare la data
ncheierii lor.
*Derogari de la regula:
- obligatia de garantie impotriva viciilor lucrului vandut se aplica si in cazurile in care viciile ascunse au fost descoperite dupa data
intrarii in vigoare a N.C.C., inclusiv in cazul contractelor incheiate sub imperiul reglementarii anterioare(aln);
- dispozitiile privind defectiunea imputabila cumparatoruluise aplica si contractelor incheiate inainte de data intrarii in vigoare a
N.C.C. in cazul in care comportamentul cumparatorului care pricinuieste defectiunea intervine dupa aceasta data(aln);
- daca legea nu prevede altfel, dispozitiile referitoare la concursul intre preemptorise aplica si drepturilor de preemptiune izvorate din
contracte incheiate inainte de intrarea in vigoare a N.C.C.(aln);
- locatorul are o actiune directa fata de sublocatar chiar si in cazurile in care contractul de locatiune s-a incheiat anterior acestei
date(aln);
- cerintele tacitei relocatiuni sunt aplicabile si contractelor de locatiune al caror termen se implineste dupa data intrarii in vigoare a
N.C.C.(aln);
- dispozitiile N.C.C. privind imbunatatirile efectuate de locatar in contractele de locatiune aflate in curs, se aplica si lucrarilor
adaugate sau autonome ce au fost efectuate dupa intrarea in vigoare a N.C.C. (aln);
- dispozitiile N.C.C. cu privire la decesul chiriasului se aplica si contractelor de locatiune aflate in curs de executare la data intrarii in
vigoare a N.C.C.;
- raspunderea transportatorului si a expeditorului este guvernata de legea in vigoare la data producerii evenimentului care a cauzat
prejudiciul, chiar daca acesta a fost cunoscut de pasager, expeditor sau destinatar ulterior intrarii in vigoare a N.C.C.
Legea aplicabila prescriptiei extinctive este legea in vigoare la data la care prescriptia a inceput sa curga (sub toate aspectele inceput, termen, suspendare, intrerupere, repunere in termen, efecte).Derogari:
- suspendarea cursului prescriptiei potrivit N.C.C. se aplica si prescriptiilor incepute inainte de intrarea in vigoarea a acestuia, daca
imprejurarile care atrag suspendarea s-au produs dupa aceasta data si numai daca privesc: negocierile purtate de parti pentru
rezolvarea pe cale amiabila a neintelegerilor - cu 6 luni inainte de expirarea termenului; cat timp nu s-a cunoscut rezultatul procedurii
prealabile (reclamatie administrativa) insa nu mai tarziu de 3 luni de la declansarea ei, daca nu s-a stabilit un alt termen.
- intreruperea cursului prescriptiei potrivit N.C.C. se aplica si prescriptiilor incepute inainte de intrarea in vigoare a acestuia, numai
daca cererea de chemare in judecata sau de arbitrare, menita sa intrerupa prescriptia, a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a N.C.C.
Orice alte prevederi ale N.C.C. privind prescriptiile extinctive se aplica numai acelora care incep dupa intrarea in vigoare a acestuia.
Legea aplicabila decaderii, sub toate aspectele, este legea in vigoare la data la care a inceput sa curga termenul.
Legea aplicabila accesiuniinaturale asupra animalelor se aplica situatiilor nascute dupa intrarea in vigoare a N.C.C.; in cazurile in
care accesiunea imobiliara artificiala presupune exercitarea unui drept de optiune de catre proprietarul imobilului, efectele accesiunii
sunt guvernate de legea in vigoare la data inceperii lucrarii. Accesiunea este supusa legii in vigoare la data producerii sau savarsirii
imprejurarii sau faptei care atrage incidenta accesiunii, iar, pentru fapte continue, intereseaza legea in vigoare la data inceperii.
Uzucapiunile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a N.C.C. sunt supuse legii care le-a instituit.
- daca posesia a inceput sub imperiul legii vechi, atunci uzucapiunea va avea loc conform acelei reglementari;
- daca posesia unui imobil a inceput dupa intrarea in vigoare a N.C.C., dar la data inceperii posesiei nu era deschisa o carte funciara
pentru imobilul respectiv, uzucapiunea este supusa dispozitiilor legii vechi;
- daca posesia unui imobil a inceput dupa intrarea in vigoare a N.C.C. si la data inceperii posesiei era deschisa o carte funciara pentru
imobilul respectiv, uzucapiunea este supusa N.C.C.;
- uzucapiunea mobiliara de 10 aniconform N.C.C. poate fi invocata numai daca posesia a inceput sa curga dupaaceasta data.
Pentru posesie sau alte efecte ale posesiei, se aplica legea in vigoare la data inceperii posesiei.
Legea aplicabila dezmembramintelor dreptului de proprietate privata:
2

Sunt supuse N.C.C. numai dreptul de superficie, constituit dupa intrarea lui in vigoare. Exercitarea dreptului de uzufruct, precum si a
dreptului de uz si dreptului de abitatie, dupa intrarea in vigoare a N.C.C. va fi guvernata de noua reglementare. Derogari:
- uzufructul constituit prin conventie incheiata anterior intrarii in vigoare a N.C.C. este si ramane incesibil; (regula aln)
Legea aplicabila faptelor juridice licite ca izvoare de obligatii, fiind fapte extracontractuale, se supun legii in vigoare la data
producerii sau savarsirii lor. Exceptie fac obligatiile din fapte extracontractuale nascute inainte de intrarea in vigoare a N.C.C. sunt
supuse modurilor de stingere prevazute de acesta.
Pentru gestiunea de afaceri se aplica legea care era in vigoare la data lacare a inceput gestiunea, adica la data efectuarii primului act
material sau juridic cu intentia de a gera interesele altuia.
Plata nedatorata este guvernata de legea in vigoare la data la care a fost efectuata, adica la data la care solvensul a aexecutat obligatia
de care nu era tinut.
Imbogatirea fara justa cauza este guvernata de legea in vigoare la data la care s-a produs imprejurarea ce a condus la imbogatirea
unei persoane in detrimentul saracirii altei persoane.
Modurile de stingere a obligatiilor nascute pe temeiul gestiunii de afaceri, platii nedatorate, si imbogatirii fara justa cauza cad sub
incidenta legii in vigoare la data cand se produce stingerea.
Legea aplicabila faptelor ilicite ca izvoare de obligatii (raspunderii civile delictuale): raspunderea pentru faptele ilicite cauzatoare de
prejudicii este guvernata de legea in vigoare in momentul savarsirii faptei ilicite. Insa modurile de stingere ale obligatiilor nascute din
raspunderea civila delictuala sunt supuse N.C.C. indiferent de data la care s-a nascut obligatia.
Legea aplicabila in materie de mostenire este legea in vigoare la data deschiderii succesiunii, adica la data mortii lui
decuius.Reprezentarea nedemnului este posibilia numai in cazul mostenirilor deschise dupa intrarea in vioare a N.C.C., iar nu si
pentru mostenirile deschise anterior, chiar daca acestea se dezbat dupa 1 oct 2011. N.C.C. se aplica daca faptele nedemne au fost
savarsite dupa intrarea lui in vigoare, fiind posibil ca decesul sa se fi produs anterior acestei date se face referire la ascunderea,
alterarea, distrugerea sau falsificarea testamentului. In cazul mostenirii testamentare se deosebeste intre validitatea testamentului
(legea in vigoare la data intocmirii lui) si efectele dispozitiilor testamentare (legea in vigoare la data deschiderii succesiunii) (exemplu:
valabilitatea clauzei de inalienabilitate instituite prin testament este guvernata de legea in vigoare la data incheierii acestuiam iar
efectele clauzei sunt guvernate de legea in vigoare la data deschiderii succesiunii).
Legea noua este aplicabila efectelor viitoare ale altor situatii juridice trecutedaca deriva din starea si capacitatea persoanelor, din
casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate inclusiv regimul general al bunurilor, si din
raporturile de vecinatate; daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi.
2. Raportul juridic de drept civil. Noiune.
Raportul juridic este relatia sociala, patrimoniala sau nepatrimoniala, reglementata de norma de drept civil.
Raportul juridic civil abstract (posibil dar nerealizat inca) necesita subiectele de drept civil intre care sa fie posibila nasterea unei
relatii socialesi o norma de drept civil, care sa reglementeze acea relatie sociala.
Raportul juridic civil concret (realizat) necesita subiectele de drept civil, norma de drept civil si o imprejurare (act sau
eveniment/fapt) care va lega nasterea raportului respectiv.Izvorul raportului juridic civil concretreprezintaimprejurarea (act sau
eveniment/fapt) de care legea civila leaga nasterea unui raport juridic concret.Clasificarea izvoarelor raportului juridic concret:
- faptele omenesti acelefapte (comisive sau omisive) savarsite de subiectele de drept civil cu sau fara intentia de a produce efecte
juridice, de care legea leaga nasterea, modificarea sau stingerea de raporturi juridice concrete.Astfel deosebim intre fapte savarsite cu
intentia de a produce efecte juridice actele juridice civile si faptele savarsite fara intentia de a produce efecte juridice, dar care
produc in temeiul legii faptele juridice stricto sensu. Daca sunt sau nu conforme legii se distinge intre fapte licite si fapte ilicite.
- evenimentele sau faptele naturale sunt imprejurari care produc efecte juridice independent de vointa subiectului de drept civil si de
care legea leaga nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice.
Fapt juridic lato sensu exprima atat faptele omenesti savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte juridice cat si evenimentele.Fapt
juridic stricto sensu exprima doar faptele omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice.Diferenta dintre fapt juridic lato
sensu si fapt juridic stricto sensu o constituie actele juridice civile (faptele savarsite cu intentia de a produce efecte juridice).

Caractere sau trsturi specificeale raportului juridic civil (3)- raport social,volitional,partile au pozitia de egalitate juridica.
3

Caracterul social deriva din ideea ca raportul se stabileste intre oameni (chiar raportul juridic priveste bunuri sau animale) priviti fie
in calitate de subiect individual, fie in calitate de subiect colectiv.Caracterul volitional provine din vointa legiuitorului care
reglementeaza relatia sociala; iar in plan secund poate proveni si de la autorul actului juridic civil, raportul capatand astfel un caracter
dubluvolitional.Partile se afla pe pozitie de egalitate juridica, niciuna nefiind subordonata celeilalte.
Elemente structurale (coninutul, obiectul,subiectele sau partile) ale raportului juridic civil.Pentru a fi in prezenta unui raport
juridic civil, aceste 3 elemente trebuie sa fie intrunite cumulativ.
Coninutul raportului juridic reprezinta totalitatea drepturilor subiective civile (latura activa) si a obligatiilor civile (latura pasiva) pe
care le au partile raportului juridic respectiv. Latura activa si latura pasiva sunt strans corelate, orice raport juridic civil (real,
obligational sau nepatrimonial) contine atat un drept subiectiv civil cat si o obligatie civila corelativa, si invers. Raportul juridic real si
cel nepatrimonialse prezinta ca fiind un raport simplu deoarece subiectul activ are numai drepturi, iar subiectul pasiv nedeterminat are
numai obligatia negativa de a nu face nimic de natura sa aduca atingere exercitarii dreptului de catre titularul sau.Raportul juridic
obligational poate fi atat un raport simplu (imprumutul de folosinta presupune obligatii numai in sarcina comodatarului) cat si un
raport complex (contractul de vanzare presupune dreptul vanzatorului de a obtine pretul pentru bunul vandut si obligatia acestuia de a
preda bunul, precum si dreptul cumparatorului de a primi bunul cumparat si obligatia corelativa de a plati pretul).
Dreptul subiectiv civil reprezinta posibilitatea (aptitudinea sau puterea) subiectului activ, in limitele legii, de a avea o anumita
conduita, de a pretinde subiectului pasiv o conduita corespunzatoare, iar in caz de nevoie de a recurge la forta coercitiva a statului.
Clasificarea drepturilor subiective civile
Dupa cum titularul dreptului poate sa il exercite cu sau fara concursul unei alte persoane, distingem intre:
Dreptul subiectiv civil relativ acel drept in temeiul caruia Dreptul subiectiv civil absolut acel drept, pentru a carui
titularul poate sa pretinda subiectului pasiv o anumita conduita, exercitare, titularul sau nu are nevoie de concursul unei alte
fara de care dreptul nu se poate realiza.
persoane (drepturile nepatrimoniale si drepturile reale).
Caractere
- subiect activ determinat subiect pasiv nedeterminat (toate
- se cunoaste atat subiectul activ cat si subiectul pasiv;
celelalte subiecte de drept);
- ii corespunde obligatia corelativa de a da, a face sau a nu face; - obligatia generala si negativa de a nu i se aduce atingere;
- obligatia revine tuturor celorlalte subiecte de drept, adica
- obligatia corelativa incumba numai subiectului pasiv.
dreptul este opozabil erga omnes.
Dupa natura continutului drepturilor subiective civile,distingem intre:
Dreptul subiectiv civil nepatrimonial este acel drept al carui
continut nu poate fi exprimat in bani (drepturi ce privesc existenta Dreptul subiectiv civil patrimonial este acel drept al carui
si integritatea fizica, identificarea persoanei, drepturi ce decurg continut are o valoare pecuniara.
din creatia intelectuala in masura in care nu sunt patrimoniale).
Drepturile subiective civile patrimoniale se impart in drepturi reale si drepturi de creanta.
Dreptul de creanta (ius ad personam) este acel drept subiectiv
patrimonial in temeiul caruia subiectul activ, numit creditor, poate
Dreptul real (ius in re) este dreptul subiectiv patrimonial in pretinde subiectului pasiv, numit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu
temeiul caruia titularul sau isi poate exercita prerogativele asupra faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de catre stat.
Drepturile de creanta izvorasc din acte juridice sau fapte juridice
unui bun in mod direct si nemijlocit.
stricto sensu (fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, gestiunea de
afaceri, plata nedatorata si imbogatirea fara justa cauza).
Actiunile in justitie prin care se urmareste recunoasterea sau Actiunile in justitie prin care se urmareste recunoasterea sau
realizarea unui drept real se numesc actiuni reale.
realizarea unui drept de creanta se numesc actiuni personale.
Asemanari: sunt drepturi patrimoniale; au cunoscuti titularii lor, etc.
Deosebiri
- subiectul pasiv este nedeterminat
- este cunoscut cel caruia ii revine obligatia corelativa (debitorul)
- ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu i se aduce - ii corespunde fie o obligatie de a da, fie o obligatie de a face, fie
atingere
o obligatie de a nu face (obligatia debitorului de a se abtine de la
4

ceva ce ar fi putut face daca nu s-ar fi obligat la abstentiune)

- drepturile reale sunt limitate ca numar*
- drepturile de creanta sunt nelimitate;
- numai dreptul real este insotit de prerogativa urmaririi si - dreptul de creanta nu este insotit de prerogativa urmaririi sau de
prerogativa preferintei**.
prerogativa preferintei.
** Prerogativa urmaririi consta in posibilitatea titularului dreptului real de a pretinde restituirea lucrului de la orice persoana care
l-ar detine. Proprietarul isi poate revendica imobilul de la orice persoana care il detine; uzufructuarul poate cere lucrul spre a-l folosi
si a-i culege fructele de la orice proprietar al acestuia, inclusiv de la persoana care a dobandit lucrul de la nudul proprietar; titularul
unei servituti isi poate exercita dreptul chiar daca fondul aservit a fost instrainat de proprietarul originar; in cazul dreptului real de
ipoteca, daca debitorul care a garantat restituirea unei sume de bani imprumutate printr-o ipoteca ar instraina bunul ipotecat si nu si-ar
executa de bunavoie obligatia de restutuire a sumei imprumutate, atunci creditorul ipotecar poate urmari bunul afectat garantiei si in
mainile noului proprietar, solicitand scoaterea bunului la vanzare silita, pentru ca din pretul obtinut la licitatie sa isi satisfaca dreptul
sau de creanta fata de debitor.
** Prerogativa preferintei consta in posibilitatea titularului dreptului real de a-si realiza dreptul cu prioritate fata de titularii altor
drepturi. Din pretul bunului ipotecat, scos la vanzare silita prin licitatie, mai intai isi va satisface creanta creditorul ipotecar, ca titular
al dreptului real de ipoteca, iar numai eventualul rest va fi distribuit creditorilor chirografari ai debitorului urmarit.
Dupa corelatia dintre drepturile subiective civile,distingem intre:
Dreptul subiectiv civil accesoriu este dreptul care nu are o
existenta de sine statatoare, el luand fiinta pe langa un drept
principal. Soarta juridica a dreptului accesoriu depinde de cea a
dreptului principal accesorium sequitur principale.
Drepturi de creanta accesorii:
- dreptul creditorului de a pretinde de la debitor dobanda aferenta
creantei principale;
- dreptul nascut din conventia accesorie numita clauza penala;
- dreptul subiectiv care isvoaraste din fideiusiune;
- dreptul de a pretinde arvuna.
Drepturi reale accesorii (presupun ca drept principal un drept de
creanta):
- dreptul de ipoteca;
- dreptul de gaj (amanetul);
- privilegiile;
- dreptul de retentie;

Dreptul subiectiv civil principal este dreptul care are o existenta

de sine statatoare. Intrucat drepturile nepatrimoniale nu depind
de alte drepturi, inseamna ca ele sunt drepturi principale.
*Drepturi reale Principale
- dreptul de proprietate in ambele forme privatasi publica;
- dezmembramintele dreptului de proprietate privata (dreptul de
superficie; dreptul de uzufruct; dreptul de uz;dreptul de
abitatie;dreptul de servitute;
- dreptul de administrare ca drept real corespunzator dreptului de
proprietate publica
- dreptul de folosinta ce izvoraste din dreptul de concesiune;
- dreptul de folosintaasupra bunurilor proprietate privata sau
proprietate publica a statului, conferit institutiilor de utilitate
publica sau unor persoane juridice.

Dupa gradul de certitudine conferit titularilor,distingem intre:

Dreptul subiectiv civil afectat de modalitati este dreptul care nu
Dreptul subiectiv pur si simplu este dreptul ce confera titularului
ofera siguranta deplina titularului sau in sensul ca existenta sau
sau maxima certitudine deoarece nici existenta si nici exercitarea
exercitarea sa depind de o imprejurare viitoare certa sau
sa nu depind de vreo imprejurare viitoare certa sau incerta. Un
incerta.Din perspectiva drepturilor subiective afectate de
astfel de drept poate fi exercitat de indata ce s-a nascut,
modalitati se retin ca modalitati numai termenul si conditia
neconditionat.
(sarcina priveste actul juridic civil nu si dreptul subiectiv civil)
Dreptul subiectiv civil afectat de termen este apropiat, ca siguranta, de dreptul pur si simplu, deoarece termenul consta intr-un
eveniment viitor si sigur ca realizare, care nu afecteaza existenta dreptului subiectiv ci numai exercitarea acestuia in sensul ca amana
sau pune capat exercitarii.
Dreptul subiectiv civil afectat de conditie este nesigur in ce priveste existenta sa, intrucat conditia este un eveniment viitor si nesigur
ca realizare.
Abuzul de drept reprezinta cumulativ exercitarea unui drept existent, de catre titularul sau, cu scopul de a vatama sau pagubi pe
cineva in mod excesiv si nerezonabil in afara limitelor recunoscute de lege, contrar bunei-credinte.

Obligatia civila reprezinta indatorirea (nu aptitudinea sau posibilitatea) subiectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o
anumita conduita corelativa dreptului subiectiv civil, care poate consta in a da, a face sau a nu face ceva si care, in caz de nevoie
poate fi impusa prin forta coercitiva a statului. Obligatia de a da reprezinta indatorirea de a constitui sau de a transmite un drept.
Obligatia de a face reprezinta indatorirea de a executa o lucrare, de a presta un serviciu sau de a preda un lucru. Obligatia de a nu
face reprezinta indatorirea subiectului pasiv de a se abtine de la o actiune sau anumite actiuni. Daca dreptul este absolut, obligatia de
a nu face este generala (se aplica tuturor celorlalte subiecte de drept), daca dreptul este relativ, subiectul pasiv se obliga sa nu faca
ceva ce ar fi putut face.
Obligatia civila pozitiva implica o actiune, adica obligatia de a da sau a face. Obligatia civila negativa implica o abstentiune, adica
obligatia de a nu face. Aceasta clasificare prezinta interes deoarece in cazul incalcarii unei obligatii negative debitorul este de drept in
intarziere, pe cand, in cazul incalcarii unei obligatii pozitive este necesara punerea in intarziere a debitorului. Punerea in intarziere
consta in manifestarea de vointa din partea creditorului, facuta prin notificare sau prin introducerea cererii de chemare in judecata, prin
care acesta pretinde executarea obligatiei de catre debitor. Situatii in care debitorul este de drept in intarziere: cazurile determinate de
lege; cand partile au convenit ca debitorul este in intarziere la implinirea termenului la care trebuia sa execute obligatia; cand obligatia
trebuia executata intr-un termen determinat pe care debitorul l-a lasat sa expire; in cazul obligatiilor continue (furnizarea de utilitati).
Obligatiile de rezultat constau in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat determinat. Obligatiile de mijloace constau in
indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru atingerea unui anumit rezultat. Neatingerea rezultatului constituie o
prezumtie de vinovatie a debitorului in cazul obligatiilor de rezultat, iar in cazul obligatiilor de mijloace atrage sarcina creditorului de
a dovedi ca debitorul nu a depus toata staruinta necesara pentru indeplinirea obligatiei.
Obligatia civila obisnuita incumba debitorului fata de care s-a nascut urmand a fi executata intre parti. Obligatia scriptae in rem se
naste in legatura cu un lucru si isi produce efectele si fata de terte persoane care dobandesc ulterior un drept real asupra lucrului
respectiv, chiar daca acestea nu au participat in vreun fel la nasterea acestei obligatii (locatiunea). Obligatia propter rem este
indatorirea ce incumba, conform legii sau conventiei partilor, detinatorului unui lucru (obligatia de cultivare a terenului agricol).
Obligatia civila perfecta se bucura de sanctiune juridica in sensul ca, in caz de nevoie, creditorul poate apela la forta coercitiva a
statului pentru executarea ei. Obligatia civila imperfecta este acea obligatie a carei executare nu se poate obtine pe cale silita, dar in
masura in care ar fi executata de bunavoie de catre debitor, acesta nu ar avea dreptul sa pretinda restituirea prestatiei (plata unei datorii
dupa ce s-a implinit termenul de prescriptie).
Obiectul raportului juridic consta in conduita partilor adica in actiunile sau inactiunile la care sunt indrituite partile sau pe care sunt
tinute sa le respecte. In raporturile juridice patrimoniale, conduita partilor se refera adesea la bunuri. Bunurile sunt lucruri corporale
sau incorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.
Clasificarea bunurilor:
Dupa natura bunurilor si calificarea data de lege:
Bunuri imobile prin natura lor terenurile, izvoarele si cursurile de apa, plantatiile prinse in radacini si fructele de pe arbori neculese
inca, constructiile si orice alte lucruri fixate in pamant cu caracter permanent (se adauga dreptul de proprietate asupra unui lucru
imobil deoarece dreptul de proprietate este incorporat si materializat in obiectul sau, deci se confunda cu lucrul ce ii formeaza
obiectul);
Bunuri imobile prin destinatie sunt lucruri mobile, dar pe care legea le considera ca fiind imobile din momentul in care capata
aceasta destinatie de la proprietarul lor (materialele sau partile integrante ale unui imobil, separate sau detasate temporar de acesta,
sunt bunuri imobile din momentul in care proprietarul le atribuie aceasta destinatie, acelasi regim urmeaza si materialele aduse pentru
a fi intrebuintate in locul celor vechi);
Bunuri imobile prin determinarea legii sunt drepturile reale imobiliare si actiunile in justitie care au ca scop valorificarea unui
drept real asupra unui lucru imobil.
Bunurile imobile, in ceea ce priveste efectele posesiei, sunt susceptibile de a fi uzucapate; sunt supuse unor cerinte riguroase in ceea
ce priveste instrainarea si publicitatea instrainarii; necesita consimtamantul ambilor soti la instrainare; confera competenta teritoriala
instantei in a carui circumscriptie este stiuat imobilul; in dreptul international, sunt carmuite de legea locului (lex rei sitae).

Bunurile mobile prin natura lor sunt lucrurile pe care legea nu le considera imobile (animale sau lucruri neinsufletite) find asimilate
acestei categorii si undele electromagnetice ori energiile de orice fel.
Bunurile mobile prin anticipatie sunt acele bunuri care, prin natura lor, sunt imobile, dar pe care partile unui act juridic le privesc ca
mobile in considerarea a ceea ce vor deveni in viitor (fructele si recoltele neculese inca, arborii, materialele ce rezulta din daramarea
unei constructii, piatra din cariera).
Bunurile mobile prin determinarea legii sunt drepturile reale asupra unui lucru mobil, toate drepturile de creanta, drepturile
intelectuale si actiunile in justitie referitoare la un drept mobiliar.
Bunurile mobile, in ceea ce priveste efectele posesiei, sunt prezumate absolut a se afla in proprietate posesorului; nu necesita
consimtamantul ambilor soti pentru instrainare (prezumandu-se un mandat taci reciproc); confera competenta teritoriala instantei de la
domiciliul paratului; in dreptul international, sunt carmuite de legea personala (lex personalis), care poate fi legea nationala (lex
patriae) sau legea domiciliului (lex domicilii).
Bunurile aflate in circuitul civil sunt acele bunuri care pot fi dobandite sau instrainate prin acte juridice (fac parte din aceasta
categorie atat bunurile care circula liber si neingradit cat si bunurile pentru a caror dobandire, detinere sau instrainare este necesara
respectarea anumitor conditii restrictive armele de foc, munitiile, substantele toxice, etc.).
Bunurile scoase din circuitul civil sunt acelea care nu pot face obiectul unui act juridic civil translativ sau constitutiv de drepturi reale
(res communis sunt bunurile comune aerul, apa, soarele, etc.)
Bunurile fungibile sunt acele bunuri determinabile dupa numar, masura sau greutate care pot fi inlocuite unele prin altele in
executarea unei obligatii. Transmiterea sau constituirea dreptului real are loc in momentul individualizarii acestora prin predare,
numarare, masurare, cantarire sau prin orice alt mod impus de natura bunului. Plata este valabila numai daca se predau bunuri in
aceeasi cantitate si calitate cel putin medie daca partile nu au prevezut altfel. Locul de executare a obligatiei predarea bunurilor
fungibile se face la domiciliul sau sediul debitorului plata este cherabila.
Bunurile nefungibile sunt acele bunuri care nu pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligatii, astfel incat debitorul nu
este liberat decat prin predarea bunului datorat. Transmiterea sau constituirea dreptului real are loc chiar din momentul incheierii
actului juridic (simplul acord de vointa al partilor) chiar daca nu s-a predat bunul respectiv. Plata este valabila numai daca se preda
bunul determinat. Locul de executare a obligatiei predarea bunului determinat individual se face acolo unde se afla bunul in
momentul incheierii contractului.
Bunurile consumptibile sunt acele bunuri care la prima lor intrebuintare presupun consumarea sau instrainarea lor (bani, alimente,
etc.). Un bun consumptibil poate deveni neconsumptibil daca prin acordul partilor i se schimba intrebuintarea. In ceea ce priveste
dreptul de uzufruct asupra unui bun consumptibil, uzufructuarul, pe langa dreptul de folosinta si dreptul de a culege fructele bunului,
are si dreptul de proprietate asupra acestuia (el consumandu-se prin folosire). Astfel uzufructuarului ii revine fie obligatia de a restitui
nudului proprietar bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare cu cele primite, fie obligatia de a plati contravaloarea lor la data
stingerii uzufructului. In ce priveste natura contractului de imprumut, bunurile consumptibile pot forma numai obiectul contractului de
imprumut de consumatie (mutuum).
Bunurile neconsumptibile sunt acele bunuri care pot fi folosite in mod repetat fara sa isi consume substanta sau sa fie instrainate
(cladiri, masini etc.). In ceea ce priveste dreptul de uzufruct asupra unui bun neconsumptibil, uzufructuarul are obligatia sa conserve
substanta bunului si trebuie sa restituie nudului proprietar chiar acel bun. In ce priveste natura contractului de imprumut, bunurile
neconsumptibile pot forma obiectul contractului de imprumut de folosinta (comodat).
Bunurile frugifere sunt bunurile care, in mod periodic si fara a li se consuma substanta, dau nastere altor bunuri numite fructe.
Fructele sunt naturale, cand rezulta direct si periodic fara interventia omului (fructele pamantului sau sporul animalelor); fructele sunt
industriale, cand rezulta din interventia omului (recoltele de orice fel); fructele sunt civile, cand rezulta din folosirea bunului de catre o
alta persoana in virtutea unui act juridic (chiria, dobanda, etc.). Fructele naturale si cele industriale se dobandesc (percep) prin
culegere, la data separarii de bunul frugifer, iar fructele civile se dobandesc zi cu zi (prin simpla scurgere a timpului).
Bunurile nefrugifere sunt bunurile care nu pot da nastere altor bunuri, in mod periodic fara consumarea substantei lor. Productele se
obtin dintr-un bun prin consumarea sau diminuarea substantei acestuia (piatra din cariera) si nu se confunda cu fructele.
7

Bunurile corporale sunt acele bunuri care au o existenta materiala. Bunurile incorporale sunt acele bunuri care au o valoare
economica si a caror existenta este ideala si abstracta. Sunt incluse in aceasta categorie drepturile reale altele decat dreptul de
proprietate deoarece acesta este incorporat in obiectul asupra caruia poarta; drepturile de proprietate industriala, drepturile de autor si
drepturile conexe acestora; titlurile de valoare; si drepturile de creanta.
Bunurile divizibile sunt acele bunuri care pot fi impartite fara sa isi schimbe, prin aceasta, destinatia economica (o bucata de stofa).
Prin act juridic un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil. Bunurile indivizibile sunt acele bunuri care, prin
impartire, isi schimba destinatia economica (un autoturism). Bunul indivizibil nu poate fi fractionat in caz de partaj si, daca el
formeaza obiectul unei obligatii cu mai multe subiecte (creditori sau debitori), permite oricarui creditor sa ceara executarea intregii
obligatii sau oricare debitor poate fi tinut la executarea intregii prestatii.
Bunurile principale sunt acele bunuri care pot fi folosite in mod independent fara a servi la intrebuintarea altui bun. Proprietarul
bunului il poate transforma in bun accesoriu daca prin aceasta nu aduce atingere drepturilor unui tert.
Bunurile accesorii sunt acele bunuri care sunt destinate, in mod normal, intrebuintarii altui bun (cheia pentru lacat) si raman accesorii
atat timp cat satsifac aceasta intrebuintare. Separarea temporara a unui bun accesoriu de un bun principal nu ii inlatura aceasta calitate.
In lipsa de stipulatie contrara, bunul accesoriu urmeaza bunul principal (accesorium sequitur principale).
Bunurile din domeniul public sunt bunuri de uz sau interes public, prin natura lor sau prin vointa legiuitorului, si apartin statului sau
unitatilor administrativ-teritoriale. Numai bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Bunurile din
domeniu privat sunt bunuri ce apartin statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si care nu prezinta interes public. Aceste bunuri
sunt si raman in domeniul civil, pot face obiectul urmaririi silite si pot fi dobandite prin orice mod prevazut de lege.
Bunurile sesizabile sunt acele bunuri care sunt susceptibile de a forma obiectul urmaririi silite si constituie regula in materie.
Bunurile insesizabile sunt acele bunuri care nu pot face obiectul urmaririi silite.
Bunurile comune ale sotilor sunt acele bunuri dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, altele decat bunurile proprii.
Bunurile proprii ale sotilor sunt bunurile dobandite in nume propriu prin mostenire legala, legat sau donatie; bunurile de uz personal;
bunurile destinate exercitarii profesiei; drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala; bunurile dobandite cu titlu de premiu;
asigurarea sau despagubirile pentru prejudiciile suferite de unul dintre soti; bunurile sau sumele de bani ce inlocuiesc un bun propriu
precum si fructele bunurilor proprii.
Subiectele sau partile raportului juridic reprezinta persoanele fizice ori juridice in calitaate de titulari de drepturi subiective civile sau
de obligatii civile. Persoana fizica reprezinta omul, privit ca titular de drepturi si obligatii civile. Persoana juridica desemneaza
enitatea titulara de drepturi si obligatii care are o organizare de sine statatoare, un patrimoniu propriu si un scop determinat.
Determinarea partilor raportului juridic civil: in cazul raporturilor ce contin un drept absolut (real sau nepatrimonial) este cunoscut
numai subiectul activ care este insusi titularul dreptului absolut, subiectul pasiv fiind nedeterminat, adica este format din toate celelalte
subiecte de drept civil. Nu se poate pune problema unei determinari ulterioare a subiectului pasiv deoarece in momentul incalcarii
dreptului absolut nu se creeaza o individualizare a subiectului pasiv ci apare un raport juridic nou caracterizat de fapta ilicita
cauzatoare de prejudicii. In cazul raporturilor ce contin un drept relativ (de creanta) sunt determinate atat subiectul activ, numit
creditor, cat si subiectul pasiv, numit debitor.
Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil real
Daca raportul este unul real subiectul activ poate sa fie o persoana proprietate exclusiva, sau poate sa fie alcatuit din mai multe
persoane proprietate comuna; subiectul pasiv este constituit din pluralitatea celorlalte subiecte de drept. Proprietatea comuna poate
sa imbrace forma proprietatii pe cote-parti sau forma proprietatii in devalmasie. Proprietatea pe cote parti exista atunci cand mai
multe persoane, denumite coproprietari, detin in proprietate un lucru, cateva lucruri determinate sau o universalitate de bunuri, fiecare
dintre ei avand o cota-parte ideala si abstracta din dreptul de proprietate (1/2). Proprietatea in devalmasie exista atunci cand
proprietarii nu au precizata cota-parte ce le revine, dreptul lor fiind nefractionat si nedivizat. Devalmasia poate izvori din casatorie
sau din act juridic, atunci cand doi parteneri convin ca bunurile dobandite de ei in timpul parteneriatului sa capete regimul acesta.
Proprietatea comuna in oricare din forme inceteaza prin partaj, cu exceptia cazurilor de proprietate comuna pe cote-parti fortata.
Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil obligational
8

Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil obligational (de creanta) poate fi activa mai multi creditori; pasiva mai multi
debitori; sau mixta mai multi creditori si mai multi debitori. In functie de natura obligatiei raportului juridic se distinge intre
obligatia divizibila (conjuncta), obligatia solidara si obligatia indivizibila.
Obligatia divizibila (conjuncta) reprezinta regula in materia obligatiilor si se caracterizeaza prin faptul ca:
- in cazul pluralitatii de creditori, oricare dintre ei poate cere debitorului comun numai executarea partii sale din creanta;
- in cazul pluralitatii de debitori, oricare dintre ei nu poate fi constrans decat la executarea partii sale din obligatie.
Daca prin lege sau conventia partilor nu se dispune altfel, obligatia divizibila (conjuncta) este guvernata de prezumtia egalitatii intre
creditori sau intre debitori fata de creanta si respectiv obligatia acestora (divizibilitatea mixta trebuie analizata atent!).
Obligatia solidara se caracterizeaza prin faptul ca:
- oricare creditor poate cere debitorului plata intregii datorii (solidaritate activa), fiind obligat ca dupa incasarea creantei sa o imparta
cu ceilalti creditori; solidaritatea activa se naste numai din act juridic (conventia partilor sau testament);
- oricare debitor poate fi obligat la plata intregii datorii (solidaritate pasiva), urmand ca dupa executarea platii, sa fie liberat alaturi
de ceilalti codebitori fata de toti creditorii; intre codebitori se naste obligatie divizibila fata de diferenta din plata facuta. In cazul
insolvabilitatii unuia dintre codebitori, datoria acestuia va fi preluata de catre ceilalti, in mod proportional cu datoria ce revenea
fiecaruia; solidaritatea pasiva se naste din lege (fapta ilicita cauzatoare de prejudicii) sau act juridic (conventia partilor sau
testament).
Obligatia indivizibila se caracterizeaza prin faptul ca fie vointa partilor, fie natura obiectului obligatiei impun ca obligatia sa nu poata
fi impartita material sau intelectual intre creditori (indivizibilitate activa) sau debitori (indivizibilitate pasiva); indivizibilitatea activa
ori pasiva transmitandu-se si succesorilor.
Obligatiile se aseamana prin faptul ca oricare dintre creditori poate cere oricaruia dintre debitori executarea intregii obligatii;
conventia partilor este izvor comun;
Deosebiri
Obligatia solidara
Obligatia indivizibila
- solidaritatea se naste numai in legatura cu subiectele obligatiei;
- indivizibilitatea priveste de regula obiectul obligatiei;
- natura obiectului este izvor propriu numai obligatiei
- legea este izvor propriu numai obligatiei solidare;
indivizibile;
- ca intindere, solidaritatea functioneaza numai fata de cei intre
care s-a nascut, fata de succesorii acestora transmitandu-se - indivizibilitatea se transmite si succesorilor;
divizat;
- in cazul solidaritatii pasive debitorul chemat in judecata poate
in cazul indivizibilitatii pasive, debitorul chemat in judecata poate
solicita introducerea celorlalti codebitori numai pentru a se
sa solicite introducerea celorlalti debitori pentru a fi obligati
intoarce impotriva acestora pentru partea datorata de fiecare
impreuna la executarea prestatiei.
dintre ei.
Schimbarea subiectelor raportului juridic civil.
Poate avea loc doar in cazul raporturilor patrimoniale, deoarece in cazul raporturilor nepatrimoniale subiectul activ este titularul unui
drept intransmisibil iar subiectul pasiv este nedeterminat.
Pot fi schimbate numai subiectele active in cazul raporturilor patrimoniale reale, deoarece subiectele pasive sunt nedeterminate;
schimbarea se face prin modurile de transmitere (dobandire) a drepturilor reale. Dreptul de proprietate si alte drepturi reale se transmit
sau se dobandesc prin: conventie, mostenire legala sau testamentara, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de buna-credinta in
cazul bunurilor mobile si al fructelor, prin ocupatiune, prin traditiune, precum si prin hotarare judecatoreasca atunci cand e
translativa proprietate prin ea insasi.
Schimbarea subiectului activ (creditorului) al raportului juridic obligational (de creanta) se poate face prin cesiunea de creanta;
subrogatia personala in drepturile creditorului; novatia prin schimbare de creditor; mostenire; fuziune, divizare si transformare;
poprire; prin cesiunea contractului; sau prin intermediul stipulatiei pentru altul.
Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta pe care o are impotriva unui tert
(debitor cedat); cesiunea de creanta poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, urmand a se completa cu dispozitiile din materia
contractului de donatie sau respectiv, de vanzare-cumparare; creanta ramane neschimbata fata de debitor (se transmite nu se stinge)
9

indiferent de pretul cesiunii sau a garantiilor ce o insoteau; nu necesita consimtamantul debitorului cedat pentru a-i fi valabila, dar
acesta trebuie notificat pentru a-i fi opozabila; in cazul cesionarilor succesivi este preferat cel care si-a inscris mai intai cesiunea la
arhiva; orice creanta poate face obiectul cesiunii mai putin creantele declarate de lege ca fiind incesibile (pensia de intretinere).
Subrogatia personala este modalitatea de transmitere legala sau conventionala a dreptului de creanta catre un tert (solvens) care l-a
platit pe creditorul initial (accipiens) in locul debitorului. Solvens ia locul lui accipiens, devenind noul creditor al aceluias debitor si
dobandeste creanta cu toate drepturile si accesoriile sale (se transmite nu se stinge), inclusiv cu garantiile care o insotesc.
- subrogatia personala opereaza de drept atunci cand un creditor plateste altui creditor cu rang preferential; debitorul unui bun il
plateste pe titularul creantei insotite de o garantie asupra bunului respectiv; o persoana, fiind obligata la plata datoriei cu alte persoane
sau pentru alte persoane, face plata; mostenitorul plateste din patrimoniul sau, o datorie a succesiunii.
- subrogatia conventionala apare atunci cand creditorul transmite unei alte persoane creanta sa pentru pretul acesteia; debitorul care
pentru a-si plati datoria subroga pe imprumutatorul sau in drepturile creditorului initial.
Novatia este conventia prin care partile sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie; stingandu-se obligatia veche se
sting si toate accesoriile sau garantiile ce o insoteau daca partile nu stipuleaza diferit. Poate sa priveasca schimbarea obiectului
obligatiei (novatie obiectiva) sau numai schimbarea subiectelor obligatiei (novatie subiectiva).
Novatia subiectiva prin schimbare de creditor consta in substituirea creditorului vechi cu cel nou, debitorul devenind obligat fata de
cel din urma si liberat fata de primul.
Schimbarea subiectului pasiv (debitorul) al raportului juridic obligational (nu se pune problema obligatiilor intuitu personae):
Preluarea datoriei in masura in care exista consimtamantul creditorului este modalitatea prin care se schimba persoana debitorului cu
un tert, fara a se stinge obligatia existenta, aceasta fiind transmisa impreuna cu accesoriile si garantiile care o insoteau (mai putin cele
ce priveau persoana debitorului initial).
Cesiunea contractului este modalitatea de schimbare atat a creditorului cat si a debitorului. Este necesar consimtamantul
cocontractantului, consimtamant ce poate fi dat odata cu cesiunea, ulterior cesiunii (conventie afectata de conditie suspensiva de
acceptare a cesiunii de catre cocontractant), sau anticipat (o parte prevede prin clauza consimtamantul anticipat pentru ceisune).
Novatia prin schimbare de debitor are loc atunci cand o terta persoana se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria cu (delegatia
perfecta) sau fara acordul debitorului (expromisiune).
Stipulatia pentru altul este contractul prin care promitentul, se obliga fata de stipulant, sa execute o prestatie in favoarea unui tert
beneficiar (de exemplu donatia cu sarcini donatarul, promitent, se obliga fata de donatar, stipulant, sa efectueze o anumita prestatie
fata de o terta persoana, beneficiar).
Capacitatea civila calitatea de a fi subiect de drept civil. Capacitatea dcivila este formata din capacitatea de folosinta si capacitatea de
exercitiu. Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii civile. Capacitatea de exercitiu
este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile.
Capacitatea civila a persoanei fizice (calitatea de a fi subiect de drept) este recunoscuta tuturor oamenilor. Orice persoana fizica are
capacitate de folosinta. Inceputul capacitatii de folosinta este marcat de momentul nasterii persoanei. Exceptie drepturile copilului
sunt recunoscute de la conceptiune, cu conditia ca el sa se nasca viu. Incetarea capacitatii de folosinta are loc odata cu moartea
persoanei fizice, data care este trecuta fie in actul de deces fi pe hotararea ramasa definitiva care o stabileste ca fiind cea a mortii.

3. Actul juridic civil. Noiune i clasificri.

Structura actului juridic civil: capacitatea de a ncheia acte juridice civile;
consimmntul i viciile sale (eroarea, dolul, violena i leziunea);
obiectul actului juridic civil;
cauza actului juridic civil.
Forma actului juridic civil.
10

Modalitile actului juridic civil (condiia i termenul).

Nulitatea actului juridic civil (definiie, reglementare n noul Cod civil, cauzele nulitii, clasificarea nulitilor, regimul juridic al
nulitilor absolute i al nulitilor relative, efectele nulitii actelor juridice civile).
4. Prescripia extinctiv. Definiie. Reglementare. Domeniul de aplicare. Efectul prescripiei extinctive. Termenele de prescripie
extinctiv. Cursul prescripiei extinctive (nceput, suspendare, ntrerupere, repunere n termen).
- Persoanele 1. Persoana fizic. Reglementare. Capacitatea civil a persoanei fizice (capacitatea de folosin i capacitatea de exerciiu).
2. Persoana juridic. Reglementare. Noiune i elemente constitutive. nfiinarea persoanei juridice. Capacitatea civil a persoanei
juridice. Identificarea persoanei juridice. Reorganizarea i ncetarea persoanelor juridice.
-Drepturile reale principale 1. Dreptul de proprietate privat. Definiie. Coninut. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privat.
2. Dreptul de proprietate public. Definiie. Caractere juridice. Obiectul dreptului de proprietate public. Titularii dreptului de
proprietate public. Exercitarea dreptului de proprietate public (dreptul de administrare, dreptul de concesiune i dreptul real de
folosin gratuit).
3. Proprietatea comun. Proprietatea pe cote-pri. Proprietatea n devlmie.
4. Dezmembrmintele dreptului de proprietate. Dreptul de uzufruct. Dreptul de servitute. Dreptul de superficie.
5. Aprarea dreptului de proprietate. Aciunea n revendicare a dreptului de proprietate.
- Teoria general a obligaiilor 1. Obligaia civil. Definiie. Reglementare. Izvoarele obligaiilor. Clasificarea obligaiilor dup obiectul lor.
2. Contractul izvor de obligaii. Noiune. ncheierea contractului. Reglementarea negocierilor precontractuale n noul Cod civil.
Oferta i acceptarea. Efectele contractului ntre pri i fa de teri. Consecinele neexecutrii contractului potrivit noului Cod
civil (remediile neexecutrii contractului): termenul suplimentar de executare; excepia de neexecutare a contractului;
rezoluiunea i rezilierea contractului; riscurile contractului. Cesiunea contractului.
3. Faptele juridice licite izvoare de obligaii. Gestiunea de afaceri. Plata nedatorat. mbogirea fr just cauz.
4. Faptele ilicite i celelalte fapte juridice extracontractuale cauzatoare de prejudiciu izvoare de obligaii civile (Rspunderea
civil delictual). Noiune. Reglementare. Rspunderea pentru fapta proprie. Rspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta
altuia. Rspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri n general, de animale i de ruina edificiului. Efectele rspunderii civile
delictuale (raportul de obligaii civile delictuale; principiile care guverneaz dreptul i ndatorirea corelativ de reparare a
prejudiciului; repararea prejudiciului prin echivalent bnesc; repararea prejudiciilor corporale cauzate victimei imediate, precum
i a prejudiciilor prin ricoeu sau reflectare).
5. Efectele obligaiilor. Executarea voluntar n natur a obligaiilor (plata). Executarea silit n natur a obligaiilor. Executarea
indirect sau prin echivalent a obligaiilor (daunele-interese).
6. Dinamica obligaiilor. Cesiunea de crean. Subrogaia n drepturile creditorului. Preluarea datoriei. Novaia.
7. Compensaia mod de stingere a obligaiilor.
- Contracte speciale 1. Contractul de vnzare-cumprare.
2. Contractul de donaie.
11

3. Contractul de locaiune.
4. Contractul de mandat.
5. Contractul de ntreinere.
6. Contractul de tranzacie.
- Succesiuni 1. Motenirea legal.
2. Rezerva succesoral, cotitatea disponibil i reduciunea liberalitilorexcesive.

12