m2 Abilitat

RO2006/018-147.04.01.05.
01
ETC / ROP Training Project
Abiliti de comunicare i prezentare

PLan de Lecie
Varianta final
ABILITATI DE COMUNICARE SI PREZENTARE

SUPORT DE CURS
SCOPUL PROGRAMULUI
Scopul acestui program de formare este acela de a pregati angajati ai MDMPL, ADR-uri,
MIMMCTPL si BRCT-uri care detin expertiza tehnica si (care) sunt implicati in implementarea
programelor POR / ETC in vederea dobandirii de abilitati si cunostinte care sa le permita sa
organizeze si sa sustina sesiuni de prezentare / ateliere de lucru.
OBIECTIVELE PROGRAMULUI
Dupa ce vor participa la acest program, participantii vor fi capabili sa:
Pregateasca si sa livreze prezentari in grupuri

Livreze sesiuni de pregatire participative, organizeze grupuri de lucru si prezentari
Pregateasca prezentari si materiale suport
Ofere si primeasca feedback pentru / de la colegii lor din alte organizatii
GRUP TINTA
Angajati ai MDLPL si ai ADR-urilor, experti ai acestor institutii care pot fi implicati in pregatirea
si livrarea de prezentari publice si / sau ateliere de lucru.
Pagina 1 din 34
Bucureti, 01.12.2008
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Ziua 1:
Sesiunea 1: Introducere, aspecte administrative si reguli de baza

Timp
maxim 20 minute
Obiectivele Sesiunii
Prezentarea proiectului si a cursului
Explicarea aspectelor administrative
Discutarea scopului corespunzator evenimentului de formare, obiectivele si orarul
Sa li se ofere formatorilor oportunitatea de a se prezenta
Metode & Puncte de invatare
1.
Introducere
Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
2.
Prezentare proiectului si a cursului.

Prezentarea formatorilor
/ Permite familiarizarea participantilor cu proiectul si intelegerea
oportunitatilor si rolului pe care si-l pot asuma in continuare.
Are rolul unui usor icebreaker care va facilita inceperea sesiunii,
oferind formatorului posibilitatea de a-si forma o opinie despre
grup.
Power point prezentare proiect
Aspecte administrative
Metoda:
Formatorii vor clarifica urmatoarele:

- orele de incepere si cele de incheiere ale cursurilor,
- locatia toaletelor si a restaurantului,
- pauza de pranz si celelalte pauze,
- locurile de fumat.
Pagina 2 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
- Facturi si alte documente de decont

- Caluti / calareti pentru nume
Se iau in considerare orice cerinte speciale din partea
participantilor, ca de exemplu planurile de calatorie din ultima zi a
evenimentului.
Rezultate
Continut:
Resurse:
3.
/ Sunt satisfacute / luate in vedere nevoile de baza ale

participantilor.
Foaia de lucru 1.1.0 Lista de participanti
Scopul si Obiectivele Cursului, Orarul de lucru.

Metoda:
Formatorul va folosi foi de lucru pentru a explica scopul si

obiectivele si va raspunde la intrebari. De asemenea, se
inmaneaza foaia de lucru cu orarul FL 1.1.1..
Se va explica in linii mari strategia cursului punand accent pe
caracterul sau participativ si interactiv.
Resurse:
Foile de Lucru 1.1.1, foi de flipchart, markere, post-it-uri colorate.

Mape pregatite cu orar si obiective
Sesiunea 2 : Prezentarea participantilor si identificarea asteptarilor
Timp
maxim 60 minute
Sa li se ofere participantilor si formatorilor ocazia de a se cunoaste
Detalierea scopului corespunzator evenimentului de formare, a obiectivelor si a orarul
Se iau in considerare asteptarile si temerile participantilor
1.
Introducere
Pagina 3 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01
Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
2.

PLan de Lecie
Varianta final
Formatorii ii vor invita pe participanti sa se prezinte. Prezentare

interactiva: fiecare participant se prezinta si trebuie sa numeasca
o personalitate pe care le-ar placea sa o intalneasca si sa
precizeze de ce, animalul lor preferat , locul preferat etc.
Sau
Metoda alternativa: Jocul Daca ar fi sa fii
Fiecare participant trebuie sa ia o foaie de hartie si sa noteze ce
ar dori sa fie daca ar fi sa devina:
- o planta
- o mancare
- un actor
Apoi, toti participantii trebuie sa citeasca in plen ce au scris si sa
justifice alegerile facute.
La sfarsit formatorul va strange foile cu raspunsuri si le pastreaza
pana la ultima sesiune a cursului cand le citeste in fata grupului
inca o data.
/ Permite tuturor participantilor sa ia cuvantul si are rolul unui usor
icebreaker care va facilita inceperea sesiunii. Pe langa acestea,
ofera formatorului posibilitatea de a-si forma o opinie despre
grup.
Foi A4
Identificarea asteptarilor
Metoda:
Rezultate
Se organizeaza un exercitiu de grup in care participantii sunt

rugati sa isi exprime asteptarile legate de acest curs.
- se vor imparti post-it uri colorate participantilor cu
rugamintea ca fiecare sa noteze pe un post-it asteptarile
avute la inceputul cursului.
- va fi lipita o foaie de flip chart in fata clasei una avand
desenta intr-un colt o fata zambitoare (aici se vor lipi
asteptarile)
- Formatorul va citi in fata clasei cele notate de participanti
si va oferi comentarii si observatii.
- Foaia de flipchart ramane afisata in clasa pe toata durata
cursului iar la sfarsit vor fi reluate pentru a verifica
impreuna in ce masura au fost acoperite asteptarile.
/ Sunt abordate asteptarile ceea ce permite participantilor sa faca
Pagina 4 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01
3.

PLan de Lecie
Varianta final
Continut:
comentarii in legatura cu temerile legate de participarea la curs.

Analiza incadrarii asteptarilor participantilor in obiectivele si
continutul cursurilor
Introduce, de asemenea, si ideea de exercitii de grup de diferite
tipuri.
Resurse:
Foi de flipchart, markere, post-it-uri colorate.
Reguli de Baza
Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
Formatorul explica principiul stabilirii regulilor de baza si ofera

cateva exemple pentru inceput dupa care invita participantii sa
enunte (si) altele:
Ascultati ce spun ceilalti
Respectati-i pe ceilalti
Se vorbeste doar cate o persoana odata
Fiti concisi si la obiect
Inchideti telefoanele mobile
Incadrati-va in timp
Cand se adreseaza intrebarile (pe parcursul sau la sfarsitul
prezentarii )
Formatorul va nota toate regulile de baza pe o foaie de flipchart
care va ramane afisata in sala de curs pe toata durata
evenimentului. Daca regulile sunt enuntate de participanti si nu
impuse/ enuntate de trainer, vor fi respectate mai usor deoarece
sunt percepute ca o contributie personala la bunul mers al
cursului.
/ Se stabilesc si se cade de acord asupra unor reguli clare care se
vor respecta de catre toti cei prezenti in vederea crearii unui
climat bun de lucru.
Foi de flipchart, markere
Pagina 5 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Sesiunea 3 Instrumente pentru succesul instruirii

Obiectivul Zilei
Intelegerea modului in care invata adultii si identificarea surselor de invatare care se

potrivesc cel mai bine fiecarui individ in parte.
Dobandirea de cunostinte si abilitati legate de diferitele tipuri de evenimente
Sesiunea 3.1: Ciclul Invatarii si generarea competentei la Adulti
Timp
Aproximativ 45 de minute
Constientizarea etapelor ciclului invatarii
Participantii isi identifica propriul stil de invatare

Particiantii inteleg implicatiile si utilizarea modelului in practica
Metode si puncte de invatare

1.
Ciclul Invatarii
Metoda:
Formatorii prezinta notiunile teoretice referitoare la procesul de

invatare la adulti si ciclul invatarii.
Sunt prezentate pe scurt toate formele de invatare si se
accentueaza faptul ca fiecare individ are un stil propriu de
invatare. Ciclul invatarii va fi constituit impreuna cu grupul
folosind tehnica intrebari si raspunsuri.
Formatorul va incerca sa directioaneze discutiile astfel incat
participantii sa descopere ei insisi caracteriticile fiecarei etape.
Cele 4 etape:
- Experienta
- Reflectare
- Concluzionare
- Planificare
Discutiile vor fi concluzioante prin inmanarea foii de lucru 3.1.1.
Optional, foaia de lucru 3.1.2 Chestionar stiluri de invatare
Pagina 6 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01
2.

PLan de Lecie
Varianta final
Rezultate
Continut:
/ Participantii identifica stadiile ciclului invatarii la adulti si propriul

stil de invatare (optional, daca exista suficient timp).
Resurse:
Prezentare Power Point, lucru in grup. FL 3.1.1 Ciclul invatarii;

FL 3.1.2 Chestionar stiluri de invatare
Modelul Competentelor Profesionale

Metoda:
Formatorii prezinta Modelul Competentelor si identifica impreuna

cu participantii competentele necesare unui bun prezentator.
Scurta introducere urmata de un exercitiu in grupuri mici de
durata scurta pentru o activitatea de sortare a cartonaselor.
Participantilor li se ofera 5 minute pentru a construi diagrama.
Raspunsul corect va fi ilustrat prin intermediul PPT.
Sesiune de intrebari si raspunsuri pe tema celor 4 tipuri de
competente.
Rezultate
Continut:
/ Participantii vor fi capabili sa descrie cele patru etape ale

Modelului de Invatare pe baza Competentei.
Participantii isi vor insusi competentele necesare unui bun
prezentator si vor constientiza ca emotiile si comportamentele
participantilor trebuie supravegheate in permanenta, in fiecare
etapa.
Resurse:
Prezentare Power Point, seturi de cartonase dupa FL 3.1.4 Carduri

Competente si FL 3.1.3 Modelul Competentelor
Sesiunea 3.2 Feedback-ul

Timp
Maxim 45 min
Definirea conceptului de feedback in contextul invatarii intr-o maniera acceptata de
catre participanti
Identificarea de bune practici in ambele situatii: oferirea si primirea de feedback
Discutarea diferitelor modele de feedback
Stabilirea unor reguli atunci cand oferim sau primim feedback.
Pagina 7 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final

1.
Feedback-ul prezentarea notiunii

Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
2.
Formatorul prezinta notiunea de feedback si modul in care acesta

se utilizeaza.
- Formatorul conduce discutia folosind tehnica I&R si PPT,
despre feedback-ul in contextual invatarii, despre
momentele in care ar trebui folosit, subliniind abilitatile si
comportamentele necesare.
- Se rezuma discutia prin oferirea Foii de Lucru 3.2.1,
acoperind toate punctele de invatare legate de primirea si
oferirea de feedback.
/ Participantii inteleg importanta si necesitatea formularii unui

feedback constructiv si limbajul adecvat acestuia, in concordanta
cu interlocutorul.
Prezentare Power Point nr 1; FL 3.2.1 Definitie Feedback,
Feedback constructv si feedback destructiv

Metoda:
Se ofera exemple de feedback constructiv si feedback distructiv.

Discutii de grup si organizarea unui
Joc de rol pentru exemplificare

Exercitiul este urmat de o discutie de tipul I&R pentru a extrage
concluzii in legatura cu practicile pozitive si cele negative iar la
sfarsit se rezuma prin oferirea Foii de Lucru 3.2.2
Rezultate
Continut:
Resurse:
/ Participantii au fost martori la un joc de rol care le ofera

experienta practica in legatura cu modalitatile in care practicile
bune sau cele defectuase pot avea un efect sau altul asupra
feedback-ului.
FL 3.2.2 Oferirea si Primirea Feedback-ului,
Notele Formatorului:
Joc de rol exemplificare feedback
Pagina 8 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
- Un scurt joc de rol jucat de formatori care va acoperi doua situatii diferite ale aceleiasi
discutii. Unul dintre participanti ofera celuilalt feedback pentru o sesiune de prezentari pe care
au realizat-o impreuna.
- In prima situatie persoana care ofera feedback doar o felicita pe cealalta pentru sesiunea
sustinuta fara a face nici o precizare sau vreun comentariu la obiect care ar putea fi de folos.
Persoana care primeste feedback-ul este in mod evident frustrata si implicata emotional, dar
nu i se ofera nici o sansa sa obtina si altceva de la interlocutor.
-In a doua situatie se ofera informatii clare si echilibrate pe marginea sesiunii prezentate,
facandu-se referire atat la aspectele pozitive cat si la cele negative. Prezentatorul este tratat cu
respect si are sansa sa-si comenteze propriile performante.
3.
Modele de Feedback
Metoda:
Discutarea a doua dintre cele mai folosite modele de Feedback:

- Feedback tip sandwich
- Feedback motivational
Se explica cele doua modele utilizand FL 3.2.3 si 3.2.4
Se poate ilustra fiecare model printr-un scurt joc de rol intre
formatori.
Rezultate
Continut:
Resurse:
4.
/ Participantii vor avea la indemana materiale de referinta despre

practicile de Feedback consacrate.
FL 3.2.3 Modele de Feedback, FL 3.2.4 Feedback-ul motivational

ului
Reguli pentru oferirea si primirea de Feedback

Metoda:
Formatorul va conduce discutia astfel incat se va ajunge la a

rezuma si concluziona Sesiunea prin accentuarea importantei a
trei reguli de baza pentru primirea feedback-ului:
1.
- Acceptati ceea ce vi se spune
- Respingeti ceea ce vi se spune
- Cereti detalii si ganditi-va la ce vi se spune
2. Este important ca feedback-ul sa nu se transforme intr-o
discutie lunga care sa puna accent numai pe anumite aspecte,
conferind astfel un caracter negativ actiunii.
Pagina 9 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
3. Daca receptorul feedback-ului nu poate accepta sau respinge

cele ce i se spun, atunci este bine sa se ceara mai multe detalii si
sa se reflecteze asupra celor aflate dupa care sa se reia discutia la
o data ulterioara.
Formatorul va mentiona foaia de lucru cuprinzand lista de
verificare care va fi utilizata in timpul sesiunilor practice sustinute
de participanti in ziua 3.
Discutii libere folosind tehnica intrebari si raspunsuri.
Rezultate /
Continut:
Cele 3 regui ale Feedback-ului sunt clare in mintea participantilor.

Stabilirea unui cadru de lucru care incurajeaza exersarea
practicilor de feedback pe intreg parcursul cursului.
Resurse:
Foi de flipchart
Pagina 10 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Sesiunea 4: Caracteristicile prezentarilor publice de succes

Timp
Identificarea caracteriticilor diferitelor tipuri de prezentari de succes

1.
Factori de succes in prezentarile publice

Metoda:
Rezultate
Continut:
Formatorii vor lua in discutie diferitele experiente pe care

participantii le-au avut de-a lungul timpului si se vor identifica
punctele tari si punctele slabe din care se pot trage invataminte.
/ Participantii vor putea face distinctia dintre diferitele tipuri de
factori de succes ai prezentarilor publice, recunoscand elementele
ce au generat succesul / esecul acestora.
Resurse:
Flipchart
Sesiunea 5: Structurarea prezentarii

5.1 Lantul comunicarii si bariere in calea transmiterii mesajului
Timp
Identificarea diferitelor bariere de intelegere

Intelegerea efectelor care pot fi generate de bariarele de comunicare
Pagina 11 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Identificarea caracteristicilor de baza ale unui mesaj de calitate

1.
Lantul Comunicarii
Metoda:
Exercitiu
Jocul Lantul comunicarii.
Jocul se face cu patru voluntari care trebuie sa povesteasca o
imagine fiecarui coleg in lant.
Pe masura ce mesajul este transmis mai departe este deformat
pana cand in cele din urma se ajunge la un mesaj aproape total
modificat.
Trainerul subliniaza concluziile exercitiului:
- aportul individual atunci cand este transmis un mesaj intrun mod indirect,
- atunci cand este prea complex sau neclar exprimat,
- ce trebuie sa intelegem printr-un mesaj prea lung si neclar.
Rezultate
Continut:
Resurse:
2.
/ Intr-un mod relaxat, participantii identifica barierele de intelegere

si interpretare: lungimea mesajului, mesajele parazit,
interpretarile personale, distorsiunea imaginilor, etc..
Prezentare Power Point, lucru in grup.
Continutul unui mesaj

Metoda:
Rezultate
Continut:
Prin discutii si prezentari interconectate cu subiectele anterioare si

prin exemple relevante se scoate in evidenta multitudinea de
straturi pe care le poate avea un mesaj.
Pentru a intelege corect un mesaj trebuie sa fim constienti de
toate aceste straturi si in cazul emitatorului si in cazul
receptorului.
Acestea sunt:
- senzatii,
- sentimente,
- perceptii,
- simboluri,
- acceptare.
/ Participantii identifica straturile superficiale ale unui mesaj si sunt
capabili sa ajunga la esenta. Aceasta constientizare duce la
Pagina 12 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
imbunatatirea comportamentelor in situatii de presiune si atunci

cand un formator se confrunta cu un public ostil.
Resurse:
3.
Prezentare Power Point, lucru in grup.
Schema procesului de comunicare

Metoda:
Rezultate
Continut:
Formatorul prezinta schema clasica a procesului de comunicare.

- Se stabilesc cele 4 etape ale Ciclului Comunicarii si sunt
notate pe o foaia de flipchart.
- Se foloseste tehnica Intrebari si Raspunsuri (I&R) pentru
a detemina participantii sa descopere principalele
idei/etape in ciclul comunicarii.
- Participantii isi aduc aminte mesajele de baza si ce se
poate intampla atunci cand fazele comunicarii nu sunt
parcurse corect
Se vor sublinia urmatoarele aspecte:
Mesajele pot fi interpretate gresit
Trebuie sa se tina cont de audienta atunci cand se transmit
mesaje, indiferent de metoda de transmitere folosita
Cursantii trebuie sa vina cu exemple.
- Se inmaneaza FL 5.1.1 pentru a concluziona discutiile
Metoda alternativa:
Sunt subliniate barierele care pot sa apara in fiecare etapa si se
identifica cauzele acestora. Exercitiu de grup.
- participantii sunt impartiti in grupuri de cate 4 si li se da
cate o foaie alba A4.
- Li se acorda 5 minute pentru a discuta in cadrul grupului si
a nota exemple de bariere specifice fiecarei etape a
comunicarii.
- Formatorul va solicita selectiv fiecarui grup sa dea un
exemplu pentru fiecare etapa si va nota raspusurile pe o
foaie de flichart.
- Formatorul va initia discutii pe marginea raspunsurilor care
se repeta cu accent pe ce se poate intampla cand
respectivele bariere sunt ignorate.
- Se inmaneaza FL 5.1.2 pentru a concluziona discutiile
/ Participantii isi aduc aminte mesajele de baza si ce se poate

intampla atunci cand fazele comunicarii nu sunt parcurse corect
Participantii
fac
diferenta
Pagina 13 din 34
intre
comunicarea
eficace
si
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
comunicarea eficienta, indentificand barierele de comunicare

mai putin vizibile.
Resurse:
Prezentare Power Point , FL 5.1.1 Ciclul comunicarii, foi albe A4,
Concluzii: Acolo unde este posibil, trebuie sa ne pregatim pentru comunicare reflectand
asupra urmatoarelor:
Care este obiectivul? Dau instructiuni?, Cercetez valoarea unor idei?, Detin informatii
de care are cineva nevoie? Sau detin altii informatii de care am eu nevoie?
Inteleg in totalitate subiectul acestui mesaj? Comunicarea proasta este de multe ori
rezultatul faptului de a gandi cu voce tare. Testati-va nivelul de intelegere mai intai si
daca nu sunteti sigur, discutati cu cineva care va poate fi de ajutor.
Cine trebuie sa primeasca mesajul? Si ce stiti despre nivelul lor de cunostinte sau
sentimentele pe care le-ar putea manifesta vis--vis de subiectul comunicarii? Luati
in considerare confidentialitatea mesajului si alegeti metoda si momentul potrivit
pentru transmiterea mesajului.
Unul dintre motivele pentru care comunicarea ar putea esua este lipsa de pregatire dar exista
o multitudine de alte motive. Haideti sa identificam, in continuare, cauzele comunicarii
ineficiente si ce putem face pentru a-i diminua efectele....
3.
Identificarea barierelor de comunicare

Metoda:
Formatorii prezinta posibilele bariere de comunicare si impreuna

cu participantii identifica cele mai uzuale bariere de comunicare si
cauzele lor.
- partcipantii sunt preveniti ca aceasta prezentare sa va axa
pe procesul de comunicare
Metoda alternativa:
joc Petrecerea Cocktail
Exercitiu de grup
-
Fiecare participant trebuie sa noteze 1-2 bariere de

comunicare intampinate la locul de munca
Dupa 3 minute, intrebati-i ce au gasit si cereti-le sa vina cu
idei vis--vis de cum pot fi inlaturate aceste bariere. Notati
ideile pe flipchart.
Intrebati:
o De ce este aceasta o bariera?
o Ce au facut pana acum cu respectiva bariera?
Pagina 14 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
o Alternativa: inmanati foaia de lucru FL 5.1.2 si

discutati liber despre bariere in comunicare.
Petrecerea Cocktail
- Multe persoane vor intampina probleme in a-si aminti atat
numele lor cat si subiectul care le revine. Din cauza confuziei,
unele subiecte vor fi duplicate sau pierdute. Este mai dificil dacat
va asteptati sa cumunicati bine!
- De ce a mers prost acest exercitiu?
o Mediu nepotrivit
o Prea multa galagie
o Prea multe distrageri
o Nu v-ati concentrat
o Nu ati ascultat activ
o Revizuirea Exercitiului
o Jocul va scoate in evidenta cateva dintre barierele
comunicarii.
o Metoda de Feedback: Discutii in grup.
Concluzie: Mediul inconjurator poate fi si el in sine o bariera in
calea comunicarii eficiente, asadar trebuie sa incercam sa cream
mediul potrivit pentru comunicare.
Concluzionati impartind FL 5.1.2
Rezultate
Continut:
/ Identificarea barierelor de comunicare si selectarea unor opinii

pentru prevenirea acestora.
Resurse:
Flip chart, markere, 5.1.2 - Bariere de Comunicare,
Exercitiul Cocktail
Spuneti grupului ca urmeaza sa organizam o petrecere tip cocktail. Cereti grupului sa se
gandeasca fiecare la cate ceva ce ar dori sa aduca la petrecere, ca de exemplu CD-uri, o sticla
de vin, etc. Scrieti raspunsurile pe o foaie de flipchart si apoi acoperiti-o.
Adunati participantii in mijlocul camerei si cereti-le sa mimeze ca tin in maini lucrul pe care
doreau sa il aduca (imaginar), astfel incat toata lumea sa il poata vedea.
Apoi, persoanele vor incepe sa faca cunostinta cu ceilelti participanti la petrecere si dupa ce
fac cunostinta trebuie sa faca schimb de obiecte cu persoana cu care au vorbit.
De exemplu: Buna, sunt Diana si am adus niste vin Buna, sunt Alina si am adus un CD si
schimba intre ele darurile. Intregul grup trebuie sa inceapa acest proces in acelasi timp.
Pagina 15 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
In acest timp, formatorul trebuia sa incerce sa creeze un pic de confuzie socializand si vorbind
cu participantii pentru a intrerupe conversatiile, etc.
Acest proces trebuie sa continue pana cand toata lumea a facut cunostinta si a schimbat
obiecte cu toata lumea.
Apoi, cereti participantilor sa se aseze la locurile lor si sa spuna ce obiect au acum in mana.
Scrieti raspunsurile pe cealalta parte a foii de flipchart.
Echipament necesar: Flipchart, markere
Timp: aprox 10-15 minute
Concluzii:
Trebuie sa identificam barierele din comunicare si selectarea unor solutii pentru prevenirea sau
inlaturarea lor.
Fiecare dintre noi va avea bariere de comunicare diferite si ca atare va exista o varietate de
metode de prevenire/eliminare a acestora.
Este important sa recunoastem barierele si sa actionam acolo unde este necesar.
Vor fi momente cand va trebui sa oferim ajutor si altora pentru a-si depasi barierele de
comunicare.
Asigurati-va ca nu creati voi insiva o bariera de comunicare. De exemplu, daca limbajul in
jargon este o bariera, voi folositi astfel de limbaj (in care caz ati putea reformula mesajul intrun limbaj fara jargon) sau comunica cineva cu voi folosind cuvinte de jargon? In cazul din
urma, ii putem explica transmitatorului ca nu intelegem unii dintre termenii folositi si sa cerem
clarificari.
Sesiunea 5.2 Comportamentul uman

Timp
Maxim 20 de minute
Identificare tipurilor de comportament uman
Intelegerea motivatiilor care conduc la producerea unor situatii conflictuale
1.
Cunoasterea si intelegerea comportamentului uman

Metoda:
Formatorii prezinta notiuni de baza referitioare la modul in care

pot fi identificate diferitele tipuri comportamentale umane.
Pagina 16 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Aceasta prezentare se sprijina si pe notiunile dobandite mai

devreme la capitolul privind ciclul de invatare al adultilor
Se va face legatura intre caracteristicile indivizilor activi, reflexivi,
teoreticieni, pragmatici, fiecare dintre ei dorind o alta abordare,
adaptindu-si comportamentul in functie de modul in care
asteptarile specifice le sunt satisfacute si actionind in consecinta.
Grupul este rugat sa numeasa tipuri de comportamente, si
pozitive si negative, pe care le-au intalnit in prezentarile la care
au participat ca auditoriu. Impreuna cu formatorul se face o lista
de comportamente pozitive si negative si se identifica cauzele
acestora.
Se mai identifica si semnele unor comportamente negative,
pentru a putea fi prevenite eventualele conflicte.
Dupa ce se face o harta cu cateva asemenea comportamente ca
de ex:
cel care este mereu impotriva,
cel care spune ca asa ceva nu se poate,
cel care comenteaza in soapta cu colegul,
cel care arata ca stie mai mult si mai bine,
cel care este nemultumit de logistica, etc.
Se identifica cele mai potrivite modalitati de contracarare. Se
asteapta ca participantii sa se foloseasca de cunostintele
dobandite pana in prezent, in sesiunile de comunicare.
Se inmaneaza FL 5.2.1 repezentand o harta cu comportamente
dificile
Obs: FL 5.2.1 contine cateva ganduri referitoare la
comportamentul uman si nimic despre cum faci fata la
comportamentele dificile.
Rezultate
Continut:
Resurse:
/ Participantii pot identifica diferitele tipuri de comportamente si pot

intui motivatiile oamenilor in situatii conflictuale.
Prezentare Power Point, FL 5.2.1 Comportamente
Sesiunea 6: Suportul vizual al prezentarilor

Timp
Aproximativ 1 ora
Pagina 17 din 34
Comment: Scuze..,, mi-a scapat

nemodificat
Comment: Aceste elemente vor I

abordate si exemplificate in extenso in
partea de inteligenta emotionala. In acest
moment importnat este sa le
identiificam...
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Participantii afla care sunt si cum se folosesc diferite instrumente vizuale
Familiarizarea cu caracteristicile diferitelor tipuri de prezentari vizuale
Insusirea unor abilitati necesare in organizarea de prezentari vizuale

1.
Pregatirea unei prezentari in Power Point

Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
Prezentare Power Point si discutii de grup. Se prezinta regulile de

baza ale unei prezentari in Power Point astfel incat sa nu incarce
participantii cu informatii redundante si sa ofere o imagine
placuta, compatibila prezentarii verbale propriu-zise.
/ Cursantii capata cunostinte si abilitati legate de utilizarea unor
aspecte precum dimensiunea fonturilor, culorile, numarul de
cuvinte, animatia, etc. Principii de intocmire a unei prezentari
vizuale eficace.
Prezentare Power Point si discuti de grup;
FL 6.1.1 - Structurarea prezentarii (tips)
FL 6.1.2 - Instrumente de formare audio-video
Feedback-ul zilei
Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
Formatorii prezinta o regula simpla de a da feedback la fiecare

final de zi.
-Li se va solicita participantilor ca timp de 5 minute sa stuctureze
/ noteze un feedback de tip Sandwich pentru prima zi de curs.
-vor fi alesi aleatoriu 3 particianti care vor fi invitati sa citeasca cu
voce tare ce si-au notat.
-se va avea grija ca pe parcursul celor 3 zile de curs, toti
participantii sa aiba ocazia de a lua cuvantul pe aceasta tema.
/ Participantii vor face primele exercitii concrete de oferire de
feedback.
Nimic
Pagina 18 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Ziua 2:
Sesiunea 7 (& 8): Comunicarea verbala / non-verbala si prezentarile de succes
Timp
Aproximativ 3 ore si 15 minute
Explicarea notiunilor teoretice de baza corespunzatoare comunicarii verbale si nonverbale
Intelegerea diferentelor si a rolul jucat de comunicarea verbala si cea non-verbala
Listarea tipurilor de intrebari si a cazurilor in care acestea sunt cele mai eficiente;
Sesiunea 7.1 Comunicare verbala vs non-verbala

Timp: 1 ora
1.
Introducere
Metoda:
Rezultate
Continut:
Formatorul prezinta notiunile teoretice generale referitoare la

comunicarea verbala si non-verbala, care sunt diferentele,
canalele de comunicare si barierele de comunicare.
Se vor discuta urmatoarele:
- ce este comunicarea
- diferente intre comunicarea verbala si non-verbala
- exemplificarea canalelor de comunicare cu accent pe
importanta si efectele imediate ale fiecaruia
- constientizarea grupului in legatura cu existenta barierelor
de comunicare. Exemple si posibile efecte care pot aparea
daca le ignoram.
Prezentarea se face in Power Point insotita de exemple si discutii
cu intregul grup. Se va utiliza tehnica Intrebari si Raspunsuri
/ Participantii dobandesc o intelegere comuna si corecta a unor
notiuni de baza despre comunicare si pot identifica beneficiile
constientizarii fiecarei etape din procesul de comunicare.
Pagina 19 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01
Resurse:
2.

PLan de Lecie
Varianta final
Video-proiector, Prezentare Power Point
Comunicarea verbala si non-verbala. Continut si procese in comunicare.

Metoda:
Formatorii prezinta cele doua tipuri de comunicare si diferenta

dintre ele. Comunicarea non-verbala fiind mai importanta si mai
subtila se fac exemplificari si se elimina preconceptiile despre
anumite gesturi si comportamente.
Puncte de invatare:
Comunicarea fata in fata se compune din doua parti: Continut de ex. Cuvintele / limbajul folosit si
Procese de ex. Modul in care livram continutul
Procesul poate fi la randul sau impartit in:- Tonul vocii si
- Limbajul Corporal
Ponderea anumitor componente ale unui mesaj (in procente) a

fost stabilita in urma studiilor unor experti (de ex., Albert
Mehrabian). A se vedea FL 7.1.1.
Discutii de grup:
- Dupa ce se expun cele trei componente (titluri) si inainte
de a inmana participantilor foaia de lucru puteti cere opinia
grupului vis--vis de modul in care sunt distribuite
procentele de 100% in transmiterea unui mesaj. Notati
raspunsurile lor pe foaia de flipchart.
- Oferiti apoi raspunsurile corecte si impartiti FL 7.1.1
Modelul Albert Mehrabian.
- Exemplificati cu un joc de rol
Rezultate
Continut:
Resurse:
/ Participantii obtin o intelegere clara a importantei comunicarii

verbale & non-verbale si pot identifica limbajul corpului in diferite
situatii. Acesta este primul pas in sesizarea timpurile a posibilelor
situatii conflictuale.
Prezentare Point , FL 7.1.1 Modelul Albert Mehrabian
Pagina 20 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Modelul Mehrabian
Comunicarea este compusa din urmatoarele componente:
-
Continut limbajul folosit
7%
Tonul vocii cum spunem cuvintele
38%
Limbajul Corporal Modul in care ne exprimam non-verbal 55%
Exemple jocuri de rol:

- Cineva care spune imi pare rau! de o maniera care este in mod evident nepoliticoasa.
- Cineva care spune felicitari unui coleg pentru recenta promovare dar in mod evident
considera ca el ar fi trebuit sa fie promovat.
- O persoana este intrebata daca isi aduce aminte de mesajul unei sesiuni de curs
anterioare si e rugata sa il repete; Aceasta nu va folosi in raspunsul dat aceleasi cuvinte
utilizate de formator ceea ce demonstreaza ca intelesul continutului unui mesaj se poate
schimba dramatic prin de tonul vocii / limbajul corporal folosite sau ca, chiar daca
mesajul a fost receptionat si inteles nu ne amintim prea multe despre limbajul folosit.
3.
Implicarea audientei / Verificarea intelegerii / Intrebari si Raspunsuri

Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
Formatorul va conduce discutia introductiva astfel incat sa se

identifice si sa se dezbata diferitele tipuri de intrebari si
circumstantele in care ele pot fi folosite in training.
Exercitiul 1
-Se va trece la exercitiul cu cartonase pentru care participantii vor
lucra in grupuri pentru a potrivi intrebarile cu descrierile
corespunzatoare.
-Acordati 5 min timp de lucru dupa care distribuiti raspunsurile
sub forma FL 7.1.2.
-Rezumati apoi si abordati principalele puncte de invatare pe
tema cum ar trebui prezentatorii / vorbitorii sa reactioneze la
diferitele raspunsuri primite la intrebarile pe care le adreseaza.
/ Participantii devin constienti de cum pot fi folosite diferite tipuri

de intrebari in procesul de prezentare / explicare a unor concepte
si cum pot fi abordate raspunsurile primite.
FL 7.1.3 Tehnica intrebari si raspunsuri; FL 7.1.2 Exercitiu
Cartonase cu tipuri de intrebari, 5 seturi de cartonase
Pagina 21 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Notitele Formatorului:
Metoda alternativa de exercitiu
Formatorul poate folosi una dintre istorioarele de mai jos oferind participantilor oportunitatea
de a adresa intrebari pentru a incerca sa descopere solutia. Grupul poate adresa, prin rotatie,
doar intrebari inchise pentru inceput (care au doar raspunsuri inchise) si daca nu reusesc sa
afle solutia in acest fel se poate trece la intrebari deschise cu exceptia intrebarii spuneti-mi de
ce
NB poate fi nimerit sa intrebati la inceput daca careva din grup a auzit istorioara inainte (daca
raspunde cineva da, atunci rugati-i sa nu ia parte la exercitiu, ci sa isi faca notite vis-a-vis de
ceea ce observa ca se intampla.)
Un barbat intra intr-o camera si ii gaseste pe Jack si pe Jill morti pe podea.
Este sticla sparta imprejur si fereasta e deschisa. Ce s-a intamplat?
o Jack si Jill sunt pestisori aurii, o pisica a intrat pe fereastra si a rasturnat bolul jos
de pe masa.
O femeie sta in pat, se ridica si da un telefon, dar inchide fara sa spuna nimic.
Apoi se baga in pat si se culca inapoi.
De ce?
o Ea se afla intr-o camera de hotel dar nu poate dormi deoarece vecinul din
camera alaturata sforaie foarte tare. Ea formeaza numarul de la camera alaturata
si il trezeste pe ocupant dupa care se baga inapoi in pat si se culca.
Sesiunea 7.2 Implicarea audientei
Timp
Participantii inteleg si isi insusesc modul de utilizare a exercitiilor de tip icebraker

sau de energizare
Participantii exerseaza pregatirea unei prezentari publice
1.
Icebreakers si exercitii de energizare in timpul prezentarii

Metoda:
Formatorii exemplifica cateva jocuri de spargerea ghetii pe care

trainerii le pot folosi in diferite situatii
Exemple de exercitii de energizatori:
Pauze intreruperea activitatii, timp de 10 minute;
Pagina 22 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01
Rezultate
Continut:

PLan de Lecie
Varianta final
Pauza pentru o gustare o masa, o gustare, oferirea de

dulciuri participantilor;
Cofeina intoarcerea de la o pauza de cafea poate fi o

tactica productiva, intrucat inhibitia a scazut, iar
productivitatea a crescut.
Gura de aer in timpul unui atelier, moderatorul ar trebui

sa genereze miscarea participantilor.
Exercitii considerati includerea lor in program.
Divertisment o activitate rapida, mai ales una ce implica

exercitii, poate ajuta la spargerea ghetii si la reducerea
tensiunii ce se acumuleaza in cadrul unui atelier ce poate
dura cateva zile.
/ Participantii isi insusesc exercitii practice de spargerea ghetii si

energizarea participantilor.
Resurse:
Prezentare Power Point, FL 7.2.1Spargerea ghetii si energisers ,

FL 7.2.2 Stabilirea raportului cu auditoriul
FL 7.2.3 Instrumente verbale de prezentare
Sesiunea 8. Limbajul non-verbal in prezentari de succes

Timp
Aproximativ 1 ora si 30 de minute
Participantii inteleg si isi insusesc modul de utilizare a limbajului non-verbal
1.
Instrumente non-verbale de comunicare

Metoda:
Formatorii creeaza cadrul pentru exemplificarea instrumente nonverbale de comunicare

Pagina 23 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Rezultate / Participantii isi insusesc exercitii practice de exemplificare a limbajului

Continut:
non-verbal.
Resurse:
Prezentare Power Point, FL 8.1.1Instrumente non-verbale de

prezentre
Sesiunea 9. Abilitati individuale pentru prezentari de succes

Sesiunea 9.1: Gestionarea stressului
Timp
Intelegerea notiunii de stress
Exemplificarea notiunii / identificarea nivelului individual de stress
Intelegerea importantei reprezentate de gestionarea stressului in procesul de
formare profesionala
1.
Notiuni practice legate de Stress

Metoda:
Formatorii identifica impreuna cu participantii elementele specifice

si definesc notiunea de stress.
Discutii de grup sau pe perechi, participantii discutand cate un caz
in care fiecare au avut de-a face cu o situatie stresanta. Situatia
este prezentata colegilor si se explica cum a fost generata.
Participantii sunt ghidati in abordare de intrebarile de mai jos:
- Care sunt faptele care s-au petrecut?
- Care au fost factorii care au facut ca situatia respectiva sa
fie stresanta?
- Care persoane au contribuit direct sau indirect la
provocarea stresului?
- Cum v-ati dat seama ca sunteti stresat(a)? Cum s-a
manifestat stresul?
Pagina 24 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Ati rezolvat favorabil situatia sau nu?

Cum ati iesit din aceasta situatie?
Ce ati simtit pe parcursul intregului eveniment?
Ce invataminte puteti trage din aceasta experienta?
Ce ati face diferit daca ar fi sa reluati aceeasi experienta?
Se vor identifica impreuna cu participantii acele elemente ce

definesc stressul
Partcipantii sunt rugati sa completeze chestionarul privind nivelul
individual de stress folosind FL 9.1.1 - Stressul (ex Cit de stresat
sunteti)
Mesaj:
Stressul reprezinta reactia organismului (interna) la factori
externi.
Rezultate
Continut:
Resurse:
2.
/ Participantii pot identifica conditiile externe ce pot degenera in

stress .
Prezentare Power Point;. FL 9.1.1 - Stressul (ex Cit de stresat
sunteti), FL 9.1.2 - Stressul
Constientizarea discursului interior generat de stress

Metoda:
Formatorii identifica impreuna cu participantii reactiile specifice

situatiilor de stress.
Discutii de grup sau pe perechi, participantii sunt rugati ca,
pentru fiecare dintre situatiile prezentate, sa descopere:
1) gandurile care ar putea trece prin minte si care ar putea
crea un nivel ridicat al stress-ului
- comportamentele pe care le pot avea in astfel de situatii
2) gandurile care ar putea trece prin minte si care ar genera
mai putin stress & comportamente asociate acestor ginduri
Mesaj:
Reactiile comportamentale sunt generate de perceptia asupra
situatiei; Sta in puterea noastra sa gindim pozitiv.
Rezultate
/ Cresterea abilitatii de a reactiona la situatii diferite.

Pagina 25 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Continut:
Resurse:
Prezentare Power Point;.
Sesiunea 9.2: Inteligenta Emotionala

Timp
Intelegerea notiunii de inteligenta emotionala
Exemplificarea notiunii
Intelegerea importantei reprezentate de inteligenta emotionala in procesul de
formare profesionala
1.
Notiuni practice de Inteligenta Emotionala

Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
Formatorii prezinta notiuni de baza referitioare la inteligenta

emotionala.
Discutii de grup.
Se vor identifica impreuna cu participantii acele comportamente
care trebuie dezvoltate de catre un formator pentru a face fata:
- stresului,
- presiunilor exterioare venite din partea unor participanti
dificili
si pentru a permite realizarea unei punti (de legatura) cu
discutiile care au avut loc la sesiunea despre ciclul invatarii la
adulti.
Mesaj:
Inteligenta emotionala este mai pretioasa decat inteligenta
cognitiva pentru ca formeaza aptitudini si comportamente pe
termen lung.
/ Participantii pot identifica diferitele tipuri de inteligente
emotionale si aplicabilitatea lor practica in dezvoltarea personala.
Prezentare Power Point;. FL 9.2.1 Inteligenta Emotionala
Pagina 26 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01
2.

PLan de Lecie
Varianta final
Inteligenta Emotionala si formarea profesionala

Metoda:
Rezultate
Continut:
Formatorii prezinta modalitati de cultivare a Inteligentei

emotionale, ca parte integranta a procesului de formare
profesionala ca prezentator.
Discutii de grup.
- Se vor exemplifica metode concrete de dezvoltare a
inteligentei emotionale.
- Se va aduce in discutie atitudinea asertiva si se va face
trecerea la subiectul legat de NLP programarea
neurolingvistica.
Toate aceste metode de dezvoltare personala trebuie cunoscute
de catre un vorbitor/prezentator si trebuie legate cu discutia care
va urma la capitolul invatarii experientiale ciclul invatarii la
adulti precum si cu sesiunea despre autocunoastere.
/ Participantii inteleg aplicabilitatea practica a diferitelor tipuri de
inteligenta profesionala in dezvoltarea personala.
Resurse:
Prezentare Power Point;.
Sesiunea 10: Pregatirea unei prezentari publice

Timp
Familiarizarea cu caracteriticile diferitelor tipuri de prezentari publice
Insusirea unor abilitati necesare in organizarea de evenimente
1.
Diferitele tipuri de prezentari publice

Metoda:
Formatorii evidentiaza diferite tipuri de prezentari publice, in functie

de scopul si obietivele urmarite: formal/ informal, audienta
mica/mare, etc
Pagina 27 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Participantii sunt rugati sa identifice caracteristicile specifice fiecareia

dintre aceste prezentari.
Se vor lua in discutie diferitele experiente pe care participantii le-au
avut de-a lungul timpului si se vor identifica punctele tari si punctele
slabe din care se pot trage invataminte.
Rezultate
Participantii vor putea face distinctia dintre diferitele tipuri de
/ Continut: prezentari publice si isi vor putea elabora tipul de comunicare in
functie de auditoriu.
Resurse:
2.
FL 10.1.1 Tipuri de prezentari, 10.1.2 Tehnici de organizare si

prezentare
Organizarea evenimentelor - logistica

Metoda:
Formatorii prezinta problemele de logistica de care trebuie sa se tina

cont in organizarea unei sesiuni de prezentare/grup de lucru.
Prezentarea contine liste de verificare pentru fiecare stadiu al
organizarii unui eveniment: partea logistica, sala, invitatiile
participantilor, materialele de prezentare, etc.
Rezultate
/
Continut:
Participantii vor putea face singuri o lista de verificare cu necesitatile

logistice ale unei bune organizari in functie de tipul de prezentare pe
care doresc sa-l organizeze.
Resurse:
Prezentare Power Point; discutii de grup , FL 10.1.3 Lista de

verificare pentru organizare de evenimenete
Feedbackul zilei
Metoda:
Rezultate
Continut:
Formatorii continua exercitiul initiat in prima zi de a solicita

feedback de la participanti la fiecare final de zi.
-Li se va solicita participantilor ca timp de 5 minute sa
stuctureze / noteze un feedback de tip in 4 etape pentru ziua 2
de curs.
-vor fi alesi aleatoriu 3-4 particianti care vor fi invitati sa
citeasca cu voce tare ce si-au notat.
-se va avea grija ca pe parcursul celor 3 zile de curs, toti
participantii sa aiba ocazia de a lua cuvantul pe aceasta tema.
/ Participantii vor face primele exercitii concrete de oferire de
feedback.
Pagina 28 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01
Resurse:

PLan de Lecie
Varianta final
Nimic
Pagina 29 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Ziua 3: Sesiune Practica de Prezentare

Obiectivul Zilei
Pregatirea unei prezentari si oferirea de feedback din partea trainerilor si colegilor de

grupa pentru identificarea punctelor tari si slabe precum si pentru realizarea unui plan
de actiune pentru dezvoltarea personala.
Sesiunea 11: O prezentare publica Exercitiu practic

Timp
Participantii exerseaza abilitatile de prezentare dobandite in timpul cursului

1.
Pregatirea Prezentarilor - Filmare

Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
Filmarea prezentarilor participantilor. Participantii aleg un subiect

si sustin o prezentare de 5 min.
Participantii aleg un subiect de prezetare din cele postate pe slide.
Vor avea la dispozitie 15 min sa se pregateasca.
Participantii pot alege sa vorbeasca despre orice, important este
sa faca o prezentare coerenta si sa aiba o atitudine buna.
Prezentarea lor trebuie sa fie de 3 min - 5 min, depinde de
numarul participantilor. (Daca sunt 20 de participanti, atunci se
vor aloca 3 min, dar daca sunt mai putini, prezentarea va trebui
sa se incadreze in max 5 min.
Formatorii vor folosi o camera de filmat pentru a inregistra
prezentarile.
/ Prezentare practica.
Camera video, video-proiector, foi de flipchart, markere, FL 11.1.1

- Bilete cu subiecte
Pagina 30 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Sesiunea 12: Prezentarile in public vizionare si feedback

Timp
Participantii exerseaza abilitatile de oferire de feedback dobadite in timpul

cursului
Participantii primesc feedback specializat pe marginea prezentarilor sustinute

1.
Vizionarea Prezentarilor
Metoda:
Vizionarea prezentarilor si oferirea de feedback.

Dupa ce au prezentat toti participantii, se vizioneaza inregistrarile
si se ofera prezentatorilor feedback organizat in trei etape:
1. Mai intai este invitat participantul / vorbitorul sa spuna ce
parere are, ce ar mai avea de imbunatatit, cum s-a perceput cand
s-a vizionat filmarea.
2. Apoi sunt invitati colegii sa ii ofere si ei feedback celui care a
prezentat.
3. In faza a treia, trainerul ofera si el la randul sau feedback.
De obicei sunt avute in vedere urmatoarele aspecte:
- daca a mentinut sau nu contactul vizual cu publicul
- cat de mul s-a concentrat pe slide-uri sau l foile de
flipchart
- ritmul vorbirii: trebuie sa vorbeasca cadentat si sa nu se
grabeasca
- gestica sau limbajul corporal cel mai frecvent se intampla
ca vorbitorii sa ramana incremeniti de frica, sa nu se miste
prea mult
- ca trebuie sa aiba o fata destinsa, sa se uite pe cat posibil
in ochii fiecarui participant
- unii au o voce foarte puternica, altii nu, si atunci tragem
concluzia ca unii ar trebui sa-si exerseze puterea / tonul
vocii
Se foloseste FL 12.1.1 care va fi multiplicata astfel incat fiecare
participant sa poata completa formularul pentru fiecare vrobitor.
Pagina 31 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Punctele de invatare:
- Propria vizionare este cel mai aspru critic.
- Formatorul nu critica, ci da solutii de imbunatatire.
Rezultate
Continut:
/ Participantii primesc sugestii de imbunatatire a stilului de

prezentare atat de la formatori, cat si de la colegii de grupa. De
asemenea, ei isi fac propria evaluare.
Resurse:
Camera video, video-proiector, FL 12.1.1 Criterii de evaluare a

prezentarii
Sesiunea 13: Plan de actiune / Sesiune Practica

Timp
Aproximativ 1/2 ora
Participantii isi intocmesc un plan de actiune pe baza feedbackului primit vis-a-vis de

exercitiul de prezentare sustinut.
Revizuirea Scopului, a Obiectivelor, a Asteptarilor & Ingrijorarilor si completarea

chestionarea de Evaluare.

1.
Planul de actiune
Metoda:
Formatorii poarta discutii generale cu participantii si stabiliesc un

model de plan de lucru pentru viitor.
Formatorul le cere participantilor sa se gandeasca la un plan de
imbunatatire.
Rezultate
Continut:
Resurse:
/ Participantii isi identifica punctele tari si punctele slabe si isi fac

un plan de lucru personal.
Flipchart, markere, post-it
Pagina 32 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Sesiunea 14: Lectii invatate si recapitularea notiunilor din curs

Timp
45 Minute
Metode
1.
Recapitularea lectiilor invatate

Revizuirea Scopului, a Obiectivelor, a Asteptarilor & Ingrijorarilor si.
Evaluarea intregului program de curs. Completarea chestionarea de Evaluare
Recapitulare
Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
Participantii recapituleaza pe grupuri de lucru notiunile insusite in

timpului cursului
/ Participantii isi fixeaza mai bine notiunile invatate si pot exersa
din nou prezentarea in grup.
Discutii de grup
Sesiunea 15: Evaluarea cursului

Timp
15 Minute
Revizuirea Scopului, a Obiectivelor, a Asteptarilor & Ingrijorarilor
Completarea chestionarea de Evaluare.
Metode
1.
Revizuire si Inchidere
Metoda:
Formatorul se va intoarce la Foaia de Lucru 1.1.1 si va cere opinia

participantilor daca Scopul si Obiectivele cursului au fost atinse.
Pagina 33 din 34
RO2006/018-147.04.01.05.01

PLan de Lecie
Varianta final
Pe langa aceasta, se discuta si pe marginea i Asteptarilor daca

au fost atinse.
2.
Rezultate /
Continut:
Orice intrebare care poate sa apara va capata raspuns.
Resurse:
Revenire la Foaia de Lucru 1.1.1 si la Asteptari cele notate pe

foaia de Flipchart.
Evaluarea cursului
Metoda:
Rezultate
Continut:
Resurse:
La final se va completa Chestionarul de Evaluare de pe Foaia de

Lucru 15.1.1 si apoi va fi returnat formatorilor inainte de
incheierea evenimentului
/ Evaluarea cursului.
Chestionar de evaluare FL 15.1.1. Chestionar de Evaluare

cursului
Pagina 34 din 34
Project financed under PHARE Economic and Social Cohesion sub-programme "Training at national and regional levels for enhancing the absorption capacity for
the Operational Programmes managed by the Ministry of Development, Public Works and Housing", Romania / RO2006/018-147.04.01.05.01
Abiliti de comunicare
i prezentare
3 5 Decembrie 2008
Traineri: Orlando Voica

Lavinia Cobrea
Consultant:Consortium in cooperation with Ecosfera, Archidata and Informest
Scopul programului de formare

Pregtirea angajailor din MDLPL, ADR
- uri i
MIMMCTPL, care dein expertiz tehnic i care
sunt implicai n implementarea programelor POR
/ ETC n vederea dobndirii de abiliti i
cunotine care s le permit s organizeze i s
susin sesiuni de prezentare.
Obiectivele cursului
nsuirea unor cunotine teoretice i exemple
practice pentru mbuntirea abilitilor de
prezentare astfel nct cursanii s poat pregti
i livra diverse prezentri, n mod independent,
ntr- omanier participativ, n funcie de
obiectivele organizaionale,respectiv ateptrile i
structura auditoriului.
Prezentri
Notai pe o foaie A4 rspunsurile.
Dac ar fi s fiu:
- O plant, a dori s fiu . pentru c
- O mncare, a dori s fiu . pentru c
- Un actor, a dori s fiu . pentru c
Avei 5 minute la dispoziie.
Reguli de grup
Ascultm ce spun ceilali

Respectm prerile celorlali
Vorbim pe rnd
Pstrm concizia i focalizarea pe subiect
nchidem telefoanele mobile
Respectm ncadrarea n timp
Cum nvm...?
Forme de nvare
Memorarea (nvarea pe de rost)

nvarea condiionat (prin experiene anterioare)
nvarea pe baza efectului i adaptrii
nvarea pe baza optimizrii (efortului)
nvarea prin imitaie
nvarea prin predare (prin lecii)
nvarea prin gndirea abstract
Clasificarea nvrii
Dup scop
Dupa reacia subiectului
nvare informativ
nvare discriminativ
nvare formativ
nvare asociativ
nvare completitiv
Dup coninut
nvare prin concretizare
nvare prin repetiie
nvare perceptual
nvare motrice
Dup relaiile didactice
nvare verbal
nvare indus
Dup finalitate
Inter-nvare
nvare senzo-motorie
Auto-nvare
nvare intelectual
nvare afectiv
Ciclul nvrii la aduli

Experiena concret
Testarea
Observarea
Conceptualizarea
ACTIVII
Experiena concret
PRAGMATICII
Testarea
REFLEXIVII
Observarea
TEORETICIENII
Conceptualizarea
10
Experiena concret:
-Prefer experiena trit;
-Pune accentul pe
gndirea intuitiv;
-Orientat spre sarcin.
Testarea:
Observarea reflexiv:
-Prefer implicarea;
-Acioneaz pentru
a testa.
-Prefer s observe;
-Gndete nainte de
a aciona.
Conceptualizare
abstract:
-Prefer abordrile
analitice;
-Orientat spre
lucruri i simboluri.
11
Competenele profesionale
12
4.
4.
COMPETENA
COMPETENA
INCONTIENT
INCONTIENT
3.
3.
COMPETENA
COMPETENA
CONTIENT
CONTIENT
2.
2.
INCOMPETENA
INCOMPETENA
CONTIENT
CONTIENT
1.
1.
INCOMPETENA
INCOMPETENA
INCONTIENT
INCONTIENT
13
Exerciiu cu cartonae
14
n
naceast
aceastsituaie,
situaie,ncepem
ncepems
savem
avemtot
tot
mai
maimult
multstpanire
stpanireasupra
asupraunei
uneiaptitudini,
aptitudini,
pn
pncnd
cndea
eadevine
devineun
unobicei.
obicei.Nu
Nu
trebuie
trebuies
sreflectm
reflectmprea
preamult
multasupra
asupraei
ei
i
idevine
devineun
unproces
procesnatural
natural
4.
4.
COMPETENA
COMPETENA
INCONTIENT
INCONTIENT
3.
3.
COMPETENA
COMPETENA
CONTIENT
CONTIENT
2.
2.
INCOMPETENA
INCOMPETENA
CONTIENT
CONTIENT
1.
1.
INCOMPETENA
INCOMPETENA
INCONTIENT
INCONTIENT
n
naceast
aceastsituaie,
situaie,ncepem
ncepems
s
dobndim
dobndimdoar
doarpuin
puincontrol
control
asupra
asupraaptitudinii
aptitudiniipe
pecare
careoo
deprindem.
Suntem
competeni
deprindem. Suntem competeni
(doar),
(doar),dar
dareste
estenevoie
nevoiede
defoarte
foarte
mult
multefort
efortcontient
contient
n
naceast
aceastsituaie
situaiencepem
ncepems
stim
tim
ce
cenu
nutim
timi
idescoperim
descoperimc
ceste
este
dificil
sau,
n
orice
caz,
mai
dificil sau, n orice caz, maidificil
dificil
dect
ne-am
imaginat.
Acum
devenim
dect ne-am imaginat. Acum devenim
contieni
contienide
depropria
propriaincompeten
incompeten
n
naceast
aceastsituaie,
situaie,nu
nutim
timce
cenu
nu
tim.
tim.Putem
Putemcrede
credec,
c,indiferent
indiferentce
cear
ar
trebui
trebuis
snvm,
nvm,nu
nupoate
poatefifichiar
chiar
att
attde
dedificil.
dificil.Suntem
Suntemn
nstadiul
stadiulde
de
fericii
fericiide
depropria
propriaignoran
ignoran
15
Pentru a afla de la alii ceea ce nu tim...
...avem nevoie de...

________
16
Feedback
Acordarea de feedback produce plus valoare
Este un aport la obinerea unei variante de
nelegere asupra procesului
Se acord faptelor i rezultatelor i nu se critic
individul
Este personalizat
Trebuie nsoit de exemple i justificri
17
Descriptiv nu evaluativ
Direct, clar i specific
Furnizat la momentul potrivit
Constructiv i relevant
Limitat la 1-2 comportamente
Conine sentimente adevrate
18
Joc de rol exemplificativ.

- Feedback destructiv
- Feedback constructiv
19
Feedback-ul n 4 etape
Ce a fost bine
Ce poate fi mbuntit
Receptor
Emitor
20
Cum structurm o prezentare?
21
Subiectul prezentrii
Adaptarea la auditoriu
Contextul prezentrii
22
Tipuri de prezentri
Prezentarea informativ
Convingerea/vnzarea
Crearea unei imagini
Instruirea
23
Identificarea auditoriului
Activi
Reflexivi
Teoreticieni
Pragmatici
24
Experiena concret:
-Prefer experiena trit;
-Pune accentul pe
gndirea intuitiv;
-Orientat spre sarcin.
Testarea:
Observarea reflexiv:
-Prefer implicarea;
-Acioneaz pentru
a testa.
-Prefera s observe;
-Gndete nainte de
a aciona.
Conceptualizare
abstract:
-Prefer abordrile
analitice;
-Orientat spre
lucruri i simboluri.
25
nelegerea mesajelor
i comportamentelor
26
Supoziii - 1
Oamenii pot s lucreze perfect
Oamenii nu sunt comportamentul lor
Dac o persoan poate face un anumit
lucru, ceilali pot nvaa s
- l fac
27
Supoziii - 2
Nu poi s nu comunici
- Semnificaia comunicrii este rspunsul pe
care transmitorul l primete de la emitor
- Persoanele cele mai flexibile au cea mai
mare influen asupra rezultatului
28
Supoziii - 3
Fiecare triete dup modul su unic de
reprezentare a lumii
- Exist o intenie pozitiv n spatele oricrui
comportament
- Exist un context n care fiecare comportament
are o valoare
29
nelegerea n cadrul prezentrii
TRIMITERE
RSPUNS
PRIMIRE
NELEGERE
30
10
Lanul comunicrii
- joc -
31
32
Bariere de comunicare
Bariere de recepie
Stimuli din mediu
Atitudini i valori ale receptorului
Necesiti i ateptri ale receptorului
33
11
Bariere de acceptare
Prejudeci
Conflicte interpersonale
Impresia ultimului eveniment

34
Bariere de nelegere
Limbaj, probleme de semantic
Abilitatea de a asculta
Lungimea comunicrii
Diferene de statut social/profesional
35
Petrecerea Cocktail
- Joc -
36
12
Suportul vizual al
prezentrilor
37
Pregtirea prezentrii
Pregtirea materialului
Pregtirea prezentrii
38
Folosirea mijloacelor audio-vizuale

Relevan
Simplitate
Claritate
39
13
Cunoaterea auditoriului
Cui ne adresm ?
Unde ?
Cnd ?
Ce ateapt auditoriul ?
Ce ateptm de la auditoriu ?
40
Instrumente audio-vizuale
Flipchart
Tabla de scris
Materiale printate
Foi de lucru
Retro
- proiectorul
Video
- proiectorul:
prezentare PPT
filme
41
Prezentarea n PowerPoint
Prezentarea n PowerPoint este un ajutor vizual

Participanii rein imagini cu cuvinte cheie
Formatorii au o structur coerent a ideilor
Apeleaz la dou sisteme senzoriale: vizual i
auditiv
n combinaie cu alte mijloace poate apela i la
sistemul kinestezic
42
14
Regula 5/1
5 rnduri pe un slide
5 cuvinte pe un rnd
5 sigle pe header i footer
5 culori la o prezentare
43
Fonturi
Sans serif:
ARIAL arial
Serif:
TIMES NEW ROMAN Times
New Roman
44
Un singur tip de font pe prezentare !
45
15
Dimensiunile fonturilor
ntre 28 i 44
Maximum 3 dimensiuni diferite pe slide
46
n niciun caz aa !!!!!

Acest chestionar este conceput pentru a v ajuta s v identificai stilul de
nvare preferat.
De-a lungul anilor, probabil ca v-ai dezvoltat obiceiurile de nvare care v ajuta
s beneficiai ntr-o msur mai mic sau mai mare de efectele unor situaii. Este
posibil s nu fi contientizat acest lucru pn acum, de aceea v propunem un
chestionar care s v ajute s selectai experienele de nvare viitoare care se
potrivesc cel mai bine stilului dvs. de nvare.
Nu exist limit de timp pentru acest chestionar. Probabil c vei avea nevoie de
10-15 minute pentru a-l completa. Exactitatea rezultatului depinde de sinceritatea
cu care rspundei la ntrebri. Nu exist rspunsuri corecte sau incorecte.
Dac nclinai mai mult s fii de acord cu afirmaia, atunci marcai cu (+); dac
nclinai mai mult s nu fii de acord cu afirmaia atunci marcai cu (-). Fii ateni s
marcai fiecare afirmaie.
47
Imaginile
Sunt bine
- venite pentru c dau o not vesel
prezentrii
Atenie la supra
- ncrcare
48
16
Animaia
Accentueaz anumite
cuvinte
sau idei
Dau un efect de micare (sistemul kinestezic)
49
Feedback-ul zilei
structurai un feedback de tip sandwich
pentru aceast zi de curs
aveti 5 minute la dispoziie
50
V mulumim pentru atenie
51
17
i prezentare
3 5 Decembrie 2008

Lavinia Cobrea
Obiectivele zilei
Dezvoltarea abilitilor de utilizare a
limbajului verbal i non-verbal pentru a
genera prezentri de succes;
Identificarea de noi modaliti de gestionare a
stresului i de relaionare cu auditoriul;
Identificarea modalitilor de organizare a
unei prezentri publice;
Comunicarea o definiie
mecanismul prin care

persoanele care interacioneaz
i influeneaz reciproc atitudinile
Transmiterea mesajelor n cadrul prezentrii

Cele 4 etape ale ciclului comunicrii
TRIMITERE
RSPUNS
PRIMIRE
NELEGERE
mesajele
canalele
valorile
COMUNICAREA
IT&C
ctre cine ?
barierele
Obiectivul prezentatorului:
Generarea ascultrii active
Procesul contient de concentrare

asupra mesajului transmis i de
demonstrare a implicrii asculttorului,
pentru a-l nelege pe vorbitor.
Cele 4 dimensiuni ale mesajului transmis

Ce se transmite
CONINUT
INFORMAII
DESPRE SINE
RELAIE
INTENIE/APEL
Ce intenie are
emitorul
Pe ce se pune
accent
Transmite
informaie/este exact
ce vrea s transmit
fapte
Reprezint o manifestare
personal (spune ceva
despre emitor)
eu/emitor
Transmite opinia
emitorului despre
receptor
noi
Ce ateapt
emitorul s fac/sau
s nu fac receptorul
tu
Comunicarea
Verbal
Scris
Non-verbal
Oral
L
J
8
Modelul Mehrabian
Cuvinte ? %
Limbaj corporal ? %
Tonul vocii ? %
1
2
3
Comunicarea n cifre
Ct conteaz cele trei dimensiuni ale comunicrii
n efectul pe care-l produci interlocutorului?
Tipul de comunicare
Comunicare verbal
verbal
7%
Comunicare auditiv
auditiv
38%
Comunicare vizual
vizual
55%
10
Puncte de vedere diferite
11
12
Limbajele
Limbi strine
Limbajul profesional jargon
Argoul i regionalismele
Meta-limbajul
Limbajul non-verbal
13
META - LIMBAJ
Termeni de meta-limbaj
Traducere
Locuin compact
Locuin foarte mic
Reedina cu potenial foarte mare
Necesit reparaii
ntr-o zon exclusivist, linitit
Departe de coli i magazine
Ideal ca prima locuin
Doar pentru cei cu bani puini
Ocazie unic de cumprare
Se vinde greu
14
Obiectivul prezentatorului:
Generarea concentrrii auditoriului
asupra mesajului transmis i
recunoaterea / demonstrarea implicrii
asculttorului, pentru nelegerea
vorbitorului.
15
Tipurile de ntrebari
nchise
Deschise
De prob/verificare
Ipotetice
Cluzitoare
Multiple
16
Exerciiu de grup
Cartonae - Tipuri de ntrebri
17
Un brbat intr ntr-o camer i i gsete

pe Jack i pe Jill mori pe podea. Este
sticl spart mprejur i fereastra e
deschis. Ce s-a ntmplat?
18
Jack i Jill sunt petiori aurii, o pisic a

intrat pe fereastr i a rsturnat bolul
jos de pe mas.
19
O femeie st n pat, se ridic i d un

telefon, dar nchide fr s spun
nimic. Apoi se baga n pat i se culc
napoi.
Care este situaia?
20
Ea se afl ntr-o camer de hotel, dar nu

poate dormi deoarece vecinul din camera
alaturat sforie foarte tare. Ea formeaz
numrul de la camera alaturat i l
trezete pe ocupant dup care se bag
napoi n pat i se culc.
21
Icebreakers i Energizers
Creeaz o atmosfer de grup pozitiv

Ajut participanii s se relaxeze
Activeaz i energizeaz
Ajut la gndirea lateral
Elimin barierele sociale
22
Jocurile
Ca i icebreakers ajut la crearea unei
atmosfere relaxante
Ilustreaz un anumit concept teoretic
Exemplific posibilitatea mai multor
variante de rezolvare a unei probleme
Schimb ritmul de nvare
23
Comunicarea non-verbal
24
Modelul Mehrabian
Ct conteaz cele trei dimensiuni ale
comunicrii n efectul pe care-l produci
interlocutorului?
Cuvinte 7 %
Limbaj corporal 55%
Tonul vocii 38 %
1
2
3
25
Mesaj VERBAL
CE SPUI
10 %
Mesaj NON-VERBAL
CUM SPUI
40 %
CE ARI
50 %
26
FAA
27
FAA
28
MINILE
29
PICIOARELE
30
10
CORPUL - Postura
31
CORPUL - Postura
32
SPAIUL PERSONAL
33
11
Componena unui mesaj
Sentimente
Fapte
Opinii
34
Care sunt abilitile individuale

necesare pentru a genera succesul
unei prezentri ?
35
Stresul
reacia pe care o are organismul n faa unei
solicitri;
o stare de tensiune puternic, fiziologic sau
psihologic;
pregtirea pentru atac sau fug;
nceputul unei serii de mbolnviri;
36
12
Semnele stresului
Fiziologice
Psihologice
Comportamentale
37
Managementul stresului
Contientizarea factorilor de stres i reaciilor fizice
Recunoaterea a ceea ce putem schimba
38
Managementul stresului
Reducerea intensitii reaciei emoionale la stres;
Modelarea reaciei fiziologice la stres (tehnici de
relaxare);
Asigurarea de rezerve fizice (stil de via sntos);
Meninerea i mbuntirea rezervelor emoionale
(ateptri realiste, mprtind emoiile, stabilind
scopuri)
39
13
Strile de baz ale auditoriului

Pasivitatea este incapacitatea sau inabilitatea unei
persoane de a exprima cu ncredere ceea ce
gndete sau simte.
Agresivitatea - direct sau indirect - are ca rezultat
durere, umilire, jignire i strnind reacii de aprare.
Asertivitatea este exprimarea cu ncredere n sine a
ceea ce gndete, simte i crede o persoan.
40
Inteligena emoional
cunoaterea i gestionarea propriilor emoii

auto-motivarea
recunoaterea emoiilor la alii (empatie)
relaiile interpersonale
41
Inteligena emoional
IQ (capul)
Socoteli matematice
Procesarea
informaiilor
Logica analitic
Rezolvarea
problemelor
Memorare
EQ (inima)
nelegerea sinelui
Auto
- motivare
Luarea deciziilor
Construirea relaiilor
nvarea experienial
Creativitate
42
14
Inteligena emoional
15% aptitudini i cunotine tehnice
85% aptitudini i cunotine referitoare la
oameni !
Dar pentru a-i putea cunoate pe

ceilali, trebuie mai nti s te
cunoti pe tine nsui.
43
Autocunoatere
Aspect fizic
mbrcminte
Voce
Conversaie
Temperament
Spontaneitate
ncredere n sine
44
45
15
Rareori percepia celorlali despre tine

este aceeai cu percepia ta !
Practic
Precaut
Spontan
Meticulos
Tolerant
Realist
=
=
=
=
=
=
Fr imaginaie
Indecis
Dezorganizat
Obsesiv
Nepstor
Pesimist
46
Nemulumiri
oapte, foial
Distragerea ateniei celorlali
Vocalizarea nemulumirii ctre personalul
prezent.
Vocalizarea nemulumirii ctre teri.
47
Care situaie este cea mai des ntlnit ?
48
16
Noiuni fundamentale de NLP

nelegerea proceselor mentale ce determin comportamentul
Neuro: cum funcioneaz creierul

Lingvistic: comunicarea cu ceilali i cu noi nine
Programare: strategia de atingere a scopurilor
49
5 sisteme senzoriale
VIZUAL
AUDITIV
KINESTEZIC
GUSTATIV
OLFACTIV
50
Cnd ai o singur variant eti ca un robot,

cnd ai dou variante, ai o dilema,
cnd ai trei variante eti liber s alegi
John Grinder
51
17
Cum tratm Obieciile Participanilor

Mulumesc
Reacia politicoas contribuie la determinarea

gradului de mulumire al participantului
Primul rspuns trebuie s fie V mulumesc!
Plngerea ofer ansa mbuntirii
Un zmbet este contagios ....
52
Coninutul unui mesaj
Senzaii
Sentimente
Percepii
Simboluri
Acceptare
53
Cui ne adresm ?
Unde ?
Cnd ?
54
18

Relevan
Simplitate
Claritate
55
Folosirea non-verbalului
Micarea corpului
Gesturile
Expresia feei
Vocea
56
Succesiunea unei prezentari publice

nceput
Scurt
introducere
Prezentarea
propriu-zis
Sfrit
Concluzii
salutai audiena
prezentai subiectul ce va fi abordat/dezvoltat
explicai modul de structurare al prezentrii
prezentai regulile pentru ntrebri
prezentai subiectul propriu-zis
furnizai detalii / date care sprijin argumentaia
evideniai concluzii intermediare (concluzii de etap)
facei legtura dintre subiect i temele discutate (anterior)
sumarizai prezentarea
mulumii audienei
invitai publicul s pun ntrebri
ntrebri i Rspunsuri
57
19
Organizarea evenimentelor
58
Pregtirea Logistic
Bugetul evenimentului
Alegerea locului
Identificarea participanilor
Alegerea prezentatorului
Pregtirea materialelor
59
Lista de Verificare
Locul desfurrii evenimentului
Spaiu suficient pentru numrul de participani

Acces cu mijloace de transport n comun
Locuri de parcare
Faciliti de catering bufet
Spaii sanitare
Echipamente pentru prezentare
nclzire/aer condiionat
Lumin, prize, prelungitoare
Acustic sonorizare
Mobilier
60
20
Lista de Verificare
Sala
De tip teatru, pentru prezentri informative
ample
Mas rotund, pentru prezentri informative mici
Mese n form de V sau U pentru training
Mese insule pentru training
61
Lista de Verificare
Participanii
Auditoriu interesat de subiect

Invitaii cu dou sptmni nainte
Se indic cu precizie locul harta
Confirmri nainte cu 2 zile
Ore de ncepere: ntre 09:30 i 10:30 sau ntre
15:00 i 18:00
62
Lista de Verificare
Administrarea auditoriului
Ecusoane cu numele participanilor

Programul evenimentului
Mape de prezentare a subiectului
cutia cu cri de vizit
Lista de prezen cu date de contact
Situaii speciale: persoane cu handicap,
vegetarieni, etc.
63
21
Lista de Verificare
Materiale de prezentare
Laptop
Videoproiector
Flipchart cu foi suficiente
Markere
Blue skick sau tape
Post-it
Pixuri sau creioane
Bloc notes sau coli de hrtie
Feedback sau evaluarea evenimentului
64
Lista de Verificare
Dup eveniment
Distribuirea listei de participani la toi cei care
au fost prezeni
Mulumiri pentru prezen
Aciuni viitoare
65
Feedback-ul zilei
avei 5 minute la dispoziie
66
22
67
23
i prezentare
3 5 Decembrie 2008

Lavinia Cobrea
Obiectivele zilei
Contientizarea propriilor capaciti de
prezentare prin evaluarea unei
performane filmate, att de ctre traineri
ct i de colegii de grup;
mbuntirea propriei percepii
(autocunoaterea) printr-o evaluare
proprie a prezentrii fcute n faa colegilor
O prezentare de success
Cui ne adresm ?
De ce?
Unde ?
Cnd ?

Relevan
Simplitate
Claritate
Folosirea non-verbalului
Micarea corpului
Gesturile
Expresia feei
Vocea
Coninutul unui mesaj
Senzaii
Sentimente
Percepii
Simboluri
Acceptare
Relaxarea de dinaintea prezentrii
Exerciii fizice de relaxare

Meditaia
Muzica
Imagini
Crearea zonei de confort
PREZENTRI
1. Pisica
2. Cel
3. oarece
4. Ursule
5. Girafa
6. Papagal
7. Iepura
8. Albina
9. nar
10. Petior
11. Cafea
12. Can
13. Ceainic
14. Linguri
15. Zahr
16. Pahar
17. Cacaval
18. Pine
19. Cuit
20. Castron
21. Castane
22. Prastie
23. Bec
24. Dop
25. Umeras
Criterii de evaluare
Punctaj
acordat
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Justificare
(Elemente impresionante & de mbuntit)
Postura
Gestica
Privirea
Vocea
Coninutul
Atenia acordat
participanilor
Rspunsul la ntrebri
Originalitate
Media (1+2+ ..8/8)
10
Justificai evalurile
Utilizarea efectiv a comunicrii non
- verbale
Concordana dintre mesajul verbal i limbajul
corpului
Claritatea i coerena coninutului
Interaciunea cu auditoriul
Originalitatea prezentrii priza la public
11
Planul de Aciune
Puncte tari de meninut i dezvoltat
Puncte slabe de atenuat, schimbat sau
evitat
Zone extrem de inconfortabile cauze i
remedii
Aciuni concrete
12
Feedback-ul zilei
avei 5 minute la dispoziie
13
14
RO2006/018-147.04.01.05.01
Abiliti de comunicare i Prezentare

Ziua 1 Sesiunea 1
Foaia de Lucru 1.1.1
SCOPUL PROGRAMULUI
Scopul acestui program de formare este acela de a pregti angajai ai MDLPL, ai
ADR-urilor i ai MIMMCTPL care dein expertiz tehnic i (care) sunt implicai n
implementarea programelor POR / CTE n vederea dobndirii de abiliti i cunotine
care s le permit s organizeze i s susin sesiuni de prezentare / ateliere de
lucru.
OBIECTIVELE PROGRAMULUI
Dup ce vor participa la acest program, participanii vor fi capabili s:
Pregteasc i s livreze prezentri n grupuri

Livreze sesiuni de pregtire participative, s organizeze grupuri de lucru i
prezentri
Pregteasc prezentri i materiale suport
Ofere i s primeasc feedback pentru / de la colegii lor din alte organizaii
GRUP INT
Angajai ai MDLPL i ai ADR-urilor, experi ai acestor instituii care pot fi implicai n
pregtirea i livrarea de sesiuni de curs participative i / sau ateliere de lucru.
Pagina 1 din 1
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 1
PROGRAM DE CURS
Ora
09:00
Ziua 1
Sesiunea 1:
Introducere; prezentarea
formatorilor
Prezentare general a
cursului: scop, obiective,
orar, activiti
Ziua 2
Sesiunea 7: Comunicarea
verbal vs. non verbal n
prezentri de succes
Adaptarea vocabularului
Implicarea audienei:
ntrebri i rspunsuri;
Activiti de energizare i de
icebreaking
Sesiunea 2:
10:45
Prezentarea participanilor
Ateptri i reguli de grup
Sesiunea 3: Instrumente
pentru succesul instruirii:
Generarea competenei
profesionale
Feedback principii pentru

elaborarea i acordarea
unui feedback constructiv
13:00
Sesiunea 4: Caracteristicile unei

prezentri de succes
Ciclul de nvare al
adulilor
Bariere n comunicare
Audiena: comportament,
nivel de competen
15:15
O prezentare exerciiu
practic cu nregistrare
Exerciiu practic
Limbajul non-verbal n
prezentari de succes
O prezentare exerciiu
practic cu nregistrare
Sesiunea 9: Abiliti individuale

pentru prezentri de succes
Sesiunea 12:
Vizionarea prezentrilor
Gestionarea stresului
Noiuni practice legate de

inteligena emoional (IE):
cum se identific i cum se
dezvolt
aprecierea i oferirea de
feedback
Importana conceptului de
inteligen emoional
pentru un prezentator
Sesiunea 13:
Plan de aciune individual
Pauz de cafea
15:15
16:30
Exerciiu practic
Pauz de Prnz
Sesiunea 5: Structurarea unei

prezentri n funcie de:
15:30
Pregtirea pentru exercitiul

practic
Sesiunea 8:
13:00
14:00
Sesiunea 11:
Pauz de cafea
10: 45
11:00
Ziua 3
Sesiunea 6: Suportul vizual al

prezentrilor
Sesiunea 10: Cum s pregteti

o prezentare public
Utilizarea suportului audiovizual.
Tipuri diferite de prezentri

publice
Pregtirea unei prezentri

PowerPoint
Organizarea de evenimente
logistic i sfaturi practice
Feedback-ul zilei
Feedback-ul zilei
Pagina 1 din 1
Sesiunea 14:
Lecii nvate & recapitulare
Sesiunea 15:
Evaluarea cursului
Feedback-ul
evenimentului
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
Ciclul nvrii la Aduli

Ciclul nvrii experieniale
Uneori cunoscut drept ciclul de nvare al lui Kolb, dup numele lui David Kolb, care
i-a pus bazele la mijlocul anilor 70, mpreun cu Rubin i Mclnryre, a avut cteva
modificri din partea lui Peter Honey. Varianta sa o vom examina, n relaie cu
analizarea exerciiilor bazate pe aptitudini.
'nvarea experienial' nseamn, de fapt, 'a nva din experien'. Acesta nu este
ntotdeauna un proces, aa cum poate prea la prima vedere. Dup cum spunea
Aldous Huxley:
Experiena nu este ceea ce vi se ntmpl, ci modul n care utilizai ceea ce
vi se ntmpl.
Acest citat conine esena ciclului nvrii, care ofer un cadru de folosire, n mod
ct mai constructiv cu putin, a experienei dobndite.
EXPERIENA
REFLECTAREA
PLANIFICAREA
PENTRU DATA
URMTOARE
TRAGEREA
CONCLUZIILOR
Ciclul ncepe cu o experien. Pentru a nva din ea, trebuie reflectat la ceea ce s-a
ntmplat i trebuie adugate detalii i impresii. Din acest punct de vedere, se pot
trage cteva concluzii legate de ceea ce s-a ntamplat i se pot identifica aspectele
pozitive i cele negative ale experientei, ce a mers bine i ce nu.
Ajungndu-se la aceste concluzii, se pot face planuri legate de comportarea n
cazurile similare care vor mai aprea. ntr-adevr, se poate planifica chiar i
Pagina 1 din 3
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
urmtoarea ocazie cnd un astfel de eveniment va avea loc. Cnd o astfel de

experien survine iar, ciclul nvrii rencepe.
Completarea tuturor etapelor ciclului poate dura de la cteva secunde la civa ani,
n funcie de circumstanele i natura experienei. Prezentat ca o diagram, modelul
poate prea simplist sau evident majoritii oamenilor. Adevrul este c necesit
foarte mult munc trecerea procesului de nvare prin toate cele patru etape.
Dei foarte muli pot susine c fac acest lucru n fiecare zi, este destul de rar
ntlnit cazul n care un individ s treac prin toate etapele. Muli nu reflect asupra
experienei pe care o au, altii nu trag concluzii, alii nu planific modul n care vor
aciona n viitor fiind pui ntr-o situaie similar sau, dac i fac planuri, nu le pun
n aplicare.
Dac examinm fiecare etap a ciclului n detaliu, putem vedea cum se poate
aplica situaiei de prezentare participativ n general i n particular.
Experiena
Ca prezentator, suntei persoana care planific elementele din care sperai ca ceilali
s poat nva. ntr-o prezentare, la fel ca i n via, trebuie sa creati o experien.
Exerciii precum proiectrile mentale si constientizarile pot constitui experiene
relevante pentru participani.
Sunt deasemenea semnificative sesiunile bazate pe cunotine, dar chiar i acestea
trebuiesc legate de experiena concreta.
Reflectarea
Acest lucru nu presupune doar rememorarea experienei ci i clarificarea obiectiv a
ceea ce s-a ntmplat, apoi identificarea celor mai importante aspecte.
n situaia unei prezentri profesionale, este important s se acorde timp
participanilor s reflecte asupra noiunilor i a experienei elementelor prezentate,
pentru a-i forma impresiile.
Tragerea concluziilor
n cea de-a treia etap sunt trase concluziile referitoare la eficiena modului n care
au fost (sau pot fi) utilizate informaiile si cum au generat ele o mbuntire a
aptitudinilor. Unele aspecte poate c au fost utilizate bine, altele mai puin bine.
Pagina 2 din 3
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
Unele elemente ale sarcinii de lucru poate au fost mai uor de realizat, altele mai
greu. Anumite aspecte pot necesita mbuntire, altele nu, dar este foarte
important ca participantul sa contientizeze astfel de momente.
inei minte c participanii au trecut (sau nu) prin situaiile prezentate. Pe ct
posibil, interveniile dvs ar trebui s-i determine s trag concluziile bazndu-se pe
propria lor experien. Dei este probabil ca membrii unui grup s fi avut parte de
aceleai informaii, ntelegerea a fost diferit de la un participant la altul. Nu uitai
c nu grupul nva, ci fiecare participant n parte.
Planificarea
n aceast etap toate reflectrile i concluziile sunt transpuse ntr-un plan referitor
la cum nvarea poate fi pus n practic. Dac acest lucru nu se realizeaz, toate
eforturile din etapele anterioare se vor disipa i nu vor avea nici un rezultat.
Planul se bazeaz pe concluziile la care s-a ajuns i evideniaz urmtoarele

aspecte:
Cum poate fi asigurat ndeplinirea sarcinii data viitoare.

Ce mbuntiri ale unor aspecte specifice ale performanei pot fi fcute.
Cum pot fi fcute mai uoare elementele dificile.
Cum pot fi meninute i consolidate aspectele eficiente ale performanei.
Planul include, de asemenea, detalii referitoare la unde i cnd pot fi puse n

aplicare cele nvate i cine ar putea asista acest proces. ntr-un anumit moment al
prezentrilor (preferabil n timpul, sau cel puin la sfrit), trebuie fcut un plan
pentru a aplica cele nvate n mediul de lucru.
Pagina 3 din 3
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
CHESTIONAR: STILURILE DE NVARE

Acest chestionar este conceput pentru a v ajuta s v identificai stilul de
nvare preferat.
De-a lungul anilor, probabil ca v-ai dezvoltat obiceiurile de nvare care v ajut s
beneficiai ntr-o msur mai mic sau mai mare de efectele unor situaii. Este posibil
s nu fi contientizat acest lucru pn acum, de aceea v propunem un chestionar
care s v ajute s selectai experienele de nvare viitoare care se potrivesc cel
mai bine stilului dvs. de nvare.
Nu exist limit de timp pentru acest chestionar. Probabil c vei avea nevoie de 1015 minute pentru a-l completa. Exactitatea rezultatului depinde de sinceritatea cu
care rspundei la ntrebri. Nu exist rspunsuri corecte sau incorecte.
Dac nclinai mai mult s fii de acord cu afirmaia, atunci marcai cu (+); dac
nclinai mai mult s nu fii de acord cu afirmaia atunci marcai cu (-). Fii ateni s
marcai fiecare afirmaie.
1.
Am convingeri clare privind ce este bine i ce este ru, ce este corect i ce este
incorect.
2.
Deseori acionez fr s iau n considerare consecinele posibile.
3.
Tind s rezolv problemele folosind abordarea pailor mruni.
4.
Consider c procedurile i politicile oficiale frneaz oamenii.
5.
Lumea m cunoate c spun pe leau ceea ce cred.
6.
Deseori descopr c aciunile bazate pe feeling sunt la fel de viabile ca cele

bazate pe un raionament elaborat cu atenie.
7.
mi place acel tip de activitate n care am timp pentru o pregtire i o

implementare minuioase.
8.
De obicei i ntreb pe oameni care sunt ipotezele lor iniiale.
9.
Ceea ce conteaz cel mai mult este ca un lucru s funcioneze n practic.
10. Caut n permanen experiene noi.

11. Cnd aud de o idee sau abordare nou ncep imediat s m gndesc cum a
putea s o pun n practic.
Pagina 1 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
12. Sunt foarte atent la autodisciplin, cum ar fi: controlul dietei, exerciii fizice,
meninerea unei rutine fixe n activitate n general.
13. Sunt mndru cnd fac o munc meticuloas.
14. M neleg mai bine cu oamenii logici, analitici dect cu cei spontani, iraionali.
15. Sunt atent la interpretarea datelor disponibile i evit formularea pripit a
concluziilor.
16. mi place s fundamentez o decizie cu atenie, lund n considerare o multitudine
de alternative.
17. M simt mai atras de ideile inedite, neobinuite dect de cele practice.
18. Nu mi plac lucrurile neorganizate i prefer s aez lucrurile ntr-o structur
coerent.
19. Accept i respect procedurile i politicile atta timp ct le consider o cale eficient
de a-mi realiza sarcinile.
20. mi place s-mi raportez aciunile la un principiu general.
21. n cursul discuiilor mi place s trec direct la subiect.
22. Tind s am mai degrab relaii oficiale, distante cu oamenii la serviciu.
23. Reuesc s fac fa provocrii de a face ceva nou, diferit.
24. mi plac oamenii veseli, spontani.
25. nainte de a trage o concluzie, acord mare atenie fiecrui detaliu.
26. mi este greu s produc idei n mod spontan.
27. Consider c cel mai bine este s treci imediat la subiect.
28. Sunt atent s nu trec prea repede la concluzii.
29. Prefer s am ct mai multe surse de informare posibile.
30. De obicei, oamenii care nu iau lucrurile n serios m irit.
31. nainte de a-mi spune punctul de vedere ascult punctele de vedere ale celorlali.
32. De obicei, mi manifest n mod vizibil sentimentele.
33. n timpul discuiilor mi place s urmresc manevrele celorlali participani.
Pagina 2 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
34. Prefer s rspund evenimentelor n mod spontan, flexibil, dect s regizez

lucrurile dinainte.
35. M atrag aspectele tehnice, cum ar fi: analiza reelelor, diagramele, etc.
36. Sunt ngrijorat atunci cnd trebuie s-mi accelerez munca pentru a respecta un
termen.
37. Tind s apreciez ideile oamenilor dup rezultatele obinute n practic.
38. Oamenii tcui, reflexivi m fac s nu m simt n largul meu.
39. Deseori, oamenii agitai, grbii m enerveaz.
40. Este mai important s trieti clipa dect s te gndeti la trecut sau viitor.
41. Consider c sunt mai realiste discuiile bazate pe o analiza minuioas a tuturor
informaiilor dect cele bazate pe intuiie.
42. nclin s fiu un perfecionist / o perfecionist.
43. De obicei, lansez o mulime de idei spontane n timpul discuiilor.
44. n timpul ntrunirilor lansez idei realiste, cu aplicabilitate practic.
45. n cele mai multe cazuri regulile exist numai pentru a fi nclcate.
46. Prefer s stau mai retras i s iau n considerare toate aspectele situaiei.
47. Deseori observ inconsecvenele i punctele slabe n argumentaia altor oameni.
48. Pe ansamblu vorbesc mai mult dect ascult.
49. Pot gsi ci mai bune, mai practice de a obine rezultate.
50. Consider c rapoartele scrise trebuie s fie concise i la obiect.
51. Consider c gndirea logica, raional ar trebui s fie la ordinea zilei.
52. Prefer s abordez subiectele specifice muncii mele n discuii individuale cu
oamenii dect n discuii la scar social.
53. mi plac mai mult oamenii care abordeaz lucrurile n mod realist dect cei care
teoretizeaz.
54. n timpul discuiilor mi pierd rbdarea cu lucrurile nerelevante i cu digresiunile.
55. Cnd am de pregtit un raport produc mai nti o mulime de versiuni preliminare
Pagina 3 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
nainte de a realiza varianta final.

56. mi place nespus de mult s testez dac lucrurile se aplic n practic.
57. mi place foarte mult s gsesc rspunsuri prin abordri logice.
58. M ncnt s fiu cel vorbare.
59. Deseori, n timpul discuiilor, descopr c eu sunt cel realist, aducnd participanii
la subiect i evitnd speculaiile ieftine.
60. nainte de a lua o decizie, mi place s pun n balan mai multe alternative.
61. n discuiile cu oamenii descopr adesea c eu sunt cel mai puin implicat
emoional i cel mai obiectiv.
62. n timpul discuiilor prefer mai degrab s fiu mai retras dect s preiau
conducerea discuiilor.
63. mi place s pot plasa aciunile curente ntr-un context mai amplu, pe termen
lung.
64. Cnd lucrurile nu merg bine, mi place s o iau drept o lecie necesar pentru a
acumula experien.
65. Am tendina s resping ideile spontane pe motiv ca sunt nepractice.
66. Cel mai bine este s te gndeti cu atenie nainte de a aciona.
67. n majoritatea situaiilor, prefer s ascult dect s vorbesc.
68. Tind s fiu dur cu oamenii care nu pot gsi abordri logice.
69. n cele mai multe cazuri consider c scopul scuz mijloacele.
70. Nu m deranjeaz s jignesc oamenii dac n felul acesta ei obin rezultate.
71. Consider c formalitile legate de stabilirea obiectivelor i planificare sunt
ngrozitor de plictisitoare.
72. De obicei, sunt unul dintre oamenii care vd viaa n roz.
73. Fac tot ce este indicat pentru a-mi realiza sarcinile.
74. M plictisesc repede de munca metodic.
75. mi place s cercetez ipotezele, principiile i teoriile care stau la baza
evenimentelor.
Pagina 4 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
76. ntotdeauna sunt interesat de ceea ce gndesc oamenii.

77. mi plac ntrunirile conduse metodic.
78. ncerc s scap de aspectele subiective sau ambigue ale muncii mele.
79. mi place partea dramatic a unei situaii de criz.
80. Deseori, oamenii m consider insensibil fa de sentimentele lor.
Pagina 5 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
PUNCTAJ
Toate afirmaiile marcate cu (+) sunt notate cu 1 punct, iar toate afirmaiile marcate
cu (-) sunt notate cu 0 puncte. Pur i simplu ncercuii pe listele de mai jos toate
afirmaiile marcate cu (+).
2
13
15
11
10
16
12
19
17
25
14
21
23
28
18
27
24
29
20
35
32
31
22
37
34
33
26
44
38
36
30
49
40
39
42
50
43
41
47
53
45
46
51
54
48
52
57
56
58
55
61
59
64
60
63
65
71
62
68
69
72
66
75
70
74
67
77
73
79
76
78
80
Activistul
Reflexivul
Teoreticianul
Pragmaticul
TOTAL
Punei punctajele obinute la fiecare stil de nvare n tabelul de mai jos pentru a v
observa preferinele:
Pagina 6 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01
Activistul
20

Ziua 1 Sesiunea 3
Reflexivul
20
Teoreticianul
20
Pragmaticul
20
Preferina
19
18
19
17
16
19
19
18
15
18
14
13
12
Preferina foarte
puternic
17
18
17
16
15
17
16
Preferin
puternica
16
11
10
15
14
14
13
15
14
Preferin medie
13
12
13
7
6
12
11
11
10
12
11
10
10
4
3
9
8
8
7
9
8
Preferin
sczuta
Preferin foarte
sczut
Marcai punctajele obinute la fiecare stil de nvare pe axele de pe pagina

urmatoare.
Pagina 7 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
ACTIVISTUL
15
10
20
15
10
10
15
20
TEORETICIANUL
Pagina 8 din 8
10
15
20
REFLEXIVUL
PRAGMATICUL
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
MODELUL COMPETENEI
Dup ce a aflat noi cunotiine sau a dobndit o nou aptitudine, un individ se poate simi
descurajat pentru c nu a reuit s-i ndeplineasc ateptrile de a deveni instantaneu
competent sau deplin pregtit.
Modelul competentei este un model foarte util, care poate conferi o perspectiv asupra
acestor sentimente. El arat c este normal ca un individ s simt astfel i aceste emoii sunt
normale n procesul dobndirii unei aptitudini. Modelul este cunoscut drept Modelul
Competenei i este ilustrat pe fiele de lucru.
O modalitate de a explica cum se pune n practic acest model este descrierea fiecrei etape
prin intermediul unei poveti.
De exemplu, povestirea unui prezentator legat de experiena sa de dobndire a aptitudinilor de
livrare. n continuare vom numi aceast persoan Michael. Iat povestea sa.
nainte de a se implica n prezentri, Michael credea c pregtirea profesional const numai
n necesitatea oferirii de cunotinte, transmind cursanilor informaiile de care aveau
nevoie. Dupa ce i s-a oferit ocazia s lucreze ca prezentator, a nvat ce nseamn
participarea, aptitudini de livrare si constientizare i nvarea la aduli.
La fel ca toat lumea, nu tia ce nu tia' i era, aadar, ntr-o stare de Incompeten
incontien fa de aptitudinile de predare, ntruct nu tia c ele existau. Aadar, cum putea
s fie competent? Era destul de mulumit, ntruct dicuiile la care participa constituiau instruirea
efectiv.
Cand a participat la cursuri de formare a prezentatorilor, a realizat c acest lucru presupunea
mult mai mult decat i imaginase el. Deodat s-a gsit n stadiul Incompetenei
Contiente i a realizat (destul de alarmat) c discuiile pe care le avea nu erau aa de
eficiente pe ct ar fi putut fi.
Aceast constatare neplacut a fost destul de benefic. A devenit contient de lacunele pe care
le avea i i-a putut exersa aptitudinile necesare pentru mbuntairea performanei.
Dezamgirea a fost un pas nainte n dezvoltare, dei n interior s-a resimit ca un pas napoi. Era
mai puin ncreztor n abilitile sale, dar mult mai ncreztor n a realiza ce are de facut..
Dup ceva mai mult timp petrecut n sala de clas, exersndu-i i practicndu-i
aptitudinile, a reuit s treac la urmtorul nivel, acela al Competenei Contiente.
Acum stia si putea desfaura diverse tipuri de exerciii, dei uneori n mod aproape mecanic.
Dobndind mai mult experien i devenind prezentator cu norm ntreag, a progresat
n aria Competenei Incontiente. Acum, putea s-i pun n aplicare aptitudinile fr
Pagina 1 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
a se gndi prea mult la ceea ce fcea. Aciunea competent a devenit ceva natural i
obinuit.
O persoan poate dobndi Competena Incontient, dar sarcina nu i se usureaz. Exist
ntotdeauna pericolul de a transforma Competena Incontient, ncet, n Incompeten
Incontient. Doar cnd se primete un feedback devii contient de stadiul n care te afli,
adic devii contient de competena sau incompetena ta.
Pagina 2 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
INCOMPETEN
INCONTIEN
COMPETEN
CONTIEN
INCOMPETEN
CONTIEN
COMPETEN
INCONTIEN
RO2006/018-147.04.01.05.01
n aceast situaie ncepem s

ctigm un pic de pricepere
vizavi de competena pe care
dorim s o cptm. Suntem
competeni dar este nevoie de un
efort susinut contient.
n aceast situaie nu tim ce nu

tim. Considerm c indiferent n
ce const chestiunea pe care o
vom studia, aceasta nu poate fi
chiar aa de dificil. Suntem n
acea stare mental n care
Ignorana este o binecuvntare.

Ziua 1 Sesiunea 3
n aceast situaie ncepem s

devenim pricepui vizavi de
competena n cauz i suntem
obinuii cu ea. Nu trebuie s ne
gndim prea mult cnd o punem n
aplicare i devine un proces natural.
n aceast situaie ncepem s ne

dm seama n ce const ceea ce nu
tim i c este destul de dificil de
nvat sau mai dificil dect ne
ateptm. Acum devenim contieni
de propriile noastre lipsuri /
incompetene.
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
Definiia Feedback-ului
Oferirea de informaii referitoare la performan, avndu-se n vedere

dezvoltarea i mbuntirea.
Cteva ndrumri pentru oferirea i primirea de feedback
Oferirea:
Oferirea de informaii legate de comportamentul observat - nu judecai
Informaiile trebuie s fie specifice
Fii oneti dar sensibili
Intenia trebuie s fie aceea de a-l ajuta pe cel cruia i se ofer informaiile
Primirea:
ncercai s ascultai fr a v lsa afectai de tririle emoionale
Luai feedback-ul ca pe o informaie
Considerai c cel ce v ofer informaia este cineva care vrea s v ajute
Nu uitai, avei dreptul s fii ceea ce suntei! dar luai n considerare c
observaiile sunt fcute la adresa comportamentului dvs
Este bine s explicai dar nu incercati s v luai aprarea...
Nu minimalizai feedback-ul pozitiv
Verificai modul de nelegere
Cnd nu mai suportai, spunei acest lucru!!
Alegei ce vei face ...
acceptai
respingei
verificai mai departe / v mai gndii,
dar....
Identificai utilitatea
dezvoltarea ulterioar
informaiilor
Pagina 1 din 1
primite
pentru
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
Oferirea i Primirea de Feedback
Comunicare referitoare la...

performan
efectul asupra celorlali
A face o persoan mai contient de...
ceea ce face
cum face un anumit lucru
Oferirea de feedback necesit

Curaj
Pricepere
nelegere
Respect de sine
Respect pentru ceilali
Feedback-ul:
Trebuie s ofere
Informaii pentru receptor

nu
Eliberare pentru emitor
Oferirea de feedback
pentru...
comportament
nu
persoan
observaie
nu
intervenie
descriere
nu
judecat
mprtairea de
idei i oferirea de
informaii
explorarea
alternativelor
nu
oferirea de
sfaturi
nu
oferirea de
rspunsuri
Axati-v pe...
comportamentul care poate fi
schimbat
ct feedback s oferii
cnd s l oferii
claritate
precizie
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
1. Modelul de Feedback n 4 etape
Ce a fost bine
Ce poate fi mbuntit
Receptor
Emitor
2. Modelul Feedback Sandwich
SANDWICH-UL FEEDBACK-ULUI
ncepei cu vetile bune

Transmitei apoi vetile neplcute
ncheiai cu alte veti bune
Pagina 1 din 1
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
Feedback-ul Motivaional
Un lucru care i poate motiva pe oameni este sentimentul progresului. Dac tiu c
se progreseaz, atunci efortul depus se va mri. Aadar, este important s ne
asigurm c oamenii primesc feedback-ul corespunztor. Fr el, nu vor ti dac se
ndreapt n direcia potrivit sau ce mai trebuie ntreprins pentru a obine succesul.
Exist 2 tipuri de feedback:
MOTIVAIONAL proiectat pentru a crete ncrederea
DE DEZVOLTARE proiectat pentru a crete competena
Cteva ndrumri n oferirea feedback-ului care sunt menite s fac feedback-ul
pe care l oferii s fie:
Specific
Echilibrat
Clar
La timp
Prioritizat
Este foarte important ca feedback-ul pe care l oferii s fie un instrument

motivaional. Exist un model compus din 4 etape, pe care l putem utiliza
pentru a ne asigura c feedback-ul este oferit corespunztor.
MODELUL CELOR PATRU ETAPE
1. ntrebai cealalt persoan

2. Menionai 2 aspecte pozitive
3. Menionai un aspect ce trebuie mbuntit
4. Menionai nc 2 aspecte pozitive i ncheiai cu un zmbet !
Pagina 1 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 3
PRIMUL PAS
Cerei i prerea celeilalte persoane referitor la propria performan.
Acest lucru ofer receptorului ocazia de a avea controlul asupra propriei dezvoltri,
lucru ce poate fi motivant. Dac aceast ocazie nu este oferit, efectul poate fi
contrar, ntruct cel ce primete feedback-ul va gandi: Spune-mi ceva ce nu tiu!,
iar aceast atitudine nu poate fi niciodat motivant.
De asemenea, cel ce ofera feedback-ul poate s identifice ct de bine receptorul i-a
neles propriile aciuni.
PASUL DOI
Const n a indica dou aspecte pozitive ce au fost vzute sau auzite. Aa cum s-a
menionat, este nevoie de onestitate, specificitate, relevan i evideniere. n nici un
caz NU trebuie s fie laud, ci o observare a ceea ce a fost fcut bine. Este foarte
important ca oamenii s menin un nivel ridicat al performanei, iar pentru a face
acest lucru este vital s se nteleag ce a fost facut corect, astfel nct s poat fi
repetat. Este posibil ca aceste lucruri s fi fost fcute din ntmplare!
PASUL TREI
Const n a indica ceea ce trebuie mbuntit. Din nou, este important s se
evidenieze acest lucru prin ce a fost vzut sau auzit. Dac este mai mult de un
aspect, este important s se stabileasc prioritile i s se stabileasc aspectul cel
mai important care trebuie dezvoltat. Este, de asemenea, necesar s se analizeze
cum se poate face aceast dezvoltare. Din nou, pentru a fi pe deplin motivat, o
persoan trebuie s fie implicat n acel domeniu. Participanii pot oferi ideile lor
proprii sau pot cere cteva sugestii.
PASUL PATRU
Stabilii nc dou aspecte pozitive care trebuie pstrate, apoi zmbii.
A fost demonstrat c o rat de patru aspecte pozitive ntr-un singur domeniu creeaz
potenialul maxim de dezvoltare a domeniului respectiv, precum i de meninere a
performanei.
Pagina 2 din 2

Ziua 1 Sesiunea 5
RO2006/018-147.04.01.05.01
Ciclul comunicrii
Orice comunicare de succes const n urmtoarele etape:
TRIMITERE
PRIMIRE
RSPUNS
NELEGERE
TRIMITERE
PRIMIRE
NELEGERE
RSPUNS
Un mesaj trebuie s fie proiectat sau trimis. Acesta

poate fi scris, oral sau trimis folosind orice alt
modalitate. De asemenea, poate fi contient sau
incontient, n funcie de circumstane. n orice caz,
ntotdeauna, cand vine vorba de comunicare
contient, exist i un scop, de ex. Vreau ca Ioana
s nvee X sau Vreau ca grupul s rezolve acest
exerciiu.
Mesajul trebuie s fie primit de ctre persoana creia i
se adreseaz. De aceea, este foarte important s
ascultm o persoan sau s citim ce a scris.
Acesta este cel mai important aspect. Este cauza
eficienei sau ineficienei comunicrii. Indiferent ct de
atent ar fi asculttorul sau ct de atent ar citi ceva, va
interpreta cele citite sau ascultate, ceea ce poate fi
sau nu conform inteniei originale a emitorului. ine
de emitor s verifice exact ce s-a neles; de
exemplu, dac dai instruciuni pentru un exerciiu de
grup, asigurai-v c toi au neles sau oferii-le
ocazia s v adreseze ntrebri dac au neclariti.
Trebuie s v amintii c scopul oricrei comunicri
este rspunsul pe care l primii, ntruct va indica
exact ce a neles asculttorul. Rspunsul nsui este
un nou mesaj trimis, iar ciclul se reia.
Pagina 1 din 1

Ziua 1 Sesiunea 5
RO2006/018-147.04.01.05.01
BARIERE N COMUNICARE
Majoritatea barierelor n comunicare intervin ntre trimitere i recepionare i recepionare i
nelegere.
Barierele:
mpiedic receptarea cu acuratee a mesajului

sau:
mpiedic nelegerea cu acuratee a mesajului
Barierele ii pot avea sursa la emitor sau la receptor. Exist o multitudine de bariere n
calea comunicrii, precum:
Bariere fizice:
Glgie
Distana
Mediu necorespunztor
Distrageri sau ntreruperi externe
Bariere personale :
Lipsa concentrrii / ascultrii
Furie
Prejudicii
Presupuneri
Atitudine fa de vorbitor/receptor/subiectul de discuie
Ton/Caden/Ct de tare se vorbete
Jargon, mesaj alambicat, limbaj nepotrivit
Vorbind peste capetele asculttorilor sau vorbind n jos ctre ei
ntreruperile asculttorilor
Asculttorii aud doar ceea ce vor ei sa aud
Subiectul discuiei pare a fi acelai pentru interlocutori, dar, de fapt, se gndesc la

ceva diferit
ndeprtarea de la subiect
Ambiguitate
Nici o ntrebare care s clarifice nelesul.. (lista poate continua..)

Pagina 1 din 1
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 5
nelegerea comportamentului uman

Orice angajat acioneaz mai mult sau mai puin contient (adesea instinctual) n
vederea eficientizrii muncii sale n aa fel nct s obin rezultate foarte bune i
aprecierea celorlali. Totui, nu de puine ori evenimentele se succed cu o prea mare
repeziciune, responsabilitile par prea mari, activitile prea multe, cerinele vin din
toate prile iar resursele parc se diminueaz direct proporional.
Esena relaiilor interumane este comunicarea, de aceea, toate abilitile de care
avem nevoie sunt legate de comunicare: modul n care rspundem la telefon, inuta
pe care o avem la serviciu, mesajele pe care le lsm colegilor, aranjarea biroului,
arhivarea documentelor astfel nct s poat fi folosite de orice coleg fr probleme,
etc.
De fiecare dat cnd interacionm cu ceilali, aciunile noastre semnific ceva
pentru acetia. Prin urmare, comunicarea este o component esenial a vieii de zi
cu zi. Putem comunica mesaje printr-o mulime de moduri: uneori folosim cuvinte,
alteori un gest sau o privire pot face ct o mie de cuvinte. n unele cazuri, ceea ce nu
rostesc oamenii este la fel de gritor ca i ceea ce rostesc, iar uneori comunicm
mai bine prin felul n care spunem ceva. Comunicarea este, aadar, complex i am
avea nevoie de o metod prin care s o descompunem pe componente, pe care s
le putem nelege i studia.
Presupoziii fundamentale:
1. Oamenii lucreaz perfect
Oamenii nu sunt comportamentul lor

Dac o persoan poate face un anumit lucru, ceilali pot nva s-l
fac
2. Nu poi s nu comunici
Semnificaia comunicrii este n fapt rspunsul pe care transmitorul l

primete de la emitor
Persoanele cele mai flexibile au cea mai mare influen asupra
rezultatului
3. Fiecare triete dup modul su unic de reprezentare a lumii
Exist o intenie pozitiv n spatele oricrui comportament

Exist un context n care fiecare comportament are o valoare
Pagina 1 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 5
Putem nelege mai bine comportamentele oamenilor dac le cunoatem interesele.
Grupul persoanelor interesate de orgnizaie

Grupurile interesate de funcionarea orgnizaiei sunt formate din persoane care dein
un interes legitim n activitile organizaiei dumneavoastr i ale altor organizaii din
societatea n care triesc. Persoanele interesate de o anumit organizaie sunt
oamenii care obin un beneficiu prin buna funcionare a acesteia. n sectorul public
de exemplu intr toi membrii societii, n calitatea lor de ceteni, de contribuabili i
beneficiari ai serviciilor publice.
Grupurile interesate i ateptrile lor:
Grupuri interesate
Proprietari
Angajai
Clieni
Creditori
Furnizori
Comunitatea
Guvernul
Ateptri
Primare
Rentabilitate financiar
Salariu
Bunuri/servicii
Bonitate financiar
Plat
Securitate
Conformare
Secundare
Ctiguri de capital
Satisfacia muncii
Calitate
Siguran
Relaii pe termen lung
Contribuie la viaa comunitii
Competitivitate
Conceptul de grup interesat (stakeholders) este important din dou motive: n primul
rnd este subliniat faptul c fiecare grup are propriile sale interese specifice i c cei
de la conducere trebuie s echilibreze aceste interese n momentul n care iau
decizii.
Pagina 2 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 6
Structurarea prezentrii
La structurarea unei prezentri va trebui s luai n considerare in primul rnd
auditoriul si subiectul prezentrii.
n timp ce subiectul prezentrii este clar de la bun nceput, caracteristicile auditoriului
sunt cele care trebuiesc luate in considerare pentru a genera un rezultat final pozitiv.
Evident c experiena se capt n timp, dar va trebui acinile voastre in timpul
prezentrilor s fie gindite innd cont de modul n care nva adulii. Astfel, pentru a
aplica principiile ciclului nvrii n timpul realizrii unui prezentri, este nevoie de unele
intervenii, acestea lund uneori forma unor ntrebri, alteori a unor declaraii. Scopul
este acela de a-i ajuta pe participani s contientizeze i s nvee prin intermediul
reflectrii, concluzionrii i al planificrii pentru ei nii.
De aceea este foarte important sa intelegeti presupoziiile fundamentale i s v
structurai abordarea innd cont de ele.
In final, dup realizarea 'experienei' unei prezentri, aspectele generale ce trebuiesc
urmrite pentru a-i ajuta pe participani, sunt:
Care au fost cele mai importante aspecte ale sesiunii?
Ce vei face n mod similar/diferit data viitoare?
Cum putei aplica n practic ceea ce ai nvat?
Implicaii pentru prezentator
Aplicnd modelul propriilor grupuri, poi vedea cum este posibil ca participanii s
plece de la sesiunea de instruire mai puin mulumii i ncreztori dect la nceput.
Este posibil ca ei s se fi dezvoltat din stadiul Incompetenei Incontiente ntr-unul

de Incompeten Contient sau, poate, n cel automat al Competenei Contiente.
Din punctul dvs de vedere, poate fi ngrijortor s vedei cursanii plecnd de la un

curs nesiguri, mai ales n cazul n care ei se ateptau s devin experi n urma acelui
curs. Acesta poate fi un indiciu al faptului c ei au evoluat, i nu involuat.
Nu este realist, n majoritatea cazurilor, s se atepte din partea indivizilor s

atinga stadiul Competenei Incontiente n urma unei prezentri sau a unei sesiuni
destul de scurte de pregtire - instruire.
Dac ntmpinai dificulti n acest domeniu, ar fi util s explicati grupului dvs, pe

scurt modelul. Procednd astfel, i vei ajuta s-i pun sentimentele n perspectiv i
s-i ajutai s aprecieze ceea ce au realizat ntr-adevr.
Pagina 1 din 1
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 6
Indicii vizuali sunt importani n procesul de nvare deoarece s-a estimat c

aproximativ 70% din infomaia nvat este acumulat prin intermediul ochilor.
Muli indici vizuali sunt o parte important din trusa de instrumente a unui
formator ntruct acetia ajut la mbuntirea eficienei cursurilor de formare
predate n clas. Cu toate acestea, indicii vizuali pot fi folositi si pentru
eficientizarea invrii de tip unul la unul sau nvtarea la locul de munca. De aici
reiese necesitatea ca toate sesiunile de prezentare s fie susinute ntr-un grad
nalt de stimuli vizuali.
Exist un vechi proverb chinez care zicea:

Vd, mi aduc aminte
Exersez, pot face
Folosirea stimulilor vizuali este foarte important pentru a ntari i sustine
mesajele verbale transmise in timpul sesiunilor de formare.
Deoarece elementele vizuale sunt o parte importanta a nvatarii, este esential ca
stimulii vizuali sa fie folositi eficient si pentru a raspunde nevoilor potrivite. Ei
trebuie folositi pentru a ntri mesajul verbal si trebuie sa fie relevanti n procesul
de nvare.
Cu toate ca aceast foaie de lucru prezint cei 7 stimuli vizuali principali, trebuie
sa precizam ca exista o multitudine de variatii ale acestora care pot fi folosite
pentru a sustine sesiunile de fomare. Depinde doar de imaginatia
dumneavoastra.
Singurul lucru pe care trebuie s-l inei minte:

l va ajuta stimulul vizual pe cel care nva s i
aminteasca?
Regula:
Daca suportul vizual l va ajuta pe cel care nvata sa isi

aminteasca punctele cele mai importante (punctele de tip
trebuie) atunci folositi-l.
Daca suportul vizual nu-l va ajuta pe cel care nva s i
aminteasca punctele cele mai importante, atunci nu il folositi.
Pagina 1 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 6
Folosirea Metodei Scrisului de Mn

Folosirea metodei scrisului de mn n timpul sesiunilor de prezentare implic
actiunea de a scrie pe foi de flipchart sau pe tabl. Aceasta metod este util in
sala pentru inregistrarea informatiei, pentru a nota comentariile grupului si pentru
a extrage punctele cele mai importante din timpul discutiilor.Unele dintre aceste
suporturi vizuale pot fi pregatite in prealabil, inainte de inceperea sesiunii pentru
a stabili subiectele care vor fi acoperite sau pentru a ilustra diagramele mai
complicate.
Atunci cand scrieti pe foi de flipchart sau pe tabla pe parcursul sesiunii de
prezentare trebuie sa va asigurati ca scrisul este lizibil. Daca nu sunteti sigur,
intrebati participantii pentru a v asigura.
Foile de Flipchart
Foile de Fplichart sunt foi mari de hartie care pot fi scrise pe masura ce
prezentarea se desfasoara sau pot fi pregatite dinainte. Foile pregatite dinainte
pot fi folosite pentru a ilustra urmatoarele:
Titlul si definitia subiectului luat n discuie
Principalele puncte care vor fi acoperite n timpul sesiunii de

prezentare.
Un orar al sesiunii.
Definitii pentru termenii tehnici.
Scheme, diagrame, ilustratii, etc. care sunt complexe i consum prea

mult timp daca ar fi realizate n timpul sesiunii.
Informatii generale care pot fi extinse/detaliate pe masura ce se

desfasoara sesiunea.
Pagina 2 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 6
Daca veti dori sa folositi foile de Flipchart n urmatoarea sesiune de pregatire pe

care o veti sustine, trebuie sa luati in considerare urmatoarele:
Daca veti folosi foi pregatite

Daca foile de flipchart contin
dinainte, planificati cand le
multe informatii incercati sa nu
veti arata sau folosi pe
le aratati toate dintr-o data.
fiecare dintre ele si aveti
Folositi o alta foaie de hartie
grija sa le ordonati cum
pentru a acoperi foaia scrisa
trebuie inainte de inceperea
(utilizati ceva de genul Blu Tac)
sesiunii.
i micai-o n jos incet pentru a

lasa la vedere doar prti din
informatie in mai multe etape.
Tabla de Scris
Tablele de scris sunt folosite de obicei pentru a inregistra informatii aparute in
timpul prezentarii. Se aplica aceleasi reguli ca si in cazul lucrului cu foile de
flipchart la care se mai adauga inca cateva:
Exista avantaje si dezavantaje pentru folosirea oricaruia dintre aceste doua
instrumente vizuale. Unele dintre ele sunt generale iar altele specifice mediului in
care sunt folosite.
Cateva intrebuintari pentru foile de flipchart pe care probabil deja le-ati intalnit
sunt:
Foile de Flipchart
Intrebuintari
Pot
fi
folosite
Aspecte de luat in considerare

ca
instrumente
de Afisarea prea multor foi de Flipchart
Pagina 3 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01
reamintire
acoperite.
punctelor

Ziua 1 Sesiunea 6
de
lucru poate deveni coplesitoare si obositoare.
Se pot folosi pentru a rezuma cele Foile de Flipchart pregatite dinainte i

prezentate.
folosite de prea multe ori pot cpta un
aspect sifonat.
Ajuta la
grupului.
inregistra
contributiile Daca inghesuiti prea multa informatie pe

foile de flipchart cititorii isi vor pierde
interesul de a citi.
Pot fi folosite pentru a rezuma punctele Este foarte usor sa ramai fara spatiu in
de lucru si pentru a prezenta rezultate in timpul unei sesiuni! Asadar cu cat folositi
plen.
mai multe foi de Flipchart cu atat mai mult
spatiu va va fi necesar pentru a le afisa.
Se poate face referire la ele si ne putem Foile de Flipchart nu au o functie de
intoarce la informatiile listate acolo.
corectare a greselilor de ortografie.
Se noteaza numai cuvintele cheie
menite a declansa discutiile si Trebuie sa avem grija sa nu notam prea
desfasurarea activitatilor.
multa informatie pe foi sau sa nu
ramanem fara spatiu pe foaie.
Majoritatea observatiilor sunt aceleasi atat pentru folosirea foilor de Flipchart cat
si pentru folosirea tablei de scris. Totusi, unele aspecte in ceea ce priveste tabla
de scris sunt mai specifice.
Tabla de scris
ntrebuintari
Aspecte de luat in considerare
Poate fi folosita ca un instrument vizual Trebuie sa fiti atenti cand stergeti tabla
pentru a reaminti principalele puncte de pentru a nu sterge si anumite parti de
lucru acoperite.
care veti mai avea nevoie mai traziu.
Poate fi folosita pentru a rezuma punctele Tabla de scris un are un mecanism de

de lucru.
corectare a greselilor de ortografie.
Pagina 4 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01
Se pot inregistra contributiile grupului.

Ziua 1 Sesiunea 6
Trebuie sa fiti atenti sa folositi markerele potrivite stergerea unei table albe
pe care au fost folosite marker-e
permanente poate dura destul de mult.
Poate lua forma unei inregistrari a Tabla de scris refelecta de obicei

experientei de invatare care sa fie lumina, asadar asigurati-va ca toti
preluata mai apoi si de catre participanti.
participantii pot vedea clar ceea ce se
scrie. Unele culori nu se vad la fel de
bine ca altele; testati markerele inainte
de inceperea cursului.
Poate fi folosita pentru a se desena Marker-ele pentru tabla de scris alba

scheme si diagrame.
sunt celebre pentru faptul ca se usuca
repede, deci asigurati-va ca marker-ele
functioneaza inainte de inceperea
evenimentului si puneti-le capacul
atunci cand nu le folositi.
Este posibil ca dumneavostra sa fi identificat deja toate modalitatile de utilizare si

observatiile legate de foile de flipchart si tablele de scris.
Cele ce urmeza sunt doar cateva trucuri folositoare pe care le-am adunat pentru
dumneavostra din dorinta de a va ajuta sa va amintiti ce trebuie sa faceti inainte
de a folosi aceste instrumente vizuale.
Trucuri folositoare de inut minte atunci cnd folosim Foile de

Flipchart i Tabla de scris
Planificati de cat spatiu aveti nevoie inainte de a incepe sa lucrati.
Faceti notite cu creionul pe foile de flipchart pentru a va ajuta sa va amintiti
lucrurile importante pe care vreti sa le notati pe masura ce se desfasoara
prezentarea - aceste notite nu pot fi observate de la distanta.
Daca folositi foi de Flipchart scrise dinainte numerotati foile in ordinea in

care vor fi folosite folosind un creion de asemenea.
Daca doriti sa gasiti rapid o foaie pregatita dinainte, indoiti coltul respectivei
pagini, ceea ce va va ajuta sa va amintiti unde este.
Pagina 5 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 6
Daca aveti probleme cu a scrie in linie dreapta, trageti cateva linii drepte cu
creionul pe foile de flipchart inainte de a incepe.
Rezumati-va la cuvinte si mesaje cheie incercati sa nu scrieti o carte.
Incercati sa folositi diferite metode de a inregistra informatia ca de exemplu
folosind culori. Altfel poate deveni monoton.
Folositi markere colorate pentru a scoate in evidenta. Nu folositi galben insa
si incercati sa evitati rosu si verdele (culori orbitoare)!
Practicati-va scrisul pe foi de Flipchart si pe tabla deoarece este dificil sa

mentineti linia orizintala cand scrieti.
Folosirea Materialelor printate dinainte

Cartonaele magnetice
Cartonaele magnetice sunt bucati de carton cu nscrisuri pe ele care se pot lipi
pe majoritatea tipurilor de tabla datorita bucatilor de magnet atasate pe spatele
lor. Acestea se pot folosi pentru:
Construirea unor diagrame pentru .

sisteme
sau
Evidentierea titlului unei

discutie.
care va fi luata in
arii de lucru
scheme
Ca si in cazul celorlalte instrumente vizuale cartonasele magnetice necesita la

randul lor o serie de masuri de pregatire:
Asigurati-va ca tabla alba este magnetica deoarece unele nu sunt si in

cazul acesta va trebui sa folositi Blu Tac.
Asezati cartonasele magnetice in ordine inainte de a incepe. Acest

lucru va va salva de la a cauta in deriva in timpul sesiunii cartonasele
de care aveti nevoie.
Nu puneti prea multe cuvinte pe cate un cartonas. Rezumati-va la 1-2

cuvinte sau o expresie.
Pagina 6 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 6
Daca intentionati sa utilizati cartonase magnetice in timpul unei sesiuni

de intrebari si raspunsuri trebuie sa fiti pregatiti pentru faptul ca
participantii s-ar putea sa nu ofere aceleasi raspunsuri ca cele inscrise
pe cartonase. In acest caz audienta s-ar putea sa isi piarda interesul.
Asadar, folositi cartonase magnetice doar atunci cand anumite cuvinte
vor fi intrebuintate intocmai. (Cuvinte Tehnice)
Daca folositi cartonasele magnetice pentru a construi o diagrama

pregatiti o copie de hartie pe care sa va uitati pentru a va asigura ca ati
asezat cartonasele in ordinea care trebuie.
Deoarece cartonasele magnetice se pregatesc dinainte se pot incerca

diverse combinatii de culori, dimensiuni si scrisuri. Cu toate acestea
trebuie avut grija cum se combina aceste elemente deoarece unele
combinatii pot sugera niveluri diferite de importanta.
Foile de Lucru
Foile de lucru pot fi instrumente vizuale foarte valoroase dar totodata se pot si
folosi in exces.
Atunci cand decideti sa folositi foile de lucru, trebuie sa va hotarati care este
momentul cel mai potrivit pentru a le inmana participantilor: la inceputul, in timpul
sau la sfarsitul sesiunii sau daca acestea vor fi de folos in timpul prezentrii.
Lucrurile de care trebuie sa tineti cont atunci cand folositi foile de lucru sunt:
Evitati sa vorbiti atunci cand se folosesc foile de lucru (cand sunt

citite sau examinate) deoarece atentia participantilor va fi
concentrata asupra foii de lucru si s-ar putea sa nu auda sau rein
ce le spuneti.
Trebuie sa va asigurati ca alocati suficient timp citirii si examinarii

foii de lucru.
Asigurati-va ca foile de lucru sunt relevante pentru subiectul in

discutie si ca sunt folosite pentru a sublinia sau intari un mesaj.
Daca foaia de lucru rezum punctele de discutii din timpul sesiunii

oferiti-o participantilor la sfarsit.
Daca Foaia de Lucru are menirea de a sublinia, explica sau intari

un anumit punct de lucru trebuie sa o inmanati la momentul
oportun in timpul desfasurarii sesiunii.
Pagina 7 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 6
Daca Foaia de Lucru este o introducere pentru subiectul care

urmeaz puteti alege sa o nmnai la nceputul sesiunii.
Foile de Lucru pot fi utilizate de asemenea sub forma de liste de

verificare sau Ghid de Bune Practici pentru subiecte specifice.
Folosirea Echipamentului Tehnic

Retro-proiectorul (OHP)
Retro-proiectorul (OHP) si slide-urile tip diapozitive (OHPs) pot fi folosite intr-un
mod similar cu foile de Flipchart pregatite in prealabil.
Video-proiectorul
Power Point este un pachet de baza Microsoft Windows care va permite s creati
instrumente vizuale pe computer care pot fi apoi proiectate pe un ecran.
Power Point-ul poate fi folosit in mod similar ca si slide-urile de tip diapozitiv, cu
singura exceptie ca informatia poate fi adaugata in etape. Asta inseamna ca nu
va mai trebui sa folositi metoda de revelare. Odata programat, Power Point-ul
va executa totul de unul singur.
Power Point are de asemenea abilitatea de a importa elemente de grafica si
sunet care pot fi folosite ca elemente vizuale si va pot ajuta sa pregatiti o sesiune
interesanta.
Pagina 8 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 6
Powerpoint presentations
can be
Very effective
Visually impressive
A way of getting information across
Fairly easily amended and tailored to
meet the needs of your audience
Trebuie sa alegem cu grija situatiile in care vom folosi un retro-proiector si cand

vom folosi un video-proiector pentru prezentari Power-Point.
Iata cateva lucruri de luat in considerare atunci cand decideti sa folositi unul
dintre cele doua tipuri de prezentari:
Verificati daca Video-proiectorul

functioneaza corect inainte de a
incepe sesiunea / prezentarea,
asigurati-va ca aveti o priza la
indemana si ca imaginea este
focusata corespunzator.
Daca informatia pe care doriti sa

o prezentati este complexa
folosti prezentarile Power Point
pentru a va pemite sa
construiti/aratati in etape.
Aveti grija sa nu ncrcai

prea tare slide-urile cu prea
multa informatie. Respectati
un maxim de 10-12 randuri
per slide.
Inchideti video-proiectorul
atunci cand nu il folositi.
Ventilatorul montat in spatele
aparatului este uneori destul
de zgomotos.
Mentineti schemele cat mai

simple.
Asigurati-va ca ecranul poate

fi vazut clar de toata lumea.
Pagina 9 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 6
Tehnica revelarii poate fi

folosita in cazul acestor
prezentari si este mai usor de
implementat in cazul lor decat in
cazul utilizarii foilor de flipchart.
(atunci cand folositi foi pentru
retro-proiector, scrieti pe foaia
Timpul
folosita pentru a ascunde
informatia, acelasi lucru ca in
prezentare. Asta va va ajuta sa
stiti ce urmeaza).
Tineti minte ca Power Point-ul
poate indeplini aceasta functie
automat ptr dvs.
Nu permiteti prezentarilor Power

Point sa va ia locul de
prezentator acestea nu pot
interactiona cu participantii, nu
pot adresa intrebari si nu pot
testa nivelul de intelegere din
partea participantilor. Asadar
trebuie sa jucati in continuare un
rol activ in timpul sesiunii.
Puteti folosi copia dvs pe

hartie ca notite pentru
sesiune scrieti observatii
pe ele vizavi de lucrurile pe
care doriti sa le punctati in
timpul prezentarii.
Sa aveti intodeauna la dvs o

copie pe hartie a slide-urilor
de prezentare, in caz ca
echipamentul nu va functiona
in ultimul minut.
Inainte de inceperea sesiunii,

testati prezentarea pentru a va
asigura ca merge corespunzator
si ca echipamentul e functional.
.
Cand folositi prezentarile de
acest gen, utilizati un creion sau
un b subire pentru a arata pe
imaginea proiectata. Nu punctati
pe ecranul proiectorului. In acest
fel puteti metine contactul vizual
cu audienta. Amintiti-va sa
vorbiti cu audienta si nu cu
video-proiectia.
Daca prezentarea Power Point

este prea lunga poate deveni
monotona pentru cei care
invata, asadar variati-va
metodele. Daca aveti copii pe
hartie ale prezentarii, puteti
folosi tehnica Intrebari si
Raspunsuri pentru unele parti si
mijloacele vizuale potrivite
pentru aceasta.
Pagina 10 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 1 Sesiunea 6
Prezentarile Video (filmuleele)

Prezentarile video pregatite in prealabil pot fi un mijloc vizual folositor. Acestea
reprezinta de obicei o metoda foarte impresionanta de a transmite un mesaj.
Prezentarile video pot ncorpora aspecte umoristice, pot acoperi o varietate de
informatii intr-un timp scurt si ofera audientei imagini vizuale care vor fi retinute
pentru o perioada lunga.
Ca si in cazul celorlalte mijloace vizuale, si acestea trebuie folosite
corespunzator. Iat o lista cu aspecte de care trebuie sa tinei cont atunci cand
veti folosi o prezentare video in timpul unei sesiuni:
Trebuie sa fiti intotdeuna siguri ca prezentarea video este potrivita

si ca transmite mesajul pe care doriti sa il transmiteti.
Inainte de a incepe prezentarea, urmariti voi insiva filmuletul pentru

a va asigura ca este intr-o stare buna unele inregistrari sunt o
copie dupa o alta copie, sau inregistrari care au fost folosite in
exces si calitatea redarii a fost afectata. Daca calitatea redarii nu
este buna, folositi un instrument vizual alternativ.
Asigurati-va ca intreg echipamentul de care aveti nevoie este

instalat inainte de a incepe sesiunea verificati c totul este
functional si ca stiti cum sa folositi respectivele echipamente.
Asigurati-va ca participantii stiu care este scopul prezentarii video

atentionati-i asupra aspectelor asupra carora ar trebui sa se
concentreze si incurajati-i sa isi ia notite. Daca intentionati sa
discutati despre anumite aspecte din prezentare la sfarsit
atentionati audienta inainte de inceperea prezentarii
Poate veti dori sa opriti prezentarea in anumite momente

importante pentru a discuta cu participantii. Aceasta metoda va
ajuta pentru a le atrage atentia asupra anumitor aspecte de interes
si le va mentine atentia mai ales daca prezentarea este ceva mai
lunga.
Aproximati cu grija momentul din timpul zilei n care vei arata

prezentarea; dupa pranz nu este cel mai bun moment mai ales
daca doriti ca participantii sa isi mentina atentia si daca in camera
este cald si mai putina lumina. (Aceste indicii sunt bune si pentru
voi chiar daca ati vizionat prezentarea de 15 ori inainte, s-ar
putea totusi sa va cuprinda somnul).
Pagina 11 din 11
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 7
Modelul ALBERT MEHRABIAN

Procentajul comunicrii prin:
Cuvinte - comunic 7% din mesaj
Limbaj corporal - comunic 55% din mesaj
Tonul vocii - comunic 38% din mesaj
Tonul vocii
38%
Limbajul
corporal
55%
Cuvinte
7%
Care este utilitatea acestei constatri?
Pagina 1 din 1
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 7
NCHISE
Se poate rspunde cu da / nu sau cu

un singur cuvnt; uneori se folosesc
ca punct de plecare pentru alte
ntrebri dar totodat exist riscul de
a inhiba persoana care raspunde:
De ct timp lucrai aici?
Deinei un permis de
conducere curat?
ncurajeaz oferirea de informaii
calitative i exprimrile libere de
opinie:
DESCHISE
Ce opinie avei despre aceast

problem?
Cum poate fi dus la ndeplinire
aceast nsrcinare?
De ce preferati aceast
metod?
Demonstreaz faptul de a fi fost
atent mai nainte i intenia de a
obine informaii suplimentare:
DE PROB
IPOTETICE
Pagina 1 din 2
Mai devreme ai spus ABC; de

ce a fost acest lucru folositor
ptr. dumneavoastr?
Daca ai spus ca XYZ nu a
funcionat, s-a datorat acest
lucru lipsei de timp?
ntrebri despre cum ar putea o
anumit persoan reaciona n
anumite circumstane. Este posibil
ca rspunsul s fie ipotetic.
Cum ar putea fi mbuntait
nivelul moral al angajailor ntro organizaie?
Cum ai putea dezvolta spiritul
de echip?
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 7
Care conduc la rspunsul pe care l

dorii; reduce sau elimin
posibilitatea de liber alegere a celor
care rspund:
CLUZITOARE
MULTIPLE
Pagina 2 din 2
Aceast cale este de obicei mai

bun, nu-i aa?
Nu considerai c aceast
abordare funcioneaz mai bine?
Inelegei, nu-i aa?
Mai multe ntrebri legate ntre ele;
pot induce n eroare persoanele care
rspund:
Cum credei c ar trebui s
rezolvm aceast problem,
cine ar putea s ne ajute i
cnd ar trebui s ncepem?
Cnd ai avut de-a face ultima
oar cu o persoan dificil, n
ce sens era dificil i cum ai
procedat?
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 7
Tehnica NTREBRI I RSPUNSURI (I&R)
ADRESAREA NTREBRILOR
Tipuri de ntrebari:
Deschise
De prob
Ipotetice (cnd sunt folosite ca un
caz de studiu prezentat verbal)
Folosii ntrebri nchise pentru:

A v conduce la o ntrebare deschis
A confirma anumite aspecte
A introduce n conversaie un
membru mai timid al grupului
PRIMIREA RSPUNSURILOR
Ascultai cu atenie i pn la capt
Luai cunotint i demostrai
participanilor c le recunoatei
contribuia
Notai rspunsurile valide ca o form de
recunoatere i pentru a v ajuta s le
reinei
Evitai s notai rspunsurile care nu sunt
valide dar ncercai s aflai mai multe
despre raionamentele care le-au generat
Tipuri de ntrebri de preferin de evitat:

Cluzitoare
Multiple
Evitai interpretarea rspunsurilor
Evitai de asemenea ntrebrile care sunt:

Prea uoare
Prea dificile
Prea lungi sau complexe
Notai rspunsurile folosind cuvintele

persoanelor delegate s prezinte si nu
cuvintele voastre (cu excepia cazurilor n
care este absolut necesar)
Evitai s nominalizai o anumit persoan

s rspund la o ntrebare nainte de a fi
siguri c respectiva ntrebare este
acceptabil pentru persoana n cauz
Planificai ntrebrile de nceput menite a

direciona discuia pe subiectul care v
intereseaz
Cerei lmuriri suplimentare dac nu

nelegei rspunsul
ncercai s obtinei rspunsuri /

contribuii de la ct mai muli membri ai
grupului
ncercai s meninei contactul vizual ct
mai mult posibil cu grupul i cu cei care
contribuie la nivel individual
Folosii contactul vizual i gestica pentru a
aduce (sau exclude) anumii indivizi din
discuii.
Pagina 1 din 1
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 7
Spargerea gheii
Spargerea gheii poate ajuta un grup s nceap discuiile i interaciunea,
ajutnd la o mai uoar interacionare a participanilor.
Rolul ei este acela de a stabili foarte clar ce se va ntmpla n cursul
prezentrii i se poate desfura n urmtoarea succesiune:
Salutai audiena
prezentai subiectul ce va fi abordat/dezvoltat
explicai modul de structurare al prezentrii
prezentai regulile pentru ntrebri
Metoda
Exist o varietate de posibilitati, cum ar fi:
o glum poate ajuta la spargerea gheii i la reducerea tensiunii

premergtoare unei prezentri.
Rugai-i s aib o reacie sau s fac ceva fizic: s rspund la o

ntrebare, s schimbe felul n care sunt asezati (ex. n ordine alfabetica /
s shimbe modul n care este aranjat mobilierul din ncapere / s se
aeze lng o persoan pe care nu o cunosc etc).
Reguli de baz
Punerea de acord asupra comportamentului admis n timpul prezentrii.
nlturarea temerilor unor participanti legat de ceea ce s-ar putea ntmpla.
Energizatorii
Un bun prezentator simte starea i nivelul de energie al grupului. Aceasta
presupune, de exemplu, o pauz de cafea, dei ea nu a fost inclus n
program, deoarece atentia grupului a scazut i trebuie s se elibereze de
tensiune.
Tipuri de energizatori
Pauze ntreruperea activitii, timp de cteva minute ;
Pauza pentru o gustare o mas, o gustare, oferirea de dulciuri
Pagina 1 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 7
participanilor ;
Cafeina ntoarcerea de la o pauz de cafea poate fi o tactic productiv,

ntruct inhibitia a sczut, iar productivitatea a crescut.
Exerciii considerai includerea lor n program.
Divertisment o glum poate ajuta la spargerea gheii i la reducerea

tensiunii ce se acumuleaza n cadrul unei prezentri.
Pagina 2 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 7
STABILIREA RAPORTULUI CU AUDITORIUL

Abilitatea de a stabili o bun relaie de munc este una cheie pentru o
comunicare excelent i pentru influenare. Reprezint abilitatea de a relaiona
cu ceilali ntr-un climat de ncredere i nelegere. Rapport-ul este abilitatea de a
vedea punctul de vedere al interlocutorului (dei nu presupune neaprat i
acordul cu acesta), de a fi pe aceeai lungime de und cu el i de a v evalua
reciproc sentimentele.
* Not : Termenul rapport nu are echivalent n limba romn, provine din limba latin
de la re + apportare (a aduce) i descrie o stare de armonie n comunicare, de
nelegere ntre comunicatori.
IMPORTANA
STABILIRII
BUN
RAPPORT
THE IMPORTANCE
OF UNUI
GOOD
RAPPORT
RAPPORT
NCURAJARE
ENCOURAGING
RAIONARE
REASONING
Dezacord
Acord
AGREE
DISAGREE
CONDESCENDEN
PATRONISING
CRITICARE
CRITICISING
LIPS DE
NO RAPPORT
Pentru a motiva participanii i pentru a-i ajuta s nvee (contientizeze), trebuie

s fim pe aceeai lungime de und cu ei i s le evalum sentimentele deoarece
n general oamenii sunt motivai intrinsec, de exemplu motivarea nu este un
lucru care li se poate impune, ci vine din interior. Totui, n calitate de
prezentatori, avem puterea s promovm climatul potrivit, care s creeze acea
stare de entuziasm, energie i angajament pe care o numim motivaie.
O alt modalitate de a descrie rapport-ul este maximizarea similaritilor i
minimizarea diferenelor dintre oameni la nivel incontient. Exist numeroase
studii de rapport, care se opresc la nivelul limbajului trupului, dar tim c oamenii
care ajung la nivele profunde de rapport duc comunicarea mult mai departe de
nivelul limbajului trupului.
Pagina 1 din 3
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 7
Tehnica sincronizrii i cea a rspunsului n oglind

Oamenii care se afl n rapport i armonizeaz i oglindesc gesturile la nivel fizic.
Acest lucru se ntmpl n mod natural i incontient atunci cnd se afl n
rapport, deoarece oamenilor le plac cei care li se aseamn. Totui, dac starea
de rapport nu exist n mod natural, putem ncepe s o introducem n mod
contient.
TEHNICA SINCRONIZRII const n a face exact acelai lucru ca
interlocutorul pe aceeai parte a corpului.
TEHNICA RSPUNSULUI N OGLIND const n folosirea prii opuse a

corpului ca oglind a gesturilor interlocutorului.
Exist i alte modaliti prin care ne putem sincroniza.
Pagina 2 din 3
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 7
TEHNICA SINCRONIZRII
MATCHING
Tipare lingvistice
Language
patterns
Posture
Poziia corpului
Voice
Breathing.
Respiraie
MATCHING
Language patterns
Posture
Voice
Voce
Breathing.
Pagina 3 din 3
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 7
Tehnici de prezentare
1. TEHNICI DE CAPTARE A ATENIEI
Pentru a se asigura c publicul urmrete discursul, vorbitorii de succes se folosesc
de tehnici de captare a ateniei.
Strategiile de captare a atentiei folosesc att limbajul verbal ct i limbajul
nonverbal.
FOLOSIREA LIMBAJULUI VERBAL
Tehnicile care folosesc limbajul verbal sunt destul de limitate, cu toate c la prima
vedere pare mai facil s se atrag atenia prin ceea ce se spune. Ele pot fi utilizate
cu precdere n partea introductiv.
Glumele sunt o soluie uor de folosit n introducere, ntruct ele induc o stare de
relaxare n rndul audienei, atragnd dup sine i bunvoina acesteia. De
asemenea, se ctig atenia, ntruct a ncepe s vorbeti despre ceva serios ntr-un
registru hazliu nu este ceva uzual. n cazul n care vorbitorul i ncepe discursul cu o
glum, este de dorit ca aceasta s aib legatur cu subiectul, fr ns a fi
deplasat, agresiv sau s intre n contradicie cu ce va spune.
PREZENTAREA ATIPIC
Este o alt modalitate de ctigare a ateniei i bunvoinei. ntr-o lume obinuit cu
formula clasic "Bun ziua! M numesc..." orice alt modalitate de prezentare iese n
eviden, atrgnd interesul celor care ascult. Chiar i modificarea formulei de salut
cu arhaicul "Ziua bun!" strnete senzaia de nou, fr a deranja. La fel ca i n
cazul glumelor, nu este indicat ca prezentarea s fie ostentativ, pentru c atrage
antipatie.
PRSIREA SUBIECTULUI
Este o tehnic folosit de vorbitorii care au experien. Dac n timpul cuvntarii cel
care vorbete uit pentru un moment ce are de gnd s spun, trecnd la cu totul
altceva, interesul publicului va fi rectigat. Este suficient ca un membru al
auditoriului s fie luat ca martor (Sunt convins c i domnioara blond din rndul
al treilea este de acord c...) pentru ctigarea interesului. Experiena este
necesar deoarece cea mai mic depire a limitei, poate provoca un efect invers
celui dorit.
Pagina 1 din 1
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 8
Instrumente non-verbale de prezentare

Pentru a se asigura c publicul urmrete discursul, vorbitorii de succes se folosesc
de tehnici de captare a ateniei. Strategiile de captare a atentiei folosesc att
limbajul verbal ct i limbajul nonverbal.
FOLOSIREA LIMBAJULUI NONVERBAL PENTRU CAPTAREA ATENIEI
Avnd n vedere c are mai multe elemente care l compun, limbajul non-verbal
ofer mai multe posibiliti de captare a ateniei. Orice gest ocant, orice inflexiune a
vocii sau rupere de ritm atrag atenia.
Gestica ofer nenumrate ci de captare a ateniei. O simpl btaie din palme

sau pocnirea din degete sunt gesturi care nu sunt ntlnite n mod uzual la un
vorbitor. Din acest motiv, ele au rolul de a aduce un lucru nou, atractiv. n
momentul folosirii gesturilor pentru a atrage atenia trebuie s se ia n calcul i
ceea ce se spune n acel moment, pentru a nu crea contradicii. De asemenea,
este important ca gestul s nu fie exagerat, ostentativ sau jignitor.
Mimica poate fi un element important att pentru captarea ateniei ct i pentru

pstrarea acesteia, mai ales atunci cnd publicul este suficient de aproape pentru
a observa trsturile vorbitorului. O ncruntare uoar sau un rictus lejer trezesc
interesul, chiar dac n mod uzual nu sunt lucruri de dorit ntr-un discurs. Tocmai
lipsa de dezirabilitate le face s fie atractive, nsa orice accentuare a lor poate
strni nervozitate i reacii adverse.
Ruperile de ritm ofer posibiliti mari de atragere a publicului. Fr a interveni

brusc, ele accentueaz importana anumitor pri ale discursului. Schimbarea de
ritm se face treptat pentru a nu deranja, dar nu foarte lent, pentru a putea fi
perceput. Creterea sau scderea volumului este una dintre cele mai uoare
posibilitti de captare a ateniei. Fr a cdea n extreme (publicul trebuie s
aud tot ce se spune, dar nu trebuie agresat prin strigte) vorbitorul poate
accentua ceea ce este important.
Tonul folosit este, de asemenea, o arm a vorbitorului. ntreruperea momentelor

de vorbire pe un ton entuziast cu momente n care este folosit un ton calm
atrage atenia asupra acestora din urm. Similar se ntmpl cu oricare
intercalare de tonuri, accentul fiind pus pe vorbirea pe un ton diferit de cel pe
care vorbitorul l utilizeaz n mod uzual.
Pagina 1 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 8
Momentele de tcere capteaz atenia ntr-un mod specific. O pauz bine

calculat are rolul de a trezi n rndul publicului o uoar nelinite, ntruct
pentru moment apare senzaia c se ntmpl ceva... Important este c n
aceste momente de pauz auditoriul devine curios, dorind s tie ce se ntmpl.
Este esenial ca pauza s nu fie prea lung pentru a nu induce sentimentul de
nesiguran, dar nici prea scurt pentru a trezi curiozitatea i sentimentul c ceva
urmeaz s se ntmple.
Este important de reinut c strategiile de captare a ateniei pot fi folosite i

mpreun, acest fapt crescnd marja de siguran a atingerii scopului propus. De
asemenea, ele au doar rolul de a accentua anumite momente. Utilizarea exagerat a
acestor tehnici risc s provoace senzaia de agresivitate.
Pagina 2 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Exerciiul 1: Cum recunoatem stresul?

Pe perechi, discutai cte un caz n care fiecare a avut de-a face cu o situaie stresant.
Prezentai situaia colegului i explicai cum ai trecut prin aceast situaie. Ghidai-v n
abordare de ntrebrile de mai jos:
-
Care sunt faptele care s-au petrecut?
Care au fost factorii care au fcut ca situaia respectiv sa fie stresant?
Care persoane au contribuit direct sau indirect la provocarea stresului?
Cum v-ati dat seama ca sunteti stresat(a)? Cum s-a manifestat stresul?
Ati rezolvat favorabil situatia sau nu?
Cum ati iesit din aceasta situatie?
Ce ati simtit pe parcursul intregului eveniment?
Ce nvminte putei trage din aceast experien?
Ce ai face diferit dac ar fi s reluai aceeai experien?
Pagina 1 din 5
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Ct de stresat suntei?
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
De cele mai
multe ori
Cateodata
Rareori
1 punct
5 puncte
10 puncte
Fac fata cu succes la orice schimbare.

Reusesc sa-mi fac timp pentru mine.
Am simptome asociate stress-ului (de ex.
dureri de cap, tensiune ridicata, maini si
picioare reci, dificultati de concentrare, etc.)
Familia mea ma ajuta.
Imi place ceea ce fac la serviciu
Am probleme cu somnul.
Am o parere buna despre mine.
Sunt un perfectionist/o perfectionista.
Tind sa vad numai lucrurile bune din jur.
Pot sa spun oricand ceea ce simt.
Sunt nerabdator (nerabdatoare) si nervos
(nervoasa) cand conduc masina.
Imi controlez cantitatile de ciocolata,
grasimi si snacks-uri pe care le consum.
Fumez.
Fac exercitii fizice cel putin 30 min. pe zi.
Ma cert cu ceilalti.
Ma imbolnavesc; mai ales racesc.
Sunt multumit(a) de viata mea sociala.
Sunt multumit(a) de spatiul si zona in care
locuiesc.
Sunt multumit de partenerul meu/partenera
mea (sau de faptul ca nu am un partener/o
partenera).
Sunt iertator/iertatoare.
Beau cafea.
Beau un pahar de vin/bere. etc.
Ma simt depasit(a) de tot ceea ce trebuie
sa fac.
Ma simt calm(a) si relaxat(a).
Am cativa prieteni pe care pot conta.
TOTAL PUNCTE:
Pagina 2 din 5
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Interpretare rezultat:
Nivel personal
Interpretare
de stress
25-50
Controlezi excelent nivelul de stress! In general esti relaxat(a),

fericit(a) si multumit(a) de viata pe care o duci. Tine-o tot asa!
50-85
Iti controlezi foarte bine nivelul de stress! Ai o viziune pozitiva asupra

vietii si un nivel moderat de stress. Exista cateva zone in care lucrurile
se pot imbunatati.
86-100
Controlezi destul de bine nivelul de stress. S-ar putea sa ai cateva

simptome ale stress-ului si sa existe unele lucruri care te frustreaza. Ai
putea reduce acest nivel daca ai cauta consiliere sau daca ai aplica
niste instrumente de reducere a stress-ului.
101-150
Este foarte probabil ca ai unele simptome ale stress-ului care iti pot
periclita: sanatatea fizica si/sau mentala, relatiile cu ceilalti, munca.
Pentru a reduce nivelul de stress cu care te confrunti, ai nevoie de
unele schimbari in viata ta.
151-200
Punctajul tau indica un nivel ridicat al stress-ului; este foarte probabil

ca suferi de stress cronic. Un punctaj in aceasta zona indica
nemultumire si disconfort fata de domenii importante din viata ta.
Exista sanse mari pentru ca sa dezvolti o boala din cauza nivelului
ridicat de stress la care esti conectat. Trebuie sa actionezi urgent
pentru a reduce nivelul de stress la care esti supus.
201-250
Sunteti suprasolicitat! Un punctaj in aceasta zona indica un nivel

excesiv si nesanatos de ridicat al stress-ului. Cauta urgent ajutor si
consiliere!
Pagina 3 din 5
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Exerciiu: Contientizarea discursului interior n condiii de stres

n fiecare zi producem neincetat ganduri pornind de la ceea ce ni se intampla. In functie de
gandurile pe care le avem vom declansa in interiorul nostru o reactie mai mare sau mai mica
de stres.
Citii situaiile de mai jos. Pentru fiecare dintre aceste situatii incercati s descoperiti:
-
n primul rand, gandurile care v-ar putea trece prin minte si care v-ar putea crea un
nivel ridicat al stresului
comportamentele ce le veti avea in astfel de situatii
abia apoi, gandurile care v-ar putea trece prin minte si care v-ar stresa mai putin
comportamente asociate acestor ginduri...
Situatia 1:
Sunteti in timpul unei prezentari si evidentiati problemele pe care le aveti. Unul dintre
participanti va intrerupe pentru a va critica punctul de vedere. Incercati sa-i raspundeti, dar
acesta nu va lasa si vorbeste in continuare. Mai mult decat atat: toata lumea pare sa fie de
aceeasi parere cu el:
Ganduri cu nivel ridicat de stres
Comportament adoptat
Ganduri cu nivel redus de stres
Pagina 4 din 5
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Situatia 2:
Sunteti n timpul unei prezentari si video-proiectorul inceteaza sa mai functioneze...
Ganduri cu nivel ridicat de stres
Ganduri cu nivel redus de stres
Pagina 5 din 5
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
CE NELEGEM PRIN STRES?
Stresul este un concept care a devenit foarte la moda, iar cuvntul este
frecvent utilizat att de oamenii de tiint ct i de cei obinuii. Pentru majoritatea
oamenilor, cuvntul are n ntregime conotaii negative. Totui, Hans Selye
(Universitatea Montreal) - denumit i printele stresului, prefer s l foloseasc
ntr-un sens neutru.
n optica lui Selye, prin stres se inelege reacia organismului la efortul
de adaptare (i nu situaia care cauzeaz stresul!).

Conform teoriei lui Selye, stresul este stimulul de care avem nevoie pentru a fi
motivai i care n doze rezonabile, chiar ne place. Problemele apar numai atunci
cnd gradul stimulului sau stresul devine mai mare dect putem noi suporta.
reacia pe care o are organismul n faa unei solicitri;
Este
o stare de tensiune puternic, fiziologic sau psihologic;
pregtirea pentru atac sau fug;

nceputul unei serii de mbolnviri;
neaparat nociv, dimpotriv, deseori ne ajut s realizm
obiectivele dorite;
Nu este
nelinite;
fric;
cauz direct a mbolnvirilor, cu toate c, n mod frecvent,
contribuie la ele.
Cooper i Marshall (1978) sustin c:

"Stresul este un proces esenialmente individual i trebuie neles cu referire att la
caracteristicile individuale, ct i la mediul individului, fiind o sum a acestora dou."
Pagina 1 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Demonstraia decurge astfel:

(a) presiunile externe asupra individului variaz n mod substanial:
(b) indivizii difer n mod substanial (este de ateptat ca flegmaticii, de exemplu, s
reacioneze mult mai calm, n anumite situaii, dect colericii): aadar,
(c) reaciile indivizilor la presiuni ("reacii la stres") vor fi diferite, conducnd, n
anumite condiii, la posibilitatea de a face fa situaiilor, iar n altele, la boli de lung
durat.
Aa cum arat graficul, stresul ntr-o form limitat, ca "presiune", poate fi un

imbold la performan. Totui, dac stresul se accentueaz, adic "stresul real"
depind limita peste care individul nu mai face fa, performana va fi afectat n
mod negativ.
Nivelul stresului i performana n munc
Performanta
ridicata
scazuta
scazut
Legend:
ridicat
Nivel excitare
A - presiunile asupra individului acioneaz ca imbold la performan

B - presiunile asupra individului conduc la simptome ale stresului i la scderea
performanei profesionale.
Pagina 2 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Concluzia acestui grafic este aceea c, la un nivel sczut de stres, individul

reacioneaz pozitiv, este capabil chiar mai mult dect n condiii normale, dar la un
nivel de stres ridicat, individul dezvolt simptome ale stresului i, n timp,
performanele sale scad.
Cele mai multe dintre discuiile moderne despre stres sunt focalizate asupra celei
de-a doua situaii, adic cea n care o persoan nu face fa situaiilor i dezvolt un
comportament disfuncional, ceea ce va duce, n final, la reducerea performanei
profesionale.
Cei mai muli specialiti sunt contieni astzi c stresul este o reacie
personal i subiectiv la presiuni. Totul depinde de percepia individual, att n
ceea ce privete problema respectiv, ct i abilitatea personal de a o rezolva.
Aadar, atunci cnd individul percepe c
(a) problema poate fi rezolvat, i
(b) are ncredere n propria abilitate de a o rezolva,
atunci simptomele stresului nu vor aprea, dei presiunea exercitat de
problem va fi mare. Totui, dac acelai individ percepe problema ca fiind extrem
de dificil de rezolvat, i nu are ncredere n puterea proprie, rezultatul va fi stresul.
Un factor adiional n cazul stresului este posibilul rezultat al aciunii, posibilul
succes sau eec, vzute ca fiind att nesigure, ct i ca extrem de importante.
Stresul nu apare atunci cnd rezultatul nu este considerat important de ctre individ.
Totui, atunci cnd rezultatul este considerat important (un raport de care
depind multe, sau pur i simplu dorina de a-l mulumi pe ef), stresul este sigur c
va aprea, iar dac rezultatul este nesigur, atunci stresul va fi cu att mai mare.
SEMNELE STRESULUI
Simptomele stresului sunt de obicei analizate n trei mari grupe - fiziologice,

psihologice i comportamentale. Simptomele obinute sunt:
Pagina 3 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Fiziologice - pe lng reaciile pe termen scurt precum bti intensificate ale

inimii, tensiune muscular i adrenalina n exces menionate anterior ca reacii
instinctive umane la pericol, efectele cronice ale stresului sunt asociate cu boli grave
ca cele coronariene, hipertensiune, indigestie, ulcere gastrice, dureri de spate i
chiar cancer. Stresul se poate manifesta i prin infecii mai puin serioase, alergii i
disfuncii fizice.
Psihologice n situaii cronice simptomele psihologice ale stresului tind s devin
manifeste prin stri de anxietate (fobii, obsesii) i prin depresii. n cazuri mai puin
grave, stresul apare sub form de tensiuni, stri de iritare, plictiseal i insatisfacie
profesional.
Comportamentale simptomele fiziologice i psihologice conduc n ultim
instan la schimbri generalizate de comportament precum lipsa poftei de mncare,
creterea consumului de cafea i igri, insomnia. La locul de munc pot aprea
absene, greeli mai multe dect de obicei i preluarea sarcinilor pe perioade mai
lungi.
CE ESTE MANAGEMENTUL STRESULUI?
Managementul stresului presupune ca o persoan s nvee s recunoasc i

s evalueze evenimentele stresante care o afecteaz, s-i dezvolte abiliti pentru a
face fa acestora, reuind s utilizeze aceste abiliti n viaa sa curent. ntruct
stresul, ntre anumite limite este absolut necesar pentru viaa noastr (lipsa
stresului nseamn moarte- H. Selye), arta managementului stresului este de a ne
menine la un nivel optim de stimulare care s confere sntate i plcere vieii
noastre.
Nu exist un anumit nivel de stres optim pentru toate persoanele. Cu toii
suntem fiine individuale cu necesiti i posibiliti unice. Astfel, ceea ce pentru un
om reprezint distres, pentru altcineva poate fi o stimulare pozitiv, plcere chiar.
Exist i evenimente particulare asupra crora suntem cu toii de acord c sunt
Pagina 4 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
productoare de distres, ns chiar i aa, rspunsul nostru psihologic i fiziologic la

acestea va fi diferit.
Cum putem s realizm managementul stresului?
Contientiznd factorii de stres i reaciile fizice i emoionale pe care

acetia le provoac;
Recunoscnd ce putem schimba (putem schimba factorii de stres,

evitndu-i sau eliminndu-i complet, putem s le reducem din
intensitate, putem s scurtm expunerea la stres, avem la dispoziie
timpul i energia necesare pentru a face o schimbare de situaie?)
Reducnd intensitatea reaciei emoionale la stres;
nvnd s ne moderm reacia fiziologic la stres (prin tehnici de

relaxare, respiraie, biofeedback etc.);
Construindu-ne rezerve fizice (printr-un stil de via sntos);
Meninndu-ne i mbuntindu-ne rezervele emoionale (avnd

ateptri realiste, mprtind emotiile, stabilind scopuri eficiente, etc.)
Pentru un model funcional al stresului, este posibil s adunm un numr de factoricheie. Aceti factori, la care tocmai am fcut referire, pot fi clasificai pe grupe:
factori ambientali, factori de meserie i organizaionali, relaii personale, situaii de zi
cu zi, factori de personalitate. Aceste grupe reprezint surse poteniale de stres, care
depind de atitudinea individului fa de probleme, de nesigurana i tipul de
importan acordat rezultatului, ca i de nivelul personal de ncredere n sine.
Mediul extern Structura i

cultura organizaiei
Caracteristicile
Stres individual
locului de munc
Factori Factori sociali

personali i casnici
Pagina 5 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Simptome fiziologice i psihologice
Va rugam sa v gndii la citeva exemple de factori specifici fiecrei grupe

expuse mai sus...
TEHNICI DE REDUCERE A STRESULUI
Triete sntos
Un prim pas n reducerea stresului este analiza i evaluarea modului de via
iar ceea ce va fi descoperit poate fi folosit pentru a dezvolta strategii pe termen lung
pentru diminuarea stresului.
Pentru a controla stresul (fie el de orice provenien) asigur-te c nu-i faci obiceiuri
proaste din cauza acestuia.
Somnul
Este indicat ca fiecare s i formeze un program de somn i s-l respecte cu
strictee. De obicei reacia cea mai cunoscut de stres este insomnia. Pentru aceasta
sunt indicate metodele de relaxare (citirea unei cri, ascutarea unei casete,
ncordarea i relaxarea succesiv a fiecrei pri a corpului, masajul, aromoterapia,
reflexoterapia). Programul de somn trebuie s fie 7-8 ore de somn zilnic.
Odihna
1. Odihna zilnic.
Odihna este aceea care d gust bun muncii. - Plutarh
2. Odihna sptmnal.
Toate celulele corpului nostru au nevoie de o perioad suficient,
zilnic, de odihn. ns, afar de odihna zilnic i sptmnal, organismul
nostru are nevoie i de o perioad de odihn anual.
Dieta
Pagina 6 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
i masa trebuie s aib un program strict, neperturbat de alte activiti. Nu este

foarte greu ca timp de 10-20 minute s te opreti din activitate, s stai jos i s
mnnci nu snacks-uri, ci mai degrab un sandwich sau o salat. De preferat este
ca masa s fie luat n afara biroului ns dac acest lucru nu este posibil se poate
crea un cadru n interiorul biroului care s te detaeze de activitate curent.
Recomandabil este s nu se mnnce nimic ntre mese.
Lichidele
Bea moderat. Prea mult alcool, cofein sau energizante pot transforma stresul n
anxietate sau depresie. Se recomand s se bea min. 1,5 2 litri de apa pe zi.
Corpul nostru este format din 60% ap. Rinichii au nevoie de ap pentru a putea
filtra sngele i a elimina substanele toxice; aparatul digestiv are nevoie de ap
pentru buna lui funcionare i mpiedicarea constipaiei; pielea are nevoie de ap
pentru a se pstra neted i sntoas i chiar oasele trebuie s conin o proporie
adecvat de ap pentru a-i menine elasticitatea i tria.
Preocupri diverse/pasiuni
Dac te preocup i altceva n afara activitii de serviciu, acest lucru te poate

stimula i energiza.
Relaionarea
Depinznd de temperamentul fiecruia, bine este s iei n lume, s-i exprimi

opiniile i s schimbi idei cu ceilali (efect paliativ) sau s stai singur, desprinzndute de agitaia vieii cotidiene.
Exerciiul fizic
Beneficiile exercitiului fizic

Beneficii fizice
Mareste eficienta inimii
Dilata vasele sanguine si imbunatateste circulatia sangelui
Reduce nivelul de colesterol

Pagina 7 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Favorizeaza producerea endorfinelor si, in consecinta, te simti bine
Relaxeaza muschii
Mentine flexibilitatea articulatiilor
Contribuie astfel la mentinerea greutatii ideale
Favorizeaza oxigenarea tuturor celulelor organismului
Ajuta la controlul hipertensiunii
Usureaza odihna
Normalizeaza transpiratia si favorizeaza eliminarea toxinelor
Beneficii psihologice
Prin imbunatatirea irigatiei creierului, se mareste capacitatea si agilitatea

mintala
Creste respectul de sine
Mareste starea de confort sufletesc
Favorizeaza buna dispozitie
Viata spirituala intensa

Una dintre strategiile de a aciona n situaii de stres este de a
schimba mediul n care trim i s-l facem s fie mai puin stresant. Totui,
aceasta este practic imposibil de realizat n multe cazuri. De aceea, este foarte
important s fim ateni la o alt surs covritoare a stresului: noi nine.
Schimbarea atitudinii personale naintea situaiilor tensionate poate fi, n
realitate, cea mai uoar cale de rezolvare.
Pagina 8 din 8
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Inteligena Emoional
Cum se explic faptul c unii care dovedeau n copilrie o inteligen vie i promiteau
foarte mult, au euat pn la urm n mediocritate, iar alii, care nu se distingeau
prin nimic deosebit, au reuit n via? Rspunsul ine cont de faptul c noi decidem
i gndim sub influena sentimentelor", dup cum ne sugereaz Daniel Goleman,
psiholog la Harvard.
Adevrata msur a inteligenei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emoional. "Marea
revoluie a anilor 2000 const n revana sentimentelor asupra inteligenei", ne
asigur Daniel Goleman n cartea sa celebr deja n Statele Unite ale Americii,
"Emotional Intelligence".
n prezent, cnd ne referim la inteligen, nelegem cel puin dou lucruri:
intelectul (IQ) i
inteligena emoional (EQ).
"n mod tradiional, puterea creierului este dat de IQ, ns cu ct lumea devine mai
complex, inteligena emoional trece pe primul plan" (Daniel Goleman).
O persoan inteligent emoional este abilitat n patru domenii: identificarea
emoiilor, nelegerea emoiilor, reglarea emoiilor i folosirea emoiilor.
n viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligena emoional este format din cinci
factori:
- cunoaterea propriilor emoii,
- managementul emoiilor,
- motivare,
- recunoaterea emoiilor la alii (empatie)
- relaiile interpersonale.
Iat o comparaie ntre IQ i EQ.

IQ (capul)
ne ajut s facem socoteli;
ne ajut s procesm informaii;
se bazeaz pe logic;
ne ajut s rezolvm probleme;
ne ajut s reuim la coal;

EQ (inima)
ne ajut s ne nelegem pe noi nine i
s ne motivm;
ne ajut s lum decizii (fr emoii nu
poate fi luat nici o decizie);
ne ajut s comunicm i s ne nelegem
mai bine cu ali oameni i s construim
Pagina 1 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 9
Dezavantaje
-funcioneaz bine doar cnd sntem
calmi;
-funcioneaz mai ncet dect inteligena
emoional;
-nu ne putem baza pe IQ atunci cnd ne
aflm n situaii critice sau cnd trebuie
s luam rapid decizii;
-este un predictor slab al succesului
nostru n via;
-rmne relativ constant toata viaa.
relaii puternice, care dureaz;

ne ajut s ne transformm;
ne ajut s nvm din experien;
ne ajut s fim creativi;
ne ajut s reuim la locul de munc i n
via.
Avantaje
-funcioneaz bine n orice situaie;
-functioneaz mai repede dect IQ-ul;
-ne putem baza pe EQ cnd ne aflm n situaii
critice sau cnd trebuie s lum rapid decizii;
-este un predictor puternic al succesului nostru
n via;
-poate crete, chiar foarte mult.
Cercetrile au artat c succesul nostru la locul de munc sau n via depinde 80%
de inteligena emoional i doar 20% de intelect. n cazul liderilor, inteligena
emoional contribuie cu pn la 90% la succes. Asta nu nseamn c rolul IQ-ului
trebuie neglijat. IQ-ul continu s fie important, dar nu cel mai important.
Pagina 2 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01
Tehnici de formare i abiliti de comunicare

Ziua 2 Sesiunea 10
Pregtirea unei prezentri

O prezentare poate s aib mai multe scopuri. Cele mai frecvente sunt:
Informarea
Convingerea
Crearea unei imagini
Orice prezentare are nevoie de dou tipuri de pregtire, a coninutului i a

prezentrii propriu-zise.
ATENIE LA:
Subiectul prezentrii
Despre ce vom vorbi ?

Obiectivele prezentrii
Ordonarea ideilor n funcie de rezultatul ateptat
O cantitate rezonabil de informaii
Adaptarea la auditoriu
Cunoaterea auditoriului este un element cheie n succesul unei prezentri.
Cui ne adresm ?
Unde ?
Cnd ?
Contextul prezentrii
Prezentarea informativ la care particip doar persoanele direct interesate

Prezentarea pentru clarificarea unor aspecte controversate
Prezentarea facut n faa colegilor
Prezentarea fcut ntr-un mediu ostil
Instruire pentru formare profesional
Prezentare scurt urmat de facilitarea unor discuii n plen
Structura prezentrii
Prezentarea subiectului
Avantaje valoarea adaugat
Pagina 1 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01
Tehnici de formare i abiliti de comunicare

Ziua 2 Sesiunea 10
Comparaia atributelor
Legatura cu un alt subiect
n funcie de auditoriu, scopul prezentrii i de nivelul de formalitate, aceasta poate

avea mai multe forme:
Prezentarea informativ: se folosete atunci cnd scopul este doar de informare.
Subiectul este prezentat ca atare, fr interpretri suplimentare. Se folosesc mijloace
audio-vizuale precum video-proiectorul, brourile de prezentare, mostre din
materialele prezentate.
Auditoriul poate fi aezat ntr-o sal de conferine, cu scaune poziionate unul n
spatele celuilalt. Durata poate fi scurt, de 30 min pn la maximum 45 min. Se
folosete doar un prezentator.
Prezentarea pentru a convinge asupra unei idei sau aciuni: se folosete
atunci cnd subiectul prezentat necesit ulterior adoptarea/aprobarea unei aciuni.
n acest caz, auditoriul trebuie convins de avantajele subiectului prezentat i pentru
aceasta se folosesc ct mai multe mijloace audio-vizuale care s scoat n valoare
beneficiile i nevoia unui rspuns pozitiv. n unele cazuri se folosesc dou videoproiectoare i dou flipchart-uri.
Prezentarea depinde n mare msur de abilitile prezentatorului i puterea sa
convingere. Se pot folosi doi prezentatori. Este nevoie de multe materiale
prezentare brouri, mostre, etc. Auditoriul poate fi poziionat n sal de
conferin, cu scaune unul n spatele celuilalt, dar i la o mas comun, n form
U. Este de relativ lung durat, ntre 2 i 4 ore, cu pauze de cafea.
de
de
tip
de
Prezentarea pentru crearea unei imagini: este o prezentare special n care

subiectul este mai putin important, este doar un pretext pentru existena unei
prezentri i pentru crearea unei atmosfere propice networking-ului. Se folosesc
puine mijloace audio-vizuale i de regul exist mai muli prezentatori, invitai s
vorbeasc pe marginea unui subiect. Auditoriul este poziionat la mese cu cte 6-8
persoane pentru a putea facilita interaciunea. Este de relativ scurt durat, de
maxim 2 ore, urmat de un bufet sau cin festiv.
Instruirea: este un tip special de prezentare cu un grad nalt de interactivitate care
folosete mai multe mijloace audio-vizuale, n funcie de nevoile auditoriului. Se
folosesc video-proiectoare, flipchart-uri, materiale ajuttoare, foi de lucru,
chestionare i exerciii practice, etc. Participanii pot fi poziionai la mese cte 3-4
(insule) sau la o mas sub form de U. Este important s se poat crea o atmosfer
destins, propice acumulrii de cunotine i schimbului liber de idei.
Pagina 2 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 10
Tehnici de organizare i prezentare

Succesiunea prezentarii
Este foarte important s stabilii de la bun nceput o succesiune a momentelor prezentrii,
conform modelului:
nceput
Sfrit
Scurt
introducere
Salutati audienta
prezentati subiectul ce va fi abordat/dezvoltat
explicati modul de structurare al prezentarii
prezentati regulile pentru intrebari
Prezentarea
propriu-zis
prezentati subiectul propriu-zis

furnizati detalii / date care sprijina argumentatia
evidentiati concluzii intermediare (concluzii de etapa)
faceti legatura dintre subiect si temele discutate
(anterior)
Concluzii
sumarizati prezentarea
multumiti audientei
invitati publicul sa puna intrebari
ntrebri i Rspunsuri
In timpul prezentrii nu ezitai s folosii tehnicile verbale si non+verbale de captare a
ateniei i a implicrii (mentale) a publicului.
Este important de reinut c strategiile de captare a ateniei pot fi folosite i au rolul de a
accentua anumite momente. Utilizarea exagerat a acestor tehnici risc s provoace
senzaia de agresivitate.
Introducerea
Introducerea este poate cea mai importanta parte a prezentarii. Aceasta genereaza prima
impresia asupra auditoriului, de aceea trebuie sa va concentrati pentru a realiza o
introducere de success. Va trebui sa folositi introducerea pentru:
1.
2.
3.
4.
Salutarea audientei
Prezentarea subiectului sau a scopului
Prezentarea structurii discursului
/Indicatii/Precizari privind (maniera de adresare a) intrebarilor....
Pagina 1 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 10
Prezentarea propriu-zis
Dac introducerea a fost bine pregatit i livrat, n timpul prezentrii propriu-zise vei avea
controlul. Veti fi relaxat si sigur pe situatie.
Prezentarea propriu-zisa trebuie sa fie bine structurata, ordonata logic, insotita de suport
vizual.
Aminteste-ti in timpul prezentarii propriu-zise s:
Nu te grbeti
Fii entuziast
Ofer timp pentru parcurgerea materialelor vizuale
Pastreaza contactul vizual
Moduleaza-ti vocea
Fii prietenos
Pastreaza structura planificata initial
Utilizeaza notitele
Ramai calm si politicos chiar atunci cnd ai de-a face cu intrebari dificile
Concluzionarea
Utilizati partea de concluzionare pentru a:
1.
2.
3.
4.
Formula concluziile
(Recomandari, la nevoie)
Multumiri catre audienta
Adresarea/Incurajarea de a adresa/ intrebarilor
Intrebari
Intrebarile reprezinta o buna oportunitate pentru a interactiona cu auditoriul. Ar fi util pentru
prezentator sa anticipeze intrebarile ce ii pot fi adresate astfel incit sa-si poata pregati
raspunsurile in avans.
Ati putea dori sa acceptati intrebari oricind in timpul prezentarii, sau sa pastrati un moment
special pentru acestea, la sfirsitul prezentarii. Este decizia prezentatorului, dar trebuie sa
clarificati acest lucru inca de la inceput. Fiti politicosi cu toti cei ce pun intrebari, chiar daca
ei pun intrebari dificile. Acesta este un modul de a-si arata interesul pentru ceea ce ati
prezentat si fiecare participant merita respectul tau. Uneori puteti cere reformularea
intrebarilor sau puteti raspunde la o intrebare cu o alta intrebare. Puteti chiar cere
comentarii din partea audientei.
Pagina 2 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 10
Lista de verificare pentru organizarea evenimentelor

Locul desfurrii evenimentului
Spaiu suficient pentru numrul de participani

Acces cu mijloace de transport n comun
Locuri de parcare
Faciliti de catering bufet
Spaii sanitare
Echipamente pentru prezentare
nclzire/aer condiionat
Lumin, prize, prelungitoare
Acustic sonorizare
Mobilier
Aranjarea slii
De tip teatru, pentru prezentri informative ample

Mas rotund, pentru prezentri informative mici
Mese n form de V sau U pentru training
Mese insule pentru training
Informarea participanilor
Auditoriu interesat de subiect

Invitaii cu dou sptmni nainte
Se indic cu precizie locul harta
Confirmri nainte cu 2 zile
Ore de ncepere: ntre 09:30 i 10:30 sau ntre 15:00 i 18:00
Administrativ
Ecusoane cu numele participanilor

Programul evenimentului
Mape de prezentare a subiectului
cutia cu cri de vizit
Lista de prezen cu date de contact
Situaii speciale: persoane cu handicap, vegetarieni, etc.
Materiale de prezentare
Laptop
Videoproiector
Flipchart cu foi suficiente
Markere
Blue stick sau tape
Pagina 1 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 2 Sesiunea 10
Post-it
Pixuri sau creioane
Bloc notes sau coli de hrtie
Feedback sau evaluarea evenimentului
Dupa eveniment
Distribuirea listei de participani la toi cei care au fost prezeni

Mulumiri pentru prezen
Stabilirea aciunilor viitoare
Pagina 2 din 2
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 3 Sesiunea 11
1. Pisic
11. Cafea
2. Cel
12. Can
3. oarece
13. Ceainic
4. Ursule
14. Linguri
5. Girafa
15. Zahr
6. Papagal
16. Pahar
7. Iepura
17. Cacaval
8. Albina
18. Pine
9. nar
19. Cuit
10. Petior
20. Castron
21. Castane
22. Pratie
23. Becul
24. Dop
Pagina 1 din 1
RO2006/018-147.04.01.05.01

Ziua 3 Sesiunea 12
Criterii de Evaluare a Prezentrii Colegilor

Nume prezentator:
Punctaj
acordat
1.
2.
3.
4.
5.
(Elemente impresionante & de mbuntit)
Postura
Gestica
Privirea
Vocea
Coninutul
6.
Atenia acordat
participanilor
7.
Rspunsul la
ntrebri
8.
Justificare
Originalitate
Media (1+2+ ..8/8)
Justificai fiecare not acordat avnd n vedere:

Principiile de acordare a unui feedback constructiv
Importana comunicrii non-verbale
Concordana dintre mesajul verbal i limbajul corpului
Claritatea i coerena coninutului
Interaciunea cu auditoriul
Originalitatea prezentrii priza la public
Pagina 1 din 1
RO2006/018-147.04.01.05.01
Ziua 3 Sesiunea 15
Chestionar de evaluare a cursului
Titlul Cursului:
Locul desfurrii:
Formatorul/Formatorii:
Acest chestionar este destinat s ne ajute s evalum eficiena instruirii la care ai participat, ca
parte a angajamentului nostru pentru o continu mbuntire a calitii, i de aceea este foarte
important s l completai. Exist o foaie separat pentru observaii/ comentarii.
Chestionarul i foaia de observaii ar trebui:
S fie completate i nmnate formatorului nainte de plecare
Sa fie completate cu sinceritate
V mulumim pentru cooperarea dumneavoastr.
Pagina 1 din 4
RO2006/018-147.04.01.05.01
Ziua 3 Sesiunea 15
V rugm bifai () n tabelul de evaluare pentru a rspunde urmtoarelor ntrebri conform

prerii dumneavoastr.
1. Cum evaluai structura general a cursului?

Excelent
Foarte bine
Bine
Sub medie
Slab
2. Ce prere avei despre coninutul cursului? V rugam s scriei: E ( excelent), FB ( foarte

bine), B (bine ), SM ( sub medie) sau S ( slab)
Subiectul
Utilitatea
coninutului
Calitatea
materialelor
furnizate
Relevana
subiectului fa
de activitatea
dvs.
Relevana
exerciiilor
1
Apreciere
general
3. Cum apreciai calitatea prezentrii cursului? V rugm s scriei :E (excelent), FB (foarte

bine), B (bine ), SM (sub medie) sau S ( slab)
Formatorul
Stilul
prezentrii
Modul de
prezentare
al
exerciiilor
Abilitile de
comunicare i
de feedback
Cunoaterea
subiectului
Apreciere
general
4. Cum evaluai oportunitatea oferit de curs n ceea ce privete interaciunea cu colegii din
alte departamente i organizaii? V rugm bifai () n tabelul de evaluare de mai jos.
Excelent
Foarte bine
Bine
Sub medie
Slab
5. Vi se pare ca a fost alocat suficient timp pentru a adresa ntrebri formatorilor? V rugm
bifai () n tabelul de mai jos.
DA
NU
6. Raportat la cunotinele dumneavoastr despre subiectul cursului, n ce masur credei c vi

s-au mbuntit cunotinele? V rugm bifai () n tabelul de evaluare de mai jos.
Foarte mult
1
Mult
Mai mult dect
Puin mai mult
Numrul suficient i relevana exerciiilor, a testelor, a studiilor de caz, a jocurilor de rol, etc.
Pagina 2 din 4
Deloc
RO2006/018-147.04.01.05.01
Ziua 3 Sesiunea 15
nainte
dect nainte
7. Ct de ncreztor v simii s folosii n activitatea dumneavoastr profesional lucrurile

nvate n cadrul acestui curs? V rugam bifai () tabelul de mai jos.
Extrem de
ncreztor
Foarte
ncreztor
ncreztor
Nu prea
ncreztor
Nu sunt deloc
ncreztor
8. Ce prere avei despre alegerea locului de instruire? V rugm bifai () n tabelul de

evaluare de mai jos.
Excelent
Foarte bun
Bun
Sub medie
Slab
9. Ce prere avei despre celelalte servicii (cazare, mas, etc, dupa caz)? V rugm bifai ()
n tabelul de mai jos.
Excelent
Foarte bun
Bun
Sub medie
Slab
Bun
Sub medie
Slab
10. Cum evaluai cursul n general?

Excelent
Foarte bun
11. Ai recomanda acest curs spre a mai fi furnizat pe viitor?

DA
NU
Pagina 3 din 4
RO2006/018-147.04.01.05.01
Ziua 3 Sesiunea 15
Acest spaiu v este oferit pentru a scrie orice tip de feedback pe marginea a ceea ce credei c
ar putea mbunti acest curs pentru data viitoare. V rugm s includei orice considerai a fi
relevant sau util. Includei att comentariile negative ct i cele pozitive despre curs.
Comentarii legate de:

1. Coninutul programului
2. Contextul i relevana programului de formare
3. Feedback cu privire la eficiena formatorilor
4. Alte observaii
V MULUMIM !
Pagina 4 din 4

m2 Abilitat

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

m2 Abilitat

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

RO2006/018-147.04.01.05.

Abiliti de comunicare i prezentare

ABILITATI DE COMUNICARE SI PREZENTARE

Pregateasca si sa livreze prezentari in grupuri

Abiliti de comunicare i prezentare

Sesiunea 1: Introducere, aspecte administrative si reguli de baza

Prezentare proiectului si a cursului.

Formatorii vor clarifica urmatoarele:

Abiliti de comunicare i prezentare

- Facturi si alte documente de decont

/ Sunt satisfacute / luate in vedere nevoile de baza ale

Scopul si Obiectivele Cursului, Orarul de lucru.

Formatorul va folosi foi de lucru pentru a explica scopul si

Foile de Lucru 1.1.1, foi de flipchart, markere, post-it-uri colorate.

Sesiunea 2 : Prezentarea participantilor si identificarea asteptarilor

Abiliti de comunicare i prezentare

Formatorii ii vor invita pe participanti sa se prezinte. Prezentare

Se organizeaza un exercitiu de grup in care participantii sunt

Abiliti de comunicare i prezentare

comentarii in legatura cu temerile legate de participarea la curs.

Foi de flipchart, markere, post-it-uri colorate.

Formatorul explica principiul stabilirii regulilor de baza si ofera

Abiliti de comunicare i prezentare

Sesiunea 3 Instrumente pentru succesul instruirii

Intelegerea modului in care invata adultii si identificarea surselor de invatare care se

Sesiunea 3.1: Ciclul Invatarii si generarea competentei la Adulti

Constientizarea etapelor ciclului invatarii

Participantii isi identifica propriul stil de invatare

Metode si puncte de invatare

Formatorii prezinta notiunile teoretice referitoare la procesul de

Abiliti de comunicare i prezentare

/ Participantii identifica stadiile ciclului invatarii la adulti si propriul

Prezentare Power Point, lucru in grup. FL 3.1.1 Ciclul invatarii;

Modelul Competentelor Profesionale

Formatorii prezinta Modelul Competentelor si identifica impreuna

/ Participantii vor fi capabili sa descrie cele patru etape ale

Prezentare Power Point, seturi de cartonase dupa FL 3.1.4 Carduri

Sesiunea 3.2 Feedback-ul

Abiliti de comunicare i prezentare

Metode si puncte de invatare

Feedback-ul prezentarea notiunii

Formatorul prezinta notiunea de feedback si modul in care acesta

/ Participantii inteleg importanta si necesitatea formularii unui

Feedback constructv si feedback destructiv

Se ofera exemple de feedback constructiv si feedback distructiv.

Joc de rol pentru exemplificare

/ Participantii au fost martori la un joc de rol care le ofera

FL 3.2.2 Oferirea si Primirea Feedback-ului,

Abiliti de comunicare i prezentare

Discutarea a doua dintre cele mai folosite modele de Feedback:

/ Participantii vor avea la indemana materiale de referinta despre

FL 3.2.3 Modele de Feedback, FL 3.2.4 Feedback-ul motivational

Reguli pentru oferirea si primirea de Feedback

Formatorul va conduce discutia astfel incat se va ajunge la a

Abiliti de comunicare i prezentare

3. Daca receptorul feedback-ului nu poate accepta sau respinge

Cele 3 regui ale Feedback-ului sunt clare in mintea participantilor.

Abiliti de comunicare i prezentare

Sesiunea 4: Caracteristicile prezentarilor publice de succes

Identificarea caracteriticilor diferitelor tipuri de prezentari de succes

Metode si puncte de invatare

Factori de succes in prezentarile publice

Formatorii vor lua in discutie diferitele experiente pe care