Depresia la persoanele peste 65 de ani depete o prevalen de 20% i este una

dintre cele mai importante i frecvente afeciuni ale populaiei vrstnice.

Afeciunile somatice cronice sunt un tovar de drum nedorit al vrstei naintate. Dintre
acestea cele mai frecvente sunt hipertensiunea arterial, cardiopatia ischemic,
diabetul, accidentele vasculare, afeciuni pentru care pacienii vrstinici se adreseaz
cu regularitate medicului de specialitate.Ele creeaz dizabiliti, iar scderea capacitii
de funcionare obinuit, poate fi factorul declanator al unei depresii la vrstnici.
Depresia nu face parte din procesul de mbtrnire
La aceast vrst, depresia este trecut cu vederea i nediagnosticat. Dei, suntem
obinuii ca la vrstnici organismul s reacioneze mai puin prompt n faa agresiunii
factorilor patologici, depresia nu este o stare normal a procesului de mbtrnire.
Persoanele mai puin active, pe care familia le hiperprotejeaz, neimplicndu-le n
diferite activiti, singurtatea, adesea ntlnit la acestea, prin pierderea partenerului,
plecarea copiilor de acas sau dimpotriv, vrstnicii suprasolicitai,reprezint candidaii
depresiei geriatrice.

Depresia varstnicului

Depresia si tulburarile reprezinta in prezent cea mai grea povara a varstnicului. Spre deosebire de
afectiuni ca boala Alzheimer si dementa vasculara, in al caror tratament se fac astazi primii pasi,
depresia este o afectiune care a fost studiata de mult timp si pentru care exista tratament, cu o
eficienta in 80-90% din cazuri.

Din punct de vedere medical, depresia este o afectiune cu simptome bine definite si cu o
modalitate de manifestare variata, ca origine si gravitate. De aceea, depresia, in sens strict
medical, este o boala a dispozitiei, care implica procese cognitive si care are rasunet asupra
functionarii intregului organism.
Mortalitatea crescuta este cea mai grava consecinta a depresiei. Asocierea depresie-accident
vascular cerebral are o mortalitate mult crescuta, comparativ cu cea a pacientilor care nu fac
depresie. Varstnicii cu diferite afectiuni invalidante, care au asociata depresia, au o rata a
mortalitatii de trei ori mai mare decat cei cu afectiuni asemanatoare, dar la care nu apare
depresia.
Depresia apare in una dintre urmatoarele circumstante: procesul normal de imbatranire, conditiile
patologice (dementa, afectiuni neurodegenerative, miocardice, endocrine), afectiuni genetice.
Dintre deficientele nutritionale, scaderea nivelului vitaminei B12, coenzima in multe procese
metabolice, in special la nivelul sistemului nervos central, reprezinta un evident factor de risc al
tulburarilor cognitive si al depresiei. In creierul uman se inregistreaza o concentratie crescuta de
vitamina B12 la nivelul substantei cenusii si a celei albe. Nivele scazute ale vitaminei B12 se
evidentiaza la varstnicii care nu prezinta concomitent anemie. Scaderea nivelului vitaminei B12 si
a acidului folic sanguin reprezinta, la varstnici, un factor de risc in aparitia depresiei si a
tulburarilor cognitive.
Semne de manifestare a bolii
In tulburarile depresive de severitate moderata, ca manifestari principale, apar: dispozitia
scazuta, lipsa placerii, gandire pesimista si deteriorarea eficientei. Aspectul exterior al
pacientului este caracteristic: imbracaminte si tinuta neglijente, trasaturile fetei sunt modificate,
cu coborarea colturilor gurii si aparitia cutei verticale intre sprancene, scaderea frecventei
clipitului, umerii aplecati, capul inclinat inainte, directia privirii este in jos, gesturile sunt reduse;
poate persista un zambet exterior in ciuda sentimentelor adanci de depresie. Apare agitatia, o
stare de neliniste, pacientul isi framanta degetele, isi misca neincetat picioarele. Lipsa interesului
si a placerii este frecvent intalnita, dar nu este relatata de pacient. Se asociaza simptome ca:
perturbarea somnului, variatia diurna a dispozitiei, pierderea apetitului, scaderea in greutate,
constipatia. Ideile depresive sunt simptome importante si accentueaza sentimentele de
culpabilitate ale pacientului.
Tipul de tratament recomandat
Tratamentul starilor depresive la varstnic are un caracter de urgenta si implica demersuri
multidirectionale, cu participarea activa a anturajului, familiei sau supraveghere atenta in
institutii specializate. Psihoterapia cu participarea familiei sau a personalului din camin este
necesara in toate formele de depresie. De asemenea, poate fi conceput un program de activitate
a bolnavului, de inserare in grup, de plimbare, lectura, vizite, programe de ergoterapie (terapie
ocupationala) si muzicoterapie.
Tratamentul depresiilor trebuie sa fie de lunga durata, din cauza riscului inalt de recurenta, al
cresterii riscului pentru un episod viitor, direct proportional cu numarul episoadelor anterioare si
al scaderii calitatii vietii.

Tratare depresie prin jocuri pe calculator

http://www.sanatateabuzoiana.ro/depresia-varstnicilor-tratata-cu-jocuri-pecalculator/

Model proiect
Despre proiect

Continuarea implicrii autoritii publice local n asigurarea unor servicii

sociale prin soluionarea celorlalte problemelor care privesc centrul, cum ar f
omologarea infrastructurii de baz la normele europene, extinderea gamei
de servicii oferite, o mai bun gestionare a resurselor naturale din regiune n
folosul indivizilor i a sntii acestora. Astfel, proiectul de fa EXTINDERE,
REABILITARE, MODERNIZARE CENTRU DE ZI ALED PENTRU PERSOANE
VRSTNICE este o parte component a iniativei solicitantului de a oferi
servicii sociale de calitate i totodat de a da posibilitatea grupurilor
vulnerabile din localitatea Aled s se integreze n societatea actual. Se
urmrete, aadar, dezvoltarea continu a Centrului de Zi Aled prin
mbuntirea constant a serviciilor sociale oferite grupului int, i anume
vrstnicii. n aceast iniiativ de investiie continu, se ncadreaz i
proiectul propus EXTINDERE, REABILITARE, MODERNIZARE CENTRU DE ZI
ALED PENTRU PERSOANE VRSTNICE, care implic realibilitarea,
extinderea i modernizarea structurii existente, crescnd astfel att
capacitatea de asisten a Centrului, ct i diversifcarea i mbuntirea
calitii serviciilor. La acestea se adaug o iniiativ inovatoare care implic o
mai bun gestionare a resurselor naturale din judeul Bihor, mai exact, apa
termal, ale crei proprieti curative, vor f puse n benefciul strii de
sntate a vrstnicilor.

Proiectul va f realizat prin grija Consiliului Local Aled.

Prin proiect se realizeaz reabilitarea i extinderea infrastructurii sociale
existente la nivelul oraului Aled.

Rezultate obinute n urma implementrii proiectului

Creterea capacitii centrului cu 20% (de la 60 la 72 de persoane pe zi)

Extinderea infrastructurii sociale existente cu aproximativ 90 de metrii
ptrai
mbuntirea calitii serviciilor
Asigurarea tratamentelor ce utilizeaz resursele naturale ale zonei (apa
termal)
Creterea speranei de via a benefciarilor
Prin proiect a fost posibil

Dezvoltarea pachetului de servicii oferite

Modernizarea, extinderea i dotarea sediului actual
Introducrea unui sistem ce permite utilizarea apei termale in folosul santii
benefciarilor
Promovarea incluziunii sociale a persoanelor vrstnice
Preluarea unui numar mai mare de benefciari
Activitatea centrului se desfoar
standare europene:

n spaii dotate corespunztor, la

Sala de kinetoterapie dotat cu : dou paturi electrice de vibromasaj cu

telecomand, o band de mers digital, dou aparate de vibromasaj, dou
biciclete medicinale, cntar, dou aparate pentru masaj anticelulitic i un
calculator;
Sala de relaxare dotat cu: mobilier (canapele) pentru relaxare, un televizor
i un calculator;

Sala de club compus din dou ncperi dotat cu: o combin muzical, dou
televizoare, video, DVD, o bibliotec cu 320 cri, jocuri (ah, table, remi,
cri); sala este dotat i cu instalaie de aer condiionat;
Sala de ntreinere fzic, compus din dou ncaperi dotat cu : mas de
tenis, patru biciclete medicale, o biciclet eliptic, dou bnci pentru
abdomen, dou steppere, dou aparate pentru masaj anticelulitic, dou
aparate multifuncionale de for, dou aparate pentru abdomen, set coard
- 4 buci, un televizor, aer condiionat.
Beneficii aduse de implementareea proiectului

Creterea speranei de via pentru vrstnicii din Centru

Utiliznd datele preluate din statisticile oferite de Casa Naional de Pensii i
Alte Drepturi de Asigurri Sociale pentru determinarea acestui echivalent
monetar, pentru judetul Bihor, apreciem o cretere cu 5 ani a speranei de
via pentru btrnii din centru ca urmare a mbuntirii vieii acestora prin
ncadrarea ntr-un colectiv de aceeai vrst, prin accesul mai facil la
asisten sanitar de specialitate i ncurajarea unei viei active prin
activitile de ntreinere fzic.

Reducerea cheltuielilor de ntreinere a sntii

Ca urmare a diversifcrii serviciilor sociale, rezult o mbuntire a calitii
vieii i a strii de sntate a persoanelor care frecventeaz Centrul de Zi.
Astfel, se reduc cheltuielile cu medicamentele i cu serviciile medicale.

mbuntirea vieii vrstnicilor

Centrul de zi reprezint unica alternativ a vrstnicilor din Aled de a
socializa cu persoane aparinnd aceluiai grup vulnerabil, ceea ce i
stimuleaz spre a duce o via social sntoas, activ i autonom,
promovnd o via activ a vrstnicilor dependeni, ct i responsabilizarea
vrstnicilor nedependeni n vederea asigurrii sprijinului necesar, reinseriei
sociale a primei categorii de vrstnici.

Accesul facil la servicii de ntreinere a sntii

Prin modernizarea centrului de zi pentru vrstnici, se asigur accesul
persoanelor vrstnice la serviciile sociale furnizate n prezent (la
kinetoterapie, activiti de ntreinere fzic, consiliere psihologic), dar i la
terapiile cu ap termal ce vor f introduse prin implementarea proiectului de
fa. De asemenea, persoanele vrstnice cu dizabiliti vor putea benefcia
de facilitile din cadrul centrului prevzute prin investiia de fa.

mbuntirea strii de sntate a persoanelor vrstnice

Lund n considerare acelai indicator QALY (quality adjusted life years),
considerm c, prin diversifcarea serviciilor sociale oferite de centru, se
obine o mbuntire a calitii vieii de la 0,2 la 0,5 (pe o scara de la 0 la 1,
unde 1 corespunde unui organism perfect sntos), ceea ce are un efect
pozitiv asupra strii de sntate a populaiei vrstnice, care frecventeaz
centrul.

Beneficiarii proiectului sunt:

Benefciarii direci sunt persoanele vrstnice care se afl n una din

urmtoarele situaii: locuiesc singure, au depit vrsta de pensionare, au o
situaie material precar, nu sunt dependente.
Familiile benefciarilor direci datorit eliminrii difcultilor (lipsa resurselor
materiale i de timp) ntmpinate n ngrijirea vrstnicilor i datorit
mbuntirii strii generale de sntate a acestora
Comunitatea local din Aled, prin mbuntirea serviciilor sociale oferite de
Centrul de zi i contribuia adus astfel la reducerea disparitilor sociale
Consiliul Local Aled, care va nregistra o diversifcare i aducere la
standarde europene a serviciilor sociale, oferite de Centrul aflat n
administrarea sa;