SUBIECTUL 1 Principiul unitatii si acuratetei bugetului

Are semnificatia ca totalitatea veniturilor si cheltuielilor trebuie sa fie exprimata

sub forma unui singur document. Prin respectarea acestui principiu se poate realiza o
cunoastere clara a surselor de venituri si cheltuieli pe ansamblul lor, precum si a deficitului si
echilibrului bugetar. Prin intermediul unitatii bugetare se poate prezenta situatia financiara a
tarii ce constituie fundamentul alegerii Parlamentului intre optiunile prezentate de Guvern.
Principiul a fost enuntat prima data la Bruxelles, in 1965. Era utila aparitia acestui
principiu intrucat intr-o optica noua au fost cuprinse laolalta in cadru bugetului comunitar,
bugetul administrativ al CECO si EURATOM. Dac, la nceput, cele trei Comuniti (CECO,
Euratom, CEE) dispuneau de propriile bugete (5 in total), odat cu tratatul de fuziune din
1965, numai dou instrumente bugetare vor continua s existe: bugetul general i bugetul
operaional CECO. Cu toata aplicarea spre unificare a bugetelor trebuie precizat ca exista si
anumite aranjamente financiare speciale, care reprezinta de altfel o derogare de la prevederile
acestuia. Este vorba de manifestarea unor exceptii datorate existentei unei entitati
descentralizate, care au bugete proprii, dar care primesc pentru functionarea lor i anumite
subvenii nscrise n bugetul general. Vom regasi aceasta functionalitate si in cadrul relatiei
bugetare nationale intre bugetul de stat si bugetele unor institutii aflate in monitorizare,
intrajutorare sau alte situatii.
SUBIECTUL 2 Principiul echilibrului bugetar
Conform tratatelor, bugetul comport acelai nivel al ncasrilor i cheltuielilor.
Comunitatea nu este autorizat s recurg la mprumuturi pentru a-i acoperi cheltuielile. n
momentul n care bugetul a fost aprobat exis un echilibru perfect ntre venituri i cheltuieli.
Totui, prin definiie, bugetul reprezint o previziune, att n ceea ce privete cheltuielile ct
i veniturile. Prin urmare, nu este imposibil ca pe perioada execuiei bugetare s apar
diferene ntre venituri i cheltuieli.
Dou situaii sunt posibile:
nregistrarea unui sold pozitiv, deci a unui excedent. Aceasta este cea mai frecvent
situaie, excedentul fiind reportat n anul urmtor.
nregistrarea unui sold negativ, deci a unui deficit. Situaie mai degrab excepional,
care va antrena nscrierea unei noi cheltuieli n bugetul urmtor.
Situaia obinuit este cea a nregistrrii de excedente. Din acest motiv exist un
mecanism care const n finanarea noilor cheltuieli prin anticiparea de economii ce se vor
realiza n cursul unui exerciiu, fr ca acele categorii generatoare de economii s poat fi
identificate n momentul votrii bugetului. Aceasta este aa numita rezerv negativ: o
valoare negativ care este nscris n buget i care trebuie s dispar pe parcursul exerciiului
bugetar prin viramente provenind din capitolele care se vor dovedi excedentare.
SUBIECTUL 3 Principiul anualitatii
Principiul anualitatii operatiunile se reduc la un singur an financiar, ceea ce permite
un control mai usor asupra executiei bugetare. Printr-o hotarare a Curtii Europene de Justitie

din 1993, s-a statuat ca soldul excedentar nu poate fi reportat decat pentru bugetul urmator ca
expresie a existentei principiilor unitatii si anualitatii bugetare. Existenta acestui principiu
creeaza posibilitatea derularii unor operatiuni multianuale, ceea ce presupune derularea unor
operatiuni pe mai multi ani, asa cum s-a prevazut in tratatul de la Lisabona, a carui aplicare
este pentru perioada 2006-2013.
In sistemul bugetar pe care principiul il promoveaza se face distinctia intre alocatii
pentru angajamente si alocatii pentru plati. Este vorba , daca ne referim la alocatiile
pentru angajamente de costul total al activitatilor dintr-un an financiar care urmeaza sa se
deruleze, atat in anul respectiv cat si in perioadele urmatoare, in timp ce daca facem referire
la alocatii pentru plati va trebui sa distingem in ce proportie angajamentele luate urmeaza sa
fie onorate, respectate. In esenta este vorba de distinctia, dar in acelasi timp si legatura intre,
contabilitatea de angajamente (care face deosebirea intre venituri/cheltuieli) si contabilitatea
de trezorerie (care face distinctia intre incasari si plati).
Si in aplicarea acestui principiu intalnim anumite exceptii, care fac obiectul unor
autorizari speciale pentru fiecare an. In modul acesta a aparut, intre ani, posibilitatea
existentei unor alunecari de excedente care au format ceea ce se numeste sistemul
reporturilor. Ele apar ca urmare a unor activitati determinate de alocatii diferentiate intrucat
sumele de la sfarsitul fiecarei perioade, in loc sa fie anulate sunt transferate anului urmator.
Intra sub aceasta jurizdictie doar sumele care au statut de excedent si sunt aparute in perioada
1 ian 31 dec (si nu din cumul de perioade anterioare).
SUBIECTUL 4 Mecanismul resurselor proprii
Veniturile bugetului general al UE sunt, n prezent, mprie n dou categorii: resurse
proprii i alte venituri. n mod normal resursele proprii asigur cea mai mare parte din
veniturile bugetare, n timp ce alte venituri nu depesc, de regul, 3% din total.
Sistemul actual al resurselor proprii ale bugetului UE este constituit din trei piloni:
resursele proprii tradiionale, resursa bazat pe TVA i resursa bazat pe venitul naional brut
(cea de-a patra resurs). Alturi de aceste trei componente principale, n cadrul resurselor
proprii se mai includ i mecanismele de corecie.
a. Traditionale: sunt formate din taxe impuse asupra importurilor de produse provenite dintrun stat din afara UE.
- Taxe vamale asupra produselor agricole: se stabilesc la importul acestor produse din
state terte ale acestor caror preturi sunt mai mici decat cele din UE. Nivelul preturilor din
UE se stabileste de catre Consiliul european in urma consultarilor cu Comisia si
Parlamentul, de regula la un nivel superior celor practicate la nivel mondial, astfel
prelevarile agricole au rolul de a egaliza pretul produselor importate cu al celor autohtone,
pentru a proteja piata agricola comunitara.
- Accize pe zahar: sunt datorate de producatorii de zahar si produse derivate din zahar si
sunt de trei tipuri: accize de productie, accize de depozitare, alte accize. Aceste venituri au
o destinatie prestabilita fiind directionate pietei comunitare a produselor din zahar.
- Taxe vamale de import: sunt stabilite asupra bunurilor importate din state terte si au ca
obiectiv, similar prelevarilor agricole, egalizarea preturilor bunurilor importate cu cele ale
produselor indigene pentru a proteja piata europeana.
- Taxele vamale practicate de UE pot fi: contractate, autonome, pentru neutilizarea
subventiilor, antidumping.
Statele membre au obligatia de a colecta resursele proprii traditionale si a le transfera
la bugetul UE, avand dreptul sa retina o cota de 25% din acestea in contul costurilor de
colectare. Aceasta cota se acorda automat, indiferent de costurile efective de colectare.

Resursele proprii traditionale reprezinta practic singura sursa proprie a bugetului UE,
fiind rezultatul aplicarii tarifului vamal si al legislatiei comunitare privind agricultura.
Colectarea acestor resurse implica niste costuri semnificative concentrate in jurul serviciilor
vamale ale statelor membre. Atribuirea resurselor proprii traditionale, direct statelor membre
nu ar fi eficienta, intrucat colectarea acestora depinde mai degraba de distributia geografica a
fluxurilor de importuri decat la locul unde are loc consumul final al acestora. (aprox. 15% din
VT).
b. Resursa bazata pe TVA: nu reprezinta o prelevare fiscala propriu-zisa, fiind un procent
fix din TVA colectat in fiecare stat membru.
Aceasta reprezinta practic o contributie din partea fiecarui stat, calculata in functie de
o baza stabilita in mod unitar, la care se aplica o cota uniforma.
Baza de calcul se stabileste pentru fiecare stat, impartind veniturile fiscale colectate
din TVA, la o medie ponderata a cotelor de impunere, baza de calcul neavand voie sa
depaseasca 50% din VNB al statului in cauza.
In prezent cota uniforma de impunere se situeaza la nivelul de 0,3% pentru toate
statele cu urmatoarele exceptii: Austria, Germania,Olanda, Regatul Unit si Suedia. (aprox.
15% din VT)
c. Resursa bazata pe VNB ultima ca si aparitie reprezinta contributii directe din partea
statelor membre, din bugetul public national al acestora. Rolul acesteia este de a echilibra
bugetul UE, fiind introdusa initial pentru situatia in care veniturile din celelalte 3 surse nu
sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile, altfel fiecare stat membru are obligatia de a
contribui la bugetul uniunii, cu o cota uniforma aplicata asupra VNB. Nivelul cotei nu este
supus unor limitari, insa totalul resurselor proprii este plafonat la 1,24% din VNB al UE.
Cuntumul veniturilor aferente celei de-a IV-a resurse, se stabileste pornind de la
totalul cheltuielilor aprobate, din care se scad veniturile previzionate din celelalte 3 surse.
Intrucat acestasta resursa este corelata cu dimensiunea economiilor statelor membre, este
considerata cea mai echitabila, intrucat reflecta capacitatea contributiva a statelor membre.
Cu toate acestea, intrucat se bazeaza pe un agregat macroeconomic, ea reprezinta o
contributie nationala si nu asigura o legatura directa cu cetatenii uniunii.
d. Mecanismele de corectie
Dintre aceste mecanisme, cel mai important este corectia in favoarea Marii Britanii,
introdusa pentru a reduce dezechilibrele existente intre contributia acestui stat la bugetul UE
si fractiunea relativ modesta din cheltuielile bugetului alocate Marii Britanii. Finantarea
acestei corectii se realizeaza de catre restul statelor membre in functie pe ponderea VNB al
acestora in VNB al uniunii.
SUBIECTUL 5 Cheltuielile bugetului comunitar
Bugetul UE finaneaz un spectru larg de politici i programe n cadrul Uniunii. n
conformitate cu prioritile stabilite de statele membre, Comisia realizeaz programe,
activiti i proiecte specifice n domeniu. Acestea includ de la proiecte de sprijinire a
educaiei pentru mobilitatea studenilor i a profesorilor pn la proiecte ce vizeaz
mbuntirea mediului de lucru pentru lucrtorii din UE sau consolidarea controlului la
frontierele externe.
Cheltuielile bugetului UE sunt structurate n ase capitole de cheltuieli, potrivit
perspectivei financiare actuale 2007 - 2013. Aceast structur a cheltuielilor este un rezultat
al evoluiei prioritilor politicilor comunitare n direciile:

integrrii pieei unice n obiectivul mai larg al creterii durabile, orientnd politicile
economice, sociale i de mediu n vederea atingerii acestui scop. n acest sens,
instrumentele necesare sunt reprezentate de creterea competitivitii, gradului de
coeziune i conservarea i gestionarea corespunztoare a resurselor naturale;
ntririi conceptului de cetenie european prin crearea domeniului de aciune
Cetenie, libertate, securitate i justiie i creterea gradului de acces la bunurile i
serviciile publice de baz;
consolidrii rolului de actor global al Uniunii Europene, rol inspirat din valorile sale
fundamentale, prin creterea responsabilitilor sale regionale, promovarea dezvoltrii
durabile i contribuia la securitatea civil i strategic.

Capitolul 1. Cretere durabil

Acest capitol se mparte n dou componente separate, dar interconectate:
a) Competitivitate pentru cretere economic i ocuparea forei de munc, care cuprinde
cheltuielile de cercetare i inovare, educaie i formare, reele transeuropene, politic social,
piaa intern i politicile adiacente.
Promovarea competitivitii reprezint un obiectiv strategic al Uniunii Europene,
reflectat n strategia Lisabona, care ofer cadrul unui amplu proces de reform n parteneriat
cu statele membre. Bugetul UE alocat competitivitii pentru creterea economic i ocuparea
forei de munc pentru perspectiva financiar 2007 2013 nsumeaz 85,6 miliarde de euro,
ceea ce reprezint aproximativ 8,8% din totalul bugetului. Principala destinaie a acestor
fonduri (peste 65%) o constituie cercetarea i dezvoltarea, care este concentrat n jurul
Programului Cadru 7. Alturi acestea sunt cuprinse i cheltuielile privind reelele de transport
i energie, educaie, prin programele Marco Polo, Galileo, Lifelong Learning, precum i
Programul Cadru Competitivitate i Inovare. Aciunile ntreprinse pentru asigurarea
competitivitii, creterii durabile i ocuprii forei de munc vizeaz urmtoarele domenii:
piaa intern, lupta mpotriva fraudelor i cooperarea autoritilor n domeniul fiscal i vamal.
b) Coeziune pentru cretere economic i ocuparea forei de munc cuprinde cheltuielile
aferente politicii de coeziune a Uniunii, menit s consolideze convergena statelor membre i
a regiunilor cel mai puin dezvoltate, s suplimenteze strategia UE pentru dezvoltare durabil
n afara regiunilor mai puin prospere i s susin cooperarea inter-regional.
Eforturile Uniunii n direcia coeziunii se concentreaz asupra dezvoltrii
infrastructurilor i a asistrii regiunilor n formarea forei de munc i a adoptrii ultimelor
tehnologii de producie. Bugetul UE sprijin, de asemenea, facilitarea cooperrii economice
i sociale transregionale i internaionale. Aciunile UE presupun adesea mprtirea de
experien i know-how, care se poate dovedi mult mai util pentru regiunile mai puin
prospere.
Astfel, politicii de coeziune i sunt alocate 347,4 miliarde de euro pentru perioada
2007-2013, ceea ce reprezint 36% din totalul bugetului UE, fiind distribuite prin intermediul
a trei obiective, i anume, Convergen, Competitivitate regional i creterea capacitii de
ocupare a forei de munc i Cooperare teritorial. Dintre acestea, principalul obiectiv este cel
legat convergen, orientat spre stimularea potenialului de cretere al statelor membre sau
regiunilor mai puin dezvoltate, reprezentnd peste 81% din cheltuielile pentru coeziune.
Instrumentele de finanare prin care se realizeaz implementarea politicii de coeziune sunt
Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul de Coeziune i Fondul Social European.
Capitolul 2. Conservarea i gestionarea resurselor naturale
nc din momentul semnrii Tratatului de constituire, Uniunea European a fost
nvestit cu importante responsabiliti n domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale,

pescuitului i a proteciei mediului. Cheltuielile destinate conservrii i gestionrii resurselor

naturale pentru perioada 2007-2013 nsumeaz 416,5 miliarde de euro, reprezentnd 43% din
totalul bugetului UE i sunt concentrate n direcia implementrii Politicii Agricole Comune.
Pe parcursul ultimilor 20 de ani se constat, totui, o reducere a ponderii cheltuielilor privind
Politica Agricol Comun de la peste 70% din totalul Bugetului UE pn la mai puin de 45%
n prezent. Resursele financiare destinate dezvoltrii rurale sunt asigurate, n principal, prin
intermediul Fondului European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural.
Capitolul 3. Cetenie, libertate, securitate i justiie
Acest nou capitol, reprezentnd 1% din totalul bugetului UE, dar aflat n continu
cretere, reflect importana cresctoare acordat domeniilor n care Uniunea are noi sarcini justiie i afaceri interne, protecie la frontier, politica de imigrare i azil, sntate public i
protecia consumatorului, cultur, tineret, informare i dialog cu cetenii. Astfel, lupta
mpotriva terorismului, a crimei organizate i a imigraiei ilegale este mult mai eficient
atunci cnd rile UE fac schimb de informaii i acioneaz mpreun. UE dorete o
gestionare mai bun a fluxurilor de migraie n Uniune i o larg cooperare n materie penal
i juridic, precum i societi sigure, ntemeiate pe respectul pentru lege.
Capitolul 4. Uniunea European ca partener global
Cheltuielile cuprinse n acest capitol acoper toate aciunile externe, inclusiv
instrumentele de preaderare, rezervele pentru ajutoare de urgen i garanii la mprumuturi.
n cadrul acestor cheltuieli accentul este pus pe susinerea eforturilor de aderare a statelor
candidate, promovarea stabilitii, securitii i prosperitii n vecintatea Uniunii,
promovarea democraiei i drepturilor omului pe glob, prevenirea crizelor i acordarea de
ajutoare umanitare sau asisten financiar.
Capitolul 5. Administraie
Cheltuielile administrative se ridic la 5,8% din totalul bugetului UE, acoperind
cheltuielile cu personalul, inclusiv pensiile, sediile, birourile sau echipamentele, precum i
diverse misiuni sau conferine. n rndul acestora, 47% sunt cheltuielile Comisiei Europene,
37% ale altor instituii (Parlamentul European, Consiliul European), iar restul este destinat
pensiilor.
Capitolul 6. Compensri
n conformitate cu acordul politic conform cruia statele membre nu ar trebui s
devin cotizani nei la buget n primii trei ani dup aderare, la aceast rubric a fost
prevzut compensarea. Aceast sum a fost disponibil ca transferuri ctre acestea pentru a
le echilibra ncasrile i contribuiile bugetare. Sumele prevzute drept compensri pentru
Romnia au nsumat 315 milioane euro n 2007, 143 milioane in 2008 i 145 milioane n
2009. ncepnd din 2010, Romnia i Bulgaria nu vor mai beneficia de compensri, aa cum
cele 10 state care au aderat n 2004 au beneficiat de compensri pn n anul 2006.

SUBIECTUL 6 Principiile ce guverneaza fondurile structurale

Fondurile Structurale sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana
actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul
realizarii coeziunii economice si sociale. Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este
destinat, in principal, regiunilor mai putin dezvoltate.

Principiul parteneriatului intre UE si un stat membru, presupune o strns

colaborare ntre Comisie i autoritile naionale, regionale i locale, parteneri economici
i sociali i alte organisme competente Acest principiu subliniaz gradul de
descentralizare ce caracterizeaz ntreaga politic regional i aplicabilitatea
subsidiaritii.
Principiul subsidiaritatii- care prevede ca regulile, procedurile si banii europeni ii
completeaza pe cei nationali si invers (daca ne referim la cofinantare).
Principiul multianualitatii- vedem legatura intre bugetul national, bugetele locale si
bugetele firmei, care sunt legate si de pozitia de contribuitori.
Principiul aditionalitatii conform acestuia, exista posibilitatea atragerii unor sume
complementare de finantare (in completarea celor alocate din UE). Problema este ca
creditul bancar (ca posibilitate suplimentara) ocupa o pondere relativ redusa, ideea fiind
ca entitatile finantate sa fie stimulate prin utilizarea unor fonduri proprii. Practic, in unele
situatii, cum ar fi cele privind dezvoltarea regionala, sumele sunt reduse comparativ cu
obiectivele dezirabile si in acest context se resimte nevoia completarii cu fonduri ale
bugetelor locale.
Ultimul principiu care poate fi pus in discutie este cel al eligibilitatii (al justificarii
legale), in conformitate cu obiectivele, programele, planurile financiare si vointa
finantatorilor intermediari exprimata prin ghiduri. Aceste sume in limbaj mai tehnic
poarta denumirea de alocatii pentru angajamente. Ex. cele pentru dezvoltare durabila sau
coeziune pentru crestere economica.

SUBIECTUL 7 Inregistrarea in bugetul national a tranzactiilor financiare cu UE

Relatiile Romaniei cu bugetul UE
De la data de 01.01.2007, Romania participa de drept si de fapt la procesul bugetar
comunitar in ansamblul sau:
1. in mecanismul de luare a deciziilor pe parcursul desfasurarii procesului bugetar comunitar
la nivelul fiecarui an bugetar
2. in mecanismul de stabilire sau schimbare a cadrului general legal, de baza, prevazut de
Tratatul UE si de regulamentele comunitare din domeniul bugetar.
Romania participa in procesul decizional din domeniul bugetului comunitar, la nivelul
grupurilor de lucru, comitetelor care se desfasoara la nivelul Consiliului UE, la nivelul
Comisiei europene, precum si la nivelul Parlamentului european, prin europarlamentarii alesi
prin votul direct al populatiei. Odata cu aderarea la UE Romania va beneficia de fonduri
postaderare in vederea implementarii politicii de coeziune economica si sociala, comisa
europeana a creat o serie de instrumente financiare destinate:
promovarii, dezvoltarii economice echilibrate a teritoriului UE
cresterea ocuparii fortei de munca
protejarea mediului inconjurator.
De la 01.01.2007 Romania primeste asistenta financiara nerambursabila din partea UE, in
cadrul obiectivelor convergenta si cooperare teritoriala europeana prin intermediul a 3
fonduri:
1. Fondul european de dezvoltare regionala:
Sustine dezvoltarea economica durabila si integrata la nivel regional si local prin
mobilizarea si consolidarea capacitatilor locale, prin programe destinate modernizarii si

diversificarii stucturilor economine. (Protectia mediului,Turism,Transport, Educatie,

Sanatate, Prevenirea riscurior naturale, Sociatatea informationala.)
Ofera o finantare de maxim 75% din cheltuiala publica de proiect.
2. Fondul Social European (FSE) - contribuie la realizarea obiectivului convergenta:
Sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor.
Cresterea accesului pe piata fortei de munca a persoanelor aflate in cautarea unui loc de
munca si a persoanelor inactive;
Prevenirea somajului;
Prelungirea vietii active si a gradului de participare pe piata muncii a femeilor si
emigrantilor;
Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii;
Imbunatatirea investitiilor in capitalul uman

3. Fondul de coeziune- domenii de finantare din acest fond:

retelele transeuropene de transport
proiecte majore de infrastructura de mediu
dezvoltare durabila
imbunatatirea managementului aerian si rutier
dezvoltarea transportului public, etc.
Acest fond se aloca pentru statele cu VNB per capita sub 90% din media UE, rata
maxima de finantare fiind de 80% din cheltuiala publica pe proiect.
SUBIECTUL 8 Evolutia conceptului de trezorerie publica sau trezorerie a statului
Din istoria finantelor regasim mecanismul de trezorerie si modul de functionare inca
din antichitate. In Atena banii publici se pastrau in temple, din aceasta cauza banii publici si
banii private nu puteau sa fie bine identificati. In Roma antica identificam 4 institutii care
apartin unor forme incipiente de trezorerie:
Aerarium in care colectarea disponibilitatilor se realiza prin arendarea pe intregul
teritoriu a functiei de colectare catre un personal specializat foarte numeros, greu de
administrat si incert sub aspectul securitatii fondurilor.
Cezarus fiscus ( ne sugereaza ca banii au si o destinatie publica, colectarea acestora
ramanand in competenta persoanelor autorizate de autoritatile timpului.
Casa militara autonoma: dupa cum ii arata numele avea menirea de a furniza bani catre
personalul cu atributii militare sub forma de succesiune si drepturi de pensie.
Patrimoniul lui Cezarus, in care predomina formele de dispozitie asupra banilor publici
de catre imparat.
Preocuparile de imbunatatire a activitatii de trezorerie au fost orientate catre:
Crearea mecanismelor de administrare a banilor
Mecanismelor de control.
Sub acest aspect s-au identificat 2 etape din epoca medieval:
Etapa initiala (timpurie) in care regimul monarho-feudal nu facea distinctia intre
trezoreria publica si casa regelui numita si caseta regala in care era pastrata inclusiv
averea personala. Totusi in aceasta perioada, cu timpul regele a incercat sub presiunea
evenimentelor sa dea seama publiccu privire la afectarea unor cheltuieli in fata unor
persoane care ulterior au luat numele de auditori.

Era firesc sa se incerce varianta de separare a celor 2 patrimonii si este marcata de

istoriceste vorbindn de etapa monarhiei absolutiste. Cauza a constituit-o: progresul
general al societatii, necesitatea unor fonduri mai substantiale, o mai buna functionare a
trezoreriei

Trezoreria a existat n ara noastr, naintea celui de-al doilea rzboi mondial dar
ntr-o alt form dect cea de acum.
Pn n anul 1925,pe lng Ministerul Finanelor a funcionat i o casierie central a
tezaurului,dat dup care ,,serviciul operaiilor de trezorerie a fost preluat de Banca Naional
a Romniei. n afar de casieriile statului au funcionat ns,n perioada respectiv,casierii
speciale care aveau legturi independente i directe cu Banca Naional,pe linia execuiei i
ale bugetelor anex. De aici i modul diferit n care este explicat termenul ,,trezorerie.
Trezoreria n aceast perioad este definit ca fiind ,,oficiu al unui stat unde se
pstreaz i se administreaz tezaurul public.
Modificrile survenite n organizarea i conducerea procesului bugetar ncepnd cu
anul 1990,ca necesitate nfiinarea Trezoreriei finanelor publice ca o institutie imperativ
necesar n perioada de tranziie.
nc de la nceputul perioadei de tranziie,n cadrul procesului de restructurare a
economiei un rol important a revenit finanelor publice,aceasta constituind prghia prin care
se mobilizeaz resursele bneti pentru acoperirea cheltuielilor statului.
Ca instituie ,,Trezoreria statului,, s-a nfiinat prin H.G nr.78/1992 privind ,,
Organizarea i funcionarea trezoreriei finanelor publice i funcioneaz conform
prevederilor Ordonanei Guvernului nr.66/1966 republicat n Monitorul Oficial nr.32/1998.
Aceast msur s-a ntreprins experimental n cteva judee din ar fiind generalizat n anul
1994,sarcinile ei privind urmrirea execuiei de cas a bugetului,sarcini preluate de la bncile
comerciale. Statul prin cadrul nou instituionat i-a creat posibilitatea de a stabili politica de
venituri i cheltuieli, organizndu-i activitatea financiar att la nivel central ct i n
teritoriu.
SUBIECTUL 9 Asemanari si deosebiri intre trezoreria publica si bancile comerciale
Avnd n vedere scopul, atribuiile i rolul Trezoreriei publice n economie -aa cum
acestea sunt definite prin legile n vigoare la aceast dat, comparativ cu drepturile i rolul
bncilor - aa cum acestea sunt reglementate prin Legea bancar, la noi i n alte pri ale
lumii, ntre cele dou instituii speciale exist asemnri, dar i nsemnate deosebiri, astfel:
Trezoreria public este i ea o banc, dar o banc de un fel deosebit, o banc special
a statului, care are anumite interdicii, comparativ cu o banc comercial, n ceea ce privete
paleta beneficiarilor serviciilor ei, precum i referitor la dreptul de a organiza activiti de
depozite bneti i de a acorda credite. n schimb, are unele activiti i atribuii specifice,
comparativ cu o banc comercial, din punctul de vedere al operaiunilor financiare i, n
general, al serviciilor bancare publice.
De asemenea, Trezoreria statului, prin funciile i rolul su n ansamblul sectorului
financiar public, sprijin i are un rol benefic nemijlocit asupra activitii generale a bncii
centrale n reglarea i influenarea favorabil a pieei financiare i monetare. n acelai timp
ns, Trezoreria public este beneficiara serviciilor i sprijinului financiar al bncii centrale,
mai ales n situaia nregistrrii golurilor temporare de cas.

n acest sens, ntre Trezoreria public i bncile comerciale pot fi evideniate

urmtoarele asemnri i deosebiri, mai importante:
Beneficiarii serviciilor. Exist o delimitare destul de clar, din acest punct de vedere, ntre
acestea, n sensul c Trezoreria public efectueaz operaiuni de ncasri i pli, n primul
rnd n favoarea instituiilor publice care folosesc fondurile publice, n timp ce bncile
comerciale i pun la dispoziie serviciile bancare agenilor economici i altor persoane
juridice i fizice care folosesc fondurile private i eventual mprumutate. Excepiile de la
aceast regul nu schimb deloc fondul problemei, n sensul c regiile naionale i locale sunt
obligate s i deruleze operaiunile financiare prin Trezoreria public numai pentru fondurile
primite de la stat, iar agenii economici, pentru operaiunile comerciale pe care le deruleaz n
legtur cu instituiile publice, ntruct acestea funcioneaz, n principal, pe seama fondurilor
publice. Din acest punct de vedere, al beneficiarilor serviciilor, comparativ cu trezoreriile
publice din alte ri, Trezoreria public din Romnia are atribuii i sarcini mai restrnse fa
de serviciile pe care le ofer agenilor economici i persoanelor fizice, dect trezoreriile
publice din alte ri dezvoltate.
Natura depozitelor. n cazul Trezoreriei publice, acestea sunt formate n marea lor majoritate
din fonduri publice, n timp ce depozitele bncilor sunt create din disponibilitile proprii ale
agenilor economici, persoane fizice, asociaii familiale, societi nonprofit i alte asociaii
care pot avea sau nu calitate de persoan juridic etc., deci preponderent fonduri de natur
privat.
De asemenea, bncile comerciale pot acorda credite bancare, practic, unui sector nelimitat de
beneficiari, cu respectarea condiiilor de garanii, n timp ce Trezoreria public din Romnia
nu poate face acest lucru. Creditele pe care le poate acorda Trezoreria statului, aa cum este
reglementat aceast problem astzi n Romnia, sunt cele pentru plasamentele financiare pe
termen scurt; mprumuturi pentru acoperirea temporar a deficitului bugetului de stat, precum
i pentru acoperirea golurilor temporare de cas nregistrate de celelalte componente ale
bugetului general consolidat, comparativ cu situaia din alte ri dezvoltate, unde trezoreriile
publice au competene mult mai largi n aceast privin.
Din punctul de vedere al condiiilor care trebuie ndeplinite pentru efectuarea
operaiunilor bancare specifice de ncasri i pli n contul clienilor, acestea sunt mult
mai stricte i precis delimitate n cazul beneficiarilor Trezoreriei publice, mai ales la pli,
comparative cu cele derulate prin bncile comerciale, n favoarea clienilor si, la care plile
se pot efectua fr opreliti, aproape n orice condiie, dac agentul economic care dispune
plata posed lichiditi.
SUBIECTUL 10 Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel central
n Romnia, Trezoreria general funcioneaz n cadrul Ministerului Finanelor
Publice, reprezentat de Direcia general a contabilitii publice i a sistemului de decontri
n sectorul public si de Unitatea de management a Trezoreriei statului.
n cadrul Directia generala a contabilitatii publice si a sistemului de decontari n
sectorul public sunt organizate servicii i compartimente care se ocup cu probleme legate
de:
metodologie privind contabilitatea public, i n mod deosebit a contabilitii Trez stat.
operaiuni financiare i deschideri de credite bugetare,

elaborarea bugetului Trezoreriei statului,

elaborarea conturilor generale de execuie i verificarea bilanurilor contabile ale
instituiilor publice,
decontri intertrezorerii etc,
n cadrul Unitatea de management a Trezoreriei statului funcioneaz
compartimente care au atribuii referitoare la:
administrarea contului curent al Trezoreriei statului,
serviciul datoriei publice,
produse de trezorerie,
garanii interne,
piaa primar a titlurilor de stat,
pli interbancare i operaiuni de pia a Trezoreriei statului etc.
ntreaga activitate este subordonat directorului general al Direciei generale a
contabilitii publice i a sistemului de decontri n sectorul public i celui al Unitii de
management al Trezoreriei statului, celor doi secretari de stat care coordoneaz activitatea
celor dou direcii i, n ultim instan, ministrului finanelor publice.
Unitatea de management a Trezoreriei statului i Direcia general a contabilitii
publice i a sistemului de decontri n sectorul public, ca organe centrale ale Trezoreriei
statului n Romnia, ndeplinesc un rol important n coordonarea ntregii activiti cu privire
la constituirea i utilizarea fondurilor publice pe plan naional, referitor la:
metodologia cu privire la funcionarea Trezoreriei statului, mecanismul deschiderii
creditelor bugetare, de ncasare a veniturilor i efectuare a cheltuielilor prin contul curent
general deschis la Banca Naional a Romniei (TransFond), organizarea contabilitii i
funcionarea sistemului informaional;
organizarea i coordonarea activitii de emisiune a certificatelor de trezorerie i a
titlurilor de stat, n vederea finanrii deficitului bugetar i refinanrii datoriei publice;
gestionarea contului curent general al Trezoreriei statului prin efectuarea de prognoze pe
termen scurt i mediu, precum i plasarea disponibilitilor aflate temporar n acest cont;
efectuarea de pli din conturile de disponibiliti administrate de Ministerul Finanelor
Publice, pe baza documentelor aprobate de ordonatorul de credite, cu ncadrarea n
soldul disponibilitilori respectarea destinaiei acestora;
ntocmirea i executarea bugetului de venituri i cheltuieli al Trezoreriei statului;
ntocmirea contului general anual de execuie a bugetului de stat, a bugetului asigurrilor
sociale de stat i a fondurilor speciale;
contabilitatea operaiunilor de ncasri i pli derulate prin Trezoreria general;
bilanul general al Trezoreriei statului, precum i raportul asupra acestuia.
SUBIECTUL 11 Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel territorial
n teritoriu, n primul rnd, la nivelul judeelor i al municipiului Bucureti
Trezoreria este organizat ca direcie i are urmtoarele atribuii:

- realizeaz mecanismele privind administrarea finanelor publice n profil teritorial

asigur execuia de cas a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor
sociale de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetelor fondurilor speciale i veniturilor
extrabugetare
- asigur efectuarea de operaiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat catre persoane

fizice
Prin trezoreriile judeene i cea a municipiului Bucureti se realizeaz coordonarea i
sintetizarea fluxurilor financiare ale celorlalte trezorerii locale, gestionnd totodat contul
corespondent al su, deschis la Sucursala Bncii Naionale. De asemenea, prin Trezoreria
Judeean i a municipiului Bucureti, sunt gestionate conturile corespondente ale
trezoreriilor din subordine i se asigur efectuarea operaiilor de decontare ntre trezoreriile
locale i instituiile bancare corespondente.
n al doilea rnd, la nivelul municipiilor (sectoarelor municipiului Bucureti),
oraele i comunele sunt: organizate trezorerii executive, ntre ele i Trezoreria judeean
realizndu-se fluxuri operaionale de decontare.
Trezoreria municipal este organizat la nivelul Administraiei financiare a
municipiului, fiind subordonat administrativ acesteia i profesional Direciei Judeene de
Trezorerie.
Trezoreria municipal are urmtoarele atribuii:

conduce evidena veniturilor pe bugete componente i fonduri, precum si

evidenta analitica pe pltitori a veniturilor

analizeaz i verifica documentele privind compensarea intre unele impozite si

taxe, aprobate si transmise de organele fiscale, si nregistreaz operaiunile respective in
evidenta sintetica si analitica

conduce evidenta analitica a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat,

locale, asigurrilor sociale de stat, precum si a fondurilor speciale si a mijloacelor
extrabugetare

conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibiliti, deschise

pe ministere si instituii publice subordonate

asigura pstrarea si utilizarea, cu ajutorul evidentei specifice a documentelor

cu regim special, a certificatelor de trezorerie

conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate in

certificate de depozit, vndute populaiei, a celor rscumprate pe emisiuni, termene,
valori nominale, beneficiari si surse de acoperire

asigura contabilitatea sintetica si analitica privind execuia de casa a bugetului

de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurrilor sociale de stat, a mijloacelor
extrabugetare si a fondurilor cu destinaie speciala, prin nregistrarea in conturile
sintetice si analitice

efectueaz operaiunile de ncasri i pli n numerar

asigur preluarea dosarelor juridice in vederea deschiderii conturilor de

ncasri i pli ale agenilor economici.
Trezoreria oreneasc sau comunal se organizeaz n cadrul Administraiei
finanelor publice ale oraului sau comunei sub forma Serviciului Trezorerie si Contabilitate
Publica si este subordonat efului de serviciu.
Trezoreriile oreneti i cele rurale sunt de asemenea, trezorerii funcionale ca i cele
municipale, prin ele exercitndu-se funciile de baz ale instituiei Trezoreriei.
Principalele atribuii ale trezoreriilor oreneti sau ale comunelor sunt:

asigur ncasarea i evidena veniturilor bugetare i extrabugetare;

asigur verificarea i decontarea cheltuielilor instituiilor publice;

asigur vnzarea i gestiunea titlurilor de stat i certificatelor de trezorerie;

asigur administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei;

asigur administrarea conturilor persoanelor fizice si juridice (ageni economici,

medici de familie etc.);

realizeaz ncasri i pli prin casierie.

n principiu, concluzionm c mecanismul de funcionare a Trezoreriei locale se
realizeaz prin contul corespondent deschis la sucursala Bncii Naionale a Romniei pentru
Direcia Judeean a Trezoreriei i la aceasta n cazul trezoreriilor municipale, oreneti i
rurale.
SUBIECTUL 12 Functiile trezoreriei statului in Romania
Ca instituie financiar, aa cum acestea s-au manifestat n administrarea fondurilor
publice, de la nfiinarea sa i pn n prezent, funciile ei ar putea fi sintetizate astfel:
a) casier (casierie) al sectorului public prin care se asigur ncasarea veniturilor
bugetare, efectuarea plilor n numerar sau pe calea decontrilor ct i pstrarea
disponibilitilor;
b) exercit un control fiscal asupra ncasrii veniturilor bugetare i unul financiar preventiv asupra efecturii plilor privind respectarea limitelor i destinaiei creditelor
bugetare, aa cum acestea au fost aprobate, deschise i repartizate de autoritile n drept;
c) efectueaz operaiuni de ncasri i pli n contul instituiilor publice, cu prilejul
constituirii i utilizrii mijloacelor extrabugetare i a fondurilor speciale;
d) atrage disponibilitile din economie pe calea mprumuturilor de stat, a
certificatelor de trezorerie, de depozit de la persoane juridice i fizice n vederea acoperirii
golurilor temporare
de cas ale componentelor bugetului general consolidat, a deficitului bugetului de stat i a
refinanrii datoriei publice;
e) pe seama disponibilitilor existente n contul curent general i din contravaloarea
n lei a mprumuturilor externe pstrate n contul curent general al Trezoreriei statului,
aceasta:
- acoper temporar deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurrilor sociale de stat i
al bugetelor fondurilor speciale din anii precedeni i anul curent, precum i al golurilor de
cas
nregistrate de ctre bugetele locale;
- efectueaz plasamente financiare, pe termen scurt, la bncile comerciale sau la alte
instituii financiare prin Banca Naional a Romniei, care acioneaz ca agent al statului.
f) pentru acoperirea temporar a decalajului dintre ncasrile i plile din contul
curent
general al Trezoreriei statului, aceasta poate contracta de la Banca Naional a Romniei i
sistemul bncilor comerciale mprumuturi pe termen scurt;
g) gestioneaz datoria public intern i extern, asigurnd evidena i plata
serviciului datoriei publice interne i externe;
h) efectueaz operaiuni privind drepturile de ncasat i obligaiile de plat ale
statului, la baza crora stau acorduri i convenii guvernamentale;
i) asigur contabilitatea privind execuia de cas pentru operaiunile de ncasri i
pli privind veniturile i cheltuielile sectorului public;
j) asigur funcionarea corespunztoare a sistemului informaional-contabil
privind raportarea modului de constituire i utilizare a fondurilor publice.
SUBIECTUL 13 Functiile generale ale trezorerie publice (si in celelalte tari nu doar in
Romania)
Funciile clasice ale Trezoreriei
1.Funcia de casier public

Trezoreria prezint 2 f clasice: funcia de casier al statului i cea de banc a statului.

Prin funcia de casier public, Trezoreria efectueaz:
toate operaiunile propriu-zise de ncasri i pli privind fondurile publice, n numerar
sau prin decontri n cont;
controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget i asigurarea informaiei
necesare privind execuia de cas a bugetului n vederea ntocmirii conturilor de execuie a
bugetului i a elaborrii rapoartelor periodice asupra acestora;
gestiunea poziiei de cas, zilnice, a bugetului;
asigurarea lichiditilor necesare prin cunoaterea fluxurilor de ncasri i pli,
elaborarea de prognoze cu privire la cerinele de plat, la sincronizarea plilor i
ncasrilor, inclusiv a acelora privind finanarea deficitului i serviciul datoriei publice.
nsrcinat cu execuia efectiv a operaiunilor de ncasri i pli prevzute prin legea
anual a finanelor, Trezoreria este casierul statului. Micrile de fonduri, n cadrul
Trezoreriei, rezult din operaiunile permanente, viznd, pe de o parte, resursele permanente
ale statului, n cadrul crora impozitele ocup un rol esenial, iar pe de alt parte, cheltuielile
permanente, care cuprind cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital, transferurile etc.
Permanena acestor operaiuni (repetitivitatea acestora) poate fi neleas numai
pornind de la funciile permanente ale statului, justificnd caracterul lor precis, riguros i
restrictive.
Realiznd aceste operaiuni, Trezoreria manifest o atitudine pasiv, deoarece aceste
operaiuni sunt fixate prin legea finanelor i i se impun Trezoreriei.
2. Funcia de banc a statului
Rolul Trezoreriei de banc a statului are dou forme :
Trezoreria acioneaz ca o banc de depozit, banc de afaceri care furnizeaz capitaluri
unor ntreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea;
Trezoreria acioneaz ca o banc de emisiune i n acest fel intervine n domeniul
circulaiei monetare.
n calitate de banc, Trezoreria asigur urmtoarele servicii:
este banca la care instituiile publice, precum i agenii economici i au deschise conturi
de disponibiliti prin care se efectueaz operaiuni de ncasri i pli, realiznd, astfel,
gestionarea disponibilitilor bneti ale sectorului public i integrarea acestora n politica
de lichiditi;
gestioneaz datoria public, respectiv, operaiunile de contractare a mprumuturilor de
ctre Guvern pentru finanarea deficitului bugetar, precum i de refinanare a datoriei
publice;
efectueaz i operaiunile n care statul apare n calitate de garant sau de coparticipant la
acordarea de mprumuturi ageniilor guvernamentale, care la rndul lor pot acorda
mprumuturi.
Funciile moderne ale Trezoreriei publice
In plus fata de functiile traditionale ale Trezoreriei, casierie si banca, Trezoreria se
afla in stransa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara. Se pot regrupa
intr-o abordare generica, cinci functii principale:
1. Administrator al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si
casier al Statului;
2. Intermediar financiar in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite
si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale;
3. Mandatar al puterii publice in masura in care bugetul exprima imaginea vointei
politice a partidelor aflate la guvernare, iar lichiditatile trezoreriei statului - instrumentul prin
care se poate asigura realizarea executiei bugetare. De aici pozitia ei intre institutiile

financiare de intermediar cu vocatie financiara, sui generis, adica de asigurare a unor legaturi
echilibrate.;
4. Agent al interventiei financiare publice in economie in vederea reducerii
costului resurselor financiare furnizate (de exemplu: acordarea de garantii anumitori
solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei);
5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre
nevoile si capacitatile de finantare, ele exprimand chiar obiectul politicii financiare, inteleasa
ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in
serviciul actiunii economice.
SUBIECTUL 14 Fluxurile financiare determinate de incasarea prin numerar a
fondurilor publice si
SUBIECTUL 15 Fluxuri financiare determinate de efectuarea cheltuielilor din sectorul
public
Fluxul de incasari si plati reprezinta imaginea modului de organizare si functionare a
sistemului de trezorerii ale statului (chiar daca trezoreria in sine respecta principiul unicitatii
este privita ca rerprezentand o totalitate de subsisteme). Fuxurile financiare determinate de
incasari si plati se realizeaza:
Prin casa de incasari , casa de plati si pastrarea numerarului in caseria tezaur
Prin casa de incasari daca nu exista casa de plati si caserie tezaur cand are loc
pastrarea numerarului. De aceea este necesar sa se respecte riguros regulile privind
transportul, pastrarea si paza numerarului
Fluxurile financiare sunt asadar determinate de incasarea prin numerar a veniturilor
bugetare, extrabugetare, fondurilor speciale de la contribuabili, persoane juridice, fizice catre
casele de incasari, casele de plati, caserii tezaur.
Mecanismul este reglementat rigusor sub aspectul sistemului informational (foi de
varsamant etc), sistemului informatic (soft adecvat trezor etc), controlului institutional ex
ante si ulterior sistemul de raportare (semestrial, anual).
Fluxurile financiare determinate de incasarea in numerar a creantelor de la
contribuabili persoane fizice juridice, trezorerii care au in structura case de incasari fara casa
de plati si caserii tezaur. In aceasta situatie, incasarea impozitelor, taxelor ca si restituirile de
venituri catre cei indreptatiti se realizarea printr-o banca comerciala din localitatea respectiva
unde trezoreria are deschis un cont de disponibil la acea banca si prin care se realizeaza
operatiunile bancare.
SUBIECTUL 16 Controlul incasarii veniturilor bugetare prin trezoreria statului
Fiecare trezorerie are obligaia de a exercita controlul asupra ncasrii la
termen a veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurrilor
sociale, dup caz, de ctre agenii economici, instituii publice sau contribuabili (persoane
fizice). Controlul veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de ctre
compartimentul ncasarea i evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor
de plata prezentate spre verificare primite n trezorerie, cum ar fi: chitane, dispoziii de
ncasare, ordine de plata.
Cu ocazia controlului se verifica si se analizeaz urmtoarele aspecte:

a) temeiul legal prin care s-a stabilit obligaia vrsrii de impozite i taxe ctre buget.
b) respectarea reglementarilor in vigoare privind vrsarea impozitelor si taxelor pe bugete,
precum si ncadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevzute de clasificaia bugetara
aprobata.
c) respectarea termenelor de vrsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se considera
ziua efecturii pltii:
- ziua depunerii sumei, cnd plata se face in numerar direct la casieria trezoreriei.
- ziua virrii sumei din contul pltitorului, cnd plata se face cu ordin de plat din iniiativa
agentului economic.
- ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de stat.
n cazul nerespectrii termenelor de plat se calculeaz majorri de ntrziere
prevzute ele legislaia in vigoare.
d) nscrierea corect n documentele de plat, a conturilor sintetice pe feluri de venituri, i a
celor analitice pe pltitori.
e) determinarea corect a bonificaiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipat a unor
impozite si taxe stabilite prin reglementrile in vigoare.
SUBIECTUL 17 Controlul efectuarii cheltuielilor bugetare prin trezoreria statului
Controlul exercitat de Trezoreria statului asupra executrii bugetului de stat, bugetului
asigurrilor sociale de stat, bugetului local, bugetele fondurilor speciale i din mijloacele
extrabugetare se asigur, pe de o parte, prin organele Trezoreriei generale, iar pe de alt parte,
prin trezoreriile teritoriale care funcioneaz n cadrul direciilor generale a finanelor publice
judeene, a municipiului Bucureti i a sectoarelor municipiului Bucureti.
a) Controlul exercitat de Direcia general a contabilitii publice i a sistemului
de decontri n sectorul public i Unitatea de Management a Trezoreriei statului asupra
efecturii cheltuielilor sectorului public
Direcia general a contabilitii publice i a sistemului de decontri n sectorul public
i Unitatea de Management a Trezoreriei statului, ca organe centrale de sintez, elaboreaz
ntreaga metodologie referitoare la procedeele i tehnicile specifice de lucru, privitoare la
operaiunile care se deruleaz prin Trezoreria statului. Trezoreria general stabilete metode i
instrumente unitare de lucru pentru prelucrarea i transmiterea informaiilor contabile ctre
i/ntre toate unitile Trezoreriei statului.
n privina cheltuielilor efectuate prin bugetul de stat. n derularea cheltuielilor prin
bugetul de stat, Trezoreria general, ca organ central de sintez, verific: dac cererile
ordonatorilor principali de credite privind deschiderea creditelor bugetare se ncadreaz
n volumul i structura celor aprobate pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i dac
clasificarea i codificarea conturilor de cheltuieli s-a fcut n conformitate cu
clasificaia indicatorilor privind finanele publice i a planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei statului.
Referitor la bugetul asigurrilor sociale de stat, Trezoreria general verific: modul
n care propunerile privind creditele solicitate, pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i
instituiile subordonate, se ncadreaz n nivelul celor aprobate de ctre Parlament;
repartizarea pe trimestre a prevederilor, precum i (faptul) dac conturile de execuie i
alte raportri de sintez prezentate sunt corect ntocmite.
Referitor la bugetele fondurilor speciale (bugetul Fondului naional unic de asigurri
sociale de sntate i bugetul asigurrilor pentru omaj), Trezoreria general verific i
ndeplinete o serie de atribuii cu privire la creditele bugetare deschise pentru aceste
bugete, verificarea conturilor de execuie definitiveaz regularizrile acestor bugete cu

bugetul de stat sau bugetul asigurrilor sociale de stat dac prin acestea din urm s-au
acordat mprumuturi sau subvenii etc.. De asemenea, se definitiveaz conturile
generale de execuie a acestor bugete.
n cazul bugetelor locale, Trezoreria general verific i aprob doar deschiderile de
credite pentru transferurile ctre bugetele locale, prevzute a se acorda de la bugetul
de stat i a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adugat pe judee, n conformitate
cu anexele la bugetul de stat.

b) Controlul exercitat de trezoreriile teritoriale asupra efecturii cheltuielilor

sectorului public
Dup cum s-a mai subliniat, trezoreriile teritoriale sunt organizate n cadrul direciilor
generale ale finanelor publice i au n structura lor: trezoreriile operative, organizate la
nivelul administraiilor finanelor publice ale municipiilor, inclusiv Capitala, sectoarelor
Municipiului Bucureti, oraelor i comunelor, pe de-o parte, i trezoreriile judeene,
organizate n cadrul aparatului propriu al direciilor generale ale finanelor publice ale
judeelor, pe de alt parte. n cadrul acestei structuri organizatorice, primele efectueaz
operaiuni propriu-zise de ncasri i pli n contul componentelor sistemului bugetar, iar
Activitile de trezorerie i contabilitate public judeene execut operaiuni de conexiuni n
legtur cu primirea i transmiterea documentelor privind ncasrile i plile ntre trezoreriile
operative din cadrul judeului i ntre acestea i Centrala Bncii Naional prin contul curent
al Trezoreriei statului, precum i lucrri de sintez legate de relaia cu Trezoreria central.
c) Controlul exercitat de trezoreriile operative asupra efecturii cheltuielilor
bugetului de stat
Asupra iniiativei ordonatorilor de credite de a efectua pli de cas, organele
trezoreriilor operative exercit un control financiar preventiv care are n vedere cheltuielile
curente, dar mai ales pe cele de capital.
Obiectivele i condiiile comune care trebuie ndeplinite i care se afl n atenia
organelor trezoreriilor operative, cu ocazia exercitrii controlului financiar preventiv, asupra
iniiativei ordonatorilor de credite de a efectua pli din resursele financiare ale bugetului de
stat, sunt urmtoarele:
ncadrarea plilor de cas n limita i nivelul creditelor bugetare deschise sau
repartizate pe capitole i categorii de cheltuieli
legalitatea plii n cauz, respectiv dac aceasta este prevzut ntr-un act
normativ anume i poate fi finanat din bugetul de stat;
dac plata este necesar i oportun
d) Controlul exercitat de trezoreriile operative municipale reedin de jude i a
Municipiului Bucureti asupra plilor ce se efectueaz prin bugetul asigurrilor sociale
de stat
De aceea, controlul care se exercit de organele Trezoreriei Statului asupra execuiei
bugetului asigurrilor sociale de stat se realizeaz i concentreaz, de regul, prin aceste
uniti i are n vedere: ncadrarea plilor n nivelul creditelor deschise sau repartizate prin
Trezoreria central; legalitatea efecturii acestor cheltuieli etc.
e) Controlul exercitat de trezoreriile operative asupra efecturii cheltuielilor
derulate prin bugetul local, bugetele fondurilor speciale i bugetele mijloacele
extrabugetare
Controlul financiar preventiv pe care l exercit organele trezoreriilor statului asupra
cheltuielilor care se deruleaz prin bugetul local are n vedere, n primul rnd, ca totalul

plilor nregistrate din conturile ordonatorilor de credite finanate din bugetul local al unei
localiti s se ncadreze n totalul veniturilor bugetului local (venituri proprii + cote defalcate
+ sume defalcate + subvenii). De asemenea, controlul are ca obiectiv ncadrarea plilor n
nivelul creditelor bugetare deschise i repartizate pe subdiviziunile clasificaiei bugetare.
SUBIECTUL 18 Unitatea de trezorerie
Potrivit acestui principiu, exist o singur i unic trezorerie pentru toate persoanele
publice, administrate de serviciile trezoreriei publice (Plagnet B.)
ntr-o exprimare sintetic, se susine c,, n tezaur se adun veniturile i din acesta se iau
fondurile pentru efectuarea plilor, fcnd deci legtura ntre serviciul veniturilor i al
cheltuielilor publice
Principiul are semnificaia c toate fondurile din toate organismele publice, sunt
administrate n comun att la scar naionala ct i local.
Unitatea de trezorerie, se explic prin dou motive:
- pe plan tehnic, unitatea de trezorerie faciliteaz alocarea de fonduri n spaiu i n timp i
permite s neutralizeze variaiile de disponibiliti existente ntre diferite organisme publice, se
evit astfel rupturile generate de trezoreria unor organisme separate i distincte
- din punctul de vedere al controlului, unitatea de trezorerie, permite statului s controleze
activitile financiare ale organismelor subordonate.
Regula unitii de trezorerie implic n mod esenial dou consecine:
a) obligaia de depozit a disponibilitilor trezoreriei, care mbrac dou aspecte:
1. organismele publice trebuie s-i depun fondurile la trezorerie ntr-un cont curent. (n
opinia noastr, obligaia de depunere la Trezorerie, este criticabil, sub aspectul autonomiei,
financiare a colectivitilor locale, i prin faptul c depozitarea de fonduri la trezorerie nu
este remunerat; mai mult, aceasta obligaie este ireconciliabil cu principiul libertii de
circulaie a capitalului, promovat de dreptul comunitar.)
2. pe de alta parte, ca i contrapartid a obligaiei de depozit la Trezorerie, organismele
beneficiaz de sume importante sub form de mprumuturi i avansuri (cum ar fi cele ctre
colectivitile locale).
b) unitatea de cas; regula unitii implic mai multe consecine:
- fiecare contabil va avea o singur casierie, aceast casierie unic poate sa aib mai
multesertare sau seifuri, care rmn totui elementele aceleiai casierii.
- fiecare contabil este titularul unui singur cont in banca, care pentru contabilii trezoreriei este
contul trezoreriei la banca central i pentru contabilii altor organisme publice, contul deschis
acestor organisme la trezorerie, care, astfel, apare drept o banc comun.
Unitatea de trezorerie se manifest prin unitatea de casa, potrivit creia ,,veniturile
fiecrei verigi a sistemului bugetar sunt concentrate n ntregime ntr-un singur cont la organul de
cas respectiv, de unde se elibereaz apoi mijloacele necesare pentru efectuarea cheltuielilor, fiind
interzis efectuarea de pli direct din veniturile bugetare ncasate 2
n Romnia, potrivit principiului anualitii, veniturile bugetului anului curent nencasate
pn la 31 decembrie devin venituri ale bugetului anului urmtor, din care se efectueaz i
cheltuielile rmase nerealizate n anul de baz, adic se aplic, procedeul numit-de gestiune.
Aplicarea acestui principiu ridic din punct de vedere contabil, problema echilibrului
anual al Trezoreriei, care poate fi abordat din dou puncte de vedere: una privind determinarea
soldului de execuiei a legii anuale bugetare i alta privitoare la operaiunile de trezorerie

SUBIECTUL 19 Mecanismul de functionare a trezoreriei statului in Romania

Importana organizrii sistemului Trezoreriei finanelor publice n Romnia rezult
din urmtoarele:
este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuiei finanelor publice,
protejndu-le de toate riscurile;
permite soluionarea unor importante probleme financiare, prin mijlocirea operaiilor
specifice, i anume:
gestionarea creditelor externe primite de ctre Guvern pentru sprijinirea programelor
de reform;
mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar
i pentru serviciul datoriei publice;
finanarea obligaiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare n
conturile de clearing, barter i cooperare economic, n vederea echilibrrii
importurilor cu exporturile.
permite cunoaterea permanent a resurselor publice i previziunea nevoilor de
mprumuturi pentru finanarea deficitului bugetar.
Trezoreria public cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se
limiteaz, ns, numai la execuia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie s-a realizat
separarea finanelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la bnci. De
asemenea, prin Trezorerie se realizeaz i politica de plasamente financiare din
disponibilitile temporare aflate n conturile trezoreriei, asigurnd astfel, pe de o parte,
valorificarea disponibilitilor temporare (surplusul de ncasri fa de pli), iar pe de alt
parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranziie.
Trezoreria Statului este organizat i funcioneaz ca direcie general n cadrul
Ministerului Finanelor Publice (Unitatea de Management a Trezoreriei Statului). Trezoreria
Statului este sistemul unitar i integrat prin care statul asigur efectuarea operaiunilor de
ncasri i pli privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria public, i a altor
operaiuni ale statului, n condiii de siguran i n conformitate cu dispoziiile legale.
Trezoreria Statului este conceput ca un sistem unitar att la nivel central, ct i la
nivelul unitilor teritoriale ale Ministerului Finanelor Publice, n scopul realizrii
operaiunilor financiare ale sectorului public, astfel:
la nivel central: Direcia General a Trezoreriei Statului;
la nivel judeean: Direcii judeene ale Trezoreriei Statului n cadrul Direciilor generale
ale finanelor publice judeene;
la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca direcii n cadrul Administraiilor
Financiare oreneti;
Trezorerii comunale organizate ca servicii n cadrul Administraiilor Financiare
comunale.
SUBIECTUL 20 Aplicarea principiilor guvernantei corporative in cadrul trezorerie statului
Ca institutie publica, trezoreria statului a preluat unele din metodele de guvernanta
corporativa din practica si legislatia Americana care s-a aplicat incepand cu anii 40 in cadrul
General Motors. Sub aspect istoric, principiile de guvernanta corporativa le regasim initial in

domeniul privat, ulterior inspre cel public in America, iar in Europa etapele si parcursul urmat
de principiile si metodele guvernantei corporative a fost asemanator.
Modelul romanesc actual regasit in trezoreria statului a apelat la 2 categorii de surse
(modele) regasite in economiile altor state cum ar fi spre exemplu Australia sau Noua
Zeelanda, ori Marea Britanie.
Prima si cea mai importanta sursa a constituit-o modelul de gestionare al riscurilor
prevazuta in cartea portocalie care cuprinde modele, principii si concepte elaborate in anul
2004 si publicata cu permisiunea trezoreriei Majestatii Sale din Anglia ( institutie care este
echivalenta ministerului economiei si finantelor din Romania), document care a fost publicat
in numele imprimeriei Majestatii Sale. Elementele pe care le contine si intre care
indentificam adevarate etape pe care managementul in fond trebuie sa le parcurga se refera la:
1. identificarea riscurilor
3. controlarea riscurilor
2. evaluarea riscurilor
4. raportarea (reporting) riscului.
Toate cele 4 etape constituie obiectul unui proces de comunicare si invatare de catre
management si de transformare in proceduri operationale a unor parti componente ale
guvernantei corporative. Acestea sunt legate de: controlul de gestiune, controlului intern si
auditului intern in conditiile in care se tine cont ca organizatia actioneaza intr-un mediu
perturbator amenintat de diverse categorii de riscuri in conditiile in care managementul
raspunde unor asteptari si a influentei autoritatilor tutelare sau a unor factori externi.
Daca vom face referire la modelul prezentat in standardele australiene, sau in
standardele Noii Zeelande, vom constata ca intalnim aceleasi activitati de monitorizare si in
final de revizuire a riscurilor ca urmare a parcurgerii intr-un context dat a etapelor de:
1. identificarea riscurilor
2. a aprecierii lor pe baza metodei sintezei si analizei
3. a evaluarii si ierarhizarii riscurilor
4. a tratarii riscurilor
Etapele sunt aproape similare, dar ca sub aspect practic difera tehnicile si metodele
operationale prin care managementul intervine in vederea valorificarii concluziilor pe care
instrumentele utilizate (controlul intern si auditul intern) le ofera.
Principalele categorii de riscuri asupra carora se indreapta managementul si care sunt
supuse monitorizarii prin intermediul auditului intern sunt riscuri financiare, legislative,
sociale, juridice, de functionare, de imagine, comerciale, legate de mediu, legate de
securitatea informatiilor, sistemice, functionale, riscuri de organizare, operationale.
Transpunerea activitatilor manageriale in scopul atingerii obiectivelor guvernantei
corporative in proceduri interne de audit se realizeaza in trezoreria statului pe compartimente
de profil la nivel central si la nivel local care trebuie intelese ca reprezentand un circuit (un
sistem) de control asupra fluxului informational si al celui banesc.
Auditul intern identifica, evalueaza, controleaza si raporteaza cu o anumita frecventa
abaterile sau devierile intre ceea ce s-a prevazut, planificat, programat pe de-o parte, si ce s-a
realizat pe de alta parte sub aspectul asigurarii fiabilitatii circuitului trezoreriei statului.
SUBIECTUL 21 Contul unic
Incepand cu anul 2004, avandu-se in vedere dificultatea colectarii fondurilor publice
in sensul nerespectarii programarilor existente s-a dispus ca toate creantele celor 5 bugete
(stat, locale, asigurari sociale, sanatate, somaj) precum si accesoriile acestora sa fie colectate
de ANAF intr-o abordare unica pentru a inlocui activitatea celorlalte patru institutii angrenate
in operatiunea de colectare. Pentru aceasta s-a instituit un cont unic in care agentii economici

sa isi achite obligatiile financiare urmand ca destinatia veniturilor colectate sa fie

reglementata prin lege astfel:
- Varsare integrala ca venituri la bugetul de stat sau local in functie de subordonare de
catre institutiile finantate integral din buget si reducandu-se astfel efortul bugetar
- Sa se utilizeze pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale institutiilor peste alocatiilor
bugetare alocate prin bugetul de stat sau bugetele locale comform subordonarii
- Sa se utilizeze ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale in cazul insitutiilor
publice finantate prin aceste surse
Conturile utilizate sunt : Casa, Disponibil al trezoreriei la banca pentru efectuarea de
plati in numerar, Casa tranzitorie. .
Astfel, prin Ordinul Preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal privind
impozitele, contribuiile i alte sume reprezentnd creane fiscale, care se pltesc de
contribuabili ntr-un cont unic, au fost reglementate urmtoarele:
- obligaiile fiscale datorate la bugetul de stat care se pltesc n contul unic Venituri ale
bugetului de stat sume ncasate pentru bugetul de stat n contul unic n curs de
distribuire sunt cele prevzute n Nomenclatorul Anexa 1 la ordin;
- obligaiile fiscale datorate bugetelor asigurrilor sociale i fondurilor speciale, care se
pltesc n contul unic Disponibil al bugetelor asigurrilor sociale i fondurilor speciale
n curs de distribuire sunt cele prevzute n Nomenclatorul Anexa 2 la ordinul mai sus
menionat.
Debitorii trebuie sa efectueze fiecare plata distinct, pe fiecare impozit, contributie si
alte sume datorate bugetului general consolidat.
De retinut ca nu exista un singur cont unic, ci de fapt sunt doua:
1. contul 20.47.01.01 Venituri ale bugetului de stat - sume incasate pentru bugetul de
stat in contul unic, in curs de distribuire;
2. contul 55.02 Disponibil al bugetelor asigurarilor sociale si fondurilor speciale, in curs
de distribuire
Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe
fiecare buget sau fond, dupa caz, proportional cu obligatiile datorate. n cazul n care suma
platita nu acopera obligatiile fiscale datorate, distribuirea, n cadrul fiecarui buget sau fond,
pe tip de impozit, contributie sau alta suma reprezentnd creanta fiscal se face mai nti
pentru impozitele si contributiile cu retinere la sursa si apoi pentru celelalte obligatii fiscale,
proportional cu obligatiile datorate
SUBIECTUL 22 Autorizarea bugetara

Prin aprobarea bugetelor prevzute la art. 1 alin. (2) se autorizeaz, pentru anul
bugetar, veniturile i cheltuielile bugetare, dup caz.
Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevzute la art. 1 alin.(2), n
cadrul crora se angajeaz, se ordonaneaz i se efectueaz pli, reprezint limite
maxime, care nu pot fi depite.
Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai n limita creditelor bugetare
aprobate.
Angajarea i utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag
rspunderea celor vinovai, n condiiile legii.
Pentru aciunile multianuale se nscriu n buget, distinct, creditele de angajament i
creditele bugetare.

n vederea realizrii aciunilor multianuale ordonatorii de credite ncheie angajamente

legale, n limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar
respectiv.
angajament bugetar - actul prin care o autoritate public competent, potrivit legii,
afecteaz fonduri publice unei anumite destinaii, n limita creditelor bugetare aprobate;

SUBIECTUL 23 Veniturile si cheltuielile bugetelor locale

Sursele de care dispun autoritile locale pentru finanarea cheltuielilor generate de
asigurarea unor servicii locale sunt impozitele i taxele locale (venituri proprii fiscale),
veniturile proprii cu caracter nefiscal sumele i cotele defalcate din impozitul pe venit i din
taxa pe valoarea adugat, transferurile i subveniile primite de la bugetul de stat i de la
alte bugete.
Impozitele i taxele locale se stabilesc de ctre consiliile locale sau judeene, n
limitele i n condiiile legii, sarcina de constatare, aezare i urmrire a ncasrii veniturilor
bugetelor locale revenind unor servicii specializate organizate la nivelul consiliilor locale i
judeene.
Cheltuielile bugetelor locale sunt structurate astfel:
servicii publice generale;
cheltuieli social-culturale;
servicii de dezvoltare public, locuine, mediu i ape;
aciuni economice
Veniturile bugetelor locale se compun din:
a) venituri proprii, formate din:
impozite, taxe, contribuii,
alte varsaminte,
alte venituri,
cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete;
d) donaii i sponsorizri.
Principalele venituri fiscale ale bugetelor locale sunt:
impozitul pe cldiri;

impozitul pe terenuri;

taxa asupra mijloacelor de transport deinute de persoanele fizice i juridice;

taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

impozitul pe spectacole.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaz pe constatarea i evaluarea
materiei impozabile i a bazei de impozitare n funcie de care se calculeaz impozitele i
taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate i a veniturilor obinute din acestea, precum i
pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, n scopul evalurii corecte a veniturilor.
Fundamentarea, dimensionarea i repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe
ordonatori de credite, pe destinaii, respectiv pe aciuni, activiti, programe, proiecte,

obiective, se efectueaz n concordan cu atribuiile ce revin autoritilor administraiei

publice locale, cu prioritile stabilite de acestea, n vederea funcionrii lor i n interesul
colectivitilor locale respective.
SUBIECTUL 24 Principii bugetare
1. Principiul universalitatii:
- Principiul universalitii const n faptul c veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu
separat, cu sumele totale, ele realizndu-se numai n cadrul bugetului public.
- Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepia
donaiilor i sponsorizrilor, care au stabilite destinaii distincte.
Ca i avantaje acest principiu permite cunoaterea exact a veniturilor i cheltuielilor
publice, face posibil controlul Parlamentului asupra valorii totale a veniturilor i cheltuielilor
publice i permite sesizarea corelaiilor existente ntre anumite venituri i cheltuieli.
2. Principiul unitatii: Prin respectarea acestui principiu se poate realiza o cunoatere clar a
surselor de venituri i destinaiei cheltuielilor pe ansamblul lor precum i a deficitului sau
echilibrului bugetar. Prin intermediul unitii bugetare se poate prezenta situaia financiar a
rii ce constituie fundamentul alegerii Parlamentului ntre opiunile prezentate de Guvern
datorit faptului c Parlamentul are la dispoziie o perioad scurt de timp pentru adoptarea
bugetului prezentarea acestuia trebuie s fie clar i accesibil.
3. Principiul neafectrii veniturilor bugetare: Neafectarea veniturilor bugetare se refer la
faptul c veniturile bugetare se depersonalizeaz prin percepere servind la acoperirea
cheltuielilor publice privite n ansamblul lor. Aceasta nseamn c nu se poate folosi un
anumit venit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli bugetare.
4. Principiul anualitatii :Acest principiu constituie din punct de vedere istoric prima regul
bugetar aplicat n practic, la baza sa stnd att raiuni de ordin politic ct i raiuni tehnice.
Tehnic, anualitatea bugetar constituie soluia folosit pentru realizarea exactitii
calculelor privind veniturile i cheltuielile publice i a echilibrului bugetar pentru a evita
fraudele i evaziunile. O alt alternativ ar fi practicarea unor bugete plurianuale dar acestea
prezint inconvenientul major al apariiei unor influene perturbatoare de la un an la altul care
influeneaz procesele de formare a veniturilor bugetare i de efectuare a cheltuielilor publice
genernd dificulti n efectuarea previziunilor.
Ca i semnificaie, principiul anualitii se refer att la durata autorizrii Guvernului
(de ctre Parlament) n scopul ncasrii veniturilor i efecturii cheltuielilor publice ct i la
perioada de timp n care se execut bugetul public.
n ceea ce privete prima semnificaie, anul bugetar dureaz 12 luni, data nceperii
anului bugetar fiind diferit de la o ar la alta, n funcie de caracterul economiei, gradul de
complexitate, nivelul de dezvoltare al acesteia, regimul de lucru al Parlamentului, tradiii etc.
n practica bugetar internaional, anul bugetar coincide sau nu coincide ntotdeauna cu anul
calendaristic.
n ceea ce privete perioada de timp n care se execut bugetul public aceasta poate fi
egal sau nu cu cea pentru care s-a aprobat bugetul. n funcie de aceasta, execuia bugetului
public poate fi organizat n dou modaliti i anume:
- sistemul de exerciiu bugetar
- sistemul de gestiune bugetar

Sistemul de exerciiu bugetar presupune c durata de execuie a bugetului public se

ntinde pe o perioad mai mare dect un an presupunnd i o durat complementar pentru
lichidarea tuturor operaiunilor de ncasare a veniturilor i efectuare a cheltuielilor.
Sistemul de gestiune bugetar const n limitarea execuiei bugetului public la un an,
astfel c la sfritul anului operaiunile bugetare nceteaz automat, veniturile nencasate i
cheltuielile nelichidate reportndu-se n bugetul anului urmtor.
n Romnia exerciiul bugetar este anual, coincide cu anul calendaristic, sistemul
practicat fiind cel de gestiune.
5. Principiul specializarii bugetare Veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu i se aprob
n buget pe surse de provenien i, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dup natura
lor economic i destinaia acestora..
6. Principiul publicitatii Procesul bugetar este deschis i transparent, acesta realizndu-se
prin:
a) publicarea n presa local, pe pagina de internet a instituiei publice, sau afiarea la sediul
autoritii administraiei publice locale respective a proiectului de buget local i a contului
anual de execuie a acestuia;
b) dezbaterea public a proiectului de buget local, cu prilejul aprobrii acestuia;
c) prezentarea contului anual de execuie a bugetului local n edin public
7. Principiul echilibrului: Echilibrarea bugetar este principiul conform cruia cheltuielile
bugetului trebuie s fie acoperite integral din veniturile cu caracter stabil. Aceast stare
constituie o stare normal ns datorit factorilor perturbatori aceasta se deterioreaz
determinnd o inegalitate ntre veniturile i cheltuielile bugetare, dezechilibrul lund forma
deficitului bugetar.
Doctrina clasic consider acest principiu regula de aur a gestiunii bugetare, respectarea
egalitii ntre veniturile i cheltuielile bugetare constituind un imperativ a crui nerespectare
ar duce la bancruta statului i la inflaie, deoarece potenialul deficit ar fi acoperit pe seama
mprumuturilor de stat i a emisiunilor monetare.
PRINCIPII SPECIFICE BUGETELOR LOCALE
1 Principiul solidaritatii Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitilor
administrativ-teritoriale, precum i a persoanelor fizice aflate n situaie de extrem
dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local.
2 Principiul autonomiei financiar locale
- Unitile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care
autoritile administraiei publice locale le pot utiliza n exercitarea atribuiilor lor, pe baza i
n limitele prevzute de lege.
-Autoritile administraiei publice locale au competena stabilirii nivelurilor impozitelor i
taxelor locale, n condiiile legii.
3 Principiul proportionalitatii Resursele financiare ale unitilor administrativ-teritoriale
trebuie s fie proporionale cu responsabilitile autoritilor administraiei publice locale
stabilite prin lege.
4 Principiul consultarii Autoritile administraiei publice locale, trebuie s fie consultate
asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat ctre bugetele locale.

SUBIECTUL 25 Reguli bugetare

Legislatia enumera 6 reguli bugetare:
1 Este interzis efectuarea de pli direct din veniturile ncasate, cu excepia cazurilor n care
legea prevede altfel.
2 Cheltuielile bugetare au destinaie precis i limitat i sunt determinate deautorizrile
coninute n legi speciale i n legile bugetare anuale.
3 Nicio cheltuial nu poate fi nscris n bugetele prevzute la art. 1 alin. (2) i nici nu poate
fi angajat i efectuat din aceste bugete, dac nu exist baza legal pentru respectiva
cheltuial.
4 Nicio cheltuial din fonduri publice locale nu poate fi angajat, ordonanat i pltit dac
nu este aprobat, potrivit legii, i dac nu are prevederi bugetare i surse de finanare.
5 Dup aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaii asupra
acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminurii veniturilor sau a
majorrii cheltuielilor bugetare aferente exerciiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele
locale respective.
6 La elaborarea bugetelor ordonatorii de credite si autoritatile deliberative au obligatia sa
prevada in mod distinct creditele bugetare destinate stingerii platilor restante pentru finele
anului financiar anterior. Scopul aceste prevederi este acela de a dimensiona arieratele, de
creare a unui circuit financiar sanatos, dar si a unui cadru concurential adecvat.
SUBIECTUL 26 Competente si responsabilitatile autoritatilor administrativ teritoriale
in procesul bugetar
a) ale autoritatilor executive
b) ale autoritatilor deliberative

A. In prima categorie (autoritatile executive) se face referire in principal la cele 3

categorii de ordonatori de credite care in cadrul procesului bugetar au o multitudine de
competente si responsabilitati, cum ar fi:
Elaborarea cu personalul de specialitate a proiectului bugetului local.
Intocmesc programe de investitii publice, adaugate la bugetul initial sau rectificat.
Depun la Directia Generala a Finantelor Publice pana la 1 iulie proiectul bugetului local
Publica in presa locala proiectul bugetului local in 15 zile de la publicarea in Monitorul
Oficial a legii BS.
Supun aprobarii Consiliul local sau Consiliul judetean in 5 zile, contestatiile primite de la
cetateni asupra proiectului de buget local.
Avizeaza bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii.
Organizeaza, umaresc, verifica incasarea prin compartimentele proprii de specialitate a
venituri provenite din I+T.
Urmaresc si raporteaza executia bugetului.
Repartizeaza V si CH in functie de termenele legale.
Deschid creditele bugetare.
Angajeaza, lichideaza, ordonanteaza cheltuielile.
Asigura si organizeaza controlul financiar preventiv propriu si auditul public intern.
Propun contractarea directa sau garantarea de imprumuturi externe si interne pe TS.
Solicita CL rectificarea bugetului local si a celorlalte bugete.
Propun utilizarea fondului de rezerva aprobat.

Propun aprobarea virarilor de credite bugetare de la un capitol la altul inainte de efectuarea

cheltuielilor.
Intocmesc situatiile financiare trimestrial si anual asupra executiei bugetare si le transmit
Directia Generala a Finantelor Publice, iar anual le supun aprobarii Consiliului Local.
Pana la 31 mai intocmesc si prezinta fondurile anuale de executie bugetara.
B. Pentru autoritatile deliberative, problema priveste resursele financiare, ocazie cu
care acestor organisme le revin urmatoarele responsabilitati si competente:
Repartizarea pe unitati, a sumelor defalcate din unele venituri ale BS si a transferurilor
aprobate prin legea BS pentru definitivare a bugetelor locale in termen de 5 zile.
Aprobarea bugetelor locale, bugetuluu imprumuturilor externe si interne, bugetului
fondurilor externe nerambursabile a institutiilor publice cu avizul conform al ordonatorilor
principali de credite.
Aprobarea rectificarii bugetelor de mai sus in 30 de zile de la data emiterii legii bugetare
rectificative.
Aprobarea cheltuielilor pentru investitiile finantate din fondurile publice locale cuprinse in
buget pe baza programelor de investitii publice.
Aproba virarile de credite bugetare de la un capitol la altul, de la un program la altul, daca
exista justificari corespunzatoare ale ordonatorilor.
Aproba fondul de rezerva, majorarea fd de rezerva.
Aproba contractarea sau garantarea imprumuturilor externe.
Aproba I+T legale la nivel local.
Aproba pana la 31 mai in anul urmator, conturile de executie pentru toate aceste categorii
de bugete.

SUBIECTUL 27 O.C: rol, categorii, raspundere

Categorii de ordonatori de credite:
Ordonatorii de credite grupati trei categorii (in functie de atributiile lor in procesul
bugetar):
1. Ordonatori principali sunt primarii unitilor administrativ-teritoriale, primarul general al
municipiului Bucureti, primarii sectoarelor municipiului Bucureti i preedinii consiliilor
judeene.
Ordonatorii principali de credite pot delega aceast calitate nlocuitorilor de drept sau altor
persoane mputernicite n acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite
vor preciza limitele i condiiile delegrii.
2. Ordonatori secundari de credite
3. Ordonatori tertiari de credite
Rolul O.C
Ordonatorii principali de credite analizeaz modul de utilizare a creditelor bugetare
aprobate prin bugetele locale i prin bugetele instituiilor publice, ai cror conductori sunt
ordonatori secundari sau teriari de credite, dup caz, i aprob efectuarea cheltuielilor din
bugetele proprii, cu respectarea dispoziiilor legale.
Ordonatorii secundari de credite repartizeaz creditele bugetare aprobate pentru
bugetul propriu i pentru bugetele instituiilor publice ai cror conductori sunt ordonatori
teriari de credite, i aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea
dispoziiilor legale.

Ordonatorii teriari de credite utilizeaz creditele bugetare ce le-au fost repartizate

numai pentru realizarea sarcinilor unitilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din
bugetele aprobate i n condiiile stabilite prin dispoziiile legale.
Responsabilitile ordonatorilor de credite
(1) Ordonatorii de credite au obligaia de a angaja i de a utiliza creditele bugetare numai n
limita prevederilor i destinaiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituiilor publice respective i cu respectarea dispoziiilor legale.
(2) Ordonatorii de credite rspund de:
a) elaborarea i fundamentarea proiectului de buget propriu;
b) urmrirea modului de realizare a veniturilor;
c) angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor bugetare aprobate i a
veniturilor bugetare posibil de ncasat;
d) integritatea bunurilor aflate n proprietatea sau n administrarea instituiei pe care o
conduc;
e) organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a situaiilor financiare
asupra situaiei patrimoniului aflat n administrare i a execuiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziii publice i a programului
de investiii publice;
g) organizarea evidenei programelor, inclusiv a indicatorilor afereni acestora;
h) organizarea i inerea la zi a evidenei patrimoniului, conform prevederilor legale;
i) alte atribuii stabilite de dispoziiile legale.
SUBIECTUL 28 Continutul si structura bugetelor locale
In Romania bugetele locale sunt structurate astfel:
Bugete ale municipiilor, oraselor, comunelor si sectoarelor mun. Bucuresti
Bugete proprii ale jud. Si municipiului Bucuresti
Bugete centralizatoare ale judetelor, obtinute prin insumarea celor de mai sus
n bugetul local se respect sistemul de clasificaie bugetar a veniturilor ct i a
cheltuielilor. Clasifcaia bugetar este instrumentul prin care veniturile unui buget sunt
grupate ntr-o ordine obligatorie i dup criterii unitare i precis determinate i se utilizeaz
att n faza de elaborare a bugetului ct i n faza de execuie a acestuia.
Clasificaia bugetar a veniturilor bugetului local se structureaz astfel:
Total Venituri
A. Venituri proprii
Venituri curente
Venituri fiscale :
- impozite directe: impozitul pe profit, impozite i taxe de la populaie, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat, impozitul pe cldiri i terenuri de la persoane
juridice,alte impozite directe
- impozite indirecte: impozitul pe spectacole, alte impozite indirecte
Venituri nefiscale
vrsminte din profitul net al regiilor autonome
vrsminte de la instituiile publice
diverse venituri

B. Venituri din capital

-Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului

C.Venituri cu destinaie special

D. Prelevri din bugetul de stat
- cote defalcate din T.V.A. pentru bugetele locale
- cote i sume defalcate din impozitul pe venit
E.Subvenii
F.ncasri din rambursarea mprumuturilor acordate
G. mprumuturi

Cheltuielile bugetare sunt sume aprobate n bugete n limitele i potrivit destinaiilor

stabilite prin bugetele respective. Cheltuielile bugetare reflect utilizarea resurselor pentru
realizarea obiectivelor cuprinse n programele locale privind activitatea social, economic i
de alt natur. Sunt pli efectuate pentru achiziia de bunuri sau prestri de servicii.
SUBIECTUL 29 Competente privind Impozite si Taxe locale
Competenta din punct de vedere institutional o au consiliile locale care actioneaza
intr-un cadru reglementativ unitar (in raport de care exista si competente speciale, de cele mai
multe ori limitate in functie de prioritati, situatii conjuncturale de natura economica si altele).
O preocupare sub aspectul finatarii este obtinerea de sume importante rezultate din mai
multe surse. Astfel sunt cele din :
valorificarea mijloacelor fixe a unor bunuri materiale,
a sumelor rezultate din concesionare sau inchiriere ori din comercializarea unor
bunuri confiscate
sumele incasate din operatiunile de demolare, dezmembrare sau dezafectare,
mijloacele fixe apartinatoare unor institutii publice sau alte bunuri materiale
Acestea constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea ca atare.
Taxele speciale pentru functionarea unor sevicii publice locale sunt create in interesul
persoanelor fizice si juridice, se stabilesc anual iar destinatia este de acoperire a cheltuielilor
care sint destinate pentru infiintarea de servicii publice de interes local sau chiar a finantarii
unor cheltuieli curente. Autoritatiile deliberative intocmesc lista cu aceste impozite si taxe si
conditiile de instituire, cu formalitatile legale respective.
Sumele reprezentand amortizarea calculata pentru mijoace fixe se colecteaza intr-un
cont separat la trezoreria publica si are ca destinatie realizarea de investitii intr-un anumit
domeniu si ca atare se si urmaresc in aceasta directie. Au competenta calcularii amortizarii si
evidentierii sumerlor rezultate serviciile publice de interes local, care desfasoara activitati de
natura economica. Sunt si exceptii de la aceasta practica si anume finantari pe baza sumelor
prevazute in acordurile de imprumut sau de garantie incheiate cu institutii financiare
internationale. Desi activitatea este la nivel local ea este identificata ca fiind supusa
regimului de amortizare printr-o hotaarare de guvern (competenta centrala).
SUBIECTUL 30 Cote defalcate
Una din preocuparile autoritatiilor locale privind imbunatarirea sistemului de echilibrare
financiara este apelarea la cote defalcate din impozitul pe venit. Logica este a asigurarii
functionalitatii autonomiei sistemului in conditiile unor resurse banesti subdimensionate ori
nereallizabile din punct de vedere a nivelului de colectare. Astfel din impozitul pe venitul

incasat la bugetul de stat, la nivelul fiecarei unitati se aloca lunar in termen de 5 zile
lucratoare de la finele lunii in care s-a achitat acest impozit urmatoarele cote
44% la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, unde isi desfasoara
activitatea contribuabilii care le-au achitat
12% la bugetul local al judetului
21% intr-un cont distinct deschis la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene
(prin Trezoreria Publica) in vederea echilibrarii bugetelor locale ale acestor entitati
In executie, cota de 22% se aloca de catre directia generala a finantelor publice in termenul
prevazut de lege 5 zile - proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in
bugetele entitatilor amintite anterior comune, orase, municipii, o repartitie asemanatoare o
are si municipiul Bucurest (alte cote) pentru acele momente, alocare si executie.
Conform legii aceste cote, in situatii deosebite, prin intermediul legii bugetului de stat
pot sa fie majorate. Institutia prin care se realizeaza operatiunile de virament este
Ministerul Fintelor Publice, respectiv a corespondentului sau teritorial, directiile
generale (si a municipiului Bucuresti).
Orice persoana, subiect intr-un raport juridic fiscal are obligatia sa solicite
inregistrarea fiscala a entitatii respective tinand cont de subordonarea locala in raport
cu ANAF, cu respectarea unor termene procedurale.
Platitorii (si beneficiarii sumelor) au obligatia de a evidentia sumele respective prin
sistemul contabil (armonizat cu directivele europene dar si cu intregul sistem
national).
Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta nregistrare
fiscal a contribuabililor la organul fiscal teritorial att a sediului social principal, ct
i a sediului secundar. Primarul are obligaia s sesizeze orice nereguli constatate
organului fiscal teritorial al Ministerului Finanelor Publice.
SUBIECTUL 31 Criterii privind alocarea sumelor defalcate
Pentru finantarea cheltuielilor publice si echilibrarea bugetelor locale exista posibilitatea
aprobarii unor sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat care dobandesc in
felul acesta o destinatie speciala.
Alocarea se face in functie de niste criterii de natura legala care sunt:
Capacitatea financiara determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor in
proportie de 70%
Suprafata judetului in proportie de 30%
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor
locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, i din cota de 22%, o cot de 27% se aloc
bugetului propriu al judeului, iar diferena se repartizeaz pentru bugetele locale ale
comunelor, oraelor i municipiilor, astfel:
80% din sum se repartizeaz n dou etape, prin decizie a directorului direciei generale
a finanelor publice judeene,
20% din sum se repartizeaz, prin hotrre a consiliului judeean, pentru susinerea
programelor de dezvoltare local, pentru proiecte de infrastructur

Repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat in scopul
echilobrarii bugetelor locale se realizeaza pe baza unor indicatori care sunt:
Impozitul pe venit mediu pe locuitor din unitatea administrativ teritoriala destinatara
Impozitul pe venit mediu pe locuitor pe ansamblul judetului
In stiuatia in care datele nu sunt disponibile la finalul anului anterior celui pentru care se
face repartizarea, impozitul pe venit se determina pe baza unei formule de calcul care tine
cont de marimile:
impozit pe venit incasat intr-o unitate componenta a judetului
impozit pe venit incasat in lunile anterioare lunii de calcul
numarul anterior de luni pentru care se face repartizarea
SUBIECTUL 32 Transferuri consolidabile pentru bugetele locale
Ele se acorda in varianta existentei investitiilor finantabile din imprumuturi externe la
care contribuie si guvernul in baza unor competente legale; se aproba anual sub forma unei
pozitii globale prin legea bugeetului de stat.
Tehnica alocarii acestor sume se realizeaza prin antrenarea ordonatorilor principali de
credite, pe baza existentei unui document numit contract de finantare si a existentei unor
resurse financiare care sa asigure finantare totala sau partiala a proiectelor in discutie.
Criteriile sunt propuse de fiecare ordonator principal urmand sa fie aprobate de catre
guvern. Contractul de finantare cuprinde obligatoriu elementele: obiect, durata, valoare,
esalonare multianuala, cheltuieli eligibile, clauze de modificare si reziliere, clauza a
raspunderii solidare in cote prportionale.
SUBIECTUL 33 Fondul de rezerva bugetara
n bugetele locale se nscrie fondul de rezerv bugetar la dispoziia consiliului
local, judeean i a Consiliului General al Municipiului Bucureti, precum i a sectoarelor
municipiului Bucureti, dup caz, n cot de pn la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se
utilizeaz la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baz de hotrri ale consiliilor
respective, pentru finanarea unor cheltuieli urgente sau neprevzute aprute n cursul
exerciiului bugetar, pentru nlturarea efectelor unor calamiti naturale, precum i pentru
acordarea unor ajutoare ctre alte uniti administrativ-teritoriale n situaii de extrem
dificultate, la cererea public a primarilor acestor uniti ori din iniiativ proprie.
Fondul de rezerv bugetar poate fi majorat n cursul anului, cu aprobarea
consiliului local, judeean i a Consiliului General al Municipiului Bucureti, precum i a
consiliilor sectoarelor municipiului Bucureti, dup caz, din disponibilitile de credite
bugetare care nu mai sunt necesare pn la sfritul anului.
SUBIECTUL 34 Investitii publice locale
Cheltuielile pentru investiii publice i alte cheltuieli de investiii finanate din
fonduri publice locale se cuprind n proiectele de buget, n baza programului de investiii
publice al fiecrei uniti administrativ-teritoriale, ntocmit de ordonatorii principali de
credite, care se prezint i n seciunea de dezvoltare, ca anex la bugetul iniial i, respectiv,
rectificat, i se aprob de autoritile deliberative.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ntocmesc anual programul de

investiii publice pe clasificaia funcional. Pentru fiecare obiectiv inclus n programul de
investiii sunt prezentate informaii financiare i nefinanciare.
Informaiile financiare vor include:
a) valoarea total a proiectului;
b) creditele de angajament;
c) creditele bugetare;
d) graficul de finanare, pe surse i ani, corelat cu graficul de execuie;
e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizat i n cazul obiectivelor n derulare;
f) costurile de funcionare i de ntreinere dup punerea n funciune.
Informaiile nefinanciare vor include:
a) strategia n domeniul investiiilor
b) descrierea proiectului;
c) stadiul fizic al obiectivelor.
Aprobarea proiectelor de investiii publice locale
Ordonatorii principali de credite, pe propria rspundere, actualizeaz i aprob valoarea
fiecrui obiectiv de investiii nou sau n continuare, indiferent de sursele de finanare ori de
competena de aprobare a acestora, n funcie de evoluia indicilor de preuri. Aceast
operaiune este supus controlului financiar preventive propriu.
SUBIECTUL 35 Executia bugetara
Execuia bugetar reprezint ansamblul operaiunilor privind ncasarea integral i n
termenele legale a tuturor impozitelor, taxelor i altor venituri publice precum i efectuarea
cheltuielilor publice n conformitate cu destinaiile stabilite.
La derularea acestui proces particip Trezoreria public, instituii financiare, aparatul
fiscal, bnci, contribuabili etc., rspunderea pentru realizarea sa revenind Guvernului.
Execuia cheltuielilor bugetare. n fiecare an, prin legea bugetar anual sunt
aprobate credite bugetare, acestea reprezentnd limita maxim a cheltuielilor ce se pot
efectua n cursul unui exerciiu bugetar. Creditele bugetare sunt nerambursabile i
nepurttoare de dobnd viznd finanarea bugetar definitiv i gratuit cu respectarea
principiului utilizrii n conformitate cu destinaia pentru care s-au aprobat de ctre
Parlament. Acestea nu pot fi utilizate pentru finanarea altui exerciiu dect cel pentru care au
fost aprobate, orice cheltuial neefectuat pn 31 decembrie a anului financiar n curs
urmnd a fi pltitor n contul bugetului anului urmtor.
n execuia prii de cheltuieli a bugetului de stat se parcurg, succesiv urmtoarele
patru etape: angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata.
Angajarea este etapa cea mai important n execuia cheltuielilor deoarece de ea
depinde ncadrarea lor n limitele creditelor bugetare aprobate. Ea const n asumarea de ctre
un organism public a obligaiei de a plti unei persoane fizice sau juridice o anumit sum de
bani (repartizat din bugetul de stat) pe baza unui act juridic (contract, decizie ministerial,
hotrre judectoreasc) care este legat de livrarea unor furnituri, executarea de lucrri sau
prestarea de servicii n folosul statului etc.
Lichidarea este operaia prin care se constat serviciul fcut n favoarea instituiei
publice n funcie de care se stabilete cuantumul plii ce urmeaz a fi efectuat din creditul
bugetar aprobat. Datorit faptului c n momentul angajrii sumele datorate nu pot fi stabilite
cu precizie, determinarea exact a sumelor de plat se efectueaz n aceast etap pe baza

unor acte justificative cu privire la livrrile de mrfuri, lucrrile executate i serviciile

prestate, fiind realizat posterior prestaiilor ctre instituia de stat angajatoare de cheltuieli
bugetare.
Ordonanarea nseamn emiterea unui ordin de plat sau a unei dispoziii de plat a
unei sume de bani n favoarea unui ter, sum ce a fost determinat pe baza evalurii realizate
prin lichidare.
Plata este operaiunea prin care se realizeaz stingerea obligaiilor bneti ale statului
fa de terii care au efectuat anumite prestaii n favoarea unei instituii sau a unui organism
public.
Execuia veniturilor bugetare

Execuia bugetar se ncadreaz n anul bugetar, toate drepturile statului referitoare

la ncasarea veniturilor, aparinnd exerciiului bugetar corespunztor acestuia. Orice venit
care nu a fost ncasat pn la 31 decembrie a anului respectiv urmeaz a fi ncasat n contul
bugetului anului urmtor.
Execuia veniturilor, condiie primordial a efecturii cheltuielilor prevzute n legea
bugetar anual precum i a executrii integrale a autorizaiei bugetare parlamentare se
deruleaz n mai multe etape i anume:
a) aezarea impozitelor care const n stabilirea obiectului impunerii, constatarea
existenei materiei impozabile precum i determinarea mrimii acesteia;
b) lichidarea este operaiunea prin care se determin cuantumul impozitului aferent
materiei impozabile pe baza tipului asietei impozitului a cotelor legale de impunere i
sumelor fixe de impozit precum i pe baza altor elemente prevzute de lege. Ca urmare a
acestei operaiuni se deschide poziia n registrul de rol, pentru fiecare contribuabil, persoan
fizic sau juridic, nscriindu-se suma datorat cu titlu de impozit n debitul acesteia;
c) emiterea titlului de percepere a impozitului const n nscrierea cuantumului
venitului respectiv, rezultat n urma operaiunii anterioare ntr-un act pe baza cruia se
autorizeaz organul fiscal pentru perceperea unui anumit venit n contul bugetului de stat.
Titlul de percepere mbrac diferite forme n funcie de situaia contribuabilului. Astfel n
cazul contribuabililor care-i achit datoria din proprie iniiativ se emit titluri de ncasare iar
n caz contrar (executarea silit a debitorilor) se emit ordine de ncasare caz n care se poate
declana procedura de protestare a contribuabililor, executarea silit fiind sistat pn la
stabilirea rezultatelor pe cale juridic;
d) perceperea efectiv a veniturilor presupune ncasarea propriu-zis a acestora, la
termenul stabilit i n cuantumul determinat anterior, aceast operaiune genernd stingerea
obligaiilor fiscale ale persoanelor fizice i/sau juridice fa de bugetul statului.
Rezultatele execuiei bugetare sunt reflectate n contul de execuie bugetar, care cuprinde
totalitatea veniturilor i cheltuielilor ce au fost realizate pe parcursul anului bugetar.
SUBIECTUL 36 Procedura deschiderii creditelor bugetare

Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de
credite efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora, n limita sumelor
aprobate, potrivit destinaiei stabilite i cu respectarea dispoziiilor legale care
reglementeaz efectuarea cheltuielilor respective.

Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la

alte bugete ctre bugetele locale, n cadrul limitelor prevzute n bugetele respective,
se efectueaz de ctre Ministerul Finanelor Publice, prin direciile generale ale
finanelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, n
funcie de necesitile execuiei bugetare, cu respectarea destinaiei, sau de ctre
ceilali ordonatori principali de credite, pentru transferurile consolidabile
Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe baz de documente justificative,
care s confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea
serviciilor, executarea de lucrri, plata salariilor i a altor drepturi bneti, plata
obligaiilor bugetare, precum i a altor obligaii.

SUBIECTUL 37 Regimul creditelor bugetare neutilizate de O.C

Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatori, acestia au obligatia sa
analizeze lunar necesitatea mentinarii unor credite bugetare pentru care sarcinile au fost
desfiintate sau amanate si sa propuna autoritatilor deliberative anularea acestor credite.
Termenul limita este 10 decembrie. Cu creditele bugetarea anulate se majoreaza fondul de
rezerva bugetara aferent la dispozitia autoritatilor deliberative.
SUBIECTUL 38 Contul anual de executie
Ordonatorii primari intocmesc si prezinta pana la 31 mai din anul urmator conturile anuale in
urmatoarea structura:
Pentru venituri
Prevederi bugetare initiale
..............................definitive
Incasari realizate
Pentru cheltuieli
Credite bugetare initiale
...........................definitive
Plati efectuate
Aceste situatii (conturile anuale de executie) sunt intocmite trimestrial si anual si se
depun sub forma unor situatii financiare privind executia bugetara la directiile generale ale
Finantelor Publice care urmeaza sa fie centralizate la Ministerul de Finante.
Trimestrial i anual, ordonatorii principali de credite ntocmesc situaii financiare
asupra execuiei bugetare, care se depun la direciile generale ale finanelor publice. Dup
verificare, acestea ntocmesc i depun la Ministerul Finanelor Publice situaii financiare
centralizate privind execuia bugetelor, pe ansamblul judeului, la termenele i potrivit
normelor stabilite de acesta. Ministerul Finanelor Publice transmite spre informare
Ministerului Administraiei i Internelor o situaie financiar centralizat privind execuia
bugetelor locale.
Ordonatorii principali de credite au obligaia s ntocmeasc i s anexeze la situaiile
financiare anuale rapoarte anuale de performan, n care s prezinte, pe fiecare program,
obiectivele, rezultatele preconizate i pe cele obinute, indicatorii i costurile asociate, precum
i situaii privind angajamentele legale.
Situaiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezint de ctre
ordonatorii principali de credite, spre aprobare, autoritilor deliberative.

SUBIECTUL 39 Executia de casa a bugetelor locale

Execuia de cas a bugetelor locale se efectueaz prin unitile teritoriale ale Trezoreriei
Statului, evideniindu-se n conturi distincte:
a) veniturile bugetare ncasate pe structura clasificaiei bugetare;
b) efectuarea plilor dispuse de persoanele autorizate ale instituiilor publice, n limita
creditelor bugetare i a destinaiilor aprobate potrivit dispoziiilor legale;
c) efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind datoria public intern i extern,
rezultat din mprumuturi contractate sau garantate de stat, precum i cele contractate sau
garantate de autoritile administraiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea
ratelor la scaden i plata dobnzilor, comisioanelor, spezelor i altor costuri aferente;
d) efectuarea altor operaiuni financiare n contul autoritilor administraiei publice locale;
e) pstrarea disponibilitilor reprezentnd fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea
n lei a acestora, primite pe baz de acorduri i nelegeri guvernamentale i de la organisme
internaionale, i utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;
f) alte operaiuni financiare prevzute de lege.
Pentru mprumuturile contractate, altele dect cele din disponibilitile contului curent
general al Trezoreriei Statului, autoritile administraiei publice locale i pot deschide
conturi la bnci comerciale, n vederea derulrii acestora.
n execuie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se
efectueaz lunar de ctre direciile generale ale finanelor publice, pe baza fundamentrilor
prezentate de ordonatorii principali de credit.
SUBIECTUL 40 Datoria publica locala/guvenamentala
Datorie publica - totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un
moment dat, provenind din mprumuturile contractate direct sau garantate, n numele
Romniei, de pe pietele financiare;
DP=DPG+DPL
Serviciul datoriei publice cheltuielile anuale reprezentand plati exigibile in contul
datoriei publice (rate de capital, dobnzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publice).
Guvernul este autorizat sa contracteze mprumuturi de stat interne si externe numai prin
Ministerul Finantelor Publice, n urmatoarele scopuri:
a) - finantarea deficitului bugetului de stat,
finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor sociale
de stat, pna la alocarea de sume cu aceasta destinatie,
finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de
stat si bugetului Trezoreriei Statului din exercitiul curent
refinantarea datoriei publice guvernamentale;

b) mentinerea n permanenta a unui sold corespunzator n contul curent general al

Trezoreriei Statului, stabilit de Ministerul Finantelor Publice;
c) finantarea unor proiecte sau a altor necesitati aprobate prin hotarre a Guvernului;
d) sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare;
e) alte situatii prevazute de lege.
Instrumentele datoriei publice guvernamentale sunt:
a) titluri de stat emise pe piata interna sau externa;
in forma materializata/dematerializata
Pe termen scurt/mediu/lung
b) mprumuturi de stat de la banci, de la alte institutii de credit, persoane juridice
romne sau straine, n conditii rezultate n urma negocierilor;
c) mprumuturi de stat de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii
financiare internationale sau de la alte organizatii internationale;
d) mprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei
Statului, n conditiile legii;
e) garantii de stat.
Datoria public local
Consiliile locale, judetene pot aproba contractarea sau garantarea de mprumuturi
interne ori externe pe termen scurt, mediu si lung, pentru :

realizarea de investitii publice de interes local,

refinantarea datoriei publice locale.

Autoritatile administratiei publice locale pot contracta sau garanta mprumuturi numai cu
avizul Comisiei De Autorizare A Imprumuturilor Locale.
Instrumentele datoriei publice locale sunt:
a) titluri de valoare;
b) mprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit;
c) credite furnizor;
d) leasing financiar;
e) garantii locale.
Unitatilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la mprumuturi sau sa
garanteze orice fel de mprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentnd ratele scadente la
mprumuturile contractate si/sau garantate, dobnzile si comisioanele aferente acestora,
inclusiv ale mprumutului care urmeaza sa fie contractat si/sau garantat n anul respectiv,
depaseste limita de 30% din totalul veniturilor proprii.
SUBIECTUL 41 Fondul de risc

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre unitile
administrativ-teritoriale a mprumuturilor contractate de operatorii economici i
serviciile publice de subordonare local se constituie fondul de risc n afara
bugetului local.
Fondul de risc se pstreaz n conturi separate, deschise la unitile teritoriale ale
Trezoreriei Statului, i se constituie distinct pentru garanii locale la mprumuturi
interne i, respectiv, pentru garanii la mprumuturi externe.
Fondul de risc se constituie din: sumele ncasate sub form de comisioane de la
beneficiarii mprumuturilor garantate; dobnzile acordate de unitile Trezoreriei
Statului la disponibilitile fondului; majorri de ntrziere la nivelul celor existente

pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata n termen de ctre beneficiarii

mprumuturilor garantate a comisioanelor i, respectiv, a ratelor scadente, dobnzilor
i comisioanelor aferente i, n completare, din bugetul local. n cazul n care se
efectueaz pli din fondul de risc, aferente unor scadene neonorate de garantat,
veniturile fondului de risc se rentregesc cu sumele recuperate de la acesta.
Nivelul comisionului de risc se determin de ctre ordonatorul principal de credite i
se aprob de ctre autoritile deliberative. Acest comision se aplic asupra valorii
mprumutului garantat.
Sumele aflate n fondul de risc la sfritul anului se regularizeaz cu bugetul local,
n limita sumelor primite de la acest buget, iar diferena se reporteaz n anul urmtor
cu aceeai destinaie. Contul de execuie al fondului de risc se anexeaz la situaiile
financiare.

SUBIECTUL 42 Finantarea institutiilor publice

Finanarea cheltuielilor curente i de capital ale se asigur instituiilor publice astfel:
a) integral din bugetul local;
b) din venituri proprii i din subvenii acordate de la bugetul local;
c) integral din venituri proprii.
Instituiile publice, finanate integral din bugetul local, vars veniturile realizate la acest
buget.
Veniturile proprii ale instituiilor publice
Veniturile proprii ale instituiilor publice se ncaseaz, se administreaz, se utilizeaz
i se contabilizeaz de ctre acestea potrivit dispoziiilor legale.
Veniturile proprii ale bugetelor instituiilor publice provin din prestri de servicii,
chirii, manifestri culturale i sportive, concursuri artistice, publicaii, prestaii
editoriale, studii, proiecte,valorificri de produse din activiti proprii sau anexe i
altele.
Bunuri materiale i fonduri bneti primite de instituiile publice
Instituiile publice mai pot folosi pentru desfurarea activitii lor bunuri materiale i
fonduri bneti, primite de la persoane juridice i fizice sub form de
donaii i sponsorizri, cu respectarea dispoziiilor legale.
Fondurile bneti acordate de persoanele juridice i fizice, n situaia instituiilor
publice finanate integral de la buget, sunt vrsate direct la bugetul local din care se
finaneaz acestea. Cu aceste sume se majoreaz veniturile i cheltuielile bugetului
local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinaiilor stabilite de
transmitor.
Cu fondurile bneti acordate de persoanele juridice i fizice se vor majora bugetele
de venituri i cheltuieli ale acestora. Aceste instituii au obligaia de a prezenta, n
anexa la contul de execuie bugetar trimestrial i anual, situaia privind sumele
primite i utilizate n aceste condiii i cu care a fost majorat bugetul de venituri i
cheltuieli.
Bunurile materiale primite de instituiile publice senregistreaz n contabilitatea
acestora.
Excedentele bugetelor instituiilor publice
Excedentele rezultate din execuia bugetelor instituiilor publice, se regularizeaz la
sfritul anului cu bugetele locale din care sunt finanate, n limita sumelor primite de
la acestea, dac legea nu prevede altfel.

Excedentele rezultate din execuia bugetelor instituiilor publicermn la dispoziia

acestora, urmnd a fi folosite n anul urmtor cu aceeai destinaie.
Regimul de finanare a unor activiti ale instituiilor publice
n situaia nerealizrii veniturilor prevzute n bugetele activitilor finanate integral
din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate n limita veniturilor realizate.
Excedentele rezultate din execuia bugetelor de venituri i cheltuieli ale activitilor
finanate integral din venituri proprii se reporteaz n anul urmtor cu aceeai
destinaie sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotrrii autoritilor
deliberative.
mprumuturi temporare pentru unele activiti sau instituii publice
n cazul n care la nfiinarea, n subordinea unor ordonatori principali de credite, a
unor instituii i servicii publice sau a unor activiti finanate integral din venituri
proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, n baza documentaiilor temeinic
fundamentate autoritile deliberative pot aproba mprumuturi fr dobnd din
bugetul local, pe baz de convenie.
mprumuturile acordate vor fi rambursate integral ntermen de un an de la data
acordrii.
n situaia nerambursrii mprumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica majorri de
ntrziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, potrivit legii.
SUBIECTUL 43 Criza financiara a unitatilor administrative teritoriale
Unitatea administrativ-teritorial este considerat n criz financiar dac se afl n
una dintre urmtoarele situaii:
a) neachitarea obligaiilor de plat, lichide i exigibile, mai vechi de 90 de zile i care
depesc 15% din bugetul anual;
b) neachitarea drepturilor salariale prevzute n bugetul de venituri i cheltuieli pe o perioad
mai mare de 90 de zile de la data scadenei;
c) la calculul criteriului prevzut la lit. a) nu se iau n calcul obligaiile de plat, lichide i
exigibile, care se afl n litigiu contractual.
Situaia de criz financiar poate fi sesizat de ordonatorul principal de credite al
unitii administrativ-teritoriale, conductorul compartimentului financiar-contabil din cadrul
aparatului propriu de specialitate al autoritilor administraiei publice locale, de ordonatorii
secundari de credite i ordonatorii teriari de credite din cadrul serviciilor publice subordonate
consiliului local, de conductorii societilor comerciale sau ai regiilor autonome din
subordinea consiliului local, de diveri creditori, de directorul direciei generale a finanelor
publice judeene, respectiv a municipiului Bucureti i de structurile teritoriale ale Curii de
Conturi. Sesizarea se face la direcia general a finanelor publice judeene sau a municipiului
Bucureti i la ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale care se afl
n situaia de criz financiar.
n termen de 30 de zile de la solicitarea oricrei persoane interesate, ordonatorul
principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia furnizrii situaiei
economico-financiare i a concluziei de ncadrare sau nencadrare n prevederile alin. (1).
Ordonatorul principal de credite, din oficiu sau dup ce a primit sesizarea situaiei de
criz financiar conform alin. (2), are obligaia convocrii autoritii deliberative n termen de
5 zile lucrtoare.
Autoritatea deliberativ ia act, n condiiile legii, de existena situaiei de criz
financiar, mandateaz ordonatorul principal de credite pentru elaborarea planului de

redresare financiar i analizeaz propuneri care s fie cuprinse n planul de redresare

financiar prezentat de ordonatorul principal de credite.

SUBIECTUL 44 Planul de redresare financiara

Va fi elaborat de ctre ordonatorul principal de credite, mpreun cu direcia general
a finanelor publice judeene sau a municipiului Bucureti i cu structurile teritoriale ale
Curii de Conturi, n termen de 30 de zile de la stabilirea strii de criz de ctre autoritatea
deliberativ.
Continutul planului de redresare este:
Analiza economico-financiara a entitatii
Masuri de mentinere a serviciilor publice esentiale
Masuri de crestere a gradului de colectare a veniturilor proprii sau de atragere a altor
venituri
Masuri de reducere a cheltuieli
Planificarea economico-financiara si bugetara pana la redresare
Stabilirea sarcinilor pentru indeplinirea prevederilor din planul de redresare financiara (se
realizeaza de Curtea de Conturi)
Controlul executrii i ndeplinirii msurilor cuprinse n planul de redresare financiar
este n sarcina structurilor teritoriale ale Curii de Conturi.
Planul de redresare financiar este supus spre aprobare autoritii deliberative n termen
de 3 zile lucrtoare de la elaborare i va fi adoptat n termen de cel mult 5 zile lucrtoare de la
depunere. n cazul n care planul de redresare financiar nu este adoptat, autoritatea
deliberativ se ntrunete n termen de 3 zile lucrtoare de la data dezbaterii n ultima edin
pentru reanalizarea acestuia. Dac planul de redresare financiar nu se adopt, acesta se
consider aprobat n forma propus de iniiator.
Planul de redresare financiar poate fi modificat cu aprobarea autoritii deliberative, n
condiiile alin. (6), ori de cte ori va fi necesar, n cazul n care apar date, informaii sau fapte
necunoscute la momentul sesizrii crizei financiare, dac acestea pot mpiedica procesul de
redresare financiar.
Ordonatorul principal de credite are obligaia ca n perioada desfurrii procedurii de
redresare a crizei financiare s asigure funcionarea eficient i eficace a serviciilor publice
eseniale.
n condiiile ncetrii situaiei prevzute la alin. (1), la propunerea ordonatorului
principal de credite i a structurilor teritoriale ale Curii de Conturi, autoritatea deliberativ
aprob ncetarea strii de criz financiar.
Situaia de criz financiar, respectiv ncetarea acesteia, se nregistreaz, n termen de
5 zile de la declararea situaiei de criz financiar, de ctre ordonatorul principal de credite,
respectiv de la aprobarea ncetrii strii de criz financiar, n registrul local al situaiilor de
criz financiar a unitilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direciile generale
ale finanelor publice judeene, respectiv a municipiului Bucureti. Acestea vor comunica
lunar situaiile de deschidere sau de nchidere a crizelor financiare nregistrate Ministerului

Finanelor Publice, pentru a fi nregistrate n registrul naional al situaiilor de criz financiar

a unitilor administrativ-teritoriale.

SUBIECTUL 45 Insolventa unitatilor administrativ teritoriale

Starea de insolventa apare daca entitatea se afla in una din urmatoarele situatii:
Nu si-a echitat obligatiile de plata lichide si exigibile mai vechi de 120 zile si care
depasesc 50% din bugetul anual fara a se lua in calcul si cele aflate in litigiu
contractual
Neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe o
perioada mai mare de 120 zile de la data scadentei.
Orice creditor sau grup de creditori care are una ori mai multe creane certe, lichide i
exigibile mpotriva unei uniti administrativ-teritoriale, cu o valoare nsumat care depete
50% din bugetul acesteia pe o perioad de 120 de zile consecutive, poate introduce la
tribunalul n a crui circumscripie i are sediul unitatea administrativ-teritorial o cerere de
deschidere a procedurii insolvenei acestei uniti administrativ-teritoriale.
n termen de 30 de zile de la solicitarea oricrei persoane interesate, ordonatorul principal
de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia furnizrii situaiei economicofinanciare i a concluziei de ncadrare sau nencadrare n prevederile alin. (1).
Ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia ca, n
termen de 15 zile de la constatarea strii de insolven care a intervenit potrivit alin. (1), s
solicite deschiderea procedurii privind insolvena unitii administrativ-teritoriale, prin cerere
depus la tribunalul n a crui circumscripie se afl unitatea administrativ-teritorial
respectiv. Ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia
de a notifica deschiderea procedurii de insolven creditorilor i oricror persoane interesate.
Introducerea prematur, cu rea-credin, de ctre ordonatorul principal de credite a cererii
prevzute la alin. (4) atrage rspunderea acestuia, n condiiile legii, pentru prejudiciile
pricinuite prii interesate.
Judectorul-sindic, prin hotrrea de deschidere a procedurii de insolven, va numi un
administrator.
n termen de 60 de zile lucrtoare de la numirea administratorului, acesta ntocmete,
mpreun cu structura teritorial a Curii de Conturi, un plan de redresare a insolvenei
unitii administrativ-teritoriale.
Administratorul sau ordonatorul principal de credite, dup caz, are obligaia ca n
perioada desfurrii procedurii de insolven s asigure furnizarea eficient i eficace a
serviciilor publice eseniale, n condiiile legii.
Planul de redresare a insolvenei va cuprinde:
a) msurile de restabilire a viabilitii financiare a unitii administrativteritoriale;
b) msurile de continuare a prestrii serviciilor eseniale ale unitii administrativteritoriale, pe toat perioada insolvenei acesteia;
c) planul de achitare a debitelor ctre creditori.
Planul de redresare a insolvenei se supune aprobrii consiliului local, n termen de 10
zile de la ntocmirea conform prevederilor alin. (7), i devine obligatoriu att pentru
autoritatea deliberativ, ct i pentru ordonatorul principal de credite al unitii administrativteritoriale.

n caz de neadoptare n termenul prevzut la alin. (10), administratorul va propune

judectorului-sindic emiterea hotrrii de preluare a atribuiilor de ordonator principal de
credite de ctre administrator.
Administratorul va monitoriza respectarea planului de redresare a insolvenei.
n caz de nerespectare a planului de redresare a insolvenei, administratorul va propune
judectorului-sindic suspendarea atribuiilor de ordonator principal de credite i emiterea
hotrrii de preluare a atribuiilor de ordonator de credite de ctre administrator.
Ordonatorului principal de credite i autoritii deliberative a unitii administrativteritoriale le este interzis exercitarea oricror atribuii cu implicaii financiare pe toat
perioada gestionrii situaiei de insolven, conform prevederilor alin. (11) - (13), atribuii
care se exercit exclusiv de administratorul numit n condiiile alin. (6), (11) sau (13).
n cazul n care se constat ncetarea strii de insolven prevzute la alin. (1),
judectorul-sindic, la propunerea administratorului, va pronuna o sentin de nchidere a
procedurii de insolven a unitii administrativ-teritoriale.
Administratorul are obligaia de a notifica sentina de nchidere a procedurii de insolven
ordonatorului principal de credite, creditorilor i oricror personae interesate.
Prin nchiderea procedurii insolvenei, administratorul este descrcat de orice ndatoriri
sau responsabiliti cu privire la aplicarea procedurii fa de ordonatorul principal de credite,
fa de patrimoniul unitii administrativteritoriale, precum i fa de creditori. n termen de
30 de zile de la notificarea prevzut la alin. (15), ntre administrator i ordonatorul principal
de credite se ncheie un proces-verbal de predare-primire cu privire la operaiunile derulate n
timpul procedurii insolvenei.
Unitatea administrativ-teritorial revine la statutul de criz financiar, iar ordonatorul
principal de credite i consiliul local i reiau atribuiile i vor proceda conform art. 74 la
aplicarea ntocmai a planului de redresare financiar pentru ieirea unitii administrativteritoriale din criz financiar.
Cheltuielile ocazionate cu plata indemnizaiei administratorului i ndeplinirea procedurii
de redresare a insolvenei reprezint cheltuieli ale unitii administrativ-teritoriale i se
suport din bugetul acesteia.
Situaia de deschidere a procedurii de insolven, respectiv de nchidere a acesteia, se
nregistreaz n termen de 5 zile de la declararea situaiei de insolven, respectiv de la
notificarea hotrrii judectoreti de nchidere a procedurii de ctre ordonatorul principal de
credite, n registrul local al situaiilor de insolven a unitilor administrativ-teritoriale, care
este gestionat de direciile generale ale finanelor publice judeene, respectiv a municipiului
Bucureti. Acestea vor comunica lunar situaiile de deschidere sau de nchidere a procedurilor
de insolven nregistrate Ministerului Finanelor Publice, pentru a fi nregistrate n registrul
naional al situaiilor de insolven a unitilor administrativ-teritoriale.
SUBIECTUL 46 Regimul imprumuturilor din contul current general al Trezoreriei
Statului
n situaia n care, pe parcursul execuiei, apar goluri temporare de cas ca urmare a
decalajului dintre veniturile i cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin
mprumuturi acordate de Ministerul Finanelor Publice din disponibilitile contului current
general al Trezoreriei Statului, numai dup utilizarea fondului de rulment.
Valoarea total a mprumutului care poate fi angajat de autoritile administraiei
publice locale este supus urmtoarelor limite:
a) nu va depi 5% din totalul veniturilor estimate a fi ncasate pe durata anului bugetar n
care se face mprumutul.

b) n condiiile anterioare autoritile administraiei publice locale nu pot angaja mprumuturi

mai mari dect fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiai an bugetar.
Rambursarea fondurilor mprumutate va fi garantat cu veniturile estimate a fi
ncasate n anul bugetar respectiv, n condiiile respectrii garantrii, prin venituri, a celorlalte
datorii publice locale.
n situaia n care mprumutul nu a fost restituit pn la 31 decembrie, direciile
generale ale finanelor publice sunt autorizate s execute contul unitii administrativteritoriale n cauz.
SUBIECTUL 47 Metode de elaborare a bugetelor
Scopul metodelor de fundamentare a indicatorilor bugetari este acela de a stabili
resursele financiare si nivelul de acoperire a nevoilor bugetare (V si CH).
Pentru evaluarea veniturilor i cheltuielilor bugetare n teoria i practica modern sunt
folosite dou categorii de metode i anume:
metode clasice de evaluare a veniturilor i cheltuielilor bugetare (metode
administrative)
metode moderne de evaluare
Metodele clasice se caracterizeaz prin faptul c ele nu conduc la o determinare exact a
mrimii indicatorilor avnd doar un caracter aproximativ.
Cele mai cunoscute metode utilizate pentru evaluarea veniturilor i cheltuielilor
bugetare sunt urmtoarele:
- metoda automat (a penultimei);
- metoda majorrii (diminurii);
- metoda evalurii directe.
Metoda automat pornete ca baz de calcul pentru anul n, de la veniturile i cheltuielile
anului n-2 deoarece n momentul evalurii veniturilor i cheltuielilor pentru anul n, nc nu se
cunosc realizrile execuiei anului n curs (n-1). Aceste niveluri ale indicatorilor sunt
corectate n funcie de o serie de factori cum ar fi modificri legislative sau alte msuri
adoptate nainte de ntocmirea proiectului de buget.
Dei aceast metod este simpl prezint dezavantajul c valorile rezultate au un grad
foarte redus de precizie deoarece condiiile economico-sociale care au stat la baza bugetului
din n-2 nu se pot menine n ntregime pn n anul pentru care se elaboreaz proiectul.
Aceast metod nu este adecvat n perioadele de depreciere monetar i de recesiune
economic n care ecarturile ntre veniturile prevzute i cele realizate sunt considerabile fapt
care conduce i la o determinare eronat a cheltuielilor viitoare i deci la imposibilitatea unei
gestiuni bugetare corecte.
Metoda s-a aplicat incepand cu 1823 pana la sf Primului Razboi Mondial.
Metoda majorrii const n determinarea pe baza datelor ultimilor cinci ani a unui ritm
anual de cretere (sau descretere) a veniturilor i cheltuielilor bugetare.
Aplicnd acest ritm asupra veniturilor i cheltuielilor bugetului anului n curs se obin
datele privind bugetul anului urmtor.
Aceast metod prezint dezavantajul c ritmul anual de cretere cuprinde anumite
influene negative a unor fenomene economico-financiare care s-au manifestat n cei cinci ani
i c n fiecare an pot aprea noi influene care nu sunt cuprinse n acest ritm anual de
cretere.

Metoda evalurii directe s-a afirmat dupa PRM, cand ponderea celor 2 precendente s-a
restrans datorita unor noi necesitati economice si politice. Pornete de la execuia preliminat
a anului n curs i de la previziunile economico-sociale pentru anul urmtor, calculele fiind
efectuate pentru fiecare surs de venit i categorie de cheltuieli, nivelul indicatorilor
ajustndu-se n funcie de necesitile reale, conjunctura intern i modificrile legislative.
Factorii de influenta sunt grupati sub forma unor variabile in 3 categorii: variabila
juridica, economica, psihologica.
Pentru prima data s-a accentuat necesitatea unui echilibru intre resursele si
posibilitatile economiei reale cu incercarea de incadrare a CH si V, ori stabilirea unui deficit
bugetar in limite controlabile de 2-3% din PIB. Totusi metoda este apreciata ca fiind una
empirica, deci nesatisfacatoare, tocmai pentru ca lasa loc unor negocieri intre ministere, ceea
ce nu este era apreciat ca fiind un lucru echitabil.
Metode moderne de evaluare
Aceste metode presupun proiectarea bugetului n mai multe variante i apoi alegerea
uneia dintre acestea lund n considerare rezultatele analizei efectuate pe baza a diferite
criterii. Ele au aprut n dorina de a elimina dezavantajele metodelor clasice care se bazeaz
pe un numr limitat de informaii i nu realizeaz o corelaie a cheltuielilor la nivelul tuturor
instituiilor care concur la realizarea unui anumit obiectiv.
Printre metodele utilizate putem aminti:
1). De tip american
2). De tip francez
Metodele moderne, indiferent de sursa de provenienta, se caracterizeaza prin elemente
comune :
Analiza cost-avantaje pune in discutie pe modelul SC profitul obtinut de entitatiile
publice. Daca statul doreste sa realizeze o operatiune care sa nu fie oneroasa va trebui ca
avantajele sa acopere costurile fara ca sa insemne ca statul trebuie sa adopte metoda care
genereaza cele mai putine costuri, ci pe aceea care aduce cea mai mare valoare absoluta
in raportul avantaje-costuri sau, un surplus de avantaje. Analiza cost-avantaje permite
alegerea proiectului care maximizeaza rezultatele generate pentru un anumit nivel al
costurilor.
Analiza cost-eficacitate este aplicabila unor domenii speciale (sanatate, aparare)
pentru care exista indicatori specifici, cum ar fi : nr de imbolnaviri, nr de vieti
salvate,etc.
Analiza multicriteriala se aplica pentru lucrari de investiii pretentioase (dezvoltari
urbane, autostrazi, reimpaduriri,etc) cu o gama larga specifica de indicatori care printrun sistem de scoring sunt agregati in vederea obtinerii unui anumit nivel de
performanta.
1.1.

Metoda PPBS : Este metoda de dimensionare a cheltuielilor publice, aplicat iniial

n domeniul militar i extins, apoi, la nivelul bugetului federal al SUA, avnd la baz
analiza cost-avantaje. Obiectivul urmrit n elaborarea metodei a fost acela de a defini
criterii mai raionale de gestionare a banului public, n sensul repartizrii creditelor
bugetare pe baza randamentului sau avantajelor nete pe care le comport diferitele
categorii de cheltuieli. Utilizarea metodei presupune identificarea obiectivelor ce urmeaz
a fi ndeplinite pe termen lung, cuantificarea (pe baza unor calcule specifice) a costurilor
i avantajelor diferitelor programe ce pot fi finanate de la buget i stabilirea unui
clasament al acestora n raport de indicatori de eficacitate.

Presupune parcurgerea celor 3 etape astfel :

a). faza de planificare strategia administratiei rezultata din studii prescriptive pe
perioade de 10-20 de ani si care contribuie la elaborarea unor politici bugetare prin
intermediul unui asa-numir plan revolving, in care obiectivele sunt determinate secvential
a.i. sa facilitaze o finantare mai exacta.
b). etapa de programare sinonima dpdv managerial cu asa-numita tactica
administrativa si se realizeaza pe baza unor studii alternative si programe pentru atingerea
obiectivelor. Ideea fundamentala este determinarea costurilor directe a.i. sa existe o
imagine in perspectiva asupra efortului bugetar de realizare.
c). etapa de bugetizare traspunerea sub forma de bugete a obictivelor estimate conform
etapelor precedente, planului si programarii, pentru unul sau mai multe exercitii bugetare.
1.2.

Metoda MBO : Metoda Managementului prin obiective s-a aplicat n S.U.A.

ncepnd cu anii 60, fiind inspirat din managementul marilor firme americane. Esena
metodei const n aceea c se pune accentul pe identificarea finalitilor sau intelor
pentru fiecare domeniu de activitate. Fiecare gestionar de resurse publice definete
propriile sale obiective contribuind astfel, la realizarea finalitilor propuse. n cadrul unui
anumit minister se procedeaz la rediscutarea i coordonarea finalitilor, obiectivelor i
resurselor. n acest mod, s-a realizat o descentralizare a deciziei, dar au aprut dificulti
referitoare la asumarea rspunderii la nivelul noilor centre descentralizate de decizie, la
determinarea precis a obiectivelor i, mai ales, la coordonarea acestora cu obiectivele
generale ale bugetului.

1.3.

Metoda ZBB : Metoda baz bugetar zero: reprezint metoda de programare

bugetar al crei scop este de a prentmpina creterea excesiv a cheltuielilor bugetare de
la un an la altul. Metoda const n a alege acea combinaie de programe care minimizeaz
costurile determinate de realizarea unui anumit obiectiv i la un anumit nivel al resurselor
posibil de obinut. Programarea bugetar are, n acest caz, elemente comune cu planul de
afaceri al unei ntreprinderi private care-i propune producerea unor ieiri date, cu
costuri minime, n condiiile maximizrii profitului.

2.1. Metoda RCB: Metoda raionalizrii opiunilor bugetare: a constituit metoda francez
bazat pe analiza sistemic, folosit pentru dimensionarea indicatorilor bugetari, n contextul
gestiunii prin obiective a resurselor publice. Presupune parcurgerea unor tehnici de
rationalizare a optiunilor privind finantarea/bugetarea unor obiective, care diferentiaza clar
aceasta metoda de cele traditionale, constand in distribuirea anuala de credite bugetare intre
serviciile publice in raport de posibilitatile si nevoile material, adica asigurarea unei mai mari
flexibilitati in finantarea optiunilor bugetare. Originalitatea metodei const n capacitatea de
adaptabilitate i de reformulare a opiunilor. Metoda presupune 4 faze: faza de studii,
decizie, executie si control.
SUBIECTUL 48 Metoda bugetizrii 0
Metoda ZBB este asemanatoare cu maniera de gandire a metodelor clasice diferenta
facand-o tehnica de peintampinare a modului necontrolat a evolutiei V si CH. A aparut dupa
1980, odata cu aparitia unor crize financiare moderate, in care autoritatile publice au devenit
mai prudente, intitiund sisteme adecvate de control a costurilor.
Baza zero = cel mai scazut nivel de cost cu care sa se realizeze un obiectiv propus.

Plecand de aici, Parlamentul reexamineaza bugetul in mod sistematic pentru o

perioada de pana la 5 ani pentru diferite niveluri de costuri situate deasupra/sub nivelurile
initiale (zero).
In realitate, sunt calculate pe baza criteriului avantajului (profit net actualizat
determinat ca diferenta intre avantaje directe si indirect si costurile reale, inclusive cele tinand
cont de externalitati, beneficiile nete pe care le actualizeaza tot in functie de nivelul unor
rate).
Conditia eligibilitatii este ca diferenta sa fie pozitiva.
SUBIECTUL 49 Factorii de impact n evoluia sistemelor bugetare publice
Sistemul public poate fi definit ca un ansamblu complex alcauit din institutii publice,
organism si activitati care au drepte element comun faptul ca procesul de decizie se
realizeaza colectiv sau politic prin mecanismul votului.
Economiile secolului 20 sunt caracterizare in principal printr-o expansiune a
sectorului public, cresterea interventiilor statului putand fi pus ape seama mai multor factori:
1). Aparitia unor evenimente deosebite (razboaie, crize economice) care determina asa-zisul
efect de deplasare.
2). Cresterea economica, expansiunea demografica, progresul tehnic care duc la o cerere
crescuta de echipamente colective si cheltuieli sociale.
3). Progresivitatea impozitelor concentrate cu cresterea veniturilor impozabile (datorita
expansiunii economice sau inflatiei) duce la cresterea incasarilor fiscal intr-un ritm mai inalt
decat PIB-ul.
4). Politica bugetara de stabilizare care a condus indirect la cresterea datoriei sectorului
public, statul contractand imprumuturi publice pentru a acoperi ecartul inflationist.
5). Factorii politici cum ar fi faptul ca partidele politice si alte grupuri de interese aflate in
pozitii aflate in pozitii de concurenta sunt tentate sa suprasoliciteze prestatiile pe care statul le
acorda, fiind mult mai popular a propune servicii publice noi decat de a diminiua sau a
desfinta serviciile existente.
SUBIECTUL 50 Regimul investiiilor n administraia local
Cadrul legal in reprezinta Legea 273/2006 la care se asauga rezolutia Conferintei
ministrilor europeni pentru administratiile publice care au recomandat unele principii cum ar
fi:
1). Incurajarea colectivitatii locale in vederea cooperarii cu sectorul privat prin incheierea
unor acorduri de parteneriate conform unor reguli care sa asigure rentabilitate, gestiune
financiara eficienta si echilibru bugetar.
2). Sprijinirea continua a autoritatiilor locale in realizarea investitiilor publice, daca au ca
tinta dezvoltarea durabila.
3). Strategiile sa se regaseasca in bugete si planuri plurianuale de investitii care sa reflecte
cheltuielile la nivel local.
4). Prudenta in apelarea la imprumuturi publice si alte cheltuieli de investitii.
In acest context, CH pentru investitii publice din fonduri publice locale se cuprind in
proiectele bugetare locale daca sunt cuprinse in programele de investitii ale acestor
autoritati devenite anexe la bugetul local.
Ordonatorii principali de credite individualizeaza prin programe anuale investitiile ce
sunt aprobate de organismele deliberative insotite de informatii financiare complete privind
valoarea totala a proiectului; creditul de angajament; creditul bugetar; graficul de finantare pe
surse si pe ani corelat cu graficul de executie; analiza cost-beneficiu la operatiunile in curs de
derulare; costuri de intretinere si functionare dupa punerea in functiune; criteriile de analiza;

profit; evolutia in timp a stadiilor fizice si altele cuprinse in mod detaliat pe obiectivele de
investire (adica investitii in continuare, noi, pozitie globala, alte CH de investitii cum ar fi:
achizitia de immobile, dotari independente, studii de pre si fezabilitate, proiecte, expertizari,
interventii pentru prevenirea unor actiuni accidentale, calamitati).
Ideea de baza este ca aceste CH trebuie sa reflecte necesitate, oportunitate si alte
caracteristici de justificare a lor.
SUBIECTUL 51 Opinii cu privire la natura juridic a bugetului
BUGETUL DE STAT sub aspect juridic prevede si autorizeaza, in forma
legislativa, cheltuielile si resursele statului.
Prin bugetul public se proiecteaz i se desfoar activitatea privind finanele
publice.
Bugetul public poate fi privit ca:
Bugetul public document;
Bugetul public lege;
Bugetul public sistem de fluxuri financiare;
Bugetul public instrument de politic economic.
Bugetul public document
Bugetul public este documentul prin care sunt prevzute i aprobate, n fiecare an,
veniturile i cheltuielile publice. Prin bugetul public se poate stabili, pe termen scurt, un
echilibru ntre nevoile colective i mijloacele cu care se acoper.
Conform clasificaiei bugetare, nscrierea veniturilor se realizeaz pe capitole i
subcapitole, dup coninutul lor fiscal sau nefiscal i dup sursa de provenien, iar
cheltuielile sunt nscrise pe pri, capitole, subcapitole, articole i alineate dup coninut i
dup destinaia pe care o capt.
Bugetul public reprezint ansamblul documentelor n sectorul public, care mpreun
formeaz sistemul unitar de bugete.
Bugetul public lege
Bugetul public este un act juridic n care se prevd i se aprob, prin lege, veniturile
i cheltuielile anuale ale statului sau ale instituiilor publice.
n ara noastr, instituiile publice sunt: Parlamentul, Preedenia, Guvernul,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i locale,
autoritatea judectoreasc, alte autoriti publice, instituiile de stat de subordonare central
sau local, indiferent de modul de finanare a activitii acestora.
Trsturile bugetului public lege sunt urmtoarele:
- act de previziuni, indicnd resursele bneti ale statului i destinaiile acestora
sub forma cheltuielilor;
- act de autorizare, prin care puterea executiv este mputernicit de puterea
legislativ s cheltuiasc i s perceap venituri, potrivit prevederilor legale;
- act anual, respectiv anul bugetar pentru care sunt aprobate veniturile i
cheltuielile bugetare, precum i perioada n care se realizeaz execuia
indicatorilor bugetari.
Bugetul public sistem de fluxuri financiare

Bugetul public reflect un sistem de fluxuri financiare legate de formarea resurselor

financiare publice (impozite, taxe, contribuii, venituri nefiscale), pe de o parte, i de
repartizare a acestora, pe de alt parte.
n cea mai mare parte, aceste fluxuri sunt reprezentate de prelevrile i transferurile
prin care statul i colectivitile locale i constituie resurse bneti necesare desfurrii
activitii specifice, prin cheltuieli.
Bugetul public instrument de politic economic
Bugetul public este un instrument de politic a statului n domeniul fiscalitii i
cheltuielilor publice, ntruct prin acest document sunt stabilite veniturile bugetare ce reflect
politica fiscal i cheltuielile bugetare, subveniile i transferurile care au un rol important n
plan economic i social.
SUBIECTUL 52 Clasificaia bugetar
Veniturile i cheltuielile se nscriu n buget respectndu-se aa-numita clasificaie
bugetar a veniturilor i cheltuielilor, avnd la baz principiul specializrii bugetare, care
presupune precizarea provenienei fiecrui venit bugetar i a destinaiei specifice a fiecrei
categorii de cheltuieli bugetare.
Clasificaia bugetar nseamn gruparea, numerotarea i denumirea legal a
veniturilor i cheltuielilor statului, fiind obligatory pentru cuprinsul bugetului i pentru
evidena contabil bugetar de stat.
Potrivit art. 7 al legii privind sistemul bugetar i procesul bugetar, bugetele se
elaboreaz i se execut n baza unui sistem unic de clasificaie bugetar.
Clasificaia bugetar include clasificaia veniturilor bugetare; clasificaia funcional,
clasificaia organizaional i clasificaia economic a cheltuielilor bugetare, dup cum
urmeaz:
Venituri clasificaia veniturilor bugetare grupeaz veniturile bugetare n baza
legislaiei ce determin sursele de venituri;
Cheltuieli :
Clasificaia funcional a cheltuielilor bugetare grupeaz cheltuielile bugetare ce
reflect utilizarea mijloacelor financiare n scopul implementrii funciilor de baz ale
statului; ea organizeaz activitile guvernului dup scopurile lor ( de ex. educaie,
asigurri sociale, sntate, justitie, aparare, ordine publice, siguranta nationala, etc).
Clasificaia organizaional (administrativ) a cheltuielilor bugetare sistematizeaz
cheltuielile bugetare pe tipuri de ntreprinderi, instituii, organizaii i msurile ce
reflect distribuirea alocaiilor ntre beneficiarii direci de mijloace din buget.
Cheltuielile urmeaz s fie divizate n seciuni pentru fiecare minister, departament
sau agenie.
Clasificaia economic a cheltuielilor bugetare grupeaz i detaliaz cheltuielile
bugetare n conformitate cu destinaia concret a acestora. Ea face deosebirea ntre
cheltuielile curente i cheltuielile de capital.
Sursele interne i externe de finanare a deficitului bugetar, precum i datoria de stat
intern i extern sunt componente ale clasificaiilor menionate.
Clasificaia bugetar asigur:
a) sistematizarea indicilor bugetari pentru elaborarea, aprobarea i executarea bugetelor;
b) comparabilitatea internaional a indicilor bugetari, coninnd similitudini
cu
sistemele de clasificaie utilizate de organismele financiare internaionale.

Clasificaia bugetar se elaboreaz de Ministerul Finanelor i se aprob prin

hotararea Parlamentului.

SUBIECTUL 53 Componena naional i european a bugetelor publice

Bugetul public cuprinde toate veniturile si cheltuielile de natura publica ale unui stat.
Componentele bugetului public sunt autonome. Ele au venituri si cheltuieli proprii, se
elaboreaza si se aproba distinct, iar din punct de vedere administrativ, titularii acestora au
independenta deplina. Aceste caracteristici sunt consfintite de Constitutie.
Bugetul de stat este documentul elaborat si administrat de Guvern si aprobat de
Parlament, prin lege, cuprinzand veniturile si cheltuielile aprobate prin legea bugetara anuala.
In Legea bugetului de stat pe 2002, nr. 784/11.11.2001, se defineste: Bugetul de stat
cuprinde resursele financiare mobilizate la dispozitia statului si repartizarea acestora in
vederea realizarii obiectivelor de dezvoltare economica si sociala a tarii, precum si pentru
functionarea autoritatii publice.
Bugetul asigurarilor sociale de stat este documentul ce se intocmeste distinct de
bugetul de stat si se aproba de Parlament prin lege separata, fiind administrat si gestionat de
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Veniturile ce sunt cuprinse in acest buget nu pot fi
utilizate pentru alte cheltuieli bugetare decat cele pentru care sunt repartizate prin prevederile
bugetului respectiv. Totodata, revine o obligatie mai ferma pentru autoritatile asigurarilor
sociale de stat de a urmari modul de stabilire si de incasare a veniturilor sale, pentru a se
putea asigura plata pensiilor, ajutoarelor si a celorlalte cheltuieli prevazute in bugetul
asigurarilor sociale de stat.
Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrativ-teritoriale cu personalitate
juridica, elaborate autonom, fapt ce stimuleaza initiativa locala in realizarea veniturilor si
satisfacerea cerintelor sociale locale.
Unitatile administrativ teritoriale isi dimensioneaza cheltuielile in raport cu nevoile
proprii, in corelare cu resursele pe care le pot mobiliza din impozite, taxe si celelalte venituri
stabilite prin legea bugetara, efectuand controlul asupra modului de utilizare a fondurilor
alocate.
In cazul in care bugetele locale nu-si pot acoperi cheltuielile din venituri proprii
stabilite in conformitate cu legea, acestea pot beneficia de transferuri de fonduri banesti de la
bugetul de stat.
Bugetele fondurilor speciale se intocmesc in vederea finantarii anumitor obiective si
actiuni necesare in perioada considerata, pentru care se instituie prelevari obligatorii pe baza
unor legi speciale.
Bugetul trezoreriei generale a statului este documentul in care sunt inscrise veniturile
si cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfasurata de aceasta in scopul indeplinirii
functiilor sale.
Bugetele institutiilor publice autonome include veniturile si cheltuielile institutiilor
publice centrale, care nu sunt subordonate nici unei alte institutii de drept public.
Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul de
stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale include veniturile si
cheltuielile institutiilor publice centrale, care nu sunt subordonate nici unei alte institutii de

drept public si care primesc subventii de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat
si bugetele fondurilor speciale in completarea fondurilor proprii.
Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii sunt documentele
in care sunt prevazute si aprobate anual veniturile si cheltuielile institutiilor publice centrale,
care nu sunt subordonate nici unei alte institutii de drept public. Veniturile proprii provin din
chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii
editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de
servicii si altele asemenea.
Bugetele fondurilor provenite din credite externe este documentul in care sunt
prevazute si aprobate veniturile provenind din credite externe sau garantate de stat si a caror
rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice.
Bugetele fondurilor externe nerambursabile este documentul in care sunt prevazute si
aprobate veniturile provenind din credite externe sau garantate de stat care nu trebuie
rambursate.