Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
din 1993, s-a statuat ca soldul excedentar nu poate fi reportat decat pentru bugetul urmator ca
expresie a existentei principiilor unitatii si anualitatii bugetare. Existenta acestui principiu
creeaza posibilitatea derularii unor operatiuni multianuale, ceea ce presupune derularea unor
operatiuni pe mai multi ani, asa cum s-a prevazut in tratatul de la Lisabona, a carui aplicare
este pentru perioada 2006-2013.
In sistemul bugetar pe care principiul il promoveaza se face distinctia intre alocatii
pentru angajamente si alocatii pentru plati. Este vorba , daca ne referim la alocatiile
pentru angajamente de costul total al activitatilor dintr-un an financiar care urmeaza sa se
deruleze, atat in anul respectiv cat si in perioadele urmatoare, in timp ce daca facem referire
la alocatii pentru plati va trebui sa distingem in ce proportie angajamentele luate urmeaza sa
fie onorate, respectate. In esenta este vorba de distinctia, dar in acelasi timp si legatura intre,
contabilitatea de angajamente (care face deosebirea intre venituri/cheltuieli) si contabilitatea
de trezorerie (care face distinctia intre incasari si plati).
Si in aplicarea acestui principiu intalnim anumite exceptii, care fac obiectul unor
autorizari speciale pentru fiecare an. In modul acesta a aparut, intre ani, posibilitatea
existentei unor alunecari de excedente care au format ceea ce se numeste sistemul
reporturilor. Ele apar ca urmare a unor activitati determinate de alocatii diferentiate intrucat
sumele de la sfarsitul fiecarei perioade, in loc sa fie anulate sunt transferate anului urmator.
Intra sub aceasta jurizdictie doar sumele care au statut de excedent si sunt aparute in perioada
1 ian 31 dec (si nu din cumul de perioade anterioare).
SUBIECTUL 4 Mecanismul resurselor proprii
Veniturile bugetului general al UE sunt, n prezent, mprie n dou categorii: resurse
proprii i alte venituri. n mod normal resursele proprii asigur cea mai mare parte din
veniturile bugetare, n timp ce alte venituri nu depesc, de regul, 3% din total.
Sistemul actual al resurselor proprii ale bugetului UE este constituit din trei piloni:
resursele proprii tradiionale, resursa bazat pe TVA i resursa bazat pe venitul naional brut
(cea de-a patra resurs). Alturi de aceste trei componente principale, n cadrul resurselor
proprii se mai includ i mecanismele de corecie.
a. Traditionale: sunt formate din taxe impuse asupra importurilor de produse provenite dintrun stat din afara UE.
- Taxe vamale asupra produselor agricole: se stabilesc la importul acestor produse din
state terte ale acestor caror preturi sunt mai mici decat cele din UE. Nivelul preturilor din
UE se stabileste de catre Consiliul european in urma consultarilor cu Comisia si
Parlamentul, de regula la un nivel superior celor practicate la nivel mondial, astfel
prelevarile agricole au rolul de a egaliza pretul produselor importate cu al celor autohtone,
pentru a proteja piata agricola comunitara.
- Accize pe zahar: sunt datorate de producatorii de zahar si produse derivate din zahar si
sunt de trei tipuri: accize de productie, accize de depozitare, alte accize. Aceste venituri au
o destinatie prestabilita fiind directionate pietei comunitare a produselor din zahar.
- Taxe vamale de import: sunt stabilite asupra bunurilor importate din state terte si au ca
obiectiv, similar prelevarilor agricole, egalizarea preturilor bunurilor importate cu cele ale
produselor indigene pentru a proteja piata europeana.
- Taxele vamale practicate de UE pot fi: contractate, autonome, pentru neutilizarea
subventiilor, antidumping.
Statele membre au obligatia de a colecta resursele proprii traditionale si a le transfera
la bugetul UE, avand dreptul sa retina o cota de 25% din acestea in contul costurilor de
colectare. Aceasta cota se acorda automat, indiferent de costurile efective de colectare.
Resursele proprii traditionale reprezinta practic singura sursa proprie a bugetului UE,
fiind rezultatul aplicarii tarifului vamal si al legislatiei comunitare privind agricultura.
Colectarea acestor resurse implica niste costuri semnificative concentrate in jurul serviciilor
vamale ale statelor membre. Atribuirea resurselor proprii traditionale, direct statelor membre
nu ar fi eficienta, intrucat colectarea acestora depinde mai degraba de distributia geografica a
fluxurilor de importuri decat la locul unde are loc consumul final al acestora. (aprox. 15% din
VT).
b. Resursa bazata pe TVA: nu reprezinta o prelevare fiscala propriu-zisa, fiind un procent
fix din TVA colectat in fiecare stat membru.
Aceasta reprezinta practic o contributie din partea fiecarui stat, calculata in functie de
o baza stabilita in mod unitar, la care se aplica o cota uniforma.
Baza de calcul se stabileste pentru fiecare stat, impartind veniturile fiscale colectate
din TVA, la o medie ponderata a cotelor de impunere, baza de calcul neavand voie sa
depaseasca 50% din VNB al statului in cauza.
In prezent cota uniforma de impunere se situeaza la nivelul de 0,3% pentru toate
statele cu urmatoarele exceptii: Austria, Germania,Olanda, Regatul Unit si Suedia. (aprox.
15% din VT)
c. Resursa bazata pe VNB ultima ca si aparitie reprezinta contributii directe din partea
statelor membre, din bugetul public national al acestora. Rolul acesteia este de a echilibra
bugetul UE, fiind introdusa initial pentru situatia in care veniturile din celelalte 3 surse nu
sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile, altfel fiecare stat membru are obligatia de a
contribui la bugetul uniunii, cu o cota uniforma aplicata asupra VNB. Nivelul cotei nu este
supus unor limitari, insa totalul resurselor proprii este plafonat la 1,24% din VNB al UE.
Cuntumul veniturilor aferente celei de-a IV-a resurse, se stabileste pornind de la
totalul cheltuielilor aprobate, din care se scad veniturile previzionate din celelalte 3 surse.
Intrucat acestasta resursa este corelata cu dimensiunea economiilor statelor membre, este
considerata cea mai echitabila, intrucat reflecta capacitatea contributiva a statelor membre.
Cu toate acestea, intrucat se bazeaza pe un agregat macroeconomic, ea reprezinta o
contributie nationala si nu asigura o legatura directa cu cetatenii uniunii.
d. Mecanismele de corectie
Dintre aceste mecanisme, cel mai important este corectia in favoarea Marii Britanii,
introdusa pentru a reduce dezechilibrele existente intre contributia acestui stat la bugetul UE
si fractiunea relativ modesta din cheltuielile bugetului alocate Marii Britanii. Finantarea
acestei corectii se realizeaza de catre restul statelor membre in functie pe ponderea VNB al
acestora in VNB al uniunii.
SUBIECTUL 5 Cheltuielile bugetului comunitar
Bugetul UE finaneaz un spectru larg de politici i programe n cadrul Uniunii. n
conformitate cu prioritile stabilite de statele membre, Comisia realizeaz programe,
activiti i proiecte specifice n domeniu. Acestea includ de la proiecte de sprijinire a
educaiei pentru mobilitatea studenilor i a profesorilor pn la proiecte ce vizeaz
mbuntirea mediului de lucru pentru lucrtorii din UE sau consolidarea controlului la
frontierele externe.
Cheltuielile bugetului UE sunt structurate n ase capitole de cheltuieli, potrivit
perspectivei financiare actuale 2007 - 2013. Aceast structur a cheltuielilor este un rezultat
al evoluiei prioritilor politicilor comunitare n direciile:
integrrii pieei unice n obiectivul mai larg al creterii durabile, orientnd politicile
economice, sociale i de mediu n vederea atingerii acestui scop. n acest sens,
instrumentele necesare sunt reprezentate de creterea competitivitii, gradului de
coeziune i conservarea i gestionarea corespunztoare a resurselor naturale;
ntririi conceptului de cetenie european prin crearea domeniului de aciune
Cetenie, libertate, securitate i justiie i creterea gradului de acces la bunurile i
serviciile publice de baz;
consolidrii rolului de actor global al Uniunii Europene, rol inspirat din valorile sale
fundamentale, prin creterea responsabilitilor sale regionale, promovarea dezvoltrii
durabile i contribuia la securitatea civil i strategic.
Trezoreria a existat n ara noastr, naintea celui de-al doilea rzboi mondial dar
ntr-o alt form dect cea de acum.
Pn n anul 1925,pe lng Ministerul Finanelor a funcionat i o casierie central a
tezaurului,dat dup care ,,serviciul operaiilor de trezorerie a fost preluat de Banca Naional
a Romniei. n afar de casieriile statului au funcionat ns,n perioada respectiv,casierii
speciale care aveau legturi independente i directe cu Banca Naional,pe linia execuiei i
ale bugetelor anex. De aici i modul diferit n care este explicat termenul ,,trezorerie.
Trezoreria n aceast perioad este definit ca fiind ,,oficiu al unui stat unde se
pstreaz i se administreaz tezaurul public.
Modificrile survenite n organizarea i conducerea procesului bugetar ncepnd cu
anul 1990,ca necesitate nfiinarea Trezoreriei finanelor publice ca o institutie imperativ
necesar n perioada de tranziie.
nc de la nceputul perioadei de tranziie,n cadrul procesului de restructurare a
economiei un rol important a revenit finanelor publice,aceasta constituind prghia prin care
se mobilizeaz resursele bneti pentru acoperirea cheltuielilor statului.
Ca instituie ,,Trezoreria statului,, s-a nfiinat prin H.G nr.78/1992 privind ,,
Organizarea i funcionarea trezoreriei finanelor publice i funcioneaz conform
prevederilor Ordonanei Guvernului nr.66/1966 republicat n Monitorul Oficial nr.32/1998.
Aceast msur s-a ntreprins experimental n cteva judee din ar fiind generalizat n anul
1994,sarcinile ei privind urmrirea execuiei de cas a bugetului,sarcini preluate de la bncile
comerciale. Statul prin cadrul nou instituionat i-a creat posibilitatea de a stabili politica de
venituri i cheltuieli, organizndu-i activitatea financiar att la nivel central ct i n
teritoriu.
SUBIECTUL 9 Asemanari si deosebiri intre trezoreria publica si bancile comerciale
Avnd n vedere scopul, atribuiile i rolul Trezoreriei publice n economie -aa cum
acestea sunt definite prin legile n vigoare la aceast dat, comparativ cu drepturile i rolul
bncilor - aa cum acestea sunt reglementate prin Legea bancar, la noi i n alte pri ale
lumii, ntre cele dou instituii speciale exist asemnri, dar i nsemnate deosebiri, astfel:
Trezoreria public este i ea o banc, dar o banc de un fel deosebit, o banc special
a statului, care are anumite interdicii, comparativ cu o banc comercial, n ceea ce privete
paleta beneficiarilor serviciilor ei, precum i referitor la dreptul de a organiza activiti de
depozite bneti i de a acorda credite. n schimb, are unele activiti i atribuii specifice,
comparativ cu o banc comercial, din punctul de vedere al operaiunilor financiare i, n
general, al serviciilor bancare publice.
De asemenea, Trezoreria statului, prin funciile i rolul su n ansamblul sectorului
financiar public, sprijin i are un rol benefic nemijlocit asupra activitii generale a bncii
centrale n reglarea i influenarea favorabil a pieei financiare i monetare. n acelai timp
ns, Trezoreria public este beneficiara serviciilor i sprijinului financiar al bncii centrale,
mai ales n situaia nregistrrii golurilor temporare de cas.
fizice
Prin trezoreriile judeene i cea a municipiului Bucureti se realizeaz coordonarea i
sintetizarea fluxurilor financiare ale celorlalte trezorerii locale, gestionnd totodat contul
corespondent al su, deschis la Sucursala Bncii Naionale. De asemenea, prin Trezoreria
Judeean i a municipiului Bucureti, sunt gestionate conturile corespondente ale
trezoreriilor din subordine i se asigur efectuarea operaiilor de decontare ntre trezoreriile
locale i instituiile bancare corespondente.
n al doilea rnd, la nivelul municipiilor (sectoarelor municipiului Bucureti),
oraele i comunele sunt: organizate trezorerii executive, ntre ele i Trezoreria judeean
realizndu-se fluxuri operaionale de decontare.
Trezoreria municipal este organizat la nivelul Administraiei financiare a
municipiului, fiind subordonat administrativ acesteia i profesional Direciei Judeene de
Trezorerie.
Trezoreria municipal are urmtoarele atribuii:
financiare de intermediar cu vocatie financiara, sui generis, adica de asigurare a unor legaturi
echilibrate.;
4. Agent al interventiei financiare publice in economie in vederea reducerii
costului resurselor financiare furnizate (de exemplu: acordarea de garantii anumitori
solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei);
5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre
nevoile si capacitatile de finantare, ele exprimand chiar obiectul politicii financiare, inteleasa
ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in
serviciul actiunii economice.
SUBIECTUL 14 Fluxurile financiare determinate de incasarea prin numerar a
fondurilor publice si
SUBIECTUL 15 Fluxuri financiare determinate de efectuarea cheltuielilor din sectorul
public
Fluxul de incasari si plati reprezinta imaginea modului de organizare si functionare a
sistemului de trezorerii ale statului (chiar daca trezoreria in sine respecta principiul unicitatii
este privita ca rerprezentand o totalitate de subsisteme). Fuxurile financiare determinate de
incasari si plati se realizeaza:
Prin casa de incasari , casa de plati si pastrarea numerarului in caseria tezaur
Prin casa de incasari daca nu exista casa de plati si caserie tezaur cand are loc
pastrarea numerarului. De aceea este necesar sa se respecte riguros regulile privind
transportul, pastrarea si paza numerarului
Fluxurile financiare sunt asadar determinate de incasarea prin numerar a veniturilor
bugetare, extrabugetare, fondurilor speciale de la contribuabili, persoane juridice, fizice catre
casele de incasari, casele de plati, caserii tezaur.
Mecanismul este reglementat rigusor sub aspectul sistemului informational (foi de
varsamant etc), sistemului informatic (soft adecvat trezor etc), controlului institutional ex
ante si ulterior sistemul de raportare (semestrial, anual).
Fluxurile financiare determinate de incasarea in numerar a creantelor de la
contribuabili persoane fizice juridice, trezorerii care au in structura case de incasari fara casa
de plati si caserii tezaur. In aceasta situatie, incasarea impozitelor, taxelor ca si restituirile de
venituri catre cei indreptatiti se realizarea printr-o banca comerciala din localitatea respectiva
unde trezoreria are deschis un cont de disponibil la acea banca si prin care se realizeaza
operatiunile bancare.
SUBIECTUL 16 Controlul incasarii veniturilor bugetare prin trezoreria statului
Fiecare trezorerie are obligaia de a exercita controlul asupra ncasrii la
termen a veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurrilor
sociale, dup caz, de ctre agenii economici, instituii publice sau contribuabili (persoane
fizice). Controlul veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de ctre
compartimentul ncasarea i evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor
de plata prezentate spre verificare primite n trezorerie, cum ar fi: chitane, dispoziii de
ncasare, ordine de plata.
Cu ocazia controlului se verifica si se analizeaz urmtoarele aspecte:
a) temeiul legal prin care s-a stabilit obligaia vrsrii de impozite i taxe ctre buget.
b) respectarea reglementarilor in vigoare privind vrsarea impozitelor si taxelor pe bugete,
precum si ncadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevzute de clasificaia bugetara
aprobata.
c) respectarea termenelor de vrsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se considera
ziua efecturii pltii:
- ziua depunerii sumei, cnd plata se face in numerar direct la casieria trezoreriei.
- ziua virrii sumei din contul pltitorului, cnd plata se face cu ordin de plat din iniiativa
agentului economic.
- ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de stat.
n cazul nerespectrii termenelor de plat se calculeaz majorri de ntrziere
prevzute ele legislaia in vigoare.
d) nscrierea corect n documentele de plat, a conturilor sintetice pe feluri de venituri, i a
celor analitice pe pltitori.
e) determinarea corect a bonificaiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipat a unor
impozite si taxe stabilite prin reglementrile in vigoare.
SUBIECTUL 17 Controlul efectuarii cheltuielilor bugetare prin trezoreria statului
Controlul exercitat de Trezoreria statului asupra executrii bugetului de stat, bugetului
asigurrilor sociale de stat, bugetului local, bugetele fondurilor speciale i din mijloacele
extrabugetare se asigur, pe de o parte, prin organele Trezoreriei generale, iar pe de alt parte,
prin trezoreriile teritoriale care funcioneaz n cadrul direciilor generale a finanelor publice
judeene, a municipiului Bucureti i a sectoarelor municipiului Bucureti.
a) Controlul exercitat de Direcia general a contabilitii publice i a sistemului
de decontri n sectorul public i Unitatea de Management a Trezoreriei statului asupra
efecturii cheltuielilor sectorului public
Direcia general a contabilitii publice i a sistemului de decontri n sectorul public
i Unitatea de Management a Trezoreriei statului, ca organe centrale de sintez, elaboreaz
ntreaga metodologie referitoare la procedeele i tehnicile specifice de lucru, privitoare la
operaiunile care se deruleaz prin Trezoreria statului. Trezoreria general stabilete metode i
instrumente unitare de lucru pentru prelucrarea i transmiterea informaiilor contabile ctre
i/ntre toate unitile Trezoreriei statului.
n privina cheltuielilor efectuate prin bugetul de stat. n derularea cheltuielilor prin
bugetul de stat, Trezoreria general, ca organ central de sintez, verific: dac cererile
ordonatorilor principali de credite privind deschiderea creditelor bugetare se ncadreaz
n volumul i structura celor aprobate pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i dac
clasificarea i codificarea conturilor de cheltuieli s-a fcut n conformitate cu
clasificaia indicatorilor privind finanele publice i a planului de conturi pentru activitatea Trezoreriei statului.
Referitor la bugetul asigurrilor sociale de stat, Trezoreria general verific: modul
n care propunerile privind creditele solicitate, pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i
instituiile subordonate, se ncadreaz n nivelul celor aprobate de ctre Parlament;
repartizarea pe trimestre a prevederilor, precum i (faptul) dac conturile de execuie i
alte raportri de sintez prezentate sunt corect ntocmite.
Referitor la bugetele fondurilor speciale (bugetul Fondului naional unic de asigurri
sociale de sntate i bugetul asigurrilor pentru omaj), Trezoreria general verific i
ndeplinete o serie de atribuii cu privire la creditele bugetare deschise pentru aceste
bugete, verificarea conturilor de execuie definitiveaz regularizrile acestor bugete cu
bugetul de stat sau bugetul asigurrilor sociale de stat dac prin acestea din urm s-au
acordat mprumuturi sau subvenii etc.. De asemenea, se definitiveaz conturile
generale de execuie a acestor bugete.
n cazul bugetelor locale, Trezoreria general verific i aprob doar deschiderile de
credite pentru transferurile ctre bugetele locale, prevzute a se acorda de la bugetul
de stat i a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adugat pe judee, n conformitate
cu anexele la bugetul de stat.
plilor nregistrate din conturile ordonatorilor de credite finanate din bugetul local al unei
localiti s se ncadreze n totalul veniturilor bugetului local (venituri proprii + cote defalcate
+ sume defalcate + subvenii). De asemenea, controlul are ca obiectiv ncadrarea plilor n
nivelul creditelor bugetare deschise i repartizate pe subdiviziunile clasificaiei bugetare.
SUBIECTUL 18 Unitatea de trezorerie
Potrivit acestui principiu, exist o singur i unic trezorerie pentru toate persoanele
publice, administrate de serviciile trezoreriei publice (Plagnet B.)
ntr-o exprimare sintetic, se susine c,, n tezaur se adun veniturile i din acesta se iau
fondurile pentru efectuarea plilor, fcnd deci legtura ntre serviciul veniturilor i al
cheltuielilor publice
Principiul are semnificaia c toate fondurile din toate organismele publice, sunt
administrate n comun att la scar naionala ct i local.
Unitatea de trezorerie, se explic prin dou motive:
- pe plan tehnic, unitatea de trezorerie faciliteaz alocarea de fonduri n spaiu i n timp i
permite s neutralizeze variaiile de disponibiliti existente ntre diferite organisme publice, se
evit astfel rupturile generate de trezoreria unor organisme separate i distincte
- din punctul de vedere al controlului, unitatea de trezorerie, permite statului s controleze
activitile financiare ale organismelor subordonate.
Regula unitii de trezorerie implic n mod esenial dou consecine:
a) obligaia de depozit a disponibilitilor trezoreriei, care mbrac dou aspecte:
1. organismele publice trebuie s-i depun fondurile la trezorerie ntr-un cont curent. (n
opinia noastr, obligaia de depunere la Trezorerie, este criticabil, sub aspectul autonomiei,
financiare a colectivitilor locale, i prin faptul c depozitarea de fonduri la trezorerie nu
este remunerat; mai mult, aceasta obligaie este ireconciliabil cu principiul libertii de
circulaie a capitalului, promovat de dreptul comunitar.)
2. pe de alta parte, ca i contrapartid a obligaiei de depozit la Trezorerie, organismele
beneficiaz de sume importante sub form de mprumuturi i avansuri (cum ar fi cele ctre
colectivitile locale).
b) unitatea de cas; regula unitii implic mai multe consecine:
- fiecare contabil va avea o singur casierie, aceast casierie unic poate sa aib mai
multesertare sau seifuri, care rmn totui elementele aceleiai casierii.
- fiecare contabil este titularul unui singur cont in banca, care pentru contabilii trezoreriei este
contul trezoreriei la banca central i pentru contabilii altor organisme publice, contul deschis
acestor organisme la trezorerie, care, astfel, apare drept o banc comun.
Unitatea de trezorerie se manifest prin unitatea de casa, potrivit creia ,,veniturile
fiecrei verigi a sistemului bugetar sunt concentrate n ntregime ntr-un singur cont la organul de
cas respectiv, de unde se elibereaz apoi mijloacele necesare pentru efectuarea cheltuielilor, fiind
interzis efectuarea de pli direct din veniturile bugetare ncasate 2
n Romnia, potrivit principiului anualitii, veniturile bugetului anului curent nencasate
pn la 31 decembrie devin venituri ale bugetului anului urmtor, din care se efectueaz i
cheltuielile rmase nerealizate n anul de baz, adic se aplic, procedeul numit-de gestiune.
Aplicarea acestui principiu ridic din punct de vedere contabil, problema echilibrului
anual al Trezoreriei, care poate fi abordat din dou puncte de vedere: una privind determinarea
soldului de execuiei a legii anuale bugetare i alta privitoare la operaiunile de trezorerie
domeniul privat, ulterior inspre cel public in America, iar in Europa etapele si parcursul urmat
de principiile si metodele guvernantei corporative a fost asemanator.
Modelul romanesc actual regasit in trezoreria statului a apelat la 2 categorii de surse
(modele) regasite in economiile altor state cum ar fi spre exemplu Australia sau Noua
Zeelanda, ori Marea Britanie.
Prima si cea mai importanta sursa a constituit-o modelul de gestionare al riscurilor
prevazuta in cartea portocalie care cuprinde modele, principii si concepte elaborate in anul
2004 si publicata cu permisiunea trezoreriei Majestatii Sale din Anglia ( institutie care este
echivalenta ministerului economiei si finantelor din Romania), document care a fost publicat
in numele imprimeriei Majestatii Sale. Elementele pe care le contine si intre care
indentificam adevarate etape pe care managementul in fond trebuie sa le parcurga se refera la:
1. identificarea riscurilor
3. controlarea riscurilor
2. evaluarea riscurilor
4. raportarea (reporting) riscului.
Toate cele 4 etape constituie obiectul unui proces de comunicare si invatare de catre
management si de transformare in proceduri operationale a unor parti componente ale
guvernantei corporative. Acestea sunt legate de: controlul de gestiune, controlului intern si
auditului intern in conditiile in care se tine cont ca organizatia actioneaza intr-un mediu
perturbator amenintat de diverse categorii de riscuri in conditiile in care managementul
raspunde unor asteptari si a influentei autoritatilor tutelare sau a unor factori externi.
Daca vom face referire la modelul prezentat in standardele australiene, sau in
standardele Noii Zeelande, vom constata ca intalnim aceleasi activitati de monitorizare si in
final de revizuire a riscurilor ca urmare a parcurgerii intr-un context dat a etapelor de:
1. identificarea riscurilor
2. a aprecierii lor pe baza metodei sintezei si analizei
3. a evaluarii si ierarhizarii riscurilor
4. a tratarii riscurilor
Etapele sunt aproape similare, dar ca sub aspect practic difera tehnicile si metodele
operationale prin care managementul intervine in vederea valorificarii concluziilor pe care
instrumentele utilizate (controlul intern si auditul intern) le ofera.
Principalele categorii de riscuri asupra carora se indreapta managementul si care sunt
supuse monitorizarii prin intermediul auditului intern sunt riscuri financiare, legislative,
sociale, juridice, de functionare, de imagine, comerciale, legate de mediu, legate de
securitatea informatiilor, sistemice, functionale, riscuri de organizare, operationale.
Transpunerea activitatilor manageriale in scopul atingerii obiectivelor guvernantei
corporative in proceduri interne de audit se realizeaza in trezoreria statului pe compartimente
de profil la nivel central si la nivel local care trebuie intelese ca reprezentand un circuit (un
sistem) de control asupra fluxului informational si al celui banesc.
Auditul intern identifica, evalueaza, controleaza si raporteaza cu o anumita frecventa
abaterile sau devierile intre ceea ce s-a prevazut, planificat, programat pe de-o parte, si ce s-a
realizat pe de alta parte sub aspectul asigurarii fiabilitatii circuitului trezoreriei statului.
SUBIECTUL 21 Contul unic
Incepand cu anul 2004, avandu-se in vedere dificultatea colectarii fondurilor publice
in sensul nerespectarii programarilor existente s-a dispus ca toate creantele celor 5 bugete
(stat, locale, asigurari sociale, sanatate, somaj) precum si accesoriile acestora sa fie colectate
de ANAF intr-o abordare unica pentru a inlocui activitatea celorlalte patru institutii angrenate
in operatiunea de colectare. Pentru aceasta s-a instituit un cont unic in care agentii economici
Prin aprobarea bugetelor prevzute la art. 1 alin. (2) se autorizeaz, pentru anul
bugetar, veniturile i cheltuielile bugetare, dup caz.
Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevzute la art. 1 alin.(2), n
cadrul crora se angajeaz, se ordonaneaz i se efectueaz pli, reprezint limite
maxime, care nu pot fi depite.
Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai n limita creditelor bugetare
aprobate.
Angajarea i utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag
rspunderea celor vinovai, n condiiile legii.
Pentru aciunile multianuale se nscriu n buget, distinct, creditele de angajament i
creditele bugetare.
impozitul pe terenuri;
impozitul pe spectacole.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaz pe constatarea i evaluarea
materiei impozabile i a bazei de impozitare n funcie de care se calculeaz impozitele i
taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate i a veniturilor obinute din acestea, precum i
pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, n scopul evalurii corecte a veniturilor.
Fundamentarea, dimensionarea i repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe
ordonatori de credite, pe destinaii, respectiv pe aciuni, activiti, programe, proiecte,
incasat la bugetul de stat, la nivelul fiecarei unitati se aloca lunar in termen de 5 zile
lucratoare de la finele lunii in care s-a achitat acest impozit urmatoarele cote
44% la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, unde isi desfasoara
activitatea contribuabilii care le-au achitat
12% la bugetul local al judetului
21% intr-un cont distinct deschis la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene
(prin Trezoreria Publica) in vederea echilibrarii bugetelor locale ale acestor entitati
In executie, cota de 22% se aloca de catre directia generala a finantelor publice in termenul
prevazut de lege 5 zile - proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in
bugetele entitatilor amintite anterior comune, orase, municipii, o repartitie asemanatoare o
are si municipiul Bucurest (alte cote) pentru acele momente, alocare si executie.
Conform legii aceste cote, in situatii deosebite, prin intermediul legii bugetului de stat
pot sa fie majorate. Institutia prin care se realizeaza operatiunile de virament este
Ministerul Fintelor Publice, respectiv a corespondentului sau teritorial, directiile
generale (si a municipiului Bucuresti).
Orice persoana, subiect intr-un raport juridic fiscal are obligatia sa solicite
inregistrarea fiscala a entitatii respective tinand cont de subordonarea locala in raport
cu ANAF, cu respectarea unor termene procedurale.
Platitorii (si beneficiarii sumelor) au obligatia de a evidentia sumele respective prin
sistemul contabil (armonizat cu directivele europene dar si cu intregul sistem
national).
Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta nregistrare
fiscal a contribuabililor la organul fiscal teritorial att a sediului social principal, ct
i a sediului secundar. Primarul are obligaia s sesizeze orice nereguli constatate
organului fiscal teritorial al Ministerului Finanelor Publice.
SUBIECTUL 31 Criterii privind alocarea sumelor defalcate
Pentru finantarea cheltuielilor publice si echilibrarea bugetelor locale exista posibilitatea
aprobarii unor sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat care dobandesc in
felul acesta o destinatie speciala.
Alocarea se face in functie de niste criterii de natura legala care sunt:
Capacitatea financiara determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor in
proportie de 70%
Suprafata judetului in proportie de 30%
Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor
locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, i din cota de 22%, o cot de 27% se aloc
bugetului propriu al judeului, iar diferena se repartizeaz pentru bugetele locale ale
comunelor, oraelor i municipiilor, astfel:
80% din sum se repartizeaz n dou etape, prin decizie a directorului direciei generale
a finanelor publice judeene,
20% din sum se repartizeaz, prin hotrre a consiliului judeean, pentru susinerea
programelor de dezvoltare local, pentru proiecte de infrastructur
Repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat in scopul
echilobrarii bugetelor locale se realizeaza pe baza unor indicatori care sunt:
Impozitul pe venit mediu pe locuitor din unitatea administrativ teritoriala destinatara
Impozitul pe venit mediu pe locuitor pe ansamblul judetului
In stiuatia in care datele nu sunt disponibile la finalul anului anterior celui pentru care se
face repartizarea, impozitul pe venit se determina pe baza unei formule de calcul care tine
cont de marimile:
impozit pe venit incasat intr-o unitate componenta a judetului
impozit pe venit incasat in lunile anterioare lunii de calcul
numarul anterior de luni pentru care se face repartizarea
SUBIECTUL 32 Transferuri consolidabile pentru bugetele locale
Ele se acorda in varianta existentei investitiilor finantabile din imprumuturi externe la
care contribuie si guvernul in baza unor competente legale; se aproba anual sub forma unei
pozitii globale prin legea bugeetului de stat.
Tehnica alocarii acestor sume se realizeaza prin antrenarea ordonatorilor principali de
credite, pe baza existentei unui document numit contract de finantare si a existentei unor
resurse financiare care sa asigure finantare totala sau partiala a proiectelor in discutie.
Criteriile sunt propuse de fiecare ordonator principal urmand sa fie aprobate de catre
guvern. Contractul de finantare cuprinde obligatoriu elementele: obiect, durata, valoare,
esalonare multianuala, cheltuieli eligibile, clauze de modificare si reziliere, clauza a
raspunderii solidare in cote prportionale.
SUBIECTUL 33 Fondul de rezerva bugetara
n bugetele locale se nscrie fondul de rezerv bugetar la dispoziia consiliului
local, judeean i a Consiliului General al Municipiului Bucureti, precum i a sectoarelor
municipiului Bucureti, dup caz, n cot de pn la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se
utilizeaz la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baz de hotrri ale consiliilor
respective, pentru finanarea unor cheltuieli urgente sau neprevzute aprute n cursul
exerciiului bugetar, pentru nlturarea efectelor unor calamiti naturale, precum i pentru
acordarea unor ajutoare ctre alte uniti administrativ-teritoriale n situaii de extrem
dificultate, la cererea public a primarilor acestor uniti ori din iniiativ proprie.
Fondul de rezerv bugetar poate fi majorat n cursul anului, cu aprobarea
consiliului local, judeean i a Consiliului General al Municipiului Bucureti, precum i a
consiliilor sectoarelor municipiului Bucureti, dup caz, din disponibilitile de credite
bugetare care nu mai sunt necesare pn la sfritul anului.
SUBIECTUL 34 Investitii publice locale
Cheltuielile pentru investiii publice i alte cheltuieli de investiii finanate din
fonduri publice locale se cuprind n proiectele de buget, n baza programului de investiii
publice al fiecrei uniti administrativ-teritoriale, ntocmit de ordonatorii principali de
credite, care se prezint i n seciunea de dezvoltare, ca anex la bugetul iniial i, respectiv,
rectificat, i se aprob de autoritile deliberative.
Creditele bugetare aprobate prin bugetele locale pot fi folosite prin deschideri de
credite efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora, n limita sumelor
aprobate, potrivit destinaiei stabilite i cu respectarea dispoziiilor legale care
reglementeaz efectuarea cheltuielilor respective.
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre unitile
administrativ-teritoriale a mprumuturilor contractate de operatorii economici i
serviciile publice de subordonare local se constituie fondul de risc n afara
bugetului local.
Fondul de risc se pstreaz n conturi separate, deschise la unitile teritoriale ale
Trezoreriei Statului, i se constituie distinct pentru garanii locale la mprumuturi
interne i, respectiv, pentru garanii la mprumuturi externe.
Fondul de risc se constituie din: sumele ncasate sub form de comisioane de la
beneficiarii mprumuturilor garantate; dobnzile acordate de unitile Trezoreriei
Statului la disponibilitile fondului; majorri de ntrziere la nivelul celor existente
Metoda evalurii directe s-a afirmat dupa PRM, cand ponderea celor 2 precendente s-a
restrans datorita unor noi necesitati economice si politice. Pornete de la execuia preliminat
a anului n curs i de la previziunile economico-sociale pentru anul urmtor, calculele fiind
efectuate pentru fiecare surs de venit i categorie de cheltuieli, nivelul indicatorilor
ajustndu-se n funcie de necesitile reale, conjunctura intern i modificrile legislative.
Factorii de influenta sunt grupati sub forma unor variabile in 3 categorii: variabila
juridica, economica, psihologica.
Pentru prima data s-a accentuat necesitatea unui echilibru intre resursele si
posibilitatile economiei reale cu incercarea de incadrare a CH si V, ori stabilirea unui deficit
bugetar in limite controlabile de 2-3% din PIB. Totusi metoda este apreciata ca fiind una
empirica, deci nesatisfacatoare, tocmai pentru ca lasa loc unor negocieri intre ministere, ceea
ce nu este era apreciat ca fiind un lucru echitabil.
Metode moderne de evaluare
Aceste metode presupun proiectarea bugetului n mai multe variante i apoi alegerea
uneia dintre acestea lund n considerare rezultatele analizei efectuate pe baza a diferite
criterii. Ele au aprut n dorina de a elimina dezavantajele metodelor clasice care se bazeaz
pe un numr limitat de informaii i nu realizeaz o corelaie a cheltuielilor la nivelul tuturor
instituiilor care concur la realizarea unui anumit obiectiv.
Printre metodele utilizate putem aminti:
1). De tip american
2). De tip francez
Metodele moderne, indiferent de sursa de provenienta, se caracterizeaza prin elemente
comune :
Analiza cost-avantaje pune in discutie pe modelul SC profitul obtinut de entitatiile
publice. Daca statul doreste sa realizeze o operatiune care sa nu fie oneroasa va trebui ca
avantajele sa acopere costurile fara ca sa insemne ca statul trebuie sa adopte metoda care
genereaza cele mai putine costuri, ci pe aceea care aduce cea mai mare valoare absoluta
in raportul avantaje-costuri sau, un surplus de avantaje. Analiza cost-avantaje permite
alegerea proiectului care maximizeaza rezultatele generate pentru un anumit nivel al
costurilor.
Analiza cost-eficacitate este aplicabila unor domenii speciale (sanatate, aparare)
pentru care exista indicatori specifici, cum ar fi : nr de imbolnaviri, nr de vieti
salvate,etc.
Analiza multicriteriala se aplica pentru lucrari de investiii pretentioase (dezvoltari
urbane, autostrazi, reimpaduriri,etc) cu o gama larga specifica de indicatori care printrun sistem de scoring sunt agregati in vederea obtinerii unui anumit nivel de
performanta.
1.1.
1.3.
2.1. Metoda RCB: Metoda raionalizrii opiunilor bugetare: a constituit metoda francez
bazat pe analiza sistemic, folosit pentru dimensionarea indicatorilor bugetari, n contextul
gestiunii prin obiective a resurselor publice. Presupune parcurgerea unor tehnici de
rationalizare a optiunilor privind finantarea/bugetarea unor obiective, care diferentiaza clar
aceasta metoda de cele traditionale, constand in distribuirea anuala de credite bugetare intre
serviciile publice in raport de posibilitatile si nevoile material, adica asigurarea unei mai mari
flexibilitati in finantarea optiunilor bugetare. Originalitatea metodei const n capacitatea de
adaptabilitate i de reformulare a opiunilor. Metoda presupune 4 faze: faza de studii,
decizie, executie si control.
SUBIECTUL 48 Metoda bugetizrii 0
Metoda ZBB este asemanatoare cu maniera de gandire a metodelor clasice diferenta
facand-o tehnica de peintampinare a modului necontrolat a evolutiei V si CH. A aparut dupa
1980, odata cu aparitia unor crize financiare moderate, in care autoritatile publice au devenit
mai prudente, intitiund sisteme adecvate de control a costurilor.
Baza zero = cel mai scazut nivel de cost cu care sa se realizeze un obiectiv propus.
profit; evolutia in timp a stadiilor fizice si altele cuprinse in mod detaliat pe obiectivele de
investire (adica investitii in continuare, noi, pozitie globala, alte CH de investitii cum ar fi:
achizitia de immobile, dotari independente, studii de pre si fezabilitate, proiecte, expertizari,
interventii pentru prevenirea unor actiuni accidentale, calamitati).
Ideea de baza este ca aceste CH trebuie sa reflecte necesitate, oportunitate si alte
caracteristici de justificare a lor.
SUBIECTUL 51 Opinii cu privire la natura juridic a bugetului
BUGETUL DE STAT sub aspect juridic prevede si autorizeaza, in forma
legislativa, cheltuielile si resursele statului.
Prin bugetul public se proiecteaz i se desfoar activitatea privind finanele
publice.
Bugetul public poate fi privit ca:
Bugetul public document;
Bugetul public lege;
Bugetul public sistem de fluxuri financiare;
Bugetul public instrument de politic economic.
Bugetul public document
Bugetul public este documentul prin care sunt prevzute i aprobate, n fiecare an,
veniturile i cheltuielile publice. Prin bugetul public se poate stabili, pe termen scurt, un
echilibru ntre nevoile colective i mijloacele cu care se acoper.
Conform clasificaiei bugetare, nscrierea veniturilor se realizeaz pe capitole i
subcapitole, dup coninutul lor fiscal sau nefiscal i dup sursa de provenien, iar
cheltuielile sunt nscrise pe pri, capitole, subcapitole, articole i alineate dup coninut i
dup destinaia pe care o capt.
Bugetul public reprezint ansamblul documentelor n sectorul public, care mpreun
formeaz sistemul unitar de bugete.
Bugetul public lege
Bugetul public este un act juridic n care se prevd i se aprob, prin lege, veniturile
i cheltuielile anuale ale statului sau ale instituiilor publice.
n ara noastr, instituiile publice sunt: Parlamentul, Preedenia, Guvernul,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i locale,
autoritatea judectoreasc, alte autoriti publice, instituiile de stat de subordonare central
sau local, indiferent de modul de finanare a activitii acestora.
Trsturile bugetului public lege sunt urmtoarele:
- act de previziuni, indicnd resursele bneti ale statului i destinaiile acestora
sub forma cheltuielilor;
- act de autorizare, prin care puterea executiv este mputernicit de puterea
legislativ s cheltuiasc i s perceap venituri, potrivit prevederilor legale;
- act anual, respectiv anul bugetar pentru care sunt aprobate veniturile i
cheltuielile bugetare, precum i perioada n care se realizeaz execuia
indicatorilor bugetari.
Bugetul public sistem de fluxuri financiare
drept public si care primesc subventii de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat
si bugetele fondurilor speciale in completarea fondurilor proprii.
Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii sunt documentele
in care sunt prevazute si aprobate anual veniturile si cheltuielile institutiilor publice centrale,
care nu sunt subordonate nici unei alte institutii de drept public. Veniturile proprii provin din
chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii
editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de
servicii si altele asemenea.
Bugetele fondurilor provenite din credite externe este documentul in care sunt
prevazute si aprobate veniturile provenind din credite externe sau garantate de stat si a caror
rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice.
Bugetele fondurilor externe nerambursabile este documentul in care sunt prevazute si
aprobate veniturile provenind din credite externe sau garantate de stat care nu trebuie
rambursate.