Drept Procesual Penal

1. Procedura Penala = ramura a sistemului de dr. ce cuprinde totalitatea normelor

care reglementeaza desfasurarea unui proces penal. Atat partile cat si magistratii,
avocatii trebuie sa respecte aceste norme de dr. procesual penal care constituie un
indrumar obligatoriu pentru buna desfasurare a procesului penal.
- procedura penala = totalitatea normelor procesuale si procedurale care
reglementeaza modalitatile prin care dr. penal este aplicat de organele judiciare.
a. Normele procesuale - acele reguli care trebuiesc indeplinite pt a se desfasura
buna desfasurare a procesului penal, precum si modul in care trebuie sa intervina
actele care pot fi indeplinite numai de acele organe sau persoane care au
competenta.
b. Normele procedurale - sunt acele reguli care respectate, conduc la realizarea
scopului activitatii procesual penale. Normele procedurale prevad modalitatea prin
care trebuie aduse la indeplinire actele si masurile procesuale.
2. Definitia procesului penal = prin proces penal intelegem acea activitate
desfasurata de organele judiciare abilitate, in conformitate cu legea la care participa
aparatorii, partile, subiectii procesuali pt a se putea implini principalul scop al dr.
penal si anume apararea valorilor sociale ocrotite de catre legea penala (cel care a
comis o fapta ce constituie o fapta conform dr. penal trebuie pedepsit, iar persoana
nevinovata nu trebuie trasa la raspundere).
- procesul penal prin activitatea sa este deosebit de complex, fiind o activitate
organizata prin care se urmareste aflarea adevarului si pronuntarea unei solutii
juste.

3. Fazele procesului penal - procesul penal se imparte in 4 faze :

a) urmarirea penala
b) camera preliminara
c) judecata
d) punerea in executarea hotararilor judecatoresti

a. Urmarirea penala - consta in acele activitati desfasurate de organele de urmarire

penala, cu scopul de a strange probe cu privire la existenta infractiunilor,
identificarea infractorilor si stabilirea tipului de raspundere. Finalitatea acestei

activitati este aceea de a se stabili daca este sau nu cazul de a se dispune

trimiterea in judecata. Urmarirea penala se imparte in 3 subdiviziuni:
Inceperea urmaririi penale "in rem" ---> continuarea cercetarilor fata de suspect
(punerea in miscare a actiunii penale) ------> rezolvarea cauzei de catre procuror
(trimitere sau netrimitere in judecata)
1. Investigarea faptei
2. Investigarea persoanei
3. Solutionarea cauzei de catre procuror.

b. Camera preliminara - in procedura camerei preliminare consta in dezbaterea

scrisa dintre procuror si judecator, iar judecatorul verifica legalitatea trimiterii in
judecata, legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale,
solutioneaza plangerile impotriva solutiilor de urmarire sau netrimitere in judecata,
se poate trece peste aceasta procedura prin recunoasterea vinovatiei autorului.
c. Judecata - este acea faza a procesului penal care in acceptiune larga este
considerata cea mai importanta. In cadrul acestei faze se solutioneaza in mod
definitiv cauza; instanta verifica intreaga activitate procesuala desfasurata de
organele judiciare, parti, subiecti procesuali si alti participanti atat inaintea judecarii
cat si in cadrul judecarii.
d. Punerea in executarea hotararilor judecatoresti - prin aceasta faza se realizeaza
scopul legii penale si al legii procesului penal.

Izvoarele dreptului procesual penal

1. Constitutia - Constitutia stabileste anumite chestiuni ce tin de desfasurarea
procesului penal si anume : egalitatea tuturor in fata legii, libertatea individuala si
siguranta persoanei sunt inviolabile, dreptul la aparare, dreptul la un proces
echitabil, solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, prezumtia de nevinovatie.
2. CPP - intrat in vigoare in 1 feb. 2014, inglobeaza majoritatea normelor care
stabilesc desfasurarea procesului penal.
3. Codul Penal
4. Codul Civil
5. Codul de procedura Civila

6. Legile de organizare judiciara (legea 303/2004 - statutul judecatorilor si

procurorilor; legea 204/2004 - privind organizarea judiciara)
7. Tratatele si conventiile internationale.

Faptele juridice procesual penale - imprejurari care dau nastere, modifica sau sting
un raport juridic procesual penal.
Faptele se impart in doua categorii : actiuni (cele care tin exclusiv de vointa omului)
si evenimentele ( cele care sunt independente de vointa omului).
- faptele pot fi constitutive, modificatoare, extinctive sau impedititive( impiedica
inceperea procesului penal) ; lipsa plangerii prealabile, radierea persoanei juridice
sau amnistia intervenite inainte de declansarea procesului.

Notiunea si elementele raportului juridic procesual penal

- comiterea unei infractiuni => raport juridic de dr. penal => adus in fata organelor
judiciare => raport juridic de drept procesual penal
Elementele raportului juridic procesual penal :
a) subiectii = organe judiciare, avocatii, partile, subiectii procesuali principali + alti
subiecti procesuali.
b) continut = totalitatea dr. si obl. conferite de lege subiectilor.
c) obiectul = consta in stabilirea existentei sau inexistentei raportului juridic penal si
determinarea continutului acestui raport juridic.
Dreptul procesual prezinta o serie de trasaturi care-i confera unicitate => ramura
de dr. distincta, astfel partile se afla intr-un raport de subordonare, statul
reprezentat prin organele sale judiciare are calitate de parte in cadrul procesului
penal. Raportul de dr. procesual penal se naste indiferent de vointa partilor.

Interpretarea normelor juridice procesual penale = prin interpretare se lamureste

ceea ce norma de dr. procesual penal doreste sa transmita.
1. In functie de subiectul care interpreteaza norma, distingem:
a) interpretarea legala data de legiuitor data de legiuitor in cuprinsul legii.
b) interpretarea judiciara realizata de organele judiciare pentru fiecare caz in parte

c) interpretarea doctrinara.
2. In functie de metode distingem:
a) interpretarea gramaticala - se lamureste dpdv etimologic semnificatia termenilor
b) interpretarea sistematica - se realizeaza prin corelarea continutului unei norme
cu alte norme
c) interpretarea logica sau rationala - intelegerea continutului unei norme prin
rationamente logice.

Capitolul 2.
Principiile si limitele aplicarii legii procesual penale
A. Principiile - reguli cu caracter general care reglementeaza desfasurarea
procesului penal fiind prevazute expres in codul de procedura, in constitutie si in
legea de organizare judiciara. Principiile constituie pilonii pe care este structurat
procesul penal, celelalte reguli procedurale aflandu-se in stransa legatura cu
acestea :
1. Principiul legalitatii - art. 2 CPP, procesul penal se desfasoara potrivit dispozitiilor
prevazute de lege. Procesul penal trebuie sa se desfasoare in conformitate cu
prevederile legale. Niciun organ nu poate sa faca abstractie de acest principiu al
legalitatii. ( ex. procurorul nu poate lua alte masuri decat cele prevazute de lege).
Procesul penal nu se poate desfasura in afara cadrului legal, fiind necesar a fi
respectate o serie de exigente precum : lex scripta ( norma de procedura sa fie
prevazuta la nivel legislativ in legi organice sau ordonante), lex certa (norma sa fie
accesibila, sa fie pe intelesul tuturor si sa prezinte previzibilitate). Pe langa acestea
autoritatile trebuie sa respecte obligatia de a aplica in mod legal si temeinic
dispozitiile de procedura penala. In cazul in care nu se respecta acest principiu,
intervine nulitatea actelor procesuale sau procedurale nelegale, excluderea probelor
nelegal sau neloial administrate, sanctiunea amenzii judiciare, precum si controlul
actelor procesuale care se realizeaza de catre organul ierarhic superior.
2. Separarea functiilor judiciare - conform art. 3 acestea sunt :
a) functia de urmarire penala care este exercitata de catre procuror si de organele
de cercetare penala care strang probe cu privire la existenta infractiunilor, identifica
persoanele care au savarsit o infractiune si dispun trimiterea sau netrimiterea in
judecata.
b) functia de dispozitie asupra dr. si libertatilor fundamentale in cursul procesului
penal - aceasta functie este exercitata de judecatorul de drepturi si libertati, el
dispune asupra actelor si masurilor din cadrul urmaririi penale. ( masurile

preventive, asiguratorii, de siguranta, incuviintarea perchezitiilor, folosirea

metodelor si tehnicilor speciale de supraveghere + altele care afecteaza dr. si
libertatile persoanei)
c) functia de verificare a legalitatii trimiterii sau netrimiterii in judecata - judecatorul
de camera preliminara
d) functia de judecata - realizata de instanta prin intermediul completelor legal
constituite. In cadrul procesului se administreaza probatoriul care ulterior este
evaluat pt a se putea pronunta instantei.
3. Prezumtia de nevinovatie - este o prezumtie relativa putand fi rasturnata prin
probe certe de vinovatie. Nu trebuie sa existe indoieli cu privire la vinovatia
inculpatului, indoiala profita acestuia din urma.(in dubio pro reo)
4. Aflarea adevarului - art. 5 consacra obligatia organelor judiciare de a afla
adevarul cu privire la fapte, imprejurari, precum si cu privire la persoana suspectului
sau a inculpatului. Ei trebuie sa stranga si sa administreze probe atat in favoarea
cat si in defavoarea suspectului sau a inculpatului. Cunoasterea deplina a
adevarului tine de esenta infaptuirii justitiei, adevarul nu se releva spontan, acesta
trebuie descoperit si dovedit. Trebuie sa existe concordanta intre probele directe si
indirecte.
5. Ne bis in idem - nicio persoana nu poate fi urmarita sau judecata pentru o
savarsirea unei infractiuni daca a existat deja o judecare a respectivei fapte =>
autoritatea de lucru judecat. Pentru a fi in prezenta de lucru judecat trebuie intrunit
cumulativ urmatoarele conditii:
a) o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare, renuntare la aplicarea unei
pedepse , amanarea achitarii unei pedepse, achitarea sau incetarea procesului
penal.
b) persoana fata de care s-a pronuntat hotararea definitiva sa fie aceeasi cu cea
fata de care s-a deschis un nou proces penal care are ca obiect aceeasi fapta.
c) fapta pentru care s-a pronuntat instanta sa fie aceeasi cu fapta pentru care s-a
deschis un nou proces penal.
6. Oficialitatea procesului penal - actele procesuale si procedurale se duc la
indeplinire independent de conduita judiciara a celorlalti participanti in procesul
penal. Principiul oficialitatii se aplica numai cu privire la latura penala a procesului
penal, exceptie facand actiunea civila ce poate fi exercitata in cadrul procesului
penal din oficiu de catre procuror.
- reguli ale oficialitatii :

a) procesul penal se declanseaza din oficiu (de regula, exceptie facand cazurile in
care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei
plangeri prealabile, impacarea sau atunci cand pentru a se pune in miscare actiunea
penala este nevoie de o incuviintare prealabila in cazul celor care beneficiaza de
imunitate)
b) in cadrul urmaririi penale actele procesuale se efectueaza din oficiu
c) partile nu pot opri desfasurarea procesului penal
d) trimiterea in judecata se face din oficiu
e) instanta judeca din oficiu
f) hotararile judecatoresti definitive sunt puse de catre instanta din oficiu
7. Caracterul echitabil si termenul rezonabil al procesului penal - art. 8 din CPP trebuie respectate garantiile procesuale si dr. partilor de catre organele judiciare.
Este necesara celeritatea. De asemenea trebuiesc respectate toate prevederile care
se regasesc in instrumentele internationale.
8. Dreptul la libertate si siguranta - Nimanui nu-i poate fi restransa libertatea decat
in cazurile si conditiile prevazute de lege. Privarea de libertate in sens judiciar se
realizeaza prin luarea masurii retinerii prin dispunerea arestarii preventive, arest la
domiciliu, dispunerea retinerii de siguranta a internarii. Masuri restrictive sunt :
controlul judiciar ( de libertate care sunt dispuse doar in cazurile prevazute de lege).
Orice masura poate fi revocata de catre judecator. Incalcarea dreptului la libertate si
siguranta al persoanei pe parcursul procesului penal constituie infractiunea de
represiune nedreapta. Persoanele lezate au dr. de a solicita repararea pagubei
suferite.
9. Dreptul la aparare - orice persoana are dreptul de a fi reprezentata si aparata in
instanta . Persoana trebuie sa fie informata asupra motivelor care stau la baza
acuzatiei intr-o limba pe care o cunoaste. Persoana are dreptul de a propune
martori.
- sa aiba timp de pregatire a apararii.
- persoanei sau aparatorului trebuie sa i se faciliteze accesul la dosarul cauzei, sa i
se asigure posibilitatea de a participa la toate fazele procesului, sa i se respecte dr.
de a exercita caile de atac. Acesta are dr. de a nu se autoincrimina, are dr. la tacere.
10. Respectarea demnitatii umane - nicio persoana nu poate fi supusa unor
tratamente inumane sau degradante, nu poate fi torturata
11. Respectarea vietii private - limitarea cu privire la dr. garantate de constitutie
este acceptata doar in situatiile prevazute de lege, astfel este restrans dr. la

respectul vietii private prin supraveghere tehnica, perchezitie, interceptarea

convorbirilor telefonice, a corespondentei.
12. Folosirea limbii materne si respectarea dreptului la interpretare si traducere art. 12 procesul penal se desfasoara in limba romana, cei care nu cunosc limba
romana li se asigura in mod gratuit un interpret prin intermediul caruia se
garanteaza partilor dreptul la aparare dar si egalitatea lor in fata autoritatilor
judiciare.
13. Egalitatea persoanelor in procesul penal - fiecare infractor beneficiaza de acelasi
tratament in functie de fapta comisa.

Aplicarea legii procesual penale in spatiu - guvernata de principiul teritorialitatii, se

aplica pe intreg teritoriul Romaniei. Toate activitatile desfasurate in cadrul
procesului penal se desfasoara pe teritoriul statului roman si cad sub incidenta legii
procesual penale romane.
- exista si o serie de exceptii de la acest principiu - nu raspund penal in tara noastra
reprezentantii diplomatici ai altor state; in cazul comisiilor rogatorii internationale
active ( ex. un martor cetatean strain aflat in strainatate este ascultat in tara sa de
catre organele competente iar ulterior declaratia este trimisa organelor judiciare
romane) ; comisia rogatorie pasiva ( statul roman ia declaratie unui cetatean,
declaratie pe care o trimite statului care o solicita); recunoasterea si executarea
hotararilor penale si a actelor judiciare romane in strainatate.

Aplicarea legii procesual penale in timp - conform Constitutiei legea produce efecte
numai pentru viitor. Legea procesual penala este aplicabila imediat dupa intrarea ei
in vigoare.

Participantii in procesul penal

Prin participanti intelegem organele si persoanele care au aptitudinea legala de a

contribui la desfasurarea procesului penal . Notiunea de participanti include
subiectii (organele judiciare, partile, subiectii procesuali principali, avocatul si alti
subiecti procesuali-martori, grefieri, experti). Pot deveni partipanti si succesorii,
reprezentantii si substitutii procesuali.

A. Organele judiciare - sunt acele organe specializate a statului care realizeaza

activitatea judiciara
1. Organele de urmarire penala : acestea sunt - procurorul, organele de cercetare
penala ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciala. Politia judiciara
este constituita din ofiteri si agenti de politie, ofiteri care sunt specializati cu privire
la anumite activitati :
a) unii efectueaza constatari ale savarsirii de infractiuni
b) unii strang date in vederea inceperii urmaririi penale
c) altii efectueaza cercetarea penala => contribuie la instrumentarea cauzelor
penale.
- acesti politisti nu trebuie confundati cu organele de politie care au sarcini
preponderent administrative. Organele de cercetare penala ale politiei au
functionalitate judiciara. Acestia se subordoneaza administrativ, se conformeaza
dispozitiilor date de organele ierarhic superioare care se refera la organizarea
activitatii de cercetare penala, insa nu pot primi dispozitii sau indrumari cu privire la
efectuarea cercetarii penale . Acestia sunt subordonati dpdv funtional procurorului
care-i conduce, supravegheaza si controleaza activitatea.
2. Organele de cercetare penala speciala - in cadrul acestui organ activeaza numai
ofiteri => se exclud subofiterii sau agentii. Ei efectueaza acte de urmarire penala in
cadrul infractiunilor comise de militari, a infractiunilor de coruptie si de serviciu
comise de catre personalul navigant al marinei civile.

3. Ministerul Public - reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de

drept, precum si dr. si libertatile cetatenilor.
Principiile ministerului public sunt urmatoarele:
a) Principiul legalitatii - Ministerul Public este organizat si functioneaza numai in
baza legii, este o transpunere a principiului legalitatii procesului penal.
b) Principiul impartialitatii - procurorul trebuie sa fie impartial pentru a se realiza
scopul procesului penal ( infaptuirea justitiei). Procurorul nu este considerat a fi
parte in procesul penal, el reprezinta statul si apara valorile sociale ocrotite de legea
penala prin faptul ca cere tragerea la raspundere a persoanelor care au comis fapte
care conform codului penal constituie infractiuni. Pe langa faptul ca reprezinta
statul, el desfasoara activitatea de urmarire penala prezentand in instanta
concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii. Procurorul poate contesta la
CSM, interventia procurorului ierarhic superior in desfasurarea procesului penal.

- Procurorii nu pot da consultanta juridica, insa pot pleda numai in cauzele lor
penale ale ascendentilor sau descendentilor, ale sotilor sau ale persoanelor puse
sub tutela sau curatela lor.
c) Principiul controlului ierarhic si al subordonarii - procurorul general de pe langa
ICCJ, exercita un control ierarhic asupra tuturor parchetelor, fie direct, fie indirect. In
ierarhie urmeaza procurorii de pe langa Curtea de Apel, iar dupa acestia primprocurorii parchetelor de pe langa tribunale.
- la fel exercita un control ierarhic procuroul general al parchetului de pe langa
Curtea Militara de Apel prin intermediul unor procurori desemnati.
- procurorul sef DNA exercita control asupra procurorilor specializati in combaterea
infractiunilor de coruptie. Acest control nu poate viza masurile dispuse de catre
procuror in cursul urmaririi penale si solutiile adoptate.
d) Principiul exercitarii atributiilor sub autoritatea Ministrului Justitei. Potrivit legii
304/2004, Ministrul Justitiei poate exercita un control asupra procurorilor atunci
cand este necesar prin procurorii desemnati de Procurorul General al Parchetului de
pe langa ICCJ, sau dupa caz de procurorul general al DNA. Prin control se verifica
eficienta manageriala, modul in care procurorii isi indeplinesc atributiile de serviciu.

Atributiile Ministerului Public

- Ministerul Public supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, sesizeaza
judecatorul de dr. si libertati si instanta de judecata, exercita actiunea civila in
cazurile prevazute de lege, exercita actiunea penala, incheie acorduri de
recunoastere a vinovatiei, formuleaza si exercita contestatiile si caile de atac
prevazute de lege impotriva hotararilor judecatoresti, indeplineste alte atributii
prevazute de lege.

Organizarea Ministerului Public

-Parchetul de pe langa ICCJ - procurorul general este seful Ministerului Public - in
cadrul parchetului de pe langa ICCJ functioneaza DNA si DIICOT condusa de
procurori sefi ---> Parchetul de pe langa Curtea de Apel ---> Parchetul de pe langa
Tribunal ---> Parchetul de pe langa Judecatorie.
- prin procuror se exercita actiunea penala de catre Ministerul Public, acesta este
numit in functie de Presedintele Romaniei la propunerea CSM, are statut de
magistrat bucurandu-se de stabilitate si independenta in conditiile legii.
Judecatorul - chestiuni de noutate in cadrul NCPP sunt judecatorul de camera
preliminara si cel de dr. si libertati.

a) Judecatorul de dr. si libertati - este considerat a fi veritabil filtru procesual a

masurilor procesuale ori a procedeelor probatorii ce vizeaza restrangerea unor dr. si
libert. a persoanei. Acesta poate audia martori in cursul urmaririi penale si poate
solutiona contestatii ce au ca obiect depasirea termenului rezonabil a urmaririi
penale.
b) Judecatorul de camera preliminara - verifica legalitatea solutiei de trimitere in
judecata data de catre procuror, a legalitatii administrarii probelor si a efectuarii
actelor procesuale de catre organele de urmarire penala.Judecatorul de camera
preliminara este de deobicei cel care judeca asupra fondului cauzei; judecatorul de
dr. si libertati nu poate fi si judecator de camera preliminara.

Compunerea completului de judecata - judecatorii sunt cei care intra in completele

de judecata, procurorul si grefierul doar participa la sedinta in calitate de
participanti procesuali.
- completul de judecata reprezinta nr. judecatorilor care participa la judecarea
cauzei penale la solutionarea acesteia si care in urma deliberarii pot lua o hotarare
judecatoreasca.
- completele de judecata sunt stabilite la inceput de an de catre colegiile de
conducere ale instantelor de judecata. Completul este prezidat prin rotatie de unul
dintre membrii completului, exceptie de la aceasta regula o repreprezinta situatia in
care presedintele unei sectii de la ICCJ face parte dintr-un complet, in aceasta
situatie el va fi cel care va prezida sedinta de judecata.
- completele de 5 judecatori sunt prezidate de presedintele sau vicepresedintele
ICCJ, atunci cand acestia fac parte din complet, presedintele sectiei sau decanul de
varsta in eventualitatea unui recurs in interesul legii, completul de 5 este prezidat
de catre presedinte ori unul dintre vicepresedintii ICCJ.
- in cauzele care sunt de competenta unei instante ce are caracterul de prima
instanta, se judeca intr-un complet format dintr-un judecator.
- apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori, iar recursurile in complet
format din 3 (complet de 3 exista doar la ICCJ)
Subiectii procesuali penali si partile in procesul penal
- acestia sunt suspectul si persoana vatamata
- suspectul este un precursor al inculpatului, acesta devine inculpat daca impotriva
sa se pune in miscare actiunea penala iar persoana vatamata poate deveni parte
civila daca formuleaza o constituire de parte civila.

a) suspectul - este acea persoana banuita ca ar fi responsabila unei fapte prevazute

de legea penala din datele si probele existente in cauza. Calitatea de suspect se
dobandeste cand sunt indeplinite urmatoarele conditii :
- cand se incepe urmarirea penala cu privire la fapta ( in rem)
- cand rezulta banuiala din indicii ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru
care s-a savarsit urmarirea penala
- suspectul are posibilitatea de a nu da nicio declaratie pe parcursul procesului
penal, organele judiciare sunt obligate sa-l informeze pe suspect cu privire la fapta
pentru care este cercetat.
- suspectul are dr. de a consulta dosarul in conditiile legii, are dr. la un avocat, de a
propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a propune concluzii etc.
b) persoana vatamata - este aceea care a suferit o vatamare fizica, materiala sau
morala prin fapta penala comisa de catre suspect
- persoana vatamata poate alege daca sa participe sau nu la proces, in cazul in care
nu doreste, procurorul poate sa audieze persoana vatamata in calitate de martor
atunci cand actiunea penala se pune in miscare din oficiu.
- persoana vatamata are urmatoarele dr. : sa administreze probe, sa fie informata cu
privire la dr. sale, sa consulte dosarul, sa adreseze intrebari inculpatului, martorilor
si a expertilor de a fi reprezentata, de a apela la un mediator etc. De asemenea
persoana vatamata poate beneficia de anumite masuri de protectie.
- in cazul in care persoana vatamata decedeaza, dr. sale se sting insa actiunea
penala se exercita in continuare de catre organul judiciar.

Partile in procesul penal - partile sunt subiecti procesuali care exercita sau impotriva
carora se exercita o actiune judiciara.
- acestia sunt : inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente.
a) inculpatul - prin faptul ca procurorul decide ca solutia sa fie trimiterea in
judecata, suspectul automat dobandeste calitatea de inculpat in cadrul procesului
penal, astfel in momentul in care se pune in miscare actiunea penala, persoana
impotriva careia s-a pus devine parte in procesul penal.
- punerea in miscare a actiunii se face prin ordonanta procurorului
- diferenta intre suspect si inculpat consta in aceea ca impotriva suspectului nu
poate fi luata o alta masura decat cea a retinerii.

- inculpatul are obligatia de a exercita cu buna credinta dr. sale procesuale, acesta
este obligat sa se prezinte de fiecare data la chemarile organelor judiciare. In caz de
neprezentare se poate emite mandat de aducere cu forta sau poate fi arestat
preventiv in caz de sustragere.
- este obligat sa comunice in cel mult 3 zile orice schimbare a adresei.
b) partea civila - practic in cadrul procesului penal, persoana vatamata poate
exercita o actiune civila solicitand acordarea de daune interese materiale partii
responsabile civilmente.
- prejudiciul produs trebuie sa fie cert, actual sau viitor si nerecuperat.
- se pot constitui parti civile in proces persoana vatamata in mod direct, unitatile
spitalicesti, persoane care au suportat cheltuielile de inmormantare, mostenitorii
sau orice persoana care a suferit un prejudiciu direct din comiterea infractiunii.
- pentru a se consituti parte civila, persoana trebuie sa inainteze o cerere fie scrisa
fie orala in fata instantei, precum si sa administreze probele care stau la baza cererii
si sa indice natura si intinderea pretentiilor.
c) partea responsabila civilmente - este acea persoana care are obligatia de a
repara in tot sau in parte, singura sau in solidar prejudiciul cauzat prin infractiuni.
- pot fi parti responsabile civilmente cel care are obligatia de a supraveghea un
minor sau o persoana incapabila, pusa sub interdictie, comitentii pentru prejudiciile
cauzate de prepusii lor, persoanei care indeplineste functii de conducere, precum si
orice alte persoane care s-au facut vinovate de angajarea, trecerea sau mentinerea
in functie a unui gestionar fara respectarea conditiilor legale de varsta, studii,
stagiu, precum si dispozitiile referitoare la antecedentele penale.
- partea responsabila civilmente are aceeasi pozitie sub aspectul raspunderii civile
ca si inculpatul, astfel actele procesuale si procedurale sunt opozabile in egala
masura ambilor.
- partea responsabila civilmente se poate apara invocand chestiuni specifice laturii
civile a cauzei legate de fapta cauzatoare de prejudicii
d) alti subiecti procesuali
1. Martorul - persoana care are cunostinte despre o fapta si care poate ajuta la
conducerea spre aflarea adevarului in procesul penal.
2. Expertul judiciar - este cel care efectueaza expertize specializate punandu-le la
dispozitie organului de urmarire penala sau instantei
3. Intepretul - cel care traduce atunci cand o parte nu cunoaste limba romana sau
nu se poate exprima.

4. Martorul asistent - este cel care asista la efectuarea unui act procedural ( ex.
efectuarea unei perchezitii domiciliare in lipsa persoanei perchezitionate)
5. Agentul procedural - cel care inmaneaza citatiile si care comunica actele de
procedura , fac parte din organul persoanelor judiciare.
6. Organele judiciare de constatare - sunt cei care au obligatia legala de a lua
declaratii de la autorul faptei si de la martori care au asistat la savarsirea
infractiunii. Acestia intocmesc un proces verbal despre imprejurarile complete ale
savarsirii infractiunii.
7. Grefierul - membru al personalului auxiliar care functioneaza in cadrul grefei
instantelor de judecata sau parchetelor.
8. Succesorii - sunt titulari de dr. si obl. care mostenesc patrimoniul defunctului.
Succesorii pot interveni numai in latura civila a cauzei penale.
9. Reprezentantii - sunt cei care reprezinta interesele unei parti prin intermediul
unei imputerniciri, mandat. Acestia pot indeplini toate actele procesuale pe care si
participantii reprezentati le puteau face cu exceptia celor cu caracter strict
personal.
10. Substitutii procesuali - sunt cei care au un dr. procesual propriu pe care il
exploateaza in interesul unui alt subiect procesual. Cunoastem doua situatii :
- o prima situatie este cea in care copilul major formuleaza o plangere penala pt
parinti
- o alta situatie este cea a sotului pt celalalt sot. Demersurile subsitutilor trebuiesc
confirmate de catre titularii drepturilor.
11. Avocatul -

Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal

Actiunea in justitie este modalitatea jurdica prin care o persoana este trasa la
raspundere in fata instantelor de judecata, fiind obligata sa raspunda prin forta de
coercitie a statului. O actiune se compune din 4 elemente:
1. Temeiul juridic = temei de fapt + temei de drept
2. Subiectii = care pot fi activi (cei care exercita actiunea, respectiv statul prin
Ministerul Public) si pasiv ( cei impotriva carora s-a exercitat actiunea).

3. Obiectul = scopul procesului penal= tragerea la raspundere prin aplicarea unei

sanctiuni penale
4. Aptitudinea functionala = actele procesuale care iau nastere ca urmare a
introducerii actiunii
A. Actiunea penala - mijloc procesual prin intermediul caruia o persoana care se
face vinovata de savarsirea unei fapte ce constituie infractiune sau care a participat
la savarsirea unei infractiuni este tras la raspundere. Aceasta se caracterizeaza
prin : exercitarea acesteia de catre stat (M.Pub.), este obligatorie (se pune in
miscare din oficiu, cu exceptia situatiilor in care este necesara introducerea unei
plangeri prealabile, daca intervine impacarea, daca nu se sesizeaza organul
competent, daca se renunta la urmarire), este indisponibila (odata inceputa trebuie
dusa la capat, exceptie facand situatia in care se retrage plangerea sau intervine
impacarea partilor), este indivizibila (produce efecte asupra tuturor participantilor la
comiterea infractiunii), este personala ( se exercita numai impotriva celor care au
savarsit sau care au participat la savarsirea unei infractiuni), este autonoma ( nu
depinde e o alta actiune).
- actiunea penala cunoaste 3 momente :
1. Punerea in miscare a actiunii - se mai numeste si inculpare, prin punerea in
miscare se incepe activitatea de tragere la raspundere a persoanei care a savarsit o
infractiune. Dupa ce se pune in miscare actiunea, suspectul devine inculpat.
Punerea in miscare a actiunii se poate realiza doar daca exista probe suficient de
temeinice din care sa rezulte ca o persoana a savarsit o infractiune. Actiunea se
pune in miscare prin ordonanta procurorului in cursul urmaririi penale. In cadrul
urmaririi penale persoana are calitatea de suspect la momentul punerii in miscare a
actiunii penale acesta devine inculpat.
- exista o serie de situatii care impiedica punerea in miscare a actiunii penale.
Acestea sunt :
a) fapta nu exista. Aceasta nu exista in materialitatea ei ( ex. se reclama comiterea
unui furt, insa persoana vatamata isi gaseste ulterior bunul)
b) fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia
prevazuta de lege - cu privire la acest caz mentionam acele situatii in care fapta
comisa nu este prevazuta de CP => nu este incriminata => nu este vorba despre o
infractiune ci eventual o contraventie. De asemenea pot exista situatii in care o
fapta din cauza evolutiilor sociale este dezincriminata; ca urmare a dezincriminarii
persoana care a savarsit fapta nu poate fi trasa la raspundere penala => nu se
poate pune in miscare actiunea penala. Este o trasatura esentiala a infractiunii
prevederea in legea penala. O alta situatie care impiedica punerea in miscare a
actiunii penale este aceea ca fapta nu a fost savarsit cu vinovatia prevazuta de
lege. Structura unei infractiuni este urmatoarea : latura subiectiva, latura obiectiva ;

iar cele doua sunt prevazute in norma de incriminare. Daca intre fapta concreta
comisa nu corespunde prevederii din norma penala atunci nu se poate pune in
miscare actiunea penala.
c) nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea
d) exista o cauza nejustificativa sau de neimputabilitate - sunt cele care inlatura
raspunderea penala.
- cauze justificative sunt : legitima aparare, starea de necesitate, exercitarea unui
drept sau indeplinirea unei obligatii, consimtamantul persoanei vatamate.
- cauze de neimputabilitate : constrangerea fizica, constrangerea morala, excesul
neimputabil, minoritatea, iresponsabilitatea, intoxicatia, eroarea, cazul fortuit.
e) lipseste plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori
alta conditie prevazuta de lege necesara pentru punerea in miscare a actiunii
penale.
f) a intervenit amnistia, prescriptia, decesul suspectului sau inculpatului, persoana
fizica sau s-a dispus radierea suspectului sau inculpatului persoana juridica.
g) daca a fost retrasa plangerea prealabila (acele situatii pentru care retragerea
plangerii inlatura raspundere penala), a intervenit impacarea ori a fost incheiat un
acord de mediere.
Retragerea plangerii - prin retragerea plangerii intelegem acea manifestare
unilaterala de vointa prin care persoana vatamata isi retrage plangerea prin care au
fost sesizate organele competente. Exista situatii in care retragerea plangerii
trebuie insusita de procuror, in cazul in care procurorul nu si-o insuseste tragerea la
raspundere continua. Retragerea plangerii se poate face pana la pronuntarea unei
hotarari judecatoresti definitive.
Impacarea partilor - trebuie sa aiba un caracter total (sa priveasca atat latura
penala cat si cea civila), neconditionat si definitiv. Este un acord dublu volitional.
Acordul de mediere - procedura medierii apare ca o noutate in dr. nostru si poate fi
definita ca fiind impacarea intermediata de catre o persoana specializata in acest
sens ( mediator sau avocat). Sub aspectul laturii civile din procesul penal, medierea
este posibila in toate situatiile. Sub aspectul laturii penale aceasta este posibila
doar in cazul infractiunilor usoare. Medierea trebuie sa se finalizeze in cel mult 3
luni de la data incheierii acordului de mediere. Pe durata medierii, procesul se
suspenda.
h) exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege - cauzele de nepedespire
inlatura aplicarea pedepsei, iar acestea pot fi generale ( ex. in cazul tentativei de

sistarea sau impiedicarea producerii rezultatului, respectiv a savarsirii infractiunii)

ori speciale ( ex. retragerea marturiei mincinoase) .
i) exista autoritate de lucru judecat - este autoritate de lucru judecat atunci cand
exista idenitate de persoane, de identitate, de obiect , precum si o hotarare
judecatoreasca definitiva. Nimeni nu poate fi urmarit penal pentru o fapta pentru
care deja a fost judecat.
j) intervine un transfer de proceduri cu un alt stat - un stat (solicitant) poate cerui
altui stat (solicitat) sa preia exercitarea unei proceduri penale sau sa continue
aceasta impotriva unei persoane acuzate de savarsirea unei infractiuni pe teritoriul
statului solicitant. Transferul se face atunci cand se considera ca acesta serveste
intereselor unei bune administrari ale justitiei, se favorizeaza reintegrarea sociala,
nu se poate asigura prezenta inculpatului la procesul penal in statul solicitant.
- statul roman poate solicita altui stat exercitarea sau continuarea unei proceduri
penale atunci :
a) persoana care a savarsit o infractiune pe teritoriul statului roman executa o
pedeapsa pentru comiterea unei infractiuni mai grave pe teritoriul statului solicitant.
b) daca persoana vinovata de savarsirea infractiunii locuieste pe teritoriul unui stat
cu care Romania nu are un tratat de extradare.
c) daca statul solicitat nu recunoaste hotararea penala definitiva de condamndare
pronuntata de instanta romana, fie ca acesta refuza ori hotararea nu corespunde
ordinii juridice interne a statului solicitat.

Stingerea actiunii penale - actiunea penala se poate stinge fie inainte de a fi pusa in
miscare, fie dupa ce a fost pusa in miscare. Cauzele care duc la imposibilitatea
inceperii actiunii penale sunt cele pe care le-am enumerat mai sus ( inainte sa se fi
pus in miscare actiunea penala).
- actiunea penala se poate stinge in cursul urmaririi penale prin clasare, fie din
cauza ca nu se intrunesc conditiile de fond si de forma, fapt care duce la
neinceperea urmaririi penale precum si cazurile expuse anterior.
- exista si solutia de a renunta la urmarirea penala atunci cand procurorul constata
acest lucru. Procurorul constata ca nu exista un interes public in urmarirea penala a
suspectului sau inculpatului. Interesul public se face in raport de continutul faptei,
de modul si mijloacele de savarsire, de scopul urmarit si imprejurarile concrete de
savarsire, tinand cont de urmarile produse sau care s-ar fi putut produce prin
savarsirea infractiunii. Se tine cont de persoana suspectului sau a inculpatului,
conduita acestuia inaintea savarsirii infractiunii, precum si eforturile depuse pentru
inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii.

Stingerea actiunii penale in cursul judecatii - solutiile prin care instanta stinge
actiunea penala pot fi : condamnarea definitiva, renuntarea la aplicarea pedepsei,
amanarea aplicarii pedepsei, achitarea sau incetarea procesului penal.
- instanta renunta la aplicarea pedepsei atunci cand infractiunea este de o gravitate
redusa, tinand cont de persoana infractorului , de conduita avuta anterior savarsirii
infractiunii, de eforturile acestuia de a diminua consecintele infractiunii, de
posibilitatile de indreptare a acestuia. Instanta poate dispune amanarea pedepsei
prin stabilirea unui termen de supraveghere, dar numai in cazul infractiunilor a caror
pedepasa este amenda sau inchisoare de cel mult 2 ani, daca infractorul nu este
recidivist, infractorul a acceptat sa presteze o munca in folosul comunitatii tinand
cont de persoana acestuia, de eforturile pentru inlaturarea sau diminuarea
consecintelor infractiunii.

B. Actiunea civila - actiunea civila tine de dreptul civil, insa devine o institutie a dr.
procesual penal daca este exercitata in cadrul dr. procesual penal. O persoana care
a produs un prejudiciu prin comiterea unei infractiuni este obligata la repararea
prejudiciului, fiind antrenata raspunderea civila delictuala.
- pentru a fi exercitata actiunea civila in timpul procesului penal, trebuiesc
indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) prin comiterea infractiunii sa se fi produs un prejudiciu material sau moral
b) sa existe raport de cauzalitate intre prejudicu si infractiune
c) prejudiciul sa fie cert ( acesta poate fi actual sau viitor)
d) sa nu fi fost reparat
e) persoana indreptatita sa-si exprime manifestarea de vointa in sensul repararii
prejudicului

Obiectul actiunii civile - actiunea civila exercitata in procesul penal are ca obiect
tragerea la raspunderea civila delictuala. Daca prejudiciul a fost cauzat de
savarsirea unei infractiuni de catre mai multi inculpati, acestia raspund solidar.
Repararea prejudiciului - raspunderea civila delictuala este guvernata de principiul
repararii integrale a prejudicului. Despagubirea trebuie sa cuprinda : pierderea
suferita de cel prejudiciat, castigul pentru care l-ar fi putut partea civila sa-l
realizeze in conditii obisnuite, precum si cheltuielile pe care le-a facut partea civila
pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
- prejudiciul poate fi reparat in natura sau prin echivalent

- exista posibilitatea ca prejudiciul sa fie de natura nepatrimoniala ( prejudicii

estetice, de agrement, prejudicii rezultate ca urmare a atingerii onoarei sau
demnitatii, prejudicii cauzate de suferinta provocata de durerile fizice si prejudiciile
afective.)
- prejudiciul se poate repara si prin acord de mediere sau incheind o tranzactie daca
inculpatul recunoaste in integralitate sau partial pretentiile partii civile.
Subiectii actiunii civile - subiectii activi sunt : partea civila, Ministerul Public (daca
persoana este lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu
restransa)
- subiectii pasivi sunt : inculpatul care este autorul faptei ce a cauzat prejudiciul si
partea responsabila civilmente ( persoana raspunzatoare pentru prejudiciul creat
prin fapta inculpatului)
Exercitarea actiunii civile - se face de catre persoana vatamata sau de succesorii
acesteia, care se considera parte civila impotriva inculpatului si dupa caz a partii
responsabil civilmente.

Probele. Mijloacele de proba si procedeele probatorii

Rolul probelor este acela de a conduce la aflarea adevarului judiciar. Orice element
de fapt care demonstreaza existenta sau inexistenta unei infractiuni , identifica o
persoana, contribuie la aflarea adevarului in procesul penal constituie proba.
- stabilirea faptelor si imprejurarilor de fapt care constituie probe se realizeaza prin
activitatea de probatiune (strangere si verificarea probelor). Probele sunt obtinute
prin mijloacele de proba iar acestea sunt utilizate prin intermediul procedeelor
probatorii.
Obiectul probatiunii = totalitatea faptelor sau imprejurarilor de fapt care urmeaza a
fi dovedite in vederea unei juste solutionari a cauzei.
- obiectul se constituie din acele fapte si imprejurari care fac obiectul probatiunii
adica existenta infractiunii si savarsirea ei de inculpat, faptele privitoare la
raspundere civila, fapte si imprejurarile de fapt de care depinde aplicarea legii si nu
in ultimul rand orice imprejurare necesara pentru justa solutionare a cauzei.
a)faptele si imprejurarile care trebuiesc dovedite sunt:
*faptele principale = cele care privesc fapta ilicita penal si persoana care a savarsito

*faptele probatorii sau indiciile = sunt cele care duc indirect la stabilirea faptelor
principale
b)indiciile trebuiesc sa fie temeinice
c) fapte si imprejurari care nu trebuiesc dovedite :
* prezumtiile legale care pot fi relative (se poate dovedi ca minorul de 15 ani a avut
discernamant la momentul savarsirii infractiunii) si absolute ( minorul care nu a
implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal)
d)faptele notorii sau evidente
e) faptele necontestate
f) fapte si imprejurari care pot fi dovedite - sunt acelea care nu impun o obligatie
organelor judiciare de a le dovedi insa ele pot contribui la aflarea adevarului.
Faptele similare de ex. nu au o legatura de cauzalitate cu faptele principale insa se
aseamana cu acestea. Un fapt similar poate conduce la identificarea autorului
faptei, exista acel modus operandi al infractorului , element ce poate conduce la
identificarea acestuia ( spre ex. criminalii in serie).
- faptele negative determinate cum ar fi alibiul are o forta de dovada deosebita
- faptele auxiliare - pot fi asimilate faptelor auxiliare declaratiile martorilor despre
care se cunoaste sau despre care se stie ca au fost date, fiind influentate de catre
unul din participantii la proces.
- fapte si imprejurari care nu pot fi dovedite - limitari legale - sunt acele fapte si imprejurari care nu pot fi dovedite prin
adminstrarea de probe deoarece legea interzice acest lucru(situatia interceptarii
convorbirii avocatului cu clientul sau)
- faptele negative nedeterminate - sunt acelea care nu se pot proba (ex. nu se
poate demonstra ca o persoana nu a consumat bauturi alcoolice niciodata)
- fapte si imprejurari de fapt contrare conceptiei comune despre lume (farmecele si
vrajile)

Administrarea Probelor = activitatea organelor judiciare prin care sunt obtinute

probele legale, pertinente, concludente si utile pentru determinarea faptelor si
imprejurarilor de fapt care conduc la aflarea adevarului. Sunt obligati ca in faza de
urmarire penala organele de cercetare penala si procurorul sa fie cei ce
adminstreaza probe ( sarcina probei);in faza de judecata sarcina probei revine
instantei si procurorului care au dr. de a solicita administrarea de probe.

-in exercitarea actiunii civile sarcina probei revine partii civile si procurorului cand
actiunea civila este obligatorie, iar in faza de judecata sarcina revine partii civile in
principal, procurorului si instantei de judecata.
Exista 3 principii directoare a adminstrarii probelor si anume:
a. Principiul libertatii - pot fi folosite orice fapte ori imprejurari de fapt care
formeaza obiectul probatiunii fiind dovedite cu mijloace de probe dovedite de lege
b. Principiul legalitatii c. Principiul loialitatii - probele trebuiesc administrate cu buna credinta. Niciun
mijloc de proba nu poate fi obtinut prin folosirea unei practici ce poate aduce
atingerea demnitatii persoanei dreptului la un proces echitabil sau la viata privata.
Spre exemplu nu pot fi obtinute probe prin violenta, amenintari, mijloace de
constrangere, promisiuni sau indemnuri, nu pot fi folosite metode sau tehnici de
ascultare care afecteaza capacitatea persoanei de a-si aminti si de relata in mod
constient si voluntar faptele care constituie obiectul probei.
-organelor judiciare le este interzis sa provoace o persoana sa savarseasca sau sa
continue savarsirea unei fapte penale in scopul obtinerii unei probe.
Organele judiciare au obligatia de a administra probe din oficiu sau la cererea
suspectului a persoanei vatamate si a partilor. In faza de judecata instanta, la
cererea procurolui ori a persoanei vatamate sau a partilor ori din oficiu trebuie sa
puna in dezbaterea contradictorie a acestora probele propuse, dupa care sa dispuna
administrarea celor legale, pertinente, concludente si utile. Cererea de
administrarea unei probe poate fi admisa sau respinsa. Administrarea probelor se
face prin procedee probatorii (ascultarea inculpatului, a martorilor, confruntare,
etc.).
Aprecierea probelor -actele de dispozitie ale organelor judiciare sunt fundamentate
pe probe carora acestea le confera semnificatie prin operatiunea aprecierii .
Dispozitia de inculpare presupune existenta unei activitati de administrare si de
apreciere a probelor, procurorul nu poate trimite in judecata un dosar decat daca la
baza acestuia stau probe temeinice. Probele chiar daca aparent au o existenta de
sine statatoare sunt interdependente. Spre ex. daca alibiul dat de o persoana se
dovedeste a fi fals, presupunerea ca el este autorul faptei dobandeste o anumita
consistenta.
- ansamblul probator este supus unei anchete temeinice in etapa deliberarii , astfel
completul de judecata investit cu judecarea cauzei va face o apreciere finala a
probelor in cadrul careia va evalua intreg probatoriul dosarului.
- excluderea probelor - probele sunt excluse daca nu sunt respectate principiile
loialitatii si legalitatii . Nu sunt acceptate probele obtinute prin tortura sau probele
obtinute in mod nelegal .

- daca actul prin care s-a dispus sau s-a autorizat administrarea unei probe ori prin
care aceasta a fost administrata este lovit de nulitate,automat proba se exclude
( ex.admiterea unei cereri de perchezitie neavand o minuta intocmita)
Mijloacele de proba - sunt veritabile borne care duc la descoperirea adevarului. Sunt
acele mijloace de investigare sau de descoperire a probelor. Acestea nu trebuie
confundate cu procedeele probatorii, care sunt acele modalitati de a releva probele
continute de mijloacele de proba:
1.Declaratia suspectului sau ale inculaptului - declaratiile trebuiesc luate respetand
o anumita procedura. In cazul ambelor distingem doua etape :
a) etapa initiala - acesta isi da numele adresa, prenumele, porecla, CNP-ul,
cetatenia, antecedente penale, profesia, numele/prenumele parintilor, starea civila,
etc. In cadrul aceleiasi suspectului/inculpatului li se aduc la cunostinta calitatea
procesuala in care este ascultat, fapta care i se imputa si de a carei comitere este
suspectat sau inculpat, precum si incadrarea juridica a acesteia. De asemenea i se
aduce la cunostinta faptul ca este obligat sa se prezinte la chemarile organului
judiciar, neprezentarea putand aduce mandat de aducere impotriva sa sau chiar
arestarea preventiva, are obligatia de a comunica in scris in termen de 3 zile orice
schimbare a adresei, trebuie sa i se comunice in scris obligatiile procesuale precum
si dr. si faptul ca poate sa i se incheie un acord de recunoastere a vinovatiei avand
posibilitatea de a beneficia astfel de reducere pedepsei prevazute de lege.
b) a doua etapa - audierea propriu-zisa in care inculpatul sau suspectul declara tot
ce doreste legat de fapta prevazuta de legea penala. Ii sunt adresate intrebari atat
de organele judiciare cat si de parti si subiectii procesuali principali sau avocatii
acestora. Are dr. de a se consulta cu avocatul sau atat inainte cat si in timpul
audierii. Organele judiciare au obligatia de a consemna continutul declaratiilor si sa
cuprinda mentiuni privitoare la ora inceperii si ora incheierii ascultarii
suspectului/inculpatului. Finalul reprezinta semnarea declaratiei atat de organul
judiciar cat si de inculpatul sau suspectul.
- declaratia este divizibila putand fi folosita de catre organele judiciare in intreg sau
in parte , coroborand-o cu probatoriul administrat in cauza, de asemenea declaratia
este retractabila.
2. Declaratiile persoanei vatamate a partii civile si a partii responsabil civilmente
a) prima etapa - se adreseaza intrebari, trebuie sa dea numele, adresa..etc.
Persoanei vatamate i se aduce la cunostinta faptul ca are dr. de a fi asistat de un
avocat, dr. de a apela la un mediator, dr. de a propune administrarea de probe, de a
ridica exceptii si de a formula concluzii.

- dr. de a formula plangere prealabila, de a se constitui parte civila. Precum si

obligatiile : de a se prezenta la chemarile organelor, de a comunica orice schimbare
de adresa .
b) etapa audierii propriu-zise - ll3. Declaratiile martorilor - nu poate fi audiata ca martor persoana care are calitatea
de parte sau subiect procesual principal, exceptie persoana vatamata care nu
doreste sa participe la procesul penal, aceasta rezulta prin faptul ca intr-o cauza
penala nu poti avea doua calitati procesuale concomitente. Nu pot fi martori
persoanele incapabile sa relateze in mod constient fapte sau imprejurari de fapt si
nici persoanele care trebuie sa pastreze secretul sau confidentialitatea ( secretul
profesional ,de stat, de serviciu etc.)
- exista persoane care pot refuza sa dea declaratii in calitate de martor. In aceasta
categorie intra : sotul , ascendentii si descendentii in line dreapta, precum si fratii si
surorii inculpatului, fostii soti, jurnalistii.
- marturia mincinoasa se pedepseste.
4. Procedura audierii martorului a) Situatia personala a acestuia precum si aducerea la cunostinta a dr. si obligatiilor
- i se comunica obiectul cauzei si este intrebat daca este membru de familie, fost
sot al suspectului sau inculpatului , persoanei vatamate, ori a celorlalte parti din
procesul penal, daca se afla in relatie de prietenie sau de dusmanie cu aceste
persoane, daca a suferit vreo paguba ca urmare a savarsirii infractiunii.
- martorul are urmatoarele dr. si obl. :
1. dreptul de a fi supus masurilor de protectie si de a-i fi restituite cheltuielile facute
ca urmare a deplasarii lui pt a se afla in fata organelor judiciare
2. dreptul de a nu se autoincrimina ( martorului care dobandeste calitatea de
suspect sau de inculpat nu i se poate opune declaratia facuta in aceasta calitate).
3. obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare
4. obligatia de a comunica in scris in termen de 5 zile orice schimbare a adresei la
care este citat, neindeplinirea obligatiei atragand aplicarea unei amende judiciare
de la 100-1000 de lei.
5. obligatia de a da declaratii conforme cu realitatea ( marturia mincinoasa se
pedepseste)
6. obligatia de a depune juramant sau declaratie solemna ( " Jur ca voi spune
adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu)

b) a doua etapa - cea a audierii propriu-zise - fiecare martor este audiat separat si
fara prezenta altor martori, declara liber tot ceea ce stie dupa care i se pune
intrebari de catre organe, suspect sau inculpat, parte vatamata, celelalte parti
personal sau prin avocat.

Cazuri speciale de audiere a martorului - martorul minor in varsta de pana la 14 ani

- audierea are loc in prezenta tutorelui , persoanei sau reprezentantului institutiei
careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare si parintii. Daca niciuna
dintre persoanele mentionate nu pot fi prezente, audierea are loc in prezenta unui
reprezentant al autoritatii tutelare sau a unei rude cu capacitate deplina de
exercitiu.
- incalcarea dispozitiilor determina nulitatea declaratiei.
- audierea trebuie sa evite producerea oricarui efect negativ al psihicului, la cerere
sau din oficiu procurorul sau instanta dispune ca la audiere sa asiste un psiholog.

Statutul martorului amenintat si a celui vulnerabil

a) Statutul de martor amenintat - reprezinta un act de dispozitie al organului judiciar
( procuror, judecator de camera preliminara sau instanta de judecata) ca urmare a
constatarii unei suspiciuni rezonabile ca viata, integritatea corporala, libertatea,
bunurile sau activitatea persoanala a martorului ori a unui membru de familie al
acestuia ar putea fi puse in pericol ca urmare a datelor pe care le furnizeaza
autoritatilor judiciare sau a declaratiilor sale.
- pot fi luate urmatoarele masuri : supravegherea si paza locuintei martorului sau
asigurarea unei locuinte temporare, insotirea si asigurarea protectiei martorului in
cursul deplasarilor sale ori a membrilor de familie ai acestuia, protectia datelor de
identitate prin acordarea unui pseudonim si audierea martorului prin intermediul
mijloacelor audio-video de transmitere.

Metode speciale de supvraghere sau cercetare - asigura protejarea fundamentului

democratiei, apara statul impotriva criminalitatii de mare anvergura ce se manifesta
prin trafic de droguri, de persoane, terorism, criminalitate organizata etc.
- art. 138 reglementeaza metodele speciale de supraveghere care sunt :
interceptarea comunicatiilor de orice fel, accesul la un sistem informatic,
supraveghere video-audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmarirea prin
mijloace tehnice, obtinerea datelor privind tranzactiile financiare, retinerea,
predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale, utilizarea investigatorilor sub

acoperire sau colaboratorilor, participarea autorizata la anumite activitati, livrarea

supravegheata, obtinerea datelor generate de companiile de telefonie publica.
Supravegherea tehnica
a) interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare se face prin accesul,
monitorizarea, colectarea, inregistrarea comunicarilor efectuate prin telefon, sistem
informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare. Toate discutiile sunt stocate pe un
suport care sa permita ascultatarea, vizualizarea si redarea exacta a conversatiilor.
( spre ex. telefonul este ascultat prin diferite metode cum ar fi: prin derivare, prin
releu, prin inductie, prin sisteme radio, prin scanare, prin interceptarea convorbirilor
purtate nemijlocit se folosesc microfoane cu fir, microemitatoare disimulate ori
sisteme directionare optice - totalitatea aparaturii poarta denumirea de tehnica
operativa)
b) accesul la sistemul informatic = patrunderea intr-un sistem informatic ( de pilda
e-mailul) sau intr-un mijloc de stocare a datelor fie direct, fie de la distanta cu
ajutorul unor programe ori prin intermediul unei retele in scopul de a identifica
probe. Toate acestea sunt folosite ca probe, sunt realizate si conservate copii ale
datelor. Se suprima accesul la aceste date sau se indeparteaza aceste date din
sistemul informatic.
c) supravegherea video, audio sau fotografierea.
d) localizarea prin mijloace tehnice prin utilizarea unor dispozitive cu ajutorul carora
se determina locul unde se afla persoana
e) obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane - acele
operatiuni prin care se asigura cunoasterea continutului tranzactiilor financiare si a
altor operatiuni efectuate, obtinerea de la o institutie de credit sau de la o alta
entitate financiara de inscrisuri ori informatii cu privire la tranzactiile efectuate de o
persoana. Pentru a fi luate aceste masuri trebui intrunite cumulativ urmatoarele
conditii :
1. Sa fi fost inceputa urmarirea penala
2. Sa existe o suspiciune ca urmeaza sa fie savarsita o infractiune contra sigurantei
nationale prevazute de CP sau de legi speciale, trafic de droguri, arme, persoane,
terorism, spalare de bani, falsificare carti de credit, falsificare bani , santaj, viol
,infractiuni de coruptie, infractiuni savarsite de hackeri prin sistem informatic pentru
care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
3. Masura sa fie proportionala cu restrangerea dr. si libertatilor fundamentale - sa fie
absolut necesara restrangerea acestor dr. pt a apara valorile unei societati
democratice.

4. Probele sa nu poata fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune

dificultati deosebite - trebuie apelat la aceste metode doar in situatii de exceptie si
trebuie sa fie utilizate in spiritul si in litera legii. Orice persoana poate fi interceptata
chiar si cartelele de pre-pay, la un anumit telefon identificat dupa seria IMEI.
Conversatiile dintre avocat si client sunt secrete si drept urmare nu pot fi
interceptate, nu pot fi folosite ca mijloace de proba, exceptie facand cazul in care
exista suspiciunea ca avocatul pregateste savarsirea unei infractiuni sau chiar o
savarseste in acel timp
Procedura de emiterea a mandatului de supraveghere tehnica - mandatul poate fi
emis la cererea procurorului iar supravegherea poate fi dispusa numai in cursul
urmaririi penale. Procurorul ii cere judecatorului de dr. si libertati sa dispuna
supravegherea tehnica indicand urmatoarele:
- tipul de supraveghere tehnica
- datele personale a celui care urmeaza a fi supus unor metode de supraveghere
- prezentarea probelor sau datelor din care rezulta iminenta savarsirii unei
infractiuni
- indicarea faptei si a incadrarii juridice
- se poate cere incuviintarea patrunderii in spatii private pentru a fi amplasare
mijloace de supraveghere audio-video sau prin fotografiere si pt ca acestea sa fie
activate sau dezactivate.
- motivarea caracterului proportional si subsidiar al masurii
Cererea trebuie solutioneaza in aceeasi zi in care a fost depuse in camera de
consiliu fara citarea partilor , cu prezenta obligatorie a procurorului. Daca cererea
este considerata a fi intemeiata, judecatorul de dr. si libertati dispune prin incheiere
admiterea cererii si emite de indata mandatul de supraveghere tehnica pe o
perioada de cel mult 30 de zile. Incheierea si mandatul judecatorului trebuie sa
cuprinda:
a) denumirea instantei
b) data ora si locul emiterii
c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a incuviintat mandatul
d) mentionarea masurii concrete incuviintate
e) perioada si scopul pentru care s-a autorizat
f) numele persoanei supuse supravegherii

g) indicarea elementelor de identificare a fiecarui telefon, a punctului de acces

informatic, a oricaror date cunoscute pt identificarea caii de comunicare sau a
numarului de cont
h) in cazul incuviintari masurii de supraveghere in cadrul unor spatii private, trebuie
sa existe si mentiunea prin care se incuviinteaza organelor de urmarire penala sa
patrunda in aceste spatii pentru a activa si dezactiva mijloacele tehnice.
i) semnatura judecatorului si stampila instantei.
- atat admiterea cat si respingerea cererii, nu sunt supuse niciunei cai de atac. In
cazul in care se respinge cererea, poate fi introdusa o noua cerere daca apar fapte
sau imprejurari noi, necunoscute la momentul solutionarii cererii de catre judecator.
- mandatul poate fi prelungit cu inca 30 de zile.
- durata masurilor cu privire la aceeasi persoana nu poate depasi in aceeasi cauza 6
luni insa se poate obtine un alt mandat pt aceeasi persoana pentru o alta fapta.
- masura supravegherii pentru spatele private poate fi dispusa pentru cel mult 4 luni
de zile. Exista situatii in care procurorul poate dispune provizoriu masuri de
supraveghere pentru cel mult 48 de ore atunci cand situatiile impun acest lucru;
spre ex. in eventualitatea in care exista motive care pot sa compromita activitatea
organelor de urmarire penala, procedura de emitere a mandatului de catre
judecator ar conduce la o intarziere substantiala si prin urmare la pierderea sau
alterarea probelor. Dupa 24 de ore de la expirarea termenului de 48 de ore,
procurorul are obligatia de a sesiza judecatorul de dr. si libertati pentru ca acesta
sa confirme masura, inaintand in acelasi timp un proces verbal de contine
activitatea de supraveghere tehnica efectuata in dosarul cauzei. Judecatorul in
cazul in care apreciaza ca sunt indeplinite conditiile si anume urgenta, precum si
faptul ca infractiunea prezinta un pericol pentru siguranta nationala sau sunt
infractiuni de tipul celor enumare anterior, fie confirma, fie infirma masura luata de
procuror si distruge probele obtinute.
Punerea in executare a supravegherii tehnice - masurile de supraveghere tehnica se
pun in aplicare imediat dupa ce judecatorul a dispus ca acestea sa fie incepute, sau
atunci cand procurorul prin ordonanta a autorizat acest lucru. Masurile se pun in
executare de regula prin intermediul Centrului National de Interceptare a
Comunicatiilor din cadrul SRI. DNA are un birou specializat in acest sens, ce are ca
activitate exclusiva interceptarea discutiilor purtate prin intermediul
telecomunicatiilor.
- toate companiile de telecomunicatii ( telefonie mobila, fixa ) au obligatia de a
colabora cu organele de urmarire penala.

- datele obtinute pot avea valoare probatorie si in alte cauze daca din continutul lor
rezulta date sau informatii concludente cu privire la savarsirea sau la pregatirea
savarsirii unei infractiuni
Consemnarea, certificarea, arhivarea si conservarea supravegherii tehnice - toate
activitatile de ordin tehnic trebuie fixate prin acte procedurale pentru ca instantei
sa-i fie prezentata o desfasurare in ordine cronologica a continutului si operatiunilor
ce au avut ca rezultat obtinerea informatiilor. Activitatile sunt descrise amanuntit in
procesele verbale intocmite de catre procuror sau de organele de cercetare penala.
In aceste procese verbale sunt consemnate rezultatele activitatilor , datele de
identificare ale suportului care contine rezultatul activitatilor, numele persoanelor la
care se refera, precum si dupa caz data si ora la care a inceput si care s-a incheiat.
Intotdeauna in activitatea practica se folosesc suporturi audio si video noi, fiind
interzisa utilizarea unui suport care a mai fost inregistrat anterior. Daca convorbirile
sunt in alta limba limba decat cea romana, consemnarea se va face in limba romana
prin intermediul unui interpret care are obligatia pastrarii secretului profesional.
- datele care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau care nu contribuie
la identificarea ori localizarea persoanelor se arhiveaza la sediul Parchetului, in
locuri speciale cu asigurarea confidentialitatii. Dupa un an de la solutionarea
definitiva a cauzei, acestea sunt distruse de catre procuror care intocmeste un
proces verbal in acest sens.
- persoanele autorizate raspund potrivit legii pentru securitatea si integritatea
datelor obtinute prin masurile de supraveghere mai sus mentionate.
Informarea persoanei supravegheate - dupa incetarea masurii de supraveghere,
procurorul informeaza in scris in cel mult 10 zile pe fiecare subiect al unui mandat
despre masura care a fost luata in cazul sau. Persoana are dreptul ca in termen de
20 de zile sa formuleze o cerere pentru a asculta convorbirile, comunicarile,
conversatiile sau sa vizioneze rezultatele obtinute din activitatea de supraveghere
tehnica, iar procurorul trebuie sa asigure acest lucru.
Valoarea probanta a supravegherii tehnice - acestea sunt considerate adevarate
mijloace de proba - procesul verbal intocmit in care sunt redate activitatile de
supraveghere tehnica efectuate. Procesele verbale de redare a activitatii de
supraveghere tehnica au aceeasi valoare probanta ca orice mijloc de proba. Toate
acestea pot fi supuse unor expertize tehnice ( aparatele care s-au folosit,
apartenenta vocii inregistrate) care poate fi dispusa de instanta din oficiu sau la
cererea procurorului, a partilor sau a subiectilor procesuali principali.

Redarea, predarea si perchezitionarea trimiterilor postale - reprezinta acel procedeu

probatoriu prin care sunt predate sau perchezitionate scrisorile, trimiterile postale,
obiectele trimise ori primite de faptuitor sau de alte persoane in legatura cu care

exista o banuiala ca ar avea legaturi cu suspectul sau inculpatul.Nu pot face

obiectul acestui tip de procedeu probator trimiterile dintre avocat si client. Pentru a
fi luata aceasta masura trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
- sa fi fost inceputa urmarirea penala;
- sa existe o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei
infractiuni , acest tip de masura putand fi incuviintat cu privire la orice infractiune
care face obiectul cauzei.
- sa existe un raport de proportionalitate intre restrangerea dr. si libertatilor si
masura ce urmeaza a fi luata;
- probele sa nu poata fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor sa presupuna
dificultati.

Procedura de emitere a mandatului - mandatul este emis de judecatorul de dr. si

libertati care are competenta de a judeca cauza. Procurorul poate prin ordonanta,
daca situatia o impune sa ia aceste masuri, situatia fiind asemeni celei de la
supravegherea prin mijloace tehnice.
- toate companiile care efectueaza transporturi de scrisori, obiecte, etc. trebuie sa
colaboreze si sa predea procurorului scrisori, trimiteri postale sau obiecte.

Obligatia de informare a persoanei - dupa efectuarea activitatilor , procurorul

trebuie sa informeze in cel mult 10 zile fiecare subiect al mandatului prin care s-a
dispus retinerea, predarea, ridicarea si perchezitionarea.
Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a colaboratorilor prin investigatori sub acoperire se intelege acea persoana cu o alta identitate decat
cea reala, ce are ca scop obtinerea de date si informatii cu privire la savarsirea unei
infractiuni. Acestia lucreaza in cadrul Politiei Judiciare sau sunt investigatori ce
lucreaza in cadrul organelor de stat cum ar fi SRI, SIE.
Colaboratori = persoane care inteleg sa ajute organele judiciare in activitatile de
investigare menite sa duca la descoperirea infractiunilor. Autorizarea folosirii unor
astfel de persoane se dispune de catre procuror din oficiu sau la cererea organului
de cercetare (procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala) ,
atunci cand se indeplinesc urmatoarele conditii:
1. sa fie inceputa urmarirea penala;
2. sa existe o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea sau la pregatirea
savarsirii unei infractiuni contra sigurantei nationale, infractiuni de trafic de droguri,

arme, persoane, acte de terorism, spalare de bani, falsificare monede, carduri,

santaj, lipsire de liberatate, evaziune fiscala, infractiuni de coruptie, infractiuni
savarsite de hackeri sau orice alte infractiuni pt care legea prevede inchisoare de 7
ani sau mai mare.
3. masura sa fie proportionala cu restrangerea dr. si libertatilor
4. probele sau localizarea si identificarea faptuitorului, suspectului sau inculpatulu
nu ar putea fi obtinute in alt mod, sau obtinerea lor ar presupune dificultati ce ar
prejudicia ancheta ori exista un pericol pt siguranta persoanelor sau unor bunuri de
valoare.
- la fel ca si la investigatorii sub acoperire, procurorul poate dispune prin ordonanta,
autorizarea colaboratorilor , indeplinind aceleasi conditii; iar pe langa aceste conditii
sa exista situatia in care este considerata a fi insuficienta prezenta numai si numai a
investigatorilor sub acoperire pt a obtine date sau informatii.
- autorizarea prin care se efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala se
dispune de catre procuror pentru o perioada de cel mult 60 de zile - ordonanta prin
care se autorizeaza trebuie sa cuprinda : denumirea parchetului si data emiterii,
numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste, fapta care face obiectul
urmaririi penale, incadrarea juridica a faptei si dupa caz date privitoare la persoana
suspectului sau inculpatului.
- indicarea activitatii pe care investigatorul este autorizat sa le desfasoare perioada pentru care s-a autorizat masura, identitatea atribuita investigatorului sub
acoperire, semnatura celui care a intocmit-o.
- autorizarea se poate reinnoi pentru inca 60 de zile, neexistand niciun termen
(6,5,8 luni) , investigatorii putand activa pana la finalizarea urmaririi penale, ceea ce
echivaleaza cu solutionarea cauzei de catre procuror.
- investigatorul poate folosi si alte procedee probatorii speciale cum ar fi :
supravegherea tehnica(este necesara obtinerea unui mandat), participarea
organizata la anumite activitati.

Protectia investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor - identitatea reala a

acestora nu poate fi cunoscuta decat de anumite organe judiciare ( procuror,
judecator de dr. si libertati, de camera preliminara, instanta ), acestia avand
obligatia de a pastra secretul profesional.
- membrii familiei investigatorilor sau colaboratorilor pot beneficia de masuri
specifice de protectie a martorilor, potrivit legii.
- politia mai poate folosi si informatori.

Valorificarea probatorie a activitatii investigatorilor si colaboratorilor - activitatea se

materializeaza in probe prin intocmirea unui proces verbal de catre un procuror,
care va cuprinde informatiile obtinute de investigator si care au fost puse la
dispozitia procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
- investigatorii pot fi audiati ca martori in cadrul procesului penal in aceleasi conditii
ca si martorul amenintat.

Participarea organizata la anumite activitati - prin activitati la care se poate

participa autorizat se intelege:
a) comiterea unei fapte similare laturii obiective a unei infractiuni de coruptie
b) efectuarea unei tranzactii, operatiuni sau orice fel de intelegeri privind un bun
sau o persoana care este victima traficului de persoane ori a unei rapiri.
c) efectuarea de operatiuni privind droguri
d) prestarea unui serviciu
- pentru a fi incuviintata aceasta masura trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
1. sa fie inceputa urmarirea penala
2. sa existe o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei
infractiuni de trafic de droguri, arme, persoane, acte de terorism, spalare de bani,
falsificare de bani , santaj, lipsire de libertate, infractiuni de coruptie sau orice alte
infractiuni pentru care legea prevede inchisoare de 7 ani sau mai mare.
3. masura sa fie proportionala si necesara cu restrangerea dr. si libertatilor
fundamentale.
4. probele sa nu poata fi obtinute in alt mod, sau obtinerea lor ar putea sa
presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori un pericol pt siguranta
persoanelor sau unor bunuri de valoare.
- se dispune de procuror pentru o perioada de cel mult 60 de zile putand fi
prelungita cu acelasi numar de zile nedepasind un an
- masura se dispunde de catre procuror din oficiu sau la cererea organului de
cercetare penala prin ordonanta care trebuie sa cuprinda:
a) denumirea parchetului si data emiterii
b) numele si prenumele precum si calitatea celui care o intocmeste

c) fapta care face obiectul urmaririi penale, incadrarea juridica a acesteia si dupa
caz date privitoare la persoana suspectului sau inculpatului.
d) indicarea activitatilor autorizate
e) perioada pentru care s-a autorizat masura
f) persoana care desfasoara activitatile autorizate
g) semnatura celui care a intocmit-o
- acest tip de activitate poate fi desfasurata de catre un investigator cu identitate
reala, sub acoperire sau de catre un colaborator
- organele judiciare pot pune la dispozitia persoanei care desfasoara activitati
autorizate inscrisuri ori obiecte necesare pt desfasurarea activitatii.
Livrarea supravegheata - acea tehnica de supraveghere si cercetare prin care se
permite intrarea, tranzitarea sau iesirea de pe teritoriul tarii a unor bunuri in privinta
carora exista o suspciune cu privire la caracterul ilicit al detinerii sau obtinerii
acestora.
- livrarea supravegheata poate fi autorizata numai in urmatoarele cazuri :
a) daca descoperirea sau arestarea persoanelor implicate in transportul ilegal de
droguri, arme, obiecte furate, materiale explozive, nucleare, sume de bani sau alte
obiecte ce rezulta din activitati ilicite sau daca obiectele utilizate in scopul comiterii
de infractiuni nu ar putea fi facute in alt mod sau ar presupune dificultati deosebite
ce ar prejudicia ancheta sau exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a
unor bunuri de valoare.
b) daca descoperirea sau dovedirea infractiunilor savarsite in legatura cu livrarea de
transporturi ilegale sau suspecte ar fi dificila in alt mod.
- procurorul trebuie sa se asigure ca autoritatile statelor tranzitate sunt de acord cu
intrarea si iesirea de pe teritoriul statului a transportului ilegal sau supect, sa
garanteze ca transportul este permanent supravegheat si sa garanteze ca
procurorul, organele de politie sau alte autoritati de stat cunosc rezultatul urmarit
impotriva persoanelor acuzate de infractiuni.
- autorizarea se face prin ordonanta procurorului care trebuie sa cuprinda :
a) numele suspectului sau ale inculpatului
b) dovezi din care sa rezulte caracterul ilicit al bunurilor ce urmeaza sa intre , sa
iasa sau sa tranziteze teritoriul tarii si modalitatile in care va fi efectuata
supravegherea

- livrarea supravegheata este pusa in aplicare de politie sau de alta autoritate

competenta (politia vamala, de frontiera etc.) care au obligatia de a intocmi la
finalizarea livrarii un proces verbal cu privire la activitatile desfasurate pe care i-l
inainteaza procurorului.

Obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de

comunicatii electronice, altele decat continutul comunicatiilor si retinute de catre
acestia - acel procedeu probator prin care organele judiciare intra in posesia datelor
de trafic sau de localizare pe care furnizorii au obligatia de a le retine pentru o
durata de 6 luni ( legea 82/2012) respectiv: date necesare pt urmarirea si
identificarea sursei unei comunicari ( de unde se suna) , date necesare pentru
identificarea destinatiei unei comunicari ( unde se suna) , date cu privire la ora, la
durata comunicarii, precum si data la care a fost efectuat apelul, datele necesare pt
identificarea tipului de comunicare, date necesare pt identificarea echipamentului
de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept
echipament.
f) date necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile
- furnizorii de servicii sunt persoanele a caror activitate consta in instalarea,
operarea, controlul sau punerea la dispozitie a unor sisteme de transmisie. Acestia
au obligatia pe cheltuiala proprie de a crea si a administra baze de date in format
electronic, in vederea retinerea datelor care fac obiectul acestui procedeu
probatoriu. Pentru a fi dispusa aceasta masura trebuiesc indeplinite urmatoarele
conditii:
a) sa fie inceputa urmarirea penala
b) sa existe temeiuri pt a se crede ca datele solicitate constituie probe si sa existe
suspiciunea rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni
- organul judiciar autorizat sa solicite transmiterea datelor este judecatorul de dr. si
libertati, autorizarea prealabila a metodei se poate pune la solicitarea organelor de
urmarire penala. Judecatorul se pronununta cu privire la cerere in termen de 48 de
ore.

Obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane - reprezinta acel

procedeu probatoriu prin care organele pot obtine de la institutiile de credit sau de
la oricare alta institutie care detine date privind situatia financiara a unei persoane,
date cu privire la existenta si continutul conturilor si a altor situatii financiare a unei
persoane.

- procurorul cere judecatorului de dr. si libertati incuviintarea prealabila daca sunt

intrunite urmatoarele conditii:
a) sa fie inceputa urmarirea
b) sa existe indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni si sa existe
temeiuri pt a se crede ca datele solicitate constituite probe.
- procurorul dispune prin ordonanta comunicarea datelor iar ordonanta trebuie sa
cuprinda toate elementele pe care le-am enumerat anterior in cazul celorlalte
masuri, cu deosebirea ca aceasta trebuie sa contina institutia care este in posesia
datelor precum si mentionarea obligatiei institutiei de a comunica imediat in conditii
de confidentialitate datele. Datele obtinute se prezinta judecatorului, caruia i se
solicita sa incuviinteze si masura supravegherii tehnice .

Conservarea datelor informatice - datele obtinute se pastreaza pe suport informatic

in scopul evitarii, alterarii , degradarii sau stergerii acestora.
Procedeele probatorii de descoperire si de ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor
materiale de proba - inscrisurile pot servi ca mijloace de proba , daca din continutul
lor rezulta fapte sau imprejurari care conduc la aflarea adevarului. Sunt considerate
mijloace de proba doar acele inscrisuri care au legatura cu fapte sau imprejurari de
fapt care duc la ideea exsitentei unei infractiuni (contracte, chitante, insemnari
dintr-o agenda etc.). Inscrisurile pot proveni de la parti sau de la alte persoane,
precum si de la organele judiciare prin procesele verbale.
- prin proces verbal la modul general se intelege acel inscris in care organele
judiciare consemneaza constatarile facute personal. Procesul verbal poate fi
incheiat de organele de cercetare penala, procuror, judecatori sau de alte organe
decat cele judiciare ( organele silvice, directia generala antifrauda fiscala). Procesul
verbal trebuie sa cuprinda :
a)numele, prenumele si calitatea celui care il incheie
b) locul unde este incheiat
c) data, ora la care a inceput si s-a sfarsit activitatea consemnata in procesul verbal
d) data la care s-a incheiat procesul verbal
e) numele, prenumele, CNP si adresa celor ce au fost prezente la intocmirea
procesului verbal cu mentionarea calitatii acestora.
f) descrierea celor constatate precum si masurile luate

g) numele, prenumele, CNP si adresa persoanelor la care se refera procesul verbal,

obiectiile si explicatiile acestora
h) mentiuni prevazute de lege pt cazurile speciale
- procesul verbal trebuie sa fie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il
incheie, de persoanele care au fost prezente la intocmire si de persoanele la care se
refera. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze , se
face mentiune despre aceasta , precum si despre motivele imposibiltatii ori refuzului
de a semna. Nerespectarea conditiilor de fond si de forma poate atrage nulitatea
relativa.
Mijloacele materiale de proba - sunt mijloace materiale de proba acele obiecte
care contin o urma a infractiunii.
- corpurile delicte sunt mijloace materiale de proba care au fost folosite sau au fost
destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni precum si obiectele care sunt
produsul infractiunii. Acestea sunt cautate de organele de urmarire penala cu ocazia
cercetarii la fata locului a perchezitiei si a ridicarii de obiecte si inscrisuri. Dupa
gasire se procedeaza la fixarea lor procesuala , ce se realizeaza prin intocmirea unui
proces verbal prin care se descrie obiectul, se indica locul, pozitia, data si
imprejurarea in care a fost gasit , se anexeaza fotografii, mulaje, pelicule, schite.
Dupa fixare, obiectele pot fi examinate prin propriile simturi sau pot fi supuse unor
constatari tehnico-stiintifice sau unei expertize criminalistice.
- procedeele probatorii prin care se obtin mijloacele materiale de proba si
inscrisurile sunt : perchezitia, ridicarea de obiecte si inscrisuri, cercetarea la fata
locului si reconstituirea.
Perchezitia - procedeu prin care se cauta in anumite locuri obiecte si inscrisuri ce
pot servi ca mijloace de proba in procesul penal iar in caz de descoperire acestea se
ridica de la persoana perchezitionata.
A. Perchezitia domiciliara - se asigura procurarea unor probe indispensabile iar
uneori unice pentru rezolvarea cauzei. Se face respectand urmatoarele conditii: sa fi
fost inceputa urmarirea penala, sa existe o suspiciune rezonabila cu privire la
savarsirea unei infractiuni de catre o persoana ori la detinerea unor obiecte sau
inscrisuri ce au legatura cu o infractiune, sa existe presupunerea ca perchezitia
poate duce la descoperirea si strangerea probelor cu privire la aceasta infractiune,
la conservarea urmelor savarsirii infractiunii sau la prinderea
suspectului/inculpatului.
- este dispusa de judecatorul de dr. si libert. in cursul urmaririi penale la cererea
procurorului , dar se poate efectua si in cursul judecatii dispunandu-se din oficiu sau
le cererea procurorului ori la cererea altei instante in vederea punerii in executare a
mandatului de arestare preventiva a inculpatului, precum si in cazul in care exista

suspiciuni cu privire la faptul ca in locul unde se solicita perchezitia exista mijloace

de proba ce au legatura cu infractiunea.
- cererea adresata de procuror judecatorului trebuie sa contina urmatoarele
mentiuni:
a) descrierea locului unde urmeaza sa se efectueze perchezitia, precum si
descrierea altor locuri in care probele ar fi putut fi transferate sau persoane etc.
b) indicarea probelor si a datelor din care rezulta suspciunea cu privire la savarirea
unei infractiuni sau cu privire la detinerea obiectelor ori inscrisurilor ce au legatura
cu o infractiune.
c) indicarea infractiunii si a probelor din care rezulta ca in locul in care se solicita
perchezitia se afla suspectul ori inculpatul sau pot fi descoperite probe cu privire la
savarsirea infractiunii.
d) numele si prenumele, descrierea suspectului/inculpatului despre care se
banuieste ca se afla in locul in care se efectueaza perchezitia
- cererea se solutioneaza in 24 de ore in camera de consiliu fara citarea partilor,
fiind obligatorie prezenta procurorului.
- admiterea cererii prin incheiere permite efectuarea perchezitiei si aceasta trebuie
sa cuprinda urmatoarele: toate cele mentionate anterior precum si urmatoarele :
perioada pt care s-a emis mandatul care nu poate depasi 15 zile, scopul pt care a
fost emis, descrierea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia precum si a
locurilor invecinate daca este cazul, descrierea suspectului/inculpatului, mentiunea
ca mandatul de perchezitie poate fi folosit o singura data.
Efectuarea perchezitiei - dupa emiterea mandatului, judecatorul il va comunica
procurorului pentru a putea fi pus in aplicare. Procedeul este pus in aplicare de catre
procuror sau de catre organul de cercetare penala insotit de lucratori operativi.
Regula este ca perchezitia trebuie efectuata intre orele 6-20:00, cu exceptia
infractiunii fragrante sau cand perchezitia urmeaza sa fie efectuata intr-un local
deschis la acea ora.
- organul judiciar are obligatia de a se legitima si de a inmana o copie a mandatului
emis de catre judecator persoanelor la care se va efectua perchizitia,
reprezentantului acestuia, unui membru de familie , iar in lipsa oricaror acestor
persoane, copia poate fi inmanata unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu
care cunoaste persoana la care se va efectua perchezitia.
- in cazul persoanei juridice mandatul se inmaneaza reprezentantului , iar in lipsa
acestuia oricarei persoanei cu capacitate de exercitiu deplina.
- organul va solicita persoanei sa predea voluntar bunurile sau persoanele cautate

- aduce la cunostinta persoanei ca la perchezitie poate participa un avocat. Daca

aceasta doreste ca un avocat sa fie prezent, perchezitia este amanata cel mult doua
ore dar exista si cazuri exceptionale ce impune efectuarea perchezitiei de urgenta,
cazuri in care nu se mai tine de cele doua ore.
- perchezitia nu se mai efectueaza daca persoanele sau obiectele indicate in
mandat sunt indicate
a) perchezitionarea poate incepe fara inmanarea copiei de mandat, fara solicitarea
prealabila de predare a persoanei sau obiectelor, precum si fara informarea privind
solicitarea prezentei unui avocat ori a unei persoane atunci cand este evident ca se
fac pregatiri pt acoperirea urmelor sau distrugerea probelor , ori elementelor ce
prezinta importanta pt cauza.
b) atunci cand exista suspiciunea ca in spatiul in care urmeaza a fi perchezitionat
exista o persoana a carei viata sau integritate fizica este pusa in pericol.
c) daca exista suspciunea ca persoana cautata s-ar putea sustrage procedurii
- organele judiciare pot folosi forta atunci cand existe motive pentru a anticipa
rezistenta armata sau alte tipuri de violenta, cand exista un pericol cu privire la
distrugerea probelor , in cazul unui refuz la solicitarile organelor judiciare de a
patrunde in domiciliu.
- trebuie evitate daunele nejusitificate
- organele judiciare pot imobiliza persoanele prezente sau pot interzice accesul altor
persoane unde se efectueaza perchezitia
- procurorul poate solicita ca autorizarea perchezitiei sa vizeze si locurile invecinate
daca exista suspiciuni cu privire la transferarea probelor, datelor sau persoanelor
cautate in acele locuri. Daca se constata ca au fost transferate probe, date sau
persoane, mandatul de perchezitie se extinde prin incuviintarea procurorului fara a
fi nevoie de un alt mandat de perchezitie in afara celui initial. Daca in spatiul
perchezitionat nu se afla nicio persoana este obligatorie prezenta unui martor
asistent. Organul judiciar este obligat sa ridice numai obiectele si inscrisurile care
au legatura cu fapta pt care se efectueaza urmarirea penala.
- locurile unde se desfasoara perchezitia precum si persoanele si obiectele gasite pe
parcursul perchezitionarii pot fi fotografiate ori inregistrare audio ori video.
- dupa identificare, obiectele sau inscrisurile se prezinta persoanei pt a fi
recunoscute dupa care se eticheteaza si se sigileaza

Procesul verbal de perchezitie -

a)acesta trebuie sa cuprinda numele, prenumele si calitatea celui care il incheie

b) locul unde este incheiat
c) data si ora la care s-a inceput si la care s-a terminat efectuarea perchezitiei
d) numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor ce au fost prezente
e) faptul ca persoanei perchezitionate i s-a adus la cunostinta ca are dr. de a
contacta un avocat care sa participe la perchezitie
f) descrierea locului si a conditiilor in care inscrisurile, obiectele sau urmele
infractiunii au fost descoperite si ridicate, enumerarea si descrirerea lor amanuntita
pt a putea fi recunoscute, mentiuni cu privire la locul si conditiile in care suspectul
sau inculpatul a fost prins
g) obiectiile si explicatiile persoanelor care au participat la efectuarea perchezitiei,
precum si mentiuni referitoare la fotografiile efectuate
h) mentiuni despre obiectele care nu au fost ridicate dar au fost lasate in pastrare.
i) mentiuni pentru cazurile speciale prevazute de lege
- procesul verbal se semneaza de fiecare persoana care a participat la efectuarea
perchezitiei, in caz de refuz se face mentiune si se aduc la cunostinta motivele
imposibilitatii ori refuzului de a semna.

Masuri privind obiectele ori inscrisurile ridicate - cele care nu pot fi atasate la dosar
pot fi fotografiate, mijloacele materiale de proba se pastreaza de organul de
urmarire penala sau de instanta de judecata la care se gaseste dosarul. Obiectele
care nu sunt supuse confiscarii pot fi restituite persoanei careia ii apartin, daca prin
aceasta restituire nu se stanjeneste aflarea adevarului.
- pot exista mijloace de proba cum ar fi : bijuterii, mijloace de plata straina, obiecte
de valoare, obiecte de arta si muzeu, sume de bani care conserva sau se valorifica
conform dispozitiilor privitoare la procedura sechestrului.

Perchezitia corporala - acel procedeu procesual prin care se cauta obiecte si

inscrisuri aflate asupra unei persoane si vizeaza atat corpul in sens anatomic cat si
imbracamintea ori alte obiecte ce se pot gasi asupra sa in momentul perchezitiei.
- perchezitia corporala este conditionata numai de existenta unei suspiciuni
rezonabile cu privire la existenta ilicitului penal, nu este necesar un mandat dat de
catre judecatorul de dr. si libertati sau de ordonanta judecatorului. Perchezitionarea
trebuie sa fie efectuata de o persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata.

- perchezitia se materializeaza prin intocmirea unui proces verbal care trebuie sa

cuprinda:
a) nume, prenume, persoana perchezitionata
b) nume, prenume, calitate, persoana care a efectuat perchezitia
c) enumerearea obiectelor gasite cu ocazia perchezitie
d) locul, data , ora
e) locul, data si ora la care a inceput si la care s-a finalizat efectuarea perchezitiei
cu mentionarea oricarei intreruperi intervenite
f) descrierea amanuntita a locului si a conditiilor in care inscrisurile, obiectele, sau
urmele infractiunii au fost descoperite si ridicate, trebuie descrise amanuntit pentru
a putea fi recunoscute.
Regulile privitoare la perchezitia corporala se aplica in mod corespunzator si
perchezitiei unui vehicul.
Perchezitia informatica - procedeu de cercetare, descoperire, identificare si
strangerea probelor stocate intr-un sistem informatic sau suport de stocare a
datelor informatice realizat cu ajutorul unor mijloace tehnice de natura sa asigure
integritatea informatiilor continute de acestea.
Conditii - sa fie inceputa urmarirea penala si sa fie necesara strangerea de probe;
- la cererea procurorului, judecatorul dispune prin incheiere fie admiterea fie
respingerea cererii. Incheierea in cazul admiterii trebuie sa contina urmatoarele :
a) denumirea instantei
b) data, ora si locul emiterii
c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul
d) perioada pt care s-a emis mandatul
e) scopul pt care a fost emis
f) sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor care urmeaza a fi
perchezitionat
g) semnatura judecatorului si stampila instantei.

Procedura efectuarii perchezitiei informatice : se realizeaza de catre un specialist

care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau din afara acestora in prezenta

procurorului sau a organelor de cercetare penala, precum si a suspectului ori a

inculpatului. Avocatul suspectului poate participa la efectuarea perchezitiei. Se pot
face copii a etapelor informatice pt a asigura integritatea acestora si atunci cand
obiectele care contin date informatice, atunci cand sunt ridicate ar afecta grav
desfasurarea activitatii persoanelor care detin aceste obiecte. La final se intocmeste
un proces verbal care va cuprinde :
a) numele persoanei de la care a fost ridicat sistemul informatic sau suporturile de
stocare ale datelor informatice
b) numele persoanei care a efectuat perchezitia
c) numele persoanelor prezente la efectuarea perchezitiei
d) descrierea si enumerarea suporturilor de stocare a datelor informatice, a
sistemelor informatice,
e) descrierea si enumerarea activitatilor desfasurate
f) descrierea si enumerarea datelor informatice descoperite
g) semnatura sau stampila persoanei care a efectuat perchezitia
h) semnatura persoanelor prezente la efectuare perchezitiei

Ridicarea de obiecte si inscrisuri - atunci cand inscrisurile sau alte obiecte au

existenta certa , sunt identificate si pot constitui mijloace materiale de proba,
organul judiciar are obligatia legala de a le ridica de la persoanele fizice sau juridice
detinatoare.
- Procedeul probatoriu are 2 alternative de realizare:
A. La cerere - atunci cand predarea se face de buna voie de catre persoanele
detinatoare;
B. In mod silit - cand acestia refuza predarea, ori tagaduiesc existenta inscrisurilor,
obiectelor sau datelor informatice. In acest caz se apeleaza la procedeul probatoriu
al perchezitiei domicilare.

Cercetarea la fata locului - procedeu prin care se cerceteaza locul unde se banuieste
ca s-a savarsit infractiunea atunci cand este necesara constatarea directa in scopul
determinarii sau clarificarii unor imprejurari de fapt ce prezinta importanta pt
stabilirea adevarului, precum si ori de cate ori exista suspiciuni cu privire la decesul
unei persoane.

- se dispune de organul de urmarire penala prin ordonanta, iar de catre instanta prin
incheiere. La cercetare poate participa medicul legist precum si specialisti in
cvaridomenii.

Reconstituirea - procedeu probatoriu care consta in reproducerea modului si

conditiilor in care a fost savarsita fapta prevazuta de legea penala.
- se dispunde organul de urmarire penala sau de catre instanta prin incheiere atunci
cand este necesara verificarea si precizarea unor date sau probe administrate sau
pentru a se stabili imprejurari de fapt ce prezinta importanta pt solutionarea cauzei.
- reconstituirea trebuie realizata separat pt fiecare varianta relatata de catre
martori, parti sau subiecti procesuali principali
- se efectueaza in prezenta suspectului sau inculpatului, atunci cand acesta nu
refuza sau nu se afla in imposibilitatea de a participa.
- suspectul sau inculpatul participa la reconstituire in prezenta aparatorului.
- la finalul reconstituirii se intocmeste un proces verbal, care va cuprinde:
a) numele, prenumele si calitatea celui care il incheie
b) locul unde este incheiat
c) data la care s-a incheiat
d) indicarea ordonantei sau incheierii prin care s-a dispus masura
e) numele, prenumele si calitatea persoanelor prezente
f) numele, prenumele suspectului/inculpatului
g) data si ora la care s-a inceput si s-a sfarsit
h) descrierea locului, a urmelor gasite, a obiectelor examinate, a celor ridicate, a
pozitiei si starii celorlalte mijloace materiale de proba pt ca acestea sa fie redate cu
precizie si pe cat posibil cu dimensiunile sale.
- acesta trebuie semnat de toate persoanele prezente, iar atunci cand nu se doreste
sau nu se poate ca acesta sa fie semnat, se face mentiune despre acest lucru
precum si despre motivele imposibilitatii ori refuzului de a semna
- in toate cazurile se vor face schite, desene sau fotografii ori alte asemenea lucrari
care se anexeaza la procesul verbal.

Fotografierea si amprentarea suspectului, inculpatului sau a altei persoane - organul

de urmarire penal poate fotografia si amprenta suspectul, inculpatul sau alte
persoane la care exista o suspiciune ca au legatura cu fapta comisa sau ca au fost
prezenta la locul faptei chiar si in lipsa consimtamantului lor. Fotografiile pot fi
facute publice atunci cand acest lucru este necesar pt stabilirea identitatii persoanei
sau cand este important pt buna desfasurare a procesului penal. Foto si
amprentarea pot avea loc doar in faza urmaririi penale.

Constatarea, expertiza si alte procedee probatorii medico-legale

1. Constatarea = procedeu probatoriu prin care se examineaza unele situatii de
fapt, mijloace de probe sau persoane de catre specialisti care activeaza in cadrul
organului de urmarire penala ori in cadrul altor organe. Constatari se fac de catre
specialisti in cazul accidentelor de circulatie si a celor de munca pt a se stabili fapte
sau imprejurari ale cauzei in situatia in care pot interveni modificari ale locului
faptei. Medicii legisti pot face constatari prin examinarea medico-legala, constatarile
acestea avand importanta in cadrul procesului penal. La acest procedeu probator se
poate realiza numai in faza urmaririi penale.
- se apeleaza deobicei la specialisti care activeaza in domenii strict specializate pt a
intelege probele de a caror clarificare depinde opinia unei persoane care are
cunostinte specifice. Organul de urmarire penala stabileste prin ordonanta obiectul
constatarii, formuleaza intrebarile la care specialistul trebuie sa raspunda,
mentioneaza materialele si datele puse la dispozitia specialistului si fixeaza
termenul limita pana la care trebuie sa fie comunicat rezultatul constatarii.
- activitatea de constatare se materializeaza in cuprinsul unui raport de constatare.
Acesta contine operatiile desfasurate de specialist, metodele, programele,
echipamentele utilizate, precum si concluziile constatarii. In cazul contestarii
raportului, se poate dispune efectuarea unei expertize.

2. Expertiza - spre deosebire de constatari, expertizele se pot efectua si in faza de

judecata. Expertiza presupune o investigare minutioasa, exhaustiva. Expertizele
sunt de mai multe feluri : criminalistica, tehnica, medico-legala,contabila, etc.
- in functie de cel care o solicita, distingem :
- expertiza judiciara - administrata in procesul penal prin dispozitia organelor
judiciare finalizata de un expert desemnat de acesta.
- expertiza extrajudiciara - cea facuta la cererea subiectilor procesuali sau a partilor
de catre un expert ales de acestia.

- regula este ca expertiza are caracter facultativ, organele incuviintand-o doar daca
considera pertinent acest lucru, exista insa si situatii in care expertiza trebuie
realizata in mod obligatoriu in cazul unor infractiuni : uciderea sau vatamarea
copilului nou-nascut, stabilirea discernamantului copilului intre 14-16 ani, cand
exista indoieli cu privire la starea psihica a inculpatului -> expertiza psihiatrica. Se
dispune in mod obligatoriu o expertiza medico-legala pt a se stabili daca inculpatul
sufera de o boala grava in vederea suspendarii urmaririi penale sau a judecatii,
daca cel bolnav nu poate suporta executarea pedepsei, in cazul in care se pune
problema luarii unei masuri obligatorii de a obliga la tratament medical. O ultima
situatie este cea in care partile contesta raportul de constatare.
- instanta sau organul de urmarire penala sunt institutiile care au competenta de a
desemna expertul din randul celor autorizati.
- exista situatii de incompatibilitate a expertului, acestea intervin atunci cand
expertul a fost reprezentant sau avocat a unei parti ori a unui subiect procesual
principal chiar si intr-o alta cauza, cand este ruda pana la gradul IV inclusiv cu una
dintre parti, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori reprezentantul
acestora, daca a fost martor in cauza, daca este tutore sau curator , atunci cand
exista o suspiciune cu privire la impartialitatea expertului, atunci cand a avut
calitatea de expert in aceeasi cauza.
- expertul are o serie de dr. si obl. :
a) dreptul de a refuza efectuarea expertizei
b) dr. de a lua la cunostinta de materialul dosarului necesar pt efectuarea expertizei
c) dr. de a cere lamuriri organului judiciar, precum si partilor si subiectilor procesuali
principali cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organele judiciare.
d) dr. la un onorariu pt activitatea depusa in vederea expertizei precum si
cheltuielile pe care le-a efectuat
e) dr. de a beneficia de protectie
f) obligatia de a se prezenta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei
g) obligatia de a respecta termenul limita, termen care poate fi prelungit insa nu
mai mult de 6 luni.
h) obl. de a pastra secretul profesional si de a cere organelor judiciare sa modifice si
sa completeze obiectul expertizei daca acesta constata si alte aspecte cu implicatii
medico-legale deosebite de cele care formeaza obiectul lucrarii.
- expertul poate fi inlocuit atunci cand refuza, cand doreste sa se abtina sau cand
este recuzat , sau in cazul in care se afla in imposibilitatea obiectiva de a efectua
sau finaliza expertiza. Inlocuirea se dispune prin ordonanta sau prin incheiere

- expertul este numit la cerere sau din oficiu, cererea trebuie sa fie formulata in scris
si sa contina faptele si imprejurarile supuse evaluarii si obiectivelor care trebuie
lamurite de catre expert. Pot participa mai multi experti in functie de complexitatea
cauzei. Dupa numire incepe efectuarea propriu-zisa a expertizei. Instanta fixeaza un
termen la care sunt chemate partile, subiectii procesuali penali si expertul pt a li se
da lamuriri. Acestora li se aduce la cunostinta obiectul expertizei si intrebarile la
care expertul trebuie sa raspunda, li se aduce la cunostinta ca pot face observatii cu
privire la aceste intrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor. Expertului
i se invedereaza ca trebuie sa-si exprime o opinie impartiala cu privire la faptele si
imprejurarile evaluate . Dupa finalizarea tuturor acestora, expertul procedeaza la
efectuarea expertizei, lucru care va duce la intocmirea unui raport de expertiza.
- raportul de expertiza contine 3 parti :
a) partea introductiva - se arata organul care a dispus efectuarea expertizei, data
cand s-a dispus efectuarea, numele si prenumele expertului, lamuririle pe care
trebuie sa le dea expertul, data la care a fost efectuata expertiza, materialul pe care
expertiza a fost efectuata, dovada ca a fost adusa la cunostinta partilor si data
intocmirii raportului de expertiza.
b) partea expozitiva - contine date cu privire la metodele, programele, operatiile si
echipamentele utilizate
c) concluziile - prin care se raspunde la intrebari si care contin si alte precizari si
constatari rezultate din expertiza ce au legatura cu obiectivele expertizei.
Concluziile pot fi:
1. Certe - atunci cand expertul este ferm convins ca rezultatul este corect fiind
obtinut ca urmare a unei examinari stiintifice de necontestat.
2. Concluzii de probabilitate - situatiile in care expertul formuleaza o ipoteza cu
privire la existenta unui anumit fapt, concluziile de probabilitate sunt cauzate de
regula de insuficienta ori slaba calitate a materialelor puse la dispozitia expertului.
Prin concluzia probabila se confera o pista, ele nu exclud posibilitatea existentei
unui anumit fapt.
3. Concluzii de imposibilitate a solutionarii problemelor - apare atunci cand starea
materialelor supuse examinarii sunt degradate, distruse sau din alte motive care nu
tin de vointa omului.
- dupa ce raportul de expertiza este depus la instanta, expertul poate fi audiat la fel
ca si un martor.
- cand expertiza nu lamureste organul de urmarire penala sau instanta, se poate
dispune din oficiu sau la cerere efectuarea unui supliment de expertiza de catre
acelasi expert. Daca intr-o cauza s-au efectuat mai multe expertize avand raporte

contradictorii, organul judiciar poate retine motivat concluziile unui raport

inlaturand tot motivat concluziile celorlalte rapoarte.
Expertiza medico-legala psihiatrica - este expertiza facuta de catre o comisie
specializata in acest sens si care are ca obiect stabilirea existentei discernamantului
suspectului sau inculpatului la momentul savarsirii infractiunii ori determinarea
existentei starii de tulburare a mamei prunc ucigase sau a mamei care isi vatama
pruncul nou-nascut. Componenta comisiei este stabilita de catre medicul legist sef
al serviciul de medicina legala judetean, avand urmatoarea componenta: un medic
legist primar si 2 medici psihiatrii, unul dintre cei doi medici psihiatrii trebuie sa fie
medic primar psihiatru. Daca rezultatele expertizei legale nu sunt relevante se
efectueaza o nou expertiza de catre IML Minaminovici.
- expertiza se efectueaza dupa obtinerea consimtamantului scris al persoanei ce
urmeaza a fi supusa examinarii. In situatiile absolut necesare, procurorul in urma
solicitarii comisiei medico legale intemeiate poate cere judecatorului de dr. si
libertati sa ia masura internarii nevoluntare in vederea unei expertize psihiatrice
complexe. Judecatorul fixeaza data si ora de solutionare a propunerii de luare a
masurii internarii nevoluntare in cel mult 3 zile de la data sesizarii avand obligatia
de a-l cita pe suspect sau pe inculpat. Daca se admite, incheierea judecatorului
trebuie sa cuprinda datele personale ale suspectului sau inculpatului, descrierea
faptei de care este acuzat, incadrarea juridica si denumirea infractiunii, faptele si
imprejurarile din care rezulta indoiala asupra starii psihice a suspectului sau
inculpatului, masura trebuie motivata si aceasta trebuie sa fie proportionala cu
scopul urmarit si in final incheierea trebuie sa cuprinda si durata masurii internarii.
Decizia poate fi contestata in termen de 24 de ore de la pronuntare, contestatia nu
suspenda executarea. Contestatia se solutioneaza in termen de 3 zile. In cazul
admiterii contestatiei se dispune externarea de indata a suspectului sau
inculpatului. Judecatorul de dr. si libertati comunica unui membru al familiei
suspectului sau inculpatului faptul ca suspectul sau inculpatul a fost internat,
comunica institutia care efectueaza expertiza si se incheie un proces verbal. Masura
poate fi prelungita pe o durata de cel mult 30 de zile, iar cererea de prelungire se
inainteaza cu cel putin 7 zile inainte de expirarea masurii. Daca se constata inainte
de expirarea duratei internarii ca aceasta nu mai este necesara, comisia de
expertiza psihiatrica sau persoana internata sesizeaza organul care a dispus masura
in vederea revocarii acesteia. Perioada de internare se deduce din durata pedepsei.

Expertiza toxicologica - daca exista suspiciuni cu privire la intoxicarea unei

persoane, organele de urmarire penala sau judecatorul poate solicita efectuarea
unei expertize toxicologice, a carei concluzii trebuie sa cuprinda tipul de substanta
toxica , cantitatea, calea de administrare, precum si consecintele posibile ale
substantei.

Expertiza genetica judiciara - prin care organul de urmarire penala sau instanta
solicita sa fie stabilit ADN-ul unei persoane si sa fie comparat cu ADN-ul gasit la
locul la care a fost comisa infractiunea. Rezultatele acestei expertize au marja mica
de eroare.
- expertiza presupune urmatoarele faze :
a) identificarea, prelevarea si conservarea probelor biologice
b) analiza de laborator
c) interpretarea rezultatelor si formularea concluziilor care vor fi cuprinse intr-un
raport
d) transmiterea profilelor ADN Sistemului National de Date Genetice Judiciare. In
acest sistem se compara si se verifica profilele genetice si date cu caracter personal
in vederea :
1. Excluderii unor persoane din cercul de suspecti si a identifica autorii infractiunilor
2. Stabilirea identitatii persoanelor victime ale catastrofelor, ale accidentelor in
masa si ale actelor de terorism
3. Efectuarea unui schimb de informatii cu celelalte state pt a fi combatuta
criminalitatea transfrontaliera
4. Identificarea participantilor la comiterea infractiunii.

Autopsia medico-legala - este acel procedeu probator care presupune efectuarea

unei autopsii pt a se afla cauzele mortii persoanei. Aceasta se realizeaza atunci
cand exista o suspiciune ca decesul a fost cauzat printr-o infractiune sau atunci
cand nu se cunoaste cauza mortii. In cazul in care victima a fost ingropata, este
dispusa exhumarea. Autopsia se efectueaza in cadrul institutiilor medico-legale, iar
in situatii exceptionale se poate face chiar la fata locului. La autopsie pot participa si
specialisti din alte domenii pt a se stabili clar cauzele decesului.
- organul de urmarire are obligatia de a aduce la cunostinta unui membru de familie
data la care urmeaza a fi efectuata autopsia si dr. acestuia de a desemna un expert
independent care sa asiste. Autopsia se materializeaza intr-un raport de expertiza
care cuprinde constatarile si concluziile medicului legist cu privire la : identitatea
persoanei, felul mortii, cauza medicala a mortii, existenta leziunilor si a
mecanismului de producere al acestora, natura agentului vulnerat si legatura de
cauzalitate dintre leziunile traumatice si deces, rezultatele investigatiei de la

laborator, urmele biologice gasite pe corpul persoanei, data probabila a mortii si

orice alte elemente hotaratoare.
Exhumarea
Examinarea medico-legala a persoanei - se face pt a se constata urmele si
consecintele unei infractiuni. Medicul intocmeste un certificat medico-legal sau un
raport de expertiza care contine : locul ranilor, cu ce au fost provocate (cu pumnii
sau cu obiecte contondente), natura si gravitatea leziunilor, urmarile pe care
acestea le-a produs.
Examinarea fizica - se realizeaza la cererea procurorului atunci cand persoana
care urmeaza a fi examinata refuza acest lucru. Se examineaza extern si intern
corpul si se preleveaza probe biologice. Aceasta se realizeaza de catre un medic,
asistent medical sau unei persoane cu pregatire medicala de specialitate.
Comisia rogatorie - Procedee speciale de administrare a probelor - atunci
cand un organ de urmarire penala sau instanta se afla in imposibilitatea de a face o
cercetare la fata locului, sa ridice niste obiecte, sa asculte un martor sau sa
efectueze orice act procesual, se poate cere infiintarea unei comisii rogatorii, adica
o alta instanta sau un alt organ de urmarire penala de acelasi grad efectueaza
actele procesuale pe care nu le poate efectua prima.
- punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive , incuviintarea de
probatorii precum si dispunerea celorlalte acte procesuale sau masuri procesuale nu
pot forma obiectul comisiei rogatorii.

Captiloul 7 - MASURILE PROCESUALE

Masurile procesuale au ca obiect buna desfasurare a procesului penal pt a atinge

scopul activitatii judiciare, precum si garantarea acordarii de despagubiri
persoanelor prejudiciate si asigurarea desfasurarii in conditii optime a activitatii
judiciare.
- masurile sunt urmatoarele:
a) masurile preventive
b) masurile de siguranta cu caracter medical
c) masurile asiguratorii
d) restituirea lucrurilor
e) restabilirea situatiei anterioare

- masurile de preventie se impart in : masuri preventive privative de

libertate( arestul la domiciliu, arestul preventiv, retinerea) si masuri preventive
restrictive de libertate( control judiciar si control judiciar pe cautiune)
- in functie de valoarea sociala ocrotita masurile pot fi: personale sau reale
(sechestru sau proprirea)

Masurile preventive - se iau pt buna desfasurare a procesului penal, al impiedicarii

sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata
cauzei.
- masurile sunt : retinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cautiune, arestul
la domiciliu si arestarea preventiva.
- in cazul persoanei juridice pt a asigura buna desfasurare a procesului penale se
poat lua urmatoarele masuri:
a) interdictia sau suspendarea masurii procedurii de dizolvare sau lichidare a
persoanei juridice
b) interdictia sau suspendarea fuziunii a divizarii sau a reducerii capitalului social al
persoanei juridice inceput anterior sau in cursul urmaririi penale
c) interzicerea unor operatiuni patrimoniale
d) interzicerea incheierii unor anumite acte juridice
e) interzicerea desfasurarii activitatilor de natura celor cu ocazia carora au fost
comise infractiunea
Retinerea - exista o serie de conditii pt ca aceasta masura sa poata fi luata:
a) sa fie inceputa urmarirea penala iar procurorul sa fi dispus continuarea urmaririi
penale
b) sa existe probe sau indicii temeinice din care rezulta ca suspectul sau inculpatul
a savarsit o infractiune
c) sa nu existe o cauza care sa impiedice punerea in miscare sau exercitarea actiunii
penale
d) aceasta sa fie necesara pt buna desfasurare a procesului penal, a impiedicarii
sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata
ori a prevenirii savarsirii unei alte infractiuni
e) masura sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei

f) sa fi fost efectuata o audiere prealabila

- retinerea poate fi luata pt cel mult 24 de ore de catre organul de cercetare penala
sau procuror. Suspectul urmeaza a fi audiat de catre organul de cercetare penala
sau de procuror, i se comunica ca are dr. de a fi asistat de un avocat ales sau din
oficiu, dr. de a face nicio declaratie atragandui-se atentie ca tot ceea declara poate
fi folosit impotriva sa.
- Masura retinerii se dispune prin ordonanta motivata care va contine motivele care
au determinat luarea masurii, ziua si ora la care retinerea incepe si la care se
sfarseste.
- organul de cercetare penala poate fotografia sau amprenta persoana retinuta.
Inainte cu 6 ore de a expira durata retinerii, procurorul poate solicita judecatorului
de dr. si libertati luarea masurii arestului preventiv.
- masura se executa in centrele de retinere si arestare preventiva care functioneaza
in cadrul MAI.
- cu privire la retinerea unor anumite categorii de persoane este necesara a fi
respectate unele conditii: deputati, judecatori, avocatul poporului. Suspectul sau
inculpatul poate face plangere la procurorul care supravegheaza urmarirea penala
inainte de expirarea duratei retinerii. Procurorul se pronunta de indata si fie revoca ,
fie mentine masura. Impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat masura
retinerii, suspectul sau inculpatul poate face plangere la prim-procurorul parchetului
sau dupa caz la procurorul ierarhic superior.
Controlul judiciar - masura preventiva restrictiva de libertate ce poate fi luata
numai fata de inculpat in faza de urmarire penala in procedura de camera
preliminara ori in cursul judecatii indeplinind urmatoarele conditii:
1. sa fi fost pusa in miscare actiunea penala
2. sa existe probe sau indicii temeinice
3. sa nu existe o cauza care impiedica punerea in miscare sau exercitare a actiunii
penale
4. sa fie necesara pt buna desfasurare a procesului penal
5. sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse.
6. sa existe o audiere prealabila luarii masurii controlului judiciar
- inculpatul aflat sub controlul judiciar are urmatoarele obligatii : sa se prezinte la
organul de urmarire penala, sa informeze daca isi schimba adresa, sa se prezinte la
organul de politie desemnat cu supravegherea sa conform programului de
supraveghere intocmit de organul de politie, sa nu depaseasca o anumita limita

teritoriala, sa nu mearga in anumite locuri, sa poarte permanent un sistem

electronic de supraveghere, sa nu revina in locuinta familiei, sa nu se apropie de
persoana vatamata sau de membrii familiei acesteia, de martori, etc., sa nu exercite
profesia, meseria, sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit
fapta, sa comunice periodic informatii despre mijloacele sale de existenta, sa se
supuna unor masuri de control , ingrijire sau tratament medical, sa nu detina, sa nu
foloseasca si sa nu poarte arme, sa nu conduca, sa nu emita cecuri, sa nu participe
la manifestari. In caz de nerespectare a obligatiilor, masura controlului judiciar se
poate inlocui cu masura arestului la domiciliu sau masura arestarii preventive.
- ordonanta procurorului prin care s-a dispus masura controlului judiciar poate fi
atacata in termen de 48 de ore, trebuie sa participie si inculpatul impreuna cu un
aparator, la fel si procurorul
- incheierea de solutionare a plangerii nu poate fi atacata

Controlul judiciar pe cautiune - este asemenea controlului judiciar insa exista

obligatia depunerii unei sume de bani, ori constituirea unei garantii reale mobiliare
sau imobiliare asupra unei sume de bani determinate stabilite de organul judiciar
numita cautiune. Este o garantie a participarii inculpatului la procesul penal, a
faptului ca el isi va respecta obligatiile impuse si serveste la despagubirea
persoanelor care au suferit o vatamare sau la recuperarea cheltuielilor judiciare ori
la plata amenzii.
- masura se dispune in cursul urmaririi penale de judecator de dr. si libertati, de
procuror, de judecatorul de camera preliminara sau de instanta de judecata
indeplinind urmatoarele conditii :
1. sa fi fost pusa in miscare actiunea penala
2. sa existe probe din care rezulta suspiciunea ca inculpatul a savarsit o infractiune
si sa existe una din urmatoarele situatii: inculpatul a fugit ori s-a ascuns, inculpatul
incearca sa influenteze participantii la procesul penal, inculpatul exercita presiuni
asupra persoanei vatamate, inculpatul a savarsit o noua infractiune cu intentie
3. masura controlului judiciar pe cautiune sa fie necesara pt buna desfasurare a
procesului penal
4. masura sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei
5. sa nu existe o cauza care sa impiedice punerea in miscare sau exercitarea actiunii
penale
6. sa fi fost efectuata o audiere prealabila

7. a fost depusa o cautiune stabilita de procuror sau de judecatorul de dr. si libertati,

de camera preliminara sau instanta.
- cautiunea are un cuantum de min. 1000 de lei. Cuantumul va fi determinat de
urmatoarele: gravitatea acuzatiei, situatia materiala si obl. inculpatului, valoarea
eventualelor despagubiri banesti.
- consemnarea cautiunii se face pe numele inculpatului prin depunerea unei sume
de bani determinate ori prin constituirea unei garantii reale mobiliare sau imobiliare
in limita unei sume de bani determinate la dispozitia organului judiciar. In caz de
nerespectare a obl. masura controlui judiciar pe cautiune se poate inlocui cu masura
arestului la domiciliu sau arestul preventiv.
- inculpatul poate formula plangere impotriva acestei masuri judecatorului de dr. si
libertati

Arestul la domiciliu - poate fi dispus in faza de urmarire penala de catre

judecatorul de dr. si libertati, in faza de camera preliminara de catre jud. de cam.
preliminara, iar in cursul judecatii de catre instanta de judecata atunci cand sunt
indeplinite urmatoarele conditii:
1. sa fi fost pusa in miscare actiunea penala
2. sa existe probe sau indicii temeinice
3. sa nu existe o cauza care impiedica punerea in miscare sau exercitare a actiunii
penale
4. sa fie necesara pt buna desfasurare a procesului penal
5. sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse.
6. sa existe o audiere prealabila luarii masurii controlului judiciar
7. inculpatul sa nu fi fost condamnat definitiv pentru infractiunea de evadare ori sa
nu existe suspiciunea ca a savarsit o infractiune asupra unui membru de familie
8. sa se tina cont de gradul de pericol al infractiunii, de scopul masurii , sanatatea,
varsta, situatia familiala a inculpatului , alte imprejurari privind persoana fata de
care se ia masura
- arestul poate fi pentru cel mult o perioada de 30 de zile si poate fi prelungit in
cursul urmaririi penale numai in caz de necesitate cu inca 30.
- cererea de prelungire trebuie facuta cu 5 zile inainte de expirarea duratei arestului
la domiciliu. Judecatorul de dr. si libertati fixeaza un termen de solutionare a
propunerii procurorului la care acesta este obligat sa participe. Durata maxima a

masurii este 180 de zile. Pe langa obligatia de a nu parasi imobilul fara permisiunea
organului judiciar, acesta trebuie sa se prezinte in fata organului de urmarire penala
a judecatorului de dr. si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a
instantei de judecata ori de cate ori este chemat. Acesta nu poate sa comunice cu
persoana vatamata, cu membrii de familie ai acestuia, cu alti participanti la
comiterea infractiunii, cu martori, cu experti sau cu alte persoane stabilite de
organul judiciar.
- in faza de camera preliminara, judecatorul in fata caruia se afla cauza poate la
cererea motivata a procurorului sau din oficiu sa dispuna arestul la domiciliu al
inculpatului. Acesta il citeaza pe inculpat deoarece este obligatorie prezenta
acestuia pt a fi audiat. Trebuie sa participie aparatorul precum si procurorul.
- in faza de judecata instanta urmeaza aceeasi procedura ca si in faza camerei
preliminarii.
- in cuprinsul incheierii prin care se dispune masura sunt prevazute dr. si obl. pe
care inculpatul le are. Acesta are dr. de a avea acces la asistenta medicala de
urgenta, de a contesta masura is de a solicita revocarea sau inlocuirea acestei
masuri cu o alta masura preventiva. El nu poate parasi imobilul decat atunci cand
trebuie sa se prezinte in fata organelor judiciare. Judecatorii ii pot permite acestuia
pentru prezentarea la locul de munca, la cursul de invatamant sau de pregatire
profesionala pentru o perioada determinata de timp pentru a-si procura mijloace
esentiale si numai pentru a-si realiza numai unele dr. sau interese legitime.
- o copie a incheierii prin care se dispune aceasta masura este inmanata
inculpatului institutiei organului sau a autoritatii desemnate cu supravegherea sa
organului de politie in a carei circumscriptie locuieste si serviciului public de
evidenta a persoanelor precum si a organelor de frontiera.
- durata arestului la domiciliu se deduce din pedeapsa aplicata prin echivalarea unei
zile de arest preventiv la domiciliu cu o zi de pedeapsa.
- inculpatul poate sa exercite o cale de atac

Arestarea preventiva - arestarea preventiva poate fi dispusa in faza de urmarire

penala de catre judecatorul de dr. si libertati in faza de camera preliminara de
judecatorul de camera preliminara iar in cursul judecatii de catre instanta de
judecata.
1. sa fi fost pusa in miscare actiunea penala
2. sa existe probe sau indicii temeinice

3. sa nu existe o cauza care impiedica punerea in miscare sau exercitare a actiunii

penale
4. sa fie necesara pt buna desfasurare a procesului penal
5. sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse.
6. sa existe o audiere prealabila luarii masurii controlului judiciar
- pe langa aceste conditii este si aceea ca el prezinta un pericol social
- procurorul inainteaza propunerea de arest preventiv in faza de urmarire penala
judecatorului de dr. si libertati. Acesta va fixa un termen de solutionare mentionand
data si ora la care solutionarea va avea loc. Daca inculpatul se afla in stare de
retinere termenul trebuie fixat inainte de expirarea duratei retinerii. Procurorul are
obl. de a asigura prezenta inculpatului in fata judecatorului.
- solutionarea propunerii se face numai in prezenta inculpatului, in afara de situatia
in care el lipseste nejustificat, este disparut, se sustrage ori din cauza starii de
sanatate, din cauza unei forte majore sau stare de necesitate nu se prezinta sau nu
poate fi adus in fata judecatorului. Este obligatorie prezenta avocatului si a
procuroului. Judecatorul audiaza pe inculpat aducandu-i la cunostinta inainte
infractiunea de care este acuzat si dr. de a nu face nicio declaratie.
- prin incheiere judecatorul poate respinge sau admite propunerea fiind necesara
motivarea in ambele cazuri.
- persoanei fata de care s-a dispus masura arestarii preventive i se comunica
dreptul de acces la asistenta medicala de urgenta, dr. de a contesta masura si de a
solicita revocarea sau inlocuirea arestarii cu o alta masura de arestare preventiva. I
se aduce la cunostinta unui membru de familie despre luarea masurii arestarii
preventive. Daca persoana arestata are in grija un minor , persoana pusa sub
interdictie, este tutor sau curator sau are grija de o persoana care datorita varstei,
bolii sau alte cauze are nevoie de ajutor, se ia imediat masura legala de ocrotire pt
persoana respectiva aflata in grija arestatului. Judecatorul are obligatia de a duce la
cunostinta autoritatii competente acest lucru.
- mandatul de arestare preventiva contine :
a) instanta din care face parte judecatorul de dr. si libertati
b) data emiterii
c) numele prenumele si calitatea judecatorului
d) datele de idenititate ale inculpatului
e) durata pt care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului

f) aratarea faptei de care este acuzat inculpatul cu indicarea datei locului comiterii
acesteia, incadrarea juridica, infractiunea si pedeapsa prevazuta de lege
g) temeiurile care au determinat arestarea preventiva
h) ordinul de a fi arestat inculpatul
i) indicarea locului unde va fi detinut inculpatul
j) semnatura jud. de dr. si libertati
k) semnatura inculpatului prezent.
- mandatul de arestare este transmis organelor de politie prin fax, posta electronica
sau orice mijloc prin care se poate stabili autenticitatea. Daca persoana vatamata a
solicitat sa fie instiintata cu privire la eliberarea in orice mod a persoanei arestate,
organul de politie trebuie sa aduca la cunostinta persoanei vatamate.
- odata arestat, inculpatul poate solicita administratiei locului respectiv sa aduca la
cunostinta unui membru de familie sau unei alte persoane despre locul unde este
detinut.
- organul de politie odata ce a primit mandatul, preda un exemplar al acestuia
persoanei nominalizate in mandat dupa care o conduce in cel mult 24 de ore la
judecatorul de dr. si libertati care a dispus masura arestarii preventive sau la cel de
camera preliminara ori in fata completului de judecata.
- in vederea executarii mandatului, organul de politie poate patrunde in domciliu
sau resedinta oricarei persoane fizice sau in sediul oricarei persoane juridice fara a
fi necesar acordul acestora.
- prelungirea arestarii preventive este dispus de judecatorul de dr. si libertati
- procurorul propune prelungirea masurii cu cel putin 5 zile inainte de expirarea
datei arestarii preventive
- judecatorul fixeaza termenul pt solutionarea termenului de prelungire, trebuie sa
participie in mod obligatoriu procurorul si aparatorul inculpatului , procurorul mai
este obligat sa asigure prezenta inculpatului in fata judecatorului. Daca din motive
temeinice cum ar fi : internarea, forta majora,etc. acesta nu poate fi adus, atunci
propunerea se examineaza doar in prezenta aparatorului.
- arestarea preventiva nu poate depasi termenul de 180 de zile ( 6 luni).

Arestarea preventiva poate fi dispusa si in faza de camera preliminara si in faza de

judecata, deci judecatorul de camera preliminara respectiv de instanta de judecata,

urmarindu-se aceeasi pasi ca si judecatorul de dr. si libertati in cursul urmaririi

penale.
- durata maxima a arestarii preventive in cursul judecatii in prima instanta nu poate
depasi 5 ani, astfel prin deductie logica rezulta ca arestul din faza urmaririi penale
poate fi dispus si nu se adauga la cel din faza judecatii.( cel arestat in cursul
urmaririi penale poate ramane timp de 6 luni, dupa care in faza judecatii ramane
inca 5 ani)
- se poate dispune arestarea preventiva si fata de minori , in cazuri exceptionale
respectandu-se principiul proportionalitatii si in acelasi timp tinandu-se cont de
efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalitatii si dezvoltarii
minorului. Persoanele minore retinute sau arestate preventiv sunt cazate de regula
separat de persoanele adulte, acordandui-se asistenta psihologica.

Incetarea de dr. a masurilor preventive :

a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare
b) in cazul in care procurorul prin ordonanta alege ca solutie netrimiterea in
judecata, instanta pronunta o hotarare de achitare, de incetare a procesului penal,
de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare sau suspendare a executarii
pedepsei sub supraveghere
c) la data ramanerii definitive a hotararii prin care se dispune condamndarea
d) la implinirea duratei maxime prevazute de lege in cursul urmaririi penale sau in
cursul judecatii
e) in apel daca durata masura a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de
condamnare
- organul judiciar care a dispus masura trebuie prin ordonanta sau prin incheiere sa
puna de indata in libertate pe cel retinut sau arestat.
- tuturor institutiilor si persoanei fata de care s-a dispus masura i se comunica o
copie a ordonantei sau a incheierii
- instanta dispune punerea de indata in libertate arestatul atunci cand pronunta o
pedeapsa cel mult egala cu durata arestarii sau retinerii, o pedeapsa cu suspendare
executarii sub supraveghere, o pedeapsa cu amenda, o masura educativa.
Revocarea si inlocuirea masurilor preventive - daca motivele care au stat la
baza masurii preventive nu mai exista ori s-au schimbat, masura poate fi inlocuita
cu una mai usoara sau cu una mai grea

- masura preventiva poate fi revocata atunci cand au incetat temeiurile care au

determinat luarea respectivei masuri, sau au aparut imprejurari noi din care rezulta
nelegalitatea masurii. In momentul revocarii masurii preventive, inculpatul este
repus in starea de drept initiala fara a fi supus vreunei constrangeri decurgand din
masurile preventive
- masura preventiva poate fi inlocuita la cerere cu o alta masura preventiva mai
usoara, daca se apreciaza ca masura preventiva mai usoara este suficienta pentru
realizarea scopului, la fel poate fi dispusa si o masura preventiva mai grea
- judecatorul de dr. si libertati in faza urmaririi penale este cel care se pronunta
asupra revocarii sau inlocuirii masurii preventive; in faza de judecata se pronunta
instanta sau judecatorul de camera preliminara.
Caile de atac impotriva actelor prin care se dispune asupra masurilor
preventive 1. Calea de atac impotriva incheierilor date in cursul umaririi penale - se pot
formula contestatii de inculpat si procuror in termen de 48 de ore de la pronuntare
sau de la comunicare. Contestatia se depune la jud. de dr. si libertati care a dispus
prin inchiere admiterea sau respingerea propunerii si se inainteaza impreuna cu
dosarul cauzei jud. de dr. si libertati de la instanta ierarhic superioara in termen de
48 de ore de la inregistrare.
- contestatia formulata nu are un efect suspensiv de executare, cea formulata de
inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile, iar cea formulata de procuror se
solutioneaza inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior.
- este obligatoriu sa participe aparatorul si procurorul, precum si inculpatul in afara
de cazul in care acesta lipseste nejusitificat, este disparut, se sustrage, are
probleme de sanatate, forta majora, stare de necesitate.
2. Calea de atac impotriva incheierilor date in procedura de camera preliminara inculpatul si procurorul pot formula contestatie in termen de 48 de ore de la
pronuntare sau de la comunicare
- contestatia se depune la judecatorul de camera care a pronuntat incheierea dupa
care se inainteaza judecatorului de camera de la instanta ierarhic superioara
- contestatia nu are efect suspensiv de executare, cea formulata de inculpat se
solutioneaza in termen de 5 zile, , iar cea formulata de procuror se solutioneaza
inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior.
- este obligatoriu sa participe aparatorul si procurorul, precum si inculpatul in afara
de cazul in care acesta lipseste nejusitificat, este disparut, se sustrage, are
probleme de sanatate, forta majora, stare de necesitate.

3. Calea de atac impotriva incheierilor date in cursul judecatii - inculpatul si

procurorul pot formula contestatie in termen de 48 de ore de la pronuntare sau de
la comunicare
- contestatia se depune la instanta care a pronuntat incheierea dupa care se
inainteaza instantei ierarhic superioare.
- contestatia nu are efect suspensiv de executare, cea formulata de inculpat se
solutioneaza in termen de 5 zile, , iar cea formulata de procuror se solutioneaza
inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior.
- este obligatoriu sa participe aparatorul si procurorul, precum si inculpatul in afara
de cazul in care acesta lipseste nejusitificat, este disparut, se sustrage, are
probleme de sanatate, forta majora, stare de necesitate.
1. Verificarea masurilor preventive In procedura de camera preliminara dupa ce dosarul impreuna cu rechizitoriul este trimis in judecata, initial acesta
ajunge la jud. de camera preliminara care este obligat sa verifice din oficiu
legalitatea si temeinicia masurii preventive inainte de expirarea duratei acesteia cu
citarea inculpatului. Daca temeiurile care stau la baza masurii sunt jusitificate, jud.
dispune prin incheiere mentinerea masurii fata de inculpat, iar daca acestea nu sunt
temeinice => nelegalitatea masurii preventive => jud. dispune prin incheiere
revocarea masurii si punerea in libertate.
2. Verificarea masurilor preventive in cursul judecatii - jud. de camera
preliminara inainteaza dosarul instantei cu cel putin 5 zile inainte de expirarea
masurii preventive, instanta verifica din oficiu legalitatea si temeinicia luarii,
prelungirii sau mentinerii masurii preventive.
Masurile preventive aplicabile persoanei juridice - jud. de dr. si libertati, de
camera preliminara ori instanta poate sa aplice persoanei juridice daca exista o
suspiciune ca aceasta a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, una din
urmatoarele masuri :
a) interdicitia initierii suspendarii procedurii de dizolvare sau lichidare
b) interdicitia sau suspendarea fuziunii, divizarii sau reducerii capitalului social
c) interzicerea unor operatiuni patrimoniale care pot diminiua activul patrimonial
sau insolventa
d) interzicerea incheierii unor acte juridice
e) interzicerea desfasurarii activitatilor de natura celor cu ocazia carora a fost
comisa fapta

- persoana juridica poate fi obligata sa depuna o cautiune de cel putin 10.000 de lei
care trebuie restituita la data ramanerii definitive a hotararii; daca nu sunt
respectate masurile, cautiunea nu se mai restituie.
- masurile preventive in cazul persoanelor juridice pot fi dispuse pt cel mult o
perioada de 60 de zile si pot fi prelungite nedepasind 60 de zile.
- masurile pot fi dispuse de jud. de dr. si libertati, fiind obligatorie participarea
procurorului si pot fi revocate tot de acesta la cererea procurorului sau a persoanei
juridice, precum si de instanta sau de judecatorul de camera preliminara daca nu
mai exista temeiurile care au stat la baza luarii masurii.
Masurile de siguranta cu caracter medical
1. Obligarea provizorie la tratament medical - aceasta masura de siguranta poate fi
luata daca inculpatul din cauza unei boli sau a unei dependente cronice prezinta
pericol pt societate, facand necesara obligarea acestuia la tratament medical pana
la insanatosire ori pana la inlaturarea starii de pericol.
- masura poate fi dispusa de jud. de dr. si lib, jud. de camera preliminara sau de
instanta, fiind dispusa prin incheiere in camera de consiliu. Procurorul trebuie sa
formuleze o cerere prin care sa solicite uneia dintre institutiile mai sus mentionate
obligarea provizorie la tratament medical, cererea fiind insotita de un raport de
expertiza medico-legala. Judecatorul fixeaza un termen care nu poate depasi 5 zile
de la data inregistrarii propunerii, fiind necesara participarea obligatorie a
procurorului si asistenta juridica a suspectului sau inculpatului. Suspectul sau
inculpatul are dr. de a fi asistat de catre un medic care poate prezenta concluzii jud.
de dr. si lib. Incheierea jud. poate fi contestata in 5 zile de la contestare, contestarea
neavand un efect suspensiv asupra punerii in executare a masurii.
- daca starea de sanatate se amerioleaza starea de pericol public, judecatorul la
cererea procurorului , a medicului, a inculpatului, suspectului, membru de familie al
acestuia , ridicarea masurii.
- in cursul judecatii in fond, nu este necesara existenta unei expertize medicolegale, fiind suficiente doar niste acte medicale concludente.
- in cazul in care suspectul/inculpatul nu respecta din rea credinta masura obligarii
provizorii la tratament medical, instanta, jud. de dr. si lib, ori cel de camera
preliminara pot dispune internarea mediala provizorie.
2. Internarea medicala provizorie - aceasta masura are ca scop inlaturarea unui
pericol concret si actual pt siguranta publica, internarea dispunandu-se fata de
suspectul sau inculpatul bolnav mintal ori consumator cronic de substante psihoactive.

- aceasta masura se dispune pana la insanatosire sau pana la ameliorarea care

inlatura starea de pericol
- luarea acestei masuri se aseamana mult cu luarea masurii obligarii provizorii la
tratament medical, diferentele constand in faptul ca propunerea inaintata de
procuror nu trebuie sa fie insotita de un raport de expertiza medico-legala; instanta
poate dispune efectuarea acesteia .

Masurile asiguratorii , restituirea lucrurilor si restabilirea situatiei

anterioare savarsirii infractiunii - in functie de scop acestea se impart in :
a) masuri asiguratorii dispuse in vederea repararii pagubei produse prin infractiune
b) --ll-- pentru garantarea executarii pedepsei amenzii
c) --ll-- in vederea confiscarii speciale sau a celei extinse
d) --ll-- pentru garantarea executarii cheltuielilor judiciare
- sunt masuri asiguratorii :
- sechestrul penal;
- inscriptia ipotecara;
- poprirea.
- inscriptia si poprirea sunt considerate forme speciale ale sechestrului, sechestrul
constand in indisponibilizarea bunurilor mobile -> inscriptia ipotecara se ia asupra
bunurilor mobile -> poprirea vizeaza sumele de bani
- aceste masuri se dispun pt a se evita ascunderea, distrugerea, instrainarea sau
sustragerea de la urmarire a bunurilor care pot face obiectul confiscarii speciale, a
celei extinse, a celor care pot garanta executarea pedepsei amenzii sau a
cheltuielilor judiciare, sau pt a repara paguba produsa prin infractiune.
- prin indisponibilizare = proprietarul nu mai poate instraina sau greva cu sarcini
bunul si poate chiar pierde dr. de folosinta cand aceste bunuri sunt ridicate sau
sigiliate.
- sunt masuri procesuale reale de constrangere, fiind facultative, provizorii si
adiacente activitatii principale a procesului penal. La fel ca in cazul luarii masurii pt
garantarea reparatiilor civile si in cazul luarii masurii pt garantarea executarii
pedepsei, scopul este acela de a preveni riscul ca executarea lor sa ramana
ineficace prin starea de insolvabilitate.

- masurile pt garantarea executarii a pedepsei amenzii se pot lua numai asupra

bunurilor suspectului, nu si asupra bunurilor partii responsabil civilmente, fiind o
raspundere strict personala.
Conditiile infiintarii masurii asiguratorii :
a) sa existe o paguba;
b) sa fie produsa prin infractiune;
c) sa existe un proces penal cu privire la infractiunea respectiva;
d) sa existe o parte civila in cauza ( stat, persoana fizica)
Obiectul masurilor asiguratorii - masurile se pot lua asupra bunurilor suspectului sau
inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente pana la concurenta valorii
probabile a acestora. Masurile se mai iau si in cazul garantarii, executarii
cheltuielilor judiciare precum si a garantarii executarii pedepsei amenzii sau a
cheltuielilor judiciare,a repararii pagubei produse prin infractiune; poate fi dispusa
confiscarea speciala sau extinsa , toate acestea in cazul persoanelor juridice.
- in vederea repararii pagubei, masurile pot fi luate asupra bunurilor mobile sau
imobile ale supectului sau inculpatului ori a persoanei responsabil civilmente.
- trebuie sa fie luate proportional cu paguba, pana la acoperirea valorii pagubei.
Daca valoarea bunurilor asupra carora s-au dispus masurile asiguratorii depaseste
valoarea pagubei, nu se vor mai lua masuri asiguratorii si asupra bunurilor partii
responsabil civilmente.
- masurile pot fi extinse sau restranse in functie de modificarea valorii pagubei sau a
valorii bunurilor indisponibilizate.
- nu pot fi sechestrate bunurile ce apartin persoanelor de dr. public, unitatilor sau
institutiilor publice, cele exceptate de lege. Interpretare per a contrario.
- nu pot fi luate masuri asiguratorii asupra bunurilor insesizabile absolut sau relative
cum sunt cele ce se afla in prop. publica.
- este obligatorie luarea acestei masuri in cazul infractiunilor de coruptie, spalare de
bani, finantare acte de terorism
- in cazul masurilor prin care se garanteaza executarea amenzii, sunt exceptate de
la sechestru urmatoarele bunuri : cele necesare uzului casnic sau folosintei
personale condamnatului si familiei sale, cele care servesc la exercitarea profesiei,
cele care sunt de stricta trebuinta acestuia sau familiei sale.

Organele judiciare competente sa dispuna luarea masurilor asiguratorii procurorul prin ordonanta in faza de urmarire penala, jud. de camera preliminara
sau instanta de judecata.
- in caz de respingere a actiunii civile, instanta poate revoca masurile asiguratorii.
Daca actiunea civila a fost lasata nesolutionata, masurile se mentin si inceteaza de
drept dupa 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii.
- se aduce la indeplinire de catre organul de cercetare panala sau de catre
executorul judecatoresc
Sechestrul penal propriu-zis = masura asiguratorie prin care se
indisponibilizeaza anumite bunuri mobile ale suspectului, inculpatului sau partii
responsabil civilmente in vederea repararii pagubei produse prin infractiune, pt a
garanta executarea pedepsei amenzii, a confiscarii speciale, a celei extinse ori
executarii cheltuielilor judiciare.
- organul care a dispus aplicarea sechestrului trebuie sa identifice si sa evalueze
bunurile putand recurge la evaluatori si la experti.
- sechestrul = identificare, evaluare si declararea ca sechestrate a bunurilor
- bunurile perisabile se predau autoritatilor competente care sunt obligate sa le
primeasca si sa le valorifice.
- metalele sau pietrele pretioase se depun la cea mai apropiata institutie bancara
- titlurile de valoare interna, obiectele de arta sau de muzeu si colectiile de valoare
se predau spre pastrare institutiilor specializate
- acestea se pastreaza pana la ridicarea sechestrului
- celelalte bunuri mobile sechestrate vor fi puse sub sigiliu sau ridicate putandu-se
numi un custode
- organul judiciar care aplica sechestru incheie un proces verbal care descrie
amanuntit bunurile cu indicarea valorii lor + obiectiile, indeplinirea obligatiei de
incunostintare a partilor privind posibilitatea de a solicita valorificarea bunului sau
bunurilor sechestrate. O copie a procesului verbal se lasa persoanei careia i s-a
aplicat sechestrul, iar in lipsa oricarei alte persoane care are legatura cu acesta.
- bunurile sechestrare pot fi valorificate la cererea sau cu acordul proprietarului,
insa exista si situatii de exceptie : valoarea bunului scade cu cel putin 40 % dupa
un an de zile, exista riscul expirarii termenului de garantie sau cand sechestrul s-a
aplicat asupra unor animale sau pasari vii, asupra produselor inflamabile sau
petroliere, asupra unor bunuri a caror depozitare sau intretinere necesita cheltuieli
disproportionate in raport cu valoarea bunului.

- sumele de bani rezultate din valorificare sunt consemnate pe numele

suspectului/inculpatului sau persoanei responsabile civilmente

Valorificarea bunurilor mobile sechestrate in cursul urmaririi penale -in

cursul urmaririi penale, procurorul poate solicita jud. de dr. si lib. cu o propunere
motivata de valorificare a bunurilor sechestrate. Judecatorul fixeaza un termen in
camera de consiliu, aduce la cunostinta partilor si a custodelui despre intentia de a
valorifica bunurile mobile si li se pune in vedere ca au dr. de a face observatii sau
cereri legate de bunurile ce urmeaza a fi valorificate. Procurorul este obligat sa
participe, iar dupa examinarea obiectiilor si cererilor facute de parti sau custode,
judecatorul dispune prin incheiere asupra valorificarii bunurilor. Incheierea poate fi
atacata prin contestatie de catre parti, custode, procuror sau alta persoana
interesata in termen de 10 zile care curge de la comunicare pentru procuror, parti si
custode; pt celelalte parti curge de la data la care au aflat de incheierea instantei.
Contestatia este suspensiva de executare.
- in cursul judecatii, instanta poate dispune asupra valorificarii din oficiu sau la
cererea procurorului ,a uneia dintre parti sau custodelui. Instanta fixeaza un termen
ce nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt citate in camera de consiliu partile
sau custodele daca a fost desemnat. Li se aduce la cunostinta ca acestia au dr. de a
face observatii sau cereri.
- contestatia impotriva valorificarii se poate formula in termen de 15 zile de la
indeplinirea actului contestat.
Inscriptia ipotecara - forma sechestrului asupra bunurilor imobile prin care se
vizeaza realizarea formalitatilor de publicitate in cazul indisponibilizarii acestei
categorii de bunuri. Se face in vederea garantarii repararii paguberi produse prin
infractiune, a executarii pedepsei amenzii, cheltuielilor judiciare ori a efectuarii
confiscarii speciale sau a celei extinse.
- bunurile mobile trebuiesc identificate (individualizate si enumerate) si evaluate.
- inscriptia impiedica instrainarea imobilelor. Se intocmeste un proces verbal, fiind
obligatoriu ca un exemplar sa fie inmanat persoanei careia i s-a aplicat sechestrul,
iar in lipsa acesteia, altei persoanei care are legatura cu cel a carui bun a fost
sechestrat.
Poprirea - forma a sechestrului penal care se realizeaza prin indisponibilizarea
sumelor de bani datorate suspectului, inculpatului sau partii responsabile
civilmente. Aceasta masura implica participarea a 3 subiecti procesuali : creditor
popritor, debitor poprit si tert poprit. Creditorul este persoana prejudiciata, debitorul
este suspectul, inculpatul sau partea civilmente, tertul poprit este persoana fizica
sau juridica ce datoreaza debitorului poprit o suma de bani.

- poprirea implica doua operatiuni :

1. infiintarea popririi prin ordinul dat tertului, debitor al suspectului, inculpatului sau
partii responsabil civilmente, sa nu achite suma datorata si sa o tina la dispozitia
organului judiciar care a infiintat poprirea
2. vizeaza plata sumei care va fi consemnata de debitor la dispozitia organului care
a dispus poprirea sau a organului de executare

Contestarea masurilor asiguratorii - se poate plange impotriva procesului

verbal de sechestru fiul inculpatului sau orice persoana interesata, facand dovada
ca unele din lucrurile sechestrate ii apartin.
- pot contesta suspectul sau inculpatul ,partea civila, partea responsabila civilmente
sau o terta persoana interesata
- contestatia se face in termen de 3 zile de la data comunicarii ordonantei de luare a
masurii ( in cursul urmaririi penale) sau de la data aducerii la indeplinire a acesteia
la jud. de dr. si libertati
- solutionarea contestatiei se face in camera de consiliu,cu citarea persoanei care a
facut contestatia si a persoanelor interesate.
- dupa rezolvarea definitiva a procesului, nu se poate contesta actul procesual prin
care a fost dispusa masura asiguratorie ci doar actul procedural prin care este
adusa la indeplinire masura

Restituirea lucrurilor - sunt restituite lucrurile care de ex. au fost furate, masura
putand fi dispusa de organul de urmarire penala ( procuror sau jud. de dr. si lib.) , in
camera preliminara si in faza judecatii de instanta.
Restituirea situatiei anterioare -

Acte procesuale si procedurale comune

- organele judiciare, subiectii procesuali principali si partile isi indeplinesc obligatiile

si isi exercita dr. prin efectuarea unor acte procesuale si procedurale.

- acte procesuale = manifestari de vointa prin care organele judiciare, subiectii

procesuali principali si partile din proces, in limita dr. conferite, dispun cu privire la
desfasurarea procesului penal. Sunt acte procesuale inceperea urmaririi penale,
punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive, trimiterea in
judecate etc.
- actul procedural = actul prin care se aduce la indeplinire un act sau o masura
procesuala ( ex. mandatul de arestare este act emis in temeiul incheierii prin care sa dispus masura arestarii preventive in vederea aducerii la indeplinire a acesteia;
declaratia ce consemneaza ceea ce au declarat martorii, suspectul etc.)
- actele procedurale sunt dependente de existe unui act sau unei masuri procesuale
- pentru a fi valabile trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:
a) sa emane de la organul competent
b) sa fie emise cu respectarea legii
c) sa respecte conditiile de fond si de forma
d) sa fie scrise in limba oficiala
- exista act procesual care poarta aceeasi denumire cu cel procedural ( spre ex.
hotararea este actul procesual prin care instanta solutioneaza cauza/ hotararea este
si inscrisul in care este consemnata solutia data de judecator)
Acte de procedura comune 1 . Cererea - act procedural comun prin care o persoana ( partea) precum si
procurorul sau alti participanti ( martori, experti, interpret) in timpul judecatii se pot
adresa organului judiciar pt indeplinirea unor acte ori pt a obtine interventia sa in
vederea satisfacerii unor pretentii juridice. ( cererea de recuzare, de administrare a
unor probe, de instituire a unui sechestru, de comunicare a unor acte)
- organele judiciare au obl. de a dispune in raport cu obiectul cererii, daca un au
competenta de a solutiona trebuia sa o inainteze organului competent.
- cererea scrisa trebuie sa contina : numele, prenumele, adresa, calitatea, obiectul
cererii ,motivarea solicitarii si semnatura.
- daca cererea este formulata de un substituit procesual, instanta cheama persoana
pt care s-a facut cererea in vederea insusirii ei.
2. Citarea - institutia citarii este cea care asigura prezenta la activitatile procesual
penale a partilor, a subiectilor principali procesuali sau a altor persoane.
- este act procedural scris prin care i se pune in vedere unui subiect ca este necesar
sa fie prezent la o activitate desfasurata de organele judiciare

- are caracter imperativ si se efectueaza din oficiu prin agentii procedurali ai

organelor judiciare sau prin orice salariat al acestora, al politiei locale sau serviciu
postal sau curierat.
- exista o situatie mai deosebita in cazul minorului care a indeplinit 16 ani. Organul
de urmarire penala poate sa citeze parintii minorului care a implinit 16 ani, tutorele,
curatorul, etc. daca considera necesar . Minorul ce nu a implinit 16 ani este citat
prin intermediul parintilor sau al tutorelui .
- citarea se poate face si prin nota telefonica sau telegrafica, posta electronica sau
orice alt sistem de mesagerie electronica, incheindu-se in acest sens un proces
verbal.
- organul judiciar poate comunica si oral persoanei prezente termenul urmator,
aducandu-i la cunostinta consecintele neprezentarii.
- citatia este individuala si trebuie sa cuprinda urmatoarele :
a) denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite
citatia, sediul sau, data emiterii si nr. dosarului
b) numele si prenumele celui citat, calitatea in care este citat si indicarea obiectului
cauzei
c) adresa celui citat
d) ora, ziua , luna si anul, locul de infatisare + invitarea celui citat sa se prezinte la
data si locul indicate
e) mentiunea ca subiectul procesual principal sau partea citata are dr. la un avocat
f) mentiunea daca este cazul ca apararea este obligatorie si faptul ca i se poate
acorda un avocat din oficiu
g) mentiunea ca partea citata poate sa-si consulte dosarul aflat la arhiva instantei
sau a parchetului
h) consecintele neprezentarii in fata organului
- citarea si comunicarea actelor procedurale se fac in plic inchis cae va purta
mentiunea " pentru justitie". A se inmana cu prioritate.
Locul de citare a) se citeaza la adresa unde cei implicati in proces locuiesc, daca adresa nu este
cunoscuta se citeaza la adresa locului lor de munca
b) schimbarea adresei trebuie comunicata de catre suspect sau inculpat organului
judiciar in cel mult 3 zile

- daca suspectul nu s-a prezentat dupa prima citare legal indeplinita, acesta poate fi
citat la sediul avocatului ales
- daca nu se cunoaste adresa suspectului/ inculpatului si nici locul sau de munca se
afiseaza la locul organului judiciar o instiintare care-l vizeaza pe suspect/inculpat.
- persoanele aflate in spital, asezaminte medicale ori asistenta sociala se citeaza
prin administratia acestora.
- persoanele private de libertate se citeaza la locul de detinere
- militarii la unitatea din care fac parte
- persoanele care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale se citeaza
la capitania portului unde este inregistrata nava
- personalul misiunilor diplomatice al oficiilor consulare si cetatenilor romani trimisi
sa lucreze in cadrul organizatiilor internationale se citeaza prin intermediul unitatilor
pe care i-au trimis in strainatate
Inmanarea citatiei - citatia se inmaneaza oriunde este gasit personal celui citat
care va semna dovada de primire. Daca persoana citata refuza sa primeasca citatia,
persoana insarcinata sa comunice citatia va afisa pe usa destinatarului o instiintare,
incheind un proces verbal cu privire la imprejurarile constatate.
- instiintarea trebuie sa cuprinda :
- anul, ziua, luna, si ora cand afisarea a fost facuta
- numele si prenumele celui care a facut afisarea si functia acestuia
- numele si prenumele + domiciliul sau dupa caz resedinta sau sediul celui instiintat
- numarul dosarului si denumirea organului judiciar care are dosarul pe rol
indicandu-se sediul
- mentiunea ca instiintarea se refera la actul procedural al citatiei
- mentiunea termenului stabilit in care destinatarul trebuie sa se prezinte la organul
judiciar pentru a i se comunica citatia
- mentiunea ca in cazul neprezentarii in termen pentru comunicarea citatiei, citatia
se considera comunicata la implinirea acestui termen
- semnatura care a afisat instiintarea
- actul constatator al indeplinirii procedurii de citare il constitutie dovada de primire
si procesul verbal de primire al citatiei

Incidente privind citarea - in caz de nerespectarea a dispozitiilor legale ce

vizeaza citarea, sanctiunea ce intervine este nulitatea relativa. Se poate invoca
viciul de procedura in 3 ipoteze distincte tinandu-se cont de cel care invoca si de
calitatea procesuala a persoanei fata de care s-a incalcat procedura citarii:
1. Partea lipsa va putea invoca viciul de procedura la termenul urmator.
2. Viciul de procedura poate fi invocat de procuror, de catre celelalte parti, de
persoana vatamata sau din oficiu, la termenul la care s-a produs o neregularitate cu
privire la citarea unei parti.
3. Invocatul, persoana vatamata, celelalte parti, procuror sau din oficiu poate fi
invocat faptul ca a existat o neregularitate cu privire la procedura de citare a
inculpatului la urmatorul termen.
Comunicarea altor acte procedurale - se face ca si in cazul citatiei
Mandatul de aducere - mandatul de aducere poate fi emis atunci cand partea
citata nu s-a prezentat iar ascultarea si prezenta ei este necesara.
- in cursul urmaririi penale, mandatul se emite de catre organul de urmarire penala
iar in cursul judecatii de catre instanta.
- mandatul poate fi dispus la cererea procurorului si de catre jud. de dr. si lib. ,
atunci cand pt executarea acestuia este necesara patrunderea fara consimtamant
intr-un domiciliu sau sediu. Procurorul trebuie sa motiveze si sa arate ca au fost
indeplinite conditiile de la art. 265 respectiv persoana se sustrage de la primirea
citatiei ori suspectul sau inculpatul trebuie adus cu mandat, lucru necesar pentru a
putea fi rezolvata cauza; trebuie indicata infractiunea care constitutie obiectul
urmaririi penale si numele suspectului sau inculpatului + adresa unde se afla
persoana
- cererea se solutioneaza in camera de consiliu fara citarea partilor
- mandatul trebuie sa cuprinda :
a) denumirea instantei
b) data , ora si locul emiterii
c) numele , prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul
d) scopul pt care a fost emis
e) numele si adresa persoanei care urmeaza a fi adusa cu mandat
f) indicarea temeiului si motivarea necesitatii emiterii mandatului
g) mentiunea ca mandatul poate fi folosit o singura data

h) semnatura jud. si stampila instantei

Executarea mandatului de aducere - se executa de organele de cercetare

penala ale politiei judiciare si organele de ordine publica. Daca persoana indicata in
mandat refuza sa insoteasca organele de cercetare penala sau cele de ordine
publica, aceasta va fi adusa prin constrangere.
- daca cel indicat in mandat nu poate fi adus din motive de boala se intocmeste un
proces verbal care se inainteaza organului de urmarire penala sau instantei
- militarii sunt adusi de comandamentul unitatii militare sau de politia militara

Accesul la bazele electronice de date -

Modificarea actelor procedurale, indreptarea erorilor materiale si

inlaturarea unor omisiuni vadite
Modificarea actelor procedurale = orice adaugare, corectura ori suprimare se ia
in considerare doar daca este confirmata inscris, in cuprinsul sau la sfarsitul actului
de catre cei care l-au semnat (declaratiile martorului)
Indreptarea erorilor materiale = greseli cu privire la nume, prenume, calitate;
mentiuni privind ziua, luna ,anul a caror existenta este evidenta si se indreapta de
organul de urmarire penala, de jud. de dr. si lib. sau de camera preliminara ori de
instanta care a intocmit actul la cererea celui interesat sau din oficiu.
Inlaturarea omisiunilor vadite = absenta unor mentiuni pe care trebuie sa le
cuprinda actul procedural in mod obligatoriu, mentiuni care privesc solutionarea de
catre organul judiciar al unor aspecte legate de rezolvarea cauzei

Termenele
= interval de timp inauntrul caruia ori pana la care se poate sau trebuie indeplinit
un act, activitate, masura procesuala ori trebuie exercitat un termen procesual
- in cazul in care actele procesuale sau procedurale trebuie indeplinite cu celeritate,
legea utilizeaza notiuni ca : de urgenta, de indata.

Categorii de termene :
a) termenul procedural = termen prevazut de lege in vederea asigurarii unei bune
desfasurari a procedurilor penale, termen pana la care trebuie indeplinite acte,
activitati ori masuri procesuale. Acestea sunt :
1. de recomandare - inauntrul caruia ar trebuie anumite acte procesuale sau
procedurale, a carei nerespectare nu atrage consecinte juridice cu privire la
valabilitatea actului indeplinit cu depasirea acestui termen.
2. imperative - in care trebuie exercitat un dr. procesual ori indeplinite anumite acte
procesuale sau procedurale, sub sanctiunea decaderii ori anularii actului. Actul
efectuat dupa implinirea unui termen imperativ este tardiv
3. prohibitive (dilatorii) - care permite indeplinirea actului procesual sau procedural
numai dupa expirarea duratei sale, sub sanctiunea nulitatii. ( ex. punerea in
executare poate avea loc numai dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de
condamnare).
b) termenul substantial - cel prevazut de lege in materia masurilor restrictive sau
privative de dr. in scopul protejarii acesteia ( ex. termenele prevazute de lege in
materia masurilor preventive a supravegherii tehnice din materia prescriptiei,
reabilitarii). Expirarea termenului substantial atrage sanctiuni speficie cum ar fi de
pilda incetarea de dr. a masurii preventive.
- in functie de izvorul lor, termenul este legal (maxim 180 de zile in faza de urmarire
penala) sau judiciar ( termen acordat de instanta pt adminstrarea probelor)
- in functie de modalitatea de calcul distingem : termen de regresiune ( se
calculeaza in sensul invers scurgerii timpului) si termenul de succesiune (se
calculeaza in sensul curgerii timpului).

Actele considerate ca fiind in termen = actul depus inauntrul termenului

prevazut de lege la oficiul postal prin scrisoare recomandata, la administratia locului
de detinere ori la unitatea militara, chiar daca administrarea la organul judiciar are
loc dupa expirarea termenului.

Luarea in cunostinta a termenului de judecata - procedura prin care unii

subiecti procesuali sunt informati despre termenul de judecata fixat, nemaifiind
necesara citarea lor. Persoana vatamata si partile prezente la un termen de
judecata, iau la cunostinta despre fixarea noului termen.
- participarea acestor persoane este obligatorie

- cand judecata se amana, martorii, expertii si interpretii prezenti in instanta afla

despre noul termen, nemafiind necesara citarea lor

Sanctiunile aferente neindeplinirii sau indeplinirii defectuoase a actelor

de procedura 1. Inexistenta = nu este o sanctiune in adevaratul sens al cuvantului, actul
inexistent fiind un fapt real, incapabil de a produce efecte juridice datorita unei
conceperi vadit defectuoase ( ex. expertiza facuta de o persoana ce nu e expert)
2. Inadmisibilitatea = sanctiune procesuala ce intervine atunci cand participantii in
proces exercita dr. ce nu le sunt conferite sau dr. ce au fost epuizate dpdv procesual
( ex. va fi respins ca inadmisibil apelul declarat impotriva hotararii definitive a
instantei de apel)
3. Decaderea = sanctiunea care determina stingerea unui dr. procedural ce nu a
fost exercitat in termenul prevazut de norma procedurala penala -> dr. a fost
pierdut prin neexercitare. Actul efectuat in temeiul unui dr. din care o persoana a
fost decazuta este nul, insa instanta poate dispune repunerea in termenul de
exercitare a dreptului ( ex. repunerea in termenul de apel)
4. Excluderea probelor

Nulitatile - sanctiunea ce poate fi dispusa de un organ judiciar, ce are ca efect

desfiintarea totala sau partiala a actelor procesuale sau procedurale ce s-au realizat
prin nerespectarea dispozitiilor legale ce reglementeaza desfasurarea procedurilor
penale.
- nulitatile sunt dupa modul de exprimare exprese (generate de neresepectarea
anumitor norme de procedura) si nulitati virtuale.
- dupa regimul juridic cunoastem nulitati absolute (intervin in situatiile prevazute de
lege, se constata din oficiu sau la cerere, putand fi invocata in orice stare a
procesului penal, cu exceptiile prevazute de lege) si nulitatile relative ( de regula
fiind cele virtuale ce sunt incidente in cazul incalcarii oricaror dispozitii legale, in
afara celor care reglementeaza nulitatea absoluta)
Nulitatea absoluta - poate fi invocata de oricine in cadrul procesului in orice stare
a acestuia, fiind indeajuns sa dovedeasca incalcarea unei norme juridice a careai
incalcarea atrage sanctiunea nulitatii absolute.
Cazuri care atrag nulitatea:

a) compunerea completului de judecata (numarul de judecatori din complet,

cazurile de incompatibilitate sau cele referitoare la asigurarea continuitatii
completului care delibereaza asupra cauzei)
b) competenta materiala si personala a instantelor atunci cand judecata a fost
efectuata de o instanta inferioara celei legal competente
c) publicitatea sedintei de judecata ( publicitatea este regula, nepublicitatea fiind
exceptia ; ex. cererile care se solutioneaza in camerele de consiliu)
d) participarea procurorului atunci cand participarea sa este obligatorie potrivit legii
( neparticiparea procurorului in cazurile in care prezenta sa este obligatorie potrivit
legii sunt sanctionate cu nulitatea absoluta)
e) prezenta suspectulu sau inculpatului cand participarea sa este obligatorie potrivit
legii
f) asistarea de catre avocat a suspectului sau inculpatului precum si a celorlalte
parti atunci cand asistenta este obligatorie

Nulitatile relative = intervine atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a
adus o vatamare dr. partilor ori subiectilor procesuali principali, vatamare ce nu
poate fi inlaturata numai prin desfiintarea actului.
- poate fi invocata de catre procuror, suspect, inculpat, celelalte parti sau persoana
vatamata cand are un interes procesual propriu in respectarea dispozitiei legale
incalcate.
- nulitatea relativa se invoca in cursul sau imediat dupa efectuarea actului.
-Cel mai tarziu se invoca pana la inchiderea procedurii de camera preliminara, daca
incalcarea a intervenit in cursul urmaririi penale sau in procedura de camera
preliminara;
- pana la primul termen de judecata cu procedura legal indeplinita ,
- daca incalcarea a intervenit in cursul urmaririi penale, instanta fiind sesizata cu un
acord de recunoastere a vinovatiei;
-pana la urmatorul termen de judecata cu procedura completa daca incalcarea a
intervenit in cursul judecatii
Efectele nulitatilor : actul este lipsit de efecte juridice din momentul efectuarii lui
si nu din momentul constatarii nulitatii, organul judiciar care a intocmit actul initial
reface acel act.

Amenda Judiciara - sanctiune pecuniara prevazuta de lege care poate fi aplicata

de organele de cercetare penala sau judecator, persoanei care a comis o abatere
judiciara.
- se sanctioneaza cu amenda de la 100-1000 de lei , neindeplinirea sau indeplinirea
gresita ori cu intarziere a lucrarilor de citare sau de comunicare a actelor
procedurale, de transmitere a dosarelor, precum si a altor lucrari, daca aceste
lucruri au dus la intarzierea in desfasurarea procesului penal. Neindeplinirea ori
indeplinirea gresita a datoriilor de inmanare a citatiilor sau a celorlalte acte
procedurale precum si neexecutarea mandatelor de aducere se sanctioneaza cu
amenda de la 100-1000 de lei.
- lipsa persoanei care a fost citata pt a da declaratie se sanctioneaza cu amenda de
la 250-5000 de lei. Lipsa avocatului ales sau desemnat din oficiu fara a asigura
substituirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea se sanctioneaza cu amenda
de la 500-5000 de lei.

Procedura privitoare la amenda judiciara - se aplica de procuror prin ordonanta

sau de judecator prin incheiere. Persoana amendata poata face o cerere de anulare
sau de reducere a amenzii in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei sau a
incheierii.
Cheltuielile judiciare - odata cu desfasurarea unui proces penal apar si anumite
cheltuieli necesare pt indeplinirea unor acte de procedura a administrarii probelor,
a conservarii mijloacelor de proba, onorarile avocatilor etc.
- toate cheltuielile pt buna desfasurare a procesului penal se numesc cheltuieli
judiciare.
- cheltuielile judiciare sunt de 2 tipui:
a) cheltuieli de procedura = cele avansate de stat in vederea desfasurarii activitatii
procesuale
b) cheltuieli de judecata = avansate de partile in proces
1. Sumele cuvenite martorului, expertului si interpretului - toti acestia au dr. de a le
fi restituite cheltuielile efectuate cu prilejul chemarii lor de organul de urmarire
penala ori instanta. Cei care sunt salariati au dr. la venitul de la locul de munca.
Martorul care nu este salariat dar are venit din munca este indreptatit sa primeasca
o compensatie. Expertul si interpretul au dr. la o retribuite pt indeplinirea
insarcinarii. Toate acestea se platesc din fondul cheltuielilor judiciare.

2. Cheltuielile judiciare avansate de stat - acestea sunt suportate : de inculpat

atunci cand s-a dispus renuntarea la urmarirea penala, condamnarea , amanarea
aplicarii pedepsei, renuntarea la aplicarea pedepsei retinandu-se in sarcina acestuia
o culpa infractionala.
- Atunci cand s-a dispus achitarea, insa inculpatul a fost obligat la repararea
prejudiciului, cand s-a dispus o solutie de clasare sau de incetare a procesului penal
pt motivul existentei unei cauze de nepedepsire
- de persoana vatamata atunci cand s-a dispus clasarea in cursul urmaririi
penale sau achitarea in cursul judecatii si se retine o culpa procesuala a persoanei
vatamate, cand s-a dispus clasarea sau incetarea procesului penal in caz de
retragere a plangerii prealabile sau in cazul in care plangerea prealabila a fost tardiv
introdusa . Atunci cand suspectul sau inculpatul cere continuarea procesului penal
chiar si daca persoana vatamata si-a restras plangerea prealabila ori s-a dispus
clasarea sau achitarea.
- de partea civila cand i s-au respins intr-u totul pretentiile civile in cauzele in care sa dispus achitarea inculpatului (culpa procesuala a partii civile)
- de partea responsabila civilmente in solidar cu inculpatul fata de care s-a dispus
condamnarea, amanarea , aplicarea sau renuntarea aplicarii pedepsei daca acesta a
fost obligat in solidar cu inculpatul.
- de inculpat sau suspect si de persoana vatamata daca s-a dispus clasarea
respectiv incetarea procesului penal ca urmare a impacarii.
- de catre persoana careia i s-a respins ori care si-a retras apelul, recursul in casatie,
contestatia sau cererea.
- de persoana careia i s-a respins plangerea formulata impotriva actelor si masurilor
dispuse de organele de urmarire penala
- de partea prevazuta in acordul de mediere daca a intervenit medierea
- in celelalte cazuri cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
3. Cheltuielile judiciare avansate de persoana vatamata sau de partea
civila (cheltuieli de judecata) - in caz de condamnare, renuntare la urmarirea
penala, la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, inculpatul este
obligat sa plateasca persoanei vatamate precum si partii civile careia i s-a admis
actiunea civila cheltuielile judiciare facute de acesta.
- cand actiunea civila este admisa numai in parte, instanta il poate obliga pe
inculpat sa plateasca in tot sau in parte cheltuielile judiciare

- in caz de renuntare la pretentiile civile, precum si in caz de tranzactie, mediere, ori

recunoastere a pretentiilor civile, instanta dispune asupra acestora conform
intelegerii partilor.
- in celelalte cazuri instanta stabileste obl. de restituire potrivit legii civile.