Вы находитесь на странице: 1из 17

PROIECT PENTRU OBINEREA ATESTRII

PROFESIONALE N INFORMATIC

TITLUL LUCRRII:

Hazarde Naturale

Cuprins
1. Introducere
2. Limbajul HTML
3. Structura si continutul aplicatiei
4. Cerinte hardware si software
5. Bibliografie

1.Introducere
Lucrarea de fata are ca tema prezentarea hazardelor naturale cum ar
fi:cutremurele,avalansele,furtunile,inundatiile,tsunami.eruptii vulcanice si
alunecarile de teren.Din meniul principal se poate alege:

Ce sunt hazardele?
Cutremurele
Avalansele
Furtuni
Inundatii
Tsunami
Eruptii vulcanice
Alunecari de teren

Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in limbajul HTML, prin
programare direct in cod sursa. Scrierea liniilor de comanda s-a facut cu Adobe
Dreamweaver CS4 , vizualizarea codului putandu-se face cu orice editor text
(MS Word, Notepad s.a.).
Structural, prima pagina (index.html) este structurata cu ajutorul divurilor si a tabelelor.

2.Limbajul HTML
HTML (Hypertext Markup Language) este un limbaj creat n scopul de a descrie, n mod
text, formatul paginilor Web; fisierele create n acest limbaj vor fi interpretate de navigatoare,
care vor afisa paginile n forma dorit (cu texte formatate, liste, tabele, formule, imagini,
hiperlegturi, obiecte multimedia etc.). HTML a aprut ca o aplicatie ISO standard (apartine
standardului SGML - Standard Generalized Markup Language, specializat pentru hipertext si
adaptat la Web).
Asa cum se poate deduce din numele limbajului, HTML descrie caracteristicile de format
ale elementelor incluse prin procedee de marcare. Acestea pot fi asemnate intuitiv cu
marcajele folosite n tipografie pentru a indica scrierea unui text cu un anumit tip de caractere.
Fiecare element va fi introdus ntre dou marcaje ("tags", n limba englez) - de nceput si
sfrsit - (uzual) de forma <marcaj> </marcaj>. Caracterele speciale de delimitare a
marcajelor "<", ">" permit deosebirea acestora de textul propriu-zis. De exemplu, pentru
textele aldine (ngrosate), marcajul de nceput este <B> iar de sfrsit - </B>.
n informatic, limbajele de marcare sunt foarte convenabile fiindc comenzile lor pot fi
interpretate simplu. LaTeX-ul, de exemplu, este tot un limbaj de marcare; prin interpretarea
fisierelor .tex descrise n acest limbaj se va genera formatul dorit al documentelor pe diverse
tipuri de sisteme de calcul (n cazul, LaTeX-ului, se obtine uzual format PostScript sau PDF).
n schimb, procesoarele de documente uzuale nu au un limbaj de marcare standardizat, care s
ofere compatibilitate ntre diverse tipuri de calculatoare si sisteme de operare. Astfel, se poate
spune c avantajele aplicrii limbajelor de marcare constau n portabilitate si flexibilitate:
fisierele create cu ajutorul lor pot fi transferate pe orice tip de sistem, unde vor fi interpretate
cu ajutorul unor programe specifice.
De fapt, procesoarele de texte uzuale folosesc adesea procedee de marcare pentru
formatri (de exemplu, formatrile de tip caracter din Word); n acest caz ns, caracterele de
control introduse sunt ascunse iar rezultatul editrii este direct vizibil ("What You See Is What
You Get"). n schimb, n limbajele de marcare - inclusiv HTML - marcajele sunt introduse n
text, astfel nct acestea sunt exclusiv succesiuni de caractere (litere, cifre, caractere speciale)
- fisiere de tip text.

Referitor la legtura dintre procesoarele de documente uzuale si limbajul HTML, mai


trebuie mentionat faptul c ultimele versiuni ale editoarelor de documente ofer facilitti de
salvare n format HTML - de exemplu, Word, ncepnd cu versiunea Microsoft Office '97.
Mai mult, toate produsele incluse n aceast gam dedicat biroticii (MS Office) ofer
compatibilitate cu formatul HTML.
Procesele de standardizare si de includere a comenzilor de marcare n fisierele HTML
permit navigatoarelor s citeasc si s formateze paginile Web, lucru foarte important n
conditiile n care ele contin nu numai texte alb-negru, ci si culori, imagini, hiperlegturi,
diverse obiecte. Practic, marcajele HTML asigur controlul asupra modului de afisare a
obiectelor corespunztoare n cadrul programelor de vizualizare a documentelor HTML navigatoarele.
Limbajul HTML a evoluat n versiuni succesive, odat cu evolutia protocolului HTTP si a
programelor de navigare. Astfel, HTML 1.0 era compatibil cu Mosaic, primul program de
navigare, dar dup aparitia unor navigatoare noi, a fost necesar introducerea unui standard
oficial Internet pentru construirea paginilor (HTML 2.0) si extinderea sa cu noi facilitti:
formule matematice, tabele, moduri avansate de descriere a organizrii paginilor (ncepnd cu
HTML 3.0).
Standardizarea oficial a limbajului HTML a fost realizat de consortiul WWW si
dezvoltat de diversi productori de soft (unii dintre acestia urmresc chiar promovarea
navigatoarelor proprii prin introducerea unor particularitti n formatele oficiale).
Paginile HTML se pot crea cu orice editor de texte de ctre utilizatorii care cunosc
limbajul HTML sau, mai simplu, se pot utiliza editoare speciale, n care obiectele se introduc
interactiv iar codul HTML se genereaz automat. Avnd n vedere c si n acest caz este util
cunoasterea marcajelor generate pentru corectarea eventualelor erori (mai ales n cazul linkurilor), vom prezenta n continuare entittile care se pot introduce n paginile HTML si
marcajele caracteristice acestora:

Elementele limbajului HTML


Toate obiectele HTML sunt introduse ntre marcaje care le definesc; majoritatea
acestora sunt de forma <tip_obiect> (la nceput) si </tip_obiect> (la sfrsit). Tipul standard al

obiectului poate fi specificat cu majuscule sau minuscule; totusi, se recomand utilizarea


majusculelor fiindc astfel marcajele ies n evident.
Majoritatea navigatoarelor permit vizualizarea paginii curente n formatul surs
HTML (forma pe care o interpreteaz pentru afisarea paginii). La interpretare, programele de
navigare ignor spatiile si <Enter>-urile, aplicnd formatarea specificat.
Exist ns si marcaje cu parametri; acestea au forma <tip_obiect param1=valoare1
param2=valoare2 >. De exemplu, obiectele de tip imagine sunt introduse cu delimitatorul
<IMG>, care are diversi parametri. Pentru definirea hiperlegturilor se foloseste marcajul
<A>,

care

are

de

asemenea

parametri

proprii.

Codurile de marcare HTML pot fi clasificate n urmtoarele categorii:


1. marcaje de baz - cele care delimiteaz pagina / documentul HTML, titlul acesteia si
corpul paginii;
2. marcaje pentru structurarea documentului - care permit introducerea de subtitluri,
paragrafe, linii de delimitare;
3. marcaje pentru formatarea textului si crearea listelor;
4. marcaje pentru crearea hiperlegturilor (hyperlinks);
5. marcaje pentru introducerea de obiecte - tabele, formule, imagini sau obiecte
multimedia preluate din fisiere, formulare.
Vom descrie n paragrafele urmtoare, elementele caracteristice fiecreia din aceste
categorii.
Pentru structurarea si organizarea informatiilor din paginile web se pot utiliza frame-uri
(marcajul <FRAME>), prin care la un moment dat se afiseaz mai multe ferestre continnd
fiecare cte o pagin. Introducerea si gestiunea frame-urilor se realizeaz foarte convenabil
folosind editoarele HTML.
Mai mentionm faptul c n ultimele versiuni ale limbajului HTML si ale browser-elor s-a
introdus posibilitatea integrrii, respectiv lansrii n executie prin navigator, a unor aplicatii.
Acestea sunt scrise n limbajul Java, un limbaj cu caracteristici distribuite si obiectuale,

adaptat programrii n Web; ele se numesc "applet"-uri si se introduc n sursele HTML cu


marcajul <APP> sau <APPLET> . Ultimele versiuni de editoare HTML permit introducerea
interactiv a applet-urilor Java.
Marcaje de baz
O pagin Web este delimitat de marcajele <HTML> si </HTML> care indic nceputul si
finalul documentului si contine:

zon de antet cuprins ntre marcajele:

un corp delimitat de marcajele:

<HEAD> </HEAD> si
<BODY> </BODY>.

Zona de antet este utilizat de ctre programele de cutare pe site-urile web si permite
specificarea titlului paginii care va fi afisat de navigator (nu apare propriu-zis n continutul
paginii).
titlul, introdus n antet, este cuprins ntre marcajele <TITLE> </TITLE>.
Astfel, o form extrem de simpl a unui document HTML ar putea fi cea din urmtorul
exemplu:
<HTML>
<HEAD> <TITLE>Titlul documentului </TITLE>
</HEAD>
<BODY>Document HTML foarte simplu</BODY>
</HTML>
Marcaje pentru structurarea documentului
Programele de navigare asigur afisarea diferentiat a unot titluri si subtitluri pentru
sectiunile paginii, dup criteriile implementate n acest scop la conceperea sa (litere mai mari
sau mai mici, diverse culori, litere aldine sau simple, unul sau mai multe rnduri libere dup
titlu etc.).
Titlurile de capitole sau subtitlurile sunt definite de marcajele <Hn>, unde n este o
cifr ntre 1 si 6 care specific nivelul titlului (1 este titlul principal iar 6 corespunde celui mai

sczut nivel). Astfel:


<H1> </H1>

indic un subtitlu de nivelul 1

<H6> </H6>

indic un subtitlu de nivelul 6.

Pentru separarea zonelor paginii se pot folosi treceri la:

linie nou - cu marcajul <BR>, eventual cu desenarea unei linii orizontale - marcajul
<HR>;

paragraf nou - cu marcajul <P> (se insereaz o linie nou si eventual se face o
indentare). Marcajul </P> desemneaz sfrsitul de paragraf dar este mai rar folosit (se
poate omite).

Marcaje pentru formatarea textului si crearea listelor


Formatrile uzuale de texte permit scrierea cu caractere:

aldine - n acest scop pentru acel text se aplic marcajele

cursive (italice) - pentru acel text se aplic marcajele

subliniate - textul se introduce ntre marcajele

<B> </B>;

<I> </I>;

<U> </U>.

Unele programe mai vechi de navigare nu permiteau reprezentarea acestor formate; n


acest caz, se aplicau alte moduri de evidentiere a textelor respective (culori, video invers).
Alte tipuri de formatri de caractere care se pot defini se refer la:
dimensiunea fonturilor si culori - se va utiliza marcajul cu parametri:
<FONT SIZE=x COLOR=y> </FONT> , care indic utilizarea unui font de dimensiune x
si culoare y.

x poate fi un numr ntre 1 si 12, indicnd mrimea exact, sau un numr cu semn,
indicnd mrimea relativ la dimensiunea curent.

y poate fi numele unei culori standard, specificat n limba englez si ntre ghilimele,
sau, eventual, descompunerea unei culori n componentele RGB, sub form
hexazecimal (cte dou cifre hexa pentru fiecare component).

Suplimentar, se pot crea pagini de stiluri, n care s se defineasc stiluri logice, modificabile
ulterior; n acest scop, se folosesc marcajele <DN> - definitie, <EM> - punere n evident,
<STRONG> - accentuare puternic.
Pentru tastaturile care suport numai codurile ASCII, caracterele speciale se pot crea folosind
formatul &nume_caracter - de exemplu, &egrave; pentru e. Avnd n vedere semnificatia
special a caracterelor <, > si &, aparitia lor n documente trebuie specificat sub forma
caracterelor speciale: &lt; , &gt; , respectiv &amp; .
Prezentm n continuare un exemplu de document HTML, precum si modul n care
acesta este afisat de Netscape Navigator.
<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//IETF//DTD HTML//EN">
<html>
<head>
<title>Pagina simpla</title>
</head>
<body>
<p>Acesta este un exemplu simplu de o
pagina HTML. Ea arata cum
pot aparea caractere <strong>bold</strong>, <em>italic</em>,
<font size="5">mai mari</font>,
<font size="1">mai mici</font>,
respectiv insera
o mica imagine
<img src="Handshake8114.gif"
width="20" height="14">.
</p>
</body>

</html>

n figura, se observ c textul propriu-zis al documentului poate fi delimitat fat de


codurile de marcare, iar formatarea textului din documentul HTML nu corespunde cu cea
afisat de programul de vizualizare:

textul este extins pentru a ocupa ntregul ecran si este afisat cu un corp de liter diferit
fat de sursa HTML;

terminatorii de linie nu sunt respectati;

spatiile albe suplimentare din documentul surs sunt ignorate.

Introducerea obiectelor de tip imagine (marcajul <IMG>) este detaliat mai jos.
Limbajul HTML permite definirea mai multor tipuri de liste si imbricarea lor
(includerea unor liste n altele), caz n care trebuie verificat cu atentie corespondenta dintre
marcajele de nceput si sfrsit pentru fiecare list. Formatarea listelor la afisarea paginii
(introducerea bulinelor, numerotrii etc.) se face de ctre programul de navigare.
Elementele listelor se introduc ntre marcajele <LI> </LI> ("list item"). Modul de
aparitie al elementelor depinde de tipul de list n care sunt incluse (cu buline, numerotate
etc.), determinat de marcajul specific.
Astfel, listele pot fi:

neordonate (cu buline) - delimitate de marcajele <UL> </UL> ("unordered list");


elementele lor se afiseaz cu buline;

ordonate (numerotate) - delimitate de marcajele <OL> </OL> ("ordered list");


elementele lor se vor numerota;

de tip meniu - delimitate de marcajele <MENU> </MENU>; elementele acestor


liste apar ntr-o reprezentare compact pe ecran (multicoloan);

glosare (liste de definitii) delimitate de marcajele <DL> </DL> ("definition list");


elementele acestora au cte dou componente, introduse respectiv cu marcajele <DT>
(pentru nume) si <DD> (pentru semnificatia asociat);

tabele scurte - create cu marcajul <DIR>.

Listele utilizate cel mai frecvent sunt cele ordonate si neordonate. Prezentm n continuare
un exemplu simplu de pagin HTML care contine aceste tipuri de liste.
<html>
<head>
<title>Pagina cu liste</title>
</head>
<body>
<p>Aceasta pagina exemplifica crearea listelor</p>
<p>Cele mai uzual folosite tipuri de liste sunt:
<ul>
<li>neordonate</li>
<li>ordonate</li>
</ul>
<p>O lista ordonata este o lista numerotata:
<ol>

<li>primulelement;</li>
<li>aldoileaelement...</li>
</ol>
</body>
</html>

Exemple de liste ntr-o pagin HTML


Marcaje pentru crearea hiperlegturilor
Hiperlegturile ("hyperlinks") se introduc cu marcajele <A> </A> ("anchor") aplicate
asupra unui text sau a unei imagini. Ele se pot crea ctre:

adrese URL - astfel se asigur accesul n cadrul procesului de navigare (prin


protocoale specifice), nu numai la paginile web, ci si la diverse servicii Internet;

fisiere / resurse locale adic aflate pe acelasi calculator cu pagina creat - link-uri
locale ; acestea ar putea fi accesate si printr-un URL cu protocolul "file" dar pentru
mai mult simplitate, este suficient specificarea numelui si cii fisierului local;

o zon din documentul HTML curent - link-uri interne.

n fiecare din aceste cazuri, un click pe textul sau imaginea respectiv va determina activarea
legturii si afisarea prin intermediul navigatorului a resursei asociate link-ului.
Resursa asociat unei legturi este descris prin parametrii marcajului <A>:

HREF - permite asocierea unei adresei URL, crearea unei legturi locale prin
specificarea numelui si cii fisierului corespunztor sau a unei legturi interne
documentului; este cel mai important parametru pentru construirea de hiperlegturi;

NAME - numele hiperlegturii sau al zonei dintr-o pagin ctre care se face referirea,
n cazul unui link intern;

METHODS - metodele de acces (acest parametru se utilizeaz doar n prelucrri


speciale).
Astfel, un link local sau ctre o adres URL se poate defini pe un text cu: <A
HREF="resursa"> text </A>.

O legtur intern ctre o zon a documentului curent se indic folosind marcajul <A
NAME="nume-zona">.

3.Structura si continutul aplicatiei


Programul contine o forma principala alcatuita din mai multe butoane precum:

1. Prima pagina Ce sunt hazardele? index.html contine o scurta descriere a conceptului


de hazard.
2. Cutremure-cutremurele.html contine detalii despre cutremure precum si imagini
reprezentative
3. Avalanse-avalanse.html sunt prezentate tipuri de avalanse si imagini ale acestora.
4. Furtunile-furtuni.html contine detalii despre cicloni tropicali si tornade.
5. Inundatii-inundatii.html contine detalii despre inundatii si imagini ale acestora.
6. Tsunami-tsunami.html .In aceasta pagina contine detalii despre tsunami si imagini
reprezentative

7. Eruptii vulcanice-eruptii.html sunt prezentati vulcanii cei mai importanti precum si


imagini.
8. Alunecari de teren-alunecari.html contine detalii despre alunecarile de teren si imagini
reprezentative.

Codul de sursa al paginii index.html


<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN"
"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd">
<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="en" lang="en">
<head>
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="stil.css"
media="screen,projection" />
<title>ATESTAT - HAZARDE NATURALE</title>
</head>
<body>
<div id="wrap">
<div id="header"></div>
<div id="avmenu">
<h2 class="hide">Site menu:</h2>
<ul>
<li><a class="current" href="index.html">Ce sunt hazardele?</a></li>
<li><a href="cutremurele.html">Cutremure</a></li>
<li><a href="avalanse.html">Avalanse</a></li>
<li><a href="furtuni.html">Furtuni</a></li>
<li><a href="inundatii.html">Inundatii</a></li>
<li><a href="tsunami.html">Tsunami</a></li>
<li><a href="eruptii.html">Eruptii Vulcanice</a></li>
<li><a href="alunecari.html">Alunecari de Teren</a></li>
</ul>
</div>
<div id="content">

<img src="img/Ce-sunt-hazardele.png" name="SLIDER" scrolling="no"


frameborder="no" align="center" height = "50px" width = "300px"/>
<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;nceputul acestui mileniu se
caracterizeaza printr-un impact tot mai accentuat al activitatilor umane asupra
Terrei, care determina modificari globale ale mediului.
Modificarile accentuate ale mediului pe Terra , presiunea crescanda a societatii
asupra elementelor de mediu genereaza o serie de crize dintre care unele au
devenit globale, cum ar fi tendintele de incalzire a climei, datorate efectului de
sera, apoi reducerea stratului de ozon, ridicarea nivelului Oceanului Planetar,
despaduririle si procesele de degradare a solurilor, poluarea crescanda si
desertificarea.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Omul are insa si un impact pozitiv
asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in parcuri si rezervatii
naturale), prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de disparitie, a
unor obiective geomorfologice, geologice si paleontologice, precum si prin
numeroase lucrari de inginerie a mediului.
Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale,
precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele, care au o influenta directa
asupra vietii fiecarei persoane, asupra societatii si a mediului nconjurator.
Atunci cnd hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti
omenesti, ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale.<br>
&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Vulnerabilitatea pune in evidenta
gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferite hazarde,
indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen.
Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti, al numarului
de raniti, al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre
un anumit fenomen natural sau grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o
anumita perioada.
</div>
<div id="footer">
<p>Copyright &copy; 2011 | Toate Drepturile Rezervate</p>
</div>
</div>
<br>
</body>
</html>

4. Cerinte hardware si software


Site-ul a fost realizat cu ajutorul a patru programe Word Pad , NOTEPAD++ , Adobe
PhotoShop CS4, Adobe Dreamweaver.
Cerinele de sistem ale programului nu sunt exagerate
Resurse minime :
1) Hardware :
Procesor (CPU) : 500 MHz +
Memorie (RAM): 64 MB
Spaiu liber pe hard-disk : 30 MB

Monitor :1024*768
Un browser oarecare: Internet explorer ,Mozilla, Opera
2) Software :
Sistem de operare : Windows 98/XP
Resurse recomandate:
1) Hardware :
Procesor (CPU) : 1000 MHz +
Memorie (RAM): 128 MB
Spaiu liber pe hard-disk : 30 MB
Monitor : VGA 32-bit color (1024x768)
Un browser oarecare: Internet explorer ,Mozilla
2) Software :
Sistem de operare : Windows XP
Modaliti de utilizare
Utilizarea programului este foarte simpla.
Printr-o simpla apasare a click-ului stanga al mouse-lui pe unul din butoanele proiectului
puteti ajunge la informatia dorita.
Lansarea se realizeaza accesand fisierul index.html.

5.Bibliografie
www.wikipedia.ro
http://www.e-scoala.ro/geografie/hazarde_naturale.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Dreamweaver
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash