c

p
ln

pr

Sistemul
n"r#ff-cesul politic
3.1. Descitugareapolitologiei

3.

Fllr

ttii
SdinF politicdnu a apdrutde curind. Cum am puteauita, de exemplu'rolul pe
? Cum l-am
carel-a avutAristotelin analizacomparatia formelorde guvernare
puteaneglijapeMachiavelli,carea identificatpoliticadreptun domeniuautonom
puterii? Cu toateacestea,
de cercetare,
saupe Hobbes,carea dezvtrluitmecanica
pe parcurs'ulanilor, cercetareafenomendorpolitice a fost efecfilati intr-o corela(ie
cu investigaliileintrela subordonare)
destulde strinid (deseoriajungindu-se
jurisprudenpi,
politice,
al
cercetirilor istoricelilosoirei
al
prinsein domeniile
public,
nici
la filosofiapolitici'
Stiinlapoliticeinsi nu se reducenici l:r dreptul
nici la istoriografre, chiar dacd are probleme comune cu toate acestesectoare
disciplirnre. De aici, depararea unui proces trepht, mai intii temperat, apoi
imperuos,de descetu$are,cu un dublu vector de migcare, indreptat spre promovarea $i evidentiereaaspectelorempirice ale analizei Politologice, cit 9i spre
asigurarea adecvati a dimensiunii sale leoretice. Contribugia cea mai importanti
in acestdomeniu a fost adusl, cu siguranli, de cultura nord-americanE,care a
stabilit $i a alimentat consecvent,intr-o mare mlsurd, "noul curs" al qtiinlei
politice, chiar dacl nit trebuie neglijat faptul cI sint atestategi in Europa, cu
referire la perioadadinjurul anului 18:10,abordlri interesanteale femei autonomiei Stiinlei politice in raport cu ,,absr:ragerile'frlosofiei Ei cu .formalismele"
&epnrlui : este suficient si invocdm polemica pozitivismului social impotriva
qi metafizicienilor" (gi a mertodelorlor cognitive) penlr! a surprinde
"legigtilor anticiptrrile cel pulin in ceeace privegtepars destruens- ale unor abordiri alo
politologiei americanede un secol mai dziu.

preliminarlcu privirela
o observalie
oricum,si expunem
Estenecesar,
in care s-a produs o astfel de separarea Stiintei politice. Deseori, intr
autonomiagtiinlei politice in fala presiunilor 9i hegemoniilordreptului public, alc
filosofiei ori ale istoriograhei a fost promolati, bazindu-se (Si atrtrgind idei
modelede cercetare)pe alcesectoaredisciplinare9i cognitive, de la psihologie
psihodinamica,de la antopologie la sociologie,de la economiela cibernetictr

matematici,nu {Ertrun oarecarereno l risc al teronomiei.Acestlucru

(bet

ra
ltln<
Com

Pur

Itlm

cx.
do

rtrr

rgs

BI
in
n

llcs
fiinr

mai
a l

,tnt

s
pri
Clt

STIINTAPOLNCA

propusde EnqcLopediaoJ the {|nif,ed

asupraaspiralieiexprimatein proiecnrl -Ointre
$dinle Cit privestecel de-al
sistematlca
Sciencescarcvizeaz|, irlLegrarca
influenlape c1"^i.::::t"u"
"omportzEeileapunctal bilantului,vommentiona

autonomii'
ca direclieqtiinlince
mentismul,
:i1T::tfi,:1"":"Pt" f*'-:!1:l
identitatea'
terenut-si
iqi pierdetryqta1
in care,'defapt'

;;;;;;id;;

esehliaf intr-un anicol.din 1961'

Trebuie si mai evide4iem i*e t"' "tptct
:
Dahl a formulat drm6toareaconcluzie

alti par
pareser
ctr feno
deoareo
ticativi,
epaliup
provoca
lndoialS
funclior
Coincid
mal

Ftrrtr
ulterioaren-0

d estulde sravi $tiinla politicl

ssle crucial, iar lacuna,
este
Nodul
l\ouul
-: ^^r -,,ii- ia lrnprp qecroar.

intirziat, de altfel' sf, se implice.i

Agq
tio tt"r:ut gi la comparaliile diacronice
mai sensibilela studiul .ir,"tiilo;
cum ne vom convinge in contrnuare'

de iinterac{iuni

3.3.

$tiinlapolitictrnupoatefi.identifi*u.
:""-1::'lT^::::1lt
:i :".:"","#l
i'"po"T'n
s:,
roarte
;;;' este

il:lfr l"#ffi ;'#-

: 9:19

i
" deo:1t:.*::::
';;;;'."'rrlosonc'sau
"i:,ffH"ffi:
incepind
:il"t:
doar
vorbi
putem

poateh saude orqurj'ruruuw' "'-r^-r"^,ir'."p.*l

)
bacd accePtim cE despre stal'.

;;;;

'''ri'ri.r3
-"-*-;
referire
curervruv
moderni
eieu
lt
epoca
t1*,;'.t*:::t":1ffiJ:it:ffnx;
-.,.^-,t
.r -^"to fare ab-stracl
ahstractie de ace
careprecedesuttul$i poateh.ce
epoca moqeflr4

c[ politicaesteo realihte
oJin' prtind-1nt"'"",*"'#,i;Uff,l"lll
poate
sunrl
'.,*ur
parte,
"'-;;;;"^
Pvolwrr
alupare'
" in
de
de alB
de-sfirgir"-(
statuiuiseapropie.
de pe acumP5rericonformcaror:

t*1li:'ll9,T)':;:trt;;,
-ti"i"
urrP'v4' in
a implica,
rara a
"'-- otriigatoriu
qu
l96J) -- fna
1983)
"' moo
cit si in cazul terninus ad
t
'Iuo'
tenl
cazrtJ
^tiLin
cuvinte,
Cu alte
pot se nu co
nu coincj'dsau' in orice czz'
Doliticii 9i aie saqtlui, acestea
'Til1,::T:':5'##i

i realiTrca
iaptur
.Aceasn
nuanuleazl
a timpului
' Aceasut nu anrure@a rev!-'

pollLtice

nostru- Pe de o

Ji
considerente'
- cu intervenirrmasiveln
l1"ol":""tior respecdve
"*:Tt
sutului si

. -- -^^r^rx - i-nli.x
necesiuteaexamln
" -yn:ttt
socialiimplics:":":lT::"
r'iviala
"-'
:::il'#:#;
""i*'"n
ro'
qi
u
"itlfi
arelas4o' "o'np"'ibiiitnil','T:-Y:t ::j;,i,t':;;
continuare

expansiunea

''i';;ffi:iJ,*,i:.ir^."'
f ffifi
"i,ilj;.]ililT;,il#lil
Duterii statale,Pentru a feri

de ar

SISTEMUL POLITIC $I PROCESULPOLITIC

reoreric
$i practic,o criztra srarului,
care
lll
lll iT"gir":-i, subaspect
rvtoenlrezetrei aspecteprincipale. Criza, in sensulcon$tientizerii
faptului
,]t]1.
nT acoperisi nu epuizeazlinneagaeiperi:nF porlt,ca,
:1.Isat (ori
pe llnga

in conrapozi(ie cu acesta),alfi actori politici

-in semm_
l; de la partid la sindicae
qi la grupulde presiune,ii"u
,n.sit,
",r"iiit,
Practic$i insemlitateteorerici.Crizd,ii sensulnegafiei
insiigl'asturutui,
I dr:curenteleculruralecare(dela anarhismla maixismJeninisrn)
pun ta
in rnod iadical arir valoareaisrorico_poliricd,
Si conresr5.
O"i ii .ofuf

lal sncului, avind in vedere,,stingerea,'acestuia,i;diferent

aaceac"ustu
cu .stingerea" potiticii. in frne, criza generari de
,,supraincdrcarea
lor": cocrnaiautoatribuireagi asumareaunor sarcini qi
a unor obtigalii

,:i.l,r q.oly.. pot si provoace,

la un momenrrlar,cotapsut
:itj:^.11
ui s.tatal,atir la nivel
decizional,cit gi la nivel executivgi aplicatrv.
a-abandona
deci conceptulde stat(relevantp"nt* *"lirr, in"turl,
a numeroaseloraspecteale procesului politic), este
totu!;i oportun""u
si
o no(iune rnai generald gi atotcuprinzEtoareatit ir
timp,'cit

Ei in
gi auumenogiuneade sistempolicic,la elaborarea
ca.eiuilu-sau. o
rlle e:senliald,
dacE nu chiar exclusivd., savanh]l

canadian David Easton.

Sub aspectconbepnlal, cuvinrul .sistem" poate fi folosit tOoua
in
accepliuni
:incte,derti strins legate intre ele. prima se referl la
comportamentulempiric

carene indreptimaenlia, adiclla obiectulanalizeipe careintengionim

siJ
)gem$i si-l explicim. Ceade-adouaaccepgiune
a conceptuluise referEla
Insamblulde simboluriprin intermediulctrroraanarisn:lincearcesedefineasca,
Itr descrie,sii delimitezegi sd explicecomportamentul
sist"rnutuiempiric.Con-

ecptul de sistem se refer6, in acestcazt la un ansairblu de

idei sau leorii, astfel
lncit il putent defini ca fiind un sistem teoretic sau simbotic.altllritutea cerce_
Utorului consd asrfel in elaborareaunui sistem teoretic,
capabil se ilustreze
listemul empiric sau comportamenal.

8E

$T[IN]'A POLITICA

90

STIINTA POLITICA

partidic in raport cu sistemulpolitic), sauca un sistem(sistemulpartidic in raport

cu partidele care il alcdtuiesc),fIrI a uita ctr 5i un singur partid poate fi privit
drept un sistem, adic[ o totalitate a interac(iunilor dintre curenteleinterne ale
partidului insusi. Putemcontinuadisociereapind la aceleunitigi care sint indivizii.
Dace ne vom intreba acum in ce mod activeazi un sistempolitic, vom vedea
cd acestaevolueazein conformitate cu modelul de tip ,,input - conversiuneoutput - feedback", avind originea, intr-o primi formulare, ir GeneralSystems
Theory. Mai concret, prin input se irrlelegefaza in care sistemul devine supus
stimulirii ; prin conversiunese in(elegeansarnblulproceselorinternepe

rispunsuri; prin output

cirora qi prin intermediulcdrorasistemulelaboreazd
ingelege
faz.aemisieirtrspuruurilorcilre mediu; in sflrgit, prinftedbac,tse
totalitateabfectelorretroactivegi, prin urmare, a modificdrilor pe care

treptat,supus,
rile slbtemuluile producasuprastimulenlilorcEroraacesta,este,
Impulsurile cate opereazl in cadrul sistemului social sint multiple $i
manifesti in diverse modaliti(i : a$teptirile, motivafiile, ideologiile,
opiniei publice, .interesele, preferingele, stimulind aspiragiilecetitenilor

obtinereaanumitorvalori. Dactr rranzcliile privatenu pot asigura

conflictelorcorespunzitoaie,
anunciintri in joc sistemulpolitic.Inputvile
apar in mediu,in bazaunei singureori a mai multor situagiipsihologice
materiale, la care ne-am referit mai inainte, 9i se adreseazl sistemului
Existi, de altfel, o categoriede influengecare apar gi se manifesti in
sistemuluipolitic i ele sintderivareale stimulilorce pornescde la
autoriti[ilor politice sau al instituliilor politice, acoperind sistemul
ansamblul lui. Eastoh vorbegte in astfel de cazuri despre
(withinputsl Ei-corrsemleazicd gi acesteatrebuieluatein seami $i ffebuie
mecanicii ce line de inputs (chiar dacd autorul nu dezvdluie intr-o
adecvatSgi deplinE aceast[ noliune, importangaei nu poate fi

' Cele doul tipuri principale(sauindicatori)ale lnpzt-urilorsint

- interesele,
deelemente
sprijinul,ambeleproveninddin aceavarietate

preferintrele- care aclioneazl in sistemul social. Prin intermediul celor

adici prin intermediul cerintelor, se producesolicirareainstituliilor
oper'apentru a stabili valori, atunci cind o astfelde stabilirenu poate

caleaacordurilorprivate.Prin intennediulinput-ulrtide sprUinse

imperativia valorilor,
instinrfilorins[rcirutecu alocarea
dereqi consens
sau
autorititi, privitein
poatefi specific,dac[ se referd.lainstihliii
lor prestabilite,deciziile sau actiunile (Yomavea
comportamentele
decizieix sau al acgiuniiy), ori poal.efi difuz, dacd la bazalui se afld
din care se alimenteazi culnrra politic[ (vom reveni la aceasttrnotiuno
forme de sprijin se indreapt5 spre sistemul politic, spre cele trel
fundamentaleale acestuia,care, in viziunealui Easton,sint
regimul, autoriti[le guverrrative- unde comunitateapolitictr esteI
sistemului oolitic. constituit din membrii sf,i, considerali drept

informatieo
tilor stdrilo
(Deursch, I
$l apr
este o

din ser
dinn
c
Al doilea

aiciin
der
de c,
rctroac
(

unu;
de

prrn
Fr lr
It n(

i ctu
hz

dc
nu
lrc
rit,
til

1a
IC

t-

STIINTAPOLITICA

ssupratutu
progresiv (
ruie l
prin
adicl
de

:
l

n
ln linii n
lnte

din
impl
lnl eX,

tul in;
9Umr
tcnsil

neoskzia
:diul
) respundin
tbilizaroare.l
hiljbru,
u", chiar
Paredoar
a a|44e,

, ultrucit nu

nediu.
Acesta

ile in
i[if.ia!,
:ilizabild
lnti . un

racestindice
Uintr-o sino
un selecfie,
t cadrulteor
ermediul

)r in'evidenfi
ror proirenite
"guvern,'au
avei$i, prin
177s_1846),
tuqued'une
l la cuvintul
culiritdfilor
le de simit62)::

mtr.pentm
rramentul,
Lraport cu
I rivnit, si
rb;inite in
) tenadve
resabilite
I re.lerant

CapacirEfi
modulin care

fema.rcaSi exisl

srstemu

politi(
lnterdepend(
Func$ile evi,
rntereselor

vorbadespn
rn opfiuni
generale
carei
(rule I

a nonn
pun care c

, func1ie
p
ctrtrecine$
care a
ficra particr

utuipoliric,
clre se afltr
funclia j
rnai d(
c{ dorim {

ln potiti
Arir,,tul
olll de co

tura" se
ldcalep(
0Ccxhau

prel
cum I
gl coj
I occ
,Epul
lpc(

SISTEMULPOLITIC
$I PROCESUL
POLITIC

tbordtrrii
itic ca o
"
acitj'li" (cat
tfia globalj
a
ct?ra Dtesr,

element
rr politice,
cit

ce mrsurl fi(

tnumitecaba

;;;""'i.l!#?ii'&i:#:i::#il'ffi1:
ilil{!i,ll31ll1l3.i;d;

':h?'i.TT;:;,:lT:r::r:
i:ij#iffiq:":il,=.1tH"rflffiiff

I 4 ttansf^*

tt fel. C

,xplora."",,
rtatea d,e a
ior intr-un
:ttdli, reduce
liferite oh;"^

,e^

q,1i
L |oji iii,]]ff

prin"o,*.ti,,
careculrurilep",i1*

(ru!e pptication;,a'diri
rusr.a,.a
,l3r seineheie
.a cu

,i","J3;-Tta.

socializarea
politicd,

,.tuncsie
prininie;ffi ##3:,1i1_1",1
"":f"y"., $icurecrurarea

litic h
ldeo

itic a
lte unor

ibuiror al benJ:rd la cantihtea

e spre sistemul
I afirmafiile ile

: drapelelor
gi
rrutari de raap
re. capacirifil;
rrte sistemului
:epfivi descrie
c esterecepdv
ruru $i cerinte
Ajungemasrfella momentul
.
mai semnificativdin punct
oe de idei, ci
yr,
rorodati,capabilstrsuscite
de vedereteorelic
d.cel
am referit, in
randamentul,,
rla problemei
,,exercihrea
rndivizilor qi
srstemelepo.liticeoccidenra
'rmaliile
din ] exag,erate.
Altfel spus, in (
onvingitoare , supraaprecia
arit specificul
rotul.llor Si structurilor.
sD

flTfi::'il;TJl;il#
:y:j*:jT""H::H;f"X1fl:H]]*#
;:1fi:#*a.L?h*[*T:T{il,','"?i'"4:*iT;.

0e

Plu
lln
hrl
lln
llp

Abordar
motive. Pr
siscemelo
In sfirgit, c.
$l guvernat
ele. Vom ir
pentru subc
DupI ctl
galihteaei c
sedimen
et coe
cele ce
dac5, j

$is

de fapt

regJ
g:

ctrfier
gi ime
Putem,

flam
rrep
lul

ln
tt d,
lgie

SISTEMUL POLITIC $I PROCESULPOLNC

)i ti
rilc
rilc

lldara sub aspectul culturii politice prezintl interes din cel pucin
trei
r,.Primul.motiv line de chestiunealegidmitlgii qi a
jocului,,
"rdgulilor
: politice insegi. Cet de-al doilea motiv se refere la stab-ilitatea
politicl.
cel de-al treileamodv vizeaztrmodul in care aetorii politici (guvernangii
0rnalii) infrund problemelepolitice Si incearcEsI gdseasc5soiulii pentru
m_incepe cu primul aspect, lisind examinareatemei stabilitigii
politice
subcapitolulurmltor.

cumau renurcatautoriila carene_amreferit, ,,culnuacivici", mai

alesin
ei de culturEa statelormoderne,reprezinti o culnrri
_
,,mixti,, un rezultat

rmentirilor, al sratificdrilor, al proceselor socioistorice

complexe _, in
ei coexistind, intilnindu-se gi confruntindu-se fie elementeledeparochialism,

3e1rn

um
ntare
ecfii
poliric,
lmond,
altrsau
Perso.
uneorl
rectivtr
)s spre
rlative,
gurare
clpare
entattr
renaA
rcturi
mului
iderat
legte,
expete) si
nplu,
Iitici

de -cu]rura,desupunere.,fie elementeleculnrrii paniciparive,

dacd,in mod evideff, cultura participativi tinde strprevaleze

in experienlele
:ratice. Este clar cf, o comparare a regimurilor politice sub
speciea^cllt]urrfor
respective va.viza gradul $i distribufia in care cele,trei
elemente,
mod diferit din trecut sau produse in timpuri mai recente,
sint
.in

Dzente$i sint.combinate
in cadrulfiecdruisisternpolitic. TrebuiesAmai
de fapul cI in diferite sistemesocialesint (ori por fi) prezentegi finem
active
lri regionale,confesiunireligioase,clasesocioeconomiie,categorii
pro_
grupuri
at_e,
fiecare
cu
p:opria
subculturi
sociall, precumgi de
_etnice,
cdfiecaresubcultur5sociallpoatesEseproiecteze,
maimuliori marpugn

dlrect gi imediar, in dimensiuneapolitice, configurindu_segi ca subculturi poli_

tlctr.Putem, de exemplu,sI ilusrrlm Fza expus[ prin observaliaci in
Italia existtr

0 ltubculturlpoliticdcatolic' $i o subculruripoliricelaic', in Belgia,o subculturl

politicdflamandtrgi una valoni, in lirile careau cunoscutinfluen;
marxismului,o
I rulrculrurlgolilge a proletariatuluiin rermenide luptl de clasi 9.a.m.d.
Aceastzmpllca o problem5de omogenitate/eErogenitate
a culnrrii politice,
nu.numai.in sensul cd - linind conr de ereditigite re-spective,
de sinraliile pre_
cedentegi de contexteleistorice _ existl
tlri qi regimuri cu opulturi poliiicl
ornrogene
$i exisd !fui gi regimuri cu o culturtr politici eterogend,dar in sensul
Ei
c[^arifudinile regimurilor politice fagd de problema o-og"rritagii
sint diverse $i
dif:rengiate.S[ ne referim la democragiamodern5
a9acum vom vedea
"*" "ri",
mai amdnunlit ln continuare,o democra(iepluralisti
qi compeiitivi. intr_o atare
calritateea se bazeazEpe garan(iadisensiunii? Dar
cit de d'epartepoate a.lunge
t Cunoalrem deja cI, in rermeni generali, tegitim.itateapoate
fi
iiynliunea
definiti ca o proprieratea puterii politice de a fi p-rivia qi
acclptale drept cea mai
polriviti, corespurzdtoaregi convenabili sintezeipolitice,
ai clrer membri (sau,
orlcum, segmenteleei semnificative) ii acord.I, in
consecinli, sprijinul. prin
urrnare,rcma legitimitrlii estelegau printr-un rrr dublu de
tema consensului,iar
aceastadin urmi, la rindul ei, estelegatl pdntr_un fir
dublu de temaomogenitllii
culturale. Or, cu referire la democra(ie,problema
esteurmitoarea: pentru ca si
exlste legitimitate, consensultrebuie oare sd se refere
la intregu.l ansamblual

STIINTA POLITICA

precumSifat[ de toatesaufa[e
de o parte
bilite depurereapoliticl qi, prin urmare,
rine in raport cu promovfiealegirimirl(ii

rralereferitoareIa instituliilepoliticegi
.vinte,existl niveluri diversede
omo_
urald ,,necesard
$i suficient5,,penfu
:ii ,,consimgite"
a democraliei
moderne
e omogentr,in rindurilepopulaliei,a
eprezentadv_constinrlionale
gi fagi de
)e alte regimuriau nevoiesI mizeze_
deci nu admiteprobecorurare_ pe o
,
t chiarIa diferitemodalitllidepresiune

SISTEMUL POLITIC $I PROCESULPOLITIC

TO3

diferit in comparatiecu cei ce suslin optica negociative : in primul caz, intr_adevlr,

procesulredistribuirii nu poate sEnu comporte o schimbareradicalda raportului
dintre clase 9i mijloacelede producgie; in cel de-al doileacaz, redistribuirease
poate reduce Ia o folosire specialtra pirghiilor fiscale, fdrtr a srabili in mod

cadrul regimurilor politice nedemocratice,se poate intimpla str se recurgd la o

inalti cottr dogmaticl (ideologictrsauconfesionall : de exemplu, Uniunea Sovietici,
respectivIranul ,,revolulieiislamice") in scopul activtrrii mecanismelorde apro_
bare gi de susdnerea regimului $i a politicilor sale. Acest lucru subliniazi faptul
cA exist[ necesirateade a face distinclie intre participare gi mobilizare, cu
precizarcaci consensul,caracteristicregimurilor democratice,se referd in mod
specialla contexh.rlparticiptrrii.

104

STIINTA POLMCA

3.7. Schimbare,dezvoltare modeinizare

Ei
O.up5:u- rezulttrdin argumenelgadusein acest
capitol,sint supuseexaminirii
aici atit aspecteteconceptuat_definitorii,cit qi
precum $i
d;;;i;;;.e,
mecanismele
interneale sistemelorpolitice Si interac;iunilelor
cu mediul, cu
subsisremele
gi cu fiecaresubiectin parte(i;divizii
Ui g-p_"1. Cit priveqte
dinamica,problemaprincipaltresrecea a shb itdlii potiti"",
arturi d.e anariza
condiliilo-rsale.O seriede aspecteln aceastipriuir4e
foriO"i" semnalate;
acum.instrne intereseaztr
"u
aprofundarea
unui .sp"ct, tu etu"iaa."a
ceruiai$i aduce
contdbudacomparativepolitics. Acest lucru ne
obligd si ne opnm in prealabil
asupranoliunilorde ,,dezvortfie
politictr"gi de ,,mode-rnizare".
De remarcat
cein
literaturade specialitate
acestenofiuniau deseorio se.niir"u6"
cu o
nuanftrpozitivd, ca gi cum a modernizagi a dezvoltaar
"p.""irtivi,
fi lnto'tdeauna
o
chestiune
bun[ $i oportuntr.in analizanoastrtr,celedoutr
,int,-in."himb, acceptate
cu o valoareneutri.
"uuint"
Dezvoltareaesteo speciea genului ,,schimbare,,.
Fenomenulschimbirii poate
.
viza un sistemsubdoutraspectefundamentare
: .uu o ,"t i-i".e a s$temurui,
sau ca o schimbarein cadrul sistemului. pe lingi "u
schimbareasistemicl ce se
referi la intregur sistemgi cuprindetoatecompoienter"
schimbareain
cadrul sistemuluivizeazi transformareauneia sau a
mai"""rtuiu,
rnutor componente,a
unuia sau a mai multor elementeori factori din interiorul
sistemului.Fdcind
distiflcfie, in scopurianalitice,intre noliunile sus_menlionate,
fird insi. a exclud.e
unele arii de suprapunereln anumite cazuri, ne vom
referi la acela$isistem
politic, dar linind mereu conr de faptul cd
concepnrlO"^oftirii se aplicl gi
sistemuluisocial,9i sisremului
economic,9i sistemuluicultural_Dreptschimbare
intrasistemicrsaucomponenlial5
poatefi consideratuaceaschimbarecarevrzeaz[
una ori unelecomponenteale sistemuluipolitic: de
exmplu, trunsformarea
care
survinein sistemuldepartidein cazultreierii de la bipartidism
la mulnpartidism.
Drept-schimbareinracomponenlialtrsau factoriala poate
fi ionsiaerati acea
schimbarecarevizeazd.unul ori uneleelemente,unul o;.i
unii factoridin intedorul
componentelorpropriu-zise: dg e.xemllu, cransformarea
panidului de opinie
intr-un partid de masl in cadrul sisiemuluipartidic,
ulrimii tiioo in1"tr, .u o
componenttr
a sistemuluipolitic, sau,de exemplu,transformarea
factoruluicultural
*d.,rt unui partid confesional(deconfesionalizurea
: caart fartiOului catotic
lin
belgianduptrcel de-aldoileardzboimondial).Drept schirnbare
iritercomponentriaa
$i interfactorialdpoate fi considerattr
transformarea r" r"f".a la interde_
pendcn;ele
reciprocedintrecomponente dintrefactori,""d" eompto,
schimbarea
qaroratanEractiunilordintresisremul$ipa
de
ide Sisistemulelecioral,in func1ie
de numdrul de partide Si de stabilitateaguverrdrii, dupd
inlocuireaformulei de
vot majoritareprintr-un scrutin proportionalgi dupl
eitindereasufragiului.

POLITIC
SISTEMULPOLITICSI PROCESUL

IO5

Anzliza schimblrii poates[ cuprindii cel puginSapteaspecte:modul, profunzimea, direclia, conlinutul, timpul, locul originii 9i plasareaistorictr (Morlino,
schimbareapoateh, in ceeace priveqtemodul, de tip
1930).in consecinltr,
gi./sauechilibrati/dezechilibratz.Sub
continu'/discontinutrgi/saupaSnictr/violenttr
Cit privegte
fundamentald/rnarginall.
putem
avea
schimbare
profunzimii,
aspecn
direclia, dihotomiile sint de tipul schimbarefinalizati/nefunlizatd si de tipul
schimbarein expansiune/inresfiingere. Sub aspectulconginutului,schimbarea
poate fi inovatoare/neinovatoare.in afartr de aceasta,vom avea schimbare
accelerattr/lenti,sub aspectultimpului; interntr/externtr,cu referire la locul de
; delimitattr/nedelimitatldin punct de vedereistoric, in ceeace prive$te
istoric[. Astfel de dihotomii configureaz[ diverce continuum-ti,

poli extremi trebuie indicati, rtrminind in vigoarefapnrl cl pentru fiecare

este posibil s[ fie stabilit pragul de tranzilie care, fiind deplgit'
Eecereadinu-o Dartea continuum-uluiin alta.
de precizare,vom menlionac[ o schimbareestecontinu[ atuncicind
titlu
Cu
iniliat[ qi se realiznazdin virhrtea aceloraqinorme sauproceduri de transcomporul'
sale.Discontinuitatea
prev5zutede sistemsaude componenlele
v[, o rupn:r[, situalii neprevlzutede sistemulln vigoare 9i nereglede acesta.Revoluliaconstituieun exemplude schimbarediscontinu[,
esteun exempludeschimbarecontinutr.Dihotomiapasniclttiolentvizeazi,
spe,:ial,mijloacele folosi0epentru a produceEansformarea.Revolutia, din
l, esteun exemplude transfonnareviolenti. Dilema echilibrat/dezechilibrat
relevantilmai alesin raport cu schimbareacomponenliall,cu ceafactoriald
reciproce.in
l func[ionareaspecifictr, in unele cazuri, a inierdependengei
nu intotdeaunase intimpltr ca rarsformarea intr-un anumit sensa unei
a sistemuluistr conductrla transformareain acela$isensa tuhJror
componente. Dac[ ii lipseSte un ritrn comun qi omogen, schimbarea

tocrnaispredezechilibru,agacum poatesl seintimple, de exemplu,cind in

fiind prezengplntr9i influenla
aceluia$isistem,cu aceleagicomponente,
factori, coexisttrcaracteristiciletradilionale$i caracteristicilemoderne'
fundamentald,la rtndul ei, seproduceatunciclnd areloc schimbarea
sistemului,a componentelorsau a factorilor lui. O astfel de schimbare
constituirezultatul de durattral succesiuniiunor transfonntrrimarginale5i
sau poate s[ se producl intr-un ritm destul de raPid, reprezentindo
a unei rupturi a continuittr[ii: aceastz din urm[ ilustreazl, din nou,
revoluliei, care, de aceea, este un exemPlu de schimbare discontinu[,

fundamentaltr.in sfirqit, finalizattr este schimbareacare realinezzl

celol careau declansatprocesulde transformtrri.$tim, totodattr,ctr, in
existtrgi schimbdri nedorite, neprevtrzute9i, prin urmare, nu sint pe

controlabile. Ceea ce deosebegte,din punct de vedere conceptual, reforma

ulie este,printre altele, faptul ctr prima line cont de posibilitateainterin desfIgurareaevenimentelorpentrua atenuaefectelenedoriteale acliunii

106

POLnCA
sTrrNTA

schimbarea
lenti, aceastasubliniazeimportanlaconsidertrrii,pe lingtralrecondit
a duratei transformlrilor, 9i aici va fi de ajuns str consemni.mca accelera

acestora'ori provinedin schimbarea

profundl a caracterisdcilor
existente.u

Josephde Maistre declara,comentindrevolulia franceztr,ctr obiectivul migclrl

contmrevolulioDare
nu este o,revolufie contrartr,',ci,,contrariul revoluliei

----

SISTEMUL POLITIC SI PROCESULPOLITIC

IOZ

adictr refuzul logicii revorulionare,el susginea

. schimbareinovatoareori una
nernovatoare
? Este evident cI in fermeniijudecltilor de valoare
un promotor al
revclugieiva rtrspundela aceastiintfebareintr-un:nod
diterit iala oe un tegitimist.
Dar in termeni empirici ? Cu toate acestea,
9i in plan gtiingific concephrl de
schimbareneinovatoaredispunede,c proprie plau:zibilitate,
care poatefi elucidatd
cu referire exemplihcatoarela fenomenuldecadenpipoliiice.
prin cre$terepolitictr in!:legem o schimbare
marginard a sistemului
_Dactr
pol:iticcare ,,nu devine
in
urma
fazelor
rJe
creqtere,"cipur gi simplu se
"diferit,
moriificd" (Morlino, 1980), 9i daci reiruroireagi c,ontinuitatea
in timp a schimbl_
rilor marginale pot si conducl la transformdri
crlnsistente1"e ," pot referi, de
altfl:I, preponderenr.ra o rario de acumulare,riminind
varabild, prin urmare,
parirdigmasistemicli,pentru a folosi expresia
lui Kuhn), prin decadenli politici
vonr inlelegemai curind o contractarea sistemului,
legatEde incapacrtateasa de
a rlspunde la provocirile provenije din mediu ,Ce
a-controlaori de a gestiona
$i
transformlrile ce se produc in el. in lumina accepgiunii
mentionate,temainovaliei
devine(in mod independentde orice considerarezLxiologica;
tema capacitilii sau
tncapacitd$isistemului de a infrunta qi de a controlacu ajutorul mijloacelor
ade(:vate
$i la costuri (umane,strucftrale) minore provoctrrilep"rovemte
din mediu.
Dac[ un sistemestein staresI facAa(]easta,atunciputem
vorbi despreo schimbare
de trp inovator.Dacd un sistemcedeazein fala
acestora,vom vorbi atunci despre
o schimbarede dp neinovator,
unor astfel de premise, vom examinaacum conceptul
de dezvoltare.
-.I-tbaza
Aici ar ffebui si deosebim,pe de o parte, notiuneade
dezvoltare,privitd in gradul
mgjol de universralitare
gi deci de abstraclie,gi, pe de altl parre, conceptiile
$u
dezvoltirii, in special concepfa dez:voltlrii politice,^
ca viziuJ tegate de conli_
i particulare,atribuitedezvoltirii politice
, referindu-nela concepgiile
dezvoltirii,
e, incepindcu anii '60 ai secoluluitrecut
ii a literatulriiconsacratetocmaidezvolti_

dezv:rtarea
economicd,
o concepriej:H:f:'J"Xl i:;iiffrj::1"H,1,7
""'Jcare identifice dezvortareacu modeniza_
irdu{itrializte, precum $i o alte conceplie

rea politici, dar qi altele, conform cd.l:ora

d.ezvoltarea
politictr constain functiona_
rea sanllui-natiune sau in dezvoltareajuridici gi
administrativd,in mobilizareaqi
participareade masf,sau in construcrji democialiei
1sene arrrirrtimcd, in $tiinta
politictr, in special in cea nord-ame;:icantr,
notiuneade dezvoltarepoliricl este
utilizatf,pentru prima dad la inceputul anilor ,60
ai secoluluitre"ut, in pe.ioaOu
in cale numeroaseftrri asiatice africaneluau calea
$i
ind.p""a"rt"il, i, ,,"'uiii,",""
gi schimbareapreconizattrdin timp;
de asemenea,o concepgiecare leagd,dez_
voltalea politictr de rrivelul ori de gradul puterii pe
ri.t"rnr,t poliric esre
capat)il s-o mobilizeze (unde prin nrobilizareapu(;rii "u."
se i4elege cantrtateade
resurseumane$t marcrialela care sistemulestein
staresi recurgl); in sfirgit, o

$TIINTA POLITICA

ald viziunea dezvolttrriipolitice.o_prezinttr

drept un
-" '"t
aspectal unui proces
mulridimensional
de schimbaresociua1tye, i%;:'
Mai tirziu, o ulterioartrhecerein

social; dez'roltarea
politictr drept scl
vizeazd.puterea,realizatdsimultancu
energieiin cadrulsistemuluisocial;
absorbirea rnultitudinii gi a tipurilor s
zafionale,drept capacitate
de a se co
problemepe caresistemulle produce
st
externe;dezvoltarea
politictrcrrepro nr
$l a organizatiiloradministrative_inve<
celin depolirticilepublicegi dreprneces
darsensibile,
pentrua conecainteresele
precum $i dezvoltareapolitictr drept
sc
ni sus,exist?lo mullimede factorice se
teori, .la experienteapariece nu pot
fi
:emplu,dacl prin dezvoltfiepoliticl se
emneoare acestlucru ctr nu mai existi

propusca fiindLaplicabilsistemelorpoliti
tionalizareaesreprocesulprin mterma
obfln valabilitzrte
$i stabilitate.Nivelul i

:onomieiqi a coerengei,,
(Huntington,
rrea sistemelorpotitice in bazarespec_
gi apreciereasporirii sau a scdderii
organizajiisaua anumitorproceduriin

SISTEMUL I

sauadaPtabili
Flexibilitatea
confiariul ei fiind
o procedur[estemai adapt
institudonalizare; cu ctt e
Contrariul co
sau o Procedurdt
este mai inalt Cea d
in care organizliile $i

in raPortcu alte gruP

poliric[, in
gi procedurilorPoliti'
proiecliea intereselormanif
re esteinstrumennrlunul
$i instinrdonalizart

se posteazd drePt un I

Lristica sacainsti Fe,intr-at

In fine' c
subordonarea'
estesuuuluuu4w4
GSte
rmificareqi de coeren$ al ur
esre mai avansati instihlfon
(solidaritllii) este dezbinarea
este organizagia,cu atit mar
Ecua$ile sugerate de Hur
oo ce baz\ 9i ln temeiul clro
'".[
estimezecota de institulic
tocmai din aceste considerel
gamaunor astfel ecuagii S-i
rigide ar disPune de un ntv
instabilesi slab sustrnuteiao
ctrtre Public. Se examintm I
cunoascf, ni$rc alternatlve
resPectiv in condilii de izo
modele diverse de comPor
institu(iile rigide Pot sd ram
inzesEate de valon '
Mai curind, Puncnrl crit
nalizareEebuie ceutatin co
consdnde,intr-un fel, o P:
insolitd $i, Probabil' este
nalizarii. Rimine, de ace
politicd. $i aici este cazut
se definim dezvoltarea ca
condnul sau discontinue.

629t

SISTEMUL POLITIC SI PROCESULPOLITIC

IO9

Flexibilitatea sau adaptabilitatea esre o caracterisric[ de ordrn

organzalionar
$i procedural, contrariul ei fiind rigiditatea. Duptr Huntington, cu cit o o rganaatrie
sau.o procedurtrestemai adaptabild(flexibilr), cu atit mai
elevatestenivelul ei
de insti.tufionalizare ; cu cit e mai rigidi, cu arit mai sctrzur
este nivelul de
institulionalizre. Contrariul complexidfii il constituiesimplitatea:
la fel, cu cit
o organizaliesau o procedurtrestemai complextr,cu atit nivelul
ei de institulio_
naliz2re este mai inalt. Cea de-a treia dimensiune a institufionatiztrri
i vizeazl
mdsura in care organizrliile gi procedurile politice d.ispun de o
existen[tr inde_
pendenti in raport cu alte gruptrri sociale gi cu alte modalittrli
de comportament:
instituli,:nalizarea politicd, in sensul de autonomie, irseamntr
dezvortarea organizagiilor gi procedurilor politice care reprezinri mai mult decit
o simpltr expresie
Siproieclie a intereselormanifestatede subieclii sociati. Unei organizaliipolitice,
care este instrumentul unui grup social _ familie, clan,
cla-sl _, li lipsegte
autononfa gi instinrlionalizarea.Daci stutul, conform aserliunir
marxiste tradi_
tionale, se posteazi drept un real ,,comitetexecutival burgheziei,,,atunci carac_
teristica sa ca institufie, intr-ad.ever,nu raloreaztrprea mult. Contariul
autonomiei
este subordonarea.in fine, cel de-al patrulea parameru
se refere la gradul de
unificare qi de coerenltral unei organizatrii: cu cit acestaeste
mai inalt, cu atit
este mai avansati instihllionalizarea organizaliei. in{rucit
contrariul coerenlei
(solidaritlgii) este dezbinarea (fragmentarea, dezagregtrer),
cu cir mai dezbinati
este organizalia, cu atit mai pufin e institutionalizti.
Ecuadile sugeratede Huntington apar drept indicalii interesante
desprecum,
pe ce bazd.gi in temeiul ctrror indicatori s[ fie sabilite verificdrile
empirice apte
sI estimezecota de institulionalizarea organizagiilorgi a procedurilo..
5i eotoEi,
tocmai dlin aceste corsiderente nu este cazul sd fie
f?ltd.rczerve toatA
gama unor astfel ecuadi. S-ar putea str nu fie adevirat,
""""pt"ti
de pildl, ctr organizagiile
rigide ar dispune de un nivel sctrzut de institulionalizare
9i, prin urmare, ar h
instabile qi slab suslinute/acceptate/apreciarein iermeni Oevafdate (valoare)
de
cAftepublic. Sd examinlm un caz: dactro culturtr politictr nu are posibilitate
str
cunoascii ni$te alternative adecvate,deoareceeste
de
sistemul
politic
linutz
respectivin condigii de izolare in raport cu alte experien(ecapabile prezinte
sd
modele diverse de comportament organiza;ional g.i procedural,
atunci chiar $i
instinrliile rigide pot sd rdmlni in permanenli stabil.e str fie considerate
ca fiind
$i
inzestratede valori.
Mai curind, punctul cdtic central al ident.ifictrrii dintre dezvolt re
$i instihrlio_
nalizare trebuie ciutat 10confundareap[4ii cu intregul. De fapt,
institulionalizarea
constihrie,intr-un fel, o parte a dezvolttrl:ii,in sensulc6 dezvoltareapoate
se fie
insoliti gi, probabil, este insoFrd $i de fenomenelegi de procesele
institugo_
nalizarii. Rtrmine, de aceea, deschisf, chestiunea definiliei privind
dezvoltarea
politici. isi aici este cazul s[ revenim la notiunea d.eschimbare,
care ne permite
sE definirn d,ezvoltareaca o schimbare de tip fundamental (fre aceasta
de natur[
continuf, sau discontinuf,, pa$nice sau violiru[, echilibratE
sau neechilibrattr).

629n63

.lrLDeTrAt
lBrBrroTEc^
Al

lPaDaitIstraLiBRAILA
I

lto

gTuNTAPOLTTTCA

novatoare,in expansiune,nedelimiEttr
din plnct de vedereistoric. Ceadin
urmtr
caracteristiclindicdfaptulci putem
aveadezvoltare
politicl
in
mJ
mUte
perioaae
rstonce.Tocmaio asfel de cclr
semnificativd ne permite str recem
la
abordarea;;;il;;
;'#::3:*
o sPeciesa genus-uluidezvoltarece
'
se
referi la o p"r""oa ir..i x
".i##." unele
Agadar, vom incerca si elucidim
aspecte, mergind de la general
Ia

particular. Noliunea de schimbe

sociarr,
jTrli ffl"Jl"",,f:
poriticr,
"ff-J'"-;;;,;;a
;;;;: fri_",H
il:
lf ?f
s"nimrare,
ieiJs"-uru
iijj'*jr*.*:,:::"1
"l^l'111,
"*"
ot".u"""
rp.;J."
f.;;,#f :fiJ:Tfrffittri
Y:9"yT"u
I Iarindul'i,
d;.t-,;;;il.#; rmr
nus
aquo
i#rfi l:fj[:.d;,:T"f
revolugia
lf ,^r:,1
.".._i:.,.
industrialienglezi
(careconstitu.ie
manifesta
franceztr
din r78e;

*^ ,^r{#tTt.[rr#,
;;*emporanecu
";;""p"

;::::Tl'1,'*::.':::)::."-"_".ty,
arentia
asup.a.raprurui
J,;; ;;; iil##H
:::,^:,
:]_d*i
"rragem
clno se fac
referiri
la sociehtea
postindustriali,

se recurge, d"
expresia,,sociera
exDresia socicr,r^
-^"._^.,^_",j
." postmodernl,,,
;o*htd";!, ; ;;;' i; ;;; r:""#Th
"r"-"rr"r,
I
i,o,"i"rii,'."_ai aceea
::::1,:: : :"^yl ]1 ::u.-d";",,reiarevoru(ie
care,

deschide
erapostindusriali,
i*ir-".,."bri ;';.;'iij;;ffd, ;ffil_1fiA;fr:
direrirede
de'i;rt"r",
;;;"_ $irapt"l
ceo
::"i.T::"_nl:"TL*^i:1"
sociera@
modernl
numaieste
o socie,u,.
in

istoric al acestuidin urmaconcepttrebuie"urJJ'JJ"f;;:;il1tlr*;

de_adreptullimitat numaila fazade
inceputa modernitilii.
.ilor reincepe,deoarececuvinfirl
,,moderni: elaziv (Weiner, 1966).in aceastI
ordine
termenii .schimbare,, ori,,dezvoltare,,,
$i sferelor socialtr,culturaltr,econornici.
xtion2

,,secularizare" , .dezvoltareeconomicd,,
in uz sint ,,industrializare,',
,,urbanizare

organizagionale(Apter, 1965 196g).

;
[bstituirea sau ransfomarea _ in cadrul
I la o socialitate moderM _ rolurilor
esl.epuncnrlde vedereal lui Cyril Black,
c
prrn rntermediul cdruia instinrgiile,
pe pz

SISTEMUL POLITIC 5I PROCESULPOLITIC

lll

unor functii in rapid[ transfomure c reflecul avansareafdrl precedenta nivelului de

cuno$tinle ale omului, capabiJlsI domine, in sflugit - gralie revolu(iei $riintifice -,
mediul siu (Black, 1971) . in timp ce definiiia lui Aprer esteaxati pe transformarea
rolurilor, respectiv pe transfcrrmarea
structurali, in abordarealui Black aspectul
cel mai important vizeazi modifictrrile funclionale care implici irstitugiile 9i, prin
urmare, structurile: este ceni cX avemde-a face cu viziuni ce se integreazd,dar
nu coincid.
Este evident cI recurgereala sinonimie nu este suficienti. Vom remarcadin
capul locului ctr ,,moderniza::e"nu inseamn6numai ,,occidentalizare".Printr-o
identihcare de acestfel am putea, cel mult, s[ indicim procesul de modernizare
al gdrilor neoccidentale,dar expresiadevine tautologice Si deci inopornrnd in
caztslprecizdrii caracteristicilor procesului modernizator desft5urat in spafiul
occidental. Cit privegte identificareadintre rnodernizaregi inovalie, aceastaesre
generictr,necesartr,dar nu g:isuhcientd,printre altele gi deoarececoncep l de
inovalie poate si se refere la orice tip de dezvoltare, prin urrnare qi la modernizare,
dar nu numai la modernizare.In plus, dupl cum $tim, modernizIrii ii sint proprii
politicl, economice.Sub acestaspect,rezulti ci
dimensiuni multiple: culhlra,Lf,,
modernizarea,privit[ in plan global, trebuie acceptat[ ca un sindrom, ca un
ansamblude ,,simptome",factori,trtrs60lri,ldrd a fi redusela un singur,,simptom",
fie acesta central. Dar gi fiecare dintre dimensiunile modernizlrii (politicd,
economictr,culnrrali) includr:mai mult de un element, mai mult de o trdslturd
sau caracteristicl. Toateacesleafac si nu existeo coincidenlI intre modernizare
qi un singur faotor, in cazul recurgerii la sinonimie.
Tltrsdturile comune pentnr toate dimensiunile modernizerii rezid6, conform
opiniilor lui Apter gi Black, in diferer4iereastructural5 9i in cea funcgionall,
precum gi in complexitate.S-arputeaobiectaaici ci diferenlierea!i complexitatea
reprezintd acelagi lucru, dar nu este inrocmai aga. in orice caz, complexitatea
constinrierezultatul, consecinJaprocesuluide diferenliere. O societatemodernd
este, in plan comparativ,cornplexd,pe cind una dintre caracteristicilefad{ionalittrlii este simplitatea,expdmati printr-un numer modest $i o varietateredusi
a problemelor cu care se cornfruntdsistemul social. Este adevfuatc5, aga cum
reiesedin constatarealui Lanternari, invocattrin capitolul precedent,in societliile
aga-zisprimitive (adici preze;rtatedrept simple)familia estecomplexl, pe cind in
societzlile moderne ea apare drept simpld. Dar este tot atit de adev[rat ci in
cadrul general al societilii moderne, rolurile au devenit in mod simlitor mai
numeroase,mai specializateqi diseinctein raport cu rolurile caracteristicesocietf,lilor tradifonale. in ceeace privegtefarnilia de altfel, rolul acesteiaesteastlzi
cu mult mai pulin strategicdercitcel care ii reveneain cadrul altor experienle,aga
incit o comparatie ce ar fi axattr numai pe caracteristicile familiei pare a fi
limitativl qi doar parfial semnificativdpe plan descriptiv general (ci o astfel de
reducerea greutSlii specificea familiei in societateamoderntrar fi un lucru ,,bun"
sau ,,rIu", din punct de vederemoral, dar qi din punct de vederefunclional, este,

$TIINTA POUTICA

in definitiYo alttrchestiung:
:
specifictr,
in ceeace
empirictr),
TllTttr'us
.dar
io
::-nncarea
o",:dei'
rucr'
vom
menliona
diferengierea
orrercnlrerea
in primulr
sructurarr""."r,i
stucturale
rsi ^-"
::T."
;;; :'**
pot fi prezente ln cadrur
modaliusiaecezvoiraiel;;;;i.T:l'*"1tr
$i
-- -- "'we' tuzitre' rn
in al
al doilea
poatefifi privittr
poate
doilia rind,
privirtrintotdeauna
rind, isl
istor
in.ur.,,-]1",-"
si fn I^1"-modernizare'

l,::m
ru.**#i*d::
ll'ii"fiil i:ffi:Ifi:::;i,:kt

- rrr4'lr!'Pru ta mal comDlex.

fracturi,disconrin"itari.g*irri
sr
d,
decadenle,pti" urma.i
qezagregeri colapsuri
5i
or*"rirult^l1Pt:
llonale$i culturaleale civilizaliei.
comptexiate
comptexiateeste,
esre in
in nn-.-^:-.x
conseiinte.
;;

;:Hfff:
.fftr
";;":,;;;';"fi,:
prin
aceasa
j:;11i-";
a
,e,pJ".*#^r"io.oo
nH,;JT#T.,T
n.""
notfl;1,ns1geiate
rerarivmaio;F" ;"-d::aL

urtenorrnteritoriileimper

trtrstrtur'e
comune
cum
.-fi siil;dejlJi!ff'Iiif*":"i:11i9"
menrionars
eremenrele
soecin"r-Jimlnsffi;ffi;:T:nTfl?trX
"e
un,dp de dezvoltareapa4inind
r

laze rstoricece se caracterizeaza,

cuhx.ar,
currurat,prin
prin secularizera
pt
securarizare,
^"-j:l
,i#il
;i.,li
TlffiT;T,
";;i_:li"r

#l:il'i,",,*",n
;lT:JtffiilTlTj,,::,'3::::i':,e.h:ilffi
tr?f,#Jfl

#,ffi
;:lr::xi,",H$;;;;;i;:d"J;ffi
;
,,*,ffi
diriguiroarecareisiauibuienil;;;;:;T';"";:fjfi
qngurroare care isi .rr;h,,i- ^.-^y| tlodenizins leadershipl adiiaaa unei

:"i",:l

nyi9.;d-i,;;;;;;",",
obiectivurcenrrarizeriiputerii:".::":{-it;,.;#qi?i,,liTfi,HiiJ
:1,:::,?"1;ll#f::,'s:'i11.1if
pitorur
urmtrlor.
,u"Y"1ff
l"li*j::,f
::::y_ll'"tt"p.""i,e,i,'c"."i"lii"J"?"u"r"
Acum
ihstr
;;
r#;ff;';H#JrH#J'fi,1
--'"":""s uunenslonale
nu vizeue rea
inchisegi impermeabiie.
r*iru
legtrturiirurenivelulpolitiq
econom.ic
si cetcutruratae -lo^"11i:tY.n,-ui
Este

1llil,Tli1;i::**H^:jdeosebir'e.i,".^,""n"."""1*-.

suficient sll remarcamfaDrx

sistemur
srsremulsociat
sociar
innlrrta atit
-rr. .l';;;;i#::j['il",*i",,fnffifi
^,_._-"T*ii.
incrude
:j
inreere.

vomremarca,
ffi[*:J.il:":.l1:]:11"-0"-,ane1,te
deasen
jli*lt,::::,,.:n11,,,"0*o',""".ii",'0"i,","1ffi
"#1'"",1:ffi
lffi
:
to"..0.i*rl0".ip.i,"p"o"

sibilirarea9i inoportunitatei
fJif#t:lTl.:"11:.1,:*l

li

""

nicioecum

j Jl
ffi,ffi*:;:::r6illllij}
"",Lxlliiii,iThffI
:i;li'lH',";if
::"ffiTJ':H1",',1*:lix]*!l#!''ffi
:

-.'-^**' 4u' Pdfruua'

pa$nica,oar
dar sr
gi violenttr,I9i
apardiferenle
diferea1esi
antinonriia.,.
$i antinomii
";,-'t^t:31!:tq:dt
privegte
cit
rolul
poa.esAse realizrzeindir..",i"'-tol.t-j .
ioporului, a
ori in ceaa mobirttrrii: dupe
vomvedea,..,;;;;";;;iP-{ticiFrii
t?9"". fgartediferiteuc
de Prezerytr
prezentaa oamen
procesele
procesele
oamerul
Doriri.F Nu
politice.
N,, -,,,-putem -nef

inh,nikd;ft
urir"*"'"[i*li,lu;,H'J"1ff
::"##T'ff :lHi":