Caiet An3 08-09

E
UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM UAUIM
CATEDRA BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR - ANII II-III

U N I V E R S I T A T E A
D E
A R H I T E C T U R
U R B A N I S M
I O N
AN 3
2008 - 2009
M I N C U
B U C U R E T I
ANUL III
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI
AN UNIVERSITAR 2008-2009
ANUL III
CAIET TEME PROIECTARE

A N
U N I V E R S I T A R
2 0 0 8 - 2 0 0 9
CATEDRA
BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR
ANUL III
ANUL III
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectura
AN UNIVERSITAR 2008 - 2009
Studii cu licen i master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L
1
2
3
4
OCTOMBRIE
A N III
6
DOCUM. / CERCETARE
TOTAL
15
17
PR. URBANISM
15
22
29
12
19
FEB.
26
PROIECT ARHITECTUR
NR. 1
6c
Tem atelier
CULTUR
PROIECT
NR. 2
5c
Tem atelier
TURISM
16
ARHITECTUR
PR.URB.
3c
lotizare
PROIECT MOBILIER
2c
Tem atelier
TURISM
SESIUNE
EVALUARE
S.1
S.2
P.F. P.F.
S.3
P.F. P.F.
PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE
Credit
TITULAR
Mobilier - tehnologie
D. Vucicovici
C.A.A.D.
catedra
Arhitectura trad. in Romania
A. Bratuleanu
Arhitectura - Context - Peisaj
Finisaje (I)
Structuri din zidarie si b.a. (I)
Curs la alegere
Coordonarea activit. revine
titularului de curs
VACANTA
DISCIPLINE TEORETICE
17
18
PREDARI
DISCIPLINA
24
SEMESTRUL II
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
15
VACAN
PR. MOBILIER
10
13
14
IANUARIE
JURIERE PROIECTE
4
5
6
11
SCHITA
10
11
12
DECEMBRIE
EVALURI FINALE
1
2
3
PR. ARHITECTURA 2
27
ARHITECTURA MEDIULUI NCONJURTOR
ore /
credite
spt.
PR. ARHITECTURA 1
20
6
7
8
NOIEMBRIE
VACANTA
PROIECTARE ARH. / SPEC.
ACTIVITI
13
AM. Zahariade
AM. Dabija
M.Crisan
Titular
LEGENDA
PROIECT VERIFICARE
P.V.
PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU
LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI
LUCRARI DE VERIFICARE
L.V.
PREDARE PROIECT FINALA
P.F.
PROIECT ARHITECTURA ALEGERE
PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI
ESEURI
ES.
SCHITA
S.
PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU
DISCIPLINA OBLIGATORIE
O.
COLOCVIU
C.
PREDARE REP./ ST. FORMEI
L.
PROIECT SPECIALITATE ALEGERE
DISCIPLINA ALEGERE
A.
CRITICA DE PROIECT SI EVAL.
E.
ANUL III
Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"
Facultatea de Arhitectura
AN UNIVERSITAR 2008 - 2009
Studii cu licen i master integrat - 6 ani (360 credite)
GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

S E M E S T R U L
1
2
F E B.
A N III
23
SCHITA
PR. STRUCTURI
TOTAL
13
14
PROIECT
URBANISM
P.U.D.
Faza I - 3 c
27
11
18
25
13
3
14
15
IUNIE
10
17
IULIE
24
COLECTIVE
LOCUINE
FAZA II 8c
E
Tem catedr
22
15
- 2c
15
16
17
SESIUNE
EVALUARE
18
S.1
P.P.
P.F.
S.2
P.P.
P.F.
S.3
P.F.
PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE
Credit
TITULAR
Sec.XIX intr-o persp. europeana
N. Lascu / A.
Bratuleanu
Doctrina urbanistica
Al.Sandu
Instalatii - echipare
G.Stoican
Comunicari vizuale
Finisaje (II)
Structuri din zidarie si b.a. (II)
Curs la alegere
VACANTA
DISCIPLINE TEORETICE
20
PROIECT STRUCTURI
PREDARI
DISCIPLINA
13
12
PRACTICA
8
4
10
11
MAI
RESTANE SEM.1
DOCUM. / CERCETARE
30
6
9
JURIERE PROIECTE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
PR. ARHITECTURA - F2
23
EVALURI FINALE
16
7
APRILIE
LOCUINA I ORAUL
ore /
credite
spt.
PR. URB. P.U.D. - F1
VACANTA
PROIECTARE ARH. / SPEC.
ACTIVITI
3
4
5
MARTIE
Coordonarea
activ. revine
de curs
S.Vasilescu
AM.Dabija
D.Marcu
titularului de curs
Titular
LEGENDA
PROIECT VERIFICARE
P.V.
PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU
LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI
LUCRARI DE VERIFICARE
L.V.
PREDARE PROIECT FINALA
P.F.
PROIECT ARHITECTURA ALEGERE
PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI
ESEURI
ES.
SCHITA
S.
PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU
DISCIPLINA OBLIGATORIE
O.
COLOCVIU
C.
PREDARE REP./ ST. FORMEI
L.
PROIECT SPECIALITATE ALEGERE
DISCIPLINA ALEGERE
A.
CRITICA DE PROIECT SI EVAL.
E.
ANUL III
31A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 32A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan
31B Conf.dr.arh. Alexandru Andries 32B Conf.dr.arh. Silvia Costescu
33A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel
34A Prof.dr.arh. Anca Otoiu
33B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu
34B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc
35A Conf.dr.arh. Tavi Iliescu
36A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu
35B Conf.dr.arh. Anca Mitrache
36B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu
ANUL III
CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III
Gr. 31 A
ef de lucrri drd. arh. Dragos Perju

Asist. drd. arh. Vladimir Vinea
Gr. 32 A
Presedinte
Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu
Gr. 31 B
Asist. arh. Razvan Salomia

Asist. arh. Ioana Mntulescu
ef an 3, seria A.
Conf.dr.arh. Bogdan Tofan
Gr. 32 B
Conf. dr. arh. Silvia Costescu

Asist. drd. arh. Ionut Nedelcu
Asist. drd.arh. Adrian Moleavin
P.O. prep. drd. arh. Emil Ivnescu
Gr. 33 B
Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
Asist. arh.Teodor Badiu

P.O. arh. Daniel Baciu
Gr. 33 A
Prof. dr. arh. Ioan Luccel

Sef lucrari dr. arh. Maria Enache
P.O. arh. Cristiana tefan
Gr. 34 A
Prep. drd. arh. Alexandru Clin

P.O. arh. Nicolae Lorin
Prof.dr.arh. Anca Ooiu
Gr. 34 B
Asist. arh. Sergiu Petrea

Prep. drd. arh. Cristina Constantin
Gr. 35 A
Conf.dr.arh. Octavian Iliescu
Gr. 35 B
Conf. dr. arh. Iulia Stanciu
Prof .dr. arh. Cosma Iurov

Prep. drd. arh. Sorin Vladimir Popescu
Director departament
Conf. dr. arh. Anca Mitrache

Prep.drd. arh. Carmen Duescu
P.O. arh. Cosmin Popa
Gr. 36 B
Asist. drd. arh. Stefan Dorin Adam

Prep. drd. arh. Robert Zotescu
31 U
Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc

ef lucrri dr. arh. Haytham Zeki
Asist. drd. arh. Andra Panait
Prep. drd. arh. Emil Ivnescu
Asist. drd. arh. Iuliana Bucurescu

P.O. arh. Andrei Atanasiu
Gr. 36 A
Conf. dr. arh. Alexandru Andrie
31 P
Prof. dr. arh.
P.O. sef de lucrari arh. Dan Teodorescu

P.O. asist. arh. Tana Lascu
Adrian Spirescu
ef catedr
ef de lucrri dr. arh. Mihaela Pelteacu ef an 3, seria B

Prep.drd.arh. Andrei Lakato
31 L
P.O. conf. dr. arh. Alexandru Vasiliu

P.O. sef de lucrari drd. arh. Iulian Gudina
P.O. arh. Daniela Spirescu
ANUL III
CUPRINS
Semestrul 5 | TEME SCHITA DE SCHITA
Semestrul 5 | ARHITECTURA MEDIULUI INCONJURATOR
Schita nr.1 CULTURA

Spatiu pentru evenimente artistice (expozitii, prezentari de carte, film etc.)
Intocmitor de tema / Atelier prof. Ion Lucacel
PROIECT DE ARHITECTURA NR.1 | Tema de atelier: CULTURA
13
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
15
19
23
25
29
31
35
37
41
45
49
53
Schita nr.2 CULTURA

Afis pentru Concert estival
Intocmitor de tema / Atelier conf. Alexandru Andries
Schita nr.3 TURISM - LOISIR
Pavilion pentru ceai
Intocmitor de tema / Atelier conf. Iulia Stanciu
Semestrul 6 | TEME SCHITA DE SCHITA

Schita nr.4 LOCUINTA
Locuinta de vacanta la mare
Intocmitor de tema / Atelier prof. Mircea Ochinciuc
Schita nr.5 LOCUINTE COLECTIVE
Amenajarea unei mansarde
Intocmitor de tema / Atelier prof. E.Barbu Popescu
Schita nr.6 LOCUINTA
Mobilarea unui spatiu de locuit: dormitor, baie si dressing
Intocmitor de tema / Atelier prof. Anca Otoiu
***
Schita nr.7 CULTURA
rest sem I
nstalatie" cu module spatiale
Intocmitor de tema / Atelier conf. Iliescu Octavian
Schita nr.8 LOCUINTE COLECTIVE rest sem II
Landscape design intr-o incinta de locuinte
Intocmitor de tema / Atelier prof. Adrian Spirescu
31A - Centru de Informare si dezbatere " Bucuresti- Arhitectura si orasul"

32A - Club de teatru
33A - Centru de ecologie montana
34A - Centru de studii tematice
35A - Club "AA" - arta de Avangarda
36A - Memorial Brancoveanu
31B - Centru multifunctional "Castel Film"
32B - Biblioteca multimedia
33B - Eco-park Snagov
34B - Centru arheologic Babadag
35B - Club de dans
36B - Spatiu multifunctional si lapidarium
PROIECT DE ARHITECTURA NR.2 | Tema de atelier: TURISM
57
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
Grupa
59
61
65
69
73
75
79
83
85
89
93
97
31A - Boutique-Hotel in Bucuresti

32A - Motel - Pensiune
33A - Pensiune Piatra Craiului
34A - Pensiune Centru de studii tematice
35A - Pensiune turistica la Predelut
36A - Cazare pentru tineri
31B - Pensiunea "Castel Film"
32B - Pensiune turistica la Breaza
33B - Pensiune Eco-park Snagov
34B - Complex cazare - Centru arheologic Babadag
35B - Pensiune turistica Strehareti
36B - Casa de creatie - Mogosoaia
Semestrul 6 | LOCUINTA SI ORASUL

Tema de catedra: LOCUINTE COLECTIVE
101
ANUL III
Pova
Nu demult, am citit o reflecie a lui Paul Valry care mi-a inspirat rndurile
de fa. Ea sun n traducere liber cam aa:
creaia original se declaneaz n condiiile constrngerii i se
degradeaz n starea de libertate !
Pare negarea valorii libertilor artistului. Nu-i aa ?
Doar la prima vedere !
Pentru c, dac schimbm planul de referin, arhitectura, cea care ne-a
strns, pe noi toi, n atelierele acestei coli, e departe de a fi numai un exerciiu estetic.
Arhitectura se valorific tocmai n limitele contrngerilor funcionale pentru
ca s toarne n forme artistice,
nevoi i idealuri,
ambiii i neliniti,
materiale i tehnologii,
mode i idei fixe,
bugetul clientului,
i uneori, nepuinta noastr de a le cuprinde pe toate !
Ins, raiunea cu care le amestecm nu trebuie s ne fure visul de a le drui
celorlali o lume mai frumoas .
In schimb, libertatea total e asemeni derutei de a construi o cas n plin
deert.
Neavnd repere, e .... simpl gratuitate !
Un secol i modifica de nenumarate ori "compasul" i arhitectura ultimilor
ani st marturie.
Morala istoriei arhitecturii se poate reduce la parafraza unui citat celebru:
S ne temem de profesorul unei singure idei !
prof. dr. arh. MIRCEA OCHINCIUC
ANUL III
PROGRAMA ANALITICA
A. Concept :
Activitatea de proiectare a anului III se desfasoara la fel ca si la alti ani, in
cadrul atelierului de proiectare (forma integratoare de reprezentare si concepere a viitorului obiect de arhitectura).
Programa analitica pentru anul III urmareste un pachet de exigente conceptuale, ce se materializeaza in:
intelegerea arhitecturii drept una dintre formele complexe de ARTA.
Insusirea de catre studenti a elementelor de limbaj arhitectural: element, volum, spatiu exterior, forma, functiune.
punerea in evidenta a unui echilibru ponderat intre metodele de
generare a imaginilor de arhitectura de la forme ideale pure (cu
conotatii de abordare estetica) la forme strict utilitare.
stimularea creativitatii, ca scop major
Fiecare coordonator de atelier isi contureaza propria sa metoda de indrumare
care se inscrie insa intr-o metodologie generala de instruire obligatorie.
C. Obiective generale
definirea volumului elementelor constitutive ale unei constructii de arhitectura.
punerea in evidenta a relatiei intre volume, ritm, scara si luminozitate.
rolul structurii de rezistenta in definirea configuratiei spatiale din calculul
functiunii (locuire, agreement etc.)
legatura indisolubila intre expresie si stil.
insusirea progresiva a "gramaticii" de exprimare in cadrul discursului arhitectural.
formarea gandirii proiective
insusirea unor reguli de compozitie ; de combinare a formelor (alaturare,
articulare, segmentare, deformare etc.)
D. Metodologie
Forma de predare:
Proiectele sunt indrumate continuu pe perioada realizarii studiului.
B. Continut :
1. Proiectul de arhitectura realizeaza in cadrul unei simulari complexe
apropierea dintre o ipoteza de lucru ( exigente sociale, cadru urban existent
sau cadru natural, structuri de rezistenta, reglementari urbanistice si tehnice,
materiale si texturi, culoare etc.) si logica unui sistem compozitional ales de
catre autor.
Titlurile proiectelor : Cultura, Turism, Locuinte collective
Desenul de arhitectura, incarcat cu un bagaj de conventii tehnice reprezinta
un limbaj gratie caruia "ideea" se finalizeaza intr-o viitoare forma arhitecturala.
Sistemul de instruire se anexeaza in general pe o atitudine integratoare a
bazei de date care defineste un studiu tinzand in final spre o coerenta de
ansamblu.
Prelegeri si sustineri in fiecare saptamana, in prima sedinta de atelier

Insusirea unui material documentar obligatoriu.
Dobandirea capacitatilor de reprezentare prin exercitii de desen,
grafica, culoare sau machete si simulare de calculator.
Prezentarea unei mape de studiu individual.
Sustinerea libera a lucrarii propuse de catre student, ce se constituie intr-o initiere in critica de arhitectura.
Dezvoltarea posibilitatilor de explicare teoretica de catre studenti a
solutiilor arhitecturale propuse.
Materiale didactice:
proiectii de imagini, publicatii de specialitate, fotografii, etc.
Bibliografie:
- furnizata in tema cadru si in programele alternative pe atelier.
2. Schita de schita
3. Practica de proiectare
10
ANUL III
Regulament de promovare
Conform planului de invatamant un an universitar este incadrat cu 60 de
credite repartizate pe mai multe discipline:
La proiectare creditele sunt repartizate astfel:
Semestrul 5
teme atelier:
11 credite
schita de schita
1 credit
Total
12 credite
Semestrul 6
tema catedra:
schita de schita
Total
11 credite
1 credit
12 credite
In fiecare semestru sunt programate cate 3 schite plus cate o schita restanta
aferenta fiecarui semestru.
Proiectele cu tema de atelier se evalueaza si noteaza in cadrul atelierului.
Tematica anului III

Tematica prevazuta pentru pregatirea la proiectare a anului III de studiu
cuprinde urmatoarele programe de arhitectura:
Cultura: spatii pentru expozitii, biblioteca, etc.
Turism: pensiune, hotel, etc.
Locuinte colective
Schite de schita: turism (pavilion pentru ceai), cultura (afis expositional,
spatiu pentru prezentari de carte, etc.), Locuinta (locuinta de vacanta la
mare, mobilare pentru un spatiu de dormit, etc.)
Alte aspecte particulare ale catedrei
Activitatea de formare a studentilor prin diversificarea formei de documentare a fost realizata prin:
organizarea de deplasari pe program de studiu (ex. deplasare
pt.tema locuinte colective la Paris in perioada 312 mai 2005)
Olanda aprilie - mai 2007, Elvetia aprilie - mai 2008
invitarea unor arhitecti cu realizari in programul aflat in studiu (ex.
arh. Sikkes - Olanda pt.tema locuinte insiruite).
diversificarea problematicilor teoretice la analiza proiectelor de atelier sau de an (ex. echipa prof. Bearth si a studentilor scolii din
Mendrisio - Elvetia la proiectul cu tema spatiu structura).
Intocmit,
Prof.dr.arh. ADRIAN SPIRESCU
11
ANUL III
12
ANUL III
Tema cadru :
Proiectul nr. 1 CULTURA

Numar de credite : 6 | Durata : 7 saptamni
Amplasament :
Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecrei teme de atelier n
parte.
Date de tem :
Fiecare atelier va propune coninutul n detaliu al temei, dar se vor respecta urmtoarele prevederi :
* Suprafaa construit desfurat
400-500 mp
* Parcri
conform normelor n vigoare
* Regim de nlime recomandat subsol, parter i maxim 2 etaje
Obiectivele generale ale studiului :

* aprofundarea cunotinelor referitoare la analiza i interpretarea unui
amplasament real ;
* dezvoltarea capacitii de a propune un concept general al unui ansamblu
de arhitectur i de a elabora soluii particulare pentru componentele
acestuia, cu pstrarea coerenei generale ;
* cunoaterea modalitilor specifice prin care arhitectura poate deveni un
vector de comunicare n spaiul cultural al societii.
13
ANUL III
Criterii de apreciere :
* nscrierea adecvat a soluiei n contextul dat ;
* calitatea rezolvrii spaial-volumetrice, funcionale i a relaiei interiorexterior ;
* fundamentarea i detalierea sistemului constructiv, adaptat soluiei de
arhitectur ;
* modul de utilizare a materialelor de construcie i finisaj ;
* acurateea i expresivitatea prezentrii grafice.
Redactare :
Proiectul va fi predat pe hrtie alb, maxim 3 formate 5070 cm, ntr-o

tehnic la alegere (inclusiv calculator) i va cuprinde urmtoarele piese :
* Plan de situaie
sc. 1:500
* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajrile exterioare) sc. 1:100
* 2 seciuni caracteristice
sc. 1:100
* Toate faadele
sc. 1:100
* Macheta obiectului
sc. 1:100
Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul
digital al proiectelor cu note mari i o descriere n romn i englez a
soluiei (maxim 100 de cuvinte).
n funcie de particularitile temelor de atelier se pot solicita i alte piese
desenate.
Bibliografie general :
* Christopher Alexander - De la synth?se de la forme - Dunod, Paris, 1971
* Jan Birksted (ed.) - Relating Architecture to Landscape - cota I 9722
* Geoffrey Broadbent - Semnificaie i comportament n cadrul construit cota II 4406
* Eva Dallo - Shop Design - Daab, Kln, 2005 - cota II 5988
* Albert Ferr et al. (ed.) - Verb Matters - Actar, Barcelona, 2004
* Constantin Goagea, tefan Ghenciulescu et al. (ed.) - Remix. Fragments of
a Country - Bucureti, 2007 (ediia a doua)
* Zaha Hadid - Mind Zone
* Cosma Iurov - Arhitectura cldirilor multifuncionale - Editura Tehnic,
Bucureti, 1982
* Philip Jodidio - Architecture Now - Taschen
* Philip Jodidio - Building a New Millennium - Taschen
* Pierre Merlin - Gographie de lamnagement - cota I 19 T
* P. A. Michelis - Estetica arhitecturii - Editura Meridiane, Bucureti, 1982
* Ernst Neufert - Manualul arhitectului
* Daniela Rdulescu - Arhitectura centrelor culturale moderne - Editura
Tehnic, Bucureti, 1996
* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill
Publications, New York, 2001 - cota III 3838
* J. O. Simonds - Arhitectura peisajului - cota II 2123
* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005
* Anthony Wilson - Design for leisure entertainment - 1980
* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of
Architecture and Landscape
* Bruno Zevi - Codul anticlasic - Editura Paideia, Bucureti, 2000
* A + U - ian. 2000
* Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,
6/2007, 4/2008
* El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128
* Japan Architect - 45, 46, 48
* LArca - 31/1999
* Larchitecture daujourdhui - 336 (oct. 2001), 340 (iun. 2002), 343 (dec.
2002), 351 (martie 2004)
* Techniques et architecture - 454 (2001), 463 (dec. 2002), 464 (martie
2003), 465 (apr. 2003), 469 (martie 2004), 472 (iul. 2004), 477 (mai
2005), 483 (apr. 2006)
* The Architectural Review - 1/2000, 11/2002, 3/2003, 6/2005, 5/2006
Not :
Proiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conform regulamentului de promovare. Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectur
pe foi sau, acolo unde este cazul, pe printuri format A3 sau A4.
Ele vor fi reunite ntr-o map, pe care fiecare student o va avea asupra sa la
fiecare corectur. Nu se fac corecturi pe laptop sau fr prezentarea mapei
de studiu. Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar i un
cartu de identificare, conform modelului de catedr. Nerespectarea acestor
prevederi conduce automat la depunctarea proiectelor.
14
ANUL III
Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU
Tema :
grupa 31A
CENTRUL DE INFORMARE I DEZBATERE

BUCURETI - ARHITECTURA I ORAUL
ARGUMENT
Arhitectura de calitate reprezint o excepie n producia de spaiu construit
din societatea romneasc de azi. n acelai timp, gestiunea urbanistic a
oraelor noastre este lipsit de o viziune cultural, fiind subordonat n bun
msur intereselor speculative. Comunicarea ntre specialiti i societate n
domeniul arhitecturii i urbanismului este, i ea, deficitar - n lumea de
astzi, aceast relaie nu mai poate fi unidirecional.
Tema pornete de la constatrile enunate i propune un scenariu care s
permit bucuretenilor s se informeze i s participe, n cunotin de
cauz, la elaborarea deciziilor privind evoluia oraului. Simultan, un astfel
de centru poate reprezenta o ieire n avanscen pentru manifestrile expoziionale ale breslei arhitecilor, un loc de desfurare (mult mai vizibil n
spaiul public) pentru anumite evenimente din cadrul acestor manifestri
periodice.
Prin acest proiect vom sugera studenilor s exploreze capacitatea formelor
arhitecturale de a genera interes public pentru obiectul propus, ntr-un context deja saturat de mesaje vizuale. Totodat, un element fundamental al
temei este caracterul temporar al construciei, care va fi studiat cu deosebit
atenie.
AMPLASAMENT
n zona central a Pieei Unirii din Bucureti, studenii vor alege amplasamentul exact, n relaie cu fluxurile majore de circulaie auto i pietonal, cu
punctele periferice de interes i cu vegetaia existent.
DATE DE TEM
Obiectul de arhitectur propus va cuprinde urmtoarele spaii :
* Zon de primire, cu cteva locuri de ateptare - circa 40 mp ;
* Spaiu multifuncional, compartimentabil, pentru expoziii i dezbateri pub15
ANUL III
lice - circa 150 mp ;

* 2 sli pentru simpozioane i conferine - circa 30 mp fiecare ;
* Cafenea (cu un oficiu minimal) - circa 50 mp ;
* Birou de administraie, grupuri sanitare, vestiar minimal pentru personal,
depozitare, central termic.
Avnd n vedere particularitile amplasamentului, construcia va fi temporar, cu o structur uoar (metal sau lemn), fr subsol, iar sistemele de
nchidere i compartimentare vor fi prevzute n consecin.
OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI

* Dezvoltarea potenialului studenilor de a nelege i interpreta critic raportul sensibil ntre arhitectur i societatea contemporan ;
* Stimularea creativitii arhitecturale, n perspectiv spaial-formal ;
* Dobndirea abilitilor necesare pentru proiectarea construciilor temporare, nelegnd principiile constructive pe care acestea se fundamenteaz.
CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE

* Originalitatea i coerena imaginii arhitecturale ;
* Calitatea spaiului interior i legtura acestuia cu conceptul general ;
PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FA DE TEMA CADRU

* o plan de sintez, cuprinznd i o argumentaie scris, privind opiunile
formale i constructive ale studentului ;
* detalii semnificative pentru sistemul constructiv adoptat - sc. 1:50 i 1:20 ;
* o perspectiv exterioar la dou puncte de fug.
ntocmit,
Lect. arh. Drago Perju
Asist. arh. Vladimir Vinea
16
ANUL III
17
ANUL III
18
ANUL III
Atelier Conf. Dr. Arh. Bogdan TOFAN
Tema:
grupa 32A
CLUB DE TEATRU
ARGUMENT
Eficiena unei investiii de cultur se msoar n creterea calitii vieii
urbane.
Spaiul pentru contact social are un rol integrator n societate, formativeducativ, i de mijlocire a schimbului de informaie.
Compoziia arhitectural va trebui s ofere un spaiu adecvat utilizatorilor
clubului care sunt tineri studeni. Grupurile dinamizatoare ale cluburilor
pentru tineret au caracteristici psiho-sociale proprii :
- constituie grupuri neoficializate cu un mod de comunicare propriu
- au un sistem propriu de valori
- reuniunea se produce spontan pe afiniti i scopuri, interese
- sunt grupuri dinamice dispuse la aciune i schimbri
AMPLASAMENT
Situl propus este n incinta zonei verzi a universitii Politehnice din
Bucureti. Clubul va putea beneficia de proximitatea unor dotri sportive n
aer liber i de o ampl zon verde.
DATE DE TEM
Clubul va avea un regim de nlime de S+P+1. Gradul de suprapunere
parial sau total al nivelelor va rezulta din logica compoziiei.
Arhitectura va rspunde dezideratului de adaptabilitate a spaiului la funciuni diverse pe parcursul aceleiai zile.
Spaii funcionale
- Spaiu multifuncional n suprafa de 80-90 mp. Acest spaiu va trebui s
adposteasc spectacole, ntruniri, audiii sau manifestri sportive.
- Un hol de cca 90 mp. ce va adposti funciunile de primire, informare,
garderob i spaiu expoziional.
- Grup sanitar pentru public difereniat pe sexe de cca. 12mp fiecare pe
19
ANUL III
fiecare nivel.
- Birou administrativ de cca. 14mp.
- Spaii pentru trei cercuri adaptabile n timp funciunilor artistice, tiinifice
i/sau sportive. Trei spaii de ntre 36 i 54 mp fiecare.
- Spaii pentru alimentaie public (bufet de tip fast-food i bar) de cca. 80
mp. dotate cu un spaiu de depozitare de cca. 20 mp.
- Parcaj pentru vizitatori de 8 locuri i parcaj separat pentru personal de 3
locuri.
n funcie de gradul de polivalen spaiile multifuncionale vor fi echipate cu
gradene i podiumuri mobile, perei glisani, elemente de compartimentare
amovibile, pardoseli multifuncionale, i mobilier uor de manevrat i depozitat.
Date constructive
Alegerea sistemului constructiv va fi n funcie de soluia de partiu adoptat,
din beton armat sau metal.
Amplasamentul este dotat cu toate utilitile.

Exerciiul propus testeaz capacitatea de concepie a unui spaiu transformabil funcional asociat expresiei de comunicativitate. Studiul trebuie s aib n
vedere urmtoarele :
- determinarea relaiilor spaial - funcionale specifice programului de loisir
- utilizarea mijloacelor de limbaj i expresie arhitectural specifice programelor pentru tineret
- relaia dintre structur, multifuncionalitate i polivalen.

- expresia arhitectural - volumetric a obiectului de arhitectur n strns
relaie cu rezolvarea funcional.
- logica rezolvrii structurale n contextul unor spaii multifuncionale i polivalente.
- capacitatea de a crea spaii flexibile, evolutive n timp.
Intocmit,
conf universitar dr arh Bogdan Tofan
20
ANUL III
21
ANUL III
22
ANUL III
Atelier Prof. Dr. Arh. Ioan Luccel
Tema:
grupa 33A
CENTRU DE ECOLOGIE MONTANA (CEM)
AMPLASAMENT:
La intrarea in satul Pestera in afara Rezervatiei naturale Piatra Craiului (pe
dealul Corbosiu), pe un teren in suprafata de 3000 mp se propune
amplasarea unui ansamblu turistic care va cuprinde: un centru de ecologie
montana pentru cercetatorii florei si faunei alpine si o pensiune. Terenul in
panta, destinat centrului de ecologie Montana are o suprafata de 1500 mp.
DATE DE TEMA:
Constructia va fi compusa din urmatoarele functiuni:
- hol multifunctional ce adaposteste: cca. 60 mp
spatiu intalniri, mica expozitie si cafeterie
- sala conferinte, proiectii cca 100 mp
- 3 spatii pentru lucru, workshopuri 3x25 mp
- biblioteca multimedia, documentare 25 mp
- grupuri sanitare pe sexe (2X2)
Constructia va fi rezolvata pe parter eventual supanta, acoperisul va fi rezolvat in sarpanta sau alte solutii constructive adecvate sitului (acoperisuri inierbate), iar structura va fi aleasa in functie de solutia propusa (lemn, caramida, piatra naturala).

- rezolvarea corecta a functiunilor
- alegerea unei functiuni adecvate
PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU

- plan ansamblu cuprinzand toate dotarile
- 1-2 perspective interioare sau exterioare
sc. 1/1000
Intocmit,
Prof. dr. arh. Ioan Lucacel
Lector. dr. arh. Maria Enache
Lector drd. arh. Melania Dulamea
Asist. drd. Arh. Cristian Cocioba
23
ANUL III
24
ANUL III
Atelier prof.dr.arh. Anca Otoiu
grupa 34A
Tema: CENTRU DE STUDII TEMATICE

ARGUMENT
Se propune studenilor realizarea unui complex multifuncional cu caracter
cultural n zona lacului Plumbuita, n proximitatea complexului mnstiresc
cu acelai nume. Complexul va fi compus dintr-un centru de studii tematice,
conexe fenomenului monahal i dintr-o zon de cazare pentru pelerini
i/sau cercettori. Proiectul este menit s completeze necesitilor zonei,
mnstirea fiind n ultima vreme un loc de pelerinaj att pentru vizitatorii
laici ct i pentru cei monahali, dar i un important focar cultural de specialitate, coninnd un impresionant muzeu cu obiecte de art religioas, o bibliotec cu cri rare i adpostind i sediul Academiei de Pictur Religioas
i Patrimoniu. Se propune realizarea unui ansablu cultural care s poteneze
i s completeze aceste dotri i care s deserveasc att persoane din
lumea laic ct i din cea monahal, constituindu-se ntr-un centru care s
medieze relaia sacru-profan pe fondul apariiei noilor media n dialog cu
conceptul tradiional de spaiu de informare.
AMPLASAMENT
n vecintatea acestei zone se va situa complexul multifuncional propus,
astfel nct acesta s deserveasc spaiile monahale, dar s poat funciona
i independent, n anumite ocazii. Zona de studiu se afl n parcul
Plumbuita, parc de referin al Bucuretiului, pe malul lacului cu acelai
nume, n apropierea complexului monahal. Acesta, construit la sfritul secolului al XVI-lea, este un reper semnificativ n peisajul istoric i cultural al
Bucuretiului, de numele lui fiind legate apariia primei tiparnie din
Bucureti dar i o colecie de cri vechi, cu titluri de peste 500 de ani, precum i unele episoade de referin din istoria rii Romneti. Complexul
este constituit din biseric, turnul clopotni, chiliile clugrilor i casa domneasc, momentan transformat n muzeu i adpostete n prezent sediul
Academiei de Pictur Religioas i Patrimoniu. n vecintatea, acestei zone
se va situa centrul multifuncional propus, astfel nct acesta s deserveasc
spaiile monahale, dar s poat funciona i independent. Se va urmri o
abordare holistic a ansamblulu, care s urmreasc fie o soluie pavilionar, integrat n peisaj, fie una compact, integrat n panta terenului.
25
ANUL III
DATE DE TEMA
OBIECTIVE SUPLIMENTARE ALE STUDIULUI:
1. Hol acces:
windfang (8,00-10,00 mp), recepie (10,00 mp), birouri administraie (2 X
10,00 mp),
garderob (10,00 mp), zon de ateptare cu spaiu expoziional (50,00 mp), grup sanitar pe
sexe (20,00 mp), magazin tematic,
cu mic depozit i vestiar personal (20,00 mp), spaii de legtur cu circulaiile orizontale i verticale care deservesc centrul.
* Abordarea unei atitudini contemporane ca rspuns la vernacularul loculuispaiu-volum, funciuni, materiale

* Configurarea spaiului construit prin dialogul cu memoria locului, cu intervenii minore care s poteneze caracterul acestuia
* Medierea dialecticii sacru-profan specific zonei prin interpretarea acesteia
i ncorporarea n discursul conceptual al interveniei
* Dezvoltarea unei compoziii spaial-volumetrice coerente, adaptat partiului funcional care s integreze spaii transformabile, multifuncionale, specifice perioadei contemporane
2. Spaii bibliotec :
Bibliotec- 1 sal de lectur (50, 00 mp), depozit (30,00 mp), spaii destinate mentenanei, recondiionrii, preservrii (2 x 15,00 mp).
Spaii de cercetare:
Auditorium-Sal multimedia pentru proiecii, audiii, vizionri pt. 50 persoane, internet-cafe pt. 20 persoane, auditorium-spaiu multifuncional pt.
100 persoane, sli conferine/workshopuri pentru 20 persoane (2x30,00
mp), boxe de studiu individual (4x12,00 mp), dezvoltate alveolar unui spaiu
major sau independent.
4. Alimentaie public:
Bar de zi-bufet pentru 30 persoane, poziionat n legtur cu holul de acces
i cu spaiile majore, cu oficiu minimal i depozit.
5. Spaii tehnice: Vestiare i grupuri sanitare pentru pesonal (2X15,00 mp),
depozitare general (30,00 mp), C.T. (15,00 mp), tablou electric, (15,00
mp).
6. Grupuri sanitare pentru public i personal, pe sexe, dimensionate corespunztor. Se vor prevedea grupuri sanitare pentru persoanele cu dizabiliti
locomotorii.
8. Spaii de parcare pentru 50 autoturisme.
Circulaiile orizontale i verticale se vor dimensiona conform normelor i vor
fi gandite
astfel nct s poat deservi i persoanele cu dizabiliti
locomotorii.
Regimul de nlime se va lsa la aprecierea studentului, innd cont de caracterul locului, dar nu va depi S+P+1+2R.
Structura de rezisten va fi adaptat funciunilor i materialelor ce urmeaz
a fi folosite, precum i considerentelor spaio-volumetrice urmrite.
Materialele de construcie i finisaj se vor subordona demersului conceptual
general, dictat de particularitile sitului. Echiparea edilitar apermite racordarea la reelele de ap, canalizare, energie electric, gaze naturale, telefonie, radio-TV i internet.

* Rspunsul contemporan la dificultile proiectului
* Originalitatea i pertinena conceptului
* Rezolvarea funcional i structural corect i logic
PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU:

- pe formate A3 se vor preda analiza sitului, fotografii, schie, crochiuri i
observaii scrise privind caracterul sitului, concluzii i justificarea conceptului.
- map de documentare tematic (minim 5 exemple contemporane)
- text - 250 de caractere i schie descriptive cu explicarea conceptului ( 1
A3)
-. 3-4 perspective interioare/exterioare care s susin discursul abordat
-. 3-4 detalii constructive soluiei adoptate
sc. 1/10,
1/20
ntocmit
Prof. dr. arh. Anca Ooiu
Asist. drd. arh. Sergiu Petrea
Prep. drd. arh. Alexandru Crian
26
ANUL III
27
ANUL III
28
ANUL III
Atelier Conf. Dr. Arh. Octavian Iliescu
Tema:
grupa 35A
CLUB AA - ARTA DE AVANGARDA
Amplasament
Terenul se afla in satul Predelut - Bran, judetul Brasov, si are o suprafata de
aproape 7000mp. Terenul se afla in proprietate private si beneficiaza de o
servitude de la drumul principal. Pozitionarea intr-un climat satesc, tipic pentru
zona Bran, permite racordul relativ usor la utilitati, iar faptul ca terenul este intro usoara panta - cuprinsa intre 10-15%- ii deschide perspective atat catre
muntii Bucegi cat si spre intreaga vale locuita. Tradita turistica a locului si
tipologiile arhitecturii vernaculare prezente atat prin materialele de constructie
naturale cat si prin formele traditionale, contribuie la valoarea locului. Prin
mutatiile populatiei dinspre oras catre rural, zona capata noi valente culturale.
DATE DE TEMA
Promovarea artei contemporane de avangarda se realizeaza in multe locuri
prin proiectarea unor spatii cu caracter flexibil, polifunctional.
Pe amplasamentul de mai sus, avand un regim de inaltime de
S+P+1+(eventual mansarda) se va proiecta o constructie cu urmatoarele
functiuni:
- Hol acces, punct informare(paza), grupuri sanitare.
- Sala multifunctionala pentru intalniri, receptii, conferinte etc.
- Spatii expunere interior - exterior.
- Spatii informare digitala.
- celula de lucru, un loc de manifestare pentru un artist avangardist
- CAFFE BAR cca. 30 de locuri.
- Spatii administrative.
Dimensionarea acestor functiuni se va face de catre fiecare student,
tinand cont de domeniul artistic propus.
In exterior, se vor amenaja parcari libere pentru cca.15 autoturisme si 2
autocare.
Sistemul constructiv va tine cont de tehnicile si materialele utilizate, dorinduse evidentierea clara a acestuia in plansele desenate.
Pentru buna intelegere a sistemului constructive sunt admise orice fel de
detalii care sa evidentieze elementele structurale.
Intocmit:
Conf. dr. arh. Octavian Iliescu
Drd. Arh. Andrei Atanasiu
29
ANUL III
30
ANUL III
Atelier Conf. Dr. Arh. Iulia Stanciu
Tema:
grupa 36A
MEMORIAL BRNCOVEANU
CONTEXT
Terenul propus pentru studiu se afl n cadrul ansamblului brncovenesc din
comuna Mogooia, o parte a Centrului de Cultur Palatele Brncoveneti la
Porile Bucuretiului.
Ansamblul, cu o desfurare originar de 36ha, s-a reconturat n decursul
ultimilor 15 ani prin redobndirea n administrare i a proprietilor din jurul
incintei care cuprinde Palatul, Cuhnia, Gheria si Casa de Creaie. Aceste
proprieti rectigate sunt grupate n principal n dou zone, pe ambele la
origine afldu-se o amenajare de tip parc englezesc. Prima arie, la est de
incint, pe care se fcea odinioar accesul spre palat dinspre Bucureti, a
fost mai putin afectat de distugerea n timp i pstreaz n mare msur
compoziia parcului.
Cea de-a doua arie, la vest de incint, a fost total distrus n perioada comunist i deviat de la funciunea originar, folosit fiind de localnici accidental pentru agricultur. Impresia general pe care o las la o prim vedere
fiind de abandon i ruin, de nedeterminat, neatribuit. Trecerea timpului a
facut ca acest spaiu vag s devin totodat un straniu cimitir al vestigiilor
istoriei, ntr-o echivalent neglijen, pe el fiind aruncate nti ultimele elemente recuperate din cel mai mare ansamblul brncovenesc, demolata
Mnstire Vcreti, i apoi statuile lui Lenin si Petru Groza.
Straniu, vag, neconturat, aceast loc are prin urmare i cel mai mare potenial
de intervenie. Aici vi se propune tema de studiu MEMORIAL
BRNCOVEANU, un spaiu al aducerii aminte.
DATE DE TEM
n cadrul desfurrii studiului vi se cere ca n urma analizei parcursului
istoric, de la parcul englezesc pn n ziua de astzi, analizei sitului n sine
i a conexunilor existente cu restul ansamblului, s rspunde i temei cadru,
fa de care s va contura i o structurare proprie ntr-o compoziie care s
cuprind ntreaga arie, urmnd ca apoi s detalia i la scara 1/100 o parte
31
ANUL III
care se va stabili la corecturile de atelier.

ntr-o succesiune de spaii interioare i exterioare este obligatoriu s se
regseasc urmtoarele:
-
Zon acces, informare

Zon expoziie
Spaiu conferine - proiectii cca 75 locuri
Cafeteria
Librrie
Grupuri sanitare
Parcaj pentru 15-20 autoturisme
Suprafaa construit desfurat se va ncadra ntre 400 si 500mp, pe un

regim de nlime recomandat subsol, parter si maxim 2 etaje, ntr-un sistem
constructiv la alegere, n conncordant cu soluia de arhitectur propus.
CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE FA DE TEMA CADRU

- Fundamentarea teoretic i argumentaia cultural asupra demersului
final.
- Abilitatea diferenerii ntre tema de memorial cea de muzeu-expoziie.
- Abilitatea amplasrii n contextul unui ansamblu monument istoric.
PIESE DESENATE SUPLIMENTARE FA DE TEMA CADRU

- Plan de situaie al ntregii zone studiate, sc. 1/1000-1/2000, pe care se va
defini soluia general
- Minim 2 perspective exterioare reprezentative
- Argumentaie scrisa, text, 1 pg format A4
32
ANUL III
33
ANUL III
34
ANUL III
Atelier conf. dr. arh. Alexandru Andries
Tema:
grupa 31B
CENTRU MULTIFUNCTIONAL "CASTEL FILM"
AMPLASAMENT
Pe un teren proprietate a firmei Castel Film, situat intre Bucuresti si Ploiesiti, in
zona satului Izvorani - unde se afla de altfel si studiourile Castel Film - se propune studierea unui mic complex, alcatuit dintr-un centru multifunctional si o
zona de cazare aferenta centrului respectiv : aceste doua obiecte de arhitectura
alcatuiesc temele celor doua proiecte de atelier si vor fi notate separat, dar vor
trebui sa functioneze ca un tot unitar din toate punctele de vedere.
De aceea, studiul va avea trei etape ; in prima etapa se va studia amplasamentul si se va face o propunere pentru intreg ansamblul, in etapa a doua se
va studia centrul multifunctional si in etapa a treia se va studia zona de cazare.
DATE DE TEMA
Aceasta dotare are in vedere nevoia de comunicare intre diversi cineasti de talie
mondiala care vin sa lucreze la Castel Film si cei interesati de un astfel de schimb
de experienta - in principal, studenti si cadre didactice de la UNATC, dar si alte
personalitati din domeniu (neexistind restrictii din acest punct de vedere)
Obiectul de arhitectura urmeaza sa se incadreze in coordonatele temei-cadru
valabile pentru intreg anul III de studiu, si are urmatoarele particularitati :
- o sala de proiectie de aproximativ 40 de locuri, dotata cu o cabina tehnica proprie.
- un hol de acces si un spatiu generos de articulare, acesta din urma putind fi
folosit in diverse moduri [ discutii, expozitii foto, etc. ]
- o zona de bar-bufet si grupurile sanitare necesare.
- citeva ateliere de experimentare si mici proiecte audio/video- 6 camere de
maximum 20 mp. - asezate la nivelul superior, in comunicare directa cu un
hol de etaj [ care poate sa contina si un mic bar-bufet ] si grupurile sanitare
necesare.
- in functie de solutia propusa, pot exista terase si alte diverse spatii si functiuni proprii fiecarui proiect, cu conditia respectarii temei-cadru.

Prezentarea proiectelor va contine piesele obligatorii le nivelul intregului an si
orice alte piese stabilite la atelier in functie de diversele propuneri.
Intocmit
Conf.Dr.Arh. ALEXANDRU ANDRIES
35
ANUL III
36
ANUL III
Atelier conf.dr.arh. Silvia Costescu
Tema nr.1 :
grupa 32B
BIBLIOTECA MULTIMEDIA
AMPLASAMENT
Amplasamentul propus se afla pe strada Uranus colt cu Calea 13
Septembrie, in apropierea Muzeului National de Arta Contemporana, aflandu-se deasemeni pe traseul proiectului pietonalului TUB (Transcentral Urban
Bucuresti).
Situl este dominat de prezenta Casei poporului, a cladirii Academiei (Casa
Stiintei) si a blocurilor de ani '80 cu care se invecineaza, aflandu-se in acelasi timp in imediata apropiere a unei zone industriale de sfarsit de sec. XIX
- inceput de sec. XX.
Ca repere importante in zona pot fi mentionate cladirea Academiei , Casa
poporului, Vama - Antrepozite, Fosta fabrica de bere "Bragadiru"
DATE DE TEMA
Pe terenul prezentat in planul anexat se propune constructia unei mediateci,
cu regim de inaltime D+P+1.
Ca functiuni, putem identifica :
receptie cu punct de informatii , garderoba;
foyer cu toalete si cafenea (aceasta avand posibilitatea vizitarii si in
afara orarului mediatecii);
sala de expozitie ;
sala de conferinte ;
sala(i) de lectura on-line, sali de auditii, sali media ;
sala de imprimare fisiere ;
zona arhivare, servere ;
zona administrativa cu doua birouri mici a cate doua persoane si
unul de o persoana pentru Directorul mediatecii cu toalete proprii ;
mic magazin media ;
Cladirea trebuie conceputa spre a fi accesibila si oamenilor cu dizabilitati.
37
ANUL III

Rezolvarea contextului de implant urban in zona.
Aprofundarea unei rutine de abordare a unor teme de proiectare cu identificarea unor concepte dedicate locului.
CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE:

- Coerenta conceptului arhitectural de la initierea proiectului pana la finalul
acestuia;
- Preocuparea pentru detalii arhitecturale odata cu preocuparea de
rezolvare tehnica a acestora;

- plan de incadrare in zona 1/2000 ;
- 2-3 perspective interioare si 2-3 exterioare
38
ANUL III
39
ANUL III
40
ANUL III
Atelier : prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
Tema
grupa 33B
ECO-PARK SNAGOV - Club i pensiune pentru o

asociaie a voluntarilor ecologiti
O arhitectur regenerativ va construi aezri sociale care pot
fi locuite diferit. [...] Pentru a participa la constelaiile locale de
idei, o arhitectur regenerativ va trebui s ia parte la istoria
tectonic a unui loc. [...] Mai curnd dect s construiasc
obiecte, productorii unei arhitecturi regenerative vor participa
la construcia unor procese integrate culturale i ecologice.
(Steven A. Moore, Technology, Place and Nonmodern
Regionalism, n Vincent B. Canizaro, ed., Architectural
Regionalism - Collected Writings on Place, Identity, Modernity,
and Tradition, New York: Princeton Architectural Press, 2005,
pp 441-442)
ARGUMENT
n contextul intensificrii micrilor civice ecologiste care promoveaz dezvoltarea durabil n diferite eco-sisteme (precum Asociaia Salvai Dunrea
i Delta, sprijinit de Academia Caavencu), cele dou teme de atelier
vizeaz un amplasament comun situat n zona lacului Snagov i propun dezvoltarea unui mod de cazare alternativ de tip pensiune i, respectiv, un club,
n cadrul unei staiuni experimentale mai mari pentru voluntarii i simpatizanii implicai n diverse aciuni ecologice. Obiectivele staiunii sunt legate
de observarea i protejarea vieuitoarelor, inventarierea speciilor, aciuni
pro-diversitate biologic, i alte activiti specifice legate de ecosistem, educaia i sensibilizarea ecologic a populaiei, promovarea agrementului ecologic, dezvoltarea eco-turismului etc.
Dei sunt constituite ca teme de atelier distincte, clubul si pensiunea trebuie
s alctuiasc un ansamblu arhitectural integrat, relaionndu-se reciproc
pe teren. Se recomand ca cele dou pri ale terenului aflate de o parte i
de alta a canalului s fie articulate printr-o structur de lemn sau metalic
de tip pod sau pod locuit.
41
ANUL III
AMPLASAMENT
Aflat la 35 km de Bucureti pe oseaua DN 1 i la 2km de nodul km 24 al
autostrzii Bucureti-Braov, situl este un teren neconstruit care se
desfoar tangent la limita administrativ dintre comunele Ghermnesti i
Snagov, de o parte i de alta a unui canal al lacului Snagov.
Accesul principal ctre sit se realizeaz la nord, din DJ 101B (Snagov), iar cel
secundar, la sud, din drumul de exploatare 354 (Ghermneti).
Zona alocat proiectului traverseaz canalul cu limea de 20 m i este
delimitat dreptunghiular (180 / 100 m pe direcia N-S). Situl are o declivitate de aproximativ 15% n zona malurilor, respectiv 5 m diferena de nivel
ntre zona cea mai nalt a terenului i oglinda de ap.
DATE GENERALE DE TEM

Clubul si pensiunea, imaginate prin compunerea a dou sau mai multe volume, cu un regim de nlime P sau P+1, vor constitui exerciii de experimentare a unor concepte ecologice constructive, urmrindu-se integrarea n
context a unei compoziii volumetrice cu o expresie estetic specific, valorificnd materiale primare (lemn, stuf, pmnt, piatr, crmid, tabl, textile, etc.) i tehnici de construcie contemporane. Conformarea i
amplasarea volumelor va ine cont de particularitile climatice ale zonei,
propunnd un comportament echilibrat cu privire la condiiile de confort termic ale spaiilor interioare, resursele materiale folosite i posibilitile de
ntreinere.
Constituind un model experimental de dezvoltare turistic ecologic, exerciiile vor pune accentul pe explorarea resurselor estetice ale arhitecturii
srace / low-tech care folosete energia nmagazinat n regim pasiv,
potrivit configuraiilor inteligente bazate pe principiile fizicii construciilor,
mai mult dect pe sistemele active ale instalaiilor sau dispozitivelor hightech. Se va lua de asemenea n considerare realizarea construciei cu materiale, tehnici i resurse locale minime.

Exerciiul are un caracter explorativ cu privire la posibilitile de trasformare
a unor cerine programatice i tehnice ntr-o realitate construit, pornind de
la interpretarea unei bibliografii specifice cu privire la arhitectura care
rspunde inteligent mediului n condiii mai puin favorizate economic, pentru a rspunde unui context particular, cu o identitate puternic.
CLUBUL
DATE DE TEM
Clubul ECO-PARK SNAGOV este un loc destinat adunrii periodice a membrilor asociaiei voluntarilor ecologiti i a celor care i viziteaz. Alctuit pavilionar sau monobloc, pe parter sau parter i etaj, acesta va adposti urmtoarele funciuni:
- un hol de recepie (aprox 50 mp) n legtur cu un birou de primire i informaii
- grup sanitar organizat pe sexe
- o sal multifuncional pentru aprox. 80 persoane (100 mp)
- spaii expoziionale n legtur cu holul de recepie
- spaii de depozitare pentru elemente de mobilier
- trei sli pentru activiti de grup: pregtire specific a activitilor, educaie, pregtire a materialelor informative i multimedia, etc. (aprox. 30
mp fiecare)
- un atelier pentru activiti specifice de ntreinere a cldirilor i a instalaiilor pasive, cu rol educativ n prezentarea tehnicilor de construcie folosite
(aprox. 60 mp)
- cafenea / braserie / bar / bufet pentru aprox. 30 locuri, n legtur cu holul
de recepie i cu o teras exterioar, dotat cu un oficiu pentru preparri
minimale
- spaii anex care pot fi folosite n conjuncie cu zonele exterioare destinate
camprii (vestiar cu duuri, grupuri sanitare pe sexe, depozit de materiale
pentru ntreinerea zonelor verzi, etc.)
La intrarea pe amplasament se vor prevedea 10-12 spaii de parcare, n
acelai ansamblu cu parcajul destinat pensiunii, legtura cu cldirile asigurndu-se prin alei protejate de copertine i pergole.

- map cu plane A4 de studiu documentar a principiilor de folosire a
energiei pasive, pe baza bibliografiei specificate, cu exemple arhitecturale
semnificative referitoare la programul de club. Acestea vor conine schie
sugestive de mn i texte explicative. Nu se vor accepta cpii xerox.
- scheme i diagrame de idei arhitecturale, precedente, analiz i interpretare a condiiilor sitului (nsorire, topografie, influene climatice,
priveliti, etc.) i a principiilor / sistemelor pasive folosite, nsoite de scurte
texte explicative.
- o perspectiv exterioar
ntocmit,
asist. dr. arh. Cosmin Caciuc
42
ANUL III
43
ANUL III
44
ANUL III
Atelier prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc
Tema:
grupa 34B
CENTRU ARHEOLOGIC - BABADAG

CENTRU CONFERINTE, REUNIUNI SI WORKSHOP
AMPLASAMENT
Situl propus se afla n localitatea Babadag n preajma vestigiilor arheologice
ale cetii. Perimetrul exact al terenului si reglementarile urbanistice vor fi
cunoscute in urma unei deplasri de documentare care va avea loc la
inceputul semestrului.
In anexele la tem sunt date cateva imagini generale precum i vederi ale
cetaii Enisala.
DATE DE TEM
Litoralul i mare parte a teritoriului Dobrogei sunt extrem de bogate n vestigii ale culturilor care s-au dezvoltat n acest perimetru: greac, roman,
otoman, etc. Centrul este destinat att specialitilor care lucreaz pe
antierul arheologic, invitailor la diferite manifestri organizate periodic ct
i vizitatorilor antierului i muzeului sau turitilor ce fac excursii n zon.
Se propune studiul unui ansamblu format n principal din dou funciuni
majore:
- centrul de studii arheologice
- dotare hotelier n regim permanent
Pentru ca proiectele s fie ct mai adecvate sitului propus (caracterul natural i cultural local), considerm oportun studierea celor dou teme n
ansamblu, datele referitoare la elementele concrete ale amplasamnetului relief, ruine, planaii, i accese urmnd a fi obinute la fa locului ntr-o
deplasare de studii de 2 zile nainte de nceperea proiectului.
Astfel centrul de studii se compune din:
spaii de acces i recepie
o sal de reuniuni, conferine, ntlniri cu o capacitate de 75 de locuri
trei sli destinate trainingului i workshop-urilor cu capaciti de cca. 20
locuri
45
ANUL III
un spaiu expoziional nchis servind i ca foyer al slii

o teras belvedere pe care s funcioneze i o cafeterie
un traseu arheologic care s integreze n spaii nchise i deschise, vestigiile
de arhitectur din preajma cetii.
funciuni anex.
Accesul carosabil va avea un parcaj de max 10 autoturisme pentru vizitatori.
Regimul de nlime, este n principal, pe parter fr a exclude supante in
spaiile importante precum i un eventual etaj parial
Sistemul constructiv i materialele propuse sunt la alegere.

- cunoaterea i asimilarea de ctre studenii arhiteci a numeroaselor valori
culturale rspndite pe tot ntinsul rii.
- realizarea unui ansamblu funcional integrat, adaptat reliefului i condiiilor naturale locale.
- armonizarea arhitecturii propuse, a tehnicilor i materialelor de construcie, ale arealului cultural al Dobrogei, fr a ignora caracterul modern al arhitecturii.

- nscrierea soluiei n mediu i in contextul antierului arheologic;
- alegerea sistemului constructiv adaptat sitului;

Se vor preda la atelier dupa 2 sptmni de la nceperea studiului i se vor
aduga la predarea final.
- plana A3 de documentare, notat la atelier, cu sinteza analizei sitului i
argumenia soluiei propuse n scheme comentate pentru ambele funciuni
- o macheta a ntregului sit cu o propunere volumetric a cazrii si amenajarilor aferente- sc. 1:200
Intocmit:
prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc
sef de lucrri dr. arh. Haytham Zeki
asist. drd. arh. Andra Panait
prep. drd. arh. Emil Ivnescu
46
ANUL III
47
ANUL III
48
ANUL III
Atelier Conf. dr. arh. Anca MITRACHE
Tema :
grupa 35B
CLUB DE DANS
ARGUMENT
Un spatiu cultural trebuie sa fie in primul rand public. Dansul este o arta
care incepe sa se promoveze pe sine, sa se faca cunoscuta, sa implice publicul, sa dinamizeze, sa se deschida.
Clubul simpatizantilor de dans este o institutie publica de cultura creata cu
scopul de a sustine, dezvolta si promova dansul, dar si de a-l face accesibil
publicului larg. Ministerul Culturii a demarat in ultimii ani un program de
promovare a jocurilor sportive si dansului in randurile tineretului, care sa
creeze premizele unui sistem de accesibilitate mult mai facila a acestora
pentru cat mai multi utilizatori. Aceste premise conduc la necesitatea unui
studiu de acest tip. In acelasi timp tema pune problema integrarii constructiei intr-un sit central, istoric, in vecinatatea unei zone cu calitati speciale, cu
valoare ambientala pentru Bucuresti
Conceptul:
spatiu de creatie
spatiu de interactiune a performerilor dansului
spatiu de studiu
succesiunea evenimentelor i rolul lor n procesul de interaciune om |
eveniment | spaiu.
Scopul:
descoperirea unui spatiu cultural dinamic si deschiderea unei arte restranse
si specializate inspre publicul multivalent al culturii de azi;
adoptarea de ctre individ a unui comportament interactiv i a unei dispoziii de reacie spontan la experienele propuse;
participarea directa a publicului larg la fenomenul cultural prin dans.
Strategia:
Scoala de dans sustine programe si proiecte adresate atat profesionistilor prin cursuri de coregrafie, istorie, teorie si critica a dansului, posibilitatea de
documentare, spatii de repetitii si antrenament, ateliere de creatie cat si
publicului - prin organizarea de spectacole, de dialoguri interactive, cursuri
pentru initiere in dans.
49
ANUL III
Modele:
Laban Centre for Movement and Dance - Herzog&deMeuron
Dancing School for the Laban Centre - Miralles&Tagliabue
Center for Contemporary Arts and Music Conservatory - Eisenman
Studio Addition for Cranbrook Academy of Art - Rafael Moneo
Le Fresnov Art School - Bernard Tschumi
AMPLASAMENT
zona centrala a Bucurestiului - scuarul dintre strazile Transilvaniei, Temisana
si Luigi Cazzavilan este marginit de un teren liber de forma patrata (pe str.
Luigi Cazzavilan nr. 26-28) cu o suprafata de aprox. 1100 mp, care poate
deveni o continuare a spatiului public al pietei si in acelasi timp un nucleu
de activitati.
DATE DE TEMA
In conditiile temei cadru se cer rezolvate urmatoarele functiuni:
Hol receptie/asteptare - vanzare carte/periodice
cca 130 mp
2 Sali de studiu - pentru max 25 pers
fiecare cca 80 mp
Sala multifunctionala - pentru cca 25 - 30 pers
cca 80 mp
Sala studiu pentru copii
cca 50 mp
Bar bufet max 15 locuri
Anexe / wc
3 Birouri si spatii de serviciu
cca 45 mp
Amenajari de exterior ce vor cuprinde spatii acoperite sau descoperite in
functie de fiecare propunere in parte.
Intocmit
Conf.dr.arh. Anca Mitrache
Prep. drd. arh. Carmen Dutescu
50
ANUL III
51
ANUL III
52
ANUL III
ATELIER Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU
Tema:
grupa 36B
SPATIU MULTIFUNCTIONAL SI LAPIDARIUM
AMPLASAMENT
Terenul propus se afla amplasat in comuna Mogosoaia in vecinatatea
Palatului Mogosoaia.
DATE DE TEMA :
Constructia va cuprinde urmatoarele spatii:
- spatiu de acces cu punct de informare;
- zona de discutii si asteptare 50mp;
- sala multifunctionala (pentru intruniri, proiectii, spectacole, etc.) avand o
capacitate de 80 de locuri cu posibilitate de compartimentare
- bar bufet dispunand de un mic oficiu
- grupuri sanitare
- spatii destinate activitatilor expozitionale 100mp
- birouri administrative
- spatii anexe (tehnice si de intretinere)
Constructia va fi completata cu terase acoperite si descoperite.
Se va realiza un parcaj descoperit pentru 50 autoturisme.
Se va amenaja zona de parcare, precum si terenul ramas liber (alei pietonale, mobilier urban, spatii verzi etc.)
Sistemul constructiv este la alegere.

Tema propusa are in vedere realizarea unui punct de interes ce se inscrie in
caracterul mai larg de loisir caracteristic pentru zona studiului cu valoare
istorica.
Intocmit,
Prof.dr.arh.Adrian Spirescu
Lector arh. Mihaela Pelteacu
Prep.arh. Andrei Lakatos
Prep.arh. Ana Maria Crisan
53
ANUL III
32
93.00
94.00
38
40
H200
97.00
49
96.50
H199
H198
96.00
50
33
94.50
93.50
Sopron
95.50
mag. metal
H196
124
A 38
97.53
111
44
96.15
Zid
de be
to
tris
cu pie
Alee
re m
al
Ghetarie
Sc. 129.15 mp
94.50
91.83
Zid de caramida
48
53
Terasa
n ap
a ra
43
45
47
45
52 A s
94.00
97.34
A 46
Magazie
Sc. 7.20 mp
Rz. apa
Terasa
81
72
96.00
e
Ale
cader
70
sprijin
Ale
64
Casa creatie
Sc. 857.37 mp
103
102
se re
99
se re
136
168
Ter
148
PD
96
asa
96.93
96.00
144
ton
din be
IA
195
174
96.50
As
175
95.50
96.50
Module
comp
178
95.00
de
ca
ra
95.50
UM
VE
CH
I
DE
A
CC
E
S (p
i et ris
mid
a
136
94.37
192
182
95.24
94.50
F
179
cu
94.50
Ale
e
91.83
179
95.00
pie tr
191
94.50
94.20
93.50
144
45
93.84
94.00
92.79
15
93.50
205
ST
R.
is
PD
D ru
PD 179
PD
de
a cc
es
cu
93.00
pie
tris
VA
LE
A
PA
RC
UL
UI
219
PLAN SITUATIE
Sc.1 : 1000
94.53
94.00
182
PD
H000
H000
95.50
PD
94.50
L EA
169
DR
H000
PD
Z id
166
95.78
95.00
H000
173
Depozit
94.00
95.50
Gradina de legume
Sc. 77.79 mp
45
96.00
H000
187
144
144
45
96.00
94.89
95.00
96.00
H000
Centrala
termica
WC
176
De cu pietris
95.00
198
Sc. 202.88 mp
177
171
96.25
St
pomp
A Rz
apa
95.50
H000
26
A
A
As
Post
trafo
97.00
PD
107
96.00
197
144
20
19
95.62
Rz
apa
Rz
apa
146
metalica
16
66
147
161
201
194
69
Sera
erita
neacop
202
170
96.41
196
Asse r
96.50
145
172
106
98
73
9
As
165 mag.
PD
68
149
45
95
Parc
67
se re
150
151
mag. lemn
H000
97.00
160
158
162
n
ag . lem
164
169
24
101
100
95
104
105B
Biserica
Sc. 180.50mp
163
167
97.21
108
76
74
ale
e d
Gradina de legume
159
157
96.99
Bs
Zid de
D ebar
SOA
65
a
r a s
T e
25
151
96.53
140
144
156
166 Parc
Alee
i
Birour
As
As
PD
Bs
63
Terasa
A 154
H000
71
139
ita
Rasadn
3.12 mp
Sc. 66
Drum
Terasa 80 mp
3.
Sc. 12
0 mp
Sc. 312.5
143
Parc
152
96.50
136
137
Parc
97.12
150
Alee
155
pie tris
De cu
ar
GO
MO
UL
LAC
61
76
96.50
96.56
Sc. 1024.78 mp
Parc 62
109
(Asfalt)
TUAL
CES AC
DE AC
109
Alee
As B
CULU
A PA R
trepte
Trotu
1
s
Palat
59
116 DR UM
141
138
mag. lemn
Parc
60
87
Parc
96.59
alee
142
H000H000
117
52
U
VEAN
VALE
56
ton
din be
57
60
109
As
Parc
134
O
RANC
21
mp
H000
Turnul portii
cu pie tris
74 Ale e
96.62
H000
125
B
A NT IN
O NS T
DA C
S TRA
135
Bs
Platf. beton
97.00
B1
73
Alee
sp rijin
Zid de
58
Platforma cu pietris
131
ve
rde
S TR .
95.50
96.47
119
3.10
Sc. 10
96.95
93
79
94
95.00
96.85
42
96.44
Sediul
Centrului
National
de Cultura
Mogosoaia
132
sp
.
127
17
74
55
89
90
Re
Platforma de beton
(Parcare auto)
sp v
mag.
121
lemn
Bazin apa
77
54
126
120
122
115 Parc
86
WC
85
88
92
mag.
lemn
PD
80
Sc. 273.98 mp
91
118
40
110
79
112 A
ida
ca ram
Zid de
84
83
82
78
adata)
a, degr
ctional
Parc
75
Parc
B1
97.50 78
97.00
(n efun
Sera
125
113
114
41
44
42
42
D. e. pamant
128
Bs
129 Sc. 614.12mp

133
t
130
staur an
126
125
42
38
50
127
33
123 129
Alee cu pietris
32
95.00
51
96.56
96.21
97.00
H197
40
54
ANUL III
55
ANUL III
56
ANUL III
Tema cadru :
Proiectul nr. 2 TURISM

Numar de credite : 5 | Durata : 7 saptamni
Amplasament :
Amplasamentul obiectivului este stabilit conform fiecrei teme de atelier n
parte.
Date de tem :
Fiecare atelier va propune coninutul n detaliu al temei, dar se vor respecta urmtoarele prevederi :
Complexul turistic va fi conceput pentru 18-20 de locuri de cazare.
Se vor admite, acolo unde se justific prin tem, camere cu un singur pat.
Obligatoriu se vor prevedea grupuri sanitare cu du.
Sala de mese va fi dimensionat pentru circa 40 de locuri i va fi deservit
de un spaiu pentru prepararea micului dejun.
Spaiul aferent administrrii complexului se va rezolva, n funcie de specificul fiecrui amplasament, ca nucleu separat sau inclus n volumul general al
construciei.
Vor fi prevzute 10-12 locuri de parcare.
Obiectivele generale ale studiului :

* cunoaterea cerinelor i necesitilor programului de cazare turistic ;
* nelegerea necesitii fundamentrii proiectului pe un concept clar definit,
n acord cu datele fundamentale ale contextului i programului ;
* dobndirea unei experiene suplimentare pentru exploatarea creativ a
potenialului cultural-expresiv al sitului.
57
ANUL III
Criterii de apreciere :
* exprimarea clar a unei atitudini arhitecturale fa de contextul natural i
cultural al sitului ;
* rezolvarea creativ a programului dat - partiu funcional i spaialitate
interioar ;
* dimensionarea i utilizarea corect a sistemului constructiv ;
* calitatea ambianei spaiale a unitilor de cazare i a spaiilor comune ;
* acurateea i expresivitatea prezentrii grafice.
Redactare :
Proiectul va fi predat pe hrtie alb, maxim 3 formate 5070 cm, ntr-o
tehnic la alegere (inclusiv calculator) i va cuprinde urmtoarele piese :
* Plan de situaie
sc. 1:500
* Planurile tuturor nivelurilor (parterul - cu amenajrile exterioare) sc. 1:100
* 2 seciuni caracteristice
sc. 1:100
* Toate faadele
sc. 1:100
* Macheta obiectului
sc. 1:100
Se vor preda de asemenea, ulterior jurierii de atelier, un CD cu formatul digital al proiectelor cu note mari i o descriere n romn i englez a soluiei
(maxim 100 de cuvinte).
n funcie de particularitile temelor de atelier se pot solicita i alte piese
desenate.
* Vicky Richardson - New Vernacular Architecture - Watson-Guptill
Publications, New York, 2001 - cota III 3838
* Walter A. Rutes, Richard H. Penner, Lawrence Adams - Hotel Design,
Planning, and Development - W. W. Norton & Co., New York, 2001
* Ruth Slavid - Wood Architecture - Loft Publications, 2005
* Anton Steurer - Developments in Timber Engineering. The Swiss
Contribution - Birkhuser, Basel, 2006
* Johann Weber, Theodor Hugues, Ludwig Steiger - Timber Construction :
Details, Products, Case Studies - Institut fr internationale ArchitekturDokumentation, Mnchen, 2004
* James Wines - Green Architecture - pag. 69-78 : Integration of
Architecture and Landscape
*
*
*
*
*
*
*
*
Bibliografie general :
* Gianpiero Aloi - Hotel / Motel
* Ana G. Canizares - Country Hotels - teNeues, Kempen, 2002 - cota I 9990
* Iuliana Ciotoiu - Arhitectura agroturismului montan - Editura Universitar
ION MINCU
* Aurora Cuito - Ultimate Hotel Design - teNeues, Kempen, 2004 - cota II
6000
* Thomas Herzog, Julius Natterer, Roland Schweitzer, Michael Volz,
Wolfgang Winter - Timber Construction Manual - Birkhuser, Basel, 2004
* Cezar Lzrescu - Construcii hoteliere
* Arian Mostaedi - Design Hotels - Instituto Monsa de Ediciones, Barcelona,
2001 - cota III 3740
* Ernst Neufert - Manualul arhitectului
A + U - 418 (2005)
Arhitectura - 6/1976, 1/1977, 9 (serie nou - febr. 2002)
DBZ - 4/2006
Detail - 7/1999, 1/2000, 5/2000, 7/2002, 8/2002, 7/2006, 8/2006,
6/2007, 4/2008
El Croquis - 109, 110, 114, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 127, 128
Larchitecture daujourdhui - 177 (1975), 230 (1983), 231 (1984), 280
(1992), 303 (1996), 307 (1996), 325 (dec. 1999), 331 (dec. 2000), 337
(dec. 2001), 351 (martie 2004)
Techniques et architecture - 407 (1993), 424 (1996), 429 (1997), 454
(2001), 463 (dec. 2002), 466 (iul. 2003), 469 (martie 2004), 475 (ian.
2005), 483 (apr. 2006)
The Architectural Review - 11/2002, 5/2006
NOT :
Proiectele vor primi note distincte n comisiile de atelier, conform regulamentului de promovare.
Toate studiile de atelier se vor prezenta la corectur pe foi sau, acolo unde
este cazul, pe printuri format A3 sau A4.
Ele vor fi reunite ntr-o map, pe care fiecare student o va avea asupra sa la
fiecare corectur.
Nu se fac corecturi pe laptop sau fr prezentarea mapei de studiu.
Formatul final de redactare a proiectului va avea un chenar i un cartu? de
identificare, conform modelului de catedr.
Nerespectarea acestor prevederi conduce automat la depunctarea
proiectelor.
58
ANUL III
Atelier Prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU
Tema :
grupa 31A
BOUTIQUE-HOTEL N BUCURETI
ARGUMENT
Tema general a unei dotri turistice de mici dimensiuni este particularizat n acest an printr-un program inedit, dar de mare actualitate n dinamica
actual a dezvoltrii Bucuretiului. Aflat la antipodul hotelurilor standard
aparinnd marilor lanuri internaionale, un boutique-hotel este definit prin
numrul redus de uniti de cazare, prin intimitatea i varietatea lor tipologic, prin exclusivitatea i rafinamentul spaiilor comune (recepie, restaurant,
bar), precum i prin serviciile personalizate oferite oaspeilor.
Sejurul ntr-un astfel de hotel devine un eveniment menit s surprind i s
impresioneze. Studiul designului interior i al multiplelor ambiane spaiale
ale cldirii va conduce ctre definirea unui caracter specific al hotelului.
O component esenial a acestei teme este amplasamentul - central i cu
un mare numr de constrngeri urbanistice. Confruntarea cu o astfel de
situaie urban impune conturarea unei poziii coerente i sensibile fa de
context.
AMPLASAMENT
Terenul este situat pe strada Georges Clemenceau, nr. 11 (n apropierea
Ateneului Romn) i are o suprafa de 560 mp.
DATE DE TEM
Regimul de nlime maxim admis este P+3, cu respectarea alinierii la strad
i cu luarea n considerare a cornielor cldirilor nvecinate. P.O.T. maxim
este de 70%. Spaiile i funciunile sunt urmtoarele :
* Hol de acces i recepie (inclusiv un birou pentru recepioner) - circa 100 mp;
* 10 camere duble i apartamente. Dispunerea, configuraia i accesele la
camere se vor realiza n funcie de scenariul spaial i funcional al fiecrui
59
ANUL III
student ;
* Restaurant cu teras, dimensionat conform temei cadru. Buctria i anexele acesteia vor fi simplificate n raport cu modelul standard al restaurantelor de mare capacitate ;
* Bar cu circa 20 de locuri la mese ;
* Birou pentru administratorul hotelului ;
* Spaii auxiliare - acces de serviciu, depozitri, ntreinere, vestiare pentru
personal, central termic i de ventilaie ;
* Garaj subteran pentru 12 autoturisme ;
* Grdin rezervat clienilor hotelului.

* nelegerea modalitilor specifice de inserare a obiectului arhitectural ntrun perimetru urban protejat ;
* nsuirea unei experiene suplimentare n generarea i controlul spaiului,
n condiiile unui volum arhitectural compact ;
* Familiarizarea cu fundamentele designului arhitectural de interior.

* Sensibilitatea inseriei urbane.

* o plan de sintez privind caracterul urban al zonei, modul de implantare
al hotelului i conceptul arhitectural ;
* planul, o seciune i desfurata pereilor pentru o unitate de cazare (la
alegere), cu precizarea materialelor de finisaj - sc. 1:50 ;
* o seciune-perspectiv prin holul principal de acces - sc. 1:50.
ntocmit,
Lect. arh. Drago Perju
Asist. arh. Vladimir Vinea
60
ANUL III
Atelier Conf. Dr. Arh. Bogdan TOFAN
Tema:
grupa 32A
MOTEL - PENSIUNE
AMPLASAMENT
Pe amplasamentul stabilit prin planul de situatie se propune o locatie de la
sud de localitatea Moeciu de jos in zona Pestera in judetul Brasov. Terenul
este pe un bot de deal, in panta de aproxinativ 30 grade cu expunere spre
Piatra Craiului la vest si Masivul Bucegi la est. Accesul se face din drumul
national din pasul Rucar Bran prin Drumul Carelor.
DATE DE TEMA
Functiunea de turism este una complexa, cu mare impact asupra publicului si
mediului inconjurator.
Complexul turistic va fi conceput pentru 3-4 unitati a cite cca 6 locuri cu 3
dormitoare cu un spatiu de zi comun .
Ansamblul de celule de cazare (3 -4 bungalouri) va propune o asezare in
planul de situatie cu o grija fata de relatia de vecinatate, cu asigurarea unei
intimitati fiecarei unitati constructive. Unitatile vor avea in apropiere unul doua locuri de parcare dedicate fiecareia. Bungalourile vor avea o structura
simpla, compacta si vor necesita fonduri mici de realizare. Estetic ele vor trebui integrate in sit tinind cont de arhitectura specifica din zona si de perspectivele naturale ale amplasamentului. Se va asigura la fiecare unitate o legatura directa intre living (camera comuna) si terenul adiacent printr-o terasa partial acoperita.
Se va pune accentul pe studierea aprofundata a unitatii de cazare care va contine:
- un vestibul in zona accesului
- 3 camere duble (una matrimoniala)
- un living comun cu loc de luat masa in relatie directa cu o mica bucatarie
(kitchineta)
- Se vor admite, camere cu un singur pat sau paturi suprapuse.
- Obligatoriu se va asigura un grup sanitar wc si lavoar si cu dus separat cu
acces din vestibul sau aproape de intrare.
61
ANUL III
- O terasa partial acoperita spre belvedere

- Spatiul aferent administrarii complexului inclusiv un mic magazin alimentar se va realiza la intrarea pe amplasament ca nucleu separat .
- Corp de alimentatie publica, adiacent spatiului administrativ, cu Sala de
mese deservita de un spatiu de preparare a miculului dejun.
- Adiacent va fi prevazuta o parcare, in conditiile temei cadru

* plansa analitica - studiu de amplasament si concluzii
* Una dintre fatade va fi desenata in mod obligatoriu la mana libera, intr-o
tehnica alb-negru, cu umbre construite, anturaj si vegetatie
* O perspectiva a unitatii de cazare
* Detaliu de travee ( celula de cazare) in care se vor indica materialele de
finisaj
Sc.:1:20
Intocmit,
conf. universitar dr. arh. Bogdan Tofan
62
ANUL III
63
ANUL III
64
ANUL III
Atelier Prof. dr. arh. Ioan Lucacel
Tema:
grupa 33A
PENSIUNE PIATRA CRAIULUI
AMPLASAMENT:
Terenul in panta orientat spre sud rezervat pensiunii va avea o suprafata de
1500 mp.
DATE DE TEMA:
Unitatea de cazare va avea regim de inaltime Spartial + P +E-(M).
Dotarea propusa rezolvata compact sau pavilionar va avea urmatoarele
functiuni majore:
Spatii de primire si servirea mesei:
- hol receptie - cca. 20 mp
- birou administrator
- living comun pentru maxim 30 de persoane , incluzind spatiu pentru
servirea mesei, discutii, jocuri, TV- cca. 100 mp
- terase acoperite si descoperite
- bucatarie (inclusiv depozitare)in relatie directa cu livingul, cu posibilitate de
autogospodarire - cca. 35 mp
- grupuri sanitare minimale pe sexe
Cazare:
- in camere de 2 paturi (8-10 camere). Fiecare camera va avea o suprafata
de cca. 16-18 mp prevazuta cu vestibul, baie (wc+lavabou+dus) si depozitare (dulap).
Intretinerea pensiunii va fi asigurata de familia proprietarului cazata intr-o
constructie cuprinsa in ansamblu.
Spatii tehnice:
- centrala termica, hidrofor - cca. 20 mp
- spatii depozitare obiecte inventar cca. 20 mp
Structura constructiei va fi aleasa in functie de solutia propusa (lemn,
caramida, piatra naturala), iar rezolvarea acoperisului va fi obligatoriu in
sarpanta.
65
ANUL III
CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE:

- calitatea spatiilor interioare si a imaginii exterioare a constructiei propuse
in relatie cu contextul natural existent.
- rezolvarea corecta a functiunilor
PLANSE DESENATE, SUPLIMENTAR FATA DE TEMA CADRU

- plan ansamblu
sc. 1/1000
- 2 celule de cazare
sc. 1/50
- 1-2 perspective interioare sau exterioare
Intocmit,
Prof. dr. arh. Ioan Lucacel
Lector. dr. arh. Maria Enache
Lector drd. arh. Melania Dulamea
Asist. drd. Arh. Cristian Cocioba
66
ANUL III
67
ANUL III
68
ANUL III
Atelier prof.dr.arh. Anca Ooiu
Tema:
grupa 34A
TURISM - CENTRU DE STUDII TEMATICE
AMPLASAMENT
n vecintatea acestei zone se va situa complexul multifuncional propus,
astfel nct acesta s deserveasc spaiile monahale, dar s poat funciona
i independent, n anumite ocazii. Zona de studiu se afl n parcul
Plumbuita, parc de referin al Bucuretiului, pe malul lacului cu acelai
nume, n apropierea complexului monahal. Acesta, construit la sfritul secolului al XVI-lea, este un reper semnificativ n peisajul istoric i cultural al
Bucuretiului, de numele lui fiind legate apariia primei tiparnie din
Bucureti dar i o colecie de cri vechi, cu titluri de peste 500 de ani, precum i unele episoade de referin din istoria rii Romneti. Complexul
este constituit din biseric, turnul clopotni, chiliile clugrilor i casa domneasc, momentan transformat n muzeu i adpostete n prezent sediul
Academiei de Pictur Religioas i Patrimoniu. n vecintatea, acestei zone
se va situa centrul multifuncional propus, astfel nct acesta s deserveasc
spaiile monahale, dar s poat funciona i independent. Se va urmri o
abordare holistic a ansamblulu, care s urmreasc fie o soluie pavilionar, integrat n peisaj, fie una compact, integrat n panta terenului.
DATE DE TEMA
1. Cazarea:
Cazarea se va face in camere de 1 i 2 paturi. Distribuia locurilor se va face
astfel: 60% n camere de 2 paturi: 12 persoane i 40% n camere de 1 pat:
8 persoane.
Modulul de cazare va cuprinde camera de pensiune, vestibul de acces cu
dulap nzidit i grup sanitar i va avea o arie total de 30,00 mp.
2. Unitate de servicii cazare:
Va conine spaiile specializate pentru ntreinerea spaiilor de cazare i va fi
compus din camer ngrijitoare (10,00 mp), grup sanitar minimal (3,00
mp), sas de acces (3,00 mp) i spaii de servicii compuse din- rufe curate,
rufe murdare, gunoi i materiale curaenie (cte 2,00 mp/ fiecare categorie).
69
ANUL III
3. Acces:
Va conine spaiile de primire i distribuiea fluxurilor dimensionate corespunztor i va cupride windfang (8,00-10,00 mp), recepie (10,00 mp),
birou administraie (10,00 mp), camer de bagaje (6,00 mp), hol-zon de
ateptare (20,00 mp), grup sanitar pe sexe (10,00 mp), spaii de legtur cu
circulaiile orizontale i verticale care deservesc cazarea.
4. Alimentaie public:
Restaurant, cu salon de mic dejun inclus i o teras pentru 20 de locuri.
Bar de zi pentru 10 persoane, poziionat n legtur cu holul de acces i cu
restaurantul, cu oficiu minimal i depozit de buturi.
Buctrie minimal (1,00 mp/persoan) care va conine oficiu, zon spltoare, zon de preparare, depozitri pstrnd circuitul curat murdar impus
de normele sanitare (depozitare curent, bar buturi, dulap frigorific), vestiar i grup sanitar pentru personal.
5. Spaiu tip club/spaiu comun de zi , relaionate cu spaiile publice i exteriorul ( 50,00 mp)
6. Spaii tehnice: Spltorie i usctorie (12,00 mp), depozitare general
(20,00 mp), C.T. (15,00 mp), spaii depozitare, tablou electric etc. (15,00
mp), curte de serviciu.
7. Locuina administratorului (2 aduli + 2 angajai), format din 2 apartamente formate din camer de locuit, camer de zi simpl, hol de acces i
baie, integrate n spaiul de cazare.

* Rspunsul contemporan la dificultile proiectului
* Originalitatea i pertinena conceptului
* Expresivitatea plastic-volumetric
PIESE DESENATE, SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU:

- pe formate A3 se vor preda analiza sitului, fotografii, schie, crochiuri i
observaii scrise privind caracterul sitului, concluzii i justificarea conceptului.
- map de documentare tematic (minim 5 exemple contemporane)
- text - 250 de caractere i schie descriptive cu explicarea conceptului
-. 3-4 perspective interioare/exterioare care s susin discursul abordat
-. detaliu unitate de cazare (planuri, seciuni, desfurri) sc. 1/50
-. 3-4 detalii constructive ale soluiei adoptate
sc. 1/10, 1/20
ntocmit,
Prof. dr. arh. Anca Ooiu
Asist. drd. arh. Sergiu Petrea
Prep. drd. arh. Alexandru Crian
8. Spaii de parcare pentru autoturisme si un autocar.

Circulaiile orizontale i verticale se vor dimensiona conform normelor i vor
fi gandite astfel nct s poat deservi i persoanele cu dizabiliti locomotorii.
Regimul de nlime se va lsa la aprecierea studentului, innd cont de caracterul locului, dar nu va depi S+P+1+M.
Structura de rezisten va fi adaptat funciunilor i materialelor ce urmeaz
a fi folosite, precum i considerentelor spaio-volumetrice urmrite.
Materialele de construcie i finisaj
se vor subordona demersului conceptual general, dictat de particularitile sitului. Echiparea edilitar apermite racordarea la reelele de ap, canalizare, energie electric, gaze naturale, telefonie, radio-TV i internet.
70
ANUL III
71
ANUL III
72
ANUL III
Atelier Conf. Dr. Arh. Octavian Iliescu
Tema:
grupa 35A
PENSIUNE TURISTICA LA PREDELUT (BRAN)
AMPLASAMENT
Terenul se afla in satul Predelut - Bran, judetul Brasov, si are o suprafata de
aproape 7000mp. Terenul se afla in proprietate private si beneficiaza de o
servitude de la drumul principal. Pozitionarea intr-un climat satesc, tipic pentru
zona Bran, permite racordul relativ usor la utilitati, iar faptul ca terenul este intro usoara panta ii deschide perspective atat catre muntii Bucegi cat sis pre
intreaga vale locuita. Tradita turistica a locului si tipologiile arhitecturii vernaculare prezente atat prin materialele de constructie naturale cat si prin formele
traditionale, contribuie la valoarea locului. Prin mutatiile populatiei dinspre oras
catre rural, zona capata noi valente culturale.
DATE DE TEMA
Dotarea propusa va fi o pensiune turistica rurala cu un confort sporit, conform
normativelor in vigoare (normativele vor fi puse la dispozitia studentilor la
prezentarea temei). Functiunile majore sunt:
Spatii de cazare in camere cu 1-2 paturi, fiecare unitate fiind mobilata cu
vestibul, spatiu depozitare, grup sanitar.
Spatiul de luat masa pentru oaspetii pensiunii si inca 20 de locuri suplimentare.
Parcaj auto si acces parcaj pentru aprovizionare.
Spatiu relaxare cca. 100mp pentru lectura, loc de joaca pentru copii, hobby etc.
Birou administrator, acesta avand locuinta in imediata apropiere a sitului.
Dependinte: bucatarie cu depozitari si acces de serviciu, spatii tehnice si de
menaj, grupuri sanitare pe sexe pentru public.
Completarea acestor functiuni se poate face de fiecare student prin indrumarea
la atelier cu dotari care sa se regaseasca in normativul pensiunilor rurale.
Regimul de inaltime este S+P+E+M, subsolul sau demisolul fiind partial.
Sistemul constructiv va tine cont de tehnicile si materialele utilizate iar imaginea
trebuie sa tina cont de caracteristicile sitului.
Pentru buna intelegere a sistemului constructive sunt admise oricefel de detalii
care sa evidentieze elementele structurale.
Intocmit,
Conf. dr. arh. Octavian Iliescu
Drd. Arh. Andrei Atanasiu
73
ANUL III
74
ANUL III
Atelier Conf. Dr. Arh. Iulia Stanciu
Tema:
grupa 36A
CAZARE PENTRU TINERI
AMPLASAMENT
n zona centrului Bucuretiului, ntr-o zon reglementat de Planul
Urbanistic pentru Zone Protejate, n ZP22, pe strada Mntulesa, ntr-un
pateu cu o structur constructiv neconturat la ora actual, vi se propune
un proiect pentru un centru-cazare pentru tineret.
Centrul are funciunea principal de cazare temporar, este destinat tinerilor care fie viziteaz Bucuretiul, fie sunt doar n trecere prin ora, dar are
i funciuni complementare menite sa animeze zona n care este amplasat,
adresndu-se i locuitorilor cartierului.
DATE DE TEM
Centrul va cuprinde:
- Recepie. Spaiu primire i nregistrare
- Camere de cazare pentru 1-2-3pers - cca 20 locuri. Din totalul locurilor de
cazare, n funcie de soluia adoptat, un procent de cca 30% se vor rezolva n camere de 2 pers cu baie proprie, celelalte fiind cu grupurile sanitare
la comun (sistem hostel).
- Spaiu destinat alimentaiei publice cu o capacitate de cca 40 persoane, n
care dimineaa s se poat servi micul dejun pentru cei cazati (self-service), iar pe parcursul zilei s poat funciona n regim de restaurant,
adresat i publicului din exterior. Sala de mese se va afla n legatur cu
un bar-cafenea pentru 10-15 persoane. Spaiile interioare vor fi deservite
de spaii anexe (aprovizionare, depozitare, preparare, buctrie, vestiare,
grupuri sanitare public) dimensionate corespunztor i vor fi completate cu
terase acoperite i descoperite, n funcie de soluia fiecrui proiect n
parte. Buctria poate fi i deschis ctre spaiul de servire.
- Spaiu polivalent (discuii, internet, tv) aflat n legatur cu zona de cazare.
- Spaiu de administraie. Complexul va fi gestionat n regim familial, de un
administrator i familia acestuia, crora li se va asigura o locuin cu 3
camere, buctrie, baie i grup sanitar.
75
ANUL III
- Spaii tehince anexe: central termic, cetral de ventilaie, hidrofor, etc.

- 10-12 autoturisme n incint, subteran sau suprateran.
In acord cu prevederile ZP22, se vor respecta indicii urbanistici, POT 65%,
CUT max =2, pe un regim de nlime recomandat subsol, parter si max 3
etaje, ntr-un sistem constructiv la alegere, n concordant cu soluia de
arhitectur propus.
CRITERII SUPLIMENTARE DE APRECIERE FA DE TEMA CADRU

- Abilitatea amplasrii ntr-un contextul unei zone protejate.
PIESE DESENATE SUPLIMENTARE FA DE TEMA CADRU

- Macheta de studiu a zonei, care sa cuprind ambele fronturi ale strzilor
Mntuleasa, Paleologu, Negustori, sc. 1/200
- Minim 2 perspective exterioare reprezentative
ntocmit
Conf dr. arh. Iulia Stanciu
76
ANUL III
77
ANUL III
78
ANUL III
Atelier conf. dr. arh. Alexandru Andries
Tema:
grupa31B
PENSIUNEA CASTEL FILM
AMPLASAMENT
Pe un teren proprietate a firmei Castel Film, situat intre Bucuresti si Ploiesiti,
in zona satului Izvorani - unde se afla de altfel si studiourile Castel Film - se
propune studierea unui mic complex, alcatuit dintr-un centru multifunctional si o zona de cazare aferenta centrului respectiv : aceste doua obiecte de
arhitectura alcatuiesc temele celor doua proiecte de atelier si vor fi notate
separat, dar vor trebui sa functioneze ca un tot unitar din toate punctele de
vedere.
De aceea, studiul va avea trei etape ; in prima etapa se va studia amplasamentul si se va face o propunere pentru intreg ansamblul, in etapa a doua
se va studia centrul multifunctional si in etapa a treia se va studia zona de
cazare.
DATE DE TEMA
Este o dotare de cazare care urmeaza sa satisfaca necesitatile din perioada
utilizarii intensive a Centrului Multifunctional Castel Film sau diverse necesitati speciale aparut ein procesul de productie propriuzis al studiourilor.
Obiectul de arhitectura urmeaza sa se incadreze in coordonatele temeicadru valabile pentru intreg anul III de studiu, si are urmatoarele particularitati :
- cazarea se va rezolva diferentiat - vor exista camere de 2 persoane, dar si
camere de 1 persoana si 2 apartamente speciale [ pentru invitatii V.I.P. ]
urmind ca raportul dintre camerele de 2 persoane si cele de 1 persoana sa
fie in favoarea camerelor de 2 persoane, si sa fie stabilit la atelier, in functie de solutia propusa.
- sala de alimentatie publica va fi legata de o terasa exterioara, iar
bucataria va fi relativ simpla, urmind ca felurile de mincare speciale sa fie
aduse de la bucataria studiourilor.
- pensiunea va avea un hol de acces legat de un spatiu de tip camera de zi
/ salon si un mic bar de zi, un grup sanitar in directa legatura cu spatiile
de la parter.
- administrarea complexului va fi facuta de un angajat al studiourilor Castel
79
ANUL III
Film, care va avea biroul sau propriu in cadrul pensiunii si o camera cu

grup sanitar propriu.
- pensiunea va avea spatii proprii de depozitare [ alimente, obiecte inventar,
etc. ] si spatiile tehince aferente.
PARCAJ
E posibila rezolvarea cu un parcaj comun pentru ambele functiuni, dar si cu
spatii de parcare separate - in ambele cazuri, e important de retinut ca accesul auto trebuie sa tina cont si de statutul personalitatilor speciale care pot
fi invitate, atit la CENTRU MULTIFUNCTIONAL cit si la PENSIUNE.

Prezentarea proiectelor va contine piesele obligatorii le nivelul intregului an
si orice alte piese stabilite la atelier in functie de diversele propuneri.
Intocmit,
Conf.Dr.Arh. ALEXANDRU ANDRIES
80
ANUL III
81
ANUL III
82
ANUL III
Atelier conf. dr. arh. Silvia COSTESCU
Tema:
grupa32B
PENSIUNE TURISTICA LA BREAZA
AMPLASAMENT
Situl propus pentru aceasta tema se afla in localitatea Breaza, jud. Prahova.
Terenul este in panta (conform planului de situatie si ridicarii topografice anexate) si are o suprafata de 2500 mp.
DATE DE TEMA
Tema de proiectare face parte din programul turistic / cazare temporara si
propune configurarea unei pensiuni ce va include urmatoarele functiuni:
Zona de acces ce va include receptie, spatiu asteptare si acces internet, birou
administrator si grup sanitar minimal (in relatie directa cu spatiul de servire a
mesei si spatiul de petrecere a timpului liber).
Spatiul comun de petrecere a timpului liber este o trasatura caracteristica a programului de pensiune, putand include spatii pentru bar, discutii si TV. Acest
spatiu se va afla in directa legatura cu un spatiu exterior (terasa, gradina, spatiu
de joaca, etc), destinat doar celor cazati in pensiune.
Spatiu pentru servirea mesei, dimensionat pentru 25 - 30 de persoane, ce
poate fi extins catre exterior printr-o terasa in aer liber. Spatiile tehnice aferente
(spatiile de depozitare si cele de preparare a hranei) vor beneficia de un acces
de serviciu si vor fi dimensionate corespunzator necesitatilor de tema. Dupa caz,
spatiul de alimentatie publica poate beneficia si de un acces separat pentru a
putea fi utilizat mai usor si de catre persoane care nu sunt cazate in pensiune.
Spatiul de cazare format din minim 8 / maxim 10 unitati, cu doua paturi sau cu
pat dublu, vestibul, cu spatii de depozitare si baie (cu cada). Suprafata totala a
unitatii de cazare poate varia intre 25 si 30 mp. In relatie directa cu spatiile de
cazare se va amplasa camera ingrijitorului, ce va include un grup sanitar minimal, spatiu pentru depozitarea lenjeriei curate si murdare si spatiu pentru
depozitarea ustensilelor necesare pentru curatenie.
Spatiile anexe vor cuprinde spatii de depozitare, spalator si uscator rufe, camera centrala, vestiar personal.
Spatii parcare pentru maxim 10 autovehicule.
ntocmit :
conf. dr. arh. Silvia Costescu
asist. drd. arh. Adrian Moleavin
83
ANUL III
84
ANUL III
Atelier : prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
Tema :
grupa33B
PENSIUNEA ECO-PARK SNAGOV
AMPLASAMENT
Aflat la 35 km de Bucuresti pe soseaua DN 1 si la 2km de nodul "km 24" al
autostrazii Bucuresti-Brasov, situl este un teren neconstruit care se desfasoara
tangent la limita administrativa dintre comunele Ghermanesti si Snagov, de o
parte si de alta a unui canal al lacului Snagov.
Accesul principal catre sit se realizeaza la nord, din DJ 101B (Snagov), iar cel
secundar, la sud, din drumul de exploatare 354 (Ghermanesti).
Zona alocata proiectului traverseaza canalul cu latimea de 20 m si este delimitata dreptunghiular (180 / 100 m pe directia N-S). Situl are o declivitate de
aproximativ 15% n zona malurilor, respectiv 5 m diferenta de nivel ntre zona
cea mai nalta a terenului si oglinda de apa.
DATE DE TEM
Pensiunea ECO-PARK SNAGOV prevede spaii de cazare, recreere i alimentaie
public pentru o asociaie a voluntarilor ecologiti i a altor personae interesate
de activitile acestora.
Cazarea se va face n camere cu 2 locuri i va fi constituit n general din camere
de 16-18 mp, avnd un vestibul cu dulap nzidit i baie cu du. Se va urmri o
proporionare a camerelor care s ncurajeze flexibilitatea n mobilare i eventual dispunerea unui pat suplimentar pliant la nevoie.
Camerele vor fi prevzute cu logii sau cu sere care s respecte principiile de
captare pasiv a energiei solare. Ventilarea spaiilor va fi realizat natural, tot pe
baza principiilor pasive (rcirea aerului prin canale subterane, ineria termic a
pereilor, turnul de vnt, etc.).
Culoarele de circulaie nu vor fi mai nguste de 1,2 m, iar distanele din colul cel
mai ndeprtat al unei camere i pn la o ieire de evacuare nu vor depi 15m.
85
ANUL III
Blocul de cazare va fi dotat cu un spaiu pentru ntreinerea zilnic a camerelor
(depozitarea materialelor de curenie, depozitarea lenjeriei, etc.)
O zon de primire a oaspeilor (acces, hol primire, birou administrator, grup
sanitar pe sexe) i una de alimentaie public de tip restaurant (aprox. 60 mp),
n legtur direct cu o buctrie simpl (cu oficiu, zon de preparare i dou
depozite) se va articula cu blocul de cazare.
principiilor / sistemelor pasive folosite, nsoite de scurte texte explicative.
- o perspectiv exterioar
- un detaliu 1/20 al modulului de cazare (plan, seciune caracteristic i detaliu de faad)
ntocmit,
asist. dr. arh. Cosmin Caciuc
Sala de mese va fi prevzut cu o terasa pt. cca 16 locuri i va avea de asemenea legtur cu holul principal al pensiunii. Tot n legtur articulat cu holul,
se va imagina un spaiu multifuncional pentru recreere (aprox. 100 mp, la care
se vor aduga terase exterioare acoperite sau descoperite) n care va funciona
un bar-bufet pentru 8-10 persoane, n legtur cu oficiul buctriei.
Locuina administratorului (80-100 mp) va constitui fie un pavilion separat, fie
un volum integrat sau articulat corpului pensiunii, fiind alctuit dintr-un
apartament pentru o familie cu doi copii (camer de zi cu loc de luat masa, grup
sanitar cu du, baie, dou dormitoare, buctrie, vestibul, debara, garaj sau
carport pentru o main).
La intrarea pe amplasament se vor prevedea 10-12 locuri de parcare pentru
autoturisme i dou locuri pentru autocare, legtura cu cldirile asigurndu-se
prin alei protejate de copertine i pergole. Restul terenului va fi amenajat cu
zone plantate i chiocuri de grdin, lundu-se n consideraie posibilitatea
camprii sau a desfurrii unor evenimente colective n aer liber.
Structura de rezisten a cldirii pensiunii poate fi din crmid, lemn, piatr
sau pmnt, eventual metal acolo unde este necesar. Utilizarea betonului
armat nu este exclus dar va fi justificat cu argumente clare n contextul ecologic al proiectului.

- map cu plane A4 de studiu documentar a principiilor de folosire a energiei
pasive, pe baza bibliografiei specificate, cu exemple arhitecturale semnificative referitoare la programul de locuire / cazare turistic de tip pensiune.
Acestea vor conine schie sugestive de mn i texte explicative. Nu se vor
accepta cpii xerox.
- scheme i diagrame de idei arhitecturale, precedente, analiz i interpretare
a condiiilor sitului (nsorire, topografie, influene climatice, priveliti, etc.) i a
86
ANUL III
87
ANUL III
88
ANUL III
Atelier prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc
Tema:
grupa34B
COMPLEX CAZARE-CENTRUL ARHEOLOGIC BABADAG
AMPLASAMENT
Corpul de cazare, cu regim de minipensiune, se gsete n cadrul centrului
arheologic Babadag i urmeaz s serveasc att turitilor ct i specialitilor
care lucreaz pe antierul arheologic.
DATE DE TEM
Programul abordat necesita includerea obligatorie a urmatoarelor functiuni:
- spatii de cazare n cca. 8-10 camere, cu cte un pat i doua paturi, ambele
tipologii fiind obligatorii.
camerele vor beneficia de un vestibul, grup sanitar, spatii de depozitare si logii sau balcoane.
solutia poate prevedea i apartamente cu 2 camere, sau la fiecare
unitate de cazare, un mic spaiu de preparare a micului dejun tip
chicinet deschis;
in relatie directa cu spatiile de cazare se va amplasa un oficiu pentru
depozitarea lenjeriei i a ustensilelor necesare curateniei
- spatiu de recepie, discutii i petrecere a timpului liber, care va cuprinde un
bar i o zon TV; acest spatiu se va afla in directa legatura cu exteriorul
(terasa, gradina, spatiu de joaca, etc)
un birou al administratorului amplasata in directa legatura cu spatiul
de receptie, dar si cu accesul secundar la spatiile tehnice.
- sal pentru servirea mesei, spaiu ce poate fi extins catre exterior printr-o
terasa acoperit sau descoperit.
dupa caz, spatiul de alimentatie publica poate avea si un acces separat pentru a putea fi utilizat mai usor si de catre persoane care nu sunt
cazate n complex.
- spatii de preparare a mesei i depozitarea alimentelor, prevzut cu un
acces de serviciu.
- spatii anexe : n zona de acces si receptie, grupuri sanitare in relatie directa cu sala de mese, iar n zona de servicii camere de depozitare, spalatorie si uscatorie rufe, camera centrala.
- se va propune si o parcare pentru autovehicule.
89
ANUL III

- Studiul complexitatii contextului natural, cultural si social al amplasamentului si transpunerea acestor caracteristici in solutii adecvate si coerente.
- Dezvoltarea unor concepte privind insertia unui obiect nou de arhitectura
intr-un peisaj rural, aflat sub influenta puternica a elementelor naturale.

- modul de utilizare a materialelor de constructie si finisaj;
PIESE DESENATE SUPLIMENTARE FATA DE TEMA CADRU

- detaliu de travee cu sectiune aferent - sc. 1:20
- macheta va include i propunerea volumetriei centrului arheologic si amenajarilor aferente
- sc. 1:200
- axonometrie cu detaliu de structura
- sc. 1:50
- fotomontaj care sa evidentieze volumetra propus n cadrul sitului.
Intocmit,
prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc
sef de lucrri dr. arh. Hayham Zeki
asist. drd. arh. Andra Panait
prep. drd. arh. Emil Ivnescu
90
ANUL III
91
ANUL III
92
ANUL III
Atelier Conf. dr. arh. Anca MITRACHE
Tema:
grupa35B
PENSIUNE TURISTICA STREHARETI
ARGUMENT
Pensiunile fac parte din programul hotelier aferent activitatii de turism.
Programul hotelier este unul dintre cele mai complexe prin interferenta mai
multor tipuri de activitati ce conlucreaza la functionarea acestui mecanism.
Pensiunile reprezinta ilustrarea unei functiuni de habitat temporar. Altfel,
functie de scopul urmarit, dotarile apartinand programului hotelier pot avea
un caracter de turism cultural, distractiv, de agrement, sportiv, balnear etc.
AMPLASAMENT
Pensiunea se va construi pe un teren in panta, in suprafata de cca 3500 mp, aflat
pe drumul de acces dinspre orasul Slatina spre Manastirea Strehareti, intr-o zona
impadurita si cu o perspectiva deosebita spre paraul din apropiere.
Declivitatea terenului este de cca 5 m, terenul coborand in directia N, cu o perspectiva ampla spre apa. Accesul spre amplasament se face din drumul existent.
DATE DE TEMA
Se propune proiectarea unui mini-hotel (pensiune) ce urmeaza sa raspunda
nevoilor de cazare impuse de dezvoltarea sporturilor precum vanatoarea
sau pescuitul ce au luat amploare in zona, in ultimii ani.
Regimul de inaltime impus, dat fiind amplsarea obiectivului intr-o zona
impadurita, la cateva minute de mers in afara orasului, este S(Ds) + P +E
(max 2E).
Obiectul de arhitectura propus urmeaza sa se integreze in peisaj, incercand
prin compozitia spatial volumetrica sa rezolve datele impuse de tema prin
ilustrarea specifica a functiunii de habitat temporar.
Functiunile principale vor fi urmatoarele;
Cazarea : se va face in camere de 1 - 2 locuri sau apartamente cu 1 dormitor si salon. (80% camere de 2 paturi si 20 % camere de 1 pat)
Celula de cazare cu o arie totala de 30mp va cuprinde :
camera de pensiune, vestibul de acces si grup sanitar :
* Camera de hotel (2 paturi)
20,5 - 22,5 mp
* Vestibul - acces cu depozitare 3,0 - 3,5 mp
Total: 27,0 - 30,0 mp
* Grup sanitar
3,5 - 4,0 mp
93
ANUL III
Mobilare
Camera va fi conformata astfel incat sa primeasca 2 paturi (90 x2,00m) cu
noptiere, scrin pentru lenjerie si toaleta cu oglinda si sertare, cu un frigider
mic incorporat, un suport televizor si oportunitatea amplasarii unui pat pliant pentru un copil.
Vestibulul va contine 1 dulap pentru haine, un cuier si un rastel pentru bagaje.
Circulatii orizontale
Accesul la camere se va face dintr-o circulatie de min 1,20m latime pentru
simplu tract si min 1,60m cu eventuale largiri in dreptul usilor de acces in
camere (pana la max.2.10m latime),.
Circulatii verticale
Unitatea va avea 2 noduri de circulatie verticala
Nodul principal de circulatie este folosit de catre clienti si este compus din:
- 1 scara acces si evacuare de 1,20 m latime, inchisa. Usile au sensul
de deschidere in sensul de evacuare al persoanelor
Nodul secundar de circulatie este folosit de personalul unitatii turistice si
accidental in caz de forta majora de clienti pentru evacuare
- 1 scara acces si evacuare de 1,10 m latime, inchisa fata de circulatiile orizontale si cu deschiderea usilor in sensul de evacuare al persoanelor.
Rezolvarea cazarii se poate realiza in sistem bara simplu tract, bara dublu
tract, compact - cu nod central si camere perimetrale, incinta - inchisa cu hol
interior liber, sistem compus, sau pavilionar.
Unitatea de servicii de nivel (oficiul) contine
intretinerea unitatilor de cazare si este compusa
1. oficiul de nivel
2. grup sanitar minimal cu dus, wc si chiuveta
3. dulap rufe curate
4. dulap rufe murdare
5. degajament comun
spatii specializate pentru

din:
10,0 mp
3,0 - 3,5 mp
1,5 mp
1,5 mp
max 3,0 mp
Spatii aferente accesului

Accesul si distributia fluxurilor se face in zona parterului prin intermediul unor
spatii precum
1. Windfang-ul (vestibul acces pentru persoane cu handicap)
5,0 mp
2. Desk receptie prevazut cu comptoar cu blaturi pentru clienti si functionar
precum si tabloul de corespondenta (accesul la camera cu cartela) 5,0 mp
3. Hol asteptare cu cca 6 locuri asteptare si 1 post acces email 15 - 20,0 mp

4. Birou administratie (locuinta acestuia se afla in vecinatatea amplasamentului)
10-12 mp
5. Grup sanitar minimal pe sexe al zonei de primire
15 mp
Alimentatia Publica
1. Sala de mic dejun - braserie, in relatie directa cu terase acoperite sau
descoperite
60-70 mp
2. Bucatarie minimala, in relatie directa cu nodul secundar
20-25 mp
3. Bar - in relatie cu holul de asteptare si sala de consumatie
cca.20 mp
Spatii tehnice
Depozitari generale
Vestiare personal pe sexe cu grupuri sanitare
Anexe (Centrala termica, tablou electric etc.)
cca.20 mp
20 mp
Aprovizionarea cu marfa si gestionarea ambalajelor si a gunoiului se pot

face prin intermediul nodului secundar si a unei curti de serviciu.
Mini hotelul (pensiune) va fi prevazut cu locuri de parcare adecvate si terase
amenajate accesibile din holul hotelului sau din sala de consumatie.
Perpectiva plonjanta asupra paraului ca si pitorescul peisajului incurajeaza
adoprarea unor solutii care sa puna in valoare personalitatea sitului.

Exprimarea capacitatii de percepere, configurare si potentare a spatiului
architectural in legatura cu spatiul global - tipologie si morfologie
- cunoasterea si insusirea discursului arhitectural in relatie cu determinarile
unui program tehnologic complex (hotelier)
- cunoasterea determinarilor antropologice ale spatiilor
- instrumentarea structurala si utilitara in relatie cu programul functional
- crearea unei unitati de expresie intre forma-functiune-semnificatie
- dezvoltarea capacitatilor de esentializare teoretica a spatiilor propuse
Intocmit
Conf.dr.arh. Anca Mitrache
94
ANUL III
95
ANUL III
96
ANUL III
ATELIER Prof. dr. arh. Adrian SPIRESCU
Tema:
grupa36B
CASA DE CREATIE - MOGOSOAIA
ARGUMENT
Urmarind studiul analitic al aspectelor arhitecturale legate de notiunile de :
sit, functiune, spatiu, structura si mai ales de integrarea acestor elemente
intr-o constructie coerenta, reala, se propune realizarea unei pensiuni intr-o
zona istorica dar si turistica traditionala cu mare potential cultural - turistic.
AMPLASAMENT
Terenul pe care se va construi pensiunea se afla in comuna Mogosoaia si
este indicat in planul de situatie care insoteste tema.
DATE DE TEMA :
- ansamblul compus din una sau mai multe volume va fi amplasat pe
terenul din planul anexat.
- regimul de inaltime va fi subsol (demisol),parter,1-2 etaje
- echiparea edilitara a drumului de acces permite racordarea constructiei
la retelele de apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale, telefonie
si radio t.v.
- avand caracter permanent, constructia va avea centrala termica proprie
necesara incalzirii si prepararii apei calde menajere.
- studiul temei va tine seama de contextul existent iar, adaptarea la terenul
in panta poate particulariza plastica volumelor. Se poate opta pentru
acoperire in terasa sau sarpanta.
Functiunile principale vor fi urmatoarele:
se va face in camere de 1 loc, 2 locuri si 1-2 apartamente
- cazarea
Camerele, cu suprafata de 16-18 mp., vor avea fiecare: vestibul, baie cu dus
si spatiu de depozitare.
Accesul la camere se va face dintr-o circulatie de min. 1,20 m. latime.
Rezolvarea cazarii se poate face cu simplu sau dublu tract, iar camerele se
vor dimensiona in asa fel incat sa poata fi mobilate cu un pat suplimentar
(pat pliant)
97
ANUL III
- servirea mesei (alimentatie publica). In cadrul serviciilor oferite se numara

si asigurarea a trei mese pe zi pentru artisti (pictori, sculptori,
scriitori,actori,etc.) si turisti. In acest sens se va proiecta o sala de mese cu o
suprafata de cca. 60 mp. si o terasa pentru cca. 16 locuri.
Bucataria poate fi deschisa si legata printr-un sas (oficiu) cu sala de mese.
- recreerea - petrecerea timpului liber precum si activitate specifica profesionala pentru case de creatie va avea un spatiu rezervat CAMEREI DE ZI de cca.
100 mp.
In acest spatiu - camera de zi - se va rezolva si un bar-bufet pentru 8-10 persoane, in directa legatura cu bucataria.
La rezolvarea partiului se va avea in vedere posibilitatea prelungirii spatiului interior cu terase acoperite sau descoperite.
casa administratorului Intretinerea, curatenia, pregatirea si servirea mesei
vor fi asigurate de un administrator impreuna cu familia sa (sot-sotie-2copii)
si 2 angajati.
Tema impune astfel proiectarea unei locuinte cu 3 camere, baie, grup sanitar, bucatarie minimala, spatii de depozitare si garaj pentru 1 masina.
- spatii auxiliare:
Vestibul si hol primire, Birou primire, inregistrare si casierie, Grup sanitar
pentru public, 2 scari care vor asigura legatura pe verticala intre cele 2-3
niveluri, in varianta constructiei monobloc, Spatii de depozitare pentru alimente, obiecte de inventar, rufe curate+murdare, spatii tehnice (centrala
termica, hidrofor).
- structura de rezistenta adaptata functiunilor si materialelor ce urmeaza a
fi folosite, poate fi: cadre si diafragme din b.a. cu inchideri de zidarie si
plansee din b.a. sau structura integral din beton armat, metal sau lemn.
Important este ca structura folosita sa se reflecte in expresia configuratiilor
arhitecturale.

- Conceperea unui program de cazare atractiv
- Inscrierea optima a constructiei in peisajul existent (natural si construit)
Intocmit,
Prof.dr.arh.Adrian Spirescu
Lector arh.Mihaela Pelteacu
Prep.arh. Andrei Lakatos
Prep.arh. Ana Maria Crisan
98
ANUL III
32
93.00
94.00
38
40
H200
97.00
49
96.50
H199
H198
96.00
50
33
94.50
93.50
Sopron
95.50
mag. metal
H196
124
A 38
97.53
111
44
96.15
Zid
de be
to
A 46
45
Ghetarie
Sc. 129.15 mp
94.50
91.83
tris
cu pie
Alee
re m
al
94.00
53
43
45
Zid de caramida
48
52 A s
97.34
47
Terasa
n ap
a ra
Magazie
Sc. 7.20 mp
Rz. apa
Terasa
81
GO
MO
UL
LAC
59
61
Parc 62
96.00
101
100
102
se re
95
103
se re
99
136
168
e
Ale
cader
70
sprijin
Ale
64
Casa creatie
Sc. 857.37 mp
96.93
96.00
144
ton
din be
IA
A
195
As
Depozit
175
95.50
96.50
Module
comp
178
95.00
de
ca
ra
95.50
UM
VE
CH
I
DE
A
CC
E
S (p
i et ris
mid
a
136
94.37
192
182
95.24
cu
94.50
Ale
e
91.83
179
pie tr
191
95.00
94.50
F
179
94.50
94.20
93.50
144
45
93.84
94.00
92.79
15
93.50
205
ST
R.
is
PD
D ru
PD 179
PD
de
a cc
es
cu
93.00
pie
tris
VA
LE
A
PA
RC
UL
UI
219
PLAN SITUATIE
Sc.1 : 1000
99
94.53
94.00
182
PD
H000
H000
95.50
PD
94.50
L EA
169
DR
H000
PD
Z id
166
95.78
95.00
H000
173
96.25
94.00
95.50
Gradina de legume
Sc. 77.79 mp
45
96.00
H000
187
144
144
45
96.00
94.89
95.00
96.00
H000
Centrala
termica
WC
176
De cu pietris
95.00
174
96.50
96.00
198
Sc. 202.88 mp
177
171
PD
St
pomp
A Rz
apa
95.50
H000
26
Post
trafo
A
A
As
194
197
Rz
apa
Rz
apa
144
20
19
95.62
196
146
161
metalica
16
66
147
Sera
erita
neacop
201
PD
107
96.41
69
96.50
145
202
97.00
73
9
As
165 mag.
170
Parc
68
149
150
172
106
98
PD
96
asa
Ter
67
se re
160
148
Asse r
H000
97.00
45
95
74
ale
e d
Gradina de legume
151
mag. lemn
96.53
140
159
158
162
n
ag . lem
164
169
24
Bs
Zid de
D ebar
SOA
65
a
r a s
T e
104
105B
Biserica
Sc. 180.50mp
163
167
97.21
108
76
63
Terasa
Alee
Bs
Alee
25
151
157
96.99
H000
71
Sc. 1024.78 mp
i
Birour
As
144
156
166 Parc
Terasa 80 mp
3.
Sc. 12
72
Palat
60
Drum
96.50
136
137
139
As
pie tris
De cu
ar
Parc
76
142
ita
Rasadn
A 154
155
PD
141
As B
0 mp
Sc. 312.5
143
Parc
152
3.12 mp
Sc. 66
109
96.59
alee
CULU
A PA R
trepte
Trotu
96.50
96.56
97.12
150
Alee
mag. lemn
Parc
1
s
109
(Asfalt)
TUAL
CES AC
DE AC
U
VEAN
VALE
60
56
ton
din be
57
116 DR UM
52
138
As
Parc
55
87
Parc
Turnul portii
cu pie tris
74 Ale e
96.62
109
H000H000
B1
73
134
O
RANC
21
97.00
117
B
A NT IN
O NS T
DA C
S TRA
135
Bs
Platf. beton
H000
125
mp
17
Alee
sp rijin
Zid de
58
Platforma cu pietris
131
ve
rde
S TR .
95.50
96.47
119
3.10
Sc. 10
96.95
93
79
94
95.00
96.85
42
96.44
Sediul
Centrului
National
de Cultura
Mogosoaia
132
sp
.
127
H000
88
74
Re
Platforma de beton
(Parcare auto)
sp v
mag.
121
lemn
Bazin apa
77
54
126
120
122
115 Parc
86
WC
85
89
90
91
mag.
lemn
PD
80
Sc. 273.98 mp
92
118
40
110
79
112 A
ida
ca ram
Zid de
84
83
82
78
adata)
a, degr
ctional
Parc
75
Parc
B1
97.50 78
97.00
(n efun
Sera
125
113
114
41
44
42
42
D. e. pamant
128
Bs
129 Sc. 614.12mp

133
t
130
staur an
126
125
42
38
50
127
33
123 129
Alee cu pietris
32
95.00
51
96.56
96.21
97.00
H197
40
ANUL III
100
ANUL III
Tema:
Proiectul nr. 3 LOCUIRE COLECTIV

Numar de credite : 3+8 | Durata : 5 + 9 saptamni
"Pentru a crea un plan inseamna sa fi avut idei"

Le Corbusier
1. ARGUMENT
Aspiratia fiecarei familii catre fericire incepe cu visul unei locuinte unifamiliale inconjurata de copaci si pajisti, pe cat se poate pe malul unui lac....
Realitatea insa se traduce intr-o insiruire de loturi mici cu cate o casa
amplasata individual, despartite intre ele doar de o intimitate creata fortat
de o retragere dubla de 3m, asezate in afara orasului, intr-o zona care este
prea densa pentru ca sa fie rurala si prea putin densa ca sa fie urbana.
Rezultatul dispersarii este de multe ori devastator pentru oras, pentru teritoriu, pentru locuitori.
Aceste insiruiri de loturi repetate patrund adanc in teritoriu, schimband
cadrul natural cu unul construit, creaza distante enorme de parcurs cu automobilul pentru cel care trebuie sa lucreze in oras, sa se distreze in oras, sa
invete in oras, etc....creaza un mare numar de automobile care traverseaza
orasul sau se opresc in locuri de parcare care nu exista, creaza un individ
stresat de timpul pe care si-l petrece la volanul masinii, timp furat propriei
existente, creaza indivizi izolati, zavorati in spatele sistemelor de securitate
tot mai sofisticate...care nu au nici o motivatie sa intreprinda ceva in comunitate.
Pe de cealalta parte, locuirea in oras, este o alternativa care poate oferi
avantaje incontestabile calitatii vietii, cu singura conditie ca toate aspectele
vietii urbane: a locui, a munci, a te distra, a te relaxa, a fi copil, a invata, a
fi bolnav, a fi batran, a socializa, a comunica, etc.,sa se desfasoare in fata
usii de intare a casei tale...sau in imediata apropiere, intr-un spatiu pe carel poti parcurge cu usurinta pietonal, in maximum 10minute.
101
ANUL III
Locuirea in oras aduce fiecarui locuitor acei aproape 10 ani din viata pe carei consuma stand cu mainile legate de volanul unei masini, ani pe care-i
poate petrece mult mai liber si mult mai productiv.
Locuirea in oras presupune suprapunere pe verticala. Aceasta suprapunere
poate combina insa ideea de locuinta unifamiliala cu cea a locuirii in contextul orasului. Corbusier ne-a aratat ca in orasele gradina verticale fiecare
locuinta poate avea lumina, priveliste, comunuicare, spatialitate, diversificare, dar si unitate.
Frumusetea structurii orasului este data de spatialitatea multifatetata, diversificata, creata in timp. Valoarea elementelor individuale care compun structura urbana nu este diminuata prin integrarea lor urbana, ci este imbogatita,
densificata, multifatetata. Spatialitatea multifatetata poate fi ridicata pe verticala, transformand locuinta individuala in locuire colectiva, locuire de mare
densitate in oras.
Cresterea populatiei duce inevitabil la cresterea aglomerarilor urbane. Pentru
a evita dispersarea oraselor in teritoriu, problema a ecologiei si mediului, cel
mai important loc al cresterii urbane este chiar interiorul oarsului. Aceasta
crestere este posibila prin realizarea unei densificari mari a fiecarei zone in
parte si implicit prin folosirea optima a infrastructurilor existente. Locuirea de
mare densitate este un suport important al acestor extinderi in interiorul orasului. Prin integrarea locuirii cu alte functiuni se pot crea la nivelul vecinatatii,
poluri de interes si de atractie, oportunitati de crestere culturala, poluri de
urbanitate si cel mai important, caracter de zona urbana centrala.
Rezultatul este o conlucrare spatiala, culturala, functionala, sociala, etc., a
spatiului strict privat cu cel semipublic si cel public, avand ca finalitate calitatea vietii in oras.
Este un altfel de spatiu public, este spatiul public cotidian, al atmosferei placute pentru fiecare individ, al medierii culturale la care fiecare individ are libertatea de a participa sau nu.
Pentru oras, aceste zone dense integrate pot avea efecte benefice de diminuare a mobilitatii, de rezolvare a problemelor de parcare, de incurajare a
transportului public, prin concentarea in acelasi teritoriu a locuirii/ a activitatii/ a loisirului/ etc.
Dezvoltarile imobiliare actuale ale Bucurestiului, dictate de interse economice si atata tot, contrazic vehement aceste sanse ale orasului, ducand densitatea la extremele imposibilului, inlocuind o tristete cu o tristete si mai mare.
2 DATE DE TEMA
Pe un lot in suprafata de 18016mp, (circa 131.5m x 137m)amplasat la intersectia strazii Brasov cu strada 1 Mai, avand latura scurta paralelea cu strada 1Mai, sector 6, din cartierul Drumul Taberei, fost amplasament al fabricii
Tricodava, actualmente eliberat, se propune realizarea unei comunitati de
locuinte colective, cuprinzand 80 de apartamente.
La Sud de amplasamentul propus spre studiu este prevazuta o alta zona de
dezvoltare de locuinte integrate cu alte functiuni.
2.1. REGLEMENTARI URBANISTICE

a. ZONIFICARE
A. ZONA DE LOCUINTE
SUPRAFETE:
Se va aloca dezvoltarii de locuinte o suprafata de 6000mp pe care se
vor amplasa cele 80 apartamente . Imobilele de locuinte vor avea o
suprafata desfasurata de circa 11000mp la carea se aduaga o
suprafata construita desfasurata de circa 4000mp, destinata unor
functiuni complementare integrate locuintelor. Delimitarea si pozitionarea acestei suprafete de 6000mp sunt la alegerea studentilor si
vor fi marcate in planul de situatie. In cadrul acestei suprafete se vor
rezolva imobilele de locuit cu spatiile complementare integrate, curtile interioareale unitatilor de locuit, accesul in subsolul comun, parcajele pentru vizitatori, circulatii pietonale.
DENSITATE
Pentru aceasta suprafata destinata locuintelor, regulamentul de urbanism prevede un POT =50% si un CUT maxim=3.
REGIM DE INALTIME
Imobilele care alcatuiesc ansamblul de locuinte vor avea regim de
mediu de inaltime de P+5, existand posibilitatea de a configura volumetria cu inaltimi corespunzatoare de la P+2 pana la accente de
P+8, la alegere in functie de pozitionarea fata de diferitele vecinatati
care delimiteaza lotul si in functie de conceptul demersului.
102
ANUL III
B. ZONA VERDE - LOISIR

SUPRAFETE
Vis-a vis-ul diagonal amplasamentului este ocupat de o zona verde
ampla a cartierului: Parcul Drumul Taberei. Se doreste prelungirea
caracterului verde catre zonele de locuinte care vor fi dezvoltate. In
acest sens se va folosi si restul suprafetei terenului de circa 12000mp
care va fi amenajat cu spatii verzi si cu dotari de loisir , complementare functiunii de locuire. Se va integra si zona verde existenta in
partea de nord a amplasamentului, de-alungul strazii 1 Mai, in
latime de 10-20m.
2.2 FUNCTIUNI
LOCUINTE
Se vor propune tipuri cat mai variate de LO (locuinte pentru ocupant) care
vor avea urmatoarele ponderi orientative si urmatoarele suprafete:
Pondere
AU
AC
Studio
5%
48-52mp
67-73mp
DENSITATE
1D
20%
64-72mp
90-100mp
Pentru aceste dotari, se prevede un POT=20% si un CUT=0,4

(suprafata desfasurata construita de circa 4500mp)
2D
30%
87-93mp
122-130mp
3D
35%
105-115mp
147-161mp
4D
10%
123-135mp
175-189mp
REGIM DE INALTIME
Pentru aceste dotari se prevede un regim de inaltime de P+1.
AL=
aria locuibila (suprafete insumate a incaperilor de locuit: dormitoare+living+ sufragerie)
AU=
aria utila (suprafete interioare a tutror incaperilor din apartament.

Nu se cuprind suprafetele logiilor si balcoanelor.)
AC=
aria construita a locuintei (suma suprafetelor utile a apartamentului, a loggilor si balcoanelor, precum si a cotei parte din suprafetele
comune ale cladirii -spalatorii, uscatorii, casa scarii, la care se adauga suprafata aferenta a peretilor interiori si exteriori. Nu se cuprind
boxele de la subsol si garajele.
b. ALINIERI
Amplasarea volumelor construite se va face:
- la aliniament la strada Brasov,
- retragere de la aliniament de minim 4m fata de limita zonei verzi existente
(strada 1Mai).
- retragere de la aliniament de minim 4m fata de strazile secundare de
delimitare a parcelei.
c. RECOMANDARI
In aceasta zona regimul de constructie va fi discontinuu, evitandu-se crearea
de strazi-coridor.
Propunerea va descifra modalitati inovative de realizare a unitatilor de locuit
de mare densitate, iar proiectul ar trebui sa aspire catre conditia unui microcosmos urban, a unei enclave a calitatii sociale, vizuale si arhitecturale in
care locuirea este acomodare a libertatii fiecaruia de a alege ce inseamna a
traii acasa.
103
Se vor propune apartamente care integreaza functionarea flexibila in functie de structura familiei si care pot raspunde in timp unor necesitati in schimbare ale utilizatorului.
Se va urmari dimensionarea corecta a circulatiilor in cadrul unitatii de locuit
in scopul realizarii unei suprafete locuibile cat mai mari.
Inaltimea libera a spatiilor va fi de 2,7m dar se poate apela si la inaltimi
diferentiate pentru zona de noapte si zona de zi (reprezentare). Rezolvarea
apartamentelor poate fi la nivel, decalata, duplex sau triplex.
ANUL III
Suprapunerea pe verticala a unitatilor poate fi liniara sau decalata,
urmarindu-se realizarea unei complexitati spatiale, cat si diversificarea cat
mai mare a tipurilor de unitati locative.
Toate camerele vor beneficia de lumina si ventilare directa si naturala. Se va
incerca pe cat posibil orientarea dubla a apartamentelor.
Accesibilitatea in apartamente va fi rezolvata prin gruparea a 2-3 unitati la
un spatiu al scarii luminat natural (prevazut cu lift), cursive inchise sau
deschise, strazi interioare sau accese directe (la parter). Se va asigura
accesibilitatea fara bariere arhitectonice pentru persoanele cu handicap
fizic.
O atentie deosebita se va acorda holurilor de intrare reprezentative,
amplasate la parterul unitatilor. Casa scarii si liftul vor avea prima statie la
nivelul subsolului si vor fi utilizate doar de locuitori.
Fiecarui apartament i se va crea minim o zona privata de legatura cu exteriorul (logie, balcon, terasa). Spatiilor private de legatura cu exteriorul, chiar
usor supradimensionate li se va asigura protectia si intimitatea.
GARARI -PARCAJE
Masinile vor fi invizibile in acest ansamblu.
Dat fiind obligativitatea rezolvarii parcarii si gararii autoturismelor in interiorul parcelei de studiu se propune ca fiecarui apartament sa i se creeze cate
un loc de garare iar apartamentelor de 3D si 4D cate 2 locuri de garare in
subsolul comun accesibil cu rampa dubla de intrare -iesire, cu relatia dreapta. In acelasi spatiu al garajului subteran, vor fi prevazute si 25locuri de
garare corespunzatoare functiunilor suplimentare propuse.
Pentru vizitatori vor fi prevazute 30 locuri de parcare la sol.
ANEXE - SPATII TEHNICE
Subsolul va gazdui si spatiile tehnice; microcentrala termica, hidrofor, tablou
electic, etc., cat si adapostul ALA (1mp/2,5mc/persoana +120mp pentru
ocupantii functiunilor complementare).
Se vor prevedea platforme pentru europubele si pubele pentru evacuarea
diferentiata a gunoiului menajer.
FUNCTIUNI INTEGRATE
La nivelul parterului si eventual la primul nivel (mai ales pentru tronsoane
amplasate catre strada Brasov si catre strada 1 Mai) se vor integra spatii
pentru comert, birouri, pentru activitati tertiare, o cafenea, minigradinite ,
cat si spatii comunitare si spatii de hobby, acestea din urma putand fi
amplasate si la alte nivele in legatura cu circulatiile verticale sau orizontale
de acces, in legatura cu eventuale patio-uri verticale comune (spatiu semiprivat interior-exterior). Aceste spatii in plus integrate in imobilele de
locuit, vor insuma o suprafata desasurata de circa 4000mp.
2.3. STRUCTURI - ANVELOPANTA
Pentru functiunile complementare ale parterului si etajului I, se vor prevedea

scari separate de legatura cu subolul.
Folosirea unui modul structural unitar, celule de dimensiuni similare,

amplasarea fixa a punctelor umede (bai , bucatarii), etc, vor incuraja flexibilitatea.
Aceste spatii cu functiune diferita fata de cea de locuire vor fi mentionate in

planul de ansamblu (suprafete- functiuni) si detalierea lor se va limita la incidenta acestora la nivelul tronsonului care va fi detaliat la faza finala.
Structura de rezistenta va fi de beton armat din cadre cu diafragme, in combinatie cu toate tipurile de materiale disponibile (lemn, metal, caramida,etc),
in ideea obtinerii unei structuri de locuire complexe , inovative, care tine cont
de conditiile climatice specifice si integreaza consumuri reduse de energie.
Sistemul constructiv modular permite flexibilitatea formulelor de acomodare
in timp si multiplicarea optiunilor spatiale.
Unitatilor amplasate spre strada Brasov li se vor crea masuri suplimentare

de protectie fonica.
Solutiile volumetrice compacte pot elimina pierderi inutile de energie. Se va
acorda o atentie deosebita solutiilor de rezolvare multistrat a anvelopantei,
in ideea rezolvarii unei bune izolatii termmice cat si a a controlului de
pierderi de energie.
104
ANUL III
3. STRATEGII
Demersul proiectului va integra obligatoriu urmatoarele strategii, care constituie si obiectivele studiului.:
3.1 FLEXIBILITATE
Pana in prezent, la baza elaborarii locuintelor colective a fost ideea de a satisface cerintele si necesitatile acomodarii unui nucleu familial compus din 2
parinti si n copii.
Modelul rezultat este cel al apartamentului nDL(S), (nDormitoare, Living
(Sufragerie),bucatarie, baie , debara), care aloca fiecarui membru al familiei,
sau cupluluide 2 membri ai familiei, cate o celulaprivata si o celulafolosita in comun cu ceilalti membri ai familiei, in care activitatile desfasurate sunt
foarte precis definite: odihna, preparare hrana, hrana, igiena personala,
relaxare, invatare, joaca.
Instabilitatea vietii sociale, transformarea nucleului familial din biparental in
monoparental, dinamica societatii, modificarile petrecute in mod natural prin
maturizarea copiilor, aduc in timp o serie intreaga de modificari la nivelul
nucleului familial, incat azi mai gasim doar 30%din apartamentele existente,
ocupate de familii in sens traditional.
Dar a crea spatii de locuit inseamna a tine cont de dorintele si necesitatile
ocupantilor.
Ce facem daca aceste cerinte se schimba?
Proiectarea pentru o anume folosinta a spatiului, valabila doar in momentul
definitivarii proiectului este o mare dilema. Casele trebuie sa poata raspunde
unor stiluri de viata cat se poate de diferite, unor folosinte a spatiului cat se
poate de variate, sa se poata adapta in timp, sa fie FLEXIBILE si implicit
DURABILE.
Flexibilitatea configureaza un alt model de apartament : LO (locuinta pentru ocupant), este un model al spatiului liber (loft), in care o anumita suprafata locuibila este aleasa si asumata de ocupant, in care spatiul va fi divizat si
ocupat de insusi persoana care se va acomoda si va vietui dupa felul ei de
a fi. Este strategia de a concepe apartamente sostenibile care vor raspunde
azi unor anume cerinte, dar care anticipeaza si schimbarea lor in timp, generata de acelasi utilizator sau generata de utilizatori cu totul diferiti in decursul timpului.
105
Apartamentul LO are doar o anumita suprafata locuibila si referirea la n
dormitoare este secundara sau virtuala., in schimb are calitatile unei locuinte
individuale ce se gaseste ceva mai aproape de cer... Spatiul celulei va fi
unul fixat mai neutru, mai vag, in el se pot intimpla multiple activitati care
pot ocupa mai mult sau mai putin spatiul, acest lucru depinde numai de cine
il va folosi in decursul timpului.
3.2 URBANITATE
Locuirea de calitate inseamna mult mai mult decat calitatea imobilului de
apartamente. In acest sens sunt importante rezolvarile urmatoarelor aspecte:
legatura cu traficul existent in zona; accesibilitatea auto; accesibilitatea pietonala si posibilitatea de parcurgere a ansamblului; rezolvarea de spatii verzi
publice (spatii de joaca pentru copii, odihna, socializare, etc.), in jurul imobilelor si intre acestea, ca factor influent al calitatii spatiului de locuit si asupra
interactiunii sociale a locuitorilor.
Ansamblul ar trebui sa devina un nucleu al infrastructurii urbane. Spatiile
multifunctionalitatii integrate, cat si dotarile suplimentare propuse in zona
verde a amplasamentului, sunt destinate atat comunitatii dar si vecinatatii
cartierului. Sunt prilej de integrare in comunitate a unor nonlocuitori ai comunitatii, dar membri ai vecinatatii. Ele reprezinta strategia de interrelationare
intre teritorii, de unificare puternica a relatiei de vecinatate, de polarizare,
de creare a identitatii specifice locului si de re-creare a multifatetarii spatiale
proprie unei strazi din centrul orasului.
3.3 ATENTIE PENTRU MEDIU SI ECOLOGIE
In partea de nord a sitului exista o zona verde constituita cu arbori de diferite
esente, zona care se desfasoara pe o latime variabila intre 10m si 20m paralel cu strada 1 Mai, zona care va fi pastrata si integrata noii complexitati
urbane. In partea estica a terenului este prevazuta o zona verde de protectie in latime de 20m, care va fi luata ca atare.
Spatiul generat de noul ansamblu va crea legaturi spatiale, privelisti, puncte
de perspective, legaturi de comunicare cu zonele adiacente.
O atentie deosebita se va da orientarii diferitelor posibile folosinte tinand
cont de pozitia cardinala, cat si de prezenta luminii si a soarelui in dimensionarea golurilor / logiilor / balcoanelor.
ANUL III
4 CONTINUTUL SI DESFASURAREA PROIECTULUI
Studiul va cuprinde urmatoarele faze:
FAZA I-a - : Studiul ansamblului si al relatiei cu orasul:

5 saptamani - Studiu desfasurat in colectiv de 2 studenti
Documentare - 5 exemple diferite din practica in domeniu ce vor contine
pentru fiecare studiu de caz, reproduceri dupa planuri si imagini publicate,
date ( autori, loc, perioada constructiei, suprafete, indici POT si CUT) schite,
scheme analizand relatia cu contextul, tipologia de locuire, spatiile libere
(publice, semipublice, private) modul de rezolvare a unitatilor si a apartamentelor, spatiile intermediare intre interior si exterior, expresia arhitecturala. Documentatia se va preda pe formate A3.
Studiul ansamblului
3-4 COMPLEXITATEA VOLUMETRICA
Volumetria propusa, prin complexitatea sa, va trebui sa creeze specificitate
si identitate locului. Aceasta particularizare a locului poate fi un factor pozitiv pentru comunitatea locuitorilor acestui ansamblu, poate trezi mandria
ca locuiesc in aceasta comunitate, simtul apartenentei poate induce starea
de bine. Diversitatea creata poate determina un punct de referinta si
interes la nivelul mai larg al orasului.
COMPLEXITATEA LIZIBILA, DIVERSITATEA, pot fi identificate in forme puternice ale fatadelor, in spatele carora totul este posibil, fara a crea un aspect
haotic al exteriorului. Calitatea si flexibilitatea pe care o dorim in interior ar
trebui exprimata si in exterior. Mai mult, imaginea si expresia spatiala a
dealului de locuinte trebuie sa poata reactiona liber la nivel de sit si de
scara in asa fel incat, spatiul urban ca factor definitoriu al valorii locuirii sa
fie imbogatit (nu compromis).
Daca privim arhitectura ca arta de a crea spatii publice, chiar si in zonele in
care realizam spatii ale privatului, acest ansamblu al unei comunitati, va fi o
sansa de integrare a urbanitatii in oras si de oprire a exilarii orasanului din
traditia urbana.
Pentru studenti va fi un exercitiu de poetica urbana.
- Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor, cu indicarea zonelor A si B,

suprafatelor construite la sol si totale, a POT-ului si CUT-ului pe fiecare
zona.
sc 1/500
- Schema generarii conceptului
- Plan parter al ansamblului de locuinte, cu indicarea diferitelor tipuri de unitati locative, a functiunilor complementare si a amenajarilor anasamblului
sc 1/200
- Plan subsol general
sc.1/200
- Planurile de ansamblu ale tuturor nivelurilor diferite (indicarea tipurilor

locative)
sc.1/200
- 2 sectiuni prin ansamblu
sc.1/200
- 2 desfasurari ale ansamblului
sc.1/200
- 2 perspective la nivelul ochiului

- Macheta de ansamblu
sc.1/200
Predarea se face pe maximum 4 formate A1, dispuse orizontal- intr-o tehnica alb-negru (inclusiv redactare pe calculator) Toate formatele vor avea
chenar si cartus de identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra. Notarea se va face in juriul catedrei.
106
ANUL III
Faza II-a - Prima etapa : Studiul unitatilor locative care compun

tronsoanele de locuinte diferite
Faza II-a
selectat
- Etapa
a doua: Studiul de detaliu al unui tronson
4 saptamani - studiu individual

- Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor
sc 1/500
- Schema generarii conceptului

- Plan parter al ansamblului de locuinte, cu indicarea diferitelor tipuri de unitati locative, a functiunilor complementare si a amenajarilor ansamblului
sc 1/200
- Plan subsol general
sc.1/200
- Plan parter, planurile tuturor nivelurilor diferite pentru fiecare tronson diferit
sc.1/100
- sectiuni ale fiecarui tronson diferit
sc.1/100
- 2-3 fatade - ale fiecarui tronson diferit
sc.1/100
- Macheta de ansamblu
sc.1/200
Predarea se face pe maxim 3 formate A1 dispuse orizontal- intr-o tehnica

alb-negru (inclusiv redactare pe calculator). Toate formatele vor avea chenar
si cartus de identificare conform anexei. Predarea se face la atelier.
Evaluarea este nota partiala a atelierului.
5 saptamani - studiu individual

- Plan de situatie al terenului si al vecinatatilor cu indicarea tronsonului
selectionat pentru detaliere
sc 1/500
- Plan parter, planurile etajelor diferite ale tronsonului selectat (apartamente + nod circulatie), cu cote si indicatii de functiuni, suprafete si materiale, cu variante posibile de functionare flexibila in functie de structura
familiala
sc.1/50
Se va indica pentru fiecare apartament detaliat suprafata utila/ locuibila/construita.
- 2 sectiuni cu cote si indicatii de materiale
sc.1/50
- 2 fatade cu cote si indicatii de materiale
sc.1/50
- Detaliu de travee; plan, sectiune, fatade cu explicitare materiale sc/1/20

- 2-3 detalii de noduri de rezolvare a fatadei
sc/1/10-sc/1/5
In decursul acestei faze, studentii vor beneficia de consultanta de specialitate.

Predarea se face pe maximum 3 formate A1, dispuse orizontal- intr-o tehnica alb-negru (inclusiv redactare pe calculator). Fatadele si studiul de flexibilitate pot fi redactate color. Toate formatele vor avea chenar si cartus de
identificare conform anexei. Predarea se va face la catedra cu jurizarea
ambelor etape, nota finala va fi rezultatul ambelor etape. Notarea se va face
in juriul catedrei.
CRITERII DE APRECIERE
- Integrarea ansamblului proiectat in contextul existent, din punct de vedere
spatial, comunitar si functional.
- Valoarea conceptului de ansamblu si a celui de locuire- felul in care acestea sunt puse in practica, diversitatea multipla a unitatilor de locuit;
107
ANUL III
- Calitatea solutiei arhitecturale (flexibilitate, urbanitate, ecologie, complexitate si poezie)

Se va acorda cate un premiu primelor 3 proiecte clasate.
Vor fi selectionate cele mai bune 24 de proiecte care vor alcatui un catalog
care va reprezenta o propunere alternativa de rezolvare a locuintei de mare
densitate si care va fi oferita Primariei Municipiului Bucuresti.
Autor tema:
Prof.dr.arh.Anca Otoiu
108
ANUL III
109
ANUL III
PARC
E
VERD
ZONA
ZONA VERDE
128m
ZONA STUDIU
S = 18016 mp
13 8m
1 3 7m
135m
ZONA DEZVOLTARE
Plan de situatie 1:2000

110
ANUL III
111
Le Corbusier
Herzog & De Meuron
FOA
Rem Koolhaas
Mies Van Der Rohe
Toyo Ito
Zaha Hadid
Daniel Libeskind
Frank Loyd Wright
Alvaro Siza
Enric Miralles
Frank Gehry
Louis Kahn
Tadao Ando
SANAA
Steven Holl
ef catedr:
efi de an:
Prof.dr.arh. Adrian Spirescu

ef lucrri.drd.arh. Mihaela Pelteacu, asist.arh. Vladimir Vinea
Tehnoredactare:
Asist. drd. arh. Andra Panait

Caiet An3 08-09

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Caiet An3 08-09

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

E

CATEDRA BAZELE PROIECTRII DE ARHITECTUR - ANII II-III

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

CAIET TEME PROIECTARE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

AN UNIVERSITAR 2008 - 2009

Studii cu licen i master integrat - 6 ani (360 credite)

GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

Arhitectura trad. in Romania

Arhitectura - Context - Peisaj

Structuri din zidarie si b.a. (I)

Coordonarea activit. revine

ARHITECTURA MEDIULUI NCONJURTOR

PROIECTARE ARH. / SPEC.

PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU

LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI

PREDARE PROIECT FINALA

PROIECT ARHITECTURA ALEGERE

PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI

PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU

PREDARE REP./ ST. FORMEI

PROIECT SPECIALITATE ALEGERE

CRITICA DE PROIECT SI EVAL.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu"

AN UNIVERSITAR 2008 - 2009

Studii cu licen i master integrat - 6 ani (360 credite)

GRAFICUL ACTIVITATILOR DIDACTICE

PROGRAMAREA LUCRARILOR DE VERIFICARE

Sec.XIX intr-o persp. europeana

Structuri din zidarie si b.a. (II)

PR. URB. P.U.D. - F1

PROIECTARE ARH. / SPEC.

PROIECT ARHITECTURA OBLIGATORIU

LUCRARI PRACTICE REP./ST. FORMEI

PREDARE PROIECT FINALA

PROIECT ARHITECTURA ALEGERE

PERIOADA FARA LUCR.DE VERIF,ESEURI

PROIECT SPECIALITATE OBLIGATORIU

PREDARE REP./ ST. FORMEI

PROIECT SPECIALITATE ALEGERE

CRITICA DE PROIECT SI EVAL.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

31A Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu 32A Conf.dr.arh. Bogdan Tofan

31B Conf.dr.arh. Alexandru Andries 32B Conf.dr.arh. Silvia Costescu

33A Prof.dr.arh. Ioan Lucacel

34A Prof.dr.arh. Anca Otoiu

33B Prof.dr.arh. Gabi Tabacu

34B Prof.dr.arh. Mircea Ochinciuc

35A Conf.dr.arh. Tavi Iliescu

36A Conf.dr.arh. Iulia Stanciu

35B Conf.dr.arh. Anca Mitrache

36B Prof.dr.arh. Adrian Spirescu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU - BUCURETI

CATEDRA DE PROIECTARE 3 | COLECTIV CADRE DIDACTICE | ANUL III

ef de lucrri drd. arh. Dragos Perju

Prof. dr. arh. Emil Barbu Popescu

Asist. arh. Razvan Salomia

Conf.dr.arh. Bogdan Tofan

Conf. dr. arh. Silvia Costescu

Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu