Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Vindecarea
bolilor
*ncurabile
o
pr-m
metode
nahtrale
Traducere de
Liviu Mateescu
Editori:
SILVIUDRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
DiFector editorial:
MAGDALENAMARCUIESCU
Cuprins
Design:
AI.E)(EPOPESCU
Director producfie:
CRISTIAN CIAUDru COBAN
GABRIEIACHIRCEA
cititor.
Nuvi temefi de,bolile ctvilizafiei'
Corechlfi:
O gansi
Cwilnthuinte dfie
Dtp:
- asasinul ticut..........
(cuta)
Reumatismul cronic
Anemia
Pietrele la ficat gi la rinichi
Bolile de pie1e................
Diabetul gi obezitatea
Afecliuni neurologice
Podagra
fitlu:
20ll
gti
..........11
Acidul uric
ISBN 978-506-9280+0-9
.......... 9
...........37
.....................38
............39
.............39
......................40
......4O
..........4L
..........41
......4I
putemic......
..........48
.......51
po st..............
rsBN 978-606-92804-0-9
=5
AnexaB.....
Refete sinitoase....
o Salate de
..........227
...........227
rnri
gi de
Salate de Prinh'arl
o Salate de iarni o Sosuri gi maioneze o SuPe reci
o
Deserturi
CuvAnt inainte
citre cititor
toarnni
abordau in mod diferit sinitatea umani. Panaceea ("Panacea" la romani) voia si ajute oamenii prin descoperirea unei
poFuni miraculoase, care si vindece toate bolile. ,Oamsnii
nu au nerroie si lnvefe nimic despre bolile lor. Este suficienti
preocup.rrea mea", li plicea ei si spuni. Hygeea (al cirei
nume este originea cuv6ntului
era interesati mai
"igieni")
mult de prevenirea bolilor gi de menfinerea stirii de buni sinitate, lncercAnd si le orplice o"menilor ci bolile sunt o reflectare a stilului lor nesinitos de viap. Ea ii sfitnia pe
oameni si obsenre natura gi si invefe de la ea, si tiiasci ln
armonie cu nafirra. Fiecare dinte cele doui surori credea ci
ea are dreptate, aga ci s-au despircfit una fur ciutarea unui
medicament miraculos, care si vindece orice, iar cealalti
pomind in lunga ei misiune de a-i invifa pe oameni principiile unei viefi sinitoase.
Cind nu ne simgim bine gi ne plAngem de ini6i, 6s
stomac sau de articula$i, avem tendinfa si ne gindim la
cauze exterioale. De obicei, ne gribim si dimvina pe un factor din afari gi ne pricepem de minune si ne ascundem
propria ignoranp ln ceea ce privegte principiile unui stil
sinitos de viap. Nu e ugor si recunogti ci adevirata cauzi
este, de fapt, ln tine.
Noi ingine suntem singurii rlspunzitori pentnr durerile,
bolile gi imbitrAnirea noastri prematuri. Ducem o viafi
=e
Thomas Edison
putea si
Septenbrie,2005
MncrenTotvrsAK
10
i vinderea
Nu
vi
bolilorinorabile
=11
Conform datelorfurnizate de Organizafia Mondiali a Sinitifii, in tiri dezvoltate, cum ar fi Statele Unite, Getmania
sau Franfa, unde consumul de lapte, carne gi produse rafinate este cel mai mane, nivelul general al sanitigii este mult
mai precar. ln Statele Unite, de pildi, doui familii din trei au
fost atinse de cancer, doi oameni din cinci suferi gi vor muri
din cauza problemelor cardiace gi mulgi au diabet. Bolile
asta inseamni
cronice afe(teazA lgVo din populagie
aproape un om din cinci.
ln
72
de fapt si ne
noi atunci? Luim medicamente ca si scipim de mictobi. Asdel, ajutim la omorrea a
ceva ce ne ajuti gi:i penritem mucusului si rimAni ln organism. Dupi un timp, ne imbolnivim din nou; fie facem o
riceali, fie gripi. Sursa cauzelor rimine aceeagi, doar ci de
data asta cu mucusul nosb:u se hrinegte o categorie diferiti
sau
curifim organismul.
Ce facem
de microorganisme.
Vindecaeabolilorincurabile
=13
Bun, totu$i ce produce riceala comuni? E vorba de reziduuri acumulate in organismul nostru. Daci nu suntem in
stare si eliminim acegte cantiti$ de reziduuri, intestinul
gros v:l deveni un depozit de gunoaie. De acolo, gunoiul este
distribuit peste tot prin organism, formAnd nesinitosul
mucus. Cind cantitatea de mucus toxic devine prea periculoasi, organismul nostru incearci si se curefe singur, prin
nas. Este ceea ce noi numim riceala comuni. Virugii gi bacteriile invadeazi mucusul gi aduc cu ele inflamagii gi febri.
Aceste fapte meriti si ne gAndim pufin la ele.
Pentru a vi convinge ci multe dintre bolile noastre sunt
produse de o alimenta$e nepotriviti, vi invit si reflecta,ti
pugin la recordul de longevitate stabilit de locuitorii r/iii
Hunza din India. lntre cei 32 000 de locuitori, longevitatea
medie este de 120 de ani. Care este secretul lor?
Sir Robert McCarrison - doctor scofian care a ftiit in
zona \6ii Hunza timp de 15 ani
- a tras concluzia ci factorul
principal al longeviti$i locuitorilor este alimentagia lor. Ei
sunt vegetarieni gi alimentajia lor obignuiti consti vara din
legume Ei fructe crude; iarna, ei consumi in principal cereale
germinate, caise uscate gi brAnzi de oi.
lntors acasi, McCarrison a efectuat o serie de enperimente pe animale, pentru a se convinge definitiv ci existi o
legituri intre alimentagie gi longevitate. Un grup de animale
a primit alimentele tipice nnei familii londoneze (pAine albi,
heringi, zahilt rafinat, Iegume conservate sau gitite gi aEa
mai departe). Rezultatul a constat in diverse afe$uni
"umane"
in rAndul animalelor. Celilalt grup de animale a urmat,,dieta
din Valea Hunza", rimdnAnd sinitos de-a lungul tuturor experimentelor.
aa
lzt
=
=
Se crede ci gi clima influengeazi longevitatea. Este interesant de amintit ci alte grupuri de persoane care triiesc in
condilii climatice similare cu cele dinValea Hunza suferi de
multe tulburiri ale sinitipi, iar speranta lor de viafi este de
doui ori mai mici. Clima de munte nu ii ajuti si nu se im-
=15
Corpul omenesc
eSte
prciectatin con-
Si ale chimiei.
nu se schimbd nicioilatd. Ele
dnilul e funclii
sP e
cifice.
reali in lupta
impotriva o gteopo rozei
O Eansi
Le
16
i vudecreabolilorinruabile
=17
dupi
ce gi-a fracturat
18
Vindecareabolilorincurabile
produse de calciu. Daci alimentafia noastri consti in principal din produse rafinate, lapte pasteurizat sau fiert, piine
crocanti, produse fierte sau fripte, iar apa pe care o folosim
=le
20
Zahirul
vinde"areabolilorincurabile
=2r
t|i
22
I la 0,1. Pe lAngi aceasta, 4O-6O0/o din vitamina D este distnrsA prin procesul de pasteurizare. Astfel, 80-907o din
cdciul conlinut in laptele pasteurizat nu este asimilat. Ce
primegte organismul nostru daci bem lapte pasteuizat?
PrineEte cazeini (o proteini greu de digerat, folositi in induslrie drept materie primi pentru producerea de clei),
grisimi animale care conduc la niveluri ridicate ale colesterolului gi izotopul radioactiv stron,tiu 90, care confibuie la
formarea celulelor canceroase. Adesea, laptele este considerat ,asasinul ticut". Eu, personal, suslin total acest punct
de vedere.
i viad."ma
bolilor incurabile
=23
Principala funcfe a vitaninei D este reglarea deplasirii calciului prin organismul nostru. Rinichii transformi vitamina
D intr-un compus care ajuti la asimilarea calciului. $i vitamina C joaci urr rol imponant in aceasti reacfie. AtAt vitamina D, cAt gi vitamina C sunt, prin urmare, esenEiale pentru
asimilalea calciului in sistemul osos.
Produsele alimentare singure nupotfurniza cantitifi suficiente de vitanina D. Ouile reprezinti unul dintre principalele produse alimentare care confin vitamina D. Ele nu
sunt recomandate de obicei, ditt cauza conlinutului inalt in
o
grisimi gi a nivelului ridicat rezultat al colesterolului
sursi
pirere cu c:rre eu personal nu sunt deloc de acord. Alti
buni
24
este
gl a sistemului nenros.
Deficienla de vitamini D (cauzati de expunerea neadecvati la soare) afecteazi serios procesele metabolice gi
duce la o funcfionare slabi a vaselor sanguine. Acestea nu
vor putea impiedica bacteriile si pitrundi in singe, ceea
ce slibegte mecanismele de apirare ale organismului.
Devenim mai sensibili la schimbirile climatice gi mai predispugi la infecfii. Astfel, nivelul general al sinitifii noastre este in pericol din cauza unor cantitili nepotrivite de
vitamini D, din care rezulti deficien;a calciului gi a sirurilor lui.
Atatvitamina D, cit gi calciul sunt disponibile pemanent
la farmacii sub formi de pastile, dar este foarte dfficil si stabilim dozele adecrrate, pentru ci necesarul poate fi foarte
diferit de la persoani la persoani. Trebuie si tnlelegem ci
acimilarea calciului este afeeati negativ at de lipsa, cAt Ei
de excesul vitaminei D. Din aceasti canzi, pastilele de vitamina D pot sA produci mai mult riu decit bine.
Nu putem si ne bazim pe hrana consunrati sau pe formule pentru a asigura un fluxadecrrat devitaminaD. Aceasta
trebuie si fie produsi pe cale naturali, de citre propriul
nostru organisn, sub influenfa luminii solare.
Strimogii nogtri primitivi, care igi triiau mai toati viap in
aer liber, nu sufereau de deficienfi de vitamina D. Unele
tribud primitive care existi in zilele noasfe nu sunt nici ele
afectate de aceasti problemi. Cu ea se confrunti in principal
samgnii din orage, unde cantiatea de lumine solari care
inffi in locuinfe prin ferestre este foarte scizuti.
Trebuie si nu uitim ci expunerea la lumina soarelui ar
hebui si se produci in doze reduse, de 20-30 de minute pe zi.
incuabile
=25
26
vindecareabolilorincurabile
=27
oamenii evitau fructele gi legumele crrrde, sau cel pupn le decojeau, pentru a scipa de nitragii din coaji, care produceau
probleme digestive. Dar coaja con$nea 9i cel mai mult calciu'
Prin unnare, s-a recomandat consumul de lapte 9i carne' Paradoxal, cu cit consumim mai multe proteine animale, cu
atAt mai multi vitamini C este necesari in organism...
Doresc si men$onezinclun fapt qrtraordinar despre vitamina C. Studiile au dovedit ci o Sgari distruge 25 de miligrame de vitamini C corporali, adici un sfert din necesanrl
zilnic normal. Astfel, fumatul distruge complet confinutul tn
vitamina C al organismului nostru. E destul si existe un
singur fumitor in familie gi tot resnrl familiei va suferi consecinlele prin fumatul pasiv, in special cei care inhaleazi
firmul din copiliria timpurie. Vitamina C ne face imuni la
28
vindecare
bolilor inrunbile
=2e
CantitiEi mari de vitamina C pot afecta producerea de insulini in pancreasul diabeticilor, mirind nivelul zahirului
din sAnge Ei urini. Un studiu recent arati ci supradozele de
impulsurilor nervoase
citre mugchi, producAnd oboseali musculari accentuati Ei
sciderea coordonirii dintre ochi 9i mugchi.
Este o buni idee si te consulgi cu doctonrl tiu asupra efectelor vitaminei C sintetice. Vita:minele care apar in cantitili
mari ln fructe gi legune sunt cele mai benefice: cu ele, supradozele sunt imposibile.
Cel mai serios fagtor care impiedici metabolismul normal
al calciului in organismul nostru este totugi apetenfa noaStri
pentru produsele din Iiini albi. Acestea congin cantitiS mari
de calciu, lntr-o formi foarte greu de asimilat. Acest tip de
calciu formeazi compugi durabili gi insolubili cu unii acizi
(acidul oxalic ai acidul uric). Durerile frewente de coloani,
articulagii Ei mugchi nu sunt surprinzltoare, daci finem cont
de faptul ci paingl gi alte produse din fiina albi constittrie
baza alimentafiei noastre.
vitamini
C incetinesc transmiterea
30
i vird.."r." bolilor
incurabile
nol nici nu-gi dau searna, pAni cAnd incep si aibi dureri de ardculafii. Natura a furnizat lncheietr.rilor noagtre mijloacele
nGcesare peno:u a fi flexibile, sub forma unei substante spechle, un soi de unguent. Iar cantitatea disponibili din acest
utryuent nu descregte, indiferent de vArsti. Atunci cind compupli insolubili ai calciului incep si impingi unguentul gi si
.c-lmenteze" articulagiile, avem dureri, migcirile noastre sunt
nrl pu;in ample gi flexibilitatea are de suferit.
Picioarele noastre suntprima
mare
=31
ll,l
ji
l
pit
stoarse in alimentafie.
5. Consumarea de fructe Ei legume firi coaji.
6. MAnciruri pregitite neadecvat (fierte sau prijite mult
ij
lir
timp).
7. Supraatmenta$a.
8. Fumatul.
9. Lipsa exercifiului fizic.
fiini albi in
cantitifi mari.
12. Consumul de zahir Ei dulciuri in cantitifi mari.
13. Consumul de grisimi animale in cantitiS mari.
14. Administrarea de cantiti$ moi de vitamine sintetice.
15. Consumul de produse rafinate' care confin calciu
32
labelul
Fosfor
Potasiu
Magneziu
Vifrmina
\,fitenirll f
CorJl de
Mazire
Spanac
YarzA
Rogii
Rogii
tfuctc ai
Spauac
Casfavefi
Morcovi
Morcovi
lqune
Nuci
Ovia
Salati verde
Yani
Tlrlfe
Morcovi
Morcovi
Sfecli
Salati
Spanac
Cartofi
Ptrre
Fava
Ceapi
verde
Yarzit
Spenac
Secari
Pitrunjel
lloncovi
Otz
Griu
Sparanghel
Oviz
Orz
Napii
Sfecli
Sfecli
Spanac
GrAu
Mere
Fava
Nrpl
Cartof
Cartof
Sdrtl
Casfaveli
Spanac
Afne
Mazite
vtlde
Yan|
Pitruajel
Mazire
Pipidie
Mulre
Conopidi
Plprdie
Mere
Pipidie
Urzici
AgriEe
TeInr
Pere
Stafide
Zmeurd
Mert
Piruajel
Clrc9e
Urzici
furl9e
Clpguni
rllbatice
poate
bonatului de calciu, cojile de ou conSn microelemente necerare organismului: cupru, fluor, zinc, fer, mangan, molibden, sulf, siliciu, zinc Ai dtele in total, 27 de elemente.
Compozifia unei coji de ou este foarte similari cu cea a
oaselor gi dinfilor noEti. Oameni de gtiinla din Gerrrania
Ei
Ungaria, care au cercetat influenla terapiei cu coji de ou
asupm organismului llman, au tras concluzia ci aceaSta are
vindecareaboli.lorincurabile
=33
1i
REMEDIUL NR.1
Introducefi o coaji de ou in api care fierbe timp de cinci
minute, lisafi-o si se usuce, apoi innoducefl-o in magina de
rignit cafea. Consumafi cam 0,5-1 gram pe zi. Putefi si o
amestecap cu sucul stors dintr-o jumitate de limiie sau si o
adiugagi la cerealele gi brAnza cottage, Pentru prevenirea osteoporozei. Folosili aceasti terapie de doui ori pe an (in ia-
nuarie gi noiembrie).
REMEDIUL NR. 2
Sucul din fntrrze de ridichi negre este un remediu foar"te eficient impotriva slibirii anormale a dinfilor qi lesutului osos
la copii gi adulli (osteomalacie). Pentru a ob$ne cele mai
bune efecte, folosigi un amestec de sucuri stoarse din frunze
de nap (90 de grame), pipidii (90 de grame) 9i morcovi (280
de grame), ln doui por,tii - dimineap gi seara.
REMEDIUL NR. 3
(Folosirea ridichilor negre pentru curifarea corporali)
Acest remediu ajuti nu numai la incetinirea osteoporozei, ci
gi la eliminarea cantitifilor excesive de sinrri din intregul
sistem osos. Cumpirafi 10 kilograme de ridichi negre' spila$-le bine (in scopul dezinfeetirii, se pot fine 15-30 de
minute intr-o soluFe de permanganat de potasiu, dupi care se
34
ui.d.."r.u bolilor
incurabile
il:l'.HT:':#ft;
infteaga cantitate de suc
provenind din cele 10 kilograme.
Pe tot timpul tratamentului, evitagi complet pAinea albi,
produsele alimentare grase, carnea gi ouile. Rezumafi_vi la
produsele alimentare bazatepe plante.
Doresc sA avertizez persoanele cu multe depozite nesi_
nAtoase
avea parte de
dureri osoase,
REIVTEDIULNR.4
f6n (se gisegte la magazinele de animale
de casi) inu-o oali de cinci liri 9i turnaf, peste el tei litri de
api fiarti. Puneti capacul gi fierte! la foc mic timp de 1,5-2 ore.
Punegi un pachet de
=J)
trecem in revisti tofi pagii care ar trebui ficufi daci suferi$ de osteoporoza
Sa
seara.
36
Ei
uino.."r.u bolilor
incurabilc
Acldul uric
asasinul tiicut
mult
sa
a devenit un obicei,
drcl nu
cumva chiar o dependenfi, care ne ripegte capacilrtea de a gAndi ragional. Corpul nostru nu poate face fali neCcrltAgii de a prelucra cantitifi excesive de hrani. Obligim
fcrlte locuri ale corpului. De-a lungul anilor, acestea se dessompun gi ne otivesc din interior, producAnd boli gi o im-
t[trlnire prematuri.
Capacitatea stomacului este diferiti de la om la om. putem
dctermina cu aproximape capacitatea fiziologici adecvati a
o
mlnge. O masi nu trebuie si fie mai mare de jumitate din ca-
=51
=
nivelul normal, acidul uric se va combina cu anumite componente ale singelui, formAnd geluri care obtureazi vasele
de sAnge. ln acele locuri, circulafia sAngelui se incetineEte sau
se opre$te complet. De obicei, sunt afectate vasele cele mai
mici Ei mai indepirtate de inimi (de la miini gi picioare)'
Acele locuri (mAinile gi picioarele) sunt neobignuit de reci,
dati fiind circulalia redusi a sAngelui. Rezultatul poate fi de
fapt o foarte gravi blocare a circulafiei singelui.
Problemele articulare gi osoase, durerile de spate, reumatismul cronic, artrita, podagra g.a.m.d. sunt produse de
excesul de acid uric din organismul nostru. Vom suferi aceste
dureri atAta timp cAt vom avea cristale dure indesate in
mugchii gi oasele noastre. Persoanele suferinde de reumatism gi podagri trebuie si infeleagi: ca si scapi de durerile
care te-au chinuit ani de zile, tebuie si interupi procesul de
formare a acidului uric ai si provoci dizolvarea depozitelor
acumulate in articulapi Ei mugchi.
Remediile sugerate mai jos au ajutat mu{i oameni si-gi
vindece bolile care ii imobilizau. Una dintre aceste persoane
este chiar mama mea, doctor cu 45 de ani de experienli. Ea
a suferit de un reumatism grav timp de 30 de ani, pAni cAnd
s-a aritat dispusi si incerce gi sfaturile utile ale medicinei alternative. Prezenla acidului uric provoaci diverse tipuri de
simptome, identificate drept unele boli comune'
Podagra (Guta)
De obicei, aceasti boali ataci degetele mari de la picioare 9i
ceva mai rar degetele opozabile ale mAinilor. Simptomul
38
i vind.""r..bolilorincurabile
Rcumatismul cronic
Rcumatismul cronic trebuie deosebit de reumatismul acut,
Ctrc este o complica;ie a ricelii sau a gripei. Reumatismul
gonic este ifl:udit cu podagra, deoarece ambele sunt rezultrtul acumulirii depozitelor de acid uric. El afecteazi rareori
3lncrii. Persoanele mai in vArsti vor pliti pregul pentrr toate
nlnclnrrile
Putem spune ci reumatismul este oglinda in care se re0cCtI obiceiurile noagtre alimentare proaste. Reumatismul
cmnic produce umflituri Ei excrescenle care seamini foarte
fuiemia
Concentralia redusi de celule rogii in sAnge este probabil
hgatt de consumul exagerat de alimente gitite gi rafinate, de
irg
lj
proteine ani:nale
il
lt
gi lapte
&
Afccfiuni neurologice
Pietrele la flcat gi la rinichi
Drt flind ci acidul uric egte in contact direct cu sAngele, efecAcidul uric se depoziteazi nu numai in articulapi gi muEchi,
Ei in rinichi Ei ln bili. Sirurile forrrate de acidul uric ai
calciul non-organic cristali zeazl in ficat sau in rinichi. Acegte
ci
I
.i
Bolile de piele
Diabetul gi obezitatea
Eh lui nu se limiteazila aniculapi, fesuturi gi mugchi. Crelcrul gi cenrii newogi sunt, de asemenea, afectali negativ de
ldcltatealui. Tensiunearidicati a sAngelui, durerile de cap,
alglenele, neurasteniile, insomnia, chiar Ei epilepsia pot
tutt o cavzi comuni: proprietilile toxice ale sdnrrilor aciArlui uric.
An avutpevremuri o pacienti qrre avea dureri de cap atit
& lngrozitoare, iacAt nici micar analgezicele cele mai puEtnice nu puteau si-i ofere o u$ufirre. I-am recomandat doui
lucruri: si renunfe la carne gi si foloseasci o rutini de curiptt pentm a elimina acidul uric din organism. pegte o lune,
durtrile de cap nu o mai ingrijorau deloc. Fiica gi prietenele
d ru lnceput si foloseasci aceleagi remedii. Am recomandat
oultor perso:rne metoda de-a lungul anilor. Tofi au spus ci
tu acipat nu doar de durerile de cap, ci Ei de alte nepliceri,
ntn arfi durerile de lncheieturi, de oase sau de muEchi.
Metoda de purificare
care elimini acidul uric din organism
fi utilizati in caz de osteoporozi, podagril
reumatism
cronic, pietre la rinichi sau la vezica
fiuti),
bUiare, anemie, unele probleme neurologice, diabet, obez!
3rte, tensiune sangvini ridicati, gastriti gi probleme la ficat.
Metoda cea mai buni pentu a scipa de otrivirea cu acid uric
I organismului este si consumim suc obignuit de limAie.
Metoda poate
40
i+r
rezultate fantastice.
E nevoie doar de limii obignuite, de preferinfi cu coaji
sub$re, pentru ci acestea con{in mai mult suc. Sucul proaspit de limiie igi schimbi rapid compozilia, sub influenfa
aerului gi a luminii solare. De aceea este necesar si preparim
de fiecare
42
REMEDIUL NR.
Ziual
Ziua2
Ziua3
Ziua4
Ziua5
-olimAie -ZiaaIO
- doui limAi -Ziua9
-3limAi
-Ziua8
4limAi
-Zhta7
-5limAi
-Ziua6
limAie in doui,
se storc ambele
jumitili
gi se bea
=43
Ziele 19i 12
Zilele 2 9i 11
Zilele 3 9i 10
Zilele 4 9i 9
Zilele5,6,7,8 -
5limii
l0limii
15limii
20limii
l) lamal
Tlatamentul descris mai sus poate fi folosit pentru traurta pierelor de calciu. Sucul de limAie este unul dintre cele
mtl bune remedii impotriva acestora. ln timpul tratamentului, se observi o cre$tere a funcfiei renale. Urina poate
dcveni cerra mai intunecati, iar daci este pistrati mai mult
dmp, poate produce sedimente rogietice de acid uric. La inctputul rahmenhrlui, un librr de urini poate produce o c:rndutc semnificativi de sediment. Asta inseamni ci acidul uric
cnc eliminat rapid din organism, mulgumiti batamentului.
Urlna capiti o culoare de chihlimbar la sfirgitul b?tamenhtlui gi nu mai produce sedimente, chiar daci este pistrati
Pcntnr mai mult timp. Aceasta inseamni ci organismul nu
nel conline cantitifi excesive de acid uric.
Thatamenftl cu suc de liniie este cea mai buni cale de a
nface stocul de vitamine din organism. Suferim de o cronici
llprl de vitamine, in special daci fumim (o gigari distruge
glnl la 25 de miligrame de vitamini C, adici un sfert din
rportul zilnic recomandat). lnci existi printre noi mu$i fumltori. Sucul de limAie oferi beneficii minunate, dat fiind
cl acidul citric este unicul acid care reacgioneazi cu calciul
dln organism, fonnind o sare unici. Pe misuri ce aceasti
trne este dizolvati, organismul nostru primegte calciu gi
fogfor
- elemente care regularizeazi metabolismul gi regenercazi fesutul osos.
Acidul citric este unul dintre produsele complexului
nogbru proces digestiv. Daci il intoducem in corp sub formi
de suc de limAie, pe lAngi ci vom reduce setea, vom permite
corpului si economiseasci energie, energie care poate fi utillzati pentru a elimina depozitele de sinrri din oase, articuhjii, mugchi gi vasele sangvine. Atunci cind reaclioneazi cu
lminele, acidul citric formeazi acidul aspartic, care este inclrcat cu sarcini negative. Acidul aspartic apirut in mod
45
ll
I
REMEDIUL NR. 6
PregitiEi o baie fierbinte pentru picioare (doi litri de api cu
patru lingurige de bicarbonat de sodiu alimentar). Pistrafi
picioarele in solugie timp de 15-20 de minute. Usca$ picioarele gi frecafi degetele gi zonele dintre ele cu o bucati de
limdie. in timpul zilei, puteS pune intre degete tampoane de
vati imbibate in suc de limAie. Repeta$ aceasti metodi timp
de cdteva zile. Ea va rezolva problema transpiraSei excesive.
Un beneficiu suplimentar este o mai buni stare a miinilor gi
unghiilor, din contagtul des cu sucul de limAie.
1i
tl
L
tl
46
Vindecareabolilorincurabile
=47
CAnd suferim de
Greu de
dureri de spate...
formi
iilil
ii
48
I rlnlne sinitogi
de-a lungul integii vie1i. Cele patru prinbazi pentru atingerea acestui scop sunt o respirafie
OtrctA, aCtivitate fizicil, alimentafie adecvati gi igiena intefud a corpului. Cei mai mulgi oameni au oarece idee despre
gdnele trei principii, dar sunt surpringi si audi despre al
pltnrlea, cel cu igiena interioari. Adesea ne plingem de
Dcdiul poluat - rauri murdare, plumb ln aer etc., darnu ne
dln seama de nivelul poluirii interioare a propriului nostru
otp, care se reflegti in aspectul nostru exterior. Privifi-vi
F$n in oglindi. Coloana vertebrali seamini cu un semn de
btstbare, spatele este cocogat, pieptul in interior, iar abdoDcnul reliefat in afari. Avem o senzaEie neplicuti atunci
clnd lndoim genunchii, auzin pocnete cind intoarcem capul
il gatul nostru nu :ue destuli mobilitate. Orice efort fizic
ptoduce dureri de picioare sau de spate. Iar asta e valabil gi
dpll
de
vindecareabolilorincurabile
=4e
ti
50
nunul
=sl
iil
,l
l'rr rl
invafi
2. Inactivitateafizici
3. Niveluri reduse ale oxigenului (consumim in principal
ii
minciruri gitite)
4. Niveluri reduse ale micro- gi macroelementelor esen-
rtiil
giale
tiil
tlil
ii
ii
ii
II
ca
lr
rtm
se
poate
si
iiril
52
Vind."u."ubolilorincurabile
=s3
fructe
gi legume.
de cereale,
oui
ln ziua
a $asea se
Ei pe$te.
ln urmitoarele 2-3luni, ercludeS din alimenta$e produsele care con$n zahir alb Ei fiini albi, gemurile gi dulcelurile,
dulciurile gi alimentele conservate (in special cele care con$n
ofet). Limitagi cantitefle de alimente prijite gi produse grase,
unt, brAnzi, oui, carne gi pegte. CeI mai bine este sA renunla$
de tot la lapte. Putefi mAnca pini la 50 de grame de brdnzi
dulce (Iicuti din lapte nedegresat!) gi be$ cel mult un pahar de
lapte bitut. Alimentapa dumneavoastri trebuie si se bazeze
pe cereale, salate, fructe, legume Ei sucurile lorproaspit stoarse. Este foarte important si se utilizeze combina$i adecvate
de produse alimentare (vezi tabelul2, pagina 56).
rG voi prezenta aici doar direcgiile principale pentu combinarea corecti a alimentelor. Trebuie si ne asigurim ci organismul primegte toate elementele nuftitive necesare Ei ci
nicio substangi dintre cele necesare nu este deficienti sau excedentari. Toate componentele unei mese artrebui si fie digerate in aproximativ acelaEi intenral de timp. Aceasta elimini
posibilitatea ca unele por,tiuni nedigerate din mAncare si
ajungi in intestin gi si produci acolo consecinle nesinitoase. Principiile combinirii corecte a produselor alimentare
sebazeazi pe mii de ani de er<perienfi gi sunt un nepreluit
dar din partea strimogilor nogtri. Aceste principii conduc la
rezultate minunate. Ideea de bazi este si nu combinim
anumite tipuri de alimente la aceeagi masi.
De pildi, digerarea proteinelor se realizeazi intre doui gi
patru ore. Digerarea carbohidra$lor, intre 2O-4O de minute.
De obicei, masa carbohidra$lor (glucidelor) pe care ii consumim este mult mai mare decit masa proteinelor. Bucifi nedigerate de proteine pot si ajunge in duoden alituri de cantitigi
mari de carbohidrafi, iar acest lucru trebuie preintAmpinat.
54
ii
f Vir,l..u.." bolilor
incutrLrilc
3. Grisimi
- unt, ulei, unturi etc.
4. Fructe gi legume, sucuri de fructe.
rlnitate.
=)5
=
./
Tabelul2
Combinarea produselor alimentare
ALIMENTE BOGATE
PRODUSE GRASE
INPRoTEINE
$I J/II"
ALIMENTE CU
CARBOHIDRAF
vegetale, fructe
bazate pe
(proaspete sau
cereale, cartofi,
uscate),legume
seminle de
floarea-soarelui,
iaurt gol, kefir,
zahir, miere,
produse confinAnd
Carne gi
supi de
fiini,
zahir, paste
fii-
sucuri de fructe gi
legume.
pri,
bomboane.
bitut.
Este intotdeauna mai
bine si se consume
lapte, vin sec, pepene
sau banane separat
mentare.
Se
pot
combina |
Se
pot combina
etc.)
56=
8. Morcovi 23O
6og
9. Liimiie 200
g+ felini
140 g +
ridicini
de
pitrunjel
g.
?sz
(AZUL NUMARUL
Nu virSta ne distruge coloana
ti
vertebrali
58
! t,nd..or""
bolilor incurabile
=se
CAZTJLNUMARUL 2
Medicina antici are in arsenal sute de moduri de a pune un
diagnostic doar bazAndu-se pe simptome exterioare. increli
turi ale fetei, culoarea gi forma urechilor, forma unghiilor,
modul in care se'uzeazd, pantofii etc., toate acestea ne pot
s?une lucruri despre boli interne. Chinezii puteau diagnostica peste 300 de boli pur gi simplu prin examinarea pulsului,
iar preofii lamaigti din Tibet pot detecta 150 de boli pornind
doar de la mirosul corpului.
Am un obicei: firi si-mi dau seama, caut anumite semne
exterioare, analizind nivelul de sinitate al persoanelor intAlnite. Uneori, cind ne uitim la televizor, solia mea mi infteabi cAt de sinitos este politicianul sau artistul de pe ecran.
Odati, i-am spus ci gchiopitatul cAntireplui ei preferat este
cauzat de o degenerare a celei de-a doua vertebre lombare.
Ea nu m-a crezut, pentru ci gtia ci acest gchiopitat era atribuit unei rini cipitate intr-un accident. Eu am sus,tinut in
continuare ci terapia de aliniere a coloanei vertebrale ar
60
d;clrile
&
energie.
ln cealalti carte a mea am discutat mai pe larg despre inSrflnerea coloanei vertebrale. Vreau si adaug aici doar ci
arcrcifiile fizice care implici gira spinirii sunt necesare
,antm a men$ne in buni formi discurile cartilaginoase, ceea
cr preintAmpini aplatizarea lor gi o frecare dureroasi a verkbrelor unele de altele.
CAnd nivelul calciului din discuri scade, coloana noastri
vtrtebrali igi pierde calitatea de absorbant al gocurilor. Frecrrca gi presiunea intenrertebrali cauzeaziciupirea nenrilor
crrc ies, ramificAndu-se, din miduva spinirii, prin spaliile
dlnne vertebre. Din fericire existi exercifii speciale care pot
ltgenera rapid discurile cartilaginoase. Acest lucru este
Vindecareabolilorincurabile
=61
UZULNUMARUL
62
I vind..".."
bolilor rncurauue
=63
un test care consti in apleciri laterale, pe spate gi in fafi, agezareape scaun gi ridicarea de pe scaun. Daci avefi probleme
in efectuarea acestor migciri, daci simfi,ti presiune in zona
lombari, atunci vertebrele dumneavoasui lombare sunt infepenite gi nefunclionale gi aceasta influenleazi negativ
64
uuro""ur"" bolilor
pmbe
sau
co-
lrrrnei vertebrale sunt rezultatul mecanismului de autoechililnrrr al corpului nostru. Daci incercim si inclinim capul pe
Qetc ai si mergem asdel cAteva minute, vom continua si ne
b;lnlm zile intregi dupi aceea, si simtim nepliceri psihice,
tlrmA gi lucruri stranii ce se petrec in creierul nostru.
Mecanismul nostru de autoechilibrare, care are menirea
& r mengine creierul ine-o pozigie nepericuloasi, este legat
dc proprietatea paralelismului care este intrinseci ochilor
nottri. Coloana igi schimbi alinierea din cauza acestui mecaolrm. Putem vedea uneori persoane cu o falci imperfecti, cu
o rlmetrie nepotriviti a umerilor sau cu o cutie toracici dehrmatl. Multe dintre acegte diformitaEi sunt cauzate de o alinlcre improprie a secgiunii pelviene a coloanei. De aceea medlclna orientali acordi atAt de multi atenfie acestei zone.
(
sinitoasi
sanitifi bune
) coloani vertebrali.
h.rz.a
unei
este
suntimportante, darfiri o
coloani vertebrali sinitoasi, ele nu vi vor face si vi simlifi
rlcloc sinitogi. Ce poate intrqine coloana vertebrali intr-o
lormtr cu adedarat buni?
l. Dormifi pe o saltea tare sau pe podea (vezi Cum sd
trdim150 de ani)
2. Pune$ sub gAt o perni mici gi tare sau un prosop ficut
rmbice
sul
mari de sucuri
4. Purificali-vi sistemul osos (vezi Remediile nr. 3, 5 gi 21)
rnc'urabrlt'
=6s
5. FaceS
bii
terapeutice
nificativi imbuntttfire
Setul de exercifii nr.
sinitifii.
EXERCTTIUL NR.1
lntingi pe spate, cu brafele de-a lungul corpului, cu palmele
in jos, impingeF genunchii in sus, incercAnd si rd atinge$
fruntea, apoi intindegi genunchii la loc. Repetafi exercifiul
de 10 ori.
EXERCTTIUL NR. 2
Ridicafi-vi in picioare, aplecafi-vi ln fafa gi incercagi si atingeS podeaua cu degetele (daci putegi, chiar cu palma). Aplecagi capul inainte gi inapoi, umirind migcirile torsului. Stagi
drept in picioare gi strAnge$ pumnii.
EXERCTTIUL NR. 3
Rotifi ambele brale de 10 ori inainte gi de 10 ori inapoi.
66
E}GRCT.IIUL NR. 5
Cupicioareleu
pfi omoplatul
llngi
iatin_
mina
gi atinge
DGRCTTTUL NR. 6
picioarele ugor depirtate, ridicafi ambele mAini gi
rotiji
torsul in sensul acelor de ceasornic de 10 ori gi in sens invers
& to ori.
Crr
DGRCT,IUL NR. 7
gi cu torsul in pozipe
verticali,
ori.
DGRCInUL NR.8
ilnAndu-vi de spitarul scaunului, facegi cel pu$n 10 genu_
tcxiuni.
lncercali si repetati fiecare exerciliu de l0 ori la inceput,
fpoi marili treptat numirul de repetiri la2O_40.
Poate veni gi de la
minte...
=67
starea
crezitoare Ei relaxate au tendinp de a pisb:a o posturi dreapti gi fin capul sus. Persoanele tulburate, disFerate, triste igi
gin capul plecat gi umerii strdngi. Acestea pot fi orplicate in
modul urmitor: minia, iritarea, tristelea sau oricare alti problemi de disconfort psihologic declangeazi tensiuni, contracpi gi lnlepeniri ale mugchilor s?inali. Acegtia, la rAndul
lor, preseazi refelele neuronale care t:averseazi acegti muEchi
gi produc o senzaEie de durere.
Persoanele care se tem, care tateazA la modul pasiv situajiile de stres, iau greu decizii (gi cAnd le iau, nu sunt hotir1toare) gi au tendinfa de a se izola sunt predestinate si
sufere de dureri de spate. Daci ce am scris mai sus seamini
cu una din trisiturile personalitilii tale, este foarte probabil
ci durerile tale de spate confin un factor psihologic. Exi$e
unele tehnici, care ajuti la reducerea tensiunilor din corp.
Aplicdnd aceste tehnici deloc complicate pentru reglarea
stirii sufletegti, puteli redobAndi armonia naturali dintre
tmp qi minte. ln 10-20 de minute, ve$ obfine o relaxare totali,
eliberAndu-vi complet de tensiunea din muEchi. Pute$ exersa
pe fondul unei muzici linigtite, daci dorigi.
EXERCITIUL NR. 9
Coborili gi relaxagi brafele. Scuturagi-le ugor, ca 9i cum agi
dori si vi debarasafi de nigte picituri de api. Facefi acelagi
lucm cu picioarele. Ridicaqi mAinile, imaginAndu-vi ci incercafi si atinge$ soarele. lnchipuiji-vi ci tnrpul vi devine greu
qi se comporte ca un nufir cu lujer lung. lncepegi si vi aplecafi spre podea. lnchidefi ochii gi incercafi si simlili cum
corpul devine tot mai greu gi mai greu. lntindegi-vi pe s?ate
9i depirtafi brafele gi picioarele. Concentrafi-vi gindurile
68=
=
t/tr
btlndegi-vi gi cabrafi-vi
dnerit.
Pentru cei care nu prea au timp in mod normal, sugerez
unele
cifte per-
inlituri
69
senzafia de epuizare caazati de orele lungi de lucru sedentar, cind ne simlim capul greu gi toli mugchii ne sunt
tensionali. Exerci$ile pot fi efectuate oriunde la muaci,
int-o statie de autobuz gi chiar cind vorbim la telefon.
EXERCITIUL NR.
BERCI,IIUL NR.
Vibro-masaj
ii
Exerciliul este efectuat prin contractarea mugchiului sfincterului urinar. O facem in mod automat, cAnd trebuie si ne
ablinem, inainte de a ajunge la baie sau dupi ce am terminat urinarea. O facem congtient cAnd wem si intrerupem urinarea. Exerciliul con$e in a efectua acelagi tip de
contracfie musculari, de 5-10 ori. Efectuafi acest exerciliu
de 3-5 ori pe zi.
70
BIocaj dublu
fl
lr$
Aaa
rdl.
BEncrpul
Ei
NR. 5
timp de 3-5
lllaute. Sugefi stomacul, privifi drept inainte 9i gindif-rd ci
&cni pe lumea asta nu e atit de fericit gi de aritos. Aceasta
t Etbui si vi umple mugchii cu o senzagie de cilduri gi si vi
ducl stralucirea in ochi. lncercafi si pistrap tot timpul in
|djinigi-vi
llate
aceasti senza$e.
Urmitorul exercifiu este pentru aceia care petrec o mullOe de timp in picioare sau in pozilia $ezut. Exercifiul are
lcnirea de a inlitura rapid tensiunea din tofi mugchii.
D(ERCTTTUL NR. 6
h$ lntr-un picior Ei indoifi celilalt genunchi pAni cind
dngeli fesa cu cilciiul. Sus,tinefi genunchiul cu mina gi
=Tl
il
il
Ei
mugchi
PAni acum, am oglicat citeva dintre cauzele durerilor gi metodele de prevenire a acestora. Daci suferi$ de dureri gi nepliceri vechi gi persistente la articulafi, oase gi mugchi, lncercali unul din remediile ur:rritoare.
RF,MEDIUL NR.10
(lmpotriva durerilor de articulagii)
Amestecali doui pahare de suc de ridichi cu un pahar de
Dlere, jumitate de pahar de vodci gi o lingurifi de sare.
lleca;i z onele afectate.
REMEDIUL NR. 7
(pentru dureri puternice, cum ar fi inflarnatiile terminatiilo'
nervoase)
i
Fixaf
cAteva zile
iii
(pini
timp de
REMEDIUL NR. N
Anestecali o cani gi jumitate de suc de ridichi negre cu o
cnA de miere, 150 de mililiu'i de vodci (tirre 4oo/o sau mai
Dere) gi o linguri de sare. Lua$ o linguri lnainte de culcare.
tlftaF amestecul in frigider.
IT..MEDIUL NR. 12
REMEDIUL NR. 8
l
cAt si
vas,
turnafi
doui
tocitura
intr-un
o
cani.
Puneli
upleli
clni de api fiarti, acoperili cu un prosop gi lisali aga peste
lorpte. Strecurali amestecul dimineafa Ei stoarcefi in suc
o llmAie de mirime medie. Beti o treime de cani, de doui
crl pe zi, dapi masi, timp de doui zile. Lisafi si treaci
zile, apoi continuafi cu remediul pini cdnd durerea
Iti
Orpare.
IE.MEDIUL NR.
REMEDIUL NR. 9
(pentu eliminarea durerilorproduse de depunerile de sirurii
Radegi trei limAi (complet, cu tot cu coaji) gi 150 grame de
usturoi decojit. Amestecafi-le gi nrrnafi peste amestec o jumitate de litu de api fiarti. Lasa;i si se ageze timp de 24 de
13
ii
72
vird..u..ubolilorincurabile
=tl
=
FoLosIRE: Umezili in amestec un tampon de bumbac Ai acoperip zona afestati timp de 3-4 ore. Chiar gi cele mai persistente dureri dispar dupi 7-10 gedinfe.
miere, jumitate de cani de vodci gi o linguri de sare. Amestecali bine, puneli intr-un borcan cu capac etang gi pistrafi la
REMEDIUL NR.
REMEDIUL NR. 17
(impotriva osteoporozei)
T\unagi o jumitate de litru
14
REMEDIUL NR.
15
IEMEDIUL NR. T9
(lmpotiva reumatismului gi a artritei)
Anesteca$ 200 de grame de hrean ras cu 200 de grame de liini
& secare gi doui linguri de terebentini. Pistrali amestecul
Fsop.
R.EMEDIUL NR.16
(impotriva reumatismului)
I}:MEDIUL NR. 20
74
! Vind.""r."
bolilor incurabile
de
REMEDIUL NR. T8
(tmpotriva reumatismului gi a artritei)
lUafi miruat patsrr limAi, amestecati cu trei cini de api gi
icrbqiJe impreuni pAni cAnd rimAne doar o cani de mixlUrtr. Amestecali cu o cani de miere gi cu sucul stors dintr-o
llmaie. Pistra$ totul intr-ua borcan cu capac ermetic. Luafi
clte o lingurili lnainte de culcare.
Stap aga timp de 5-8 ore (cel mai bine peste noapte).
fumltate de
litru
de
tiiati fin la o
vodci. Lisa(i si stea 10 zile intr-un loc
=l>
=
lidlidul' pe care
il pistrali intr-o sticti pe care o veli line ermetic indrisi. Consumafi clte o lin$dfa, de uei ori pe zi, cu pufini api.
REMEDIUL NR.
siti
gi apoi stoarcefi
21
Ziuat
12 ore.
AtenEie! Nu be;i
unati? Ce e aia?
ci o persoani din trei rea4ioneazi la
brugte ale vremii. Din motive necunoscute, fesuferi de doui ori mai mult decit bfuba+ii. Simptomele
sunt epuizare, anefeali, transpirafie puternici, negi dureri de tipul migrenei. ln realiate, vremea ln sine
nicio neplicere, ci doar ajuti la evidenfierea unor
de strnitate. Daci toate procesele noastrfe metabolunt foarte rcgulate, sistemul circulator este folosit pentnr
dilatare sau contractar anaselorde sdnge, avem
au calculat
"nervi
noastri este dominati de idei optimiste,
lci vremea schimbitoare nu al niciun efect asuprir noasln cele ce urmeaz i, vi propun un test rapid care na erralua
de sensibili suntefi la schimbirilevremii.
''
t. Simgi ci nu ai astAmpir?
' 2. Dimineap
transpiri din abundenp?
opl"
gi gAndirea
5.
se va schimba?
Daci vei fi rispuns ,da" la doar una dinte aceste lntrenu egti sensibil la vremea schimbitoare. Doui rispunpozitive lnseamni ci nu ai motive si intri tn panici, insi
si iei rnisuri pentru a impiedica ,sensibilitatea la
TT
\rreme". Patru rispunsuri pozitive inseamni o puternici sensibilitate gi o acuti nevoie de a lua misuri imediate.
Pentru a dobAndi o toleranli la schimbirile de weme,
trebuie si lucrim la,cilirea" sistemului newos 9i avaselor de
sAnge. Efectuafi cu regularitate urmAtoarele metode, care
mecanismele de
vi
apirare gi
REMEDIUL NR. 22
A"gezafi-vi confortabil, relaxali mugchii (in specid mugchii
felei) 9i inchide$ ochii. lnchipu{i-vi civi aflaEi inu-un peisaj
78
orpului nostru
Gr apa rece
Ei
reci
llecajele alternativ reci gi calde scad sensibilitatea organisla rece gi cald gi ne reimprospdteazd. sistemul neryos.
gunt
recomandate in special persoanelor in varstA, pentru
&
I rtduc inclinagia acestora spre oboseali excesivi gi transtlnFe abundenti, sensibilitatea mugchilor gi articula,tiilor
t ;i reagtia acestor persoane la wem.ea schimbitoare. Efecllc sunt cu atAt mai benefice daci in apa folositi pentru
Glte masaje se adaugi mugefel, salvie sau alte plante medilnrle. Acestea aduc un indoit beneficiu pentru pielea
a0llti - beneficiul adus de masaj gi cel adus de vitaminele
An extractele vegetale.
lufui
=79
REMEDIUL NR. 23
UmeziS un prosoP mic in api rece, stoarce;i-l 9i apoi masali
cu el unul dintre brafe. Repetafi penru celilalt braf, pentru
piept, spate gi picioare. Timpul total pentru masarea intregului corp ar trebui si fie de 3-5 minute. Cel mai bine este si
se foloseasci acegt tratament in fiecare dimineafi, dupi unul
din dugurile reci Ei calde. Lisali pielea si se usuce pu$n, timp
de aproximativ doui minute, inainte de a folosi prosopul.
Apa
ladati
ce
bcepe si
vor incepe
intAmplitor, ln tradifiile multor culturi, sunt incluse ritualuri cum ar fi ofrande in api pentru cilitori sau botezarea
copiilor cu api. Hipocrate din Grecia Antici, dar 9i Avicenna, doctorul gi filosoful persan din epoca medievali, au
folosit foarte adesea terapia cu api, aplicAnd alternativ api
rece gi caldi gi apoi masAnd corpul pacientului. Acest tip de
tratament imbunitifegte circulafia singelui 9i metabolismul, ajuti la eliminarea mucusului aflate in organism 9i,
prin urmare, contribuie la accelerarea procesului de vindecare. Adesea, oamenii sunt dispugi si cilitoreasci sute de
kilometri penfu o vindecare miraculoasi, ffud si-gi dea
seama ci rezultate mai bune se pot obfine folosind apa
obiEnuiti de la propriul robinet. Marele filosof roman
Seneca avea dreptate cdnd spunea ci esenla lucrurilor consti
in simplitatea lor.
si
ei vor
se elibereze de
se
timiduitoare
80
||
e, atunci ar
IT.MEDIUL NR. 24
=81
de respirape:
REMEDIUL NR. 25
(normalizeazi ritrnul cardiac, ajuti la inliturarea atacurilor
de panici, ne elibereazi de senzagia de greutate din zona
inimii, miregte circula$a)
Respirafi numai pe nas. Ex"ira$ incet gi complet gi apoi inspirafi rapid, scurt. lncerca$ si imitagi clt mai bine un
suspin. Exercipul ajuti la eliberarea tensinnilor musculare gi
din sistgnul nervos, produse de traume sau de sihrafiile sresante. Repetafi exercifiul de cel pufin 20 de ori.
Prizarea de
picituri
de
valeriani
culoare.
lil
REMEDIUL NR. 26
Folosili numai picitnri de valeriani in alcool pur, care nu
confin niciun fel de medicamente de inimi. Inhalafiile ar
82
iii
vindecma bolilorincurabile
nari.
rruma
83
pe scaun.
ToS oamenii de afaceri vor spune probabil ci imi e ugor si
dau asemenea sfaturi din casa mea de la lari sau dintr-un
84
\'indecareabolilorincurabile
Ucme similare.
Dau mai jos un set de exercigii care au jucat un rol imtortant in recuperarea mea. Aceste exercifii pot fi efectuate
lr prima ori a diminefii, in timp ce inci vi aflafi in pat.
Drctr sunt efectuate cu regularitate, ele vi pot pune sis-
lrmul nervos din nou in ordine, pot imbunitili funcfioUrca glandelor endocrine, vi pot miri tonusul general gi
dri capacitatea dumneavoastri de a rezista stresului. \A
tugerez si intrerupefi pufin lectura cirfii Ei si efectuali
numirul3
IJ(ERCITTUL NR" 1
l\".f degetele opozabile ale miinilorin spatele urechilor gi
6t celelalte degete acoperi,ti urechile. Masali urechile prin
dlciri sus-jos ale degetelor arititoare.
!'(ERCTTTUL NR. 2
mAna dreapti pe frunte, cu degetul mic acoperind
Qrlnceana stAngi. Apoi pune,ti mAna stAngi peste mAna
&rpti, cu degetul mic acoperind sprAnceana dreapti.
?ttcagi fnrntea cu migciri stAnga-dreapta (de 30 de ori), menSnlnd degetele mici pe sprincene.
hne;i
iss
EXERCTTIUL NR. 3
EXERCITIUL NR. 6
Puneli mAinile pe ceafi, cu degetele intercalate. Masafi ceafa
de 30 de ori orizontal gi de 30 de ori vertical.
ilnice.
Dupi cum gtim din istorie, fiin.tele umane au trait dintot&runa sub stres. Nu putem nici micar si ne inchipuim sub
I cres au triit strimogii nogri cAnd erau in pericol si fie
Ircagi in orice moment de un animal silbatic. Ei aveau mijblce foarte limitate de a se apira impotriva cataclismelor
iun ar fi uraganele, cutremurele sau inundaliile gi nu prea
Ftteau si se adipoSteasci de elementele naturii ca vintul,
tstrcle, ploaia sau zipada. Genele noastre au pistrat capaciltca de arezi*a stresului
ll
)czi.
Se
vorbegte
86=
Gesului care
se abate asupra
&
ani. Este adevirat, acum ftiim mai mult. Dar oare triim
bine? Oamenii sunt adesea lnt-o formi fizici buni pAni
lf fO-SO de ani, apoi suferi urr infargt sau un atac de apotlcxie. Triiesc paryal handicapaf, inci weo 20 de ani, nu se
fot bucura pe deplin de viafi gi iEi fac griji ci vor fi o povari
lrl
Fntr'r familie.
Mulli oameni sunt prea ocupati cu cigtigatul banilor
lmp de 15-20 de ani gi igi disurrg in acest timp viafa, apoi,
=87
sinitilii
pierdute.
ColeSterolul
grisimi
88
! vudecmabolilorinmbile
fizici
Iati
=8e
vi mai
Mic-dejtrn Pranz
picituri 2 picinrri
picituri 5 picituri
7 picituri
8 picitr.ri
10 picituri ll picituri
piciftri 14 picituri
15 picituri lTpicituri
l9picituri 2Opicituri 2lpicituri
22pictrtvri 23 picinri 24picituri
25 picituri 25 picituri 25 picihri
25 picituri 25 picih:ri 25 picituri
25 picituri 25 picituri 25 picituri
I
REMEDIUL NR. 28
Amestecafiunpaharplin cu seminle de miraritalian cu doui
linguri de ridicini de valeriani micinate 9i doui cini de
miere. Punefi amestecul intr-un temlos de doi litri 9i umple$-l cu api fiarti. Lisafi-l aga timp de 24 de ote gi apoi slrecurafi lichidul intr-unborcan, pe care llve1i pistra tn cel mai
de jos raft al frigiderului. Consuma$ cite o linguri de trei ori
pe zi, cu 30 de minute inainte de mesele principale, pini
cAnd epuizaEi iatreaga cantitate. Efectuali acest fttament o
1.3
datipe an.
O
de
ti
ll
lizia, inlinrri liuiturile din cap, imbunitife$te vizul gi regenereazi furtregul organism.
90
vitde"*"bolilorincurabile
Cini
3 picituri
6 picituri
9 picituri
t2 picituri
15 picituri
18 picinrri
Dupi
colesterolului.
=9L
e. Nu
mincafi nimic
te zile consecutiv, la
efectuafi lnainte de
culcare , ta cel pugin trei ore dupi ultima masi a zilei'
dispiruseri.
Ori de clte ori existi o metodi alternativi de rezolvare
a unei probleme de sinitate, medicamentele de farmacie
ar trebui evitate. Confomr Organizafiei Mondiale a Sini'
medicale.
Remediul de mai jos poate fi folosit la tratarea venelor in'
rrmflitu'
flamate, a anemiei cronice, a paraliziei, eczemelor,
probleme
rilor, neplicerilor gasrointestinale 9i a multor dtor
incmbile
Metoda este simpli, total nedureroasi gi absolut inofenGeneragii nenumirate de timiduitori din Siberia au
cu bune rezultate.
LNR.31
Vmdecarea bolilor
, care pot
93
fttament timp
de
ll
Uleiuri pebazi
de
plante
li
il,
il
seasci,
94
llleiu]
de floarea-soarelui, unul dinte cele mai larg utiliin acelagi timp gi unul dintre cele mai rnloroase din
de vedere nutrifional. tlleiul de soia gi cel de arahide
mai mulfi acizi gragi nesaturafi, dar sunt mai pugin
in vitamine gi substanle minerale utile. Uleiul de
gi cel de misline au o eficienli op':mi gfur4
folosite in salate. Uleiul de misline are un gust neutm
niciun fel de miros. El este foarte des folosit, chiar
este relativsirac tnvitamine gi alte comFonente biologic
Uleiul de porumb are uD confinut mai scizut de vitadecit cel de floarea-soarelui, dar este bogat tn vitamina
reduce ln mod miraculos colesterolul din singe. MuUustructurii lui unice, uleiul de porumb este folosit de
vreme pentnr abordarea multorprobleme de sinitate,
cel mai eficient in tratarea bolilor de piele.
este
! Vndecmabotilorincubile
=e5
REMEDIUL NR. 32
Daci pielea lncepe si produci ,firlgi", pogi consr:na o linguri
.'mF
de ulei de porumb pe zi,
de o luni (cel mai bine la micul
ci
sfaturi pmctice:
1. Pistragi uleiurile vegetale ln sticle etan$e, la loc lntunecos gi ricoros. Nu le pistrafi timp de mai mult de
luni.
2. Uleiurile nerafinate sunt mai bune decit cele rafinate.
3. Uleiurile in sticle de sticli sunt de o mai buni calitate
decit cele pisrate in sticle de plastic.
4. Este normal si descoperifi oarece sedimente pe fundul
recipientului. Ele sunt constituite din substanlele biologic active din uleiuri.
5. Nu refolosigi uleiul din tigaie! Nu prijili alimentele
prea mult timp. Cildura prelungiti poate determina
uleir:rile si formeze compuEi diunitori, care iriti gtomacul gi intestinele, ataci ficatul gi duc la formarea de
gase
celule canceroase.
REMEDIUL NR. 33
Consumali 50 de grame de ulei de porumb, amestecat cu 10
de mililiti de suc de grepfrut proaspit stors, o dati la doui
96
! vindecreabolilorinmbile
97
annosti.
.
Regresul cancerului
Am arnrt de multe ori ocazia si fu martorul situagiei in care
pini gi oameni cu voinp de fier igi pierd linigtea cind aud
lngrozitorul diagnostic: cancer. Toli accepti gtirea ca pe o
condamnare la moarte, firi posibilitate de recurs. Dar chiar
speranfa, 9i oamenii foarte grav
gi in situafii aparent
bolnavi trag de viagi pAni in ultima clipi. Este nanrra noastre
umani ne dim seama cAt de buni e sinitatea doar cAnd
nu o mai avem. Medicina contemporani inci nu poate si ne
dea rispunsuri complete privind cauzele cancenrlui' Ce fo4e
determini unele dintre celulele noastre si sufere o mutafie,
si se reproduci er<trem de rapid gi si prolifereze in fesutu-
firi
98
=99
de ani, care a venit la mine la consulagie la Centrul de Sinitate din Moscova. Fusese diagnosticati cu cancer la p:rncreas.
lOO
1O1
experimental
ci
canceroase.
Cea mai buni combinafie pentru pacienlii bolnavi de
cancer este un amestec de patru pi4i suc de morcovi la o
parte suc de sfecli. Ar trebui consumagi zilnic unu pAni la
doi litri din acest amestec de sucuri, de fiecare dati in aceeagi
iti
ti
ilil
f1O2 i
Vindecuea bolilorincuabile
cazwi, cancerul este rezultatul unei traume din copitirnpurie.) Am abordat, pas cu pas,
"ridicinile" psihocare ii menjineau boala activi. Avusese o copilirie
fericiti: tatil ei era mai tot timpul beat gi le bitea, pe ea
nama ei. Nu armsese jucirii gi nici dreptul de a-gi aduce
acasi. Pe ansamblu, un tablou foarte urAt. $i nici
ci de adult nu fusese mai buni. I se pirea ci nu poate
nimic decAt cu mare greutate. Pentu toate acestea,
vina pe paringii ei, in special pe tati, care o nedreptimulte ori in copilirie.
tncercat si o conving in trmpul gedinlelor de hipnozi
unor resenti.mente efectiv i$ ,consumi" corpul
inal duce la cancer. Daci minia gi ura igi domini senti, ele te vor arde dinspre interior. Asemenea emogii
de obicei, casi buni cu sinitatea.
urmitoarea etapi a tratamentului, am invilat-o o
de autovindecare meniti si declangeze plenarmecapotenjiale de apirare ale organismului ei, mecacare rimAn inactive la aproape tofi oamenii, toati
103
llll
ilt
to4
Viudecuea bolilor
inmbile
10s
Ia
rlli
106
ce gi acrratice, a
dintre acelea concepute special pentru pacienlii bolde cancer), a urrrat o alimenta$e speciali gi a biut ceaiuri
plante (zmeuri, coacize negre, urzici). Dupi gase luni in
a muncit intens la sinitatea ei, a mers la doetorul care o
pe moarte. Acesta nu a putut decat si biiguie:
"I6d
egti inviala; ctedeam ci..."
A,g dori ca tofi cititorii mei si respecte urmitoarele prinoricAt de gravi poate deveni starea sinitifii lor.
l. Credeli cu tirie ci avegi suficienti putere si luptaji cu
boala.
2. Nu abandonafi niciodatA speranfa
3.
gi
ci vi vefi vindeca.
propria minte.
ro7
mente etc.
2. Produse in propriul nosb:u organism, ca rezultat al
proceselor vitale gi al proceselor vitale ale bacteriilor
care tdiesc in corpul nosb:u.
Diverse tipuri de alimente nedigerate se depoziteaziin
intestinul gros gi devin centre de inmulgire pentru bacteriile
producitoare de toxine. Toxinele sunt absorbite prin perefii
1O8
= 109
?nn
inimii,
rinichilor.
prezinti, de asemenea, o eficienfi scizuti. $i toate acestea
sunt produse de constipagiile frecvente. Atunci cind hrana
nu este suficient de bine digerati gi absorbiti, bucili nedigevaselor de singe gi
11o
tiroide.
astn, dureri ale pir4ilor inferioare ale bra, dureri de spate, tulburiri ale funcfionirii vezicii biliare,
cu ficatul, ulcere stonacale gi duodenale, boli de
probleme cupielea (acnee, iritaFr, eczeme, funncule).
Zona lombarri.' hemoroizi, probleme cu vezica urinari,
menshrral neregulat, dureri menstruale, impotenli,
la genunchi, lumbago, dureri lombare, proasti circua sAngelui la picioare, glezne umflate, picioare reci, pislibite, crampe musculare la gambe gi coapse (circei).
ftlburirile de sinitate reflecti un stil de viati nenepotriviti, respira$e incorecti, somn
- alimentafie
gi gAnduri negative; toate acegtea le purtim cu noi
copilirie pAni la bitrinefe. tungul gir de probleme de
poate f provocat de schimbiri minuscule in coloana
, produse la rAndul lor de pozilii incorecte de
gi de lipsa exerciliilor fizice. Schimbirile pot duce la
insutrcienti a pielii gi la un deficit de oxigen in
Procesul se amplifici daci ne lmbricio prea cilgi daci neglijim orerci$ile aerobice gi acvatice.
pielea nu respiri suficient, vor fi influenlate negativ
ca ficatul Ei rinichii (pietre, capacitate de filnare
De asemenea, vom avea parte de schimbiri negative
toracicd..'
sAngelui.
=ru
Cancenrl
il
It2
vndecareabolilorinruabile
Ja."
'.Are scaune regulate?"
Alci mama a ridicat din umeri.
.Sincer, nu gtiu."
lram lntrrebat pe biiat cum sti cu
afari", ceea ce l-a
"iegitul
si rogeasci.
greutate gi e tare gi ln bucigi rotunde.
de des te doare capul?"
pCel pufn o dati pe siptimAni.,,
c.tr
atunci ce faci?"
.!limic. Stau ln pat gi marna imi dA o pastili."
!us
De
iil
Natura are
griji
de cei care
triiesc in armonie
cu legile ei'
gi neschimbate.
sicrei,mmediiartificialegisievitirnluminasoarelui'Ne
otrivim aerul 9i apa gi inlocuim hrana naturali cu produsc
prelucrate gi irnpachetate in ambalaje atigitoare' Vrem ca
174
=
=
!ns
1. Terapie aerobici
2. Duguri alternative, reci 9i calde
pal3. Consum de biuturi preparate din fmnze de
mier (dactyl), foarte bogate invitamina C (doi litn
Pezi)
t1
Masapugu, in var$i de 68 de ani, gi-a pierdut capacitatea de a vorbi gi a fost diagnosticat de doctorii din
Osaka cu cancer la gAt. Radiafiile cu izotopi radioactivi
nu au adus nicio fmbunetilre a situagiei. ln noiembrie
1958, s-a internat intr-un spital in care a efectuat
terapia Nishi. Avea obiceiurinesinitoase
fumapini
la 40 de ligiri pe zi gi mAnca o mullime de dulciuri.
Aceste obiceiuri i-au iritat gi mai mult zonele afectate
noiembrie1959'
si foloseasci sis'
a refuzat. A decis
el
Nishi.
si aibi in
vara tui 1958 dureri abdominale in timpul meselor'
o Iszizuko, ln virsti
lr
de 61 de ani, a tnceput
116 i
Gojono Sato, in v"arsti de 49 de ani, suferea de puternice hemoragii uterine, din cauza unui cancerla uter.
pus gregit."
cazuri vechi de peste 40 de ani. Sistemul teraNishi este folosit cu succes chiar gi aziTn Japonia
r77
It8
Vindecareabolilorincurabile
care se poate relua alimentalia obignuiti. ln urmitoatapte zile, a biut doar sucuri proaspit stoarse din cinci
de fructe gi legume de diferite culori gi a mAncat doar
gi legume.
combinarea
diverselor tipuri de alimente. ta sfirgitul perioadei
siptimAni s-a dus, temitoare, la doctonrl ei. Dupi exa, doctonrl a spus, incapabil si-Ei ascundi uluirea:
vine si cred ochilor, cum ai ficut-o?" Dupi ce a astntreaga ei poveste despre vindecarea ei rapidi gi comel a exclamat Jrebuie si le spun tuturor!"
prim.it scrisoarea ei la un an dupi ce a terninat tata. Se simfea sinitoasi, lucra Ei se bucura de viap.
problemele legate de sinitate, unii dintre noi suntmai
(vi rog si nu vi simgli jigniF) 9i unii sunt mai harnici.
i agteapti si fie ajutali de a{ii. Ei cred ci si-fi ingripropria sinitate lnseamni si lagi totulln seama doctoCei harnici vor si se ajute pe ei lngigi, descoperind adecauze ale bolilor, dar nu gtiu lntotdeauna cum si o
Cirfile mele sunt destinate acestor oameni harnici. Cei
a
119
autoimbunitifire.
2. Lucririle lui Ugolev, erq)ert nrs ir domeniul digestiei,
3. Lucrerile doctorilorNorananWalker 9i Max Gerson in
domenir:l
L2O
tratirii
torii tibetani.
5. Hidroterapia gi alte metode de imbunitigire a
tifii, propuse de S. Kneipp gi Porfirlvanov.
imuni-
tratamentul cancerului.
7. Propriile mele observagii de la secSa de medicini ne-
Hipocrate spunea:
Dacd bolile fac parte din ordinea naturald, tot naturald
este Siindecareqlor. Nune rdmdne decd.t sd gdsim acegte
indecdi.
trrm s vom face? Trebuie si triim in armonie cu legile
Iati citeva misuri neces:rre:
L lnvipgi exercilile de respirafie (Cum sd trdimt5O de
ani,p.86)
2. Schimbali-vi obiceiurile alimentare (op. cit., p. 120)
3. BeEi sucuri din legume gi fructe proaspit stoarse
4. Folosili terapiile aqratice de imbunitifire a imunitafii
(bii, sauni, duguri alternativreci gi calde (op. cit., p. ilf)
5. Amplificagi activitigle fizice proprii (op. cit. pp. 67-68,
76-81)
6. Folosilirutinele depurificare corporali (op. cit., p.21g)
7. Efectuafi setul de exercifii Nishi de preintAmpinare a
cancenrlui
cancerului.
Vindecmabolilorincurabile
iu
o Mestecafi complet
stoarse $i
122
vindecareabolilorincurabile
r23
la glanda
tiroidi.
Este evident
724
:a cu
l.
multorboli).
"ciupite"
=n5
ii
lil
li
126
imbunitilirea respirafiei
o lnclinaF
o lntindefi
brafele deasupra capului, cu palmele paralele, apoi intoarcegi capul spre stinga gi spre
dreapta de 5 ori.
o PlasaF degetele pe partea superioari a umerilor gi
impinge$ umerii inapoi cAt mai depar.te posibil (inchipuifi-vi ci wefi si stoarcefi un mir intre omopla$). ln acelagi timp, imFingeS birbia inainte (ca
o lebidi care igi intinde gatul).Acest exercifiu relaxeazi vertebrele gi mugchii gAtului, ceea ce mai
departe va inbunitili circulalia sanguini in creier
gi va normaliza funcfionarea sistemelor nervos gi
digeStiv. Efectuali acest exercigiu in fiecare dimineafa gi seari, cite trei minute.
o StaF agezagi pe o margine de scaun, sprijini$ palmele pe genunchi, inchidefi ochii gi leginali intreg
corpul spre stAnga gi spre dreapta. Concomitent,
umflap gi dezumflaji abdomenul, urmAnd acelagi
ritu.
Consider ci acest set de exercilii este cel mai bun dinee
din mai multe motive. ln primul rAnd, niciun alt set de
Vind."ureabolilorincurabile
=n7
lAngi etapele menlionate mai sus, existi 9i unele misuri suplimentare, care completeazi aceasti terapie.
1. Sugeli ulei vegetal (de trei-patru ori pe zi).
2. Betri ceai ficut din frunze de zmeuri sau coacize negre
(unlitru pezi).
3. Mincaf, in fiecare zi o coaji de ou pisati.
Pe
5.
128
DIUL NR. 34
promoveazi concentratii mai mari de
te in singe, actleazl leucocitele, mic$oreazi nivelul
ui, curifi vasele de sAnge.)
i o lingurifi de iod (pentru uz extern) cu 50 milide api caldi (riciti dupi fierbere), adiuga$ o linguri de
ni de cartofi (amidon), puneF totul intr-o oali gi fierbeli
foc mic, amestecAnd permanent in timp ce adiuga{i inci
de mililifi de api fiarti, apoi mai fierbeg lnci un minut.
cate 4-6 lingurile o dati la doui zile, pAni cAnd
eSte epuizat, apoi preparafi aceeagi cantitate gi rerutina.
Notd: Daci sunteti diagnosticat cu cancer in stadiul trei
patru, cancer care s-a rispAndit gi in alte pi4i ale coriar doctorii nu vi dau nicio Eansi de vindecare, incerurmitorul remediu.
te imunitatea gi
IUL NR. 35
intr-o cani 30 de mililitri de ulei de floarea-soasau de misline, nerafinat, cu 15 mililitri de alcool
(960/o). Puneli un capac pe cani, scuturafi-o bine
de doui minute gi befi pe loc amestecul. Nu befi gi nu
nimic altceva. Repetali de trei ori pe zi, cu 30 de
inainte de fiecare masi. Daci avefi greguri, mesteo bucati de coaji de limAie, pe care apoi o aruncafi. Reacest ciclu in trei perioade a cAte zece zile, intotla aceleagi ore, iar intre perioadele de 10 zile lua[i o
de 5 zile. Dupi al treilea ciclu, lisafi si treaci un inde cel pufin 21 de zile inainte de a incepe urmitoarea
. Nu urmali niciun fel de alte tratamente in acest indoarpernritefi-i organismului si se odihneasci dupi
Vindecareabolilorincurabile
r29
mediulnr. 34): nu urmafi niciun fel de alte diete speciale 9i nici nu$neF Post'
o ReduceF Ia minimum.aportul de grisimi'
o Pute$ lua analgezice care nu sunt opiacee puternice'
Toate celelalte medicamente prescrise de doctorul
cu
dumneavoaslri pot fi luate, cu exceplia formulelor
hormoni.
can'
Acest tratament necesiti 3-4 luni pentm vindecarea
luni
8-16
stadiu'
doilea
al
cerului la stomac in primul sau
riss-a
penb:u al treilea sau al patrulea stadiu' cAnd cancerul
parrai io alte pi4i ale corpului' Vindecarea este imposibill
Lcl
14-78zldle.
13O i
vi.de"ar.abolilorincurabile
sA
vi
dea de
gindit
131
I
I
I
t1
rl
i
I
!
ll
I
I
il
in intregul or
fesut in sange $i limfA, rispindindu-se astfel
ganism gi incepAnd si se dezvolte in alte locuri. Poate dc
aceea metodele cele mai folosite de tratament, chimioterapia
gi radialiile, ugureazi tempor:rr simptomele, dar in cele din
urmi amplifici boala. AnalizAnd dosarele pacienlilor carc
sunt supugi acestor tratamente, descoperim ci atunci cAnd
Trichomonas invadeazi fesuturile, invazia produce tumori'
in timp ce ln sAnge vor apirea cheaguri.
Exis6 gi o ipotezi conform cireia virusul HIV este con'
limlinut in acegte protozoare monocelulare, nu in celulele
me'
ci
Faptul
obignuit.
mod
in
consideri
cum
se
fatice, a$a
ln
combaterea
dicamentele antivirale sunt total ineficiente
SIDA susgine aceasti ipotezi. Aceasta inseamni ci eforturilc
noastre impotriva SIDA vor rimdne in van daci nu rez olvim
problema cancerului.
Cum inri Trichomonas in organismul uman? Experimen'
tele efectuate pe animale gi pe embrioni umani de doui sipti'
creier,
132 i
iolo_Sie
utnd."u..rbolilorincrrrabile
133
pentru a ne miri gansele de a evita aparilia cancerului ln corpul nostru? lntr-unul din interviurilc
pe care le-am dat la radio, am rispuns la aceasti intrebarc
in urmitorul mod:
L. MAncali fructe 9i legume cultivate in propria dumneavoastri regiune geografici gi befi sucurile proaspit
stoarse din acestea. ln alimentalia zilnici ar trebui sl
Ce putem face
se
B4
=
fimp
este plini d
dar nici nu
5. Gisifi
lt,mea moderni
nu pot fi evitate,
acumuleze. per_
care
vi
plac
- mergeji in camera durnneavoasEi gi ascultaji
muzica preferati sau plinbagi_vi prin pidure. g$e
udt
si petreci un timF de unul singur (3_5 minute),
si te re_
135
lli
Radiafia
ll
mortali
un adevirat pericol
tindeni. putem si ne
punem la adipost de razele diunitoare? Da, atunci
cAnd cu_
Doa$tem gi respeCtim anumite reguli.
t.
ii
De ce este
lll
i
i
I
11.
lui interioari
12. Purificafi-vi tnrpul.Nu uitafi ci Starea
exterior'
va reflecta in aspectul dumneavoastri
13.
Hrf."flJl
a
veasci.
136 i
sc
boala si lo-
t37
S-a
ci nu ne dim
diunitoare.
pe monitoarele comPuterelor sunt in
puse
Filtrele
general destut de bune penb:u a ne apira, dar radialia
nu dispare complet. Ea s-ar putea concentra intr-un
singur puact, de pildi patul unui copil, aflat in spatelc
operatorului computenrlui. Iati de ce este important
si poziponim acest dispozitiv modern asdel incit ra'
diagia si nu afecteze pe nimeni. De pildi, ln spatelc
unei ferestre sau al unui Perete.
r Televizorul trebuie urririt de la o distanp de cel pulin
2-3 metri. Pufini gtiu ciuntelevizorpus infalapatului
poate produce dureri de oase. Si adormi cu televizorul
aprins este chiar mai riu, pentru ci, atunci cind dormim, corpul este mai pu$n apt sA se apere de radia{ic.
Cel mai bine este si programim televizonrl si se inchidi automat, daci simgim ci o si adormim.
o Cuptoarele cu microunde ar trebui si aibi incorporat
un dispozitiv de monitorizare a radiafiei. Circuitelc
acestor cuptoare se pot dezechilibra din cAnd in cAnd'
producAnd o cregtere brusci a intensitifii radiafiei. Un
dispozitiv de monitorizare ne-ar alerta cAnd acest
surse de radia;ie
138
vinde
"area
bolilor incurabile
a duce
aparatul la senrice, ca
sigure.
hoiechil erhitectonic
ideali pentru o cameri este cea rotundi. Dar acest det este nerealist; putem totugi cel pulin si evitim si
. pe scaun sau pe pat intr-un coll al camerei
co$urile
rgg
lr
cancerului.
lt
lr
ir
1.4O i
diuniitoare
cluza multorboli
IUL NR. 36
un cablu electric flexibil, care nu eSte foarte gros (cel
bine, din cupru) gi inlinuagi izolafia de la ambele capete.
14r
IUL NR. 38
REMEDIUL NR. 37
Aceasti metodi nu este la fel de eficienti, dar aduce un beneficiu suplimentar prin inliturarea toxinelor din corp. Pregitili o solulie de sare (un gram de sare la un litru de api)
intr-un bazin gi punefi picioarele in ea, impreuni ctr celilalt
capit al firului impimAntat. Pute$ si adiuga$ in bazin gi pie'
tricele sau boabe mari de fasole. Pigi{i pe pietricele sau pc
boabele de fasole: este un bun masaj al tilpii, care ajuti la rc
facerea echilibrului electric al corpului.
cu copacii
142
Vindecarea bolilor
incuabile
NR. 39
la 20-30 centimetri de arbore, cu fala gi cu palmele inspre el. lntindefl bralele cire el. Relaxafi-vi mugi, inchidegi ochii Ei inchipuif,-vi cum copacul extrage
ia nesinitoasi din corp, prin vdrfirrile degetelor. $ear trebui si dureze 10-15 minute.
t+t
de
buci;i
de lemn de plop
de cap.
strilucite.
REMEDIUL NR. 40
144
uitd""u.""bolilorincurabile
rimasi
este
ci
boali
este incurabili.
si recurgem la Mama Naturi.
o
145
pe ele. Mai
!46
tofi ci sistemul
147
148 i
litri
de
api fiarti
gi apoi
riciti
la tem_
r4e
apa nu curgc
gi apoi
'
pAni la zece
Fili pregitili si Petrecefi Pe
revisti sau o carte de citit' In
ci toati aPa a Pirisit intestinu
totul s-a terminat.
o buni idcc
Daci nu afi efectuat Procedura niciodati' egte
este nepli
si privi,ti produsele luate de api cu ea' Priveligtea
puternic mo
*iA, .hi", ,.spingitoare, dar asdel vegi fi foarte
tivafi Pentru viitor.
prima sipt'i
luf.toa" ar trebui repetati in fiecare zi in
treia siptimAni
mdni, apoi o dati la doua zile in a doua 9i a
de doui ori'
in a patra siptimini, procedura se va efegtua
noi vor gti'
Dupi a patra siptimAni, cei mai mu$i dintre
s-a incheiat
dupi mirosul gi aspectul fecalelor' ci purificarea
stare dc
aceasti
in
gros
cu succes. Pentru a mengine intestinul
procedeul
curilenie de aici incolo, este suficient si efectuim
noastre'
o aaie pe siptimAni, tot restul viefii
cu curifarea pll
Ceea ce tocmai a$ ficut se poate compam
in cadrul cll
mAntului din iurut,ridicinilor" dumneavoasd'
reiaa$indepirhtstraturileintaritedemateriifecale'mucegat'
r'l
p"*li.i""i 9i alte produse de fermentape' Acum' aceste
substanlc
iacini pot absorbi substan;e utile din hnna digerati'
nu
nostru
Corpul
celule'
necesare pentru producerea de noi
acum'
De
mai absoirbe diunitoarele toxine cancerigene'
15O
r51
PREPARARE:
L NR. 42
10 grame de nuci necoapte, verzi (culese
de 7 iulie).
tocafi mirunt nucile, apoi punefi-le intr_o cani,
cana cu api fiarti gi acoperifi-o timp de 15 minute.
befi amestecul cald, ca pe un ceai.
)IENTE3
secret al
rezultatc
NR.43
frei cini de oviz copt.
ARARE: punefi ovizul intr-o oali smilpiti gi
turnali
el 600 de mililitri de api fiarte. punefi un capac in$i
F timp de 15 minute, amestecAnd din cAnd in cAnd, dupi
lisafi si se riceasci la temperatura camerei timp de 45
:
REMEDIUL NR.41
INGREDIENTE:100 grame de sucde ceapi gil00grame
152
vindecareabolilorincuabile
demien
IUL NR. 44
l0 frunze de dafn de mirime medie.
FARARE: rupe1i frunzele minrnt, puneli_le
intr_un pahar
lnn-un vas smilpit, rurnafi peste ele OOO a. mililitri de
rsr
REMEDIUL NR. 45
frunze de cartof dulce (60 de grame daci sunt
verzi,30 de grame daci sunt uscate), coaji de dovleac alb
(100 de grame daci este proaspiti sau 12 grame daci estc
TNGREDIENTET
uscata).
pREpARARE, tocafi
mirunt
gi
fierbep.
ori
zilei.
REMEDIUL NR. 46
INGREDIENTB, 15 prune uscate.
pREpARARE: se pun intr-o oali cu
timp.
ADMINI5TRARE: se bea cald, precum un ceai.
REMEDIUL NR. 47
l
TNGREDIENTE, 5O de boabe de
mazire.
befi fiertura
gi mAncafi boabele de
mazire,
dati pe zi.
Vivat cartofii
\6 voi spune cite ceva despre importantele beneficii 9i desprc
potenfialele pericole pe care le aduc cartofii, un aliment
valoros gi un dar al naturii ugor de obfinut. ln primul rAnd,
154
Dai erau la fel de lnclegta$, acum igi putea deschide gura mai
, iar articulafile nu o mai dureau la fel de tare ca inainte.
o luni, imbuaitifrile erau gi mai vizibile _ acum
era o cu totul alti persoani. A mAncat exclusiv cartofi
gi pasaS timp de tei luni de zile, iar aceasta i-a restabiht
sinitatea.
Mu{i cititori vor zimbi superior la aceasti poveste increCum si primeasci cineva instrucliuni precise penru
tratament, prinE-un miracol? Fie ci credem in miracole,
ci nu, gtim cu siguranli ci mintea noastri intuitivi inci
o mulgime de capacitifi pe qrre nu i le-am descoperit. Cu
avem intuifii. Eu, personal, folosesc de foarte multe ori
$a cAnd dau sfaturi pacienfilor mei; de reguli, acegtia
sunt dezamigifi.
Si revenim la povestea Almei. CAnd s-a irnsinitoEit, ea a
si ajute alte persoane cu boli aseminitoare. A mers la
155
tuturor des?re
Isp"; si
a
cAt Ei e"Al-
anl'
rienla Pentru a vindeca oam
inci se bucuri de sinitate 9i
are?
De ce nu sunt cartofii aPrec
pentru ci noi, oamenii, wem si fim mai degtep$ decat natura'
la fel de importanli cu
P. rrr.muti, cartofii erau considerafi
intotdeauna
piinea. Bunicile noastre ii fierbeau sau ii coceau
dc
garnituri
o
su
cu tot cu coaji 9i ii seweau ca fel separat'
curelc
ii
si
vasi murati sau castrave$' Nimeni nu se gAndea
coaji 9i siii
gras gi constiP
in mod gregit
<
gi
produs
-".n nutritiv Pistrindaruncfunvitaminele din graunlc'
Este gi."rri feittii ",. in tirAle, gi
Pistrim
con$nute
confin
coaji,
cu
tot
cu
tegrali,
enzime,
Proteine'
Exi$A acolo
calciu' fosfor' fier 9r
acizi organici, sinrri-minerale, potasiu'
dintre acestea sc
multe alte substante utile' PAni la 907o
oelor cercetiri, substanlele con
ili ProPrietili medicinale' utilc
nsiunii sangvine ridicate' a ant
a infla
, a ulcerelor stomacale 9i
Aceste substanlc
mafiilor la ficat, tractul biliar sau rinichi'
loc in organisnt'
au
palticipa h multe procese organice-care
'ff.
de singe' Iar
la intirirea pere$lor vaselor noastre
Este 1t
"i.rta
lista aceasta a beneficiilor este inci incompleti'
cind vedem
motivul pentru care ar trebui si fim sceptici
-rr
in cartofit
aflate
Enzimele
releta cale folosegte cartofi decojili'
de
ilr
il
lli
I'
il
rfi
ffi
fl
ll
156 i
r57
simple.
1.
Spila$
iei
Ei
ceva
fierbeS cartofi intregi, apoi decojigi' Adiuga$
Ir
I
I
de
la magazin nu conduce la rezultatele dorite).
foiosili in
lisa
2.Caftoficu ciuPerci
ti
Adiuga(i
api, tiia;i-le mirunt li pune$-le peste cartofi'
mirar
sau
pitrunjel
nigte ceapi (prijiti in ulei vegetal) 9i
tocat mirunt.
din suc
sivian
tate a m
PuIPa
*i-Y:
i poati
Sau Putefi
;l;t#ilff
:ffi"t:,::
de
i;
timiduitoare
merelor
Puterea
il
pe zi te fereEte dc
Cunoagtem cu tolii zicalaz 'Un mir
caliti$lor benedostor'. Am putea dedica o carte intreagi
ficealeconsumuluidemerepentrusinitate.omu\imedc
din mere' cum ar
resurse bibliografice descriu substanlele
aici doar
fi vitaminele Ei acizii organici' Eu voi menfiona
timiduitoare a merccAteva remedii care folosesc puterea
cor
lor. sucul de mere face minuni in privinla curilirii
a vezicit
pului nostru, in sPecial a ficatului' a rinichilor 9i
biliare.
158
cantitigi:
a.m. - un pahar
10 a.m.
- unpahar
12 @renz)
- doui pahare
2 p.m.
doui pahare
4p.m. -- doui pahare
6 P.m.
- un pahar
8 P.m.
- un pahar
h urmitoarele
'
care stimuleazi
clismi.
15e
de
de rcducere a
o
greutdlii
Zona zoster
160
vi lasi sA dormili).
Remediul
gi
161
de o ortianlofie inllnnattd
$chiopdtarc cauzatd
dA).
si o elimine
dupi doui zile, cu 50olo dupi cinci zile 9i
complet duPi 30 de zile'
de-
digestiv' Este
ficitului de acid clorhidric din tractul lor
a
pentu trata eficient
necesar si scidem aportul de came
tensiunii sang'
a
ac.aste problemi. O reducere semnificativi
de ofet
3lingudfe
pinila
vine se poate obiine consumAnd l
DuqidecaP
de ofet din:id1-u 9'
Ttrrnafi lntr-o oali o jumitate de cani
ji o jumitate de cani
de t##;Sffi1"':fff:
-.r.
smilpit
sau de
cu o
gi 20 de grame de pAine
nicegti
.l
tot cu cisuP
L62
Vndeoreabolilorincuabile
163
l
I
I
164
I vind".",.a
bolilor incurabile
i
rogi. Culcafi-vi, acoperigi-vi bine gi befl suncient ae
mult ceai de zmeuri cu miere, penEu a stimula o trans_
pirafie abundenti.
165
166
vind."areabolilorincurabile
IUL NR. 48
O linguri
de
din zmeuri
mrere.
Amestecafi ingredientele
gi adiuga{i doui
de gheap.
toz
Chefir de zmeuri
zmeuri,l50 grame
cani de api minerali, doui linguri de miere.
INGREDIENTE:150 grame de
PREPARARE: Stoarce$
de agrige,
rr
168
al
im gn_
r$e aceste
16e
REMEDIUL NR.49
de ceai (de
Turnagi o cani de api fierbinte peste o lingurifa
gi
pt
f.riqa, verde), tisagi si stea timp de.5.-10 minute apoi
-aairrgali
frigci
de
lingurile
doui linguri de lapte (sau trei
bine 9i
tafea) 9i o iingurili de sare' AmestecaF'tot.l
va imbeli Ucfriiuf. Acesta va curifa trac$l digestiv 9i
piedica formarea de gaze.
;;ndr
-apoi
REMEDIUL NR. 50
Luafi o jumitate de cani
REMEDIUL NR. 5I
Un ceai fierbinte, tare gi dulce cu lapte sau frigci poate fi un
bun antidot impotriva intoxicafiei cu alcool (mahmureali)
sau a unei supradoze de medicamente. Turnafi pur Si simplu
100 de mililitri de api fierbinte peste o lingurifi de ceai verde
8au negru, adiugagi patru lingurife de zahir gi doui linguri
de lapte sau doui lingurife de frigci pentrr cafea.
Ce
de
umP
ele
PAni
fierbinte Peste
in cazurile de
moderat de
Consumul
otrivire cu alcool (mahmureall)'
poate fi chiarbenefic' Estc
alcool in sine nu este diunitor, ba
grup de prie'
valabil in special cand consumi alcoolul intr-un
intera{iuni
teni, intr-i atuosferi relaxati, care include
,!
I
f00-1i0
sociale gi mult
a
fi
ris.
existi doui
sau
9i
xeazisistemul
Unele studii sugereazi cl
circulator'
inimi sau ale sistemului
pani la 40vo, ceea cc
asdel se reduce riscul de atac de cord cu
este in concordanli cu propriile mele observalii'
devodci sau
Unele persoane consumiuna saudouilinguri
maibine' Se spunc
de coniac tnainte de culcare, ca si doarmi
pofta
de mAncare' cr
gi
ci acest obicei finbunitile$te memoria
aceeagi sub'
gi dispozifia generali. i{ipo"t"tt considera ci
in fun$ie de dozi'
st"r,1i poate fi sau otravi sau medicanent'
gste'bine si nu uitim acest lucm cAnd bem alcool' ca si nu fim
zi'
nerroili si facem fap nahmurelii de a doua
asilel sinitatea noastri generali. Ca de obicei, adeafli undeva la mUloc. putem gi chiar trebuie si bem
, cu condilia ca acesta si fie coregt preparat. Ceaiul
(nu mai vechi de o ori) ne dilati vasele de sAnge,
lmbunititegte funcfiile cardiace, relntinereEte sistemul
idituri oboseala, curifi sAngele, ajuti la eliminaelementelor radioactive, oferi o oarecare ugurare irr camigrenelor gi are proprietifi de prevenire a cancerului.
se
tl
t|!O !
vrndcmbolitorincmbile
177
pe acestea.
mistd
asupraie(ii.
fl2
i \4^d.""r."
bolilor incurabile
,Dou.
nismul chelirii
nostru confine o foarte complexi refea de vase de
rlnge gi are nevoie de un flux sangvin mai mare, in compacu alte pfu+ ale corpului. Labaza fiecirui fir de pir se
un folicul, adici un gmp de celule ale epidermei care sunt
pentru cre$terea firului de pir. lnteaga viafa a
de pir depinde de starea acestui folicul, care la rAndul
este determinati in principal de nivelul circulaliei sanine. Daci, dintr-un moti-rr oarecare, circulafia sangvini este
dtminuati, frele de pir cizute nu mai sunt lnlocuite cu altele
Cregtetul capului posedi o circulafie sangvini mai
, in comparaEie cu alte zone ale scalpuhri. ln cele mai
t.:r3
iil
ri
ij
lil
r74
misuri promoveazi sinitatea sistemului cirDaci doriji inforrnafii mai detaliate despre ele, le ve$
Toate aceste
rzs
gisi tn cartea mea Qtm si triim750 ile ani Aici rd voi prezenta
doar informagii suplimentare despre masarea scalpului, o
metodi care ne poate conferi 9096 Eanse in stoparea tendintei de chelire.
Masajul capului
Partea cea nai grea in predarea acestei metode este convingerea persoanei asupra necesitiEii masirii gi perierii pielii
capului. Putefi discuta cu coafori sau cu dermatologi ca si
vi convingefi ci o zoni cu chelie nu se extinde ca urmare a
masajelor.
Prosopul folosit pentru masaj ar trebui si fie mic ai moale.
REMEDIUL NR. 52
Dizolvafi doui linguri
de sare tntr-un
litrr
de
[a
176 i
pirului.
iar tratamentul
rra tnebui
Vhdecmabolilorinmbile
pinrlui lntr-o zonA a pirului complet afectati de chelire este o cu totul alti problemi. Este posibil, teoretic, dar nu vreau si fac promisiuni IHri acoperire. Nu vi
costi nimic si incerca$, dar nU erdsti nici o garanEie, ca ln
cazul pirului ririt.
B5tbatr care inverseazi tendinp procesului de ririre sunt
sfltuili si continue masarea scalpului tot restul vie$i. Chiar
gi cei care nu au arnrt niciodati probleme cu pirul, dar se aERe-cregterea
=In
REMEDIUL NR. 53
INGREDIENTE: 100 grame de fnrnze de
urzici
PREPARARE:
ingredientele.
-"r"g
scalpul.
REMEDruL NR. 56
INGREDIEI\ITE: 0,5litri de sfecli rogie rasi.
pREpARARg: Se pune sfecla lntr-un borcan de un
litru, apoi se
toarni api fiarti. Se acoperi borcanul cu un capac se lasi
Ai
RE.MEDIUL NR. 54
INGREDIENTE: Sare de bucitirie.
uTTLIZARE: Frecafi scalpul tinp de 10-12 minute, lisa$-l aga
timp de o ori gi apoi clitigi sarea gi masa;i scalpul. Folosili
REMEDIUL NR. 55
lingurip de coniac, o lingurifa de ulei
ponrmb, o lingurip de chefr.
TNGREDIENTE: O
||il}
i virde"*abolilorinruabile
de
r79
Sfaturi de incheiere
1. Trebuie si-$ placi de tine aqa cun egti'
2. Nu invidia Pe nimeni.
3. Daci nu-;i place de tine aEa ctm egti, schimbi-fi cumv'
de
la Ala Z
viafa.
4. Furia, insultele 9i criticile la adresa ta 9i a altora sunt
imbAtranirii
9. Licomia, avarifia gi incapacitatea de a-fi invinge sltrbl'
ciunile sunt dugmanii tii.
10. Grijile sunt cele care te trimit pe lumea cealalti'
11. Cele mai grave picate sunt frica 9i venditatea'
12. Ceamai buni zi a vielii tale este astAzi'
13. Cel mai bun ora$ este cel in care te simfi norocos cl
Eiiegti.
14. Ceamai buni meserie este cea care ili face plicere'
15. Cea mai mare gregeali este si-1i pierzi speranfa'
16. Cel mai mare dar pe care il pofi primi sau oferi eslr
iubirea.
17. Ceamai de pref posesiune este s;natatea ta'
I de alcool produce multi durere gi suferinfi, afeci nu doarpe cel care abuzeazi,ci gi familia gi prietenii
da. CAnd sunt pugi tn fap unor situagii stresante de
unii recurg ln mod repetat la o tirie, pentu a-gi
180
priditori
9i
181
182
vindecareabolilorincurabile
r
'
nosb:u:
1. Afecte
glan_
dele endocrine.
2.lmbunitifegte digesria
, ln dtimii ani,
sudii privind
in_
rer
184
-l
Vindecareabolilorinruabile
aceasti dependenp.
scape de
REIVIEDruL NR. 57
Rrlgegi in buci;i mici patru frunze de laur gi punegi_le intr_o
t'ticli de 0,5
de votci. Lisagi sticla int-un loc intunecos
tinp de 14 zile. Cind vefi incerca si begi rtin s1, vegi vomita
liti
185
REMEDIUL NR. 58
Acest tratament are doue etape.
Stadiut
inainte ca,subiectul" si
se culce (de
firi
accentuiri.
Anemia
despre
proprietilile
ile
su_
ani,
Stadiul2
adormit, intrali in linigte in camera lui 9i
"subiectul"
incepeS si-i mAngiiaqi ugor pirul. lncepeli si-i vorbifi, folo'
sindu-i numele, de pildi ,Matei,mdaazi?" Chiar daci nu veli
primi niciun rispuns, continua$ si vorbigi gi si mingAiali
ca gi cum afi impirtigi o problemi cu un
pinrl
"subiectului",
prieten. Dupi cam cinci minute, atinge$i tAmplele subiec'
tului, folosind degetul mare gi degetul mijlociu ale miinii
drepte. Artrebui si fip in misuri si simfifi pulsAnd arterele
temporale. ln acest moment, pute$ incepe sugestia' s?u'
nAndu-i in mod repetat ,subiectului" ci trebuie si renunfc,
de pildi ,Matei, miine te lagi de biut. CAnd te trezegti, vei ll
uitat de acest obicei. Nu S-a adus nimic bun". Folosif-va dc
imagina$ie pentrtr creatrea de sugestii. Ultima frazi ar trebul
profund 9i odihnegte-te, iar cAnrl
si fie ceva la modul
"Donni
vei fi bine odihnit treze$te-te Ei uiti de dependenla ta. L:
nevoie, o si revin si discut cu tine despre problemi, pdnl
c6nd vei putea face pasul." Apoi pirisifi in linigte camera.
Notd:Dac|,subiectul" se treze$te cAnd ii atingeqi pirul,
continuafi si-i mingAiali pinrl 9i si vorbili linigtit. Cind ll
vefi auzi din nou respirind regulat gi profund, revenili lr
a
CAnd
186
REMEDIUL NR. 59
sfecli.
jumitate de cani de gase oripe zi, t:mp
INGREDIENTE: SuC de
ADMINTSTRARE Befi
de 3-4
siptimdni.
REMEDIUL NR. 60
3 sfecle
mari.
LNR.61
DTENTE: Suc de aloe vera (150 de grame),
miere (250
), vinrogu (350 miliDtri)
amestecafi toate ingredientele.
MTNTSTRARB Begi 30 de grame din amestec de ftei ori pe
cu 20 de minute lnainte de masi.
vindecareabolilorincurabile
r87
REMEDIUL NR.62
INGREDIENTE: Ceai de
planteficutrlin frunze
de
zmeuri
strl'
baticl.
ADMINISTRARE: Befi zilnic 3-4 pahare.
REMEDIUL NR. 63
na
(cel
ghiFF uteiut.
im-
Arsurile stomacale
REMEDIUL NR. 64
oui -vezipagina
Thatament cu coji de
33.
REMEDIUL NR. 65
INGREDIENTE: Sucuri proaspit Stoarse din morcovi, sfecltr 1l
ridichi negre.
PREPARARE: Se amesteci tn cantitifi egale.
ADMINISTRARE: Se consurni cAte doui linguri pe zi, timp dc
trei luni.
Aritnia
REMEDIUL NR.66
Iimli
Arsuri
188
fn
18e
REMEDIUL NR. 68
INGREDIENTE: grepfruturi, ulei de
misline.
jumitate de grepfnrt, apoi
de misline.
Se consumi zilnic, timp de o luni, apoi se
gi se repeti tratamentul. Folosigi aceasti
o
aD.
REMEDIUL NR. 69
Arterioscleroza
o
o
o
Nishi (PP.125-r27).
fierbin$ 9i reci fiminsx1l
9i
dupi-amiaza.
Bep o trcime de cani de suc de dovleac, o cani de suc
de pepene verde sau o treime de suc de sfecli, de trel
ori pe zi, clrt1rS minute lnainte de mese'
REMEDIUL NR. 67
TNGREDTENTE;
PREPARARE:SP
jumiate de
ADMTNIsTRARE; Befi o
19O
viadecareabolilorincurabile
3liti
de
api'
'TUTNAII
de 20 dc
ADMINISTRARE: Se consumi o
linguri
de
REMEDIUL NR.70
INGREDIE
de
e de
NR. N
: O linguri de fEini de porumb.
IEPARARE: Se ptrne lntr-o ceni, se rrmpl cana
cu api fiarti
se lasi si stea 10 ore (peste noapte).
TRARE: Se bea dimineafa, pe stomacul gol (cit
timp
rimAnelimpede).
191
REMEDIUL NR.72
INGREDIENTE: o Cani de suc de morcovi,
ere, sucuf de la o
se
limiie'
Se amesteci ingredientele,
a
frigider.
consumi cite
Se
lingurila'
de
REMEDIUL NR.76
INGREDIENTE: Ceapi,
vodci.
Sticli de 200 fls milititi, se umple jumitate cu ceapi tocati fn, jumitate cu vodci, se lasi si stea la
loc cald gi lntunecos, dupi c.re se shecoari lichidul.
ADMINISTRARE: Se consumi o linguri de lichid de trei
ori pe
zi, inainte de mese.
PREPARARE: Se ia o
Artrita
REMEDIUL
REMEDIUL
REMEDIUL
REMEDIUL
REMEDIUL NR.73
REMEDIUL NR. 77
O aItA metodi eficienti, c:rre se poate folosi de cifre copii,
Ei
este si se bea o cani de suc proaspit stors din pulpi de
dovleac in fiecare diminssp, pe stomacul gol.
INGREDIENTE: O ceaPi.
PREPARARE: Se
Astm brongic
Penttr
sucul.
ca
gi cele
zile'
ADMINISTRARE: Se bea zilnic o cani, timp de 5-7
REMEDIUL NR.74
pe stomacul gol'
MAncafi 200 de grame de seminle de dovleac
REMEDIUL NR.75
REMEDIUL NR. 78
INGREDIENTE: O
192
Vindecarea bolilor
inflrabile
193
Este de asemeneaimportant si se consume combina$ile adecnate de alimente (vezi tabelul 2, pagina 56), pentru cA zaha-
masi.
nirile
REMEDIUL NR.79
INGREDIENTE: Unt (100 grame), 5-8 cifei de usnrroi pisafi'
un prafde sare.
anesteci ingredientele.
ADMINISTRARE: Se intinde pe o felie de piine 9i se minAnci'
PREPARARE: Se
REMEDIUL NR. 80
(pentru tratarea astmului la copii)
TNGREDIETITE: 5 paStile de
piepul copilului,
L0 zile la rAnd.
REMEDIUL NR.81
INGREDIENTE: 40 de cepe de
de
misline.
PREPARARE: Se
Balonare
impiedica acumularea gazelor,trebuie mai intii sl
efectuati o curilare a intestinului gros (vezi paginal22)'
Pentrn
r94
siptimAni).
3. heparafi 400 de mililit'i de ceai de eucalipt, turnand
api fiarti peste o mini de frunze de eucalipt. Se bea
cald, pe stomacul gol.
Brongita
rgs
REMEDIUL NR.82
TNGREDIENTE: O cani de suc de morcovi proaspit storgi,
4sui linguri de miere.
anesteci ingredientele.
ADMTMSTRARE: se consumicate douilingllri, de 5-5 oripe zi.
pREpARARE: Se
REMEDIUL NR. 83
TNGREDTENTE: o cani de suc de valzi proasplt stors, doui
linguri de miere.
PREPARARE: se amesteci ingredientele.
ADMINTSTRARE: se
consumi cite
linguri,
de patru ori pe
zi'
196 i
limiie,
trei oripezi.
litri
de
api,
strecoari.
se adaugi
in cantit4i
REDTENTE: Suc de
REMEDIUL NR. 87
IUL NR. 89
ridichi negre, suc de hrean
REMEDIUL NR. 85
riceasci
oipezi.
REMEDIUL NR. 86
INGREDTENTE: O linguri de dulceap de zmeurd,
o linguri de
mierre, o linguri de vodci sau coniac, suc
dint-o jrr*it"t d.
l,imiie.
REMEDIUL NR. 88
REMEDIUL NR. 84
INGREDIENTE: O tinguri de flori de tei, o linguri de miere'
PREPARARE: Se toarni o cani de api fiarti peste flori, se
adaugi mierea gi se lasi si stea o ori, dupi care se slrecoartr.
TNGREDTENTE:
ADMTNTSTRARE: Se bea
tirifele,
sc
lasi si
sc
se
: Se amesteci gi se
vrsrRARE: Se ia de
(adu$i
lasi si
stea
timF de
gi miere
3_4 ore.
lingurila).
vi.d.".r."bolilorincurabile
re7
REMEDIUL NR.90
INGREDIENTE: Ceapi tocata (50 de grame), olet (20
dc
REMEDIUL NR. 91
INGREDIENTE: Ceapi tocati
cristalizat (100 de grame)
la fiecare
amestec.
pe
zi.
REMEDIUL NR. 92
Usturoi, miere.
Preparare: Se zdrobegte pufin usturoi 9i se amesteci cu o cantitate egali de miere'
pe z'l
ADMINISTRARE: Se consumi clte o lingurita de trei ori
medica'
cu
odati
bea
sau o linguri inainte de culcare. Se
mentul gi pujini aPi caldi.
INGREDIENTE:
REMEDIUL NR.93
INGREDIENTE: O sticli de bere, o linguri de miere'
PREPARARE: Se toarni berea intr-un vas' se adaugi mierea
se fierbe timp de 5 minute.
ADMINISTRARE: Se bea caldi, tn timpul atacurilor de tuse'
198
Vindecarea
bolilor inrurabile
lingurip
Constipafia
ADMINISTRARE: Se
stoarce sucul.
ADMINISTRARE: Se consumi o
jumi'
PREPARARE: Se
biuturi.
REMEDIUL NR. 94
INGREDIENTE: CAteva rididri, zahir cristalizat.
PREPAMRE: Se spali ridichile, se fac in ele giuri gi
se urnplu
giurile cu zahir. Dupi cel pufin paEuzeci de minute, se
1l
rgg
o
o
Dureri de cap
EKistA doui cii de a opri durerile de cap, firi a lua produse
farmaceutice. lncercagi urmitoarele metode:
o (penfu dureri serioase migrene): purtagi un colier
o Consumali o linguri
climineap
lnainte de culcare.
suc de morcovi pe stomacul Eol, dimineaP, pe stomacul gol.
o BeF o cani de suc de cartofi cruzi dimineata, pe stomacul gol.
o Umflafi Ei dezumfla;i alternativ abdomenul de 20-40
de ori, climine{3, cAnd inci vi aflafi in pat.
gi una seara,
o Beli o cani.de
Diabetul
Vezipp.152-154.
o lnainte de ctrlcare,
b4i
2O0
=
2or
Furuncule
Se prepari o turti din pugini fiini, lapte proaspit $i unt
proaspit. Se pune peste zona afectati 9i se lasi acolo peste
noapte. ln mod normal, ,inima" furunculului ar trebui sl
dispari.
si
efectuali o irigare
nazali.. Se dizolvi o tingudfa de sare gi o lingurifi de bicarbonat de sodiu alimentar.intr-o cani de api caldi gi apoi se
adaugi cinci picituri de iod. Folosifi solufia pentru a iriga aI-
Gripa
jelul
gi
frunzele de zmeuri
se
pitrun-
tegia fundamentali este si se bea o mul$me de sucuri proaspit stoarse gi si se consume compozigii produse in casi, pc
bazide usnroi gi ceapi. MAncagi maiPuFr, beii gifacefi exercifiu fizic mai mult gi, cel mai important, facegi asdel lncAt str
ranspira$
202
a vA
REMEDIUL NR.95
INGREDIENTE: Doi sau
api fiarti.
PREPARARE: Se taie
si
stea o
apa fierbinte
Se
pistreazi
203
Pentru a evita si
crr
2O4
peste
doui linguri
de
zmeuri uscati (sau 100 de grame de zmeuri proaspiti). Liisafi si stea timp de 10-15 minute, adiuga$ o
linguri de miere gi amestecali bine. Se consumi cald,
inainte de culcare, pentru a stimula ranspira$a.
o Se toami api fiarti peste un amestec (unu la unu) de
flori uscate de tei gi zmeuri (o cani de api pentru o
linguri de amestec). Se invelegte vasul lntr-un $tergar
gi se gine aga o ori, apoi se strecoari lichidul. Se bea o
cani, de 3-4 oripezi.
o Tirnafr 0,5 liri de api fiarti peste un amestec (cit $i
lntre degete, in cantitigi egale) din flori uscate de tei gi
frunze de coacize negre. Se fierbe timp de 5 minute, se
invelegte vasul int-un Etergar gi se gine aga o jumitate
de ori, apoi se strecoari tichidul. Se bea o cani de
frei-patru ori pe zi, la temperahrra normali a ceaiului.
Hemoroizfi
Hemoroizii (venele dilatate din partea inferioari a intestinului gros) apar de obicei la persoanele care consumi in mod
obignuit cantitili mari de pAine, dulciuri, cafea, ceai gi tot
felul de sendviguri cu produse din carne.
lntre altele, hemoroizii sunt un semn al unui sistem cirgulator ineficient, al unor artere vene neflexibile al unui
Ei
9i
elnge ingro$at, datorat unei deficienfe in mineralele care se
gisesc in mod natural in legume gi fructe. Hemoroizii pot fi
produgi gi de contactul dinfte anus gi suprafefe reci. Adesea,
femeile fac hemoroizi dupi dislocarea vertebrelor lombare,
care poate sunreni la naEtere.
2O5
206
Vindecarea bolilor
incunbile
Infecfii cu fungi
REMEDIUL NR. 96
(impotriva infecfiilor cu ciuperci sub unghiile mAinilor
sau
picioarelor)
INGREDIENTE: Cafea rAgniti.
toarni api fiarti peste cafeaua rigniti (suficient cAt si se produci o cafea tare), se lasi si se riceasci gi
se toarni intr-un lighean, cu tot cuza|,.
ADMINISTRARE: Se introduce zona afectati in lichid, de
PREPARARE: Se
REMEDIUL NR.97
(pentru tratarea infecfiilor cu fungi in jurul degetelor
de la
picioare)
Se spali picioarele complet inainte de a culcare, apoi se scufundi in o,tet din vin gi se poarti peste noapte ciorapi imbiba$ in ofet dinvin.
REMEDIUL NR. 98
207
REMEDIUL NR. 99
culcare.
Insomnia
Cea mai buni cale de a-!i asigura un sorrn bun este sl
minAnci o mulgime de fructe gi legume gi si bei sucurl
proaspit stoarse. Un alt tratament care poate fi incercat eslc
si se consume pujini miere inainte de culcare. Pute$ pur gl
simplu si inghi$i1i o linguri de miere, si o befi dizolvatl
lntr-o cani de api fiani, si beli o cani de lapte in care a1l
dizolvat o lingurifi de miere sau si facefi o cani de cerl
verde cu o jumitate de linguri de miere gi doui lingurife dc
vi
Lipsi
de
pofti
de
zmeuri.
intr-un temos, se umple cu api
gi se lasi si stea timp de doui ore.
ADMINISTRARE: Se bea cald, cAte o jumitate de cani, de patm
ori pe zi.
de
REMEDIUL NR.1O1
{elini.
INGREDIENTE: Suc de
N)MTNISTRARE: Se consumi
Menopauza
Pentrtr a intArzia venirea menopauzei, utilizati urmitoarele
Eatamente incepind de la virsta de 40 de ani.
de
incilzegte lent vinul pAni la punctul de fierse adaugi usturoiul gi se fierbe timp de inci 30 de
PREPARARE: Se
2O8
209
tenului
Ei aduce o senzafie de
o ln prima siptimAni,
buni stare.
o
REMEDIUL NR.1O3
INGREDIENTE: Coaja de la zece portocale, doi litri de api
fiarti, pu$n zahir sau miere.
PREPARARE: Se pun cojile de portocale in apa care fierbe, se
acoperi oala cu un capac Ai se fierbe incet, pAni cAndvormai
Rogu
in
git
REMEDIUL NR.1O4
INGREDIENTT: O
limAie
REMEDIUL NR.1O5
INGREDIENTE: Frunze de
21lO i
vindeca..u bolilorincurabile
rruzi albi.
ADMINISTRARE: Se pun frunzele de varzi pe gAt gi se infigoari in jurul lor un fuIar de lAni. Se inloctriesc frunzele cu
unele proaspete
REMEDIUL NR.106
fine palml dleapti pe git Ei stAnga lipiti de tAnpli, timp
de 15-20 de minute. Se repeti zilnic, timp de 3-5 zile.
Se
=2n
REMEDruL NR.1O7
INGREDIENTE: Jumitate de lingurip de sare, jumitate de lingudfi de bicarbonat de sodiu alimentar', patrtr picituri de iod.
PR-EPARARE: Se dizohd tonrl lntr-o cani de api fiarti.
ADMTNTSTRARE: clitifi ginrl de cateva ori pe zi.
pezi.
REMEDIUL NR. I13
INGREDIENTE: O
REMEDIUL NR.1O8
INGREDIENTE: O cani de suc de sfecli,
cidnr de mere sau ofet dinvin.
PREPARARE:, Se
ADMTNTSTRARE:
lingudfa de ofet
de
amesteci ingredientele.
se clitegte gaftrl de 8-10 ori pe zi.
zi.
INGREDIENTE: Un
272 !
112
mit,
REMEDIUL NR.115
INGREDIENTE: O pari.
PREPARARE: Se spali, se curifi de coaji $i se stoarce sucul.
AITMIMSTRARE: Se bea in inghifituri mici, se fine ln guri o
apoi
se
lnghite.
Tensiune sangvini
o ceaPi.
patrr ori
pc
clitirea
T-.,
NR.lU
REMEDII,'L NR.
REMEDIUL NR.1O9
INGREDIET{TE: Tiei lingurile de coaji de ceapi rupti in
bucili.
PREPARARE: Se pun i:n 0,5litri de api, se fierbe 9i apoi se lasl
si se riceasci.
N)MTNTSTRARE: se clitegte gttul de 5-5 ori pe zi.
REIVIEDruL
scizuti
vindccarcabolilorinmbilc
=a3
saniti$i.
o Daci
parte).
n4=
Tensiunea sangvini
ridicati
REMEDIUL NR.
116
ingredientele.
REIVTEDIUL NR.117
REMEDIUL NR.
118
tiiat.
2 zts
toarni vodca intr-o sticli de culoare lntunecati de trei sferturi de litru, se adaugi usturoiul gi se lasi
intr-un loc lntunecat timp de 6-8 zile (se scuturi din cAnd in
cdnd). Se strecoari lichidul, se inchide emetic Ai se pisPREPARARE: Se
reazAla frigider.
ADMINISTRARE: Se consumi cdte o
inainte de mese.
linguri,
nuci,
REMEDIUL NR.121
INGREDIENTE:20 grame de usturoi teiat merunt, 100 grame
REMEDIUL NR.124
INGREDIENTE: O limAie
T[Iburiri
de casi,
REMEDIUL NR.123
Se bea o cani de ceai cu o linguri de miere, in fiecare zi,
inainte de crrlcare.
A6
tiroide
de
Se
ale glandei
rioadi
de
timp.
o Se acoperi un kilogram
o
o
=zn
Tblburiri la ficat
REMEDIUL NR.128
INGREDIENTE: SUC dC dOVICAC.
218
Vindecareabolilorincurabile
zahir.
pun micegele intr-un termos de un litu, se
umple termosul cu api fiarti, se inchide gi se lasi si stea
peste noapte.
ADMINISTRARE: Se bea intreaga cantitate in timpul unei
zile, adiugAndu-se pufin zahir, pent.rr imbunitifirea gusPREPARARE: Se
tului.
REMEDIUL NR.
REMEDIUL NR.1.:16
13O
2r9
REMEDIUL NR.132
(pentru tratarea pietrelor la vezicabiliari)
INGREDIENTE: O ridiche neagri.
PREPARARE: Se rade ridichea gi se stoarce sucul din ea.
zilnic.
REMEDIUL NR.133
(pentru tratarea colicilor la ficat gi a pietrelor la ficat)
INGREDIENTE: 10 smochine uscate, o cani de api fiarti, 0,5
litri de lapte fierbinte gi o linguri,ti de zah5lr.
fin smochinele, se pun intr-un vas smilguit, se toarni peste ele apa fiarti, se aduc din nou la punctul
de fierbere, se adaugi laptele gi zahirul gi se lasi si se rdceasci.
ADMINISTRARn: Se bea lichidul ln sorbitr.rri mici, cAt inci este
PREPARARE: Se taie
cald, apoi
se
minAnci smochinele.
Tb]buriri oculare
Se rade un mir sau un cartof, se amesteci un albug gi se pune
pe ochi. Se clitegte cu api fiarti gi apoi ugor riciti.
TUlburdri renale
REMEDIUL NR.134
INGREDIENTE: Seminge de dovleac (100 de gr:rme), seminfe
de in (100 de grame).
PREPARARE: Se toarni un litru de api peste seminfele de
dovleac. Se fierb la foc mic timp de o ori, apoi se lasi si se riceasci. Se toarni peste semintele de in 200 de mililitri de
api, se fierb 20-30 de minute gi se face o compresi.
22O
Vrndecarea
bolilorincuabite
REMEDIUT NR.135
TNGREDTENTE: O linguri de pitrunjel verde tocat, o linguri
de pistArnac tiiat mirrrnt.
PREPARARE: Se toarni o cani de api fiarti peSte ingrediente
gi se continui fierberea la foc mic, timp de o ori gi jumitate.
Se strecoari gi se imparte in tei pirS egale.
ADMINISTRART: Se bea cAte una din pir$ de trei ori pe zi, cu
15
REMEDIUL NR.136
INGREDIENTE: O linguri de seminge de in.
PREPARARE: Se toarni o cani de api peste seminfe,
se
incil-
22r
PREPARARE: Se
PREPARARE: Se
rAgnegte. Se
rAgnesc fin.
ADMINISTRARE: Se consumi cAte o
cu o cani de api.
REMEDIUL NR.139
INGREDIENTn: O
gi apoi se
Tratarea pietrelor la
gi a
problemelor de urinare
de o
luni.
REMEDIUL NR.141
suc Stors diD brean (atit ridicina, cat gi frtuze).
ADMINISTRART: Se consumi cAte o lingurili de suc proaSpit
TNGREDTENTE:
REMEDIUL NR.142
INGREDTENTT: Seminfe de morcovi.
222
linguri{i,
de
se
zi,
REMEDIUL NR.144
INGREDIENTE: 1-ll linguri de frunze verzi de pitrunjel.
PREPARARE: Se pune pitnrnjelul intr-un rras, se umple cu api
fiarti, se acoperi cu un capac, se lasi si stea timp de 30 de
minute, se strecoari Uchidul int-un recipient de sticli gi se
lnchide cu un dop.
ADMINISTRARE: Se bea o cani de trei ori pe zi, p6ni cAnd problema de sinitate digare.
se
oipezi,
223
REMEDIUL NR.146
INGREDIENTE: 3 limii (cu coaji, dar firi sAmburi), 150
gmme de usturoi decojit, 0,5lifti de api fiarti gi riciti.
PREPARARE: Se bagi in mixer impreuni limAile gi usturoiul,
se
liru,
se
umple borcanul cu
o Se beau 30 de grame
linguri
de ulei de
Umflituri
lncaz de umflituri, este o buni idee si mAncafi o mu$ime
de fructe gi legume cu proprietifi diuretice (care provoaci
numailafrigider.
ln cazul unei colici renale, puneli pe regiunea rinichilor o
perni eleeuici sau facegi o baie fierbinte.
Atenfie! Inflamagiile acrrte ale altor organe abdominale
pot produce dureri similare. Daci nu gtiF cu absoluti siguranp ci durerea este cauzati de o colici renali, nu unna$
sfanrl de mai sus gi lua;i legitura cu un doctor.
urinarea), cum:u fi lelina, pitrunjelul, ceapa, usturoiul, pepenele verde, dovleacul, cipgunile silbatice gi coacizele
negre. Ajuti 9i si befi zilnic o cani de suc de dovleac.
REMEDIUL NR.148
INGREDTENTE: Doui cepe de mirime potriviti, o linguri de
zahir.
pREpARARE: Teiafi cepele tn felii sub;iri, presirz;i cu zahir gi
lisaji peste noapte si se produci suorl, apoi stoarc4i tot sucul.
ADMTNISTRARE: Se consuni doui linguri pe zi.
REMEDIUL NR. 149
TNGREDTENTB Patnrlingurile de seminle de pistirnac.
pREpARARE3 Tiu:nafi o cani de api fiarti peste seminfe gi
lisafi si infizezetimp
de 8-10 ore.
ADMTNISTRARE: se Consuna o lingudp, de tnei-paru ori pe
zi, cu 30 de minute lnainte de mese.
o Se toarnA
224
Vindecarea bolilor
incuabile
22s
Anexa B
Refete sinitoase
Salate de
primivari
Salatd de pdpddie
Se introduc trei minunchiuri de pipidie ln api sirati
rece, pentnr eliminarea gustului amar. Se toaci minrnt gi se
linguri
de ulei de
Ridichi gi nuci
Salatdtrancezd
Se toami o linguri de ofet din cidru de mere.sau ofet de
vin peste o suti de grame de liphrci, se adaugi o linguri de
ulei de plante gi o lingurifi de ceapi tocati; se amesteci totul
bine.
Solatd de sfecldtdndrd
Se rad cinci sau gase sfecletinetre,
se
--c
zzg
= Vindecareabolilorincurablle
=
= 227
Atpagic an alune
Se toaci 50 de grame de arpagic
grame de alune mirunfite.
Salate de
frunzi
de
liptuci.
Salatd dinfnmze de sfecld
Se taie fnrnzele de sfecli (doui mAini sau cam 60 de
grame). Se prepari sosul: se amesteci u-n gilbenug cu o
linguri de suc de limiie, o jrrmitate de linguri de mugtar,
o linguri de ulei de plante gi o lingurip de arpagic tocat.
228
vari
gi de
toamni
Ai se amesteci cu 50 de
Cas'trnefi gi rcEii
Se amesteci bucigi de castravete cu felii de rogie; se
adaugi deasupra patnr tinguri de nuci tiiate mintnt.
Salatd de vatzd prcaspdtd
Se amesteci 100 de grame de varzi tocati cu patru linguri
de suc de grepfrut, o linguri de miere gi o jumitate de lingurigi de chimion.
Mazdre EircEii
Se amesteci 50 de grame de mazire noui cu 120 de grame
de rogii zdrobite gi doui linguri de ulei de floarea-soarelui.
Se pun deasupra pitrunjel verde tocat gi arpagic.
Mazdrcgimotrwi
Se rade un morcov gi se amesteci cu 50 de grame de
mazire, o linguri de ulei vegetal, o linguri de suc de zmeuri
sau de coacize gi o jumitate de ceapi
tocati.
Morcwianarpagic
Se amesteci 100 de grame de
morcovras cu 30 de grame
de arpagic tocat minrnt. Se adaugi o linguri de ulei vegetal
gi se pune deasupra pufin castravete tocat minrnt.
pqfia
curdlarca sdngelui
sfecli gi 50 de grame de morcovi. Se
adaugi 50 de grame varzi tocati, o linguri gi jumitate de ulei
de misline gi o linguri gi jumitate de miere. Se amesteci
totul bine gi se pun deasupra nigte fmcte de pidure sau
coacize rogii.
Salatd
Se rad 50 de grame de
Vndccarcabolilorincurabite
=_
229
Salatdcuchimion
Se toaci mirunt 100 de gxame de valzi. Se adaugi o lingudfi de miere gi o lingurila de chinion mirun;it.
Rogii ca morcwi gi rutci sau biscrld;ft
Se zdrobesc 100 grame de roEii gi se amesteci cu 100 de
grame de morcovi ragi, 30 de grame de pitrrnjel tocat gi 50
de grame de nuci sau biscuigi feremifaF. Se adaugi o linguri
gi
jumitate
de
gi se golegte con-
Salatd dinfasolevoile
Se lnlituri afele de la 50 de grame de fasole noui, moale
gi se taie fn tecile. Se adaugi 50 de grame de salati verde in
bucigi mai mari gi doua liaguri de ulei de floarea-soarelui (se
poate de asemeDea adiuga e lingurifa de mier, penu:u imbuniti$irea gustului) .
Morcwigilelind
Salatd de dwleac
Se rade un morcov, apoi se rad 50 de grame de dovleac, ca
gi 25 de grame de lelini. Se adaugi 25 de grame de arpagic
tiiat mirunt sau ceapi rogie, plus o nuci firamifati.
de floalea-soarelui in locut
Salate de
Sfecld Ei
iarni
nuci
Salotd de cartofi
Se amesteci 75 de grame de cartof tocat miLrunt cu 50 de
grame de nuci minrnlite, o linguri de miere gi o lingurifi de
hrean ras.
S
b o g at d 1n vlt amine
Se dau pe rizitoare 50 de grame de
alatd
morcovi, 75 de grame
grame
25 de grame de
de
cartof.
Se
adaugi
50
de
Ei
pitrnnjel tiiat, 25 de grame de praz, doui linguri de ulei
vegetal, o linguri de miere gi 50 de grame de nuci tocate. Se
de varzi
muratd
ginuful ei, lisAndu-se doar un perete de 3-4 milimetri giosime. Conjinuhrl rogiei se amesteci cuvatzi rogie murati
gi cu o lingurifa de ulei vegetal, umplindu-se rogia goliti cu
acest amestec. Se pune deasupra o lingurifi de maionezi
sau smintini, irnpLnoi cu pibrrnjel mirunlit sau ceapi
verde.
23O
Salatd de praz
nucilor.)
23r
Salatddehrcangimotrwi
Se dau pe rizitoare un moncovmare, plus 50 de grame de
ridicini de gelini. Se adaugi o linguri de hrean ras, l0
grirme de nuci slhrAmate gi o lingrrri de uleivegetal. Se ames-
Suc
dercgii
AeideWmdie
Supe reci
Sosuri gi maioneze
limii,
pe mesure
Maionezd denuci
Se amesteci douiliogud de nucimirunfite cu olinguriti
de ulei vegetal, producAnd o pasti groasi. Adiugafi apoi 3-4
lingpri de uleivegetal gi batefi amestecrl, in timp ce adluga;i
treptat suc stors dintr-o limAie.
srndntdnd
Se amesteci suctl stors dintr-o j"mitate de limAie cu trei
linguri de smAntAni. Se adaugi un cifel zdrobit de usturoi,
o jumitate de lingurip de arpagic tiiat foarte mlrunt sau de
ceapl datipe rizitoare gi o lingrrri de uleivegeal. Se amesteci totulbine.
Sos de
232 i
vindecmabotilorinmbile
ln zilele toride
ale
verii gi
nului li
se
233
nerali gi eei linguri de zmeuri zdrobiti (sau cipguni silbatice). Se mai poate adiuga gi o linguri de miere.
Supd deftucte useate
Se lasi in api peste noapte (8-10 ore) o mAni de fruete
uscate (prune, stafide, mere sau pere), se strecoari lichidul
hdjitunfranmire
amesteci 30 de grame de suc de limAie cu 50 de grame
de nuci sau arahide, tiiate minrnt. Se lasi si gtea timp de o
jumitate de or5, apoi se adaugi doui linguri de miere gi 60 de
$:ame de orez rtgnit. Se amesteci totul gi se pune tn forme de
prijituri. Se adaugi deasupfir seminle micinate de floarea-soaSe
relui.
Deserturi
Zdpadddemqe
Se rad doui sau trei mere gi se adaugi o linguri de miere
dizolvati intr-o Iinguri de api. Se amesteci bine. Separat, se
bat doui albuguri, adiugAnd treptat pufin suc de limAie. Se
amesteci totul, dupi care se bate din nou. ln sfirEit, putefi
decora produsul cu piersici, pere la conseli, cipguni congelate, zmewi proaspiti sau coacize (folosifivi imagina$a).
Pdnzddemete
Se bat doui gilbenuEuri gi doui albuguri de ou, separat.
Se amesteci gi se bat din nou. Se dizolvi o linguri de miere
intr-o linguri de api caldi. Se dau pe rizitoare trei mere
dulci gi li se adaugi doui lingurige de suc de limAie. Se
amesteci totul gi se bate din nou. Se decoreazi cu fructe
proas?ete
- fmcte de pidure sau bucili de portocale sau
grepfrut.
234
vindecareabolilorincuabile
235