CUPRINS

Argument
CAPITOLUL I.
NOIUNI GENERALE..3
Destinaia cutiei de viteze3
Condiiile impuse cutiei de viteze...3
Clasificarea cutiilor de viteze..3

CAPITOLUL II.
CONSTRUCIA CUTIEI DE VITEZE .5
Cuplarea treptelor prin roti dinate cu deplasare axiala 5
Cuplarea treptelor cu mufe de cuplare simpla .5
Sincronizatorul conic cu inerie cu inele de blocare 7
Sincronizatorul conic cu inerie cu boluri de blocare.7
Mecanismul de acionare a cutiei de viteze8
Dispozitivul de fixare a treptelor ...9
Dispozitivul de zvoare a treptelor.9
Tipuri constructive de cutii de viteze in trepte..10
Materiale utilizate in construcia cutiilor de viteze..11

CAPITOLUL III
INTRETINEREA, DEFECTELE, REMEDIEREA CUTIEI DE VITEZE..12
ntreinerea cutiei de viteze.12
Defectele in exploatare ale cutiei de viteze.13
Repararea cutiei de viteze...18

CAPITOLUL IV
NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII.......................................22

Argument
Printre sarcinile principale ale planului de dezvoltare se numr:
- realizarea unei creteri economice intensive prin modernizarea in continuare a
structurilor de producie;
- ridicarea permanenta a nivelului tehnic si calitativ al produselor;
- sporirea productivitii muncii;
- accentuarea specializrii si integrrii produciei in vederea utilizrii cu maximum de
randament a capacitilor;
- economisirea stricta si valorificarea superioara a materiilor prime, combustibililor si
energiei;
- recuperarea si reformizarea resurselor rezultate din procesele de producie si consum
ndeosebi a cheltuielilor materiale;
- creterea substanial a eficientei economice in toate ramurile si sectoarele.
Un rol important in realizarea acestor obiective revine sistemului de transporturi
care dispune de o puternica baza materiala in continua dezvoltare. Utilizarea chibzuit a
mijloacelor de transport, in general, a parcului auto, in special, efectuarea la timp de buna
calitate a reparaiilor si a lucrrilor de ntreinere, constituie o importanta sursa de
economi si o condiie esenial a eficientei acestor mijloace de baza din economia
naional.
Prin caracterul ei aplicativ, lucrarea constituie o completare necesara la tot ce sa
publicat pana in prezent in domeniul automobilelor in ultimi ani fiind cat se poate de utila
tuturor celor ce lucreaz in aceasta ramura.

CAPITOLUL I
NOIUNI GENERALE
Destinaia cutiei de viteze.
n funcie de valoarea rezistentei care se opune naintrii automobilului, trebuie
modificat fora de traciune a acestuia. Motoarele cu ardere interna a automobilelor
permit o variaie limita a momentului motor respectiv a forei de traciune. Din aceasta
cauza automobilele echipate cu motoare cu ardere interna trebuie sa fie prevzute cu cutie
de viteze cu scopul:
- sa permit modificarea forei de traciune in funcie de variaia rezistentelor la
naintare;
- sa realizeze ntreruperea ndelungata a legturii dintre motor si restul transmisiei
in cazul in care automobilul sta pe loc cu motorul in funciune;
- sa permit mersul napoi al automobilului, fr a inversa sensul de rotaie a
motorului.

Condiiile impuse cutiei de viteze.

Cutia de viteze a unui automobil trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: sa
prezinte o construcie simpla, si sa fie uor de manevrat; sa prezinte o funcionare fr
zgomot si sa aib un randament cat mai ridicat; sa aib rezistenta mare la uzura; sa fie
uor de ntreinut; sa asigure caliti dinamice si economice bune; sa prezinte siguran in
timpul funcionarii.

Clasificarea cutiilor de viteze.

Cutiile de viteze utilizate la automobile se clasifica dup modul de variaie a
raportului de transmitere si dup modul de schimbare a treptelor de viteze.
Dup modul de variaie a raportului de transmitere cutiile de viteze pot fi:
- cu trepte(etaje), la care variaia raportului de transmitere este discontinua:
- continue sau progresive, care asigura intre anumite limite o variaie continua a
raportului de transmitere.

Dup felul micrii axei arborilor cutiile de viteze cu trepte pot fi:
- cu axe fixe (simple) la care arborii au axa geometrica fixa;
- planetare la care axele unor arbori ai cutiei de viteze au o micare in jurul unui ax
central.
Dup numrul treptelor de viteze cutiile de viteze pot fi cu trei cu patru, cinci,
sase sau chiar mai multe trepte.
Dup modul de schimbare a treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi cu
acionare directa, cu acionare semiautomata, cu acionare automata.

CAPITOLUL II
CONSTRUCIA CUTIEI DE VITEZE
Cuplarea treptelor la cutiile de viteze se poate obine: roti dinate cu deplasare
axiala (culisante), roi dinate permanent angrenate{si mufe de cuplare.
Mufele de cuplare pot fi simple, cu dispozitiv de sincronizare (sincronizatoare) si
cu dispozitive de tip roata liber.

Cuplarea treptelor prin roti dinate cu deplasare axiala .

Rotile dinate 2 si 4 din (figura 1) sunt fixe pe arborele primar P, iar blocul roilor
dinate 1-3 se poate deplasa axial pe arborele secundar S, prevzut cu caneluri. Cuplarea
treptelor se obine prin deplasarea spre stnga sau spre dreapta a blocului de rotile 1-3
pana cnd roata I va angrena cu roate 2, respectiv roata 3 va angrena cu roata 4.La
cuplarea treptelor cu roti dinate culisante, se produce zgomot datorita ocurilor ce au loc
din cauza vitezelor tangeniale diferite ale roilor ce infra in angrenare, ceea ce duce la
uzarea dinilor.

Cuplarea treptelor cu mufe de cuplare simpla .

Soluia se aplica n cazul roilor dinate permanent angrenate. Rotile dinate l si 3
canelata a arborelui secundar, se afla manonul 14 al sincronizatorului prevzut la
exterior cu o dantura cu dini drepi si cu 3 crestturi longitudinale 2 in care intra piedicile
(pastilele) 5 avnd in mijloc o proeminenta. Pe manon este dispusa coroana culisant 16
prevzut cu dantura interioara. Coroana este prevzut la exterior cu un guler pentru
furca de acionare iar suprafaa dinata interioara are un nule inelar semicircular 20 in
car intra proeminentele 15 ale pastilelor 5. Pastilele 5 se gsesc sub aciunea inelelor
elastice 13 si 31 fiind apsate pe coroana. La partea frontala dinspre manon, in fiecare
inel de blocare, sunt executate 3 ferestre 12 in care intra capetele pastilelor 5. Datorita
faptului ca partea centrala a pastilelor este aezat in canalele 2 ale manonului, iar prile
laterale in ferestrele inelelor de blocare, manonul si inelele se rotesc mpreun. Limea
ferestrelor 12 din inelele de blocare este mai mare dect limea pastilelor cu un joc puin

mai mare dect jumtate din grosimea dinilor. Din acest motiv inelele de blocare au
posibilitatea unei deplasri unghiulare
in raport cu manonul si coroana 16. Pentru cuplarea prizei directe, coroana si manonul,
solidarizate prin pastile 5 (a cror proeminenta 15 este apsat pe canalul semicircular 20
din coroana de ctre inelele elastice 13 si 21), se deplaseaz spre stnga cu ajutorul furcii.
Pastilele sprijinindu-se cu capetele in ferestrele inelului de blocare 17, apas acest
inel pe suprafaa conica 18. Datorita frecrii care ia natere intre suprafeele conice in
contact, inelul de blocare se rotete in raport cu manonul, in sensul rotii dinate I, cat ii
permite jocul dintre pastilele 5 si ferestrele 12 ale inelului. In urma rotaiei inelului de
blocare, cu un sfert de pas, dinii inelului vin parial in dreptul dinilor coroanei 16,
mpiedicnd deplasarea coroanei spre pinionul I pana cnd vitezele unghiulare ale
pinionului si a arborelui secundar nu se egaleaz. Efortul axial transmis de conductor
asupra coloanei si manonului se transmite inelului de blocare, care, apsnd asupra
suprafeei conice 18, da natere la o fora de frecare ce conduce la egalarea vitezelor
unghiulare. (fig. 2.a) se rotesc liber pe arborele S si sunt in angrenare permanenta cu
rotile 2 si 4 fixate pe arborele P. Mufa de cuplare m se compune dintr-un manon
5(solidar la rotaie cu arborele S ) si dintr-o coloana culisant 6, prevzut cu o dantura
prin care se solidarizeaz cu manonul de ghidare.
Cuplarea treptelor se obine prin deplasarea coroanei culisante 6, spre stnga sau
dreapta pana cnd dantura sa interioare se va cupla cu dantura auxiliara d a rotii I
respectiv 3. 0 soluie asemntoare se ntlnete la cutiile de viteze AK de pe
automobilele ROMAN .
In figura 12.13, b, roata dinat I fixata pe arborele P se afla in angrenare permanenta cu
roata dinat 2, prevzut cu dantura frontala d2 si montata liber pe arborele S. Prin
deplasare mufei de cuplare 3 pe canelurile arborelui S , dantura dl va cupla cu dantura d2
si va solidariza roata 2 cu arborele S .
Nici la aceasta soluie ocurile de cuplare nu au fost eliminate, ele fiind preluate acum de
danturile auxiliare ale roilor si mufei. Datorita faptului ca la cuplare toi dini mufei vin
in contact in acelai timp, uzura va fi mai redusa.

Cuplarea treptelor cu sincronizatoare. Prin sincronizare se urmrete ca nainte de

cuplarea mufei cu roata dinat, vitezele unghiulare sa se egalizeze, astfel nct cuplarea
roilor s se fac fr ocuri.
Avantajele sincronizrii sunt urmtoarele: se elimina zgomotele, se mrete
durabilitatea roilor dinate, se uureaz conducerea prin micorarea timpilor mori intre
schimbrile treptelor de viteze etc.
n prezent la automobile, cele mai rspndite sunt sincronizatoarele conice cu
inerie.

Sincronizatorul conic cu inerie cu inele de blocare (3).

Pinionul I al arborelui primar se afl in angrenare permanenta cu roata dinat a
arborelui intermediar. Roata dinat 8 este montata liber pe arborele secundar 9 si este in
angrenare permanenta cu alta roata dinat a arborelui intermediar. Pinionul I si roata
dinat 8 sunt prevzute cu coroanele dinate 3 si respectiv 7 si cu suprafeele tronconice
10 si 18.

Sincronizatorul conic cu inerie cu boluri de blocare:

Coroana 6 ,( fig. 4 a) culiseaz pe canelurile exterioare 14, ale manonului 13, ce
este solidarizat la rotaie cu arborele II, prin intermediul unor caneluri. Intre coroana 6, si
ansamblul format din bolurile de blocare 5, si discurile conice de friciune 4 si 8, exista o
legtur elastica data la un fixator din tifturile elastice 16, prevzute cu arcuri. Datorita
acestei legturi, coroana si ansamblul discurilor se deplaseaz axial mpreun.
La cuplarea unei trepte coroana 6, se deplaseaz, in cazul de fata se presupune spre
dreapta, iar discul conic 8 este mpins ctre contraconul 9 care este solidar cu roata 10, si
care se presupune ca are o turaie diferita de cea a coroanei. Datorit frecrii dintre
suprafeele conice se produce egalarea vitezelor unghiulare ale coroanei 6 si a rotii 10.
Cnd vitezele unghiulare nu sunt egal, fora de frecare dintre suprafeele discului
conic 8, si a contraconului 9 produce o deplasare tangenial intre bolurile 5 si coroana
6(fig.4 c). In felul acesta rezulta o descentrare a bolurilor 5 in raport cu orificiile din
coroana 6, fcnd imposibila deplasarea mai departe a coroanei datorita conului de
blocare 7, chiar daca fora axiala depete fora fixatorului. Dup sincronizare, blocarea
7

se anuleaz, iar boluri revine in poziia iniial sub aciunea arcurilor fixatorului. In
aceasta situaie, coroana 6, poate fi deplasata spre dreapta, conul de blocare 7 intrnd in
orificiul coroanei, deoarece boluri 5 ocupa o poziie concentrica fata de orificiu (fig.
4,d).
Prin deplasarea coroanei, dantura se va cupla cu dantura auxiliara 12 a rotii 10 si in felul
acesta se solidarizeaz la rotaie roata 10 cu arborele II, prin intermediul
sincronizatorului.
La rotirea inelului de blocare, dinii coroanei intra in angrenare cu dinii inelului
de blocare, iar interaciunea dintre esuturile dinilor nceteaz si, cu aceasta, frecarea
dintre suprafeele conice la e inelului de blocare si ale arborelui primar. n aceast
situaie, coroana 16 se poate deplasa in lungul manonului, dup nvingerea forelor
inelelor elastice 21 si 13, prin mpingerea pastilelor in canalele din manon iar dantura ei
va angrena dantura 3 a rotii I, cuplnd treapta fr oc si fr zgomot Un sincronizator
asemntor se utilizarea la automobilele DACIA1300 pentru cuplarea treptelor 3 si 4.
Treapta de mers napoi. Se obine prin intercalarea unor roti dinate suplimentare intre
cele 2 roti dinate ale treptei I. In fig. 5 a se reprezint treapta de mers napoi si se obine
cu doua roti dinate culisante. Roata dinata I de pe arborele secundar Si mpreuna cu o
roata dinat 2 de pe arborele intermediar I formeaz treapta I de viteza. Daca in poziia
de cuplare blocul de roti dinate este deplasat pe axul MI pana cnd roata dinat 3' va
angrena cu roata dinat 2, iar roata dinat 3 cu roata dinat I, sensul de rotaie al
arborelui secundar se va schimba, deci si sensul de mar al automobilului .Treapta de
mers napoi se poate realiza constructiv mai simplu, prin intercalarea unei singure roti
dinate intre rotile dinate ale treptei I. Rotile dinate I si 2 ale treptei I vor fi cuplate
simultan cu pinionul 3, care, in acest caz, este mai lent, raportul de transmitere fund insa
egal cu el al treptei I. In felul acesta, sensul de rotaie al arborelui secundar se schimba,
deci si sensul de mers al automobilului .

Mecanismul de acionare a cutiei de viteze:

Mecanismul de acionare servete la cuplarea si decuplarea perechilor de roti
dinate cu scopul obinerii diferitelor trepte.

Acionarea poate fi directa, cu maneta pe capacul cutiei de viteze (fig. 6) sau la

distanta utilizata la automobilele la care cutia de viteze nu se gsete in apropierea
conductorul In capacul 1 (fig. 6) pot culisa tijele 2 pe care sunt fixate furcile 3. Furcile
au nite locauri in care intra captul inferior al manetei 16.
Fiecare furca poate comanda succesiv doua trepte. Articulaie sferica 5 este
apsata m locaul sau de arcul 15.
La cuplarea unei trepte, conductorul deplaseaz maneta 16, in plan transversal
astfel nct captul inferior al ei sa intre in locaul manonului 4 de pe una din tijele 2.
Apoi prin deplasarea manetei in plan longitudinal, tija culiseaz si deplaseaz odat cu ea
si furca pe care o poarta, cuplnd treapta corespunztoare.
Mecanismul de acionare prezentat este prevzut cu 3 tije culisante 2 cu ajutorul
crora se obin cele cinci trepte de mers nainte si una de mers napoi. Pentru
mbuntirea selectrii, treapta I si mersul napoi sunt comandate de aceiai tije , iar
pentru cuplarea lor maneta 16 trebuie acionat cu o for mrit pentru a nvinge fora
arcului 13.

Dispozitivul de fixare a treptelor .

Dispozitivul de fixare a treptelor exclude posibilitatea autocuplrii si
autodecuplarii treptelor. El menine cutia de viteza intr-o anumita treapta sau la punctului
mort att timp cat nu intervine conductorul auto.
La automobile, dispozitivele de fixare cele mai folosite sunt cele cu bila. Fiecare
tije culisant I (fig. 7) are la partea superioara trei locauri semisferice in care infra bila 2,
apsat de arcul 3. Locaurile extreme ale tijei 1 corespund color doua trepte pe care ie
realizeaz furca respectiva, iar cele din mijloc poziiei neutre.
Distantele dintre aceste locauri trebuie astfel alese nct sa asigure agregarea
roilor dinate ale fiecrei trepte pe toata lungimea dinilor.

Dispozitivul de zvoare a treptelor:

Dispozitivul de zvorre a treptelor exclude posibilitatea cuplrii simultane a doua
sau mai multe trepte. Dispozitivul de zvorre a treptelor unei cutii de viteze cu trei tije in
acelai plan este reprezentata in (fig. 8)a si b. Tijele culisante extreme 4 si 9 sunt
9

prevzute in plan orizontal pe partea interioara cu ct un loca semisferic. Tija centrala 8

este prevzuta in plan orizontal cu cte doua locauri semisferice. In drepturi locaurilor
tija centrala este prevzuta cu un orificiu in care se monteaz tiftul 1. Intre tijele extreme
si tija centrala se gsesc zvoarele 2 si 7.
In poziie neutr toate locaurile se afla pe aceiai linie, iar ntre locauri i
zvoare exista un mic joc. n cazul deplasrii tijei extreme 4 ea va aciona asupra
zvorului 2 scondu-l din locaul lui i obligndu-l sa intre n locaul tijei 8. Prin aceasta
deplasare tiftul 1 va mpinge zvorul 7 n locaul tijei 9. In acest fel tijele 8 si 9 sunt
zvorte n poziia neutr.
La dreapta tijei 8 se vor zvora tijele 4 si 9, iar la dreapta tijei 9 se vor zvora
tijele 8 si 4.
In fig 9 c se prezint dispozitivul de zvorre a treptelor la o cutie de viteze cu trei
tije culisante 1,2 si 3 care insa nu sunt dispuse n acelai plan. In poziie neutra intre
locaurile dintre tije i zvorul 4 exist un anumit joc. La deplasarea unei tije zvorul 4
este scos din locaul acestei tije si introdus fr joc in orificiul tijelor 1 si 3 pe care le
blocheaz.
Aceasta soluie este utilizata la automobilul Dacia 1310.

Tipuri constructive de cutii de viteze in trepte.

Cutii de viteze pentru autoturisme. Autoturismele construite dup soluia clasica
(motorul in fata si puntea motoare in spate) sunt prevzute cu cutii de viteze cu trei
arbori.
In cazul autoturismelor construite dup soluiile ,,totul in fata si totul in spate,,
cutia de viteze are doi arbori (arborele primar, cuplat cu arborele ambreiajului printr-un
manon si arborele secundar montat sub arborele primar). Deoarece nu se poate realiza
coaxialitate arborelui primar cu arborele secundar., priza directa,, lipsete. La aceste
cutii de viteze, valoarea raportului de transmitere in treapta cea mai rapida este subunitara
sau supraunitara. In fig.10 este reprezentat grupul cutie de viteze-punte motoare al
autoturismului Dacia 1310 organizat dup soluia totul in fata,,. Cutia de viteze are doi
arbori si permite obinerea a patru trepte de mers nainte (sincronizate) i o treapt de

10

mers napoi (nesincronizata).Arborele primar 2 primete micarea de la arborele

ambreiajului 1 prin intermediul manonului de legtur.
Rotile dinate de pe arborele primar sunt solidare cu el in timp ce rotile de pe
arborele secundar 3 sunt libere. Solidarizarea roilor cu arborele secundar se face cu
ajutorul sincronizatoarelor 14 si 15 de tipul cu inerie si inel de blocare.

Materiale utilizate in construcia cutiilor de viteze

Rotile dinate se executa din oteluri aliate. Dup prelucrare, ele sunt supuse unui
tratament termochimic (cementare sau cianurare), precum si unui tratament termic
corespunztor. Sunt recomandate otelurile :15 CO 8, 18 MC 10,21MoMC, 13 CN 3 OX
(STAS 791-60) pentru rotile care se cementeaz, respectiv otelurile aliate cu Cr-Ni-Mo
pentru cele care se cianureaz. Arborii cutiei de viteze sunt realizai tot din oteluri aliate
pentru cementare, daca sunt executai dintr-o bucata cu rotile dinate, sau
din oteluri aliate de mbuntire de tipul 41 MoC II X: 40 C 10 etc.
Carterul cutiei de viteze se realizeaz din fonta cenuie, de rezistenta medic. In
unele soluii constructive, pentru reducerea masei, carterele se fac din aliaje de aluminiu (
Dacia, Olcit).

11

CAPITOLUL III
INTRETINEREA, DEFECTELE, REMEDIEREA
CUTIEI DE VITEZE
ntreinerea cutiei de viteze
ntreinerea cutiei de viteze cuprinde urmtoarele lucrri : controlul fixrii pe
carterul ambreiajului sau pe cadru; verificarea strngerii piulielor de la flana arborelui
secundar ; verificarea etaneitii carterului de observare locurilor pe unde au loc pierderi
de ulei; controlul cu stetoscopul a zgomotelor;controlul dispozitivelor de fixare si
zvorre ; reglarea mecanismelor de acionare a treptelor; gresarea articulaiilor
mecanismului de acionare ; controlul si completarea nivelului lubrifiantului; schimbarea
lubrifiantului din carter.
Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie. Schimbarea
uleiului consta in golirea celui uzat si umplerea pana la nivel cu ulei proaspt de tip
corespunztor.
Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea inferioara a carterului si
astupat cu un buon filetat.
VERIFICARE NIVEL ULEI
Inspectare
Cu vehiculul pe o suprafa plan i cu uleiul din cutie rece, se demonteaz
buonul (125) i se verific nivelul uleiului. Uleiul trebuie s ajung pn la marginea de
jos gurii buonului, dar e permis s ajung i pn la 4 mm sub aceasta. Dac nivelul e
sczut, se adaug ulei pentru cutia de viteze manual #12345371 sau echivalent prin gura
de umplere (234) pn cnd ncepe s ias prin gaura buonului (125). Se remonteaz
buonul (125) i se strnge bine. Arborele secundar al cutiei de viteze F16 are canale de
ungere a pinioanelor i a sincroanelor. Pentru o umplere complet sunt necesari 2,0 litri
de ulei.

12

Canalul de ungere al arborelui secundar

Orificii de ieire a uleiului din arborele secundar

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea
cutiei de viteze; rmnerea ntr-o treapta fr posibilitatea de a mai cupla alta;
autodecuplarea cutiei de viteze; schimbarea cu zgomot a treptelor de demaraj, cu
ambreajul decuplat complet; zgomotul continuu mai puternic la mersul in plina sarcina.
Blocarea cutiei de viteze .
Defectul se manifesta mai ales la pornirea din loc sau la mersul napoi , ca urmare
a deteriorrii dispozitivului de zvorre a treptelor sau din cauza ruperilor de dantura.
Defectarea dispozitivelor de zvorre a treptelor poate conduce la cuplarea
simultana a doua trepte , n acelai timp rezultnd o blocare a cutiei de viteze. nlturarea
defectului consta in nlocuirea pieselor uzare ale dispozitivului de zvorre. Ruperea
dinilor pinioanelor conduce la blocarea cutiei de viteze atunci cnd fragmente din

13

dantura sparta se nepenesc intre dini pinioanelor. nlturarea poate fi fcuta numai ntrun atelier reparator, prin nlocuirea pinioanelor cu dini rupi. Rmnerea cutiei de viteze
intr-o treapta fr posibilitatea de a mai cupla alta:efectul se datoreaz mai multor cauze,
cele mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a treptelor, ruperea furcilor de
cuplare sau a tijelor culisante, defectarea dispozitivului de zvorre si congelrii uleiului
pe timp de iarna.
- Ruperea manetei de schimbare a treptelor se poate datora oboseli materialului sau a
manevrrii brute.
- Ruperea furcilor de cuplare sau a furcilor culisante se produce datorita oboselii
materialului, schimbrilor brute sau manevrrii forate tare cnd uleiul este congelat.
Defectul se constata prin faptul ca, dei maneta se poate manevra, totui nu se realizeaz
cuplarea treptelor.
naintea nceperii reparrii ambreiajului, cutiei sau articulaiilor sale pentru orice
alt cauz dect una evident, cauza probabil trebuie identificat precis. Defectele la
ambreiaj i la cutia manual sunt reprezentate de dificulti la cuplare, ca de ex., cuplare
cu efort, zgomot de pinioane i frecri sau blocri. La ntlnirea unui astfel de caz, nainte
de a se dezasambla ambreiajul sau cutia pentru reparare, se va analiza cu atenie i se vor
face urmtoarele verificri i reglaje.
ZGOMOT IZOLAT
Multe din zgomotele suspectate a veni de la cutia de viteze pot avea originea n
alte surse cum ar fi pneuri, suprafaa drumului, rulmenii roilor, motorul sau sistemul de
evacuare. Aceste zgomote pot diferi datorit mrimii vehiculului, tipului i calitii
izolaiei caroseriei.
Pinioanele cutiei de viteze, ca orice dispozitiv mecanic, nu sunt absolut silenioase
i produc un zgomot normal n funionare.
Se sugereaz urmtorul mod de a verifica zgomotele bnuite a fi la cutia de
viteze:
1) Se alege un drum asfaltat nivelat i neaccidentat pentru a reduce zgomotele
pneurilor i rezonana caroseriei.
2) Se conduce vehiculul suficient pentru a se nclzi uleiul.
3) Se noteaz viteza i treapentrua de vitez la care a aprut zgomotul.
4) Se verific zgomotele cu motorul pornit i vehiculul staionat.
5) Se determin n ce condiii de conducere apare zgomotul.
a. conducere cu accelerare uoar sau traciune grea.
b. pe drurn nivelat, meninnd vehiculul la vitez constant.
c. pe pant cu clapeta de acceleraie parial sau complet nchis, avnd una din
viteze cuplat.
d. toate de mai sus.
6) Dup testarea la drum a vehiculului, se va consulta diagrama de diagnoz.

14

Zgomot de rulment
Zgomotul rulmenilor diferenialului poate fi uor confundat cu zgomotul
rulmenilor roilor. Deoarece rulmenii diferenialului sunt cu prestrngere, zgomotul nu
se va diminua prea mult cnd diferenialul/cutia va lucra cu roile suspendate.
Rulmenii roilor produc un zgomot suprtor sau un scrnet strident. Zgomotul
va continua la mersul n pant cu cutia de viteze decuplat (la punct mort). Deoarece
rulmenii nu sunt prestrni, aceste zgomote se vor diminua considerabil cnd roile sunt
suspendate.
Brinelarea (amprentare tip BRINELL)
Este un defect al cii de rulare a rulmentului care se manifest printr-un ciocnit
care se aude la fiecare dou rotaii ale roii, deoarece rolele rulmentului nu au aceei
vitez ca roata.
Acesta este provocat de o strngere excesiv care apas rolele (bilele) pe calea de
rulare i creeaz o urm de form triunghiular sau o amprent tip BRINELL. De
asemenea, poate fi produs prin presarea cmii pe ax sau pe carcas cu o alt cma.
Un efect BRINELL fals apare ca urmare a vibraiei zonei exterioare de montare
a rulmentului. Se identific prin uoare amprente BRINELL avnd un efect de
trepidaie n rulment la rulare, caracterizat de un zgomot excesiv de ton jos.
Uzur anormal
Un joc mare determinat de o uzur rapid apare datorit existeei unor particule
fine de material abraziv, cum ar fi nisip sau zgur, antrenate de ulei care provoac o uzur
prematur a rolelor i a cii de rulare. Rulmenii cu joc mare dar fr sprturi sau pitting
sunt rezultatul funcionrii cu ulei contaminat.
Blocarea
Blocarea rulmenilor este produs de particule mari de materiale strine nepenite
ntre role i calea de rulare, provocnd rotirea n presaj a uneia din cile de rulare.
Prestrngerea rulmenilor cu role de tip normal cu sarcini peste capacitate, poate provoca
blocarea lor.
Pitting
Pitting este rezultatul uzurii normale. Aceasta se prezint sub forma unor ciupituri
pe suprafaa de rostogolire. Pittingul poate apare i ca urmare a montrii defectuoase sau
a ptrunderii materialelor strine la montaj.
Spargerea
Spargerea se datoreaz suprastrngerii sau montajului incorect. Rulmenii spari au
fie rolele fie cile de rulare sparte sau ciupite. Montarea incorect const n nealiniere sau
strngere prea puternic care duce la prjirea rulmenilor.

15

DIAGRAM DE DIAGNOZ
DEFECTUL
Bti la viteze mici

CAUZA PROBABIL
a. Arbore de transmisie sau tripode uzate.
b. Butuc lrgit la pinion planetar.

Zgomot mai pronunat la viraje

a. Zgomot la diferenial.

Bti la accelerare sau decelerare

a. Fixri motor slbite.

b. Articulaie interioar arbore de transmisie
uzat.
c. Ax pinion satelii uzat n carcas diferenial.
d. Locaul n carcas al butucului pinionului
planetar lrgit.
a. Articulaie exterioar arbore de transmisie
uzat.
a. Rulment roat uzat.
b. Arbore de transmisie strmb.
c. Cauciucuri ovalizate.
d. Cauciucuri dezechilibrate.
e. Uzura fixrii articulaiilor pe arborele de
transmisie.
f. Unghi incorect al arborelui de transmisie (pe
vertical).
a. Rulmeni arbore primar uzai.
b. Rulment debreiere ambreiaj uzat.
c. Pinioane arbore primar uzate.
d. Rulment pinion vitez I uzat.
e. Rulment pinion vitez a II-a uzat.
f. Rulment pinion vitez a III-a uzat.
g. Rulment pinion vitez a IV-a uzat.
h. Rulment pinion vitez a V-a uzat.
i. Rulmeni arbore secundar uzai.

Bti la viraje
Vibraii

Zgomote la punctul mort cu motorul pornit

Zgomote numai n treapta I

a. Angrenajul treptei I uzat, pinioane fisurate

sau cu dini rupi.
b. Sincronizator 1-2 uzat.
c. Rulment pinion viteza I uzat.
d. Rulmeni diferenial uzai.
e. Coroan dinat diferenial uzat.
f. Levier schimbare viteze i articulaii.

Zgomote numai n treapta a II-a

a. Angrenajul treptei a II-a uzat, pinioane

fisurate sau cu dini rupi.
b. Sincronizator 1-2 uzat.
c. Rulment pinion viteza a II-a uzat.
d. Rulmeni diferenial uzai.
e. Coroan dinat diferenial uzat.
f. Levier schimbare viteze i articulaii.

16

Zgomote numai n treapta a III-a

a. Angrenajul treptei a III-a uzat, pinioane

fisurate sau cu dini rupi.
b. Sincronizator 3-4 uzat.
c. Rulment pinion viteza a III-a uzat.
d. Rulmeni diferenial uzai.
e. Coroan dinat diferenial uzat.
f. Levier schimbare viteze i articulaii.

Zgomote numai n treapta a IV-a

a. Angrenaj treapta a IV-a uzat, pinioane

fisurate sau dini rupi.
b. Sincronizator 3-4 uzat.
c. Rulment pinion viteza a IV-a uzat.
d. Rulmeni diferenial uzai.
e. Coroan dinat diferenial uzat.
f. Levier schimbare viteze i articulaii.

Zgomote numai n treapta a V-a

a. Angrenaj treapta a V-a uzat, pinioane

fisurate sau dini rupi.
b. Sincronizator 5 uzat.
c. Rulment pinion viteza a V-a uzat.
d. Rulmeni diferenial uzai.
e. Coroan dinat diferenial uzat.
f. Levier schimbare viteze i articulaii.

Zgomote numai la mers napoi

a. Angrenaj mers napoi uzat, pinioane fisurate

sau cu dini rupi, buca pinionului intermediar
de mers napoi uzat.
b. Sincronizator 1-2 uzat.
c. Angrenaj priz arbore primar uzat.
d. Coroan dinat diferenial uzat.
e. Rulmeni diferenial uzai.
a. Insuficient ulei.
b. Rulmeni uzai.
c. Angrenaj disc ambreiaj-priz i/sau prizarbore primar uzat, fisurat sau cu dini rupi.

Zgomote n toate treptele de viteze

Alunecri ce nu privesc angrenajele

Pierderi ulei n zona ambreiajului

a. Legturi uzate sau prost reglate.

b. Comanda scimbtorului de viteze nu
lucreaz corect.
c. Sigurana rulmentului arborelui primar
slbit sau spart. d. Furca schimbtorului
uzat sau ndoit.
a. Carcasa cutiei.
b. Gidajul rulmentului de debraiere.

Pierderi ulei la mijlocul cutiei

a. Carcasa cutiei.
b. Mecanismul de schimbare a vitezelor.
c. ntreruptorul comand lmpi mers napoi.

Pierderi ulei n partea stng a cutiei

a. Capac spate i carcas.

Pierderi ulei la diferenial

a. Capace rulmeni diferenial.

b. Carcas diferenial.
c. Simeringuri arbori transmisie.

17

Schimbare greoaie a vitezelor

Ciocnituri de angrenare

a. Ghidajul rulmentului de debraiere.

b. Mecanismul de schimbare a vitezelor.
c. Sistemul de acionare a ambreiajului.
d. Sincronizator viteza a V-a.
e. Sincronizator I-II.
f. Sincronizator III-IV.
g. Levierul de schimbare a vitezelor i tijele de
legtur.
a. Ghidajul rulmentului de debraiere.
b. Sistemul de acionare a ambreiajului.
c. Pinioanele arborelui primar.
d. Sincronizator viteza a V-a.
e. Pinion/rulment viteza a V-a.
f. Pinion/rulment viteza I-a.
g. Sincronizator I-II.
h. Pinion/rulment viteza a II-a.
i. Pinion/rulment viteza a III-a.
j. Sincronizator III-IV.
k. Pinion/rulment viteza a IV-a.
l. Pinion intermediar mers napoi.

Repararea cutiei de viteze

Carterul cutiei de viteze poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup
cum urmeaz:
- fisurile carterului daca sunt mai mici 50 mm sau nu traverseaz mai mult de doua guri
se nltur prin sudare oxiacetilenica si refacerea suprafeelor afectate de fisuri la forma si
dimensiunile iniiale;
- locaurile pentru axul de mers napoi uzate se alezeaz la cote majore si se folosesc axe
majorate;
- filetul gurilor deteriorate se recondiioneaz prin majorarea gurilor si refiletarea la
cota majora sau prin ncrcarea prin sudura a gurilor, gurirea si refiletarea la cota
nominala;
- locaurile rulmenilor arborilor cutiei de viteze uzate se recondiioneaz prin alezarea la
o cota majora - bucare , prelucrarea alezajului la cota nominala sau prin metalizare ,
urmata de prelucrare la cota nominala.
Arborele primar al cutiei de viteze poate prezenta urmtoarele defecte care se
nltura dup cum urmeaz:

18

- suprafaa locaului pentru sprijinirea arborelui secundar uzata se recondiioneaz prin

rectificare la cota majora. Recondiionarea se poate face si prin cromare, dup care se
rectifica la cota nominala.
- suprafaa de fixare a rulmentului din carterul cutiei de viteze uzata se recondiioneaz
prin cromare , metalizare cu pulberi metalice sau metalizare cu sarma si rectificare la cota
nominala.
- uzura in lime a canelurilor pentru butucul arborelui ambreiajului peste limita admisa
duce la rebutare arborelui;
- fusul de ghidaj in arborele cotit uzat se recondiioneaz prin cromare i rectificare la
cota nominala sau metalizare cu pulberi metalice i rectificare la cota nominala;
- suprafaa de alunecare a inelului de etanare uzata se recondiioneaz prin cromare sau
metalizare cu pulberi si rectificare la cota nominala;
- suprafeele de lucru ale dinilor de angrenare sau cuplare tirbite se recondiioneaz
prin polizarea marginilor daca defectul nu depete 25% din suprafaa dintelui i cnd nu
apare la doi dini alturai.
Arborele intermediar : poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup
cum urmeaz:
- fusurile pentru rulmeni uzate se recondiioneaz prin cromare sau rectificare la cota
nominala;
- suprafeele de contact cu rotile dinate uzate se recondiioneaz: prin cromare si
rectificare la cota nominala cnd se folosesc roti dinate cu diametru interior la cota
nominala; prin cromare si rectificare la cota majora cnd se folosesc roti dinate la o
treapta de reparaie;
- uzarea in grosime a dinilor danturii roilor peste limita admisa conduce la rebutare
arborelui;
- ncovoierea sau torsionarea arborelui conduce la rebutarea acestuia daca btaia frontala
msurat in locuri precizate depesc valoarea precisa;
- fisurile de orice natura sau poziie conduc la rebutarea arborelui;
- suprafeele de lucru ale dinilor tirbite se recondiioneaz prin polizarea marginilor,
daca nu depesc 25% din suprafaa dintelui si nu se produc la doi dini alturai.

19

Arborele secundar:poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum

urmeaz:
- suprafeele de centrare a canelurilor uzate nu se recondiioneaz. Daca dimensiunile
sunt sub limita admisa arborele se rebuteaz;
- uzura in grosime a canelurilor conduce la nlocuirea arborelui daca cota este sub limita
admisa;
- suprafeele de lucru pentru rulmeni cu role-ace ( pe care se sprijin rotile dinate ) uzate
se recondiioneaz prin: cromare dura si rectificare la cota nominala; metalizare cu
pulberi metalice si rectificare la cota nominala; rectificarea la treapta de reparaie,
Pentru a preveni producerea unor astfel de deteriorri la imposibilitatea cuplrii
pinioanelor se debreiaz si se oprete motorul.
Autodecuplarea cutiei de viteze:Defectul se pate datora urmtoarelor cauze:defectarea
dispozitivului de fixare a treptelor ; danturile pinioanelor si danturile de cuplare uzate
accentuat; rulmenii cu jocuri mari;jocurile axiale mari ale pinioanelor pe
arborele secundar.
- Defectul dispozitivului de fixare a treptelor la autodecuplarea treptei. nlturarea
defectului conta in nlocuirea prtilor uzate ale dispozitivului de fixare.
- Uzarea excesiva a danturii pinioanelor se datoreaz funcionarii ndelungate sau
manevrrii incorecte a manetei cutiei de viteze.
nlturarea defectului consta in nlocuirea roilor uzate peste limitele admise.
Schimbarea cu zgomot a treptelor de demaraj cu ambreiajul complet decuplat. Cauza
defeciunii se poate constitui uzura sau deteriorarea sincronizatoarelor.
Datorita funcionarii necorespunztoare a sincronizatoarelor cuplarea treptelor se face cu
zgomot datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul cuplrii, nu
mai sunt egale.
Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina care se datoreaz uzurii
sau deteriorrii rulmenilor arborilor. De asemenea el poate aprea si la montajul prea
strns, fiind urmat de nclziri locale ale lagrelor, si eventual, de griparea rulmenilor.
Btaia ritmica se datoreaz rupturii danturii roilor dinate.
Continuarea drumului se va face cu automobilul remorcat pana la atelierul
reparator.

20

nlocuirea rolelor-ace iniiale cu unele avnd diametrul majorat si folosirea unei roti
dinate recondiionate;
- fusurile pentru rulmeni de sprijin uzate se recondiioneaz prin rectificare si
uniformizare, cromare dura si rectificare la cota nominala;
- fisuri de orice natura conduc la rebutarea arborelui;
- ncovoierea arborelui se mascara cu un dispozitiv cu comparator. Btaia radiala la
prindere intre vrfuri nu trebuie se depeasc o anumita valoare prescrisa. Arborele
ncovoiat nu se recondiioneaz.
Recondiionarea roilor dinate. innd seama de complexitatea problemelor
ridicate de danturri, nu este indicat a se recondiiona danturile roilor dinate. tirbirile
mici se ndeprteaz cu o maina portabila cu piatra abraziva. Suprafeele laterale
funcionale se recondiioneaz prin cromare, urmata de rectificare. Daca uzurile sunt
mari, suprafeele se rectifica, iar diferena de cota la montaj se compenseaz prin aibe
plane. Alezajele butucilor roilor dinate se recondiioneaz prin cromare, urmata de
rectificare la cota nominala. La uzuri mari, se pot buca, prelucrndu-se apoi la cota
nominala

21

CAPITOLUL IV
NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII

nainte de a pomi motorul cu ardere interna se va verifica sistemul de ungere,

rcire si instalaia electrica. In timpul funcionarii motorului, la apariia unor zgomote
anormale si ori de cate ori se considera ca este necesar sa se efectueze controlul tehnic in
funcionare dup ce motorul se oprete . Este interzis orice intervenie asupra motorului
in timpul funcionari acestuia.
La temperaturi coborte este interzisa nclzirea motoarelor cu flacr deschisa
deoarece poate provoca incendiu. Pornirea motoarelor pe autovehicule cu ajutorul
manivelei se face prin introducerea acesteia in racul arborelui cotit astfel nct sa nu
scape in timpul rotirii, iar operaia va fi efectuata numai de muncitori care au fost instruii
pentru aceasta. In cazul in care avansul de aprinderea este mare, se va reduce. La
operaiile de intervenie asupra motoarelor sub autovehicul se va putea efectua dup
oprirea motorului si asigurarea mpotriva deplasrii autovehiculului. La remedierea in
parcurs a defeciunilor survenite la instalaia electrica este interzisa ncercarea scntei
obinute la boji prin producerea unei scntei intre fise si electrodul acesteia daca minile
si hainele sunt stropite sau mbibate in benzina.
Este interzisa curirea cu benzina a colectorului dinamului in timpul funcionarii
motorului.
Defeciunile care se produc la carburator sau pompa de injecie se vor remedia pe
loc fr a se recurge la improvizaii. In cazul defectrii pompei de benzina, a filtrelor si
pompei de motorina este interzisa nlocuirea acestora cu sisteme improvizate de
alimentare.
Este interzisa aspirarea benzinei cu gura sau splarea pe mini. La efectuarea
probelor de motor la diferite acceleraii este interzisa staionarea in dreptul ventilatorului
deoarece la turaii mari paletele ventilatorului se pot desprinde si provoca accidente.
Orice intervenie la ventilator este interzisa cu motorul in funciune si se va face
numai dup oprirea motorului.

22

La exploatarea motoarelor cu ardere interna se vor respecta ntocmai prescripiile

de exploatare si ntreinere prevzuta n cartea tehnica respectiva.
Masuri de prim ajutor
- Scoaterea persoanelor rnite dintr-un autovehicul accidental trebuie sa se fac
prin ridicare, cu micri si gesturi fine, pentru a se evita manevre care ar agresa
vtmrile deja existente.
- Garoul se aplica deasupra rnii, aproape de plaga, pentru a realiza oprirea
scurgerii sngelui care vine de la inima prin artera deschisa.
- Oprirea hemoragiilor la trunchi sau la cap se face numai prin aplicarea
compreselor sterile si a pansamentului compresiv.
- Pana la transportarea victimei la spital este necesar sa se asigure victimei o
poziie care sa-i permit o buna respiraie.

23

Figura 1.
Cuplarea treptelor prin roti dintate cu
deplasare axiala
a sectiunea, b schema cinematica

Figura 2.
Cuplarea treptelor cu mufe de
cuplare simple

Figura 3. Sincronizatorul conic cu inertie cu inel de blocare

A sectiune, b schema cinematica, c - vedere
24

Figura 4
Sincronizatorul conic cu inertie cu bolturi de blocare

Figura 5
Treapta de mers inapoi
a cu bloc de doua roti dintate culisante, b cu o singura roata dintata culisanta
25

Figura 6
Cuplarea treptelor

Figura 7
Dispozitivul de fixare a treptelor
26