Вы находитесь на странице: 1из 3

Locul si rolul disciplinei Religiei la nivelul invatamantului preuniversitar

Educatia religioasa constituie un aspect important al misiunii Bisericii in lume. Activitatea


invatatoreasca a Bisericii a fost randuita de Insusi Mantuitorul Iisus, pentru ca oamenii sa
cunoasca voia Luis i sa o implineasca. Prin demersul educational din cadrul orelor de Religie,
Biserica vine in ajutorul societatii in ansamblul ei, promavand dragostea, pacea, intelegerea,
prietenia, intrajutorarea si cooperarea intre semeni, toate acestea constituind principiile de baza
ale credintei crestine,
Astazi Religia si-a castigat un loc in cadrul sistemului de invatamant. In cadrul ariei curriculare
Om si Societate, Religia ierarhizeaza si structureaza continuturile educationale din perspectiva
valorilor si a morale crestine. Predarea Religiei in Scoala constituie un act misionar-sacramental,
dar totodata are conotatii educationale profunde. Cunoasterea propriilor valori religioase
reprezinta o forma de securizare culturala, un semn de civism si culturalitate.
Educatia religioasa invita la reflective, la autocunoastere, la o convertire in lumea valorilor.
Valorile religioase au darul de a adduce comuniunea intre oameni, de a solidariza membrii unei
comunitati. Ultimii ani au dovedit ca prezenta Religiei in Scoala este necesara nu numai pt
Biserica, ci si pentru societatea romaneasca in ansamblul ei, care a castigat prin acest act de
dreptate accesul la propria-I spiritualitate, cat si un instrument essential in procesul de educare a
tinerei generatii.
Pt spatial romanesc credinta crestina a actionat ca un factor de coagulare si de perpetuare al
neamului. A fii initiat religios inseamna a fi educat, inseamna a avea capacitatea de a spori si a
spori educatia.
Planurile cadru ale invatamantului primar, gimnazial si liceal, include religia ca disciplina
scolara, parte a trunchiului comun. Elevul cu acordul parintelui sau al tutorelui legal instituit
allege pt studiu religia si confesiunea. La solicitarea scrisa a parintelui sau a tutorelui legal
instituit elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In aceasta situatie, elevul isi va allege in
locul disciplinei religie o alta disciplina optionala. In mod similar se procedeaza si pentru elevul
caruia, din motive obiective, nu I s-au asigurat conditiile pentr frecventarea orelor la acesta
disciplina.
Legea invatamantului nr. 84|1995, si ordinal 3670 din 2001, pozitioneaza Religia ca disciplina
scoalara, parte a trunchiului comun, aria curriculara Om si societate. In acesta situatie disciplina
religie nu mai are un statut optional si devine optionala disciplina aleasa in locul Religiei.
Religia reprezinta un mijloc de interiorizare a valorior democratiei, dar si o cale de cultivare a
demnitatii, a libertatii, a tolerantei si egalitatii intre semeni, deschizand cai eficiente in stimularea
dialogului inter-cultural. In importante foruri europene se analizeaza in mod responsabil gradul si

modalitatile de prezentare a traditiilor, a credintelor si a valorilor drept factori de alianta. In


domeniul educatiei.
In societatea romaneasca aflata in degringolada, care promoveaza prin intermediul mass media:
nonvaloarea, violenta, egoismul si imoralitatea, Religia este factorul de echilibru garantat, care
asigura intelegerea superioara a vietii si a valorilor acesteia. Ora de religie in scoala si educatia
religioasa este o necessitate pe cunoasterea de sine, pt constructia identitara, dar si pentru
intelegerea lumii in spirit fratern.

Competenele sunt realizabile pe interval de timp mai indelungate, i presupun


precizarea capacitatilor vizate, care se bazeaza la randul lor, pe anumite operatii mintale.
Obiectivele sunt enunuri cu caracter finalist, anticipativ, care descriu o intentie
pedagogica, un rezultat asteptat in finalul procesului instructiv-educativ, concretizat printro schimbare a personalitii celor educai. Obiectivele centrate pe competente pun accent
pe caracterul formativ al procesului de invatamant. Este motivul pt care sunt preferate(in
prezent), desi duc la ambiguitati in evaluare, datorita reducerii gradului de
operationalitate( nu sunt masurabile si observabile clar).
Pedagogia actuala se bazeaza pe competente. Programele analitice ale toturor
disciplinelor de studiu, inclusive religia, au finalitatile concepute in termeni de competente:
generale si specifice.
Pt atingerea competentelor trebuie realizate performante, comportamente masurabile si
observabile cu fiecare lectie. Rezulta ca intre competente si obiective se stabileste o relatie
de interdependenta functionala .
La clasele I-IV, la disciplina religie sunt formulate obiective cadru si obiective de
referinta. La clasele V-XII, sunt formulate competente generale si competente specific.

La pp. 153-155 din Vasile Timis se gaseste Religia in context intradisciplinar.


In context interdisciplinar, ca exemple de activitati de invatare, Programa analitica prevede si
incadrarea evenimentelor din Istoria Bisericii in cadrul Istoriei universale. Referitor la problema
Reformei profesorul de religie va prezenta reforma ca o schism produsa in sanul Bisericii,
precum si urmarile reformei in plan religios: conflicte de ordin doctrinar care s-au ivit, reforma a
constituit terenul fragmentarii religioase medieval, precum si aparitia cultelor neoprotestante de

mai tarziu.. Profesorul de istorie va prezenta reforma ca fiind un salt benefic in cadrul istoriei si
civilizatiei europene, avand urmari culturale si economice pozitive. Profesorul de religie poate
propune factorilor responsabili cu Programa analitica pt cele doua disc., solutii pentru revizuirea
si imbunatatirea activitatilor de invatare.
Prof. de religie poate propune in cadrul curriculum-ului la decizia scolii discipline optionale.
Optionale specific religiei ar putea fi: Istoria religiilor, Arta crestina, Muzica bisericeasca,
Elemente de iconografie etc.
La nivelul disciplinei un optional ar putea fi: Pictura religioasa in tarile romane in sec 16-17.
La nivelul ariei curriculare, unde se va viza o tema interdisciplinara: Misiuni crestine in afara
Europei in Evul Mediu ( religie, geografie, istorie).
La nivelul mai multor arii curriculare, pornind de la un obiectiv transdisciplinar: Spovedanie,
psihanaliza, consiliere ( religie, psihologie, consiliere, biologie).
Un optional la Istoria religiilor poate avea ca obiective de referinta: largirea orizontului
cunoasterii civilizatiei si istoriei universal,; ;ocalizarea geografica a zonelor acoperite de una sau
alta dintre religii; identificarea unor valori sociale si morale promavate de diferite religii;
localizarea unor obiective turistice cu semnificatii religioase etc

Вам также может понравиться