CUPRINS

CAPITOLUL 1
ETICA IN CONTABILITATE.FUNDAMENTE SI SPECIFICATII
1.1. Notiunea de etica
1.2. Profesia contabila si etica in contabilitate
1.3.Rolul moraliti n profesia contabil
CAPITOLUL 2
ABORDAREA

ETICII

PRIN

PRISMA

REGLEMENTARILOR

CONTABILE

INTERNATIONALE SI EUROPENE
2.1. Abordarea eticii prin prisma reglementarilor contabile internationale si europene(din IFRS
Directiva europeana)
-ce privesc acestea in privinta eticii(dezvolti principiile eticii)
2.2. Recomandat sau obligatoriu?impus prin codul conceptual a se respecta(si cum?)
CAPITOLUL 3

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE ETICII SI CONDUITEI PROFESIONALE

3.1. Analiza principiului integritatii
3.2. Analiza obiectivitatii
3.3. Analiza competentei profesionale
3.4. Analiza confidentialitatii informatiilor
3.5. Abordarea conduitei profesionale, prin prisma independentei
3.6. Analiza normelor tehnice si profesionale
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ cu privire la existenta procedurilor de lucru in contabilitate-la companii si
respectarea etici(baza de date)
CAPITOLUL I
ETICA N CONTABILITATE. FUNDAMENTARE I SPECIFICITI

1.1. Noiunea de etic

n sens larg, noiunea de etic reprezint ansamblul de principii, reguli, valori i norme
morale care reglementeaz comportamentul persoanelor n societate i determin obligaiile
acestora

(www.ai.rei.ase.ro).
n accepiunea modern, etica se bazeaz inclusiv pe moralitate, avnd drept obiectiv
asigurarea unui cadru coerent de principii i repere care asist indivizii n obinerea de cunotine
i acumularea de experien n vederea adoptrii unor decizii etice
(Dobroteanu & Dobroteanu, 2007).
Din punct de vedere tiinific, etica este domeniul care studiaz modul i motivaia
pentru care oamenii acioneaz de o anumit manier( Dobroteanu & Dobroteanu, 2002).
Comportamentul etic merge dincolo de respectarea legilor, regulilor i reglementrilor;
este un angajament de a face ceea ce este bine i numai ceea ce este permis (Toma & Potdevin,
2008).
Etica reprezint un subiect abordat de ctre folosofii timpului, reprezentnd una dintre
cele mai vechi preocupri n vederea studiului filosofic. Astfel, Aristotel (384 322 I.H.) a
abordat aceast tem n cadrul lucrrii Etica nicomahic, Immanuel Kant (1724 1804)
Imperativul categoric, John Stuart Mill (1806 1873) Utilitarismul, Friedrich Nietzsche
(1844 1900) Despre genealogia moralei, fiind tratat n diverse ipostaze.
Principalele forme de exprimare ale eticii sunt:
Etica descriptiv realizeaz o analiz n funcie de ceea ce cred indivizii despre o
anumit situaie categorisind-o n bun sau rea;
Etica normativ - accentul este pus n funcie de dou criterii: bun sau ru n sensul
aplicrii sau neaplicrii acelei situaii de ctre individ;
Etica analitic are scopul de a gsi cea mai oportun variant ce ar trebui adoptat de
ctre individ.
Principalele caracteristici ale noiunii de etic exprimat la modul general sunt:

Caracterul analitic;
Caracterul normativ;
Caracterul practic;
Caracterul rational;
Caracterul prescriptiv.

Pentru ca o decizie s fie considerat etic trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii n

mod concomitent:
S fie o decizie competent bazat pe cunoatere i profesionalism;
S fie luat n condiii de analiz aprofundat a ceea ce presupune aceasta din toate
punctele de vedere;
S fie o decizie echilibrat conform principiilor de etic aplicabile n acea situaie;

 S fie o decizie pertinent ca urmare a evalurii tuturor posibilitilor la care s-a renunat
n detrimentul acesteia;
S fie o decizie caracterizat de pragmatism care s permit realizarea obiectivului n
mod real.
Etica profesional include standarde de comportament pentru un profesionist dintr-un
domeniu, att din punct de vedere pragmatic, ct i ideal ( Renard, 2002).
Noiunea de etic i principiile sale specifice se regsesc n mai toate domeniile i
profesiile consecrate, cu precdere n cazul celor care presupun utilizarea raionamentului
profesional ntr-o proporie foarte mare n cadrul activitilor desfurate.
n viziunea lui Greenwood, profesia este caracterizat de cinci attribute (Greenwood,
2000):
Existena unei teorii coerente n vederea susinerii i soluionrii raionale a situaiilor
iscate n practic;
Autoritatea existena unui organism profesional care s reglementeze etica profesional
i care s impun principiile specifice de respectat de ctre toi membrii profesiei;
Sanciuni ale comunitii existena unui cod profesional care s impun att drepturi
acordate de exercitarea profesiei, ct i sanciuni n cazul unor abateri de la
reglementrile profesionale;
Cod etic profesional impune aderarea tuturor membrilor profesiei la o serie de principii
i reglementri specifice;
Existena unei culturi integrarea profesiei n instituiile de nvmnt i de cercetare n
vederea oferirii unui nivel teoretic i practic a actualilor i viitorilor profesioniti.

1.2. Profesia contabil i etica n contabilitate

De-a lungul timpului, contabilitatea a fost supus schimbrii prin teoretizare i
raionalizare a tot ceea ce nseamn aceasta, ajungnd astzi s fie definit ca o profesie de sine
stttoare a crei importan este una extrem de major.
Profesia contabil este n mod curent definit ca totalitatea activitilor (serviciilor) care
presupun cunotine n domeniul contabilitii, a specialitilor care le efectueaz (presteaz),
precum i organismele lor profesionale ( Toma & Potdevin, 2008).
n perspectiva aceluiai Greenwood, profesia contabil este una de sine stttoare datorit
faptului c (Greenwood, 2000) :

 Are un fond de cunotine teoretice i practice complexe i bine definite;

Exist organisme profesionale care i exercit autoritatea n privina asigurrii serviciilor
efectuate ctre public;
Aplic sanciuni membrilor care nu se conformeaz cerinelor profesiei;
Creeaz un cadru propriu de reglementare prin intermediul emiterii de norme
profesionale i a codului de etic profesional de ctre organismul profesional;
Are o imagine puternic n cadrul societii prin intermediul culturii sale profesionale.
Principalele activiti desfurate de profesionistul contabil sunt: inerea contabilitii,
elaborarea, examinarea i prezentarea situaiilor financiare, realizarea auditului statutar, activiti
de audit financiar-contabil, lucrri de management financiar-contabil, servicii ce in de domeniul
fiscal, evaluri de ntreprinderi i titluri i alte lucrri contabile i paracontabile.
Diversitatea profesiei este o realitate foarte important, chiar dac n anumite organizaii
profesionale membrii se ocup n fapt de una singur sau de foarte puine dintre aceste activiti
( Toma & Potdevin , 2008).
Importana eticii n profesia contabil nu este dat doar de raportarea unor informaii
fiabile ctre utilizatorii de informaie contabil, ci are responsabilitatea de a asigura transparena
activitii desfurat prin oglindirea ei n situaiile financiare elaborate.
Literatura de specialitate vede n aceast profesie mai mult dect nite cifre pe care
profesionistul le analizeaz i le supune reglementrilor specifice. n realitate, domeniul contabil
interacioneaz n mod direct cu cel social aflat la nivelul entitii, dar i n afara acesteia,
responsabilitile etice devenind de fapt morale.
Rolul social pe care l joac profesia contabil este redat de Abbott A. astfel: actionarii,
investitorii, creditorii, angajatorii, guvernul etc. se bazeaz pe profesionitii contabili pentru
realizarea contabilitii financiare, elaborarea raportrilor economico-financiare, consultan n
materie fiscal, management financiar eficient etc. Comportamentul i atitudinea profesionitilor
contabili n furnizarea acestor servicii are impact asupra bunstrii economice a entitilor n care
acetia activeaz, a comunitii precum i a rii( Abbott , 1983).
Astfel, profesionitilor contabili le revine sarcina expres de a promova naintea
principalilor utilizatori ai informaiei contabile o imagine sprijinit pe:

Independena, obiectivitate i integritate;

Profesionalism asigurat de cunotinele n domeniu la cele mai nalte standarde;
Acordarea unei griji profesionale adecvate;
Calitatea relaionrii cu ceilali membrii ai profesiei.

Profesionistul contabil i poate desfura activitatea n diferite domenii cum ar fi

contabilitate fiscal, contabilitate managerial, audit, consultan, planificare financiar etc.. n
fiecare dintre aceste sfere, apar probleme etice (Armstrong, 2002) i contabilii percep c exist
oportuniti n activitatea lor de a se angaja n comportament neetic.
Profesia contabil este n mare msur auto-reglementat prin diverse asociaii
profesionale acestea dispunnd de mijloace interne pentru a pune n aplicare coduri de etic. La
nivel internaional, unul din organismul care i-a concentrat atenia asupra eticii n contabilitate,
este I.F.A.C. - International Federation of Accountants. Concret, aceasta i-a direcionat atenia
ctre: etic n educaie i coerena codurilor de etic pentru diferitele organisme profesionale care
opereaz n anumite locaii geografice.
Integritatea, expertiza i transparenta sunt valorile reflectate n Codul Etic al IFAC pentru
profesionitii contabili, I.F.A.C. urmrind s consolideze aderarea profesionitilor contabili la
aceste valori.
Codurile de conduit profesional ale contabililor traseaz liniile directoare pentru un
comportament corect n profesie. Pentru contabili, ca n orice alt profesie, codurile sunt forma
cultural cea mai concret prin care profesiile i recunosc obligaiile fa de societate (Abbott,
1983). Valentine&Fleischman (2002), subliniaz n cuprinztoarea lor cercetare a literaturii de
specialitate, c codurile etice:
sunt utilizate de ctre firme i organismele profesionale pentru a "crea moraliste" paradigme;
"pot reduce comportamentul lipsit de etic" i pot crete sau inspira conduita etic i de
performan;
pot crete ncrederea indivizilor n competenele lor i pot crete credina lor n conduita etic a
firmei (sau profesie);
demonstreaz c n societate, (sau profesie) exist valori morale de conduit n afaceri;
demonstreaz existena responsabilitii sociale.
Cerinele practice pentru contabili la nivel internaional n ceea ce privete integritatea,
obiectivitatea, prudena profesional, diligen, confidenialitatea i comportament profesional au
fost stabilite de la nceput de ctre I.F.A.C. n proiectul lor din iulie 2008 privind etic
profesionitilor contabili, (I.F.A.C., 2007, 2008a, 2008b, 2008c).
La nivel naional, n profesia contabil, normele de conduit profesional aplicabile
membrilor sunt cele stabilite de Camera Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din
Romnia (C.E.C.C.A.R.) i care pot fi sintetizate dup cum urmeaz (Codul Etic Naional al
Profesionitilor Contabili, 2006):
1) Integritatea profesionistul contabil trebuie s fie sincer i corect n realizarea serviciilor
profesionale.

2) Obiectivitatea profesionistul contabil trebuie s fie imparial i nu trebuie s admit

prejudeci, conflicte de interese sau influenarea sa de ctre alii.
3) Competena profesional i prudena profesionistul contabil trebuie s ndeplineasc
serviciile profesionale cu competen i are datoria permanent de a-i menine cunotinele
profesionale i aptitudinile la nivelul solicitat, pentru a se asigura c clientul este beneficiarul
unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evoluii din practic, legislaie i tehnic.
4) Confidenialitatea profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor
dobndite n timpul ndeplinirii serviciilor profesionale i nu trebuie s utilizeze sau s divulge
aceste informaii fr autorizare clar i expres sau numai dac exista un drept legal sau
profesional.
5) Comportamentul profesional profesionistul contabil trebuie s acioneze ntr-o manier
conform cu buna reputaie a profesiei i s se abin de la orice comportament care ar putea
discredita profesia.
6) Respectarea normelor tehnice i profesionale - profesionistul contabil trebuie s-si
ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu normele tehnice i profesionale
relevante. n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale i tehnice emise de:
-

I.F.A.C.
I.A.S.B.
C.E.C.C.A.R.
C.A.F.R.
legislaia relevant.

O caracteristic important a profesionistului contabil o reprezint acceptarea

responsabilitii acestuia fa de investitori, clieni, guvernani, angajatori, angajai, i alte
categorii de utilizatori ai serviciilor contabile, ce trateaz integritatea i credibilitatea
profesionitilor contabili, n vederea dezvoltrii i funcionrii economice. ncrederea n
profesionistul contabil impune o rspundere public, interesul public fiind definit drept o
bunstare colectiv a comunitii i instituiilor n care profesionitii contabili sunt angajai.
Comportamentul i activitatea profesionitilor contabili, au un impact relevant asupra
creterii economice din ara n care ei opereaz.
Phillip G. Cottel afirma c, n vederea susinerii unei etici puternice, un profesionist
contabil "trebuie s aib un puternic sim al valorilor, abilitatea de a reflecta la o situaie pentru a
determina implicaiile etice, i un angajament pentru bunstarea altora"(Cottel Philip G., 1990).
Iris Stuart recomand un model de etic constnd din patru etape: contabilul trebuie s
recunoasc c o dilema etica are loc; identific persoanele care ar fi interesate de rezultatul

acestei dileme; determin alternative i evalueaz efectele acesteia asupra fiecrei alternative cu
privire la prile interesate, i apoi selecteaz cea mai bun alternativ (Stuart Iris, 2004)
1.3.Rolul moraliti n profesia contabil
Una din teoriile privind etica o reprezint modelul dezvoltrii morale a lui Kohlberg.
(Lawrence Kohlberg, 1969). Acesta descrie dezvoltarea moral ca o serie de ase etape
progresive ce descriu logica utilizat n luarea deciziilor n situaii care implic componente
etice. n modelul lui Kohlberg, nivelul individual de dezvoltare moral este la un nivel distinct n
orice punct dat. Modelul lui Kohlberg a fost utilizat n numeroase studii de contabilitate etic din
care a reieit c studenii n contabilitate i practicienii au obinut scoruri mai mici dect
populaia general de studeni i absolveni ( Bean i Bernardi, 2007).
Situaiile contradictorii cu privire la rolul moraliti, apar cel mai frecvent n domeniul
dreptului, afacerilor, i administraiei. n domeniul contabilitii, obligaiile profesionale pot
plasa profesionistul contabil ntr-o situaie n care este susceptibil la presiunile rolului moralitii.
Dup Applbaum rolul moralitii poate fi definit ca "revendicarea unei permisiuni morale
de a face ru altora cu condiia n care, dac pentru rol, nu ar fi greit" (A. Applbaum, 1999).
Profesia contabil este implicat n producia i verificarea informaiilor contabile,
considerate vitale pentru luarea deciziilor de ctre utilizatori. Dependena complet cu privire la
informaiile contabile, deriv din convingerea pe care o are publicul larg cu privire la standardele
morale nalte folosite de contabili pentru ndeplinirea ndatoririlor lor. Prin urmare, moralitatea
este factorul crucial n contabilitate ce ajut profesionitii contabili s menin profesia lor la un
nivel ridicat de prestigiu i integritate. Putem afirma c o bun apreciere a aspectelor de
moralitatea n contabilitate este esenial pentru o utilizare mai eficient a ncrederii n
profesionistul contabil i n datele contabile de ctre publicul larg.
Etica i practica contabil - Exemplu de nclcare a eticii n profesia contabil
Numeroasele cazuri de nclcare a eticii n contabilitate, cuprind att acele cazuri care
aveau ca scop principal raportarea financiar frauduloas ct i cazurile de delapidare n care au
fost implicai profesionitii contabili.
Un astfel de caz ntlnit n practic de nclcare a eticii n contabilitate de ctre un
profesionist contabil, este acela n care un contabil ef care lucra la o companie din domeniul
auto a sustras sume importante de bani din cadrul acesteia, mascnd n contabilitate aceste
sustrageri de bani cu ajutorul unor articole contabile. Menionm c contabilul ef putea avea
acces la bani numai atunci cnd acesta trebuia s nlocuiasc casiera care era n concediul de
odihn sau era nvoit.

Mecanismul de prejudiciere a companiei

Mecanismul prin care contabilul ef a reuit s sustrag sume importante de banii din
cadrul companiei cuprindea dou faze:
- prima faz este cea n care contabilul ef ncasa de la client contravaloare mrfurilor sau
serviciilor achiziionate de acesta. Pentru exemplificare vom considera c contabilul ef a
ncasat de la client suma de 10.000 lei. Pentru a realiza sustragerea de banii contabilul ef emitea
clientului chitan cu suma corect de 10.000 lei, dar pe cel de-al doilea i al treilea exemplar
care rmn n companie pentru a fi contabilizate nscria o sum mai mic (vom considera c a
nscris suma de 6.000 lei), diferena de 4.000 lei reprezentnd suma sustras de acesta.
- a doua faz este cea n care contabilul ef ascundea n contabilitate aceast sustragere de bani
cu ajutorul unor articole contabile.
Articole contabile folosite sunt prezentate mai jos:
a) se nregistreaz ncasarea prin casierie numai a sumei de 6.000 lei de la client
b) se nregistreaz transferul sumei de 4.000 lei (reprezentnd suma achitat de client dar
sustras de ctre contabilul ef) din contul 4111 Clieni n contul 461 Debitori diveri, asta
pentru a se ascunde urmele i a fi mai dificil de depistat aceast sustragere de bani
c) se nregistreaz transferul sumei de 5.000 lei din contul 461 Debitori diveri n contul 891
Bilan de deschidere.
Prin intermediul acestui ultim articol contabil se realizeaz scoaterea din evidena
patrimonial a sumei sustrase i nregistrarea acesteia n evidena extra-patrimonial. Sum
sustras nu va aprea astfel nscris n situaiile financiare pierzndu-se cu uurin urma acestor
operaiuni de la un exerciiu financiar la altul. Mai trebuie de precizat c avnd funcie de
conducere contabilului ef i-a fost uor s gestioneze sumele din contul 891 Bilan de
deschidere asta i datorit faptului c nimeni nu mai avea acces la acest cont contabil.
Cum a fost descoperit delapidarea?
Contabilul ef datorit numrului mare de astfel de operaiuni a omis s nregistreze n
evidena contabil la un client cele dou nregistrri contabile prin care transfera suma sustras
din evidena patrimonial n evidena extra-patrimonial. Aceste operaiunii au fost descoperite
atunci cnd clientul respectiv (la care erau omise cele dou nregistrri contabile de reglare) a
fost contactat de ctre casier deoarece aprea n evidena contabil a companiei cu o crean
nencasat. n momentul n care casiera i-a solicitat clientului s achite datoria ctre companie
acesta a afirmat c nu are nici o datorie i c poate dovedit cu chitan. Astfel prin compararea
sumei de pe chitana clientului cu cea de pe chitana aflat n arhiva companiei s-a demonstrat c
este vorba de o delapidare efectuat de ctre contabilul ef.
5311 Casa n lei = 4111 Clieni 6.000

461 Debitori diveri = 4111 Clieni 4.000

891 Bilan de deschidere = 461 Debitori diveri 4.000 5
Cum se putea descoperi delapidarea mult mai repede?
Ulterior n urma verificrilor s-a descoperit c aceste operaiuni au fost efectuate ntr-o
perioad de aproximativ 3 ani i c contul 891 Bilan de deschidere avea un sold contabil cu o
valoare considerabil (sold care reflecta valoarea prejudiciului) pentru compania respectiv.
n finalul acestui exemplu putem afirma c existau cel puin trei ci prin care aceast
delapidare ar fi fost descoperit mult mai repede dac:
exista un departament de control intern n cadrul companiei;
erau efectuate controale externe (audit financiar);
s-ar fi efectuat o comparaie de ctre managerul companiei ntre volumul ncasrilor i
volumul mrfurilor vndute i a serviciilor prestate.

CAPITOLUL III

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE ETICII SI CONDUITEI

PROFESIONALE
Profesionistii din domeniul contabilitatii (auditori, experti contabili, contabili autorizati)
au rolul de a promova o imagine buna a profesiei in fata publicului, prin care sa ateste ca:
- sunt independenti (de la caz la caz), integri, obiectivi din punct de vedere profesional;
- detin cunostinte profesionale care le sunt necesare in indeplinirea sarcinilor ce le corespund;
- au o deosebita grija profesionala fata de clientii lor, aceasta fiind in concordanta cu
responsabilitatile lor;
- mentin relatii profesionale cu ceilalti membri ai profesiei.
Obiectivele profesiei contabile indeplinesc cele mai inalte standarde de profesionalism si
raspund cerintele interesului public. Pentru indeplinirea acestor obiective, profesionistii contabili
trebuie sa respecte anumite principii fundamentale.
Principiile etice profesionale fundamentale stipulate de Codul de Conduita Etica
profesionala sunt urmatoarele:

1.Integritatea
2.Obiectivitatea
3.Competenta profesionala si bunovointa
4. Confidentialitatea
5.Comportamentul profesional
6. Normele tehnice si profesionale
Profesionistul contabil isi va exercita rationamentul profesional pentru a se asigura de
respectarea principiilor in situatia analizata.
Obiectivul unui profesionist contabil poate fi amenintat sau poate parea amenintat ca si
consecinta a intereselor financiare a clientului. Astfel, contabilul trebuie sa fie pregatit pentru o
evaluare particulara, daca interesele financiare pot influenta independenta sau obiectivitatea sa in
indeplinirea responsabilitatilor ce i se cuvin.
Integritatea, fie ea individuala, fie la nivel de institutie, este importanta. Pe langa o
veghere a cunoasterii si aplicarii eticii si normelor profesionale, trebuie sa fie asigurata si o
competitie si concurenta loiala intre profesionistii contabili. Etica va reprezenta pentru toti
independenta si prestigiul in legatura cu societatea economica si sociala, incurajand prin
serviciile oferite o credibilitate si transparenta a informatiilor financiare.
Importanta cunoasterii aplicarii principiilor de baza ale profesiei contabile de catre
fiecare membru CECCAR reprezinta o garantie a unui profesionalism modern, performant, bazat
pe cele mai inalte exigente.

3.1. Analiza principiului integritatii

Integritatea, ca si principiu fundamental al eticii si conduitei profesionale a contabililor,

implica pe langa onestitate si sinceritate, si desfasurarea corecta a activitatilor.
Integritatea este considerata a fi o trasatura de caracter fundamentala in recunoasterea
profesionalismului. Aceasta trasatura constituie calitatea din care deriva increderea publica, dar
se refera si la abilitatea unei persoane de a rezista unor presiuni si a fi capabil in a-si pastra
independenta si obiectivitatea.
Acest principiu impune tuturor profesionistilor contabili in a fi drepti, onesti in relatiile
profesionale, implicand si tranzactii corecte si juste. Niciodata, un profesionist contabil nu
trebuie sa se asocieze cu rapoarte, evidente sau alte informatii, atunci cand se apreciaza ca
acestea ar putea contine declaratii false, informatii eronate, emiterea de informatii (cu scopul
final de a induce in eroare).

Exemplul 1:
La inventarierea anuala pentru inchiderea exercitiului final la 31.12.2009, se constata ca
produsele finite din depozit, in valoare de 30 mil. Lei prezinta depreciere la un grad avansat in
procent de 60%, in anul urmator ele fiind declasate si revalorificate. Societatea nu constituie
provizion necesar, considerand ca din aceasta cauza ar putea inregistra pierdere pe anul respectiv
(astfel realizeaza o abatere de la principiul prudentei din Reglementarile contabile).
Exemplul 2 :
La o societate comerciala, in Nota Explcativa nr. 5 Situatia creantelor si datoriilor de la
bilantul contabil incheiat in data de 31.12.2009, nu a fost mentionata garantia angajata la banca
(reprezentand imobilul sediului central pentru un imprumut acordat pe o perioada de 5 ani). De
asemenea, valoarea acestei garantii nu se regaseste nici in contul extrabilantier 8011 Girari si
garantii acordate.
Integritatea se poate masura in termenii de just si corect, solicitandu-se respectarea
standardelor etice si tehnice. Astfel, putem enumera o serie de caracteristici esentiale ale
integritatii: onestitate, sinceritate, actionarea cu buna credinta. Integritatea poate remedia erorile
ce apar, nelasandu-se alt loc pentru inselaciune. Pot aparea divergente profesionale de opinii, dar
trebuie avut in vedere respectarea integritatii si mentinerea ei.

3.2. Analiza obiectivitatii

Obiectivitatea poate fi definita ca fiind o atitudine mentala in a privi aspectele importante

ale unei probleme, considerandu-se a fi o calitate ce da un plus serviciilor oferite. Aceasta
constituie o caracteristica a profesiei, fiind impuse detasarea de conflicte de interes si
impartialitate.
Profesionistii contabili ofera clientilor servicii bazate pe experienta profesionala si
cunostinte. Clientii, la randul lor, au o baza in informatiile primite de profesionistii contabili,
tocmai pentru ca ei cred ca acestia prezinta obiectivitate, independenta, cat si integritate
profesionala. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, atunci unui profesionist contabil nu mai
are o relevanta majora. Obiectivitatea are de asemenea o serie de caracteristici, si anume:
onestitate intelectuala, impartialitate, lipsa de conflicte de interese.

Acest principiu se aplica in intreg domeniul contabil: in practica publica (consultanta,

audit, fiscalitate), la intocmirea situatiilor financiare.
Obiectivitatea este calitatea care ofera serviciilor efectuate o valoare. De multe ori,
profesionistii contabili (prin natura activitatii desfasurate), sunt pusi in situatii in care se exercita
presiuni asupra lor, putand afecta obiectivitatea. Astfel de relatii profesionale, ce aduc mai multe
confuzii, sau care influenteaza in mod negativ rationamentul profesional ar trebui evitate.
Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in domenii diferite si au nevoie de a-si
demonstra obiectivitatea in diverse situatii. Liber profesionistii contabili realizeaza rapoartede
certificare, presteaza servicii fiscale, alte servicii de consultanta manageriala. Altii (cei angajti)
intocmesc situatii financiare in subordinea altora, pot executa servicii de audit intern. Unii
profesionisti se ocupa de pregatirea celor ce aspira sa intre in aceasta profesie. Indiferent de
statut si serviciile prestate, toti ar trebui sa-si protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa
isi mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.
Factorii carora le trebuie acordata atentie, in selectia situatiilor specifice legate de
obiectivitate, sunt urmatorii:
a) expunerea la situatii in care se pot exercita presiuni asuora lor, in maniera in care duce la
diminuarea obiectivitatii;
b) evitarea relatiilor ce permit idei preconcepute ca influentele altora asupra profesionistilor
contabili, sau partinirea unor clienti;
c) existenta unui comportament rezonabil caracteristic oricarui profesionist contabil (practic este
imposibila definirea tuturor situatiilor in care pot aparea presiuni);
d) obligativitatea de a se asigura ca personalul angajat detine corect si clar principiul
obiectivitatii;
e) neacceptarea de cadouri, invitatii ce pot duce la schimbarea rationamentului profesional fata
de clientii existenti (valoarea acestor daruri poate diferi de la tara la tara, dar cert este faptul ca
trebuie evitate situatiile care ar discredita pozitia lor profesionala).
Profesionistii contabili angajati in aplicarea de norme generate de comportamentul etic,
se pot intalni cu situatii legate de rezolvatea unui conflict etic sau identificarea unui
comportament ce nu este tocmai etic. In astfel de situatii, trebuie sa se respecte politicile stabilite
de entitatea unde sunt angajatu.
Daca nu se rezolva conflictul, trebuie tinut cont de urmatoarele:
a) o analizare a problemei conflict impreuna cu superiorul ierarhic imediat, iar daca nu se ajunge
la o rezolvare, superiorul ierarhic imediat va fi instiintat, iar profesionistul contabil va merge la
nivelul superior de conducere;

b) o solicitare de consultanta (consiliere) de la un consilier independent, pentru o intelegere a

evolutiei posibile a situatiei deja creata;
c) in ultima instanta, nu ramane decat demisia profesinistului contabil, insotita de o explicatie
prezentata unui reprezentant important al acelei entitati.

3.3. Analiza competentei profesionale

Competenta profesionala, ca si principiu de etica profesionala, se imparte in doua etape

separate:
- dobandirea competentelor profesionale, ce deriva dintr-o pregatire generala, urmata de
instructie specifica, practica si examinare pe teme profesionale importante (acesta fiind un model
de urmat pentru un profesionist contabil);
- mentinerea competentelor profesionale, bazate pe o urmarire a evolutiei continue in aceasta
profesie, inclusiv cunoasterea reglementarilor contabile, atat la nivel national cat si international
in contabilitate, audit, etc.
Pe parcursul desfasurarii activitatii lor, profesionistii contabili au obligatia:
-sa mentina si sa perfectioneze competentele proprii in intreaga cariera;
-sa nu efectueze decat acele lucrari pe care le pot realiza cu competentele profesionale detinute.
Nici un profesionist contabil nu trebuie sa spuna ca are cunostinte profesionale si
experienta pe care nu le poseda.
Exista trei posibilitati de abordarea a posibilitatilor de mentinere a competentelor
profesionale:
1) Abordarea bazata pe informatiile detinute din interior, conform careia, profesionistilor
contabili li se cere a demostra ca pot dezvolta si mentine competentele profesionale (cu ajutorul
rezultatelor). Dovezile de verificare sunt valabile pentru profesionistii contabili, membri
CECCAR, si constau in:
- verificarea invataturilor detinute;
- evaluarea unor materiale scrise (publicate);
- evaluarea rezultatelor invataturii;
- publicarea de articole si rezultatele proiectelor de cercetari;
- reexaminari periodice;
- specializari, calificari, etc.;
- evaluari realizate de alte corpuri profesionale.
2) Abordarea bazata pe informatii din exterior, prin stabilirea unor informatii ce trebuie invatate
in scopul dezvoltarii si mentinerii competentei. Dovezile de verificare sunt valabile pentru
profesionistii contabili angajati, si constau in:

- materiale de predare, catalog prezenta, formulare inregistrare;

- evaluari independente, confirmarea participarilot in programe interne.
3) Abordare combinata, prin care se imbina efectiv informatiilor primite prin celelalte doua
metode de abordare, se fixeaza informatiile de invatat si se masoara rezultatele.
O mentinere a competentelor profesionale este o obligatie, dar si undrept a membrilor
CECCAR. Obligatia presupune actualizarea, dezvoltarea activitatii profesionale, prin:
- parcurgerea unui minim de ore de activitate intr-o anumita perioada, din care jumatate
verificarile;
- urmarirea activitatii de invatare conform cu cerintele;
- demonstrarea mentinerii si dezvoltarii competentei, prin dovezi ale verificarii de catre o sursa
autorizata;
- dezvoltarea continua a culturii general-profesionale;
- acordarea unei atentii fiecarei situatii (operatiuni) examinata, rezultatul bazandu-se pe o
fundamentare profesionala;
- protejarea profesiei prin respectarea principiului independentei.
Dreptul se refera la aportul de formare si actualizare continua, garantand calitatea
serviciilor prestate catre terti. Pe langa aceasta dezvoltare profesionala continua, mai este
necesara si aplicarea cunoasterii pe baza unui rationament profesional cu ajutorul unei atitudini
obiective, pentru asigurarea unor servicii de inalta calitate.
Expertul contabil are o datorie de a-si mentine cunostintele si competentele profesionale
la un anumit nivel, pentru a asigura clientul/angajatorul ca va obtine servicii profesionale bazate
pe evolutiile noi din practica, tehnica, legislatie.
De asemenea, profesionistii contabili se vor abtine in a oferi servicii profesionale pe care
nu sunt competenti sa le ofere, in afara cazului cand se apeleaza la consultanta si asistenta
tehnica de la avocati, judecatori, evaluatori, alti profesionisti contabili. In astfel de cazuri,
responsabilitatea finala pentru un serviciu profesional tot contabilului ii revine.

3.4. Analiza confidentialitatii informatiilor

Acest principiu se refera la obligatiile contabililor de a se abtine de la:

- dezvoltarea de informatii confidentiale in afara organizatiei (firmei), derivand dintr-o relatie
profesionala, cu exceptia cazului cand sunt autorizati sa faca publica informatia, sau daca exista
obligatia legala de a o face publica;
- folosirea informatiilor confidentiale din timpul executarii serviciilor in avantaj personal, sau in
avantajul unei terte parti.

Obligatia de confidentialitate a informatiilor dobandite in timpul activitatii profesionale

in legatura cu afaceri ale clientilor/angajatorilor continua chiar si dupa terminarea relatiei intre
profesionistul contabil si client/patron.
Confidentialitatea cere de la un contabil atat discretie in ceea ce priveste informatia, cat si
in timpul executarii sarcinilor profesionale, sa nu se foloseasca in avantajul personal sau a unei
terte parti de aceasta informatie.
Multe informatii legate de afacerile clientului/patronului nu sunt publice, asadar
profesionistul contabil trebuie sa fie o persoana demna de incredere, sa nu faca dezvaluri altor
persoane (neautorizate).
Sunt definite norme referitoare la confidentialitate si sunt date indrumari referitoare la
obligatia de confidentialitate si la situatiile in care sunt permise dezvaluirea informatiilor
dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale.
Situatii in care profesionistii contabili sunt obligati/pot fi obligati in divulgarea de
informatii confidentiale:
- atunci cand divulgarea este autorizata de client/angajator (in aceasta situatie, se va tine seama
de interesele tuturor partilor);
- atunci cand divulgarea este autorizata prin lege (ex: furnizarea documentelor ca probe in cursul
unor proceduri judiciare; pentru aducerea la cunostinta a autoritatilor in masura eventualelor
incalcari ale legii);
- atunci cand exista obligatia/dreptul profesionistilor de a le divulga, cand nu este interzis prin
lege (ex: conformarea la controlul calitatii a unui corp membru; raspunderea in fata unei
anchete/investigatii de o organizatie membra; protejarea intereselor profesionale ale unui
profesionist contabil in timpul procedurilor judiciare).
Atunci cand s-a determinat faptul ca informatia confidentiala poate fi divulgata, trebuie
avute in vedere urmatoarele aspecte:
- daca interesele partilor ar putea fi prejudiciate in cazul in care clientul/angajatorul consmte ca
profesionistul contabil sa divulge informatia;
- profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca respectiva comunicare de informatii sa fie
realizata catre persoane adecvate, cu responsabilitatea de a reactiona ca atare;
- daca toate informatiile sunt semnificative si fondate cu dovezi, daca nu, apelandu-se la
rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare ce trebuie facuta.
In oricare caz, profesionistul contabil trebuie sa apeleze la consultarea unui consilier
juridic sau organisme profesionale.
Profesionistul contabil nu trebuie sa fie implicat in nici o declaratie in care exista motiv
sa se creada ca:
- ar avea un continut fals/inselator;

- ar contine informatii furnizate fara cunoasterea reala a faptelor;

- ar omite informatia avuta sa fie prezentata, inducand in eroare autoritatile fiscale
Cand profesionistul contabil presteaza servicii in alta tara decat cea natala si se confrunta
cu diferente intre prevederile specifice principiilor etice, trebuie sa se aplice urmatoarele
prevederi:
- cand principiile etice din tara in care se presteaza serviciile sunt mai putin stricte decat Codul
de etica eleborat de IFAC, se vor alica principiile IFAC;
- cand principiile etice ale tarii in care se presteaza serviciile sunt mai stricte decat principiile
IFAC, atunci cand se aplica principiile tarii respective;
- cand principiile etice ale tarii natale sunt obligatorii pentru serviciile prestate in afara tarii,
atunci se vor aplica principiile tarii de origine.
Pentru promovarea activitatii, profestionististii contabili trebuie:
- sa nu denigreze munca altor profesionisti contabili;
- sa nu exprime pretentii exagerate referitoare la serviciile prestate, pentru calificare si
experienta;
- sa nu utilizeze mijloace ce aduc reputatie proasta profesiei pe care o practica.

3.5. Abordarea conduitei profesionale, prin prisma independentei

Codul de conduita etica profesionala prezinta o serie de situatii incompatibile cu

independenta profesionistilor contabili:
- detinerea de actiuni in capitalul companiei clientului;
- detinerea de actiuni in compania care a investit in compania clientului sau;
- contractarea de imprumuturi de la client sau de la o persoana ce are interese in compania
clientului;
- detinerea de actiuni la o banca ce a acordat un imprumut unui client.
Printr-o raportare la normele de conduita profesionala, va fi usor de adoptat o decizie
etica in situatia in care apare o oferta de colaborare din partea companiei unde este angajata sotia
profesionistului contabil, dar nu la fel se va intampla atunci cand oferta provine de la compania a
carei actionar majoritar este cel mai bun prieten al profesionistului contabil. Intr-o astfel de
situatie, contabilul va apela la rationamentul profesional pentru adoptarea unei decizii etice.
Independenta poate fi considerata piatra de incercare a profesiei contabile, pornind de
la doua conditii esentiale de indeplinit:
- un rationament profesional (permitand contabililor sa actioneze cu integritate, obiectivitate,
prudenta profesionala);

- evitarea faptelor si circumstantelor semnificative, astfel incat o terta persoana sa poata ajunge la
concluzia ca integritatea, obiectivitatea contabililor au fost compromise.
Independenta poate fi amenintata de:
a) Interesele proprii, ce apar atunci cand o societate de expertiza ar putea beneficia de interese
financiare din partea clientului, sau daca interesul propriu intra in conflict cu clientul respectiv
(ex: totalitatea onorariilor ce provin de la un singur client; relatiile de afaceri cu clientul
contractului de prestari servicii profesionale; onorarii neprevazute in contractul de prestari
servicii);
b) Slabirea autocontrolului, atunci cand una dintre persoanele cabinetului de expertiza a gestionat
patrimoniul clientului, din actuala pozitie exercitand o anumita influenta directa;
c) Renuntarea la propriile convingeri apare atunci cand un membru al cabinetului de expertiza
promoveaza opinia unui client pana in punctul in care obiectivitatea sa poate fi perceputa ca fiind
compromisa (ex: profesionistul contabil actioneaza ca un avocat/consilier al clientului in litigii;
rezolvarea neintelegerilor cu terte parti);
d) Manifestarea de familiarism apare atunci cand, in dorinta unei relatii stranse cu un client,
societatea de expertiza devine prea intelegatoare fata de interesele clientului (ex: existenta unui
membru al societatii de expertiza care are un membru al familiei sau ruda apropiata cu functie de
raspundre in intreprinderea clientului);
e) Actiuni de intimidare apar atunci cand un membru al societatii de expertiza poate fi impiedicat
in actionarea cu obiectivitate prin amenintari reale/percepute de la angajamentul clientului (ex:
presiunea din partea clientului pentru a reduce cantitatea de munca exercitata de membrii
cabinetului in scopul reducerii onorariilor).
Cand se identifica amenintari la adresa independentei, trebuie de asemenea identificate
masuri de protejare corespunzatoare si aplicarea lor.
Masurile de protejare a independentei se impart in:
Masuri de protejare create de profesie, legsilatie (reglementari), ce includ urmatoarele:
- stabilirea unor cerinte de educatie, instruire, experienta pentru accesul la profesie;
- stabilirea unor cerinte de educatie, formare continua a profesionistilor contabili;
- impunerea de standarde profesionale.
Masuri de protejare stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul beneficiar al serviciilor
profesionale:
- nominalizarea angajatilor clientului imputerniciti in luarea deciziilor manageriale;
- stabilirea de client a politicilor/procedurilor pentru raportarea financiara corecta;
- stabilirea procedurilor interne ale clientului pentru asigurarea delegarii obiective a angajatilor
pentru o buna gestionare a bunurilor si valorilor.

Cand masurile de protejare a independentei sunt insuficiente pentru eliminarea si

reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, singura masura viabila ar putea consta in
refuzarea contractului privind acordarea nivelului de asigurare angajat.

3.6. Analiza normelor tehnice si profesionale

Profesionistii contabili autorizati au obligatia ca lucrarile ce le efectueaza sa fie in

conformitate cu anumite norme tehnice si profesionale elaborate de Corp, ce constau in:
a) Norme referitoare la comisioane si onorarii
b) Norme referitoare la relatiile cu clientii
c) Norme referitoare la relatiile cu alti colegi profesionisti contabili
d) Norme referitoare la publicitate si cererea de oferta de servicii
a) Norme referitoare la comisioane si onorarii
Onorariile profesionale trebuie sa reprezinte o reflectare corecta a serviciilor prestate,
tinandu-se cont de:
-competenta si cunostintele acumulate pentru anumite tipuri de servicii profesionale prestate;
-nivelul pregatirii si experienta persoanelor angajate in prestarea serviciilor;
-gradul de responsabilitate implicat in prestarea serviciului;
-timpul efectiv ocupat de persoana angajat in prestarea serviciilor profesionale.
Onorariile se pot calcula pe baza unei rate pe ora sau zi, pentru timpul folosit de fiecare
persoane angajat in prestarea de servicii. Un expert contabil trebuie sa fie convins ca onorariul
cerut este exact rezultatul activitatii ce urmeaza a fi efectuata, tinand cont de calitatea si atentia
maxima ce trebuie cuvenita in realizarea acelor servicii.
b) Norme referitoare la relatiile cu clientii
Relatiile cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari servicii semnat de ambele
parti. Expertii contabili trebuie sa se rezume doar la acordarea de consultanta si sa nu se implice
in activitatea de administrare a clientului, relatiile personale sa nu afecteze independenta lor.
Trebuie acordata o atentie speciala asupra criteriului de alegere a clientilor noi, dar si a
mentinerii celor vechi.
Profesionistii contabili trebuie se verifice periodic schimbarile intervenite in
comportamentul clientilor, pentru a nu fi expusi la riscuri noi, iar daca pe timpul efectuarii
serviciilor apar alte riscuri, se va incheia un act aditional.
Membrii Corpului ce se gasesc in imposibilitatea exercitarii serviciilor contractate din
cauza neprimirii informatiilor si datelor conform contractului, sau din cauza lipsei de colaborarea
a conducerii unitatii, trebuie sa rezilieze contractul motivat.

c) Norme referitoare la relatiile cu alti colegi profesionisti contabili

Membrii Corpului se trateaza reciproc cu amabilitate, respect si asistenta, excluzandu-se
vulgaritatea, manifestarile dure si necuviincioase, imputari rauvoitoare, oferte de serviciu in
folosul lor/defavoarea altora. Eventualele neintelegeri trebuie conciliate intre acestia si dupa
aceea sa fie informat presedintele filialei. Orice plangere impotriva unui coleg este considerata o
culpa, iar o plangere calomnioasa o abatere grava.
Deoarece nu este posibil ca orice expert contabil sa detina experienta necesara in toate
domeniile contabilitatii, unii liber profesionisti au decis ca nu este adecvat ca
societatile/cabinetele lor sa ofere toata gama de servicii ce ar putea fi cerute, fiind necesar sa
presteze doar acele servicii pe care le pot indeplini cu competenta profesionala.
Cand unui expert contabil i se cer servicii de consultanta, cererile trebuie facute in
premisa in care potentialul client ar avea deja un contabil. In cazul in care exista deja un expert
contabil in functie, trebuie respectate procedurile stabilite, expertul contabil solicitat ulterior
trebuind sa-si limiteze prestatia la atributiile primite de la expertul contabil in functie, sau de la
client. Expertul contabil solicitat are datoria de a mentine legaturile curente si de cologialitate
intre expertul contabil in functie si client si nu trebuie sa isi exprime vreo opinie critica cu privire
la serviciile profesionale ale expertului contabil in functie.
Atunci cand exista mai multi experti contabili ce furnizeaza servicii profesionale
clientului, poate fi informat doar expertul contabil relevant (in functie de serviciile pe care le
presteaza). Eventual, expertul contabil in functie, in completarea lucrarilor transferate, tine
legatura cu expertul contabil solicitat si va coopera cu el in privinta tuturor problemelor de
asistenta cerute.
Profesionistul contabil aflat in functie are obligatia de a transmite succesorului sau (dupa
incheierea contractului cu clientul), toate documentele si registrele clientului care sunt in posesia
sa, toate acestea consemnandu-se intr-un proces verbal de predare-primire.
d) Norme referitoare la publicitatea si cererea de oferta servicii ale expertilor contabili
Intr-o economie de piata libera, cererea si oferta ar trebui sa fie modalitatea de crestere a
profesiei de expert contabil, in conditiile in care cel mai bun sa fie recunoscut, cei ce trebuie sa-si
perfectioneze munca sa accepte reusitele celorlalti, toate acestea facandu-se in transparenta
deplina.
Trebuie sa existe clar o evidenta la CECCAR asupra activitatilor fiecarui membru, ce
lucrari a executat, pentru cine a prestat serviciile oferite, ce venituri a realizat, daca si-a indeplinit
obligatiile financiare catre stat si catre Corp.

Potrivit legii Corpului, publicitatea in legatura cu profesia de expert contabil si contabil

autorizat se autorizeaza de CECCAR, in interesul membrilor sai. Prin publicitate, se intelege o
comunicare catre public a informatiilor asupra serviciilor oferite sau calificarile posedate de un
profesionist contabil, in scopul obtinerii unei lucrari.
Oferta, directa sau indirecta, este concretizata in demersurile facute pe langa un eventual
client, in scopul de a-i propune servicii profesionale.
Publicitatea, cat si cererea de oferte de servicii, trebuie sa aiba ca scop informarea
publicului intr-o maniera cat mai obiectiva, decenta, onesta, de bun gust, fiind interzisa
constrangerea sau hartuirea. Publicul trebuie sa fie la curent cu gama de servicii pe care un
expert contabil le ofera, astfel incat sa nu existe vreo obiectie ca un organism sa comunice astfel
de informatii.

BIBLIOGRAFIE

Dobroteanu C., Dobroteanu L., Audit intern, Ed.InfoMega, 2007, p.

Dobroteanu C., Dobroteanu L., Audit concept si practice, Ed.Economica, 2002, p..67
Toma M., Potdevin J., Elemente de doctrina si deontologie a profesiei contabile,
Ed.CECCAR, 2008, p.123
Renard J., Teoria si practica auditului intern, Editia a-4-a, Ministerul Finantelor Publice
din Romania, 2002, p.18
Greenwood E., Attributes of a profession, 1957, citat de G.W. Cosserat Modern
auditing, 2000, p.66
Toma M., Potdevin J., Elemente de doctrina si deontologie a profesiei contabile,
Ed.CECCAR, 2008, p.16
Greenwood E., Attributes of a profession, 1957, citat de G.W. Cosserat Modern
auditing, 2000, p.67

 Toma M., Potdevin J., Elemente de doctrina si deontologie a profesiei contabile,

Ed.CECCAR, 2008, p.18
Abbott A., Professional Ethics, American Journal of Sociology, 1983, p.88
http://www.ai.rei.ase.ro/ETICA%202014/Suport%20curs%20master%20-%20Etica%20si
%20CSR_2014.pdf