Boboteaza (REFERAT)

Pe 6 ianuarie, Biserica ortodox srbtorete botezul lui Iisus Hristos, sau

Boboteaza. Aceast zi marcheaz sfritul srbtorilor dedicate Crciunului i Anului Nou.

Tradiia
Biblia vorbete despre Ioan Boteztorul, considerat naintemergtorul lui Iisus Hristos,
care propovduia venirea acestuia, ndemnnd pe iudei la pocin. mbrcmintea lui Ioan
era foarte simpl, fcut din pr de cmil; el purta o cingtoare de piele mprejurul mijlocului
i se hrnea cu lcuste i miere slbatic. Icoanele au pstrat de-a lungul timpului aceast
imagine, nfindu-ni-l pe Boteztor ca pe un pustnic cu prul lung i barb aspr.
Considerndu-l proroc, locuitorii din Ierusalim i din ntreaga Iudee se strngeau n jurul lui
pentru a-i asculta cuvintele i mai ales pentru a fi botezai de el n rul Iordan.
Ioan le cerea, nainte de a-i boteza, s-i mrturiseasc pcatele i s se pociasc,
spunndu-le c el i boteaz doar cu ap, dar cel ce va veni dup el (adic Iisus) i va boteza
cu Duh Sfnt i cu foc. Vestind venirea lui Iisus Hristos, Ioan spunea c acela este mult mai
mare i mai puternic dect el.
Sfnta Evanghelie ne povestete c i Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de
Ioan, care, vzndu-l, a spus: Iat Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pcatul lumii. i,
ieind Iisus din apa Iordanului, cerurile s-au deschis i Duhul lui Dumnezeu s-a vrsat
pogorndu-se ca un porumbel i venind peste El. i glas din ceruri zicnd: Acesta este Fiul
Meu cel iubit ntru care am binevoit.

Boboteaza este deci una dintre cele mai importante srbtori ale anului pentru cretini.
De obicei, n aceast perioad este foarte frig n Romnia, de aceea este des folosit expresia
gerul Bobotezei. Poporul romn a pstrat multe tradiii n legtur cu aceast zi. De
exemplu, n localitile aezate pe malul unui ru, pe malul Dunrii sau chiar pe rmul mrii,
se obinuiete c preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, s arunce o cruce de lemn n
apa foarte rece, uneori chiar ngheat, dup care sar civa flci curajoi pentru a o aduce
napoi. n toate bisericile ortodoxe, preoii fac agheasm (ap sfinit), cu care "boteaz"
apele, oamenii, animalele i casele.

n tradiia romneasc
n tradiia popular romneasc, Boboteaza este i o srbtoare dedicat purificrii
naturii, i mai ales a apelor, de forele rului. Acum se colinda, se prevestete cum va fi
vremea n noul an, sau cum va fi recolta. Se crede ca n aceste zile animalele vorbesc,
cptnd puteri neobinuite. Peste obiceiurile cretine ortodoxe de sfinire a apelor sau de
scufundare a crucii s-au suprapus i multe practici pgne, cum ar fi afumarea grajdurilor i a
vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe cmp sau colindele
nsoite de tot felul de strigturi i zgomote. Toate acestea au n general un rol de curire i de
ndeprtare a rului. Tradiia ortodox cere ca acum s se mnnce piftie i gru fiert i s se
bea vin rou.

Tradiii si obiceiuri de Boboteaza

La Boboteaza nu se spal rufe, apa sfinit luat acum are puteri miraculoase, ea nu se
strica niciodat. La Boboteaza se sfinesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va
arunca crucea.
In satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acas la cineva
si duceau alimente si butura. Dup ce serveau masa, ele cntau si jucau toata noaptea.
Dimineaa ieeau pe strada si luau pe sus brbaii care apreau ntmpltor pe drum, ii luau cu
fora la ru, ameninndu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea
tinerelor neveste in comunitatea femeilor cstorite prin udarea cu apa din fntna sau dintrun ru. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete i viseaz ursitul. Ele i leag pe inelar un fir
rou de mtase si o bucic de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe
gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor mrit in acel an.
Srbtorit nc de la nceput in ziua de 6 ianuarie, multa vreme mpreun cu
Crciunul (lucru rmas pana astzi in practica Bisericii ortodoxe ruse, a Bisericii Armene si a
celorlalte biserici necalcedoniene), Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie,
Teofanie, Artarea Domnului, Descoperirea Cuvntului ntrupat.
Evenimentul Botezului este descris de ctre toi evanghelitii. Matei ne relateaz ca Iisus a
venit din Galileea la rul Iordan unde boteza Ioan Boteztorul, cernd sa fie si el botezat. Ioan
i-a zis: "Eu am trebuin sa fiu botezat de tine si tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la rspunsul
lui Iisus ca aa se cuvine, a fost botezat in cele din urma de ctre Ioan. Boboteaza (Botezul
Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteaz in Iordan de
ctre Ioan, Spiritul Sfnt se coboar asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatl din cer l
declara ca fiind Fiul sau.

Boboteaza si cu Sf. Ioan aproape ca formeaz una si aceeai srbtoare. In ajun,

preotul sfinete casele cu apa care a fost sfinit in dimineaa aceea dup Liturghie. Oamenii
in post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfinit. Preotul este precedat de
copii mbrcai in cmi albe, sunnd din clopoei si deschiznd calea preotului, strignd
Kira Leisa, adic pronunarea romneasc a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluiete). Pe
lng Troparul Bobotezei, copii cnt colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la
Iordan (Botezul lui Iisus). In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindnd din
casa in casa.