Cinematografia

Cinematografia a avut, poate, dintre toate formele artistice, cea mai

rapida traiectorie ascensionala, odata cu cel mai neasteptat impact
asupra populatiei si, raportandu-ne si la zilele noastre, putem afirma cu
certitudine ca procesul de transformare continua cu aceeasi uluitoare
viteza. De-a lungul secolelor, oamenii au experimentat doua dintre
dispozitivele (tehnicile) ce vor deveni mai tarziu elemente cheie ale
cinematografiei: proiectarea imaginilor cu ajutorul luminii (folosind
camera obscura" si lanterna magica") si crearea iluziei miscarii prin
exploatarea fenomenului optic numit persistenta viziunii". Aceasta din
urma se refera la capacitatea creierului uman de a retine pentru o zecime
de secunda ultima imagine proiectata pe retina ochiului. Un film este creat
de fapt din mii de fotografii individuale ce se succed intr-o ordine fireasca,
iar intre fiecare dintre acestea exista o pauza, insa ochiul uman este
pacalit" de iluzia optica a continuitatii. Desi ecranul cinematografului
pare sa fie in permanenta luminat, aproape jumatate din timp el este
intunecat. Imaginea da impresia ca tremura sub privirea noastra, sau cel
putin asa se intampla in pionieratul cinematografiei, in zilele noastre
viteza de proiectare a imaginilor atingand chiar si 30 de cadre pe secunda.
Descoperirea si dezvoltarea acestor mecanisme s-au facut de-a
lungul unui proces gradual si au implicat un numar de inventatori din
Europa, Marea Britanie si America, ce au lucrat inca din 1860 la o serie de
proiecte cu grade diferite de success. Numele catorva dintre acestia sunt
mai rezonante: Edward Muybridge, Louis Le Prince si Ottomar Anschtz, ei
realizand masini pentru proiectii ale imaginilor cu o miscare rapida.
George Eastman, fondatorul american al Eastman Kodak, Hannibal
Goodwin si William Friese Greene, toti au contribuit cu prototipuri pentru
filmele animate.
Insa inceputurile pactului cu imaginatia trebuie cautat cu mii de ani
in urma Principiile si elementele ce stau astazi la baza unor procese atat
de complicate si de avansate au constituit forme primitive de divertisment
ce pun uneori la indoiala autenticitatea descoperirilor considerate a fi noi
in secolul postvitezei". Egiptenii si babilonienii descoperisera lumina si
umbra, precum si moditati de exploatare artistica" a acestora cu 5000 de
ani in urma. Piesele de teatru cu umbre si oglinzi au reprezentat pentru
indepartata civilizatie rasariteana mijloace comune de delectare, iar in
China, in timpul dinastiei Chou (1100 i.Hr.) se realizeaze pergamente,
care, la derulare rapida pun in evidenta faza succesive ale aceluiasi gest.
In 1894 lumea cea noua" era socata de descoperirea facuta de
arheologul Austen Henry Layard care, printre ruine apartinand civilizatiei
babiloniene, a descoperit prima lentila convexa ce data din secolul al XIXlea i.Hr.

Tot chinezii, in vremea lui Mo Ti ( filozoful care a explicat pentru

prima data fenomenul imaginii refractate folosind analogia cu vasla din
furchetul unei barci), proiecteaza imagini rasturnate pe ecrane naturale
printr-un oricficiu pe care il numeau locul de colecatre a luminii , a razelor
soarelui".

Cinematografia
americana
Cinematografia americana s-a impus inca de la inceput si este in top
chiar si acum, in mod special datorita modului de prezentare a acesteia
care a atras publicul. Aceasta conecteaza subiecte ca si istoria, afacerile,
dragostea si altele specific englezesti. n plus, este o metoda perfecta
pentru dezvoltarea aptitudinilor vizuale si mediatice si poate fi folosita
drept o rampa de lansare pentru eforturile pro scrisului creativ si
productiei mass-media.
In clasicul film Hollywoodian, povestea reprezinta elementul
principal. Creatorii de film se bazeaza in principal pe stil structura,
narativa si elemente vizuale pentru a spune povestea lor in mod cat mai
eficient.

Hollywood
americane

simbolul

cinematografiei

nsemnul hollywoodian

Hollywood este un cartier al oraului Los Angeles, California din

Statele Unite.

Hollywoodul a fost ntemeiat n 1857. Relatrile conform crora numele ar

proveni de la arbuti sfiniti adui din Anglia sunt n mare parte
neadevrate. Se spune c numele de Hollywood a aprut, din ntmplare,
cnd soia lui Harvey Henderson Wilcox, un agent imobiliar n anii 1880,
cltorind cu trenul, a ntlnit o femeie, care i-a denumit casa
"Hollywood" (lemn sfnt). Cnd doamna Wilcox s-a ntors acas, i-a
botezat ferma la fel.
Hollywood a devenit o municipalitate n 1903. n 1910, locuitorii de sex
masculin au votat unirea cu oraul Los Angeles, pentru a-i asigura o
surs constant de ap.
Hollywood-ul, n urma uriaei reete de cas obinut de prezentarea
filmului Voiajul n lun a francezului Georges Mlis n America, este
oraul unde se deschide primul nikel-odeon, n traducere liber "templu de
doi ceni", denumire venit de la moneda de doi ceni. Acest nikel-odeon,
este de fapt prima sal specializat n prezentarea de spectacole
cinematografice, primul cinematograf, lucru ce s-a petrecut n anul 1902.
Menionm c pn atunci spectacolele cinematografice erau spectacole
de blci care se prezentau n corturi.
Tot aici, spre nceputul anilor 1900, mai multe companii de producie
cinematografic din New York i New Jersey au nceput s se mute n
nsorita Californie, datorit vremii bune i a zilelor mai lungi. Dei lumina
electric exista la acea vreme, aceasta nu era destul de puternic ca s
expun adecvat o pelicul; cea mai bun surs de lumin pentru
producia cinematografic era lumina solar. Compania Nestor, primul
studio de film din zona Hollywoodului, a fost fondat n 1911 de David
Horsley. n acel an, s-au turnat acolo cincisprezece filme independente.

Hollywood la sfritul aniilor 1920

Distana dintre California de Sud i New Jersey i-a ngreunat lui Thomas
Edison impunerea brevetelor sale de invenie n domeniul cinematografic.
n acel moment, Edison deinea aproape toate brevetele necesare pentru
producia unui film iar n est, productorii de film care lucrau independent
de Motion Picture Patents Company (compania lui Edison) erau adeseori
acionai n instan i agresai de Edison i agenii si. n conscin,
productorii de film din California puteau s lucreze indepedent, neatrnat
de controlul lui Edison. Dac trimitea ageni n California, zvonurile despre

acetia ajungeau la Los Angeles naintea agenilor, iar productorii de film

puteau s fug n Mexic.
Faimosul nsemn al Hollywoodului a fost ridicat n anul 1923 i era menit
s promoveze noile dezvoltri imobiliare pe dealurile Hollywoodului,
nfind iniial cuvntul "Hollywoodland". Pentru muli ani semnul a fost
lsat s se deterioreze. n 1949, Camera de Comer a Hollywoodului a pus
piciorul n prag i s-a oferit s elimine ultimele patru litere i s le repare
pe cellalte. Semnul, amplasat n Parcul Griffith, a fost nregistrat ca
marc i nu mai poate fi folosit fr permisiunea Camerei de Comer a
Hollywoordului, care administreaz i venerabilul Walk of Fame.
Cuvntul "Hollywood" este utilizat colocvial cu sensul de industrie
cinematografic i de televiziune n California de sud, termenul derivnd
de la faimoasa comunitate.
Studioul Charlie Chaplin, de pe bulevardele La Brea i De Lonpre, la sud
de Sunset Boulevard (Bulevardul Soarelui), a fost construit n 1917. A avut
muli propietari dup 1953, printre care Kling Studios, care au produs
serialul TV Superman cu George Reeves; Red Skelton, care le-a folosit ca
sound stage pentru showurile CBS; de asemenea CBS a filmat aici Perry
Mason cu Raymond Burr. A fost deinut de asemenea de compania A&M
Records condus Herb Alpert i Tijuana Brass Enterprises. Proprietarul de
acum este The Jim Henson Company, deintoarea show-ului Muppets. n
1969, Comitetul pentru Patrimoniu Cultural al oraului Los Angeles a
desemnat studioul un momument istoric.
Prima ceremonie de decernare a Premiilor Oscar a avut loc la 16 mai 1929
n timpul unui banchet desfurat n Sala Florilor a Hotelului Hollywood
Roosevelt de pe Bulevardul Hollywood. Biletele costau $10.00, iar la
ceremonie au participat dou sute cincizeci de persoane.

Hollywood Walk of Fame

Faimoasa cldire Capitol Records de pe Strada Vine, la nord de Bulevardul

Hollywood, este un studio de nregistrri nchis pentru vizitele publicului,
dar arhitectura sa circular unic este special, prin faptul c pare a fi o
stiv de etaje.

n noiembrie 2002, o propunere de separare a Hollywoodului de Los

Angeles i formare a unui nou ora a fost respins de marea majoritate a
votanilor.
Recent construitul Kodak Theatre de pe Bulevardul Hollywood, amplasat
acolo unde se nla odat istoricul Hollywood Hotel, a devenit noua
locaie a ceremoniei de decernare a premiilor Oscar.