Cursul 3 Drept Penal

Art. 189 Omorul calificat

Infractiunea de omor calificat - Trebuie sa retinem in primul rand ca este vorba despre o varianta a omorului
simplu, comisa in anumite imprejurari pe care legiuitorul le-a considerat mai grave si pe care a considerat ca trebuie
sanctionate mai sever, altfel spus infractiunea de omor calificat are la baza infractiunea de omor, se construieste pe aceasta
infractiune si singurele lucruri pe care le vom analiza sunt elementele circumstantiale, imprejurarile specifice plus
sanctiunea (care este diferita), ca atare raman valabile cele spuse in cazul analizei art. 188.
Precedentul legislativ
- in VCP existau doua variante care se adaugau omorului simplu omorul deosebit de grav si omorul calificat,
cele doua categorii de omor insumau 16 elemente circumstantiale;
- in prezent omorul calificat cuprinde doar 8 elemente circumstantiale, dintre acestea 8 primele patru provin din
fostul omor calificat, urmatoarele patru provin din omorul deosebit de grav;
- din diferite motive celelalte 8 elemente circumstantiale nu au mai fost retinute la omorul calificat, unele dintre
acestea regasindu-se la circumstante agravante, altele se gasesc in variante agravate. Exista si ipoteza in care elementele
circumstantiale din vechiul cod, de la omor calificat si omor deosebit de grav, raman omor simplu.
Aceste modificari legislative pun problema legii penale mai favorabile, astfel pot exista situatii tranzitorii, atat pe
art. 5 NCP, cat si pe art. 6.
- In ceea ce priveste prima grupa, legea penala mai favorabila este VCP;
- Cu privire la cea de a doua grupa, ultimele 4 elemente ce provin de la omorul deosebit de grav nu genereaza
situatii tranzitorii, intrucat pedeapsa este identica;
Trebuie analizata incidenta legii penale mai favorabile de la caz la caz. In afara de elementele circumstantiale care
nu se mai regasesc absolut deloc, vom constata ca avem sanctiuni asimetrice, in sensul ca difera atat minimul cat si
maximul. Uneori se nasc situatii in care minimul este mai mic decat legea veche, iar maximul este mai mare;
Art. 189 a) Omorul comis cu premeditare
-este preluat fara modificari din VCP, unde reprezenta tot omor calificat;
Intr-o opinie unanima, se considera ca pentru existenta unui omor comis cu premeditare trebuie indeplinite 3
conditii:
-faptuitorul trebuie sa adopte rezolutia infractionala si sa mediteze asupra faptei;
- rezolutia infractionala trebuie sa se obiectiveze/materializeze prin intermediul unor acte premeditare (pregatirea
armei, otravei, informarea cu privire la locul si momentul favorabile pentru comiterea infractiunii, stabilirea traseului
victimei, etc);
- trebuie sa existe un interval de timp suficient de mare, astfel incat autorul sa aiba posibilitatea atat sa mediteze
asupra faptei, cat si sa realizeze actele prealabile necesare; daca intervalul de timp este prea scurt, astfel incat sa nu aiba
timp de meditare, infractiunea de omor nu se va califica pentru cea cu premeditare;
Circumstanta personala in cazul existentei complicilor, nu se rasfrange si asupra lor decat in masura in care
acestia au cunoscut rezolutia infractionala a autorului;
In cazul in care exista premeditare, eroarea asupra persoanei nu inlatura elementul circumstantial si se va retine
omor cu premeditare.
Art. 189 b) Omorul comis din interes material
- este preluat din VCP, unde reprezenta tot omor calificat;
- presupune ca autorul faptei sa aiba ca scop prin comiterea omorului intarea ulterioara, pe cale aparent legala, in
posesia unui beneficiu material. Suntem in aceasta ipoteza, in cazul in care omorul este comis in scopul dobandirii unei
succesiuni, in scopul incasarii unei polite de asigurare, in scopul evitarii unui partaj neconvenabil, samd.
- Este necesar ca faptuitorul sa lucreze in scopul respectiv, de a dobandi un folos material, neavand relevanta daca
scopul se si atinge sau nu;
- Daca nu exista acest interes material, ci fapta este comisa din alte ratiuni, chiar daca indirect se va dobandi un
folos material, acest element circumstantial nu se va retine;
Trebuie facuta diferenta intre acest element circumstantial si omorul comis in scopul ascunderii altei infractiuni
(ex. ascunderea talhariei), in linii mari diferenta fiind aceea ca la omorul din interes material se intra ulterior in posesia
unui beneficiu material pe asa-zisa cale legala, existand astfel un decalaj in timp; in cazul talhariei exista o coincidenta, o
simultaneitate intre infractiunea de ucidere si deposedarea victimei de un bun.

- In mod teoretic si exceptional nu se poate exclude ca cele doua elemente circumstantiale sa se afle in cadrul
aceleiasi infractiuni;
Art. 189 c) Omorul comis pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspunderea penala sau de la
executarea unei pedepese
- se afla sub o forma putin diferita fata de reglementarea veche, unde se referea la sustragerea de la urmarirea
penala sau de la arestul preventiv;
- ceea ce este specific, este latura subiectiva, existand scopul de a se sustrage de la raspunderea penala sau de la
executarea unei pedepse;
- in aceasta situatie scopul nu califica intentia! Omorul se poate comite in acest caz si cu intentie indirecta (gen
eugen exista un mandat de arestare pt grigore, iar ionel il omoara din greseala cu cutitul, astfel ionel nu se califica pentru
infractiunea de omor comis pentru sustragere).
Art. 189 d) Omorul comis pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea unei alte infractiuni
-sub NCP se refera la orice infractiune, inclusiv la talharie;
- latura subiectiva da particularitate elementului circumstantial;
- omorul este infractiune mijloc, este comisa pentru savarsirea altei infractiuni;
Art. 189 e) Omorul comis de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor
- testul actual contine si tentativa de omor
- poate fi vorba despre orice infractiune contra vietii comisa cu intentie;
- nu intra in antecedenta omorului, faptele comise cu praeterintentie;
- retinem faptul ca nu are niciun fel de importanta daca la omorul anterior s-a pronuntat sau nu o hotarare
definitiva sau daca pedeapsa s-a executat sau nu; nu are importanta daca pentru fapta respectiva a intervenit reabilitarea,
prescriptia, samd;
- putem sa ne raportam la tentativa, ca fapta aflata in antecedenta, ca la o fapta comisa in anumite imprejurari
(Grigore incearca o sa o omoare pe Maricica, este condamnat, executa pedeapsa, iar cand iese din penitenciar, maricica
este ucisa. Nu voi putea vorbi despre omor calificat in aceasta ipoteza);
Art. 189 f) Omorul comis de catre o persoana asupra a doua sau mai multor persoane
- problema pe care a ridicat-o acest element circumstantial s-a referit la aprecierea acestuia in functie de existenta
sau nu a mai multor actiuni prin care se realizeaza fapta, astfel incat intr-o opinie s-a considerat ca pt existenta acestui
element circumstantial trebuie sa fie mai multe elemente circumstantiale, iar cealalata opinie a spus ca se retine elementul
circumstantial indiferent daca au existat unul sau mai multe elemente circumstantiale daca fapta s-a comis in aceeasi
imprejurare, a doua opinie fiind cea corecta;
- ce se intampla cand o fapta se consuma, iar cealalta ramane la tentativa? In momentul in care am doar o tentativa
cu privire la cele doua sau mai multe persoane, voi avea tentativa fie la omor simplu, fie la omor deosebit de grav, iar in
privinta faptei consumate voi avea un omor calificat;
Art. 189 g) Omorul comis impotriva unei femei gravide
-infractiunea este circumstantiata de subiectul pasiv, anume femeia gravida;
- pentru a ne afla in cazul infractiunii de omor comis impotriva unei femei gravide, autorul trebuie sa cunoasca
starea de graviditate a victimei;
- nu se retine elementul circumstantial daca isi propune sa ucida femeia insarcinata, dar omoara pe altcineva;
Art. 189 h) Omorul comis prin cruzime
-este prealuat de la omorul deosebit de grav din VCP;
- notiunea de cruzime nu este reglementata de legiuitor, ceea ce face ca aceasta notiune sa fie inteleasa din
limbajul comun, intelegandu-se astfel producerea de suferinta deosebita unei persoane;
- in practica s-a pus in evidenta faptul ca pentru retinerea acestui element circumstantial, victimei trebuie sa ii fie
produse suferinte mai mari decat cele ce insotesc de regula uciderea unei persoane;
- dincolo de suferintele deosebite, mai trebuie sa tinem cont de spiritul de ferocitate de care a dat dovada
faptuitorul si sentimentul de oroare pe care fapta respectiva il produce in opinia publica;
- daca victima este ucisa rapid, iar apoi cadavrul este sectionat, nu ne aflam in existenta acestui element
circumstantial;