ISTORII ISTORII IN DOUA VOLUME 792 EDITURA $TIINTIFICA BDITuRA STIINGTIFICALOTR TVG awuoo de $A tne Jae insotuc dy Adie Plant alte Van Sieh ~ eagle TV parce de adevas, (a pretenia, STUDIU INTRODUCTIV { SCINTA ISTORICA A SOCIETATIE SCLAVAGISTE DIN BAznVUL TESTMBDITERANIAN IN AJUNUL RAZBOATBLOR MEDICE Persnaltatea Ii Hesodoy, dori pst ine a oe tel salen se inten qh esish a cum a foe ean dou Shp ste dea fw vi, edn, lat eae Lsdacl. gamer faptele lor: Cicer Fa huni pe, lezdoe / Phasincle itil" Ceractesaatea lal Cito. capeinde 0 Bunt / = Monae pe lero cy hore Hcsdoe ra. fest aca, eden ceeeitoe amie tment (un Towne) ete epi “pesca gu le Togonalloc ert: peti peta oar I compo” SRE Teel de propor vassal pe un lan bine Cefinie fart de jects pedccemalor le Hectot rn avinee in Laois povertivn’ sev Tana fe de" evenimente in sora Oriental a Grace Neal ‘entral al acestor evenimente Sine seosetecat” Vi lee vial Velen tens il comets fe rearpeane 1 Inpstjrile care a dus Ia ave ‘cain ntee frac, [Deoarece Hrodoe a teri ces vi storie cartaracter Univeal in Tierature geeacd, alemayia Ii Cicero spate justifeatt, cael alment pina arunci nu se in fumetate si lachoge povesten inimplarilos din treet into opera Se sine matStonce,serabseuek de wn fir conducdtor, si prea puyiat Se interesaserd de istocia poiticé a eatelor atu existente ‘Opera lui Herodot, incieslata.simplu toropi — cencetare; stadiui de deevoleae a jstoriografiel grecejt cd a fost lca uti, su yutea cupsinde adeviratele cave care au provocat Hebosiele preco-pereane. De aceea. am aocod neceser sin fepem Studia inroductiv cu o somark echiqa a conditillor eco- ‘omice, sociales politice din secolele VI-V en, Aceassh shit, Completa prin Mmusitilc date in. Node Seocice au ace pre:5 A puamkonext acclasi Pheaotes a icbutit sade ub autortstea aa i busile Devse, contiuite ma inainte inch in ich waltai statale de sine rtatonre. Erolujia scgaiulai Medic, determinaes de necestiti de plate impottvn atscarilor Adel si ale regatulul Ura, care Seintindea la nordulTacului Ven, pe versanel sudic al Cauca Zula, a font nota. de Hlecodot In punctele et nodale: teburle made au fort inal unite de ua oarecare Dalukka (Dciokes, la Feredot), cin secolul al Vitllea , Urmayul lui Dail, Castor He (Pheaortes?).« ibe, ca ajtorl seitlor gi cimmereilor, ot ‘Sbyind,independenga, Medici fats. de aie, iar Auvahysra (Ghs=588 keen), Cyexares la Herodoe,deaaayule pina gun atac fvgesizat spre vere ev scopal de a covet Asi Sub slrmirea stestorconducitor, Media, in urma aparitekdiviivni mundi Ia iburle agrare gi nomad” a diferentes de avere pein sporiren Duticul de tclaviy a intisieh comsdeabile a patti: de sapini Geeclars care spliak pe condacttoral vaiuni de teu se acolo inerun stat seavaglet cu 0 frocrurh soeiala @Ofee isu administers asemanttoare cy cena Asi, Capiala ‘Medica fost sabilts la Hbatana, Cy ajutorul Bebilonull, dor ‘le sh sfasime domiaasa. 4 asuptires seculara. a airicallor, Gyanaces butte, inte anit 614-606 Lem, si adobeatcl ppuetes asain Aceasts viciore, aja cum am semnalat mai Eos fost cu puting, deoatece fegatul medorpersan, de tp sae ‘Veriotorental/weafia ia lind ascensiune, dseasunile ize aris- Toeata.miltack i rege, contadieide. sociale nite. plcurle Alominante i embritobyi neajungind inc Ia gradul de inten Sitte atas de conteadieyle asemandtoare din Asti ® ‘Statel merior, pentre objinerea de sclavi a Intepring tg in dul ia campanit'de cacerce in floutal sijloe mastages, (Asia Central), fat spce vet a incerat sh supund fegevl Uj (Ga toate inerciile ‘conducstolor meri dea consolida si organiza ta mod centralinatFinuturlle pe care Le stpineas,_ In timpal domi iui Aspages, uemayul lui Cyazares, (585-550) tlomineia instal aedo-pertan tece tocoi-de pactea pevilr, Heat ASS, on A Heroden “op at amen hcp. COT stun mmosvery x condi de nepotal lui Astyages, Cyrus, Aceastt schimbare @ fone posiild ex urate a ncetclor lui Aaeyages de a rettinge {aflutnya arisocraiel tcale gi de a domat in chip absolst, favo- Fivind centralizes puter. Rascoala pecyilor, condusi de’ Cyrus {G58-$28) cin neamol -Akemenizilor, «fost Inlesnitd de Uni eprezentanti de veamd ai arioccalel mede, ta primol tind de Hiarpapor' care gau bucueat de prvileg speciale dupa iinds Tui Gye, In mod. formal, ia noul tse medorpersa, mil peri se bucorma de dreptuttcpsle. Ip seaitate, meal tau tn- ESti weeme indelungate sa faca o seroasa opoaiie rexlor peri (Gite su mldae uneor ew stsconle singeroase “Gyrus, canovcut in intrie ub umele de Cyrus al Thea, ea tun excleat organizator de oft. Armata pectana — a ciel baci OTalchoias atembel Uber! al obytioc, eave in secoul al Vilen {etn mu sjunseiera iach ad fe lpowitay de impoite st presto Gh pe gseinen lof Darius ~ devenise con mat de seam forts ‘niltacd din eecoul al VElea, ‘Restocatia medo-persoal origencasch cea a matiloe tem- ple, impinsh de intererol extinders comer, spaijnea la ddl EM cflunle mulitace ale fogelat, fk ak se Impotsvenseh, asa ‘Sumac petrcuserafocruite in faza finalé a cegatulut ssician ‘Dindssi seama de primejdia pe caze o repeezente teaatal Persie tarsonal, Egiptlle, Amadis, sa staduit a2 fachele © Sling’) defeniva cu Lydia gi Babilooal, Cyrus al Te-lea but Fea Scene pe dnd Dye ee pec dee cna [Rbied Mic si Babllonal fotze tmp se prepitea inteas penta mare expedite in FgipeTnainte de a-yi ndvepiafortle armate pre Eaipe, Cyrus al Irlea a Incercar sie angure.Srontail SEsidiche impotiva. invantlor teiburlor pomade sl saccilor si inassagetilor din podigurle Astei Centrale Tato eampaaie in A tleredos, om at cites i ap. GORY 4 um Veo Navi snag ns, 8 A MeaONaGe ion ete pth vend Ne Siang deptger, te tial on tat a Eley Te ia Santon Ble" afta lee ‘Mil pa enol de coupe au eon forte de wrpottva massagtilo, Cyrus a fost fns8 vein (528), iar eucericea Egiptfot a fos nflpaits de Fl siu Cambyes (in limba pox sana Cambugiy, 528-522) © 1 sfinitl scoala Vien, dept tibrile ecciloe gi ale rmassagatiio se Impotviverd co sucees dominate, petsane, sub. Conedoeerea lal Cambyses = regal Persil pre ch 2 ‘cle de odinioarh ale stafuut sian, latinsindese peste tats ‘Asia Anteroar incluind acum 91 Bgipal ‘Ciclerea Egpralat sub ports fort dnlesnith de accesi cask care a ingidoit i dicarea teibtorpertane fa segatl de od al Medi: teldaren aristocrat locale Ia ene a a5" {Ga i prontines. Ia timpul eclor doa XXV-a yi XXVica dina (ecole ‘VII-VI tein), Eeiptl eecuse lao 90u8 fart 4 denvolii for loz de productcy enue intase din plin tn peroada fercut®, Pticea socctii in eameni liber sla accenneass Gain ‘toate regatele de ip overt ila Blpe endure aca vilor crea continua ingroyate es oameni proveiti din patscile de fament liber, mem st abr stecte Ia conde iene Ee Se nr. en wo doe tie ek fel in organzarea lard» etal exipiean, dei fgsoa Sau stride, prin don de pemins yi seutla de npomt, ch opr ‘exe situate ‘ctor care ojeau in Smt. Ca toate atten ia Secoll al Vilen Les principal ceavem al puter dinartie din Ezine ml formau trupele eiptene, ci mercenai,dintze cave cl el etau deorebie de apreciati penta capactatea Toe de lupe ® Deoatece In Egiptpeivieiie lle inresens avanajele ssemnitonre ale clcrlut dia alte sare ale Orient, ia econ0- tla templelorjuen un rol deoebit ia ansambluleconomict gene fale a ic, Inaea aritocafc,afard de portocle de nomath ele devinute In apaeatal bcocratc regal, sivnen ah detind 4 © posite de seam tm aparatut cereal, unul din cele ma bine In. sab foot oo ite dng, at “ERE Ra SS SWeeodet opt, caters ita, ap CLV, stuore nerkoowen xn tocmitessteme de explostare dia Orieatul antic Dinastia salt pelners ai lve ulm reprezentangi ve numira gi Amasis# 0 foualitae remarcabila dia sccoll al Vilea ten, espre care Herodos vorbeste pe lag, a bucurat, peatu ua oarecare Sap, tia expediir Incepine In Syn, alee “Com de aod tabi Eeopia® heb ty dg a ren veemelnicl In Egipt a uaoe eriton dia Ana Anteoarh Sin Afvea = ea imare a paupernll mascloc lar gia afl Ge roby gil ern prada unoeconeradip ier Sit de getve, int cucearea Deed Niu apo, a Heiptla din say @ folate pce en pon ul Dat sot es mw fo posi doce In momentl cad ‘utncatia 9 peeojionen 8 tani, emttumie de teadiniele depose ale i Amati ta rio nvasia perl, cae Ctgeets de paren lo yi tise stabe. Cind Cambytes ba apeopat de granele Bape, Ama tin au mai era in vag Cacriea Egipsii de cite pry «foe Surat yi pelo caprarrea fasnonelPrammetthon at Ti-lea (Gimayal la? Ama te Mert Tncerchie-uteroate ale fi Cambyses de ai iatinds do- tunaia aupea tutor iiyene gi apices petum stupa tertilor din nordwertal “Afri console. de" fenien din Gachagina au da gry. Vo ingore epee 0 isa ‘intrlorarmoerayes med, su condaccten aguas Caumat ovens tor mal isnot” din ‘Perm. Hlerodor tlteasa nlc Srpete le acon fol Gaumata ‘= ftortates perjler, magi sutpendat, Tp gaurd imgiate de Demis obigniviatte eric. military plat. Cewaor peo Fesloadt de ert ani Loneipfia de a Beis completeaa pile ‘in lerodors magul« dos trodaeh go wade polite de Inet dle a pute tdousloe penne dnwogindoie,sancunele Contisdndorle averea car conta In pam cari i Weredee op at, caer thy caps CUE yi wm, SUSE Nese i enx A prarxowen In drum spe Pena, Cambyses moare fn gnutsl Aghatandi Seal pa’ fos in ent" ‘anja 6 o- imi perane s, ekeiot, structs ll politics, reorgaizata de Daron fio at gneupes, desceadene af nel tamun ecundare 8 fanulich Abemeaizios Defi foarte take ied a preluae puteres, Darius gis 424i apropc cu abiltate cliein ia acordne tee patie “Antedon nota oe 0 mmenstate afi flor presi in ness prvocaenemamat scone ‘in paces popuisjidor atop. Riscoala ccm nt de sea inh ts Dai foe con in gntal Marine, are 4 ins proporile net adevirate scale populate, Co feat eciteia et led, “Margane a fore al 522 tens ¥ an cm fcr indo pe snd ieee ste Sali vn min ten tl Bs ‘Depi apuclGcaea" tetra sopes ptr ‘peta pin cee — nt ete Dai olin Insripede a Bebe, vet iseripie ropes in man Blameits = Daa cou ln seceaien egal pean In vedere incest auton cena pe creo eprezente ‘Dee gee coor un spent eniicn fc ince een eniourh fy Asin tari npenvegberon Exons fo deen consi alctie dn spe fone erent ‘ccc! meine tn pene. patr, Un exp ce enon ‘eal povelit oc ete repel sigs ler ier Cents gf peril feat prem, impr in sarap (vi Sani adastenie) ti nome (lutte Hoar) La ete 6 tamer ree ee rune mernonuensy x tina opie evden Incase de bet « tncasllor pro (eit din imponen splines ‘Scuapi gey oe bocorau deo mate Hoes la misuslle de explnmfeeare stolen de’ caviait 4 tein ptr $iBolaic ie guveenm, Cu conte cee, satapt eu detnens Fret admiesaty ineurae de Dati yi deling puter Matec Potcea lo era conitabelansata de cen a wooe conan inf iltad ence nena sub autre ate parizoene ye der elisa de onde eg, entra Gepianre elcce a Epler in repute une eras somtalte ali su sade SRG cece tea mas veel In ai afng aovoraten, penta Sikcraccs une opeine desig legaturdor comercial, ce eiegitthor Geet intse ainienin central gi cea peril, Davos a spsinitseaatea une tj de drunc Die ie owe date sare ayeromital gr sega” cre unea Berl So St le iar de Bot ad : Rigele sa tap Ge aemencn, de Teglemeatares crcl ‘ners ceccivindeyi septal de a bate monedele de au (la NES"Gonaccnr cach tacos ceglemente = fost mare {nflcte sselahilor comercial, care ducen la cape Imbogatice 1 opricalor de slay “Seach pon oxeanaat de Dasis gh asigurat, im politics de asuptte 2 tlavior ge obiloragiae din inti ipa, ‘peplnd mariana foncre a proj al segura Pe Sattaclon, Dessr, ex ia tegatl’Asinan, pre Seni de se ai casei dominate dethenu func impo iene In aparaul de sae prmesu importante dona din gamtea repel lar eer dn diferent eontlate de pet Ue pia Babional sae etl (a), wa buurae de oar liber thy concat In praicnen cltelo teapective, pe lings avan- take de own material Legaia Tatu de” Dabs tea seams de datnee stemoyey ale eegiuioe subjugate Ga tate acne minsk practice, satel petsan de tip ovental au puten dint doce prnteo sev pliichexesna de ccei, + Siam cnet Ia stageen impale QU, nice tnar iale sb deniega peane Yan Hera. eG te tay, OSs aoa, wexv ‘A: muamcowsve cam rege Ai, si Das Ta cama esac ue aeons ty epay, Sees See oat SO POS ec eet dn Seta a adee nace wa San Ferltle Atel cscs ala fet fe aa EISCR it estes pl ey Se ‘es oamalur on dey dain dr ipa Se ope Si lipta de interes combatanlorpeata (cule laptloe im cate ae ee eee ee eee Hgts yop Sob danni Chey saa pr ibe of exces dost vai elargias ts aa Aon pete ee ‘oti Siam ie vind Manns ieee mec iyi Foun a Bente cc, ce ad tiesich Bus uh Caley esate ie Tas ee iB psi etn wpa pli nea Mra se saci pe eon Ings eats el ie matine’ Vent pe enale Mute Ut ea ‘tr Canet pu "aven nto amen Sea tt Mp nv Te cowed ne i etapa hea fer thea nape ee foe fence» event itn fa pee Da Ga npn Rac Tees pt pert Sa Meee root co nt ce rocet scrape is ene a ea em anne soe prea a pan Se erent gli» i esse Daa ek Tne tracts ls tn Cota ars cot [otal Paa nr a omer ‘rece! in Eaipe gi in Marea Neage, Cele mai Jezate egivni ccupate de greci erau fash cele asatice, integrate jn satrapia Casi, Pe ling indbasitea viet lor economics, acete 2 Gein ma ado aden. Save DLP, Kale or, Blinc Paid, Becta 1958 a, tonne nemmonvery xv polisuciereu slice si plitenscd {lant anual, ceon ce sepreventa 0 st Greeil au vizue Stl et ia mivori tapide de autouprace Imgotsiva expansiuall perane spre ver. Spre dcocise de to~ siete slavagise din Asi, afte pe teepee de dervaleare ine talk i loplobate in untuile miliaro-edminiseative mai mul sa ‘mai putin stabil ae tatlerasiatee,socictawenscavagisth sg silos" sa format’ pe calea sparifel cetijilor stave nae epee shee) Clsicit macrsm-leninismuloj au acordat o deossbita steajic niet polisutilorgeecet, deoarece accste forme de orgasizare ft eprezenat, de fapt, cele mai inaee forme de organiza 2 Shes ips de atv! di anit, Spain oennme tonigeneastd'a stiplailor de vclai dia satele de sip otienta {n'stadiul iu Forme promergdtoare progucisi capitate ‘ace constituia ua material preptsitor penten Cepilalal, Ker ‘Mace a studiat, pe bac comparatva, aparitia vif orSgeneyt in (Orient in preci la romanl Tn. Orent,agsta RK. May, iil sorajul” au era 0 wnitate net diferea teste Oral constitu unlate 9 fopdncasch ai cel membe}erau rupup la impositele i prea Sbljaute datoratemonachulul®. "Abia Ia. Inceputal ileus iain, psoas de vig soins tsi, ae soraye" aviatice, Indeosebi acsle en 0. picinied posiie pensrs ‘omer, se transforma In ayeier de siplnh de sclavi eare favor Treasl creptrea meyeejugurile, a negoqusl qi a chmicisel ‘Aga cum ra aritat mai auy 1a p. VIM, unite templelor au oasttut cu viemea imporante conte. de activitate agsicoli, Imegtegugtceacc i negujtoreaecd. Teadioga centelor orsgenet fra de soi capita o ale mai desivinith astonomie fafa de. par torea autocrael cenerali,ccea ce ducea uncon le grave conflice Interne ‘Altele au fost premisele apacitied centelor ovtgencti Grecia in condilé uptel dint mascleobgilor sei ast SA Matas fore Benetton’ dae emule, BSED, PTE Ween! de patxv A rammowsxr raja getlicd,Iupts deteminats de o pid deavotare a for {lor de produce dupa secolul al Xtden Le, peroada care Scerpunde sSopadit firs lath cum analizenra Bagels Stndtl imediaepremergito; apart iputloe de state sclavey in Gra acai foie al gach a unc eroice pisim deci wechea organizate gent a pl ‘ined fede ttogeh facet binge es psc iin’ easiteren sword cre copy, ccea ce favrizer ace inularea de avere in Farle gi face ea familia +8 devina o putere Inrapor cu pinta insuticea pe cate dooscbisle de avers © frerlt asapee ond socal pein farmatea primer incepo. for de aobilime qi egalitateecedtack; aclavia fa Sacepue nea Apes tot da care oe, chig de spectiva iarbiclproptitor tavacaqi de. tb i chic de Eines vest ebb: dine iby degenesind in peicione itemates pe sare gf pe usa, pentru dobiadien de wt, slavy or en an ares ilo gone ning Et ‘oats ene apres i zespocath ca bun suprem te abuzeaca Aervechie ocnduel gentlize pentru a jute pridiciunile, Nox tial ‘en Iscu mal Efecarc cate me uma sf anigure Shel, decsind dobindi ale wor pesosne folate, impoteiva {aaihior comuniste ale orfaduillgentlice, a8 contingeasea por Prictatespevatl, ef de dsprfutd insite vee, a prclame Etcactt confine drepe scope cel mal inale al orice cole itty omenoyth dar care a facl nl fie recnoscae de cite intreaga ecitate nile forme de dobindice a peoprieait dexvol~ tate sce, auch de tome din ce in ce mai rapid a bor tile; lpseso instule ate af permanentizers ny aun in- poral cindiit in clase a soe, dat deepal clases avite ea exploata pe eel neavuy, precum si dominate asupea ‘St accsth istic w aplrot Stata fst invent” Folirile slavapite gccegt au dezvoltat ca organiza police de sine witstonre care me depindeas de puteen despor Hal's monachelei de tip oriental, Partculareivle relevate de 1 Chien fae poi pate ata en essnuh Waters 195, pp 108-105 sropie memnopuere xix Xk Mac in pivot form pole anes soe emis rele: 9) proggetatenpeivath_asoptsslavlor fia. pial, Principal miloe de producti, este wisi oa 5) propeietar de evi 11 coma eeste- wean item de spicare electiva impoteva invasilor duymane gi i ereesth un 4p ‘de-esupeire props, destinat sh ing fn fu mascle de Dopulatile dependence # evenualele miss ale ceifentor qadied a ceifenilor ipsit de. propeietae peat in ue Aesisimai celatioc de produatie getlice :«) erevtevea fostlor de producti, care dail ce diviitnea muncl a provocst 0 Som Sierabils revere, scavajal, a tens dupa sine grave dis Hunt inte paul de ceaten, Melts cee ber ex depea denne (eet props pli e da) led ove ianile lor implicit drepewle etitenot, ajungiod, aja cur afoot cazl ia Aten (raclele VIT-VY fen), in sate de robe entra datoci®. Roll de eimita era indelinie ta polis reco char de reprereeanytarstcratie! genic, ta tmp ce fn Orient chmatart au jucar un fol important abia pe Simp i thus aieocatie! fonctionéteyd ~ principal spriin al pute regal despotic ‘Spre deosebire de Ocient dec, in Greia na ra dezvoltat 0 covinduire tclavagistd de tipal cell cia regatul asian, egotean i medopersan, ‘care avea la Sash cxplatares unor mace sage te fobh peste punts de concolat. Polisaie geceyerau orga: ‘izafl police de sine stietoare, cu dpling aononic fa earl onfederarilor eave way forint cu timp, Desigus, dator noe ond favorable, uncle cet state au cpatato vadicdprepoa ‘eeeasd In wnsarlslvcpileconorice the acente cet giauimpus adesen olnta nee polite intcend gt exetn ale aloe cetti mat slab denvolate, dat, In general, evluta formelorpolitce din watle grecen a dex: figurat aesinjnit, in Grecia neexistindtendingele de centra- lize ale unl pute monathice, [ogi major poisullos ange gaecoy + TOESxe A. mamwowast 1a Grecia, msjoitatea popula libere~ prove din ment bai lune de tad orgaosate din fund de vedee pote in afi intrte ~ lyped ew deplineyatse de succes inposiva seat cour enone is, usw cen pea intimpa in regal selavagite orientale unde patsea de Foich a tech garanta piviepile anvocagie in Casal se. felon al Vien si al Vilea Lem, aceasta lupt, cate sa contr: abolit, Cea mai de seam yy totndata, cea mal Empresionants Imitucie a luptei dusk dmpotriva clmiieisi iva tefiealu de fclavi provenii din eindul oamenilor liberi eate opeia iterard a {i Soton, de fa ineeputal secolalt al Vien Len. Surece de Drocucace a sclavlor se. maeginese de aci inninte ig pejele de Slav, unde, pind Ia izbucnzen razboiuui peloponetiny sie vine agate cnh cpturati In expe indepttate a Drocurat de teaficangil de sav, Tbinds. maselor de camer’ liberi dia multe poliut slava- fin Inga pce de dome acti cnt ft in unele repiont InEsarea zeniej (Attica, Corint, Samos, Bes, Milet etc), adich a ditatusi ane reprezentant al interes: Jor pituitor leg card inst vrania se dovedi diunttoare dee. old normale a telapilor de: product selavegst, prin fina Pe cace 0 punen in anumite.seetonre de acuiviate, Las fost ‘arind elocuieh prin degwoerasia-clapesied, Forma de stat aatie Selavagit caze in Atiea a cunoscut eel mai inale grad de dezvol- tare s creat condi; deosebite pentey dervoteae economic! i coli slavayiste, Datouta acantor condi, Greta a fost in Stace #8 feck fat atacalel peesan eh ofganione aplaea clicace desriss de Herodoe in slime citi ale Istorizr le ereept fu ajunul rhshosilor metice In tecolul al Vien Len, Grecia se inftiga, prin arma, ca 6 pluralitate de wnieii poitice ou bank slavagis, « cave tne gud posbltate de. cooperate erau confederate, ca de pil, Sonfederats peloponesiaa,inata gi dominata din punet de ve" Sere pole de Sparta, stupw nenenuony xt Si sim connie omc, polio geo caisinu decalajefnsemaate " daterica conigiloe eae au promo vat sau au feinat deavoltaes.fortlor de. producticCorclatia dint crejerea forelor de productie i suetara tocletSilor aa tice nu a porvt fi Inregistaté de Herodos,citula erebule tot ski reeunoagtem mertal de a ff note ele aspeste cesnomice ale lumii vechiv Aga, de pildi, Herodot pomencyes macele salt yBlen sal Sous" Suk cha ieee 00 mrt none) Hie tule of mai povesomet{o provas] dere Hessel fe sind Ia iuitplce ta eaten Wom, peste ne en lose sue care, se poe gst uma in copie cl desele Skene ne ‘epicim crc a Hesodot: merge vorba fet at Se aes fed i. fans ch Ocean, Supt ce vores iene, igconjoaeh et apele I toe mint « p, eiiindeh dee ‘dod wid com muh desctiy margin paminaal fa Hi © nolad's weenie ‘cea Ocatlcagind ur inprejrd pagel et ste round de psc ff sean" Pye ponent ‘are cu mu fe cfd, oor ff diad poste aigi cane Oe eee Si leit agai In'Scia span sho dal pe tn fare ness Breschimba in up pe steve se 4iap0i se fac ates Sys Sos paver antl de Iectud'na ‘pot gh le daa’ cee mica et Sage spun, base jar penta cua” a caeca'e ‘Via cap CLIL Ne ghee vesttelecladur ca saracer progsamati, care auned 9 lumina vie avon Site be tate Herodotcreden eto re den teprodace tee en tet a Ct exe Joes ple tera Wed ae saa a ENT Siete pea ‘spice i anutan “ue guns places team inrebat cx mince deat, misao a (Gin « 1-,cp. VI Tee expe aie 8 Homer tats at va ap xv stupwy memonuery Lax te weesanl ausive,eotodat iad gi anupea ati sate eae Ace *Datoria mea este sk reproduc cele cee spin, dat sees. tor lucelei sla eeu de puta finut sf le day exenare cavintel fetis acum sini fe calausd dea longulinseg ce Iechel™ ‘Git priveyee ixvoarcle seis, cu toate ch erode este depaste inch de metoda stiyiticn de Incr ht Thueydiden, de concepts Severs pe care 0 aven istorieal atenian atupes verscispi i eo Aull cum poate fi atined a uae yiel conc! oleae, colce. tii de oracole,insxipyil®, i, fra sa masturrensd, luca ‘cr tu centempornig Coat se a ‘de dous acvad adust [ui Herodot ~ acecy de plage 2: Nu te poate tigidui ca Herodor nua preferne sradiia oral clei serte. Orie de mule variance ar fi aie despre an persona lcaltate, insimplate, Le inceista tu rule inter Ie i iy mivura in cate { re picony, detioe ‘dea fi eelatate, Dar Herodor a fost in pare meat sri istorice”, adie scrieri de cerceid, aldtut de cronc, oracle, laserippi$ “acenee opere puttay desumires obigautd de Seoek- oboe, mepimavos ® Binelneles, asesteopere cra sscmnate, da lui Herodot nici prin glad na fn treet sa cieze iwnele seinnatacilor, multumindsae cel mult sil cupind tn de sumizea de Abyios(ubingles+"Edqveq)~ siavit! gece pla pezitie ex sinvatayt per eau esiprent “Tinind seama de’ apropiecle care sc. pot stabil intee fag Imentele vecilo wstorit grec! yi opera Iu) Herodor, bizuinduse pe asesiunile unde gramaticl, cm se f, bundoard, Hermogenes ‘au Porphytios, H. Diels facut inch dia 1887 un amacuaye Studia asupea celor ce datoreass ypSrintele igtoici= elas mal de feamd predecesor al au, Heeation, Stil se istaleass Hest dot und Hebataios#, De a Hecataiog a lat Hevodoncaractoinn tea Byiprlul ca yuo dar al Nitto fia ch Herodor mous BEL Meena ve Mand Thre peo veut ded ee 14, Sere epee nexa A puarmowsic exvinden Fpl proptinzi pad dincolo de Mem dkspre paren fen’ despre papas crcodl = 9 In Dassil peivioae In Sy noc dn Halcaaae topo Mees tsiow i umeasi. Se peace rumt ceca ce a fica Hlrodot un plas 2 Evident mu. Afsana teers ace, dopa cere nowsre de cath ical probiatenyinfie, net poate hat In ue orotse Provede, ii fa Thee {n anhitae «ne din a ator rau cureae toa fea, side polemich, Abin 9 dana cx Poles lneep tn mod inscee‘ae, up, incl, de ncaa Pre a opel ovine de plaia icntona ta Icenea tui Herod, in lumina explicit de mai su, nv pot fect nai bine dels ele dk iment chuticioash Lipsrle alate In aforoatia er Hee sis bitte de a adcvis ay porese nei dina sees sau ch Inemionats destayerate de fantcie nk date ateotng SecintihTrebuie une enn Hlsedoy seal sie Ieee ices dram pe ce afar ped weeme dope owt sven oil pateurgd Thucydides sca aare, opere har cote Promiele tne! bune exact gence, ce Se lo ta ana ‘at impreunt co toate bree Sao mal logue de teas parajele lien, ca: SEH se acsTO Sy aM are dana ga Bea 50 el reve sua acl de muda gone ph seal fee Toei acet domesa’” O. Kewe ck nana, Hiroase Be sce oat Babli Benue ter Sen TY Incenn Kenge ee is Hats, AB hae 1089250 nam Keven bind ae Kedar sy at dentachts Bes et 4105, opine CUB eaaiice Heraiiortodimmed oe abet ‘mente in moaeal ia Delfi; A. Maude til i Myten. Toe de reine fo Horde, Ul 9. in wast Retew, 19. TS Soe erupie nernonueriy ext 45 Interprtivite movreate de Merodot supra materatete adluuat “HRgrodor aven adescaobiéeul cn informatie objinute pe tea Bic gi dnoh ak le cehcesed a le. teeach "pen pene jndoci ele, Ene votba deo fra cites‘ haters ade ‘at, o metodt de iucra care se bazeasi pe ablitate juice (Cprbun) gi nu pe earacteral obieeiy al conealuilor,” Subieet? viata cgi petollinerent pe eave reprint 0 asemenea me. fod Tau das de cele mat muke ori pe Heodor spec conus comple gcsite. ath un excmply in acem sens, Ta catten a 1V-a, ‘ap. XXIK, discutnd agpaimen figlat din Sci, Herodor tage ‘oncidsa «8 geral “impidica formatea coarneor la bovine, Ca Segunen in favoaren aionamentlas sy educe 0 alia a ul Homer despre rapida cretece a coarnelor lami din Libya ude e foarte cad, Desigur, In ce mivurh acest raionameat ete cginal sau puto Hi iflucatat de tataee de climatlogie con femporane cave, ve ecupau de fnflvcnfa linet asupra oumeslor rove poate onstrate raonemeitelor Joi Herodot sing. mai_intor- dleauna puse la adfpowl unui modest wm se pares upd cee ced, Opinile pe care le inatijensd astel “cco au, in ‘onwepion ape pedicle. Unsotfnk educa apt iin toa fein. Situatia economich'a precio” pectind eigen ‘te intotdeauna precar, ede! reeofan Grecia ete condonael dd plo, Aceate przicer ale egipteriloc desee ele sin ndtep- Site. Afi ins voi arta cum sa luce ex epipteat” Toe stiiren ln care ajnge demonsear ed sit egipeen nu 0 Yor dace mai bine deci gresiidach alwivnile vor face si te fealye {nseate pimintal Delt foct sf ou mal poat fi udst de reas satea fluvial © alt later attain critic atl Herodot const in insigi stridania istovculut de a. alege versanea cea mal sdr ererat ea mai yplaurblt Pentsu Herodoe nu exis 0 distin card intee @ibhe ~ wadeviene” i aves nde cress tee Alor In, ejommere to edo pein © ele few sina deo sm cam exelent pe See dhe pas Bas ‘se eis Sl 9 Wa, gs CXcx A prammowet stor, Destul de des ~ cum e cazul in cartea a LIL, eap. IX, fide emo daca god de aovvisonae Pw tpt ui Cambyseeaflace in deere ~ iatcisl presiaaseh dm dat pee Gein cl eosin eS), rin ope cu aa ta putin convingktoare™(foooy ribo a'state ationamedtele ful Herodor ip cntaoren senor ‘eronilor pe care le afl, viene al ale Intra lot oeronmil {hal putin ceraciate lor propeivaish. Aga cum obresvs Ph Le: stand gla preceres verona de lite Herodot re srecoush fio parte de subicetivtace"®. ‘in cupiasalIsoridor se ale totug woe pats in care He- fodot se ferese voit of fack Vico apecire personaly se teme pared si ia'o rispundere i face apel a puteren de judeeal ‘cioeula tn eeste cass, beret sibene Cte saver, Tox Ia Gatien a Ila, In capitol CXXI, Hecodot wie vAcesten at fi deci cele dowd pricn! cae tar aus ll Polytater monrtee | ber ficare 0 creadlt pe care vrs ‘Un grad i maiaccentat nck in_aceasth sficiune’, eci- valind, Sar putes zie, eu 0 totals eciprare a metodel de cexcee tace buzate pe raionamente formate, at de vot ntrcbungata pe alocur a0 iveye in fica faite limpede de istrict Imuijunit sf reproduch yccte ait”. In acre cau, repeodu erie ndin auste™ a4 0 valoace stsictinformativa, find ipsive de orice comencarian Un pal ecificator in cet sens se afl in tastes a IV-a, cap. CXCV # yr pe insu eaten Tac dia aple ‘uia fee loeaaicor sot "dia mil iioate de nur, ca ite pene de pasize nmuiate in pleurk. Daca aceten ce inlnpla cu slevdrat, nu gus cris pl cu ce te poveserte. Poste 1 Ge fi fdevieat, de wreme oe am vanit Kymthos, cum se soate pacera din apele unui lac" Cele mai importante deductit pe ealea ragionamentelor for sale ve afld grupace in catea a Tia a Istorllor, Aci poste f ‘itt, spre exemply, faimonsateoce a Ini Herodot (ou se ye in ce mic a fost aid dapt alte lavonce) despee crete Spelot CORI, vente ete maen I Cpa, 2. OHNE eaten «Vy ca. LY. stu neenonver bet Nilului* ; im aceeasi carte, Herodot a inerpeeta tafonaist ua it Biclad exegeza une "povestisy awrite la Dodane iar apitolal "XVIL, combitind pe Hecataio, storia) ac! avat into disctie Tanga si latortcheati, care: duce la conclsia ed hnumele de Eipr au poate i stribuit oumal Dele; capialele CXIT-CXX includ o lunga ciscue despre vasianta epipeang 4 flpirl Blenci, care se fachele cu wemitoaiele considera ‘Troienli Inst n'avenu de unde -0 dea indbste pe lean, de Spuneau adevarul clenii aut credeav ; dupa cit soror ea tone ‘cesta s-au intnplat deoarece puterea ziasch hottie ea, tid Pieites lor intr-un mlcel fa ertrae, ak dea 0 plda oameaton, Bnitind ea peatea nelegudle mari, mast fe aei, Acestea Te-am spus a pate chiar Fach de voin Ii ‘In numeroasele pasaje face este vorba ‘despre miologe, legende despre zi, Tucruriyslinte™, Hosodot se aeaeh dose ae circumspect « Din cite poveysi am aus din gura lor [de Is reo din Heliopolis}, pe cele stinwe nus dato ale Ings fark doar de numele zilor, socotind cd tot oamenilcunose deopoteiyd legendete despre zl, Numal daea gira! povertiii ma vat vel atsnet coro unele din le"? Bote indie ch Hes, pein ‘educafia sa aristocmtic, subordonath concepillor eligioaser ua "ltt pios, se arata plin de o teamé sespectooas fata de cele osfine Tstoccul au scar 6 Sagiduie pentru mic ta fume 28 plngl- earch vteo ceedings religioasa geecesed sau sting, Atitudinen Ini Cambyses fata de relisia yi pri cepot: doar un om nebun eu adev sa poreat Cambyses, srie Herodotbon 1A paruowtse, cy te ee late ios fo uk de jndoilt firey, care au imping uncori spre considera pline de ban sig forse cy State Dame Atnctcy cate ay ajezat singute in gemunchi cindteebuinw eh fle sulye de pe solu se pare ridicold ca gi istoria Bttloriqite Gia pcpral Herel? pentru a indica iui Cleomenes, regele Sprrte, cd mu ttebuic sf oeereasek Angosul. Nu erede nici un cuvine din povesten apatite! ‘eulal Pan tn fafa lal Pheidippier, cum nu erode ch Boreas, ‘intl de nord, a‘drobit corabile perio liga coastle Magne: sick, namal flndca fusese rogat de Orelthyia, sofa say a vid ln sjtoral ateniendor®. Atemenen exemple® ny coasttale de 1, nota dominantd ia atiadines lui Heodoe fos de sit cole”, de sJuctur sine", de eeligie in general, dae cle nu pot f tucoute cu'vederea, La Herodot se afld nuante de cepticim® din fate avea Si se deavolte altering ctl ia Thucydides, *. Pentru a face 0 apreccte de aasambly asupra inteepeetisiloe lui Herodor, cite necesae si te preizee et intovieu prin metoda Dazatd pe jdecatl (yrGy7) In majortatea carton a aun la ‘onelusiteronate, Cu toate acesten, Heredot no poate fl condam= ‘prior pentru seruleatele slabe ce le-a obtinut pe aeca ‘Stadial dezvolirit gimelor din veemen ta cu o bed teote= ch ati de gubreds, fapeal rea ava qi cv concepfile mate Vine an, CLOG eg cates » VIE ep. CRI, 0S dati ts Sl ae Ph, Lege Tadao pt, a aon oh cs po. 8485, oli ‘hen evs kim ek Nast ink dee clog of sence cask (tn po ei ae tte eee pve ot fie sf to stopre memopvery Lex fngelegere a conexiunil universal, » eauzalcii si esenetfen0- rnc, ln avi important pe at en ove fate au Contribuit sil Impingd pe Herodot spee deduct gree ‘Metoda imerpretativi in. sine abordath dev Hemndot, fie tn lasiea ef deducivs, Fe ta Iatura el sceptich, cehivaleasd ota ct ‘romovares exegeze iutoric, cu uatea de seitudine fat de ta. fevilul adunae prin ceeele. Coretaea gta. tnepe si fac deum.tot Imai rlgpieae o data ey opers lui Hesse in aceasté direcie,orcle de impesfece i modere, inceratle’ de intgpretare macerallui adunatslimin ane din cele mai inser spate steddanll de a se pai pe drums! exegezl inate 6 Yn oo misurd a fost Herodat sbicetiv? Propunindu-si sa in In considecace faptele modul de tai al ‘reclo al ,barbarlor, Herodot ova vast slit rt juece oame- nt fell le dea fi, ative Tor, dint punct de vedere com patativ. Pein imprejuriile vii sale, Herodoe «fost determinnt sb unifceserieileistocice (Reyes teansforme isoria riz Tor timp un admiracor al tadiilor attics, si povestaaset lucurle ppattaic, de pe poziia democatietsclavagate steniene, con Mai fnaintach’ forma a vocal sdavagiate,greceyti din stole Vivien! [Niciodats ins istoriul care se ndcuse gi tdise in Asia Mich ‘bu a ponegrit pe ybacbai" (pe sedi") n'a chute of mieyoeeze “Ineengionat meritle yi ealieale poposrelor strine pe eave lea ‘noseu. Dovedind cumplinize, Herodot a for acurat de coral Seteactorilor sli, im france ea Plath, <& ete un yilobarbac" (erhebioBacas). Nimie mai putin adevieas, Acwrared de yinven- tic’ care vizalipsa de verdictae, e spunea ext putin pe © fealitate, interprets cn rervoini dae tot reaftte. Cea fining yubirea de hacbasi™ este gi mai putin itemeiats i mal iuvoitoare, Ve mali paufele 2-2 eat ei ee eebox A miasxowsn In tatacea wav sublet istorie, primejdia denaturtlor avea, fs antchitaen greaedyo dublt tuck = partincen, determined ih ‘od euret de ponla de laa, se" complica ica partinires o> sional care uneor! clptta nuanpepline de vrs, Hlerodot, Smuls destal de timpuri din Tallacnasol ‘tneroi Tuy a font ie, fark w roi fi eetdjean al one cet. Prin fora tnpefurt™ joc, ela judecat fi pe" ateci, gi pe vbacbarl” de po colmen Perspective pe care bau ‘deci cllstonle si extul Pe sb Fear Iuat in considerare ca o vie cuioztave ung ‘scoctete caractsstic logogafiosfoient In eae inte qi ten Sinja de a sadafac gusta public cite dovnic ot cutoarch poporcle setae qi biceutile oe. Herodot. a ‘condamatt Scfhecs ace a Pejoy inde inp gon 4 sovout necetar st ponegseaschatunc!cnd a dese feel Lorde tate erodot, om de sip, a erezut de datora lui 8 tnfatigere it al weve de ai exit acl pals, mitre, date fc cultrh materials i sprtusll pe eace fea put spiel de pres ‘utinden, impacindustlauda qf blamal fate de tf aes as sbatbar Ea eat um poor eet pene cueiee nh ‘meneqi, petro marie relzi, indifereat unde tau ivi le Un franc de ‘vedere foute importank, pe cated gin exprimat i dese ndua in Ison, ete prtiossa ee u relatos opinion ‘moral, care vain dc Ta popor in poner tn fancie de trea dexvoltnt for sociale. Femeia ia bol ‘asian al gindanilor fare poarth toc auken brie tn jurul glesnel co clk bicbay frat Legon ete foaree mindra i preties ca cle cumsral brag lor eye eallatienitantropolagi aw datoria acta sii mi ince piciag® apa mal deperte, Herodot, care a visu multe, fw se mish de-simic, pistind © remarcabilisobictate ta specir “Lauda au o precupetete acolo unde socoteyte de cviings ck ametth Fic dat. Cail gecilo,eealistile Tor, patriotism de care dau dovads, mai ales iubiea lor deliberate}, int ta 1 ater « 1 1 Gre St I brupwe memonueriy Levit enumirate sinduct preuite cum se cavine; dar Herodot nu se iets ah ccleve tot'ce i ve pare prefios sf la ybarbar", fad ‘encod pink gi observatia «a caumite cali eau tealiae ale base barilor mu se inilnese In Grecia Pe de alt parte, cu ponegrires Herodot este doosebit de pees Bloc pm, i gently in neue nea atone jot mu se: pripejte cu apzeierlle negative. E posi! ce= ‘odasd sh se fi lat influenza. de versiunite pe care Ie uameass 5 Dasionat, cu indice, nu acuel nicodats. Plutach, In Despre reana-redinté lai Herodot2, 1 acuk ta Schima cu vehemengd pe Hetodor cd at fi vorbi eu estate deapee ompottarea thebanilor In al does riobol medic, Tacbsni, ine Sinoeszi Plotarh, au aw dat baai lui Herodot (ca atencal) Pitlel voie sf stea de vorbi ca dnererl din ova, Atitadinea {ui Hlecodot teprezindlpria armare o risbuaare, Nute maf Herodot relateaat un fape intone conse, fark aprecied propel, Acuaele de ren-credingh au provest, pin wtmare, si din faptal & pparintee istoiei" nu a flsificesfaptle a seasul vedetlor slecractotilor ai, dinere care Plutath este renumie peat spiitul SHU Blotheben. 7 Concepfin general a eperet In istovia universla pe care a scsi Herodot, in munca tring de unifcare a pacilor ei componente nu putea lips o anu concept asypra desfquratit proces istorc + diverstaten 3 oFindut! primitive qi slavagite pe eace itoncal low luae tn consideraie Tau aie Ia rind log sé telleteze atupen dezvoleicitsocettit omens Ta rispintia dine primele notist despre viata socialt ta- exxcate de logografi i intesprtiile lui Thucydides, saepinie Incate se afltimensa opert n lot erode, a f eel putin sbvurd ‘© pretinde autorlu eid Injeleaga care cate adevicaal motor oid rere td ce SpeA puarnowet is oh disting cauzele adevieate de cele aparcnte, sh stg pind fa Ineputurle complexe ale un la causal Ast fel de pretenyi nu te pot formula aici ew privire la misute fa care Hecodar a fee de voluga rociet Prin focmayia' sa inelecuala, Herodot era teibutar concep tilor ieologice ale eistocrael din eecolul al VElea ten. 1a ‘onsecingh Itorcul ge migel Sek sic! 9 stnjenire In domeatul moral, icra nh al apheatwal -peder- expla Sef = si mal putin sigur cind ine fn Coal cauzel 1 consideenile pe care lea facxt Hecodoe ra eferit uneod! Ia treet, In comparsic eu prez, dac in chip sporadic, fied itenfia de » sugrivi volun In timp 4 unei anumite socctif. $4 Tuam. ca exemplificar interest! fvitar de. Herodoe soccipit atenione. Cu. ekceptia eapitollor LDCLKV dip cartea ta care este povestia inotaueniea ew tii Peistrauiloe, dig’ revul cheilor Istorfor, ne seferim i Special In cirile VIAIK, ettoral nu mai poate alla diet de ‘tor ce schimblel sau petrecut in scieates eteniant dup lungacea tani, cum va infipe ea inane nica emcee fie selavagat la Aten, care au fone mosiveleascendenel Ge Inocratielsclavagiteateniene tn. fruten cele’ dou cali de Spdrare inpoteiva peryor fa consent, penta cngenta tick modern, Herodoe nu a putut lam de ce Atena a fore In stare st organize realtenid victorioae tn fafa stactlal revlon. "Diack istorcal ou a inbutis of schiteée profil eva so- cietjlo despre care a vorbi, multumindsse dose cu rublinerea ‘nor anumite aspect, eae, peer un motiv sau alt ray aeae ‘stenfintnschitb, ese Tnconteseabil ed ra serait 8 Mmucensch Cel cafe le aio le aaa nan ‘in. cauzalitaven fapecio fn domenil caveat, oneepta et Herodor se dovedere, ca fin alee peivige trail Indie de Inilesiaiologie aitocteie ines prepondrents tn timp ss, desi uncot nvorea, cllfuie doar'de bane! wing a lucie 5h Gepifeasc in mod spontan limitec sicimte qi vistnea specie fel Hg ioe Aca, cng, npn Pentru injeegere fella cam a prvi Terador detogracea menu Inaine al evenimencor, se caving st Ke semtalatt srupty sstmonvery Lexene Pornind ta analiza conceptictistosce a tui Herodot, erebuie ssvut in vedere eh prozatoral ra miget pe planul unor corfice Internapioncle, 4 captins In cezeul stentel sale 0 imindere tet torial imensi si © pesioads de ctewa 2eci de ani, pentey «a0 ‘mai vorbi despte digresanileinorice din tecu ‘= Intro masurk destul de pronunyati, dey 'by fied evenic, Teodor ree. tn gene c roel wor ve determina le providengi, de un’ destin suprem , concepsie cate apartine ‘frei idealismlul obiestiv, adied a aclu hlealin, cactersiek pentru ilunrareg aceatel oria familie domnitoare a Mecmaasiloy qi & ‘ltimulut et eepeezentant, Cetus, aja cum este relate de We root. Ca pedeapst peat selegisices lui Gyges, deatnal (Motes) ‘s hocdrt ca cel deal cnclen urmeg al Tot Ciyees, Ceesus, at pliteasel patel erimoyulut tu, Hotdriren a ese vest, pte {run oracol pythie. Das, sere Heeodo, ail Iydieniy nist see lor, ma ginueh seam de aceast protic mai inane co en <4 se fi mpline"®, Impliivea protect Insennat chdetea Lyeiel ib perf Apollo, protectoral Tai resus, once sa wesdule,explich Pythia prin aie oracol, av a purueinltuen pieeania Ji Cresus + pte ati deva endal a tot aminat cideren Serdemfty i ak ye bine Cterus, i a fost pris cu el ani mai tenn deci hotigee soacea9.Tn tumina acesteh expla, agesiunen perior trebuia 1 Dap pron cya eden grote Woot wu cae ton gute fli Spin nav, ven akan va ap Gv CUxxxvutt A plarKowsi al ietore, 8, distings cauzcle adevirate de cele aparente, ak pink la fncepucucle complene ale unl lay eausal.“Avt- Fet'de peteoti nu se pot formula nicl eu privice la misuca fn fare Herodot a ibutis sau na at lege evenimentele istoriee de ‘volute soe sata > ‘Pea formayia sa intel ioe era tebutar cone tilorideologice ale aruroceazel din scolal al Vi-lee Lea, da oosecings, istorical se miged far nico stnjenze in domenial sal wpedep- dar In chip sporadic, a ineeagia de a zugeivi evolgia in timp f'tnel anumite socetss. Sa udm ca etemplificare intereul fekene de. Herodoe aodiditit atenene. Gy exceptia capitolelor TEDCOLXV din cartea 1, 10 care este povertita instauraea tea nich Peisistatzlon dig reatal carilor lorifor, ne telerim in Spedal fa ciple VICI, ittorul au mai poate alla direc de In autor ce schimbac! cau petecut fo ocieatea azeniana dup slongarestianii, com wa fnfiipat gi ra tthe tindra, democie fie selavagisth Ia! Aten, cate au fost motivele ascendentet de- Imocrafelsclavagiste ateniene in. Lruatea cer doua eoalit de Apdeare Impotcva peryloc. In conseciny, pentru exigenfa fii fifiek moderns, Herodoe nu a putue limort de ce Atena a fost roricul nu a iabuse sh schitese profil evotufed o- cietigior despre care «vorbit, mulguminde-se doar cu sublinierea ‘nor anumlte aspect, cate, pentra un motiv say alta, haw estas Stents In echimb, ete inconestabsl cl ra stele of fAmurentel fanaele conlictlor, ale iabinilo, ale caastroteoe, it-un exe wing, casalitatea faptelos In domeaiul eawealzi,conceptia si Hrerodot fe dovederes, ca gl in lve privinge, casa Indarse de Influenta idcologe!avitoctatce inca peeponderents. in tpl lu, deyt uneot store, calsuzie daar’ de bane! sim, a izbuct fs depageates in mod spontan limitele strimee gi vitunea sped Fed “Teaogict“arsmcratice. Accastd, contadicti, importants peters lafelegerca felulul cum a ptivie Terodor desiqurarea besa Inainte al evenimentelor, re euvine at fie semaalatl. eruomu ntenopueny tex Prange aptlin conceit oe a i Heat, wee avut fa vedere ef procatoral ra migeat pe plaatl unoe comlite Interajionae, & copes to cereal atenpe tale 0 intindere tei todiald imensd gi 9 perioads de ctewa vect de ani pentru a no ‘nai vorbl despre digresunile intorice din treat, SS Tnteo masurd desta! de proaunfs: deyiau fled seveiciy Hiecodoe ccede, ia general, ch. procesl iseric este. determinet de providers, de tun desta aupeem , concepfie. cate apartine MMeceiidealiemulus abiesv, adica a aclu iealiem care in co bask a existenfel o rajiune, 0 voingd universala’(dumaezcizes iniferent de forma pe eare'o inbract) independents de cont Ina 41 yointa osmento:. Dupd cum ea ariat in capitlal pre= cedent, Wealsmulipiare sSdiciile scale in inteceasle reacio= ‘nare ale clase sau patunoe sociale in cure de af cietucnase 4e pe penile dominante. Caracteritick penta lusearen acestel “oeep spare ori fmt domatoare a Nemmaor 8 imului el sepresentan, Cresuy, aja cum este flat de He todot. Ca pedespst penta nelegiicen lui Gygen,destinul (Mos) ‘1 hotirit ca cel de al cincilea urmas al fal Gyges, Coot, #3 pliteascd pacatal stelmopulul su. Hotirizea a fore vsti pene {run oracdl pythie. Dar, sre Herodos, aici Iydienl, niet fee for, au fiaueh seam de aaa proftie mal inainte ca ea sie A inpline” Impliaces protect a inemnat chderea Eydiet wb pets, Apollo, procectorl Tai Cresun, orci taste explick jptinalt'oracol, mu a putoeflgtuceperzania [ut Crerue jltel ani de-a sndol a toe amina: cideren Sardeslu, i ok ste Bine Gtesus, cd a fost pei co trl ani mai rau detie hottie soarta"§ In fomina aczte expiapit, agrerivaen perloetrebuie sm a es ee ci aes ae Sor de, fret Asovaam sols ln Bi ighs nee Re, {eu cbse psninattsdeind Uc, inane tase Faw gee seen print pes Sonal Eg eSee aly ens Psion gon eine CiGexe A. manwowent 1 Alb loc ea pedeaped s picatulsi sive de iotemeicwal di ‘astet mcmnae, Tn ace opine de ide in caren a VIN 2p. Lill se vorbeyte despre newest cde inept Atti Sub eri, cidare hota de dein at la cartea n Vil cap, pte necesita teria il Leondar pests el ‘asen Space “Hisodot au accept ins ear ocbette, fd nic o late de asinine perioral, teona predetiniel ty proceil store Ya cee! cate in care povetye sonia ‘eta fl Gren, Ie 2p, XLVI tenated cu muledperspatate ck imboldu ty hot tdscca fell yeaa de'n stacefegotal persan cea expantiuree Ingsioritoce «penile» ,Dureceaperylorcrsciag aenceae esas igi Intind dureres i, lin de ingjorae,incepu ah ee sindcascl, daa’ na iar i Catva cu putt af svi ae Hiaderen penlor'mal Inaiate ca i tise lndet prs mle In acest incur mu se steve nicl urmda idell de peclestnare care se alll in fond a aa explicit adtoe de Fleer Povertcen chide regatull lane “Asie de conrad, inte sabilcen unci ycauze" piace pale, cx earacier pur idealist st unele observa i caracee am ‘epi aut er co van dene Drofunde, fie de cause neinscrmnaie © niace contradic apace Se pil, gt capitol Haale din eacten tn eae Hedot povewcye expeditin Ini Cyrus impotcva masiagenon, expssige fn care cegeepersan aven ab picaicd mouten, Herod's inieles foarte bine cf un stae de Spal call infnge de Cotas baat peo puternice erganizatie mitch, nu putes sh Se mem” Bink dece print polides de eacern din tupunerea ator nea Imus Accaita ee de ale, ji teria pe care o face Ata soja ef Davi in caren a a, cap, CKOTV. Cu toate exten, in cap, COX din carta , Herod tt ane ponte fine SH bacrve ein accastiexpeiie davtinal lui Cyr cea ‘moa iar succesionea tronilil ak trench la. Das, fal ul Hitaspes. Altar de un determinism provident, de facta pur idea st, Sa domenial cauzaiapi, Hevodot a acordat 9 mare atenie 4 legit morale a alionulut, Dupa eoncepia lui Herodot, mare conflce internajonale diner greci xi sbatbac', ue oxigine 8 srupre mvmonuery xt iy cage te core sScbunath de pasten jig ‘Aceaata ext, cel putin, linia adoptaei de. Heredos ia prologui uct ale" adica In peimele cine! epitole ale chi 7. "Nu este ‘citi de porin exclus a. ast de concept sf she ijeleaga Heroder lassi ind ma- turisete ch materialal prologulsi fra caler in sus pecant. Explicapie vlerioare date de Herodot In legtturd ey labue rea primulu gia eel de-l doen rdzboi cv peyt sat de acl covdin : Davis pregétete expeditia impotiva Aten, deoarece Atena a sie i Inia cate a declangaeintteaga serie de figs sizbunde cone thind iaeele languli cauzal al lsboailor melice (legéxexo:) = Herodot il vede in persoana Ini Cretus, cucestonah const aslatce, unde se Injrau colonile grec Determinismul providental gi plata nedteptitit sine notini utilzate de Herodot au numai in tomer i consituie indgt esenta concepyiei idealste pe cate» avaro -pltineele istorii" despre viata indivizlor gi a coleciviilor; fcest fel de a prvi Iucruile, conceptie cicenti in ecolal al Vises gi al V-lea en. in Grecia, te namegte, ou un teimea conventional, theodice 2 Ga ‘else Gnd coerce peer fies ote. ai SSN Seas meray Be Siete ele Vat ns fed sit ‘es ptoelperer SEE emsatars Gouin Gleoet Se Sette er tee a ay a os Se — ee ee eexe A pamowent Conform vederilortheodicece, eciunile omencyti sla index proape supravegheate de ochlul iene al diviatti La Hlerodot, Uoji tntacieul vorbere foare adesca despre divinitateyg dlini- tare limpede fate desn (putere sanscendenes suprema) gi ei fu exists. © singuck dash ests Flewts cistinetigintce destin, puteee suprema, fi Apollo puters subordoneta! dar” aceastd Sistineye facut pentru ockcol al Pyihiel au spastine divect {ui Heres, cl oracolelor pine de rubellaqidiplomacice date de preofil de la Delf eotru 2 denasi puteren divina, ew cate confunda uncori i lesinul, Herodor se folosete de o'sum de cuvinee earente In ‘vocabularlteligls al inpulds stu, ek si-qi den preg mace ostencald si fact vreo distncie inte ele wolpx "(earcea I Sc ee at tio Mt om (Sica it, cap CVI) Be¢ Caen a ee, ap. VD ta eso hie aya oe en “BGM, Se cavint, acela de fatimplare, sau cel cipitat ulterior in Tumea lend = norac, nenore, ideologa aristoceyiel cate sufeise iafsingei dupa Tupta duit Impotrive piturllor democratice in ascen- ‘iment no se poate sustrage de sub supravegberea ic na ee poste abate din deuml pe cace ia haste 2 soarta’ Numeroate maxime cotente pentra ioatarca acestl tredinte idealiste se stunasa aderea in Tor: exte yeu neo ijl uoul muritor si abael pe on vemen al ey de'la conta cate ayteapu*, cau! yccea ce este hotirle de diviaiate # ttebuie shee Intimple,« cx neputings oumesilor sf evte™, sau stot a fort Infiptie de diviniate"® .2, Diviitates. tupee- Yegheaat Indeosebireepecares’leplor ‘morale din. sodetatea ‘omeneaick. Pedeapen diva, dupa concepyia theadieich, tu ia Hie wi loveasch pe, vinovayi, pind si tn ucmayil lor. Potsvie {gies 1 en. XCtethy nope usin dBi os rope erupw mmnonucew xem saccitel concept, oamenii sint datort oi fle deoseit de circum pou in pivinia atioilor pe care le wivsgen Cu mare gre) fhe, peia dovest de pustare examplach si um pitate, pris jertie'mumeroase adore civisilor, omul izbutsye af se Re- Goaee fn viaje fied prea mark necazus, Din aceste vederi ale for suber ent, in fond, ia, caull qj exces pentru e- ‘ecajie, penta ua nelocetat contol al acivnlor propel, foment prinenala preocupare marala ia religia apoinicl, a So rdapindit in secolele VIV Le no! TPehtrw adepiir acesed iterpretist ecansceadente, greyclle ‘omeneyt we inpart in dou eategoriy, menfonate gia lstorile I Hetodor :') greyell porate din sumetie, (OBet<) din gin- duslle rele care ve age cale mai adesea datro stare excesiy de ‘Suny imbulbares (udpee);asemenea yplease” mere mind ia find cu nebunia, erbicea mingt omeneyt! (Bem) ; 5) in a dovs mcegorie intel gregeli mai puja grave, poreite din nevtingh ‘Gheoti chine greet peedestinate), sau din upursate. “Ta Herodot ca exemply tiple peotru prima categorie de apicate" pedepite de divintate, sie acynile fol Xerxes, om ‘hte uit ia un moment dat caste vn siapla muttor supus feglloe moralei omencti®, Pornind riboil impotriva Greciel pentru a abuna infeingeres dela Marathon, Xerxes se convinge finvce tn ce mat mole pe sin font mates In ete de & “lspatt granigele Asie gt a cuceri Europa; sume fui merge Pind ta lispeyul fat de laren zllor gi la insoltarea templeor “ite gu inieie sii tcimiehvivoile mincinoase cared inrexe rca gieyich pe cate merge. Nerscs va fi In constcnfi sma ic owt Ge divigiate. yRoadele victotel ~ spune la un moment dist Themistecler, ~ ma aol sincem cel care le-am dobindit, Cel mai de seams oracol al lumii grece, de nenumbeate fort pomenit de Hecodot, era eel de Ia Delft; scesittlocalitate, sjunsé Ia o mare faim, adaposte-eeavre acu din tate pce Grecel entice, SMeex-Bogely, Dee ant $i tein, BELLE, Bore 8, Ga cate J. ep. XCF wet or 43, nde coal Loan apa! Fenn, seunte mrmapvory xo Voiags zlloe, conform acclorai credinge, se dezvluie 0a- gust gin se moc, cae le it nota or do nerpretst = seme, poverty vise te ltoride sit oink esi ale diving os sine din ele eae tran, [o"Concepia Int ctodor, valonten oracsilon, in tadul core pe a din Del ocate rent, Dope ane mina ate a regel Cress = In eae advil gi legeada se imple Eerie Svar pees hi moe oh Suntinie ws fa ds Spologie © oracoia ie la Deli "a Herodot nis inagye aii cea mai ics umbrd a dx titi ce Tnceard pe Theaider in privinta weep peace f ocacoldor ya verackaq lor Credingle tinpulut au avat #1 fo cease privat un cuvine puters de spus qi istoncal ‘a inetat in povestites su toate osdcolle vise, sinele imsnate ie = tea put alla cau insopie eveniméetsle ipice = ct Sceayhconpncistae op cave alegre geese foforma Torvce faust ta indeming 8 Valoaren operel lal Horodat ex Ivor itoxte Veridiciaten relaticlo, dateloe si infosmayilor date de Hecodoe, ea irvoristvic, a fost contestath qi atacetd inca din Aanichitste,chiae de cootinuatoral Ii dieec, de Thueydides, Aya ‘cum ra atieat ine Ia paragrafal 4 al acest eapto, insite ‘de fale qde plagint adue yprintela iatoril" fa imple vee moderne sint destol de putin Sntemeiate, daeh finem seam’ 4e'Toeal pe care ocup in eveluta itorograiet geecet ‘Mai fndeituieh eb suscite critel ste aprecieron genccalé Intorieui din Filicarnas despre predestinare, intervenia desti- plat sau a diviniatit In viata socal, pedeapsa greelilor umane, le “eacsieon ‘eas ie! Sige ‘pedal, sling @+ © A Plaskowant ‘csr pcan, rr, ncn a dene ame ana lane mal ss, Fa implica pe Hodes mega [sth sane ere da see Goad in omc ic ledeulor obiective inte evenimente, Ets exaperat deforma adesca ola! inimplisi, al mouvelor ca tou accu areal personal, mpine de accel neputiatl de a Bhd capi cu caracerinaeilive pentru faprcle pe eae leat at Aaa, de ida, tn carta I, caf. CKAVI, pelonen sapee Malet Ih eal medorpersan de tte pecs 0 atte i exe Seite punt a Ge annie serbute 4 expen li Cansbyee,impotive Ee'pule Gani a Tah. an kc ee oe ot 8 esc tpotriva penile farea a Vas cap, KOSS xiv” ws san In proces storie, Herodot vinot in primal sin aspectad prognatic ndapcle mari y lorone, cum vngur martree in cap. 1a tts 1. Des wimind tadiga lopopeaon, Hero ‘aera ndeaonpe de cra ain net de fe cae. sis e mara pote inteveden sonniiatinselagor A poiuale i oil opal eee Tea ize sa spre cart ea informa, tt a ines cd lua de lant ete devita‘ul motor al intore!rodetipioe imp, n case‘: ie i, mat ales in explicaren proves imorey sa Govedie ibuacl’ conception ealise ‘cate shjeau ca fusdamnenare ‘woretih a polit ve de cetunle seachonace a toate acstea, ae fundamental gre sti se neg Hazon ch ie not Opta ete ees Primal moauiene iatore de mast propor din leratars hosel ‘0c, conine un imene tater Govumtoie, neon ani Toc de Ia feeputal mare capaci de span iy Oxent, Bate, cate televim campania-de rapt de Ia Babin, cont ‘das ‘de Robert Koldewey tnsinen’primolti tiabor modal (899-1910, in iorograiamadsind a incput un purine {iment ete ei noe Hse Fniunen Soviet, unde tiple achelogiee din regiuil de ta nord de’ Marea Neagsi au Iyat 0 Gcoscbic amplonre see creat ete deosebie de putmic’ sn alte fir europens ales toon nemonveny cr tice si afseane, reconsidecacen operei tui Herodot in lumina feauletclor ytunpfice sle cereetielor moderae este In pling der Higucace. Araltcyt Georgets qi Taian Chistes, suitor une! Iugeet deapee monumeace edebre din ashitectutn aatich* ye faleaes, de pls, ck descoperiten inginersit exiptern El Mal lakh din 1934, eu privice la ybarclevolace™ cin marea piramida 2 lui Khufu, configs in mod sluci informatie li Herodot espre yeanalat” care inconjura piamida ‘Ponies storia veche a URSS. qi a patsii nosstee, cartea j a 1V-a din Irtore il Herodot are 9 valoare nepetaite, am fire necesace fa aceasti pevined ent date In Notife itorcd Ja carten a IV-a), Herodot a cilatorie In eegiunile pontce, Din ‘elatiile Sale au elese Sard lar cave sot finale pe care le-a ‘istear pervonal In orice ca, coloile tone din Pont, tear file dintre aceste colon g igtinai, modal de via si civii- Zatia acestor higtinay, sii cum’ i ‘umeyte, in genete, He- re, bam Bucurat fe tonth atenia cllatoralui ans gece, Dinsze aceste colon Imajostatea informayilor fei Terodot te concentteasi atv Olbiei si @ tinuaclor dine Nistew gi Nipra ®. Herods, afark de pretioase detalii peograice gi etnograice despre vechea Sei, 1 Ilsoe un material documentar de imporeangl unickpdorpre otganizatea tribali a sijilor si constivieatsibullor actice in unluni ce purty denumltea de yeegate™. Sipieurle Facute Ia gorodiile din sudel Uniunit Sovietiee, onde se loyck male Cinpane, sw conflemat aenumlrate detalii povertte de Herodot despre tet, Aceste contingente diate eezulatal sipitutlor din sudul ULR.SS. qi telaticle lui Hecodot au fost semaalate In note In cartea a 1V-a ‘Deoarece povestites lui Herodot despre sii atinge uncle aspe®e le istovet erbusilor sctice im expatsunit actor tei foui spre vest, cartea a 1V-a este gi uaul din cele mei iasemaate ive pentee storia veehe a patel goastre, Tn informatie oat iMaitommete ede le aes ace, Rice Tid, Vet pepe ite nes 4 14 ep XV.cu Duna fle fin relatacen va uneod & iituclor # s legendclor apaitinind teiburiloe-scitice si traice, informatie lui Hevodos despre locitor iauturilor ponice pre= nth o deoseies importanh 4 sint de rejinve pentea posible fle, de incerprecate pe care Te ofeck ‘Dintce eiburle Wacice mentionate de Herodot in nordut Danii cu prlgjul desevedi expedite! Iuj Darius, cele mat de scam detalii privesc uniunea de tibue getice de su conducecea [si Dromichaites. Informaritiatecesante sine date de Herodot th supra, relator dintre tubule din sadel qi cele dip nordol Duds Toaincarea ofiloe loi Dasiue dena lungs) peralui apa sean al Micii Negre fa oferi foi Hecodot oceta si litocseated fot cea putut afla despre populaile tracice dia vestal MAH ‘Negre, cele din gera noah ineusiv, Descrierea gengraficd aceitul pins, cu mentionecea nomenclatuiy rexpectives ete uo invor de primordia penery cenoasterea denumitilo de agesict fomencyi uci gi muni: asupea acastor denamini «-a indeepeat 4 tenia lingvttilor care studiaad caracerle Timbilor tacee, In flecare an, in tevistele de specialtare apar noi confemard, despre verdictatea elattiloe lui Herodot, Acsuslmente, desi x atenjia necesara, Iuorie li Hezadoe sine foloive a bari ‘comentacilor inrice despre arladule rocale gi evenimentele istrice dio sccolle a} Vilea qi al V-lea din Europa, Altica fi Asia Anterioart[Fentew incepatul rizbosilor greco-pectan, orien at de iaformat fh poi tren In face noaset, “tore ay fore folorte in ceretiile sela- le despee cultura loc mace. spre ramurile teacice din sordul Dunit 9 reayile acest samuri cu extille grocer [iu trebuie-wtse niet fapral ck Herodor a serisIsoria uno cvenimente apropiate de tmpal cind ati, iatorieelzeia ka dat tun earacter universal, dobladindui pe drept numele de ,pin- tele istore". Tn opera sa el a inclus an material de proportit e- a sropie menonven cu ‘mainte pin Sn socolal al Vea, peivitor Ia storia goles Culturali|@.Unoe populatit din wef continente, sa Ince aceasth ‘pert a devenie 0 veriabila eaciclopedie' pentry cexcatitort£o- letiilor prmitive fl slavagste dia secolele al Vea gi al Visca. 9 Vatoarin acitek a opere Int Horodot Ibeoalile Joi Herodst vint mu noma o remarcabild opert de seeteetare", cgi o oper litecch de pis ovdin. Herador a for in poetic inet, ce a wilt © Insp gam de procedee Iterare Spee deosebize de logoprafi, care scriay for-un sll elt mai sobc cu putiaja — de fape adcvaracl stl porvie sublecteloe {Slotfce “"Herodos,hrinit Ia gooala epic ia novelist sonics, fie teatae subiecal'ca pe o operd erat, ey gre uout mace fesicor. Conceptia ea dezpre Ino ~ clades pe opinit eee — TE dus implicit cite analize pahologice, peste putinga de redat fn aul caracteinte sich Tnceiei ties tice, com ar 8 bunloata, Ironia lui Polybios. ‘Ge se cemarcd in mod deosebie de la o primd vedere fn com- posiin Rerodoteict cote densa intecalae epinadelor Irate {cute povestirl, epsoade cate. pot vatin ex forma qi lna~ doce de la mica anecdots povesti inten siague capitol, pind ‘mare excursus despre Pipe, coping in tats cartea ¢ Ia. Tnwoducind mule material itor, legendar chiar fantasc, In fara obignuiteloc descriri geograficoetaograice de pln’ atin, Herodot -a folose dia plla de tchaica episcadelor Aceasta tehnich,curenth in epieaathaie, Ia Herodot au are ‘oti = loarea atistck din Iliad, de gildk, unde prin episoade poves- ‘ren capitdviaeh gi ner dramatic, In Istord, episoadele st Inteoduse ate dia doriaa consulncoasi de a se reproduce tot fee ae ponte qt cin punet de vedere material i moral fn Tega fort ct pessancle, monumentele tau tnmplitle care intel tn Subioce, Ge yi ca argumestare in spiel texlor sushiaute de SP. GOV cine a Vite, ap coo,cw 1. piarwowsx In prime parte a opecel, episoadelesiat mai numeroate ded fn glia, deoarece aceaseh paste aven ea substrat spovertiile” Injial sctse de Heradoe ; dindu-s incl teama ch un exces de insert, mai ales de larg! peopari, dauaeasa aneamblali, He- redot renuntd citeodseh lav unele, degi le aves gata serse (de xemplu Assyriacs,cartea I, cep. CVI, cap. CLAXATV j cf, fi Siren a If cap. KXLY, cartea a IE eap. LVM). Dihicia i Herodot de s introduce neoborit noi gi watiate epioade Sn cursul paves este neitrecush, Arta de povesttor let Hesodot e inivias ines in ceen ce erebuie a8 Hi fort por ‘estcea" oral (poate gi scriss) a timpulul sit, despre care ms ‘Ceyi peesupunem ek a vse o cloratard poplars Aceastl bane’ a lteratani antce, necanoscutd noua ia prot, se dex ‘oltase pe un fond difere ata de cel misie eave fusese pecuat Ge poesia epic g de cea dramatich Judedad dupa redacrarea Iter, ip Tonia este imposihil si ou fi ciculae o seve de “paves” In genul elor orientale fle anecdote in legitarh cu Denonaje gi insimplaetceale, fie simple povest,oglindiad viata Poporalu 5 infatisind difete tur) umane, de Ia tegele lia e inginfate pind la fseSul deaghetas care birie cote pedicle fei ies In cle. Hesodor na ova sft ak wlizeze in Istont forma leecast a npovesit" popular, pe care o alemneazh cu note de alkene, onsidecatii peeudoytogiice, devcrer) exe. Plicerea eo fare Ta fot patel istoreal mai introduce Tack un eptod, #1 ined Unul, se exglicl si pra faptal'cd aces poventi de multe ort Simple reproduced, contineau, din punet de vedere ideologi, idl care te tneadtau Ia sstral de gindice propria foi Herodoe Iniradevir, jaovelistica” hevodotdick ai scrish numaj de “nine. La o analish mai stent, se vede ch 4d concepile [ut istorice ~ a8 explice pe alt cele cAverea lui (Cees ga tegatul Iytian sub pery, deci ingeamdind fy jurul ‘elit, Hl aj peHerodot i ln. mavearea opautes giec barber" — cave se adincejee toe ai male, pe masurh ce Isto- Tica inineeass In redectatea oper lose Fe a ae lie RS sg eo ie ‘sroore nemonverty ov Tor pia novel Heo» cpinat aime all agosterputcrnch peatea Hberate ce fanfleea pe toy grec Cimpubisla. fa frsoen scent fon inset de libertate se SIE Arena, LaAtena, camenit doreny ae Hbereatenpoliticl (externd af ioterad), ct fi liberates de opiit 1 a cavintaal Gcabfretd). "Thucydides ar A ales cu procidere tales dicur flor pests a reda acest minvoat sentiment de mate Herodot fe milgameste sa rimiad in procedeu novelist, prin care ~ cu {oath lipea de exacctate a detalulal~ reda era sie de spiit, Inne. Tats de ce, independent de cattle Heme, noveliies herodoteck nw apare inula in economia opere nici din punct de welere inorie, deoarce sljete coneeptile autorul Heerdot a inteles 18 serie .povestea™ istrict fatco form acistch cle mai inal. In Totoro pot Inlet scene porte ‘are aminteae pide fora epich a fal Homer, 91 de tenatunce eamacil a trgedie atice’ Sa spun acleen pe bank deepiate i Hlerodor eee un prosator eare torodats ments yf numele de poet. Bre nelndoilae eh Herodot davoreytc in bund misurs hat Flomer plastitatea desrieriorsputeten de evoare, Pe de até parte, anumite episade sau deavoltiel de conflite sin etse ct fine sigock a unui dramatarg de prim rang. Aya ti se Infii= fan, de pilds, tedactaren. poveytlor dewpre reele Candles Unefeiciel Adcason dia cavtea T® Numeroacle porrcte cae Pot fingnite fa Tort sine uneodt porvetele.unor adeviace Pettonale de drami. Porsind de a un simbure de adevie devpee Exracterl unui person, Herodor faviluie acre simbuce ct ‘tus psihologice invite din propria sa imaginati. Personicle ale, Cressey Cyrus, Xerxes, Arabanor, Demarator exe. se it Figpeass drepe cena. peconalt a inocula, care Je. piveye prin prism tradvilor popular sia credintlor carente despre Aestinal Tor, Petra a celona cle mai pevis contact pstholonie fal personajclor din Ito, Hevodor se folosee de diferite al Toate silisie :cuvitare, dialogul, prtetl fii, descrce din vinga de rome ilele ete ERM pBE tatu ee curves anen ui! FE Eh ee ven tty wm dence omow A riarnoment, Sob iaflucaje rajonalismul one, al Herodot place une oc tafionamentele pe care le face v8 ie srbuie ay pot. faielor cord le insta vig sabigindue™ ek se expan sak in al din, ce gt indiace Buin aceana novia Hleodot ete ‘aime! ison cae introduce vorbien dtced 9 ecel 90 9 ‘ettenioriclyitoriogatia preach doblnden asf! un impor fant miloe de exoreie desvoltr nleior de Thwcptides# pre Inca de istove-etor. Sobdacoile @ ensimdnie desl Sess tatnite a tort au su tho "valance documentard reall, sya cum au dobindito mai tenis In Taveydides olybon Ele resin imple gijlece de vexrimate «confine el ‘rope autorlu: pent iviorten povoail dere evennante fin wecut; apaiin lor In tort se Gatreans mac Safes pe ‘ace 0 eipctecetoccainIumea grea in scalul al len ein tncepnd din Sica pind in Avia Mic, Decbateea frntgie? eran deapre cen tal bund fond de guvectinines teat to sacica Is, ste, cu sigan, inspteeh de diss snare Be care iste a avut plu le dh in guray la Atma: Nu este 'eiclus ca Popatul de ctiva soi flew de Hexodot la ‘Avena sil filler gal sul fo acnat dcp ‘Alita de acest mifoc arisic datopmile adve'v oots de cxiginalitat, cate impramuth pores htodotcce pe loca sipetl une navele moderne, Ctewa dialog de mat propor de covitoare importanya pent ivtraten concep tal Fle {odo, cy de ple accle ince Css yi Selon, Nesey vi Dems ‘atom Neer gi Artabanon, amineere “de. alogeie’ taice + hee ania de ee waist, avd 9 nu dace Ia salt grap consta dia dialog abiqaute, care pot ft sri fmm de ts lS dee de icy Dcluat alteroe de evi diatogal mea bocutae de acsea fbeeece In istoriograia preach deal Ue ‘Lai Herodor It pace, de ssemenea, sai Infeumuseeze po venice pri larg desetion, lata de'desctesle mire (Ge ‘Bevel finite, crear de ammoatek spatica ete), inoieal te tt ‘iii alten cittoraul i ma plostc loca 4i'mone- Imentele'vizote de ck Clutind'et He act prin date numerics Gat M6 Sep, cee ot de ene Se in fa stone nernopvony on (pe care adesca fe groserte) 1, el Inceted totodatd. sh transmit calueaten emotil Fesimyce de clin fafa matetie stu & bowie fiei Gdpara mumege adesca Herodot Iueurle care au darul {SG imeseek yvimive™. In cartea a Tia, in special, unde se slscic acomulate impredile culese din Bgipt, pot fi cite gi cde thal reite desriet din Irtor. Cactea @ I-a Consteuie In sine Svmiaunaté corte.de cdtori, care se cteee ca egald pacere fx gi oreare carte moderat de acest gen, bine vcret. Stl I Hetodot, in pisile descpsive apropite de sterile fogografilor, Herodot, spre deoseice de alli orc ste un nator ex Ste se aoe sf ‘poet eon eh ok intervind fa tot pastl cu refletih personales Acest mel de inter eape ‘conan’ dice ded Sich ad gee gf nina, Sinipink de nail, povel ar de suet be ce 0 opetd lterark ava puturo aves dete suman 0° ‘ental de rrcrce Ia cate ve Ben Storiogaia zeae in peima Jmmgate a cent al Velen 4 ea * neni iu dal de Raman pagal i eae ace apania ‘int npc peopel Accues.ebare ote deowbie de sen eadacStoruat tol Herodot. De ly far ‘recul povestsssovelitin, sau eine de In etal ecien e- epee, Herodor are obiecal tenc Ia celatacea minujionst sca nor dacs pe cate Le pare aces ole inser Sum ar fi, de pil, ingle saeaptior din regata hi Daun? fla biewor peace neste strap! craw obligate of le pltearch Aare rege. Prue de a inintagi si, sl tie apae tn Tor Host de ore culoare, pe alocart obscur®. Nimic- din callie terre obiauite ale ai Herodot nu mai poe f gdsite {in panicle In care ol dorete sf apach nom de pia Flsodos maa foloe ges sal yisibe gn pasice too satce Depitind co molt fell de ase expt al tnaintaglor i paasele in care Hlerodot fyi expune concepile tale poliio-Sr own A rramowexr tice sau convingerile despee superioritaten sstemulul de vist les anupie exlu ybacbae” int cele mai frumoate din Inteaya ‘pets In acon pagin! srtbate 0 intensd poezi, care cealeazt tor ce +a secs tat bun in fieratuce greacd antl, i care eat inca din auticbitate pe Dionysos din Halicaraas (compar fiioe cu Hicodoe) +t recunoascl clo fnaa frumoash de procs face cit un vers Eumos" ‘Din acest punet de vedere, proza herodoteich, deyi nu ¢ co total sad de nfluenja store in pling dezvoleare (in dalo- tile de tip sofiie, bana) a zeule pind la uma se men find cepaste de once manltiam de qeoali,cace la Thocydider {ncepe tae resimed destal de accencuat Nile mai Uber imal firese constuit dete still jai Herodot, Se ek e vorbs de feaze curt, asindeice (a detaiee! at ales), fe de fraze lung, rt thle, cave se succed dupe intenjia emogionald a eutorulul Tncts- ate ‘de sentenge yi raponamnent, sa, dimposrivd, convinghtoare pela simplitatea for lipeta de osteneatie 'Expresile yi cuvintele foloste de Herodot tn alcituirea sti fufui ka cate excleamd pein natutalefe i bun gust ~ apertin ocabulsului obignuit al Himbit clasice greceyt Influente ale Tectuiloe dia seritor epic Hei, tragic, filozoé? sine deseori faulste in still Iai Herodot ; ele spar inet ca un mod de ‘exptimate fzese pentea oviate’ om cole din acca vreme. Coca ‘x ecboie total accensua e fapeal eh acest mate ast al pore free peind ee forme lina ete dt def Forme iterare popslae, a reuie sie formeze un stl props, unica felal sky pin de faumecal qh pateren de evocare caraceratica humal citorva name celebre ale iteaturt universal: Rabelais, (Cervantes, Toto Figurile de tui gi vorbive abuadi in poza herodoteil. Ble fav constaitoblectl a ect de lucrit despre silica hevodo- {eich In cate majoritatea autorloe yay sedult ach statistik inutile. Uail cerceeitod af atlas loi Herodor au zeaye tort 14 punt jn Tomine fegatura sia ce ensed inte stil! i glad fea atoiculoi ~ mlestria artistic eu care fgutle de ‘il sae ene! Dr Thee, cp. XXL Ch Quintlttawen, Int Ort erupie uermopuery crx repicae dew longsl opotsi_—, cit i moderatia iit ts iSlo unde ce simee nevola. Stud figurat nu cia sri de f- Spotl pose Mera oven, af Heodon se dove» 6 emai sulencic repreentane alt, Ca toate, petegsniile cx fou"pucat pani pe meleagsc! eine, Herodor na ultt ai ‘cad’ ch cate fonfan gases inna eae se vorben Ia Stank (alec Tonic. Spee deosebie de poesia epic timpuce Geclcc Vins), unde se poste inlet © limba oasecum ae fGaia © inbinare a dalecttut ionic. cu eel colic — Herodot faz aye cum vorbeje, co uncle except ce ay temnalat ane Iie influenge ale iteraart precedente Ii prntce care fe 10 oe ee sens ota in’contuzie, se poate spune despre Herodot ch a fott un niace eet al avin res eft el a Imbinat in cerca ot Tika quimife co celal povestni (oovela,Legeada,povestea dncedeta propeiaith cee Selul tinge din pasaile co pre: {enti eine ~ Be decicreexacth ie ince de fap gi date, We"ieflonamene ~ Herodor ba. prelomt de In naintayi i co thc lementele eave! carecernas » pci, robrieate care serge pint la vecicone, 0 terminologe ystandardizata", cum emarcl cerceritorul sovietc Dovator, tendinta de eliminare & omentarior personae acolo unde nu intecvine, scgumentatea fevionalstd = Unmace spore a fort Inst adur dz Herodow in Eanentt prove! Hrerare, Under feb talene personal, povesicea fre ponte prinde via. Cal A. Dovatur ft reve mest de a f Stodiec ext deosbil competence datoceesh Herder pore til tacoma’, loniee 1 atce®, Sensul pe care a sive ail ES Hewodor ypoveatiloe” sale. dia care majorietea au con- ingests zee eu fil principal al Istria, buna sim terse pevcared aeesed ta compose’ x Hmbl min calif peop Maret titer. 10 Hero yi postesitaten. Opens tai HHerodot traded fe romineyte COpeta lal Herodot, expres veridich a ideologiet dominante lomen geesea din socal al Veles tea. 1 exponenta buct- fie tumfuad anupen peor a cunoecet o mare populaitateok A riamcowssi {nck din impalvietit avrorluie, Bcouei din manieca de a seie 8 lal Herod e fae epede tnt in poesia epic ale Choiglos din Samos, in eam att, im comodi ce yin cece sol ce posterioare apatiel Intron Caring Ins, ta excl eulte 4c ieite fo putemnich tea criet fa de opera us Teodn pan sume poem sce In cafe de wih face drum accen a verily yngiice a elu oper fice ete Herodee, n'a chr furore sonoma qt este se Impleese Ia tot pas, a for enteorne drepe ony shéyos (ritolg) 5 secunreue ean maze scion ca prodigin talent literal fost acute, pe Ge ale pate ek wembreges i primal find thsi desfere cits din punts de vedere arti. Let at tine sama de scteon adevisaltn Meroe parc a peetimgt ‘cet acize ce aveau si ating laven cind el via see -Promil de'et G'd on in Mespen eatea e le patru depete macar ch fu despre mel yi susan cai inapimea woul arbusy, nu voi tai an de acer luce canoe nds in epic care fn fot Infra Deol fe cle coam pu de fecimpthi me vor pit pm sol cecace SPE wee Teri at soos yas an lide pon om- arate cu ones fi Thucydides Inia rigors peloponciae amy Thucydides ~ care conned cenmmaty Torte hr Het: dot dela panetal unde pesecerrul sku i inteupsca pores: ios interes si ce nae dee eo introdace o nots de deraprobace ln adenn.poedecsoeluy In tucrie rgboindd peloponois se pot in menue co tingene ea store fi Herodor, punt de vedere comune, i ltcp i crete, care dovedese ct de bine i cance The. coder pe Herodor® Aldton de aceite apropie! te lninese umecoate evi, ievorte din progres intelectual co ton ‘remaceabl de care a benchiat Thucydides, Rezunay, caracterizare eelor dot mati itor i soll al Vien hes, fa ficur in foul uemtor pent Heros, cei anh 5 Gomen tcp, ox 4} Eilts Sean a gt (oot 478 tad sean haul crn le Holi iro pc dine a Schmid —| sa sromu nermonueny xr tau opie Ia qiteul $c ~ ,fermecitor", penta Thucydides Ince de dave ~ wadevira, vr”. Ce te sepa din ver ddece acewor etic Care judecau' dups ccterile nel ium ce taste an wring ait caleaty, in punt de vedere incerta et faptal cd Herodot ae infiiysnd lip de verdickate nomi Inatrafabuloast a ope! tle, i pire secandae, in coisnde, in earacteriiste psibolosice ete. Nepuindwse despinde de por Yestiven mitch qi epieh, lrodoe a depiyit tot in mod or titor acest sad al itcaturtlogopafice, ariel ind a compas {Su bunt hina torn coafictelor dinte grec! qi peed, fed ‘eimal in istoriogratia prea care flevar din punct de vedere polite, opouia grec! barbact, Dive din aca punct de ve- eee, Herodoe ere corece in relataen lnlor generale ale an- Smblululsgeejeala eicloraBi conseh tn fape ok oeau putt Giminge in opera ta alte tateat compan, comvderath ca Torografit dia secofsl al TV-lea tea. tan, ance, in ‘chim, in'mod deosbit pe Herodot. O datt co ivzea tending devs te sce itor aniverale, opera ih Hetodor a teveni ari tr ate celor ce se preacupau de probleme de intore In scale al Wiles gi al IiFlea hen tori au fot false atica m0 de de comport ce pete contiwal lor ate de int fesant, Expedia | el Mare in Asia « relaviae timpul ei un mare interes penteu Pera si reiualeauatice. Cele tal Ja indeming Iuesas despee aceste tinue coat Istrife ot Hrerodet i Persea a modal gree Cleat ocofal al 1V-tea en). Supetonrl cele dia urmf din tonte puntele de vedere, pera ll Hesodoe imine pink ani sre cen mal dem de ner deve din feoriografia anich petra perionda tiaboailor medice Ip sceasthlomiad a yf fore pete de iearel grec de mal tne Ih plus, molplele informayit din Txtor, atngind. domenit ae de Giferte Cenograice,georafie, snl nature) ay ae fercat $i pe oamenit de yng! epoca feunte ew Arto! Desizu,informapile fui Herodor ran fst primite fats un ext ‘mB se ee ee Sareea ais tage we cai’ i J Pocdc wade” Arcos nach perion=ox A riameowsn ren critic, dar iaeererol suctat de ele este sficient penstu a fecunoaste valoarea operci heredotcice qi in aceatt Gretie. Tore’ Tut Herodot au ioteat gin cael studilr de eaageck 1 crite Titec inteprinse de fllologtalexandeinl, Nu exe fexclis ca el el fl aletute prima editie « lnvriliy’inpacrs Be chi, cave ulterior a stat la bara menuscsislor ce news fare Yeni. ‘fot in studile alexandeinlor trebuie clue qi dichale smarciot interes penteu acta de sexttor a lui Hecotot att de discutaté in ertatele de scliedcd ale qpoci cealice 4! cowane ‘Aceit interes foxtauscitat, In parce meas, de contcuneten ferard care a flcut Inte opera loi Herodot j'cen a lut Thuce. ides, Imiarea situ Iul Thucydides, ropns $i lin de ose oss gravitate ajunsse o adevisata mods in inion gscack si taind : {i a sca apace faecal tak pede in laces ta Da sys. din Hallcanas : Despre’ omits Nelinoleat duyian selult tat Thucydides, Dioneton nea. slpat el un fae ok ‘ublinies, cu fine, de alte, mele itrte de compere ‘Hy Lat Dionyio din Haliermas i vu alituat 2 ness woh AE sig‘ epact omane, dice cate tebe whine, nt Fncomtevailt aotoraee autor anim sl Toearae dap sablin:Herodt a fon tecunocat dep ceatonal ana gee foe al tert deni. ibe: acs fai eck goa, via note oten excite qinilic fe" geednion sci eli pe care Heriot I sven din Sinn aei dn expinereHpénave lamer cate sh cptvers 9 nba dene Spl fale inglen eactc Impotcivn pacizanlor sila ui Thucydides (a it infocat) va tntvat of den sade. Incepind din sect a Teles en, aumeroi istorei -'cay de plddy Avrta 9h Packs sine ~"selntre I masiers hesootcicl de’ composite fa ‘i owe aa pecs lo put de yeere. ie Sekt dae 9 Vedio easter Be tale," 53 be saan tt = sun seepucnwy exit (Ceva mai mult nei: uni prozatori (print case gi Lucian din Samosaca) cauths4 reavie pint 1 dnletul ionic it care setvese Hrodot. diatect dispirut de mute o ath ci iviea limbii comme lia epoce clenstck. Aceste reintoarcer fn flul de a acre al lui rodot au totusi un iz anacronte pentru opece postecioare pret itlorteoretice aduse de Polybior In dscplina icosch. In asceni a oar a noo. natn ate rat Tologlo, profesor de eesti, care descopeceau In Hesodse #1 tea parinte al retorici. Prin goflile de retori, a chtor continuitate tra fost niciodata Interupes in risistul Mediterene), unde te ‘othe limba greaci, Herodot sa fos utat nic in epoca bizar- Sak cd ape borate shal ta eo ul pst) ‘Aput, ca tft mati eeitoriclent vechi,Hesadot a fose canoe secolol al XV-lta, ind Lorenzo Valla “dat tn laineste (1452-1456). Tn seclele ‘are au tirmat Renae, Herodot, casiderat ea un macs icy mu fa bocurat de nied un credit painpfic Se piven a ace istrie In genul Tui Herodee era echivalent cua sete lnetatora din imaginajc. Abia spee sine! scout al XIX tes ima ales 0 dath cu male descopedtt-arhclogice din Avia, Hrerodoe a Inceput si fie reconsiderat i en itorc, Cu nce ple) a vzut ed sub esatuen minunath de-povesti se giteyee {in postamene solid de date gi informaltistocce cd Hetodot ‘nu era cu total lipre de-o meiodi pinta In expunee in afaca aminunteloe din Ietort cave intereseash pad asthet sina istorck contemporand, teebuie ined o data seumintt c& ‘pect Iai Heredot are semaificaia unul salt insomnas in istorior ‘rafia anced. Pe misurd ce se faccau progress ta iin, a fot ‘jor detractorilor lui Herodee si ponepremschpeatry acumnr rea de legeade i ancedote sttnse alitasi de faptcle intriee reale ~ dat togi aceyti detactori vechi va moderni au gindit eo suring cind Tau judcese cu asprime pe Hetodat, fr8 th ia In considerate rololsdu de deschieStor de drums, In literatura universal Herodot 4 fost mult tradus gi itt fx deoscbits plicere de mase larg de cititor,'Nu acces a fost, soarea lui Hezodor In Romini, ende lstorie sale cau ete mal le in taduce!feancere Taaintentraduceril de fat i somineyte 4 mai apirue ous tradvcet incomplete, 8ca ‘A mameowsser Gea dint ace o mate valoare ca document literse pentru Into limb sia litecaeul noasce. Facuts de un boter moldor vean in ecole al XVitea, manvseel scstel talmfts a fort -Tecopiat de doat of pn i ultima sa form dating din 18169 escoperti de Nicolae lores Ia mansties Copula. de. ling Bowoani, N. Torga a conta cA teaduccren {helt Intro. ser suronsé ims omineatch era destl de exact Cu excoqia Datalelor voit site sas cexurtat), Teaductoeal chute 48 foodernteze 4s localize cum +a prceput mai bine numcle ‘eth de foal, (tt popoare di Tuer Ii Herodot, de- humindy de pide, Crimeen = Bfaiae, pe seigt nomen — thant ohai, po caxthaginedt— runes et. ee: De asrmenen, dcaitorile fnice st date cn cchivalente aii, ftmani ee Acest proce t tor de noree exglicatve date fae, devgur, eae se Nicolae forza In eltiny Herodotus de Ia Coyvlae* (um i se ce actalmente aceste”tradvcer) cleo valoaten Inerard ftingtct @ eraducer, document foarte important pentru cultura fomaaacl din secolut sl XVElea(epoce fal Wane Lops). ‘Q.a dove taducere fn romiacyte se datorete lui Dim. 1. Ghi-

Вам также может понравиться

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  От Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (20001)
• The Art of War: A New Translation

  

  От Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (3044)
• The Hobbit

  

  От Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (25132)
• • Журналы
  • Подкасты
  • Нотное издание
• Freakonomics Rev Ed

  

  От Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (7837)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  От Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (19653)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  От Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (12942)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  От Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (5794)
• The Handmaid's Tale

  

  От Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (13185)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  От Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (2475)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  От Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (3321)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  От Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (2499)
• The Hobbit

  

  От Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (24585)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  От Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (3269)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  От Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (12519)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  От Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (2506)
• How To Win Friends And Influence People

  

  От Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (6507)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  От Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (10904)
• Good Omens

  

  От Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (12010)
• It Ends with Us: A Novel

  

  От Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (5743)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  От Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (2564)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  От Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (353)
• And Then There Were None

  

  От Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (8929)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  От Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (9486)
• The Covenant of Water (Oprah's Book Club)

  

  От Everand

  The Covenant of Water (Oprah's Book Club)

  Abraham Verghese

  Рейтинг: 4.5 из 5 звезд

  4.5/5 (517)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  От Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (5700)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  От Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Рейтинг: 4 из 5 звезд

  4/5 (1105)