1.

Formarea aliantelor politice si militatre din Europa in secolele

XIX – XX
2. Cauzele razboiului
3. Pretextul Razboiul
4. ‘’Butoiul cu pulbere” din Balcani
5. Batalia de pe raul Marna
6. Batalia de la Verdun din 1916
7. Lupta de la lacurile Mazuriene dinte nemti si rusi
8. Armata romana: Marasti, Marasesti, Oituz
9. Dreptul la autodeterminare
10. Tratatele de pace
11. Organizarea postbelica a lumii
 Aliaţii din primul război mondial sunt uneori denumiţi şi Puterile Antantei. Principalii aliaţi au fost Franţa, Imperiul Rus şi
Imperiul Britanic, Italia şi Statele Unite ale Americii. Franţa, Rusia şi Anglia au intrat în război în 1914, ca urmare a înţelegerilor
lor anterioare stabilite prin tratate de alianţă (Tripla Antantă). Multe alte ţări au intrat în război de partea aliaţilor.
 Principalii Aliaţi
 Imperiul Rus (până în 1917)
 A treia republică franceză
 Imperiul Britanic
 Italia (din 23 mai 1915)
 Statele Unite ale Americii (din 7 aprilie 1917)
 China
 Belgia
 Canada
 Imperiul Japonez
 Grecia (din 1917)
 Muntenegru
 Portugalia (din 1916)
 România (din 1916)
 Serbia
 Puterile Centrale (în limba germană: Mittelmächte) au fost naţiunile Germaniei, Austro-Ungariei, Imperiului Otoman şi
Bulgariei, care au luptat împotriva Aliaţilor (Antantei) în timpul primului război mondial. Numele acesta a fost dat deoarece
cele cinci naţiuni erau localizate între Imperiul Rus la răsărit şi Franţa şi Regatul Unit la apus.

 Germania şi Austro-Ungaria s-au aliat oficial pe 7 octombrie 1879, alăturându-li-se lor şi Italia pe 20 mai 1882, (Vezi şi Tripla
Alianţă), ţară care însă s-a angajat în secret în 1902 să nu-şi onoreze angajamentele împotriva principalului adversar al
Germaniei, Franţa. Italia a intrat în primul război mondial pe 23 mai 1915 în alianţă cu Anglia. Totuşi, după încheierea
conflagraţiei mondiale, fasciştii italieni au reorientat alianţele ţării către Germania şi regimul nazist.

 Imperiul Otoman a intrat în război împotriva Rusiei în octombrie 1914, provocând declarea războiului împotriva sa şi de către
Celelalte puteri ale Antantei – Anglia şi Franţa.

 Bulgaria, care se mai resimţea încă după înfrângerea din 1913 în al doilea război balcanic, a intrat în război alături de Germania
şi Austro-Ungaria împotriva Antantei prin invadarea Serbiei în octombrie 1915.

 Bulgaria a semnat un armistiţiu cu Antanta pe 29 septembrie 1918, ca urmare a atacului aliat încununat de succes din
Macedonia. Imperiul Otoman a urmat la scurtă vreme exemplul Bulgariei, în faţa victoriilor britanice şi arabe din Palestina şi
Siria. Austria şi Ungaria au semnat păci sepatate în prima lună a lui noiembrie 1918, după dezintegrarea Imperiului Austro-
Ungar, iar Germania a semnat armistiţiul în dimineaţa zilei de 11 noiembrie, după o serie de atacuri de neoprit ale forţelor
reunite ale belgienilor, francezilor, britanicilor şi americanilor în nord-estul Franţei şi Belgiei.
Puterile Centrale
Aliaţii (Antanta)

Puterile implicate in razboi:

      Puterile Centrale (negru)
      Aliaţii (Antanta)(albastru)
• Principalele cauze ale declansarii Primului
Razboi Mondial au fost :
•

• - lupta pentru impartirea si reimpartirea lumii intre marile puteri;

• - dorinta Germaniei de a-si intari pozitiile, prin toate mijloacele
posibile, fata de Rusia, Franta, Marea Britanie. Tendinta Germaniei de
a deveni cea mai mare putere militara a Europei si de a sparge
suprematia navala a Marii Britanii a produs tensiuni mari intre cele
doua tari;
• - formarea trusturilor si a monopolurilor capitaliste;
• - formarea oligarhiei financiare;
• - formarea sferelor de influenta;
• - formarea blocurilor politico-militare: Puterile centrale si
Antanta;
 Pretextul Razboiului
In ziua de 28 iunie 1914 Franz Ferdinand,
arhiducele Austriei si moştenitorul tronului
Austro-Ungar, a fost asasinat la Sarajevo de
Gavrilo Princip, un student sarb bosniac.
Acesta a facut parte dintr-un grup de
cincisprezece asasini, sustinuti de Mana
Neagra, o societate secreta fondata de
nationalisti pro-sarbi, cu legaturi in armata
Serbiei. Asasinatul a amorsat tensiunea
grava, care exista deja in Europa.
Rebeliunile de la Sarajevo provocate de
asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand au
fost instigate de minoritatea sarba. Desi
acest asasinat a fost considerat ca
detonatorul direct pentru Primul Razboi
Mondial, cauzele reale trebuie cautate in
deceniile premergatoare, in reteaua
complexa de aliante si contrabalansuri care
s-au dezvoltat intre diferitele puteri
europene, in urma infrangerii Frantei si a
formarii statului german sub conducerea lui
Otto von Bismarck, in 1871. Cauzele
Primului Razboi Mondial constituie o
problema complicata din cauza multitudinii
factorilor implicati, printre care:
nationalismul, disputele anterioare
nerezolvate, sistemul de aliante, guvernarea
•Arhiducele avea motive
intemeiate sa viziteze capitala
Bosniei pe 28 iunie 1914, acesta
fiind un prilej ideal pentru a se
infatisa cu sotia sa in public,
aceasta fiind adesea supusa la
umilinte si jigniri.

•Arhiducele, care scapase cu

viata din trei incercari de
asasinare in ultimii 12 ani, era un
fatalist, astfel ca certificatul de
casatorie al acestuia a devenit
intr-o oarecare masura si
condamnarea lui la moarte.
Ce era Mana Neagra ?
Aceasta grupare s-a format
in capitala Serbiei, Belgrad in
1911 si dorea sa puna capat
dominatiei austro-ungare in
Balcani si sa uneasca
minoritatile sarbe cu
popoarele Serbiei
independente si avea ca si
conducator pe Dragutin
Dimitrijevic, seful spionajului
militar sarb.
Cum a dus asasinatul
la razboi?
In timp ce restul
Europei isi tinea
rasuflarea, Imperiul
Austro-Ungar dezbatea
problema pedepsei ce
se cuvenea sarbilor
pentru asasinarea
arhiducelui Franz
Ferdinand.
De aceea,pe 23
iulie, Serbiei i s-a dat un
ultimatum in zece
puncte, despre care
austriecii stiau ca era
inacceptabil. Sarbilor li
se dadeau 48 de ore
pentru a satisface toate
pretentiile Austriei.
Austria,la 28 iulie a
ordonat armatei sale sa se
pregateasca de razboi.In
ziua urmatoare Rusia a
inceput imobilizarea
trupelor.Pe 31
iulie,Germania i-a somat pr
rusi sa opreasca
mobilizarea in 24 de ore.Pe
1 august Germania a
declarat razboi Rusiei.Doua
zile mai tarziu,Germania a
declarat razboi Frantei.
In septembrie
1914,alianta franco-
britanica a facut posibila
 A fost una dintre cele mai
improtante batalii din timpul
Primului Razboi Mondial;
 Germanii dorind sa
incercuiasca Parisul,au trimis
trei armate care au intrat pe
teritoriul francez;
 La inceputul luptei armatele
franceze au rezistat
tentativelor germane de a
rupe frontul pe Marna;
 Armata britanica a venit in
ajutorul francezilo fortandu-I
pe germani sa se
retraga,punand capat
inaintarii lor in Franta;
 Armata germana s-a retras la
nord de raul Aisne unde a
inceput sa sape
transee,stabilindu-se o noua
 Batalia de la Verdun din 1916

• In 21 februarie 1916 incepe batalia de la Verdun, supranumita

“Abatorul” datorita numarului impresionant de victime: peste
700000 de persoane.
• A fost cea mai lunga batalie din Primul Razboi Mondial si a
inceput cand germanii, condusi de Printul Frederick William, au
pornit sa atace localitatea Verdun, care reprezenta o puternica
linie de aparare franceza, pentru a distruge armata franceza.
• Francezii au avut de suferit cand cele 2 forturi din jurul
orasului, Donaumont si Hardaumont, au fost distruse. In cele
din urma s-au redresat sub conducerea generalului Pétain (“Ei
nu vor trece”).
• Francezii au recuperat o parte din terenul pierdut cu ajutorul
ofensivei britanice pe raul Somme.
• Batalia s-a incheiat la 18 decembrie 1916 lasand 328000 de
victime armatei germane si 348000 celei franceze.
 Bataliile de la Tannenberg si lacurile Mazuriene

• În primele zile ale războiului,Rusia atacă

Prusia Orientală,provincie germană,pe
frontul de est;
• Datorită infrastructurii economice şi militare
inferioare,trupele ruseşti sunt înfrante de
trupele germane ,conduse de generalii
Hindenburg şi Ludendorff.( Tannenberg 20-
30 august 1914 şi Lacurile Mazuriene 6-15
septembrie 1914);
• Scopul acestui atac, acela de a atrage
Gemania pe două fronturi de luptă, a dus la
facilitarea victoriei armatelor franceze;
• Cea de a doua bătălie de la Lacurile
Mazuriene, din 1915,a dus la retragerea
stategică a ruşilor din Prusia ;
Sodaţi ,pe fontul de
est
• A doua campanie pe frontul roman

• In iarna si primavara anului 1917 s-a reorganizat armata si s-a

refacut potentialul ei de lupta. Inzestrarea trupelor cu mijloace
tehnice de lupta furnizate de aliati, conform prevederilor
tratatului de alianta, si instruirea lor in raport cu cerintele
razboiului modern au marit capacitatea de lupta a armatei
noastre. La reorganizarea armatei a contribuit si misiunea militara
franceza, venita in tara noastra inca din toamna anului 1916.

Batalia de la Marasti

• La 11 iulie 1917, trupele Armatei 2 romane au declansat ofensiva

impotriva pozitiilor germane si austro-ungare din sectorul Marasti.
Inamicul, care dispunea in aceasta zona de 21 batalioane de
infanterie isi sprijinea apararea pe un sistem dezvoltat de lucrari
genistice. Raportul de forte era de 2,7/1 in infanterie; 1,6/1 in
artilerie si 2/1 in cavalerie, in favoarea trupelor noastre. Un fapt
demn de semnalat era ca, spre deosebire de campania anului
1916, acum unitatile Armatei 2 romane aveau aproape de trei ori
mai mult armament automat decat inamicul din fata sa.
• Batalia de la Marasesti

Desfasurarea evenimentelor pe timpul bataliei de la Marasti a

determinat schimbarea planurilor de campanie ale fortelor ce se
confruntau pe frontul roman. Comandamentul german, a conceput
un nou plan potrivit caruia lovitura principala a Armatei 9
germane se muta in sectorul Marasesti. Aici inamicul isi propunea
sa realizeze un cap de pod la est de Siret, in timp ce grupul Gerock
3 din Armata 1 austro-ungara trebuia sa treaca la ofensiva in
sectorul Oituz.

Pe plan valoric cantitativ, in batalia de la Marasesti ,

inamicul avea superioritate numai in artilerie. El a reusit insa ca in
sectorul de rupere, larg de circa 12 km, sa concentreze un numar
insemnat de unitati, realizand densitati superioare trupelor aflate
in aparare.

Ofensiva Armatei 9 germane, pe directia Focsani-

Marasesti-Adjud, s-a declansat in dimineata zilei de 24 iulie 1917,
dupa o intensa pregatire de artilerie. In primul esalon si pe
directia loviturii principale a atacat Corpul 1 armata german care a
reusit sa strapunga apararea Diviziei 34 ruse silind-o sa se
replieze spre nord. Succesul ce se contura pentru inamicul
dezlantuit a fost de scurta durata, deoarece, in spatele fortelor
ruse ce se retrageau, Divizia 5 infanterie romana reusise sa intre
in pozitie.
• Batalia de la Oituz

• In dimineata de 26 iulie 1917, la doua zile dupa

declansarea bataliei de la Marasesti, inamicul a trecut la ofensiva
si in valea Oituzului, atacand pozitiile aparate de trupele Armatei
2 romane. El urmarea sa patrunda in valea Trotusului spre Onesti,
apoi spre Adjud, unde spera sa faca jonctiunea cu Armata 9
germana care lupta la Marasesti.

• Dupa o puternica pregatire de artilerie, fortele austro-

ungare si germane au trecut la ofensiva. Dupa doua zile de lupte,
diviziile inamice reusisera sa patrunda doar 3-5 km in dispozitivul
nostru. La 28 iulie, introducand in lupta forte proaspete, inamicul
a reluat ofensiva.

• Lupte de o mare intensitate s-au dat in ziua de 29 iulie pe

frontul Diviziei 7 infanterie unde inamicul reusise sa cucereasca
varful Ciresoaia, unul din stalpii apararii trupelor noastre.
Dealurile Cosna si Stibor, ultima bariera spre valea Trotusului, au
cazut, de asemenea, in mainile inamicului.
 Dreptul la autodeterminare

Dreptul la autodeterminare a fost introdus prima oara constiinta

politica timpul primului razboi mondial, la 8 ianuarie 1918, de catre
presedintele american de atunci Wilson, care 1-a proclamat ca atare, la
punctul 10 din cele 14 ale proclamatiei sale, atunci c a promis
autodeterminarea tuturor popoarelor din Monarhia Austro-Ungara.
Dar nu presedintele Wilson a inventat acest drept, dreptul la
autodeterminare este unul natural, care i se cuvine oricarui popor de pe lume.

Discursul lui Wilson prelua multe dintre principiile progresiste care fuseseră
folosite pentru reformele interne din SUA şi le transpusese în politica externă: libertatea
comerţului, tratatele deschise, democraţia şi autodeterminarea. Discursul celor 14 puncte a
fost singura declaraţie oficială prin care un participant la conflagraţia mondială îşi recunoştea
public obiectivele participării la război. Alţi participanţi la războiul mondial au oferit cel mult
indicaţii cu privire la obiectivele lor în conflagraţie, adevăratele motive, precum ocuparea de
teritorii inamice, neputând fi declarate public.
 Tratatele de pace din primul razboi
mondial
Tratatul de la Brest-Litovsk
- a fost un tratat de pace semnat pe 3 martie 1918 la Brest ,
între Rusia şi Puterile Centrale , marcând ieşirea Rusiei din
primul război mondial .
- importanţa lui majoră, a fost aceea de declanşator al procesului de cucerire a
independenţei Finlandei, Poloniei, Estoniei, Letoniei şi Lituaniei.

Armistiţiul şi negocierile pentru Negocierile pentru pace au început pe 22 decembrie 1917 la o

pace :
Efectele de durată ale
tratatului :
Daunele de război :
săptămână după declararea armistiţiului dintre Rusia şi Puterile
Centrale, la Brest-Litovsk.
Tratatul a avut efect numai pentru opt luni, fiind denunţat de
Guvernul bolşevic în noiembrie 1918, după înfrângerea Germaniei şi
a aliaţilor ei la sfârşitul primului război mondial .
Un nou tratat, semnat la Berlin pe 2 august 1918, a
impus Rusiei plata unor daune de război substanţiale.

Tratatul de la Brest-Litovsk a marcat o reducere importantă a teritoriului controlat de

bolşevici. În timp ce independenţa Poloniei şi Finlandei a fost acceptată în principiu, pierderea
Ucrainei şi a ţărilor baltice a creat o baza primejdioasă pentru acţiunile antibolşevice în Războiul
civil rus care avea să vină, (1918 – 1920). Deşi cea mai mare parte a Ucrainei a fost recucerită
până în 1920, Ţările Baltice şi districtele poloneze din Ucraina şi Belarusul din zilele noastre au
rămas în mâinile antibolşevicilor până la finele celui de al doilea război mondial.
 A fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile
Tratatul de la Trianon Aliate învingătoare în primul Război Mondial şi Ungaria .

- Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate
(inclusiv România) pe de o parte şi de Ungaria de altă parte. Tratatul a fost semnat
pentru a stabili frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei: Austria,
Ungaria, Regatul Sârbilor Croaţilor şi Slovenilor, Cehoslovacia, , precum şi între
România şi Ungaria . Tratatul este divizat în

1. Prima parte include patru părţi : 3. Partea a treia conţinea o serie de clauze
Pactul Ligii Naţiunilor. privind relatiile dintre Ungaria şi statele
vecine si dispoziţii referitoare la cetăţenie.
2. Partea a doua defineşte frontierele 4. Partea a patra conţinea prevederi
Ungariei cu statele vecine referitoare la renunţarea de către
Ungaria la tratatele încheiate de către
Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, şi China.
Aplicarea dispoziţiilor tratatului
Dispoziţiile
: tratatului referitoare la minorităţile din Ungaria au
fost aplicate parţial, Ungaria fiind în prezent unul din statele
cele mai omogene etnic din Europa.
Regatul Ungariei, statul rezultat în urma Primului Război mondial, a urmărit
revizuirea Tratatului de la Trianon, aliindu-se în acest scop cu statele revizioniste,
Germania şi Italia. Deşi în perioada 1938-1941 s-a reuşit anexarea unor teritorii care
aparţinuseră Dublei Monarhii frontierele de la Trianon au fost consfinţite.

Frontiera româno-
maghiară stabilită în
tratat.
 Organizarea postbelica a lumii dupa 1918

Primul Razboi Mondial a insemnat pierderi uriase: 10

milioane de morti si 22 de milioane de raniti, mii de localitati
distruse, economie dezorganizata.
SUA devine cea mai mare putere din lume.
Se creeaza Liga Natiunilor, cu sediul la Geneva si cu rolul
de a preveni declansarea unui nou razboi si de a pastra pacea.
Germania era obligata sa cedeze Alsacia si Lorena
dar si toate coloniile din Africa. A fost nevoita sa o suma de
bani ca despagubire de razboi. Armata trebuia sa se reduca
la numai 100.000 de soldati iar serviciul militar obligatoriu
era interzis.
Imperiul Austro-Ungar se destrama, popoarele din
Imperiu si-au castigat dreptul la autodeterminare : Austria,
Ugaria, Cehoslovacia.
Popoarele slave de la Marea Adriatica formeaza regatul
“Slavilor de sud”: sarbi + croati + macedoneni + sloveni + bosnieci
= Iugoslavia
Imperiul Rus s-a destramat din cauza revolutiei
bolsevicesi astfel apar noi tari pe harta Europei: Polonia, tarile
baltice. Dupa un razboi civil care tine din 1919-1922 comunistii
raman la putere si apare in loc de Rusia URSS-ul.
 Romania si-a desavarsit unitatea nationala, a aparut pe
harta Romania Mare: 27 martie 1918 s-a unit cu Romania
Basarabia; 28 noiembrie 1918 s-a unit cu Romania Bucovina;
1decembrie 1918 s-au unit cu Romania Transilvania si Banatul.
•Cand, Unde & Cum s-a intamplat, Reader’s Digest,
Bucuresti, paginile 302,303,304, 305, 310, 311.
•http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R
%C4%83zboi_Mondial
•http://www.pbs.org/greatwar/maps/index.html
1. Ondrobot Adriana
2. Naltu Carmen
3. Pasca Nausica
4. Tudorache Maria
5. Costea Silvana
6. Dana Soit
7. Bobariu Madalina
8. Popa Cristina
9. Tidrea Alexandra
10.Mihailovici Dragan
11.Taroi Radu
12. Galbinasu Marius
13.Ploscaru Gabriel
14.Magulescu Oliviu

Profesor coordonator :Farcas Tamara