Вы находитесь на странице: 1из 18

Etica in politica

internationala

1. Etica in Hiroshima si
Nagasaki.
Pe data de 25 Iulie 1945, Presedintel e SUA Harry
S. Truman, Prim Ministrul al Marei Britanii Winston
Churchill si presedintele Chinei Chiang Kai-shek au
emis Declaratia Potsdam ce impunea Imperiului
Japonez un ultimatum prin care daca nu capitula
va suferi o distrugere prompta si cumplita.
Astfel au urmat bombardamentele de la Hiroshima
si Nagasaki din August 1945 ale caror urmari inca
se mai si acum.
Au murit in total de 129,000-246,000+ de oameni,
printre care multe victime colaterale.

Necesitatea folosirii
Dilema etica consta in necesitatea folosirii
bombelor atomice.
Multi argumenteaza ca ar fi preferabila fata de o
invazie totala si ca prin aceasta metoda ar rezulta
mai putine victime. Mai putem afirma aceasta
dupa efectele devastatoare ale bombelor
atomice? Victimele ce nu au murit imediat dupa
impact au suferit morti teribile, iar putinii
supravietuitori au avut de indurat efectele
radiatiei cum ar fi cancerul, arsuri termale,
sangerari interne, pierderi ale parului, tumori etc.
si mutatii genetice ale urmasilor.

Sfarsitul rapid
Unii afirma ca un sfarsit rapid al razboiului ar fi
dus la o pierdere mai mica de vieti. Insa ca un
contra-argument, Rober Pape spuen ca pozitia
militara a Japoniei era atat de slaba incat liderii
probabil are fi capitulat inaintea unei invazii
eventuale si chiar cam in perioada ce coincide cu
bobardamentul atomic. Intr-o tara slabita de
razboi cu o economie prabusita, lipsita de armata,
macare si materiale industriale, cu amenintari ale
unei potentiale revolutii si dezbateri in privinta
capitularii inca din inceputul anului 1945 aceasta
masura pare exagerata.
De asemenea multi istorici japonezi afirma ca
intrarea sovieticilor in razboi ar fi jucat un rol atat
de important cat al bombelor atomice in privinta

Terorism Statal
Pe langa faptul ca acest act a fost considerat
dezumanizator de istoricul James J. Wingartner,
acest bombardament a mai fost privit cau un act
de terorism al razboiului de catre Michael Walzer,
care a spus, citez:
..terorism al razboiului: efortul de a ucide civili
intr-un numar
atat de mare incat guvernul
acestora sa fie fortat sa capituleze. Hiroshima imi
pare a fi un caz clasic.
Prin interpretarea definitiei terorismului ca fiind
tintirea cetatenilor pentru a indeplini un scop
politic, actul poate fi considerat terorism statal.
Insa Burleigh Taylor Wilkins spune ca ar exagerata
aceasta clasificare pentru ca ar extinde definitia
terorismului sa cuprinda acte in timp de razboi.

2. Etica in razboi
Etica razboiului incepe prin asumarea faptului ca
razboiul este un lucru rau deoarece implica
uciderea sau ranirea deliberate de oameni, si
trebuie evitat, insa exista situatii in care razobiul
este raul mai mic dintre cateva alegeri.
Principalele 3 intrebari sunt:
A. Este vreodata justificata alegerea de a
participa la un razboi?
B. Cand este justificata alegerea de a incepe un
razboi?
C. Prin ce modalitati trebuie luptat acest razboi?

A. Pacifismul
Sunt mai multe tipuri de pacifism dar toate
include ideea ca razboiul si violenta sunt
nejustificabile si ca, conflictele ar trebui rezolvate
printr-o metoda pasnica.
Oamenii pot fi pacifisiti din unul sau mai multe
dintre urmatoarele motive :
Credinta religioasa
Credinta nereligioasa in sanctitatea vietii
Credinta practica ca razboiul este risipitor si
ineficient.

Principalele argumente
impotriva pacifismului
Pacifismul nu poate fi o politica nationala.
Singura modalitate prin care aceasta metoda ar
functiona ar fi numai daca acea tara nu va fi
atacata sau daca statul cu care intra in conflict a
adoptat si el aceasta politica nationala.
Opozita logica impotriva Pacifismului
Cei care se opun pacifismului spun ca deoarece
lumea nu este perfecta, razboiul nu este
intotdeauna rau. Statul are datoria sa-si protejeze
cetatenii, iar cetatenii trebuie sa-si indeplineasca
datoria intr-un razboi just.
Al doilea argument este ca pacifismul nu poate fi
o solutie in fata raului extrem. EX. Razboiul
impotriva Germaniei Naziste

B. Ce este un razboi
just ?
Un razboi just trebuie sa indeplineasca sase
conditii:
1. Trebuie sa fie pentru o cauza justa.
2. Trebuie declarat intr-un mod legislativ de o
autoritate imputernicita in aceasta privinta.
3. Intentia in spatele razboilui trebuie sa fie buna.
4. Trebuie incercate celalte metode de rezolvare a
conflictului mai intai.
5. Trebuie sa existe o sansa rezonabila de succes.
6. Mijloacele trebuie folostie in proportie cu
sfaristul la care acest razboi doreste sa-l atinga.

Cum trebuie luptat un


razboi just?
Oamenii inocenti si non-combatantii nu
trebuie raniti ;
Doar o forta corespunzatoare trebuie
folosita. ;
Conventiile internationale ce reglementeaza
razboiul trebuie respectate ;

C. Conduita unui razboi


just.
Cu cine te poti lupta?
Este imoral sa implici civili intr-un razboi? Cine este si cine nu este un
combatant?
Ce forta trebuie folosita?
Forta trebuie sa fie corespunzatoare prin urmare nu este etic sa folosesti
un aruncator cu flacari sau arma automata impotriva unui inamic care
este armat numai cu bate.
Cu siguranta nu este etic sa omori soldati a unei armate ce s-a predat.
Arme ce sunt rele doar prin existenta acestora :
1. Arme chimice si biologice reglementate prin Protocolul de la Geneva
din 1925.
2. Armele nucleare ;
3. Metode militare ca genocidul, tortura etc.
4. Conventia de la Haga din 1907 interzice : arme ce contin otrava,
uciderea sau vatamarea miselica, uciderea sau vatamarea unui inamic
nearmat si/sau care s-a predat, declararea ca inamicii infranti nu vor
avea parte de mila si utilizarea armeleor, proiectilelor sau materialelor
ce cauzeaza suferinta inutila.

Вам также может понравиться