Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-Faciale

Chisturi si Tumori benigne
ale partilor moi orale si cervico-faciale

Definitii
Hiperplazia = o masa de t. proliferativ, bn. dif., care e intr-o oarecare masura autolimitanta, neavand
capacitatea de a creste autonoma ?????;
se aseamana cu o tumora propriu-zisa (clinic si histopat.);
aparitia si ev. asociata cu prezenta unui factor stimulator (ex. microtraumatism cronic), lez.
putand remite dupa disparitia acestui factor;
Hipertrofia = cresterea volumetrica a cell. si nu multiplicarii acestora => aparenta proliferare a t.;
Hamartomul = proliferare dismorfica (deformanta) a t. din care deriva, neavand capacitatea de a creste
autonoma, ci prez. o dezv. paralela cu intreg orgsm. ??????;
! distinctia dintre un hamartom i o tumora benigna propriu-zisa este adeseori arbitrara;
=> maj. tumorilor benigne ale sugarului i copilului mic sunt hamartoame de dezv.;
ex. tumorile vasc. (hemangioamele, limfangioamele etc.);
nevii pigmentari de la niv. tegum.;
odontoamele, fibroodontomul ameloblastic si tumorile odontogenice spinocelulare de la niv.
oaselor mx.;
caracter autolimitant (la un moment dat al evolutiei lor);
nu infiltreaza t. adiacente;
Coriostomul = similar hamartomului, cu deosebirea ca proliferarea dismorfica provine din t. care nu
sunt prezente in mod obinuit la locul de aparitie;
ex. chisturile gastrointestinale heterotopice care pot fi prezente la copii;
prezena de struct. cartilaginoase/osoase in parenchimul lingual (condromul sau osteomul
de pe fata dorsala a lb. extrem de rare);
prezenta de . tiroidian in baza lb. (gua linguala);
prezenta extrem de frecventa a gl. sebacee ectopice, in special pe mucoasa jugala, den.
granulatii Fordyce.
Teratomul = tumora propriu-zisa de dezv., cu capacitatea de cretere continua, fara a avea caracter
autolimitant, si este constituit din tt. de la dist. fata de locul de aparitie, cu origine in toate str.
germinative;
frecventa mare la niv. ovarului (unde sunt in general benigne) sau testiculului (unde sunt
in gen. maligne);
OMF, la niv. plaseului bucal (chistul teratoid) sau mai rar la niv. oaselor mx.
sau in reg. cervicala;
ex. teratomul chistic al ovarului, care contine struct. variate (foliculi piloi, gl. sebacee, struct.
dentare sau osoase);
Tumorile benigne = proliferari dismorfice de tt., irev., cu capacitate de cretere continua, autonoma i
teoretic nelimitata;
evolutie continua, de cele mai multe ori lenta, stoparea putandu-se face doar prin extirpare
completa;
cresterea tumorala se face prin impringerea tt. adiacente (nu prin infiltrare);
fara caracter metastazant;
sindr. de neoplasm benign, considernd neoplasm orice tip de proliferare tumorala, benigna
sau maligna;
Chistul = cav. pat. cu coninut lichidian sau semisolid, delimitat de o membr. epit.;
controversa daca trebuie considerate tumori cu coninut chistic sau entitati anatomopatologice
distincte;
Clasificarea chisturilor partilor moi orale si cervico-faciale

= chisturi de dezv., avnd cel mai frecvent origine embrionara, dar pot fi datorate i transf. chistice a
gl. salivare (chistul mucoid sau ranula), a foliculului pilos (chistul epidermoid) sau gl. sebacee (chistul
sebaceu);
chisturi ale parilor moi orale:
chistul dermoid
chistul teratoid
chistul gastrointestinal heterotopic
chistul limfoepitelial oral
chisturi cervicale:
chistul branhial;
chistul canalului tireoglos i gua linguala;
chisturi salivare (ale parilor moi orale):
mucocelul i sialochistul;
ranula;
chisturi ale struct. epidermului si anexelor sale:
chistul sebaceu/chistul epidermoid;
chistul cu incluzii epidermale;
Schema:
nedureros (asimptomatic)
dim.
crestere (lenta/rapida);
tegum./muc. acoperitoare nemodif./destinse (prin transp. se obs. continutul chistic) => depinde de adancimea fata de supraf. ;
mobil/atasat de planurile adiacente (tegum./muc. si profund);
consistenta ferm-dura/ferm-elastica/moale-fluctuenta;
la presiune lasa/nu lasa godeu;
la perforare se elim. continutul;
se poate suprainfecta:
-palpare dureroasa;
-tegum./muc. destinse, congestive;
-semne clinice ale supuratiei sp. respectiv;
Chistul dermoid
= chist de dezvoltare care apare cel mai frecvent la adultii tineri, uneori fiind prezent chiar la natere.
= transf. chistica a incluziilor epit. restante de la locul de unire a arcurilor branhiale, pe linia mediana;
localizare = oriunde pe linia mediana, acolo unde struct. sunt formate prin unirea arcurilor branhiale;
localizarea tipica = deasupra planului m. milohioidian, in planeul bucal (chist oral);
sub planul m. milohioidian (chist suprahioidian);
localizare extrem de rar = in limba, pe linia mediana;
chistul dermoid oral aspecte clinice:
dim. cativa mm 10-12 cm;
crestere lenta => ajunge sa deformeze planeul bucal ant. i sa impinga limba spre in sus i
spre post. => tulburari de alim., fonatie i respiratie;
tegum./muc. acoperitoare destinse (prin transp. se obs. continutul chistic galbui);
mobil pe planurile adiacente (tegum./muc. si profund);
consistenta ferm-elastica;
la presiune lasa godeu;
la perforare se elim. continutul pastos de de culoare cenusiu-galbuie;
-palpare dureroasa;
chistul dermoid suprahioidian care se dezvolta sub planul m. milohioidian aspecte clinice:
crestere lenta => ajunge sa deformeze loja submentoniera, aspect de "barbie dubla";
tegum.acoperitoare frecvent nemodif.;
mobil pe planurile adiacente (tegum./muc. si profund);
consistenta ferm-elastica;
la presiune lasa godeu;
-palpare dureroasa;
diag. dif.:
chistul dermoid oral:
-ranula sublingual => situata paramedian;
aspect clinic i continut caracteristic;
consistena fluctuenta;
-chistul teratoid => practic imposibil de diferentiat clinic;
aspecte orientative: caracter congenital, consistena este mai
ferma,uneori se palpeaza un coninut ferm/dur;
-limfangiomul chistic al planeului bucal => prezent la natere sau in primii ani de
viaa;
frecvent aspect polichistic;
intereseaza partile moi supraiacente;
lichid clar/sero-hemoragic;
-supuraiile lojei sublinguale => semne caracteristice de supuratie;
evoluie rapida;
stare gen. alterata;
-tumorile gl. sublinguale =>
situate paramedian;
consistena ferma;
se mobilizeaza odata cu gl.;
chistului dermoid situat sub planul m. milohioidian:

-ranula suprahioidian => consistena fluctuenta;
la palparea bimanuala orala/cervicala, continutul ranulei
este impins din compartimentul inf. (suprahioidian) in cel sup. (oral);
-abcesul lojei submentoniere => semne caracteristice de supuraie, cu tegum. destinse,
lucioase, hiperemice;
evol. rapida;
stare gen. alterata;
-adenita submentonier => semne caracteristice de supuraie, dar cu aspect circumscris;
-chistul canalului tireoglos => se mobilizeaza in deglutiie i in protruzia lb.;
frecvent prezinta fistule cervicale mediane;
-adenopatia metastatic submentonier =>
(buza, planeu bucal ant., limba);
tumora maligna in teritoriul de drenaj

consistena ferma;
evol. mai rapida;
tendina de infiltrare i fixare la t.
adiacente;
anatomie patologica:
alc. din struct. ale dermului => membr. chistica este groasa, formata din epit. pluristratificat
keratinizat, putnd contine i anexe aberante ale pielii, cum ar fi gl. sebacee sau sudoripare;
contine o mare cant. de keratina i de multe ori sebum;
tratament = chirurgical = extirparea in totalitate a acestuia;
abord oral sau cutanat, in fct. de localizare si pt. formele de mari dim. e nevoie uneori de
abordul mixt, oral i cutanat;
dificila, din cauza
extinderii formaiunii chistice mai ales catre baza lb.;
aderentelor pe care le formeaza pe masura ce se fibrozeaza parcelar, in
special daca a fost suprainf.;
recidivele dupa extirparea completa sunt extrem de rare;
Chistul limfoepitelial oral

= rara, cu origine la niv. struct. limfoide ale CB (inelul lui Waldayer: amigalele palatine, amigdalele
linguale i struct. adenoide faringiene), fiind localizata la acest nivel si poate deriva i din struct.
adenoide accesorii, putnd aparea la niv. planeului bucal, fetei ventrale a lb., marg. acesteia sau la niv.
valului palatin;
apar la orice vrsta, dar este mai frecvent la adulii tineri.;
aspecte clinice struct. similara chistului branhial:
formatiune nodulara submuc.;
dim. < 1 cm, rareori > 1,5 cm;
tegum./muc. acoperitoare nemodif. => depinde de adancimea fata de supraf.; cul.

albicioasa/galbuie care transpare prin muc.;
consistenta ferm-dura;
la perforare se elim. continutul cremos de cul. alb-galbuie;

-palpare dureroasa;
=> lezz. similare se pot dezvolta i la nivelul parotidei, avnd aspect nodular cu dim. de 2-5 cm.
diag. dif.:
-adenoamele gl. salivare mici;
-toate formaiunile chistice cu localiz. la niv. CB;
=> localiz. la niv. struct. adenoide ale inelului lui Waldayer orienteaza intr-o oarecare
masura diag.;
anatomie patologica :
aspectul histopatologic identic chistului branhial;
= transformarea chistica a incluziilor epit. de la acest nivel => membr. formata din epit.
pluristratificat, parakeratinizat, din care se descuameaza cell. epiteliale care plutesc in coninutul
chistic + incluzii de . limfoid in p. chistic, de cele mai multe ori constituind un str. care circumscrie
intregul chist SAU este discontinuu SAU doar sub forma de insule de t.;
tratament = extirpare chirurgical = excizia in totalitate;
riscul de recidiva este minim;
chisturile limfoepiteliale parotidiene necesita parotidectomie superficiala.
Chistul branhial (chistul limfoepit. cervical, chistul cervical lateral)

= incluzia epit. a unui pliu endodermic al celei de-a 2 fante branhiale
SAU
= incluzia intr-un gg. limfatic a unui epiteliu de tip salivar (probabil din parotida) (teorie sustinuta i de
prezenta elem. limfoide care se evidentiaza la ex. histopatologic al peretelui chistului);
localizare de-a lungul SCM:
-frecvent pre- si sub-SCM in 1/3 sup. si medie a acestuia, in dreptul bifurcatiei carotice;
-periangulomandibular;
-mai rar, in 1/3 inf. a m. SCM;
apare in special la adolescenti sau adulti tineri, mai frecvent la sexul feminin.
aspecte clinice:
dim. pana la 8-10 cm;
crestere perioada lunga de latenta, dupa care se dezvolta rapid volumetric, in aprox. 1-3
sapt., deseori pac. facnd o corelaie intre o inf. acuta a cailor aeriene sup. i debutul creterii rapide;
tegum. acoperitoare nemodif.;
mobil pe planurile adiacente, dar nu se mobilizeaza cu misc. capului si nici in deglutitie
(raport intim cu ACE si ACI, insinundu- se pe sub pntecele posterior al m. digastric, catre peretele
lateral al faringelui i vf. apofizei stiloide);
consistenta moale-fluctuenta;
-palpare dureroasa;
-semne clinice ale supuratiei sp. laterocervical;
diag. dif.:
limfangioame cervicale =>
apar in prima copilarie;

nu sunt bn delim.;
au tendina de remisie odata cu creterea copilului;
adenopatii metastatice cervicale => prezena unei tumori maligne orale/faringiene;

consistena ferma;
cnd au dim. mari sunt fixate i infiltreaza pl.
adiacente;
adenopatii din limfoame (hodgkiniene sau non-hodgkiniene)
=> consistena ferma;
poliadenopatie cervicala;
lipsa unei tumori maligne primare in teritoriul de drenaj limfatic;
adenite cronice specifice => ex. paraclinice specifice;
biopsia gangg. stabilesc diag. de certitudine;
tumorile glomusului carotidion (paragangliomul) => caracter pulsatil;
lipomul laterocervicol => evol. extrem de lenta;
consistena moale, dar nefluctuenta;
anatomie patologica
peretele este gros i format de cele mai multe ori din epit. pavimentos pluristratificat
keratinizat sau nu SAU epit. de tip pseudostratificat SAU epit. resp. ciliat SI poate prezenta ulceratii,
atunci cnd a fost suprainf., IAR un str. de . limfoid circumscrie parial sau in intregime peretele chistic,
fiind adeseori organizat in adev. centre germinative;
coninutul este un lichid tulbure, laptos, in care se gasesc nmr. cell. epit. descuamate si cnd se
suprainf., coninutul devine purulent;
tratament = extirpare chirurgicala = excizia in totalitate;
abordul chirurgical = cervical, printr-o incizie tegum. orizontala => cicatricea postoperatorie
este disimulata intr- un pliu nat. al gtului (in trecut se folosea abordul prin incizie verticala, de-a lungul
marg. ant. a SCM, care avea avantajul unui acces mai facil, dar in schimb cicatricea postoperatorie era
inestetica);
extirparea pp. desprinderea acestuia de pachetul vasc.-nv. al gtului si de p. lateral al faringelui
i de vf. apofizei stiloide, in port. sa sup. => f. dificil in cazul chisturilor suprainf. care adera la aceste
struct. anatomice;
extirpat in totalitate nu recidiveaza;
sunt citate cazuri de malignizare a chistului branhial, dar se considera ca ar fi vorba despre
metastaze gangg. cu coninut chistic, ale unor tumori maligne de la niv. CB /orofaringelui i nu de
transf. maligna a epit. unui chist branhial;
Chistul canalului tireoglos (chistul median al gtului)

= transf. chistica a unor incluzii epit. embrionare restante la niv. canalului tireoglos;
N acesta se oblitereaza n S6 intrauterina, vestigiile sale fiind istmul tiroidian i foramen caecum
situat inapoia "V" -ului lingual pe LM => chisturile canalului tireoglos sunt localiz. pe traiectul acestui
canal, cel mai frecvent suprahioidian si mai rar subhioidian i cu totul excepional suprasternal, frecvent
pe linia mediana, dar poate sa apara si paramedian;
apar frecvent la vrsta 15-30 de ani, mai rar prezente la copilul mic, iar dupa 30 de ani, incidena
scade progresiv odata cu inaintarea in vrsta;
afecteaza in mod egal ambele sexe;
aspecte clinice:
chist cervical rotund bn. delimitat;
nedureros (asimptomatic);
dim. < 3 cm, dar poate ajunge si la 10 cm;
crestere rapida (in 2-4 sapt.) pe care pac. o coreleaza cu un episod de inf. acuta a cailor resp.
sup., care pare a constitui factorul de activare a transf. chistice a resturilor embrionare de la niv.
canalului tireoglos;
tegum. acoperitoare nemodif. => depinde de adancimea fata de supraf. ;
mobil de planurile adiacente, cu exceptia raportului direct cu hioidul => n mod ct. chisturile
sunt aderente de corpul/coarnele hioidului => se mobilizeaza in deglutitie; si uneori, la palpare, se
percepe un cordon cu traiect de la chist pna in baza lb.;
consistenta moale;
-palpare dureroasa;
-semne clinice ale supuratiei sp. cervical;
-poate fistuliza in o 1/3 din cazuri:
*localiz. supra/subhioidian,;
*tegumentul adiacent are un aspect ingroat, cu marg. rulate spre int.;
*din orif. fistulos se elimina o secreie sero-muc. limitata cant.;
*explorarea fistulei cu un cateter bont evideniaza traiectul spre osul hioid;
*rareori aceste fistule pot avea 2 orif., unul tegum. i unul la niv.
foramen caecum;
fistula poate fi cauzata de o extirpare incompleta;
diag. dif.:
cu alte formaiuni cervicale mediene:
-chistul dermoid;
-ranula suprahioidian;
-chistul epidermoid/ sebaceu;
-lipomul;
-supuratia lojei submentoniere;
-adenite submentoniere;
-adenopatii din limfoame (hodgkiniene sau non-hodgkiniene);

-adenopatii metastatice submentoniere;
fistula se dif. de:
-chistul epidermoid/sebaceu suprainfectat i fistulizat;
-osteomielita arcului mentonier, cu fistulizare cervicala;
-adenopatii metastatice submentoniere cu ruptura capsulara i invazie tegumentara.
-chisturi rad. ale dd. frontali inf. fistulizate tegum., submentonier;
membr./perete subtire format/a din epit. pseudostratificat, uneori ciliat SI prez. foliculi
tiroidieni, care uneori pot suferi o transf. maligna in adenocarcinom papilar tiroidian;
tratament = extirparea chistului, prin procedeul Sistrunk;
abordul este cervical, printr-o incizie orizontala disimulata intr-un pliu nat. al gtului.
membr. este subtire => extirparea este dificila i exista riscul perforarii chistului in timpul
interventiei => se recom. de multe ori punctionarea intraoperatorie a chistului i indepartarea pariala a
continutului, pentru a-l detensiona;
mai inti se elib. polul inf. al chistului, apoi se detaeaza por. sup. a acestuia, care se
insinueaza printre fb. mm. milohioidieni i hiogloi catre baza lb., adernd sau nu la muc. linguala in
dreptul foramen caecum (daca adera la muc. linguala este necesara i extirparea unei por. din muc.,
bineinteles urmata de sutura plagii rezultate la niv. bazei lb.;
dupa detaarea chistului de t. adiacente, acesta va ramne ataat in profunzime, de
corpul/coarnele hioidului => obligatoriu extirparea chistului se va face impreuna cu rezecia osoasa a
por. de hioid de care adera;
recidivele sunt rare dupa extirparea completa a chistului, impreuna cu fragm. hioidian de care
acesta adera;
in cazul in care extirparea membr. nu a fost completa, in 2- 3 sapt. de la intervenia
chirurgicala sau mai trziu apare o fistula cervicala mediana => extirparea acesteia nu se va face mai
devreme de 6L, pt. a permite organizarea i definirea traiectului fistulos, care sa permita o excizie
completa => o incizie eliptica, delimitnd o por. tegum. care circumscrie orif. fistulos, iar piesa de
rezecie va include aceasta por. tegum., traiectul fistulos i fragm. osos hiodian de care adera;
sunt descrise cazuri rare de transf. maligna a epit. chistic;
Gua lingual
= persistenta . glandular tiroidian aberant in baza lb. si nu este un chist, ci o tumora de tip coriostom,
dar avnd in vedere mecanismul patogenic similar, consideram ca este utila prezentarea sa alaturi de
chistul canalului tireoglos;
localiz. pe fata dorsala a lb., inapoia V-ului lingual, pe linia mediana/paramedian, la niv. foramen
caecum;
mai frecventa la sexul feminin si creste in timpul menstruatiei;
descoperita adesea intmplator sau pe seama unor semne indirecte, legate de tulb. respiratorii prin
obstrucia partiala a cailor aeriene sup., sau in urma unor mici hemoragii persistente.
aspecte clinice:
masa carnoasa tumorala in baza lb., care se evidentiaza prin tractionarea ant. lb.;
dim.
muc. acoperitoare nemodif., dar subtire de cul. rosie-albastruie;

consistenta moale;
-palpare dureroasa;
! de multe ori t. tiroidian aberant situat in baza lb. i care formeaza gua linguala reprez. funcional gl.
tiroida a pac. => interventia chirurgicala de extirpare este CI, pac. neavnd gl. tiroida normala;
=> in cazul in care se suspicioneaza existena guei linguale, ex. scintigrafic stabilete cu
exactitate nat. tiroidiana a t. aparent tumoral.
diag. dif avnd in vedere raritatea extrema acestei entitati, in primul rnd ne vom orienta mai ales
catre alte diag.:
-hemangioame i limfangioame => aspect clinic caracteristic, care reflecta continutul sanguin
sau limfatic;
-chistul canalului tireoglos cu fistul la niv. muc. linguale, inapoia "V"-ului lingual;
-rabdomiosarcom => frecventa crescuta la copii i localiz. acestora;
-tumori maligne ale lb. cu localiz. inapoia V-ului lingual => rare la copii;
evol. rapida;
tulb. func. majore.;
tratament :
in maj. cazurilor, nu este necesar tratamentul chirurgical;
daca induce tulb. resp. importante, este necesara extirparea pariala sau totala, dar lund in
calcul un trat. hormonal de substituie in cazul in care este singurul . tiroidian al pac. => sunt descrise
cazuri de transplantare a guei linguale la niv. cervical/in grosimea unui mm. scheletal, care prez. un pat
vasc. suficient pt. reluarea fc. endocrine;
Mucocelul (chistul mucoid) i sialochistul (chistul mucos, chistul de duct salivar)

= mucocelul este o formatiune cu aspect chistic, frecvent intlnita la niv. muc. orale, care se datoreaza
perforarii canalului de excreie al unei gl. salivare accesorii i patrunderii secreiei salivare in t.
adiacente;
apare in urma unui traumatism acut sau unor microtraumatisme cronice ale muc. orale (ex. ticuri de
muc. a buzelor sau muc. jugale.
este un chist in adev. sens al cuv., deoarece nu prez. membr.;
mai frecvente la copii i tineri, care de altfel sunt mai expui traumatismelor minore labio-geniene;
localiz. cel mai frecvent la niv. mucoasei labiale inf., paramedian, mai rar fiind prezente pe muc.
jugala, por. ant. a fetei ventrale a lb. sau in planeul bucal (in acest caz fiind greu de dif. de ranula) si
extrem de rar la niv. buzei sup., spre deosebire de tumorile gl. salivare mici, care sunt mai frecvente la
nivelul buzei sup. i exceptionale la buza inf.;
aspecte clinice:
deformatie rotund-ovalara;
nedureros (asimptomatic) sau discret dureros;
dim. mici, cativa mm. si mai rara cativa cm;
muc. acoperitoare nemodif., dar unul superficial lasa sa transpara continutul salivar => cul.
albastruie;

-palpare dureroasa;
=> frecvent se "sparge", elimina continutul salivar i evolueaza spre vindecare spontana.;
=> alte ori are o evol. cronica, refacndu-se dupa o per. de timp i ulterior transformndu-se
intr-un sialochist propriu-zis;
= sialochistul este o lezz. datorata dilataiei chistice a canalului de excreie a unei gl. salivare accesorii,
in urma obstruciei cronice a acestuia i a reteniei consecutive de mucus ;
apare si prin evol. cronic a unui mucocel, sau direct, fara o etiologie precizata;
mai frecvent la aduli;
localiz. mai frecvent in parotida si mai rar la niv. gl. salivare mici;
aspecte clinice:
nodul submucos;
nedureros (asimptomatic) sau discret dureros;
dim. mici, cativa mm. si mai rara cativa cm;
crestere lenta;
muc. acoperitoare nemodif., dar unul superficial lasa sa transpara continutul salivar => cul.
albastruie;
consistenta usor ferma;

la presiune se elim. o cant. de mucus sau secretie purulenta;
-palpare dureroasa;
ambele se pot localiza si la niv. sinusurilor paranazale, mai frecvent pe podeaua sinusului mx.:
*apar in special la adultii tineri, pe fondul unei sinuzite mx. cronice, frecvent nat. alergica;
*se produce hipertrofia cell. specializate de la niv. muc. sinusului mx., secretia de mucus
acumulndu-se intre planseul osos al sinusului i mucoasa detaata.;
*se dezv. o cav. chistica, identificata ntmplator, in urma unui ex. rx. (SAF sau OPG), cu aspect
de soare-rasare;
diag. dif.:
diag. dif. al lezz. muc. orale:
-hemangioame sau limfangioame de mici dim. sau dilatatii venoase in muc. orala, cel
mai frecvent la nivelul muc. labiale;
-tumori benigne/maligne ale gl. salivare mici;
diag. dif. al mucocelului i sialochistului sinusului mx.:
-polipul sinuzal;
-tumori benigne ale muc. sinusului mx.;
-tumori maligne ale sinusului mx. (de mezostruct.);
anatomie patologica :
mucocelul:
-nu are o membr. proprie, fiind totui circumscris de un t. de granulatie cu multiple
macrofage i zone de fibroza, iar continutul este format din secretie salivara;
-tt. perilezionale prez. un infiltrat inflam. cronic;
-gl. salivare accesorii nvecinate au canale de excretie dilatate.
sialochistul:
-are o membr. constituita din epit. atrofic i continut lichidian/mucos;
-uneori apar modif. metaplazice oncocitice ale epit. => proeminente papilare, oarecum
asem. celor din tumora Warthin ???, dar fara stroma limfoida => uneori diag. histopatologic de
chistadenom papilar, care nsa nu are o componenta tumorala n adev. sens al cuv.;
tratament
mucocelul gl. salivare mici - involueaza spontan de cele mai multe ori, dar, daca are caracter
recidivant i evolueaza spre sialochist, atitudinea terapeutica este de extirpare chirurgicala, impreuna cu
gl. salivare implicate.
sialochistul gl. parotide - extirpare chirurgicala printr-un abord similar parotidectomiei;
mucocelul i sialochistul sinusului mx. - nu necesita in gen. trat. chirurgical, decat daca are
dim. mari i obstrueaza ostiumul sinusului mx., intretinnd fen. de sinuzita cronica, se recom. cura
radicala a sinusului mx.;
Ranula
= inrudita cu sialochistul planeului bucal, cuv. derivnd din latinescul rana (broasca) si rezulta prin
transf. chistica a epit. unuia dintre canalele de excreie ale gl. sublinguale, care se deschid in planeul
bucal sau in port. terminala a canalului Wharton, spre deosebire de sialochist, care este caracteristic gl.
salivare mici;
localizare paramedian in planseul bucal, deasupra m. milohioidian;
aspecte clinice:
dim. variabile, dar poate ajunge la unele importante (ocupa intreg hemiplanseul => impinge
lb. in sus si de partea opusa sau poate chiar depasi linia mediana aparand usor strangulata la niv. frenului
lingual
muc. acoperitoare nemodif., dar pe masura ce creste in vol. ridica muc. si prin transparenta
este vizibil continutul lichidian =>cul. tipic albastruie;
adera de planurile profunde, dar nu de corticala L a mand.;
la perforare se elim. continutul, un lichid vascos caracteristic, similar cu saliva (singura dif.
fiind cant. mica sau abs. de ptialina), si se decomprima, dar reface in cateva zile;
-palpare dureroasa;
varianta clinica mai rar intlnita = ranula "in bisac" (ranula suprahioidiana, ranula plonjanta) =
ranula care trece in reg. suprahioidiana (loja submentoniera, loja submand.), printre fb. m. milohioidian
sau prin interstiiul hiogloso-milohioidian:
-formatiune chistica aparent formata din 2 compartimente, unul situat deasupra m.
milohioidian in planseul bucal si unul sub m. milohioidian in loja submentoniera sau/si loja submand.
=> forma unei clepsidre;
-nedureros (asimptomatic)
-dim. variabile, dar poate ajunge la unele importante => formatiunea chistica bombeaza
submentonier sau/si submand., paramedian, intre marg. bazialara a mand. si osul hioid, iar la niv.
planseul bucal compartimentul este mai putin evident, fiind acoperit de gl. SL si devine evidenta la
aplicarea presiunii pe celalalt compartiment;
-crestere (lenta/rapida);
-tegum. si muc. acoperitoare nemodif., dar pe masura ce creste in vol. ridica muc. si
prin transparenta este vizibil continutul lichidian =>cul. tipic albastruie;
-adera de planurile profunde, dar nu de corticala L a mand.;
-consistenta moale-fluctuenta;
-la presiune exercitat pe un compartiment se mareste celalalt;
-la perforare se elim. continutul, un lichid vascos caracteristic, similar cu saliva
(singura dif. fiind cant. mica sau abs. de ptialina), si se decomprima, dar reface in cateva zile;
-se poate suprainfecta:
-palpare dureroasa;
f. rar se dezv. numai sub m. milohioidian, situaie in care adera la gl. SM si apare de obicei
dupa extirparile incomplete ale ranulei in bisac;
diag. dif.:
al ranulei sublinguale:
-dilataiile chistice ale canalului Wharton => apar prin obstructia canalului datorata
unui corp strain sau unui calcul salivar;
tumefactia e legata de orarul
meselor;
insotita de fen. de colica salivara;
-chistul dermoid =>
localiz. pe LM;
consistenta pastoasa;
cul. galbuie;
-chistul teratoid =>
consistena variabila;
cul. galbuie;
-chistul gastrointestinal heterotopic => mai rar in planeul ant.;

aspect de masa nodulara;
-hemangioame si limfangioame ale planeului bucal => evol. mai indelungata;
aspect clinic
caracteristic;
-tumori benigne/maligne ale gl. SL (adenom, adenocarcinom);
-tumori maligne ale muc. planeului bucal;
diag. dif. al ranulei suprahioidiene este dificil in contextul in care se asociaza cu modif. min. la
niv. planeului bucal i se face cu toate celelalte lezz. chistice sau tumorale sau cu fen. supurative ale
reg. submentoniere sau/i submand.;
similar sialochistului;
colecie de secreie salivara (din care lipseste ptialina sau are c% f. mica) + supensii de cell.
epit., circumscrisa relativ de o membr. chistica formata din 3 str.:
(1) str. periferic alc. din fibroblati (f. aderent la t. adiacente muc. planeului bucal,
mm., gl. salivare);
(2) str. mij. alc. din . cj. bn. vasc.;
(3) str. int. format din cell. epit. cilindrice, poliedrice i mai rar ciliate;
tratament = extirparea ranulei, inclusiv a membr. chistice si gl. SL implicat, pt. a preveni apariia
recidivelor;
abord oral, la niv. planeului bucal;
destul de dificila, avnd in vedere faptul c membr. chistica este f. subire i extrem de
aderenta la t. adiacente;
se identifica, izoleaza i conserva elem. anatomice din planeul bucal:
-canalul Wharton;
-pachetul vasc.-nv. lingual;
o varianta terapeutica mai puin folosita astazi este marsupializarea ranulei => permite
restabilirea drenajului gl. SL in CB;
! indicata numai in cazul ranulei SL avnd dezavantajul apariiei frecvente a
recidivelor;
ranula suprahioidian cu evol. strict sub m. milohioidian necesita un abord chirurgical cervical
submand. si extirparea se face de cele mai multe ori, impreuna cu gl. SM de care adera;
ranula in bisac necesit uneori un abord chirurgical mixt, oral i cutanat, atunci cnd
formaiunea chistica, fiind strangulata de fb. m. milohioidian. nu poate fi extirpata in totalitate numai
prin abordul cervical submand.;
Chistul sebaceu / chistul epidermoid

= chistul sebaceu are origine la niv. foliculului pilos i include gl. sebacee secretoare de sebum care
umple cav. chistica => ia natere prin blocarea excreiei de sebum, cu acumularea acestuia i
proliferarea consecutiva a epit. adiacent;
= chistul epidermoid repr. transf. chistica a unei por. invaginate a epit. parii sup. a unitatii pilosebacee
neincluznd i gl. sebacee => nu conine sebum (poate aparea rareori i in urma invaginrii traumatice a
foliculului pilos)
localizare apar frecvent la niv. tegum. cervico-faciale, cel mai adesea in reg. genian i
preauricular;
prezente mai ales pe fond de acnee, activa sau in antecedente;
rare la pubertate, mai frecvente la aduli, dar mai ales la vrsta a treia;
mai frecvent la brbai;
aspecte clinice:
nodul solitar;
dim.
tegum. acoperitoare discret hiperemice, care prin transluciditate lasa sa se vada formatiunea
chistica de cul. alb-galbuie;
mobil de planurile adiacente (tegum./muc. si profund) (se poate fixa prin firboza in urma
suprainfectarilor repetate;
consistenta ferm/fluctuenta;
poate fistuliza la tegum.;
-palpare dureroasa;
diag. dif.:
adenita acut congestiv/supurat;
tumori benigne parotidiene (pt. localiz. la niv. tegum. reg. parotidiene);
chistul branhial suprainf. (pt. localiz. la niv. tegum. reg. cervicale lat.);
chistul canalului tireoglos sau chistul dermoid (pt. localiz. la niv. tegum. reg. submentoniere);
p. chistic format din epit. pavimentos pluristratificat, cu un aspect similar epidermului, precum
i un str. de cell. granulare bn. reprez.;
apar zone variabile de fibroza;
coninutul chistic este format din ortokeratina sau/i sebum;
uneori are aspect ulcerativ, asociind o reacie inflam. perilezionala marcat, cu nmr.
macrofage
tratament = extirparea completa a chistului epidermoid/sebaceu este obligatorie, altfel apar
recidivele;
din cauza aderenelor tegum. frecvente in urma suprainfectarilor repetate, este necesara i
extirparea por. tegum. care adera de chist, printr-o excizie in "felie de portocala";
frecvent, chistul se perforeaza intraoperator, ingreunnd extirparea completa;
in cazul unui chist epidermoid/sebaceu suprainf., se temporizeaza intervenia chirurgicala i se
admin. AB, in concordana cu etiologia stafilococica a inf., si antiinflam., pna la remiterea fen. acute;
in cazul transf. chistului intr-o colecie supurativa, este necesara incizia i drenajul coleciei i
amnarea interveniei chirurgicale pna la dispariia fen. supurative, i refacerea chistului;
Chistul cu incluzii epidermale

= prin invaginarea epit. la niv. dermului, cauza fiind de cele mai multe ori traumatica, dar i chirurgicala
(prin afrontarea incorecta a marg. plagii in timpul suturii la tegum.);
apare la orice vrst;
aspecte clinice:
nodul subcutanat;
dim. mici;
tegum. acoperitoare nemodif.;

mobil de planurile adiacente (tegum./muc. si profund);
consistenta ferm-dura/ferm-elastica/moale-fluctuenta;
fara tendinta de fistulizare;

-palpare dureroasa;
diag. dif.:
chistul epidermoid/sebaceu (de cele mai multe ori pe baza ex. histopatologic);
toate celelalte lezz. cu care se face diag. dif. pt. acestea:
-adenita acut congestiv/supurat;
-tumori benigne parotidiene (pt. localiz. la niv. tegum. reg. parotidiene);
-chistul branhial suprainf. (pt. localiz. la niv. tegum. reg. cervicale lat.);
-chistul canalului tireoglos sau chistul dermoid (pt. localiz. la niv. tegum. reg.
submentoniere);
p. chistic este format din epit. pavimentos pluristratificat keratinizat i cu zone de fibroza, dar
fr a prezenta elem. accesorii ale pielii;
coninutul chistic = ortokeratin;
tratament = extirparea chirurgicala;
din cauza aderenelor tegum. frecvente in urma suprainfectarilor repetate, este necesara i
extirparea por. tegum. care adera de chist, printr-o excizie in "felie de portocala";
frecvent, chistul se perforeaza intraoperator, ingreunnd extirparea completa; chirurgicala i se
admin. AB, in concordana cu etiologia stafilococica a inf., si antiinflam., pna la remiterea fen. acute;
in cazul transf. chistului intr-o colecie supurativa, este necesara incizia i drenajul coleciei i
amnarea interveniei chirurgicale pna la dispariia fen. supurative, i refacerea chistului;
Tumorile benigne ale prilor moi orale i cervico-faciale

extrem de diverse dpdv al . de origine si dpdv clinic => nu exista o clasif. standardizata;
entitatile histopatologiee discutate in acest subcapitol sunt cele mai frecvente i care necesita de cele
mai multe ori un trat. chirurgical de specialitate (o multitudine de alte entitati clinice i histopatologice
au fost excluse din aceasta clasif. avnd in vedere faptul ca sunt mai degraba de natura dermatologica,
iar trat. specific al acestora este nechirurgical);
Hiperplazii i hipertrofii reactive i inflamatorii
"Epulis-like"
Hiperplazia fibroasa inflamatorie
Granulomul piogen
Fibromul osifiant periferic
Granulomul periferic cu celule gigante
Granulomul congenital
Musculare
Hipertrofia maseterina benigna
Miozita osifianta
Tumori benigne epiteliale
Tumori benigne ale structurilor epiteliale propriu-zise
Papilomul
Tumori benigne ale glandelor salivare mici
Adenomul pleomorf;
Adenomul canalicular;
Adenomul cu cell. bazale;
Mioepiteliomul;
Oncocitomul;
Papilomul ductal;
Sialadenomul papilifer etc.
Leziuni pigmentare ale mucoasei i tegumentului
Macula melanica orala
Nevul melanocitic dobndit i variantele sale
Tumori ale anexelor pielii
Tumori ale foliculului pilos;
Tumori ale gl. sudoripare;
Tumori ale gl. sebacee;
Tumori benigne mezenchimale
Tumori predominant fibroase
Fibromul
Fibromatoza gingivala
Tumori ale esutului adipos

Lipomul
Lipomatoza cervico-faciala (Sindromul Modelung)
Tumori ale structurilor nervoase
Schwannomul
Tumora cu celule granulare
Neurofibromul solitar
Neurofibromatoza
Paragangliomul
Tumori ale tesutului muscular
Rabdomiomul
Leiomiomul
Tumori vasculare i limfatice
Hemangiomul
Malformatii vasculare
Angiomatoza encefalo-trigeminala (sindr. Sturge-Weber)
Limfangiomul
Hemangiopericitomul
Coriostoame osoase si cartilaginoase
Osteomul i condromul prtilor moi
Hiperplazii reactive i inflamatorii

! epulis = termen generic care definete orice excrescenta cu aspect aparent tumoral care se localiz. la
niv. partilor moi ale crestei alv.;
= reunete, strict pe baza criteriilor clinice legate de aspectul proliferativ i de localiz. la niv.
crestei alv., o serie de proliferari hiperplazice reactive sau/i inflam. cu mecanism etiopatogenic extrem
de divers;
=> formatiuni hiperplazice cu aceleai caractere etiopatogenice i histopatologice pot
avea i alte localiz. la niv. muc. orale => den. de "epulis" sau "epulida" este nerecomandabil, deoarece
nu reflecta caracterele specifice ale lez. (pt. uurina s-a meninut in practica apelativul de epulis, ca
o a doua den. a acestor lezz. inflam.);
Hiperplazia fibroasa inflamatorie

= den. epulis fissuratum;
= pe fondul iritaiei cronice a muc. de la acest niv., datorata instabilitatii unei proteze dent. mobile;
localiz. = cu predilecie pe versantul V al arcadei sup. sau in fundul de an vestibular, putnd fi
prezent i V la arcada inf. sau mai rar pe versantul P/L;
apare la pac. mai in vrsta, edentai parial sau total i purtatori de proteza mobila;
mai frecvent la sexul fem.;
aspecte clinice:
2 pliuri de muc. paralele cu cresta alv., iar santul format intre ele coresp. marg. protezei
mobile;
nedureros (asimptomatic) sau discret dureroasa la palpare;
dim. variate, de la lezz. mici de aprox. 1 cm, pna la hiperplazii extinse, formate din multiple
pliuri de muc., interesnd intregul an vestibular;
muc. acoperitoare nemodif. sau hipermiata sau ulcerata la niv. santului;

aspect fibros;
consistenta ferma;
-palpare dureroasa;
se poate localiz. la niv. muc. palatului dur, lez. e den. polip fibroepitelial formatiune
vegetanta pediculata comprimata de proteza mobila (poate fi evidentiata doar prin ridicarea de pe plan);
poate aparea si o alta varianta, den. hiperplazia papilomatoasa inflamatorie care se localiz. la
niv. muc. palatului dur sau mai rar la niv. crestei alv. sup.;
-apare mai ales la pac. care poarta permanent proteza, in contextul unei igiene orale
deficitare;
-poate aparea i la pers. care nu sunt purtatoare de proteze mobile, dar care au resp.
orala SAU poate fi o manif. a inf. HIV;
= multiple excrescente de mici dim., cu aspect de broboane, pe fondul unei muc.

hiperemice, nedureroasa, se asociaza extrem de frecventa cu candidoza orala => senzaia de usturime i
durerea la palpare pot fi prezente;
diag. dif. aspect extrem de asem. cu o form de debut ulcerativ a unei tumori maligne a
gingivomuc. crestei alv., mai ales in contextul in care lez. prez. o zona ulcerativa => diag. de certitudine
poate fi stabilit numai pe baza ex. histopatologic;
hiperplazie a . cj. fibros;
muc. acoperitoare fiind hiperparakeratozica cu hiperplazie papilara inflam.;
tt. din imediata vecinatate prez. un infiltrat inflam. difuz cu multiple eozinofile;
gl. salivare minore adiacente prez. fenomene de sialadenita.
tratament:
va ridica intotdeauna suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne:
se recom. pac. sa renune la purtarea protezei timp de 10-14 zile i se prescrie un colutoriu oral
antiinflam., urmnd ca pac. sa revina la control dupa acest interval;
daca in acest interval de timp lez. se remite in totalitate => de etiologie microtraumatica
datorata unei proteze dent. adaptate deficitar => se adapteaza sau reface proteza si pac. este
dispensarizat pt. a urmari daca lez. reapare;
trebuie avut in vedere faptul ca o astfel de lez. iritativa cronica, asociata sau nu cu ali factori
de risc locali sau gen., prez. un risc de transf. maligna => daca lez. nu se remite, pac. va fi trimis intr-o
sectie de chirurgie oromaxilofaciala, unde se va practica intervenia chirurgicala de extirpare a lez. =
excizia in totalitate a zonei hiperplazice, printr-o incizie care circumscrie formaiunea, plasata in muc.
clinic sanatoasa;
! deoarece pac. nu a mai purtat proteza aprox. 2 sapt., s-a produs red. in volum a t.
hiperplazic => interventia chirurgicala va fi mai de mai mica amploare, menajnd pe ct posibil antul
vestibular;
! se recom. meninerea periostului subiacent;
! obligatoriu, dupa intervenia chirurgicala, se va aplica proteza dentara, ale carei
margini au fost readaptate pt. a nu constitui din nou un factor iritativ => pt. a putea menine, pe toata
per. cicatrizarii per secundam, forma i adncimea antului vestibular, necesare unei viitoare
reprotezari corecte (necesara captuirea vechii proteze in hipercorectie, cu Stents sau alte mat. de amp.,
asigurnd astfel un rezultat postoperator in concordanta cu necesitatea unui cmp protetic coresp.);
unei viitoare protezari corecte;
intervenia chirurgicala de extirpare a lez. hiperplazice are un dublu rol:
(1) indepartarea chirurgicala in totalitate a formaiunii hiperplazice;
(2) profilaxia unei eventuale recidive prin asigurarea unui cmp protetic coresp. (in
special adncimea fundului de sac vestibular), care sa permita o reprotezare ulterioara coresp.;
obligatoriu ex. histopatologic al piesei de extirpare;
varianta polipului fibroepitelial al muc. palatului dur => extirparea chirurgicala la dist.,
incluznd o poriune limitata de muc. palatinala care circumscrie pediculul polipului;
varianta hiperplaziei papilomatoase inflam. => refacerea protezei dentare, trat. antifungic local
i/sau gen. i instituirea unor masuri de igiena orala riguroasa, precum i evitarea purtarii permanente a
protezelor; poate fi totui necesara extirparea chirurgicala.
Granulomul piogen
= hiperplazie reactiva a muc. CB, formata din . granulativ, ca rasp. la un factor iritativ local;
= den. in trecut in nmr. moduri care reflecta o serie de concepte eronate privind patogeneza sa:
-lezz. de la niv. muc. orale (in special de pe muc. linguala sau jugala) au fost den. botriomicom,
considerndu-se ca factorul etiologie este botriococul;
dar s-a dovedit ca aceste lezz. nu au etiologie inf. => den. de granulom piogen este improprie, este o
hiperplazie cu aspect granulomatos, i nu un granulom in sine, i nu are caracter piogen, nefiind in rel.
cu o inf. B => s-au mentinut din motive istorice si pt. a nu crea confuzii;
poate aparea la orice varsta si la ambele sexe;
aspecte clinice:
masa pseudotumorala pediculata/sesila;
dim. ctiva mm civa cm;
crestere la inceput rapida, dupa care staioneaza => alarmeaza pacientul, care se va prezenta
la medic in cel mai scurt timp;
culoare = roz rou intens (purpuriu), in fct. de vechimea lezz.:
-lezz. recente sunt mai intens vascularizate;
-lezz. vechi sunt mai fibrozate;
supraf. lezz. neteda/globulara/zone ulcerative caracteristice;
consistenta moale;
sngereaza la cel mai mic traumatism, datorit intensei vascularizatii;
! posibilitatea confuziei granulomului piogen cu o tumora malign in faza de debut;
tipuri:
granulomul piogen gingival = epulisul granulomatos:
-cea mai frecventa forma;
-apare in sp. interdentar, in special pe versantul V;
-in maj. cazurilor in leg. cu un d. care prezinta o carie subgingival sau o lucrare
protetic fixa adaptata deficitar, microiritaia locala i infl. cronica pe fondul unei igiene orale deficitare
constituind factorul cauzal.
botriomicom = granulomul piogen de la niv. muc. orale (in special de pe muc. linguala sau
jugala);
-pe fondul unui factor iritativ mec. cronic => frecvent legat de traumatizarea muc. in
mom. contactului arcadelor dentare;
-pac. coreleaz apariia lezz. cu un traumatism acut al muc. prin mucare in timpul
mic. funcionale;
granulom al gravidei (tumora de sarcina):
-incidena accentuata a granulomului piogen in sarcina;
-incidenta se accentueaz in trimestrul al III-lea de sarcin;
-cauza probabil hormonal, prin creterea niv. estrogenilor i progesteronului +
deficiene nutriionale + igien oral necorespunztoare;
-dup natere, granulomul piogen involueaz, putnd chiar disprea in totalitate;
diag. dif.:
al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se face cu:
*fibromul osifiant periferic (epulis fibros) => consistenta mai ferma;
cul. roz deschis;
unui d.;
numai histopatologic;
nu apare dect in leg. cu prezena

diag. de certitudine se stabilete
*granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante)

=> cul. mai albastruie;
diag. de certitudine se stabilete numai histopatologic;
*tumori maligne ale mucoasei crestei alv.;
al granulomului piogen cu alte localizaliri orale ( botriomicom) se face cu:
*papilomul muc. orale => nu sngereaza spontan sau la mici traumatisme;
diag. de certitudine fiind histopatologic;
*fibromul muc. orale => consistena mai ferma;
cu. roz deschis;
*forme de debut ale tumorilor maligne ale muc. orale;
-proliferare marcata a struct. vasc., asem. cu cea din . de granulaie, cu prezena a nmr. vase de
neoformaie care se organizeaza sub forma unor agregate cu aspect lobular;
-supraf. lez. este ulcerativa, cu prezena unei membr. fibrino-purulente;
-infiltrat inftam. perilezional abundent;
-lezz. mai vechi prez. zone extinse de fibroza, care pot ajunge chiar sa inlocuiasca in totalitate
celelalte struct. ale lez. => se pare ca o mare parte a fibroamelor gingiv. sunt de fapt granuloame
piogenice care s-au fibrozat in timp;
tratamentul:
granulomului piogen gingival (epulis granulomatos):
-extirparea chirurgicala cu marg. de sigurana de aprox. 2 mm, cu indepartarea
periostului subiacent, pna la nivelul osului alveolar;
!daca se constata ca osul este moale, demin., se practica chiuretajul osos pna
in . sanatos;
!extracia d./dd. adiacenti lezz. nu este obligatorie, dect atunci cnd, dupa
chiuretajul osos, apare o mobilitate a acestuia/acestora, sau daca prezenta lor impiedica extirparea
completa a formatiunii.
-plaga postoperatorie se vindeca per secundam, fiind protejata cu mea iodoformata
sau ciment parodontal;
-indepartarea factorului iritativ local (detartraj, trat. cariei dentare subgingivale,
extractia RR irecuperabil, refacerea lucrarii protetice fixe adaptate necorespunzator);
"botriomicomului" (granulomul piogen cu alte localizari orale):
-extirparea chirurgicala impreuna cu esut adiacent clinic normal;
-plaga postoperatorie se inchide de obicei prin sutura primara, dar se poate atepta i
epitelizarea sec.;
-indepartarea factorului iritativ local;
-recidivele sunt rare i apar de obicei in contextul in care extirparea a fost incompleta i
nu s-a indepartat factorul iritativ local.
granulomul gravidei are un risc mai mare de recidiva pe perioada sarcinii.
Fibromul osifiant periferic (epulisul fibros)

= o hiperplazie reactiva a . cj. fibros parodontal, nefiind un fibrom propriu-zis;
origine = struct. parodontale;
=> posibila prezena unor osificari intralezionale care deriva din struct. dure parodontale
(Cm, lamina dura).;
localizare = la niv. crestei alv. dentate, fiind intotdeauna in leg. cu prezena unui d. cauzal (la niv.
papilei interdent.) si cea mai frecventa este in reg. frontala;
=> diag. de epulis fibros se exclude la niv. crestei alv. edentale;
mai frecvent la pacienii tineri;
mai frecvent la sexul feminin;
aspecte clinice:
masa pseudotumorala gingiv. sesila, mai rar pediculata;
dim. mici , < 2 cm;
cul. roz/rosie;
se poate ulcera;
evol. lenta, si de cele mai multe ori d. implicat nu e mobil;
consistenta ferma;
ex. rx. poate evidenia distrucia marg. alv. sau a septului interdent. de la niv. d. implicat;
uneori mici focare de osificare la niv. epulisului fibros.
diag. dif.:
granulomul piogen gingiv. (epulis granulomatos) => consistena mai redusa;
cul. roie;
sngereaza la mici traumatisme;
granulomul periferic cu cell. gigante (epulis cu celule gigante) => cul. mai albastruie;
diag. de certitudine se
stabilete numai histopatologic;
tumori maligne ale muc. crestei alv. in per. de debut;
t. reactiv cu o cant. mare de t. fb. cu celularitate crescuta i zone de t. fibrovasc. cu
componenta inflam.;
focare microscopice de osificare sau chiar de dim. mai mari, prin formarea de trabecule osoase
de catre osteoblati activi;
rare celule gigante multinucleate;
lez. nu este incapsulata.
tratamentul = chirurgical = extirparea completa a formaiunii tumorale impreuna cu struct.
parodontale din care deriva (la dist. de marg. acesteia, aprox. 2 mm) si frecvent extracia d. cauzal.;
exista i situaii clinice cnd d. poate fi conservat, dar numai atunci cnd chiuretajul sp.
parodontal s-a efectuat corect i d. nu i-a pierdut stabilitatea;
rata de recidiva este semnificativa (15-20%), fiind in primul rnd legata de indepartarea
incompleta a struct. parodontale;
Granulomul periferic cu cell. gigante (epulisul cu cell. gigante)

= hiperplazie cu aspect pseudotumoral, localizata la niv. crestei alv., care deriva din periost sau din
struct. lig. parodontal, are de asem. etiologie iritativa;
= expresia clinica la niv. parilor moi a granulomului central cu cell. gigante, cu localizare intraosoasa;
! trebuie exculsa asocierea cu hiperparatiroidismul;
apare la orice vrsta, ceva mai frecvent la > 50 de ani si usor mai frecvent la sexul feminin;
localizarea exclusiv la niv. crestei alv.;
etiologie iritativa:
d. cauzal care prezinta un factor iritativ gingivo-parodontal (carie subgingiv. sau o lucrare
protetica fixa adaptata deficitar);
creasta alv. edentata (lez. de forma ovoidala sau fuziforma, cu aspect asem. unei tumori
vasculare);
aspecte clinice:
lez. nodulara sesila si rar pediculata;
dim. de aprox. 2 cm, putnd ajunge rar la 5-7 cm;
culoare roie-violacee;
consistena ferm-elastica;
ex. rx. evidentiaza o liza osoasa caracteristica, care afecteaza limbusul alv. subiacent i uneori
suprafata rad. a d. cauzal sau in cazul zonelor edentate, creasta alv. subiacenta care prez. o eroziune
superficiala cu aspect de os ciupit;
! confuzii cu aspectul rx. al osului procesului alv. in formele de debut ale tumorilor maligne ale
gingivomucoasei crestei alveolare;
diag. dif.:
granulomul piogen gingival (epulis granulomatos) => consistena mai redusa;
cul. roz roie;
sngereaza la mici traumatisme;
fibromul osifiant periferic (epulis fibros) => consistenta mai ferma;
cul. roz deschis;
nu apare dect in leg. cu prezenta unui d.;
diag. de certitudine se stabilete numai
histopat.;
tumori maligne ale muc. crestei alv. in faza de debut;
-proliferare a cell. gigante multinucleate, pe fondul prez. cell. mezenchimale ovoide sau
fuziforme cu multiple mitoze.;
-focarele microhemoragice det. prezena unor depozite de hemosiderina la periferia lez.;
-studiile de specialitate au aratat ca cell. gigante multinucleate sunt intr-adevar osteoclaste, fapt
care explica i liza osoasa subiacenta;
tratamentul = chirurgical = extirparea in totalitate a formatiunii cu marg. libere plasate n t. sanatos

(aprox. 2 mm) mpreuna cu periostul subiacent, pna la nivelul osului alv. + indepartarea factorului
iritativ local este obligatorie;
decizia de conservare a d./dd. implicai se va face in fc. de grd. de implantare osoasa a
acestuia/acestora, dupa chiurelajul complet al sp. parodontal din care deriva formaiunea, precum i a
osului alv. modif.;
chiuretajul osos pna n t. sanatos este obligatoriu i in localiz. la niv. crestei alv. edentate;
vindecarea plagii se face prin epitelizare sec., fiind protejata cu:
-mea iodoformata;
-ciment parodontal;
-ina linguala;
-placa palatinala de protectie (pt. lezz. de la niv. crestei alv. edentate);
rata de recidiva este de aprox. 10%., fiind in principal legata de neindepartarea
struct. dure subiacente afectate.
! granulomul piogen gingiv. (epulisul granulomatos), fibromul osifiant periferic (epulis fibros) i
granulomul periferic cu cell. gigante (epulisul cu cell. gigante) formeaza o triada de epulide cu
caractere clinice relativ similare, existnd totui cteva elem. clinice orientative care le difereniaza:
=> i elem. histopatologice sunt asem. => trat. va urma aceleai principii de radicalitate, iar ex.
histopatologic al piesei de excizie este singurul care poate preciza diag. de certitudine;
Granulomul congenital (epulisul congenital)

= lez. extrem de rara care apare la nou-nascut, avnd o histogeneza incerta;
cel mai frecvent sexul feminin (aproape 90% dintre cazuri). => dei . nu are receptori pt. estrogeni,
factorul hormonal implicat in apariia sa nu poate fi neglijat;
localizare cel mai frecvent pe creasta alv. mx. paramedian.;
aspecte clinice:
masa polipoida ovoidala sau multilobata;
prezenta la natere pe creasta alv. sau in mod excepional ii poate avea originea la niv. muc.
linguale;
cul. roz roie;
supraf. neteda;
dim. de cativa mm 2 cm, dar poate fi i mai mare => in cazul formatiunilor de dim. mari,
pot aparea tulb. resp. sau chiar fen. de subnutriie => se impune extirparea chirurgicala precoce;
diag. dif. chistul gingiv. al nou-nascutului => lezz. multiple de mici dim., cu caracter chistic;
-cell. rotunde, mari, cu citoplasma eozinofila, granulara;
-daca formaiunea evol. de mai mult timp, aceste cell. devin alungite i separate de . fibros;
tratament = chirurgical = extirparea lezz., care nu are niciodata caracter recidivant, chiar dupa
extirpari incomplete;
fara trat., are tendinta de remisie lenta. putnd disparea in totalitate dupa mai multe luni. => nu
se justifica atitudinea expectativa din cauza tulb. func. pe care le induce sugarului;
Hipertrofia maseterin benign

= marire de volum unilat., mai rar bilat., a m. maseter, pe seama unui fen. de hipertrofie musc., datorata
unei hiperfct. musc. prin obiceiuri vicioase de bruxism unilat. sau masticaie unilat.;
mai frecvent la sexul masculin;
aspecte clinice:
tumefactie a reg. parotideo-maseterine, unilat., care se poate asocia cu o ingroare a unghiului
mand. la locul de insertie a m. maseter, care poate fi evidentiata palpator sau la ex. rx.;
se evidentiaza prin palparea m. atunci cnd pac. strnge dd. in Oc.;
diag. dif.:
tumori parotidiene => ex. clinic i rx. stabilete cu certitudine diag. de tumora parotidiana;
tumori ale ramului mand. => pot crea confuzii de diag., mai ales atunci cnd tumora osoasa a
depait corticala ext. a ramului mand. i a infiltrat m. maseter;
trismus;
diag. de certitudine se va stabili numai dupa investigatiile
imagistice, care evidentiaza lezz. osoase la niv. ramului mand.;
abcesul maseterin => semne clinice caracteristice de supuratie;
trismus marcat;
anatomie patologic fiind vorba de caracterul strict de hipertrofie musc., nu sunt prezente modif.
histopatologice ale t. musc. excizat.
tratamentul:
initial deconditionare a obiceiului vicios care a produs hipertrofia maseterina (echilibrare
Oc,
gutiere Oc etc.);
secundar la cererea pac., et. chirurgicala cu caracter de corectie fizionomica = rezectia
modelanta a m. maseter, cu abord pe cale orala;
Miozita osifiant traumatic

mecanismul de aparitie = implantarea traumatica de periost activ in masa musculara, iar cell. stern
mezenchimale din periost se diferentiaza i formeaza struct. osoase sau o matrice condroida calcificata;
apare frecvent la adolescenti sau adulti tineri, care relateaza un traumatism acut in antecedente, cu
plaga zdrobita la acel nivel;
localizare cel mai adesea este interesat m. maseter, dar pot fi implicati i alti mm.;
aspecte clinice:
fara modif. semnificative, doar prezenta unei cicatrici posttraumatice a regiunii;
trismus persistent, ca semn al constriciei de mand.;
=> diag. se stabilete pe baza anamnezei care releva traumatismul cu plaga zdrobita in
antecedente i a ex. CT care va scoate in evidenta radioopacitai in masa musc. uneori in leg. cu
corticala osoasa;
=> exista situatii in care focarele de osifieare fac corp comun cu articulatia => induc o
adev. anchiloza temporo-mand., care ridica dificultati de trat.;
diag. dif.:
osteosarcoame sau condrosarcoame ale ramului mand.;
hemangiom cu multipli fleboliti;
fibroz musc. cicatriceal posttraumatic care induce constricia de mand.;
-lez. reactiva care se produce la niv. unui m. striat;
-fibroblati cu aspect pleomorf i cu multiple mitoze;
-vascularizaie abundenta;
-zona este inconjurata de trabecule de osteoid i de osteoblati activi;
-zone de proliferare condroida sau mixoida;
-aspect degenerativ al fb. musc.;
=> pare a fi sugestiv pt. diag. de sarcom, dar faptul ca lez. este limitata infirma acest
diag.
tratament = extirparea lez. cu asocierea mecanoterapiei => restabilirea, chiar daca nu in totalitate,
mic. mand., iar in caz de anchiloza temporo-mand., este necesara instituirea trat. specific, de
artroplastie cu mat. de interpoz. sau chiar protezarea ATM;
Tumori benigne epiteliale

Papilomul
= proliferare tumorala benigna a str. spinos al epit., avnd drept cauza probabila inf. cu virusul
papiloma uman (HPV);
! studiile arata ca dintre cele > 100 de tipuri de HPV, cel puin 24 sunt implicate in apariia papiloamelor
cu localiz. OMF, iar tipurile virale 2, 6 i 11 sunt in mod relativ ct. identificate in cele cu localiz. orala;
! HPV este prezent in CB la maj. pers., fara insa a induce vreo manif. clinica;
! modul de transmitere a virusului nu este cunoscut;
incidenta papiloamelor este relativ mare la niv. pop. gen., afectnd 1 din 250 de pers., fara prevalenta
in fc. de sex;
mai frecvent intre 30 i 50 de ani, dar poate aparea la orice vrsta, inclusiv la copii;
localizarile:
tipice muc. linguala;
muc. jugala;
roul de buza;
alte localizari
muc. palatului dur;

muc. valului palatin;
lueta;
aspect clinic:
dim. mici, max. 0,5-1 cm, excepional > 1 cm;
formatiune tumorala cu cretere exofitica (spre ext.);
supraf. neregulata, verucoasa (acoperit cu protuberane mici,
sferice, de forma unor negi) / conopidiforma;
prelungiri digitiforme;
pediculat/sesil;
consistenta moale/ferma, in fct. de prezena sau absena esutului fibros;
culoare alba/roiatica/aspectul muc. normale, in fct. de grd. de keratinizare;
entitati aparte:
papilomul sino-nazal:
-localizare muc. CN/muc. sinuzurilor paranazale (in special sinusul maxilar);
-asimptomatic => descoperit de cele mai multe ori ntmplator la un ex. endoscopic
sinuzal;
-3 variante histopatologiee:
*papilomul scuamos;
*papilomul inversat (risc de malignizare de 15%);
*papilomul cu cell. cilindrice;
-dificultati de diag. dif.;
papilomul la niv. tegum. cervico-faciale - asem. verucii vulgare;
papilomatoza = nr. lezz. papilare, cu localizare tegumentara, orala (papilomatoza oral florid)
sau laringiana.
diag. dif.:
papilomul oral trebuie dif. de:
-granulomul piogen (botriomicomul) => sngereaza spontan sau la mici traumatisme;
diag. de certitudine fiind
histopatologic;
-fibromul mucoasei orale => supraf. neteda;
muc. acoperitoare normala;
-forme de debut ale tumorilor maligne de tip carcinom verucos;
-forme de debut vegetante ale tumorilor maligne de tip carcinom spinocelular;
papilomul sino-nazal trebuie dif. de:
-mucocelul/sialochistul sino-nazal;
-forme de debut ale tumorilor maligne ale muc. sino-nazale (de mezostructura);
-proliferare benigna a str. spinos al epit. => se regasete in literatura de specialitate i sub
den. de papilom scuamos - am evitat acest termen pentru a nu crea confuzii cu carcinomul spinocelular.
-proiecii papilare exofitice, cu un cordon central fibrovasc.;
-ortokeratoza, parakeratoza sau / i acantoliza;
-mitozele frecvente, dar limitate la str. bazal, aspectul putnd fi confundat cu displazia de grd. 1;
-koilocite (cell. epit. cu nc. picnotici nconjurai de un halou clar), prezente frecvent in inf.
virale, dar prezenta acestora nu este suficient de specifica pt. confirmarea etiologiei virale;
-infiltrat inflam. cronic perilezional;
-papilomul sino-nazal are 3 variante histopatologice:
*papilomul scuamos;
*papilomul inversat;
*papilomul cu cell. cilindrice;
tratament:
papilomul oral => extirparea in totalitate a formaiunii impreuna cu baza de implantare;
-recidivele dupa extirparea completa sunt rare;
-riscul de malignizare al papilomului in sine este scazut, dar totui exista o controversa
in ceea ce privete implicarea sa in transform. maligna a muc., avnd in vedere faptul ca inf. HPV
constituie un factor de risc local, in interrel. cu alti factori locali sau generali;
papilomul sino-nazal => extirpare;
-uneori, prin evol., desfiineaza peretele sino-nazal, localizndu-se i la niv. sinusului
maxilar => necesara cura radicala a sinusului maxilar pe cale rinologica.
Tumori benigne mezenchimale

Fibromul
cea mai frecventa formatiune tumorala benigna intlnita la niv. muc. CB, desi nu ar fi o tumora
benigna propriu-zis, datorit potenialului sau limitat de cretere (n evol. ii stopeaza creterea la un
mom. dat, rareori depaind 2 cm in diam.) => considerat mai degraba o hiperplazie reactiva a . cj. fibros
sau un hamartom, in strnsa leg. cu un factor iritativ sau un microtraumatism cronic local;
provine din . cj.;
localizare superficiala sau profunda, la niv. muc. orale i la niv. tegum. cervico-faciale:
-muc. lingual cu predilectie pe fata ventrala, marg. lat. si vf. lb.;
-muc. jugal;
-la nivelul buzelor;
-gingivomuc. proc. alv.;
-gingivomuc. palatului;
-gingivomuc. de la niv. planeului bucal;
! cele tegumentare - la niv. reg. geniene, nazale si frontale;
mai frecvent la sexul feminin;
apare la orice vrst;
aspecte clinice:
lezz. nodulare, reliefate, cu baza de implantare sesila/pediculata;
nedureros;
dim. variabile, de la 0,5 cm 2 cm, rareori au fost descrise forme clinice de masa tumorala
de dim. mari ce ocupa sp. edentate, in localiz. de la niv. gingivomuc. alv.;
supraf. neteda;
muc. acoperitoare este de aspect normal, dar poate prezenta uneori ulceratii superficiale i
semne de inflam., mai ales in localiz. de la niv. muc. jugale, cand se situeaza pe linia de proiectie a pl.
de Oc (supusa traumatismelor cronice Oc);
consistena poate fi variabila (moale, ferma sau dura), in corelaie cu aspectul histopatologic al
lez., in fct. de coninutul de fb. cj., vase sanguine i limfatice;
cele tegumentare:
-lezz. nodulare;
-consistena ferma;
-mobili pe pl. superficial/profund;
-tegum. acoperitoare nemodif.;
-cele situate in profunzimea partilor moi sunt inconjurate de o capsula cj., care permite
enucleerea facila a formaiunii;
cel mai frecvent, sunt lez. solitare, nefiind insa excluse situaiile clinice cu localiz. multiple,
den. fibromatoze (ex. in cadrul sindr. Gardner);
diag. dif. - nu pune probl. decat in cazul:
formelor tumorale compuse => ex. histopatologic precizeaza diag. de certitudine;
formelor tumorale cu lezz. de mici dim.:
-granulomul piogen (botriomicomul) => sngereaza spontan sau la traumatisme
minore;
-papilomul muc. orale => supraf. neregulata;

muc. acoperitoare modif., de cul. roie;
anatomie patologic:
masa nodulara, constituita predominant din t. cj., format din nmr. fb. de colagen, ce delim. o
retea in sp. careia se gasesc fibroblati i capilare;
epit. pavimentos pluristr. care poate prezenta hiperkeratoza, mai ales in localiz. orale, supuse
unor iritaiilor cronice => dificultati de diag. datorita cul. albicioase pe care o capata;
in localiz. de la niv. gingivomuc. alv., pot aparea focare de calcifiere, in contextul unor entitati
histopatologice derivate, cum ar fi: fibromul osifiant periferic, fibromul cementifiant periferic, fibrom
odontogenic etc.;
se poate asocia cu alt tip de tumora benigna a . cj. => forme histopatologice compuse cum ar
fi: fibrolipom, fibromixom, neurofibrom, angiofibrom, osteofibrom etc.
tratament = extirparea in totalitate a formatiunii tumorale (impiedica aparitia recidivelor);
n localiz. mucozale, fibromul se extirpa impreuna cu baza de implantare (sesila sau
pediculata), printr-o incizie eliptica plasata in . normal, la aprox. 2 mm de marg. clinice ale formaiunii
tumorale;
la niv. tegum. cervico-faciale, fibroamele sunt localiz. de obicei subtegum., extirparea se face
fara dificultate, datorita "capsulei" cj. care le delimiteaza;
Fibromatoza gingivala
caracter ereditar, autozomal dominant, fiind sau nu asociata unor sindr. complexe (ereditara, dar nu i
congenitala, prezenta la natere) => poate face parte dintr-un sindr. care sa includa fibromatoza
gingivala, hipertricoza, retard mental i epilepsie, totui, in cele mai multe cazuri, fibromatoza gingival
este singura manifestare evidenta clinic;
aspecte clinice:
gingivomucoasa are aspect normal la vrsta copilariei, dezv. fibromatoasa aparnd la vrsta
adolescenei sau chiar mai trziu;
mrirea de volum a fibromuc. gingiv., care poate fi discreta sau poate ajunge la dim.
impresionante;
consistenta ferma (fibroasa);
caracter dens, difuz;
supraf. neteda/nodulara;
gingivomuc. acoperitoare normala/palida;
nedureroasa;
nesngernda;
daca se manifesta la vrsta apariiei DP, poate impiedica erupia dd. din cauza consistenei
ferme, iar atunci cnd apare la aduli, poate sa acopere coroana dd. (elefantiazis gingival);
diag. dif.:
hiperplazia gingiv. med. => admin. cronic de antiepileptice (fenitoin), imunosupresoare
(ciclosporine), blocante ale canalelor de Ca (nifedipina, verapamil);
hiperplazia gingiv. din leucemii acute => adeseori este primul semn clinic al leucemiei acute,
avnd caracteristic faptul ca gingia sngereaza spontan sau la cele mai mici traumatisme funcionale;
neurofibromatoza ereditar i alte sindr. cu caracter ereditar;
anatomie patologic:
proliferarea t. cj. fibros, cu caracter paucicelular, cu fb. de colagen dense, i fara componenta
inflam. semnificativa;
epit. acoperitor este adeseori acantotic;
tratamentul:
chirurgical cu excizia . gingival in exces, din considerente funcionale i fizionomice;
gingivectomie extinsa, care va permite expunerea dd. acoperii de fibromucoasa;
are caracter recidivant => se reface la 1-2 ani de la intervenie;
masurile de igiena locala i indepartarea in mod repetat a PB
limiteaza intr-o oarecare masura recidivele;
Lipomul
= tumora benigna a . adipos, fiind cea mai frecventa transf. tumorala mezenchimala, localiz. in t.
subcutanat superficial;
localizare - in special pe trunchi i membre, dar poate aparea i in teritoriul OMF, de cele mai multe
ori la niv. cervico-facial (ex. reg. parotidiana) i mai rar oral (mai ales la niv. reg. jugale, in vestibulul
bucal, la niv. lb., planeului bucal sau in grosimea buzei);
patogeneza tumorii este incerta - apare mai frecvent la pers. obeze, dar metabolismul t. lipomatos
intratumoral este complet independent de metabolismul lipidic al organismului;
aspecte clinice:
masa tumorala;
cretere lenta;
consistenta moale, care deformeaza progresiv regiunea in care apare;
tegum. acoperitoare au aspect normal;
sunt situatii clinice in care lipomul se dezvolta profund sub planul m. platysma, in sp. fasciale
submand. i laterocervicale;
in reg. parotidiana, localiz.:
-fie subcutanat, deasupra pl. SMAS;
-fie in loja parotidiana propriu-zisa, putnd fi bn. delim. sau sub forma unei mase
grasoase difuze care se intrica printre acinii glandulari;
in localiz. de la niv. CB:
-dim. < 3 cm, rareori peste;
-muc. acoperitoare intacta, dar poate transpare uneori cul. galbuie a formaiunii;
in localiz. jugale, uneori nu este vorba despre lipoame propriu-zise, ci de hernierea bulei
Bichal, de multe ori dupa odontectomia unui M3 sup.;
sindr. Madelung (lipomatoza cervico-facial) este o varietate non-tumorala rara care se
datoreaza continuarii proliferarii lipoblastelor de la niv. siturilor cu grasime fetala - mase lipomatoase
difuze, importante, la niv. toracelui, feselor i in reg. cervico-faciala (reg. parotidiana, submand.,
laterocervicala i occipitala) si are caracter de bilat.;
diag. dif.:
toate entitile chistice sau tumorale benigne ale reg.;
adenopatiile cervicale;
chisturi, tumori benigne sau maligne cu debut nodular ale gl. salivare mici ale muc. orale.
anatomie patologica
-masa circumscrisa de adipocite mature, prezentnd trabecule fibrovasculare, o vascularizaie
abundenta i care este uneori incapsulata;
-asocierea cu componenta fb. este frecventa => fibrolipom;
-alte forme histopatologice derivate, cum ar fi angiolipomul. lipomul pleomorf, lipoblastomul
benign (cel mai adesea corespunzator sindr. Madelung);
tratament = extirpare chirurgicala;
de cele mai multe lipomul nu este incapsulat => apare ca o masa grasoasa care herniaza prin
plaga, iar delim. de t. adiacente este relativ dificila;
daca lipomul este bn. delim. (incapsulat) (fibrolipom) => se practica enucleerea formatiunii;
lipomatoza cervico-faciala din sindr.Madelung este dificil de tratat, din cauza caracterului
difuz, cu intricarea in t. adiacente => ingreuneaza extirparea;
indepartarea partiala duce la recidive => prelungirile digitiforme grasoase din . adiacent
formeaza noi lobi lipomatoi.
Schwannomul (neurilemomul)
= tumora benigna cu origine la niv. cell. Schwann care este formata exclusiv din aceste cell.;
mai frecvent la categoria de vrsta de 30-50 de ani;
localizare - in teritoriul OMF (la niv. lb. sau planseului bucal sau, in cazuri rare, la niv. oaselor
maxilare) sau la niv. zonelor de flexie ale membr. => se asociaza frecvent cu traiectul unui nv. pe care,
de altfel, odata cu creterea tumorala , l impinge ???;
aspecte clinice:
mase nodulare;
asimptomatice sau alteori discret dureroase;
mobile pe pl. adiacente;
muc. acoperitoare destinsa, dar nemodif., uneori obs. prin transparenta vascularizatia muc.;
pt. localiz. endoosoase:
-parestezie/anestezie in teritoriul nv. din care provine;
-deformarea corticalelor osoase, prin evol.;
-crestere limitata;
-in timp pot suferi transf. mistice sau calcificari la niv. microscopic;
diag. dif.:
neurofibromul;
celelalte tumori benigne cu aspect nodular submuc.;
formele de debut nodular ale tumorilor maligne ale gl. salivare mici;
tumori ncapsulale formate din cell. fuziforme Schwann;
dispozitie arhitecturala den. Anton A.???, bn. organizata, cu nc. n palisada;
str. de cell. cu nc. in palisada alternnd cu zone acelulare eozinofile constituie struct. tipice
den. corpusculii Verocay ???;
dispoziia arhitecturala tip Anton B ??? este mai putin organizata, cu prezena de cell.
fuziforme Schwann dispuse haotic la niv. unei strome laxe, cu mici vacuole;
componenta vasc. bn. reprez.;
tratament = extirparea formaiunii, fav. de prezenta capsulei peritumorale care o delim. de t.
adiacente;
recidivele sunt extrem de rare;
nu se transf. malign;
Tumori vasculare i limfatice

! polimorfism clinic;
Clasificare lui Jackson (criterii patogenice, clinice i terapeutice):
Hemangioamele = tumori benigne vasc. ale per. copilariei, caracterizate printr-o faza de
cretere rapida, cu proliferarea cell. endoteliale, urmata de o perioada de involuie graduala; maj. nu sunt
prezente clinic la natere, dar devin evidente in primele 8 sapt. de viaa;
Malformatiile vasculare = an. struct. vasc. fr proliferare endoteliaI; sunt prezente la natere
i persista de-a lungul vieii;
Malformaiile limfatice (limfangioamele) = proliferari de tip hamartom ale vaselor limfatice,
nefiind considerate de natura tumorala; apar prin "sechestrarea" unor struct. limfatice, care nu comunica
in mod normal cu restul sist. limfatic;
Embriologie
struct. vasc. se formeaza in v.i.u., existnd 3 stadii de dezv. a sist. vasc.;
stadiul de dezv. a reelei capilare difuze, fara existena traiectelor arteriale sau venoase;
stadiul de structurare a traiectelor arteriale i venoase din masa capilara deja existenta (S7 de
dezv. v.i.u.);
stadiul de matuare a struct. vasc., n urma caruia se structureaza complet sist. vasc. fetal,
format din capilare, artere, vene i vase limfatice (L2 de dezv. v.i.u.);
sacii endoteliali care dezv. canalele limfatice deriva din vene i din plexurile capilare primare =>
acest fen. are caracter centrifug fata de struct. venoase, dezvoltnd progresiv sist. limfatic;
alterarile in dezv. embriologica duc la aparitia unor an. vasc. care pot fi arteriale, venoase, capilare,
limfatice sau mixte si in fc. de mom. in care se produc pe parcursul proc. de dif. i maturare vasc. =>
alterarile embriologice precoce dau natere unor malformatii capilare sau arterio-venoase si cele tardive
produc malformatii venoase sau limfatice;
Hemangiomul
= cea mai frecventa tumora a per. copilariei, fiind prezent la aprox. 5-10% dintre copiii de 1 an;
mai frecvente la sexul feminin (3:1);
localizare = in special in teritoriul OMF;
aspecte clinice:
maj. cazurilor sunt forme solitare, dar pot exista i tumori cu localiz. multiple;
hemangioamele complet dezvoltate sunt rareori prezente la natere, dar se poate uneori
identifica o macula de cul. deschisa cu o reea teleangiectatica, iar in primele sapt. de viaa, tumora se
dezv. rapid;
hemangioamele superficiale tegum.:
-reliefate i boselate;
-cul. roie aprinsa;
-consistenta ferma;
-tumora nu se goleste de snge la presiune;
tumorile mai profunde:
-discret reliefate;
-tenta albastruie;
faza proliferativa dureaza de obicei 6-10 luni, dupa care creterea este stopata i incep sa
involueze:
-cul. se modifica treptat, in purpurie;
-consistena mai scazuta;
=> frecvent, la 5 ani, coloraia dispare complet => aprox. 50% dintre
hemangioame involueaza complet pna la 5 ani i aproape toate dupa vrsta de 10 ani;
dupa regresia completa in 50% dintre cazuri tegum. vor avea aspect normal, iar in restul
cazurilor vor exista modif. tegumentare persistente de tip atrofic, cicatriceal sau teleangiectatic;
complicatiile apar in aprox. 20% dintre cazuri:
-cea mai frecventa este ulceratia, care poate aparea sau nu pe fondul suprainf.;
-hemoragia poate fi prezenta, dar de cele mai multe ori nu este importanta cantitativ;
-in raport cu localiz. lor, hemangioamele oculare i perioculare duc la ambliopie,
strabism sau astigmatism;
-cea mai severa complicatie sindr. Kasabach-Merritl???:
*caracterizat prin purpura trombocitopenica, coagulopatie de consum,
hemoliza microangiopatica i fibrinoliza marcata intralezionala;
*apare in cazul hemangioamelor de mari dim., la copilul mic;
*mortalitate de 30-40%;
=> totui studii recente arata ca acest sindr. nu este asociat unui
hemangiom tipic, ci mai degraba altor tumori vasc., cum ar fi hemangioendoteliomul kaposiform.
pers. cu hemangioame cutanate multiple sau de mari dim. au un risc mai crescut de existena a
unor hemangioame concomitente viscerale;
hemangioamele cervicale sau laringiene pot duce la obstructia cailor resp. sup.;
anatomie patologica
-in faza de proliferare prez. nmr. cell. endoteliale plonjante = den. faza de "hemangiom juvenil"
sau "hemangiom celular";
-in timp, cell. endoteliale se aplatizeaza i sp. vasc. devin mai evidente;
-pe masura involuiei, sp. vasc. devin dilatate (cavernoase) i mai distanate;
tratament
depinde de multi factori:
-vrsta copilului;
-dim. lez.;
-localiz. lez.;
-stadiul in care se afla (de cretere sau regresie);
hemangioamele mici, care nu induc afectari func. => dispensarizarea (remit spontan, lent) si
daca este vizat un trat. chirurgical, acesta va fi temporizat pna dupa et. de involutie;
lezz. in et. proliferativa, care prez. ulceratii, hemoragii repetate, sau cretere marcata, sau daca
induc tulb. funct. importante => trat. med. preferabil celui chirurgical = terapie cortizonica pe cale gen.
pe o durata de 60-90 de zile (primele imbunatatiri se obs. la 7-10 zile de la instituirea trat., dar, dupa
scaderea dozei de cortizon, hemangiomul revine la acelai aspect clinic in 30% dintre cazuri (pt. a evita
ef. sist., se poate practica inj. intralezionala de triamcinolon sau betametazona, avnd o rata de reuita de
75%) cu urm. ef. adverse:
-formarea de hematoame;
-necroza;
-atrofia cutanata;
-modif. de cul. a tegum.;
iar pt. hemangioamele care nu rasp. la trat. cortizonic, se poate aplica un trat. gen. pe baza de interferona-2Q.???
radioterapia a fost folosita in trecut in cazurile de hemangioame gigante sau/i cu evol.
agresiva, astazi fiind mai rar folosita, avnd in vedere riscul semnificativ de malignizare dupa acest trat.;
-pt. hemangioamele persistente la adulti, doza este de 15-30 Gy???
-dupa acest trat. se reevalueaza grd. de involutie i str. cicatriceal format, uneori fiind
necesara rezecia ampla i reconstrucia cu lambouri pediculate ??? sau liber vascularizate;
scleroterapia, este eficienta pt. hemangioamele mici, = inj. intralezionala de ag. sclerozani pe
baza de ool??? polietoxilat, cum ar fi polidocanolul (Aetoxisclerol 3%), pt. a induce fibroza (pt.
formele de dim. mari, este necesara asocierea scleroterapiei cu extirparea chirugicala);
trat. chirurgical are indicatii limitate - situaiile in care hemangiomul este de mici dim. i cu
cretere relativ lenta, dar localiz. sa induce tulb. func. semnificative;
criochirurgia, scleroterapia, laserterapia, embolizarea i chirurgia in sine au rezultate slabe din
cauza dificultatilor de diferentiere a acestor hemangioame de malformatiile vasculare;
trat. cu laser CO2 constituie un adjuvant in timpul exciziei, pt. o buna hemostaza i limitarea
cicatricilor reziduale;
laserterapia este indicata mai ales in cazul hemangioamelor maculare (cele mai sensibile), dar
i pt. formele care nu au rasp. la trat. cortizonic, care au involuat doar partial, i care induc tulb. funct.;
Malformaiile vasculare
prezente la natere i persista toata viata.
clasificate in fct. de tipul de vas implicat in malformaii (capilare, venoase sau arterio-venoase) i
dupa hemodinamica (malformaii cu un flux crescut i cu flux scazut):
malformaiile capilare = lezz. cu flux sczut, sub forma de macule cutanate in pata de vin de Porto
cu o coloratie de la roz la purpuriu si evol. odata cu dezv. intregului organism (la pers. in varsta capata o
cul. mai inchisa si devin nodulare, prin ectazie vasc.);
! ectazie = dilatatia temp. sau perm. a unui oran cavitar sau tubular;
apar la aprox. 1% dintre n-n.;
localizare cel mai frecvent pe fata, in special in zonele de emergenta trigeminala;
in sindr. Sturge-Weber, se asociaza cu malformatii vasc. intracraniene;
malformaiile venoase = lezz. cu flux sczut, care cuprind o gama larga de entitati clinice, de la
ectazii izolate, pna la forme care implica mai multe tt. i organe, cu o cul. albastruie, compresibile,
evol. odata cu dezv. intregului orgsm., dar uneori se pot accentua n contextul unei presiuni sanguine
venoase crescute => pot produce tromboze vasc. sec. i fleboliti;
prezente la natere, dar este posibil sa nu fie de la inceput aparente clinic
malformaiile arterio-venoase = lezz. cu flux crescut, care apar la niv. unturilor arterio-venoase, din
cauza fluxului vasc., uneori la palpare se poate percepe un "freamat vasc." sau o pulsaie. tegum.
acoperitoare sunt mai calde si se poate asocia cu ulceratii tegumentare, durere i sngerare;
prezente la natere. dar pot fi remarcate abia in copilarie sau chiar in viaa adult;
-nu prez. proliferare endoteliala activa, atruct. vasc. aberante avand aspect microscopic similar
vaselor normale;
-malformaiile arterio-venoase prez. o retea densa de artere i vene cu p. ingroati i nmr.
capilare;
-avnd in vedere asem. histopatologice cu hemangiomul, sunt frecvente erorile de diag.;
tratament:
dificil;
depinde de dim. lez. i de extinderea acesteia in struct. adiacente, uneori chiar cu risc vital;
scleroterapia, pt. a induce fibroza;
trat. chirurgical (atunci cand este indicat) necesita eval. completa a lez. prin angiografie
superselectiva preoperatorie, ocazie cu care se va practica embolizarea temporara sub control
angiografic, la 24-48h preoperator si se parctica extirparea completa a lez. i reconstrucia defectului
postexcizional (in per. de hemostaza data de embolizare);
Sindromul Sturge-Weber (angiomatoza encefalo-trigeminala)

= afect. de dezv., de tip hamartom, cu incidenta scazuta, caracterizata prin malformatii vasc. ale
encefalului i fetei;
origine = persistenta plexului vasc. in jurul por. cefalice a tubului neural, care in mod normal apare
in S6 i regreseaza in S9 de v.i.u.;
localizare unilat., distribuita de-a lungul uneia sau mai multor zone de emergenta trigeminala;
ocazional poate fi bilat. la niv. feei sau poate avea alte localizari pe corp;
! doar 10% dintre pac. cu lezz. n pata de vin de Porto prez. sindr. Sturge-Weber, iar
la acestia pata de vin intereseaza de cele mai multe zona de emergena a ramului oftalmic;
aspecte clinice:
se nasc cu o malformaie vasc. capilara a feei, aa-numita pat de vin de Porto sau nevus
flammeus;
lezz. faciale se asociaza cu malformatii vasc. leptomeningeale ipsilaterale, care induc uneori
manif. neurologice: convulsii, retard mental sau chiar hemiplegie de partea opusa;
rx. craniene evidentiaza calcificari cerebrale giriforme de partea afectata;
manif. oculare sunt uneori prezente: glaucom, malformatii vasc. ale conjunctivei, episclerei,
coroidei sau retinei;
manif. orale in sindr. Sturge-Weber sunt relativ frecvente i constau in modif. hipervasc. a
muc. de partea afectata:
-gingivomuc. crestei alv. poate prezenta un aspect de hiperplazic vasc. sau, in formele
de mari dim., proliferative, poate avea un aspect asem. epulisului granulomatos;
-hiperplazia gingiv. poate fi pusa pe seama proliferarii vasc. i pe seama medicaiei
anticonvulsivante (fenitoina) admin.;
-liza osoasa subiacenta este exceptionala;
lezz. faciale cu aspect de pata de vin de Porto;
lezz. orale cu aspect histopatologic similar malformaiilor vasc., cu nmr. vase dilatate in derm.;
lezz. gingiv. au aspect similar granulomului piogen;
tratament
-prognosticul i trat. depind de natura i severitatea lezz. pe care le induce;
-petele vasc. pot fi tratate cu laser-terapie;
-intervenia neurochirurgicala de indepartare a lezz. angiomatoase intracraniene;
-lezz. gingivale nduc uneori dificultati de meninere a igienei orale => daca se decide
extirparea acestor lezz., trebuie avuta in vedere hemoragia importanta consecutiva => laserterapia are
indicaie i pt. aceste lezz.;
Limfangiomul
3 tipuri:
limfangiomul simplu (limfangiomul capilar), format din capilare limfatice;
limfangiomul cavernos, format din dilataii ale vaselor limfatice mai mari;
limfangiomul chistic (higromul chistic), format din sp. chistice cu coninut limfatic;
=> nu are in gen. relevana clinica, deoarece maj. lezz. sunt combinaii ale tuturor celor
3 forme. => aceste forme apar prin acelai mecanism, in care difera doar dim. vaselor limfatice i natura
t. de vecinatate;
ex. limfangiomul chistic apare mai frecvent la nivel cervical i in axil, avnd in vedere
coninutul mare de . cj. lax care permite expansiunea chistica;
limfangiomul cavernos este mai frecvent la niv. CB, unde . cj. dens i musc.
limiteaza extinderea vaselor;
localiz. predilecta in teritoriul OMF:
limfangioamele cervico-faciale sunt mai frecvente in reg. geniana, parotideomaseterina si trigonul post. al gatului;
limfangioamele orale sunt mai frecvente in 2/3 ant. ale lb.;
in 50% din cazuri, este manifest clinic la natere i > 90% sunt prezente clinic la vrsta de 2 ani;
aspecte clinice:
limfangioamele cervico-faciale:
-tumefacii de consistenta moale;
-i accentueaza vol. in inf. resp. acute;
limfangioamele orale:
-macroglosie;
-frecvent sunt superficiale muc. acoperitoare are aspect de broboane => vezicule;
-profunde formatiune de consistenta moale;
slab detimitata;
muc. acoperitoare nemodif.;
evol. este lenta, avnd de multe ori tendinta de regresie spontana;
complicatia cea mai frecventa este suprainf.;
anatomie patologic:
-formate din vase limfatice care prez. dilataii mai mari (limfangiomul cavernos) sau mai mici
(limfangiomul chistic) care infiltreaza difuz tt.;
uneori prez. agregate limfoide in p. struct. limfatice;
tratament:
atitudine expectativa, avnd in vedere posibilitatea de regresie spontana, cel putin pna la
vrsta de 5 ani;
se va evita un trat. chirurgical, dar daca se opteaza pt. aceasta varianta, va consta in extirparea
formaiunii, dupa investigarea imagistica, prin ecografie Doppler i RMN, a extinderii lez., dar adeseori
extirparea nu poate fi completa => recidivele sunt relativ frecvente;
nu rasp. la trat. sclerozant;
Hemangiopericitomul
= tumora rara derivata din pericite (cell. care formeaza str. care inconjoara endoteliul capilar).
studii mai recente pun la indoiala existena hemangiopericitomului ca entitate histopatologica,
considernd ca este in fapt vorba de o varianta de fibrom;
localizare afecteaza de obicei membr. inferioare, putnd fi prezenta i in teritoriul OMF;
apare mai ales la adulti de ambele sexe, fiind rara la copii;
aspecte clinice:
nodul nedureros cu cretere lenta;
formele superf. se asociaza cu o pigmentare vasc. a tegum. acoperitor;
o forma distincta, de pseudohemangiopericitom, intereseaza CN i sinusurile paranazale, i
apare la pers. in vrsta => obstrucie nazala i epistaxis;
anatomie patologic:
-bn. circumscris;
-prez. insule de cell. rotunde sau fuziforme, aezate in jurul capilarelor inconjurate de entoteliu;
-ramificaii vasc. aberante;
-nmr. mitoze care se coreleaza cu caracterul tipic de cretere rapida a tumorii i chiar
metastazare;
-este dificil de estimat la inceput evolutia sa dupa un tipar benign sau malign;
tratament - avnd in vedere posibilitatea unui tipar de evol. malign, cu cretere rapida, risc de
recidiva i rata de metastazare de 10-50%, este necesara o extirpare cu marg. libere adecvate in supraf.
i profunzime, conform principiilor oncologice.

Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-Faciale

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Chisturi Si Tumori Benigne Ale Partilor Moi Orale Si Cervico-Faciale

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Chisturi si Tumori benigne

ale partilor moi orale si cervico-faciale

Clasificarea chisturilor partilor moi orale si cervico-faciale

chistului dermoid situat sub planul m. milohioidian:

tumora maligna in teritoriul de drenaj

Chistul limfoepitelial oral

tegum./muc. acoperitoare nemodif. => depinde de adancimea fata de supraf.; cul.

la perforare se elim. continutul cremos de cul. alb-galbuie;

Chistul branhial (chistul limfoepit. cervical, chistul cervical lateral)

apar in prima copilarie;

adenopatii metastatice cervicale => prezena unei tumori maligne orale/faringiene;

Chistul canalului tireoglos (chistul median al gtului)

-adenopatii din limfoame (hodgkiniene sau non-hodgkiniene);

muc. acoperitoare nemodif., dar subtire de cul. rosie-albastruie;

Mucocelul (chistul mucoid) i sialochistul (chistul mucos, chistul de duct salivar)

la perforare se elim. continutul;

consistenta usor ferma;

-chistul dermoid =>

-chistul teratoid =>

-chistul gastrointestinal heterotopic => mai rar in planeul ant.;

Chistul sebaceu / chistul epidermoid

Chistul cu incluzii epidermale

tegum. acoperitoare nemodif.;

fara tendinta de fistulizare;

Tumorile benigne ale prilor moi orale i cervico-faciale

Tumori ale esutului adipos

Hiperplazii reactive i inflamatorii

Hiperplazia fibroasa inflamatorie

muc. acoperitoare nemodif. sau hipermiata sau ulcerata la niv. santului;

= multiple excrescente de mici dim., cu aspect de broboane, pe fondul unei muc.

nu apare dect in leg. cu prezena

*granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante)

Fibromul osifiant periferic (epulisul fibros)

Granulomul periferic cu cell. gigante (epulisul cu cell. gigante)

tratamentul = chirurgical = extirparea in totalitate a formatiunii cu marg. libere plasate n t. sanatos

Granulomul congenital (epulisul congenital)

Hipertrofia maseterin benign

Miozita osifiant traumatic

Tumori benigne epiteliale

muc. palatului dur;

Tumori benigne mezenchimale

-papilomul muc. orale => supraf. neregulata;

Tumori vasculare i limfatice

Sindromul Sturge-Weber (angiomatoza encefalo-trigeminala)

Вам также может понравиться