Cimpian Marius

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Brlad,
Moldova, astzi n Romnia d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost
primul domnitor al Principatelor Unite i al statului naional Romnia. El a
indeplinit aceasta functie intre anii 1859-1866. Devenit domnitor, Cuza a dus
o susinut activitate politic i diplomatic pentru recunoaterea unirii de
ctre puterea suzeran i puterile garante i apoi pentru desvrirea unirii
Principatelor Romne.
Viata dinainte de domnie. Alexandru Ioan Cuza aparinut clasei
tradiionale de boieri din Moldova, nascut in Barlad, unde el intreprinde o
educatie europeana. Dup ace devine ofiter in armata moldoveneasca, el
reuseste sa isi castige gradul de colonel.
In anul 1848 Cuza este transportat ca prizonier la Viena din cauza
evidentierii in cadrul revoltelor care au cuprins principatele a caracterului sau
liberal. El este eliberat datorita britanicilor.
In 1858, la revenirea in Moldova, Alexandru este numit ministru de razboi al
Moldovei, fiind reprezentantul Galatiului in adunarea ad-hoc de la Iasi.
Datoria spiritului sau si a faptului ca dorea unificarea celor doua principate,
Cuza a fost nominalizat, in ambele tari, pentru domnie, in defavoarea unui
print strain.
Domnia. Convenia de la Paris din 185 a lasat guvernul fiecrui principat
romn n grija unei comisii provizorii. Unionitii moldoveni au putut impune
cu uurin candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a
fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii
domnului moldovean i la Bucureti a fost oficial sugerat muntenilor de
ctre delegaia Moldovei. Romanii au profitat de lipsa de precizie a
Conventiei si l-au pe ales pe A.I. Cuza domn si in Tara Romaneasca, pe 24
ianuare 1859. Asadar, bazele primului stat modern roman au fost puse prin
unirea de facto a celor doua principate. Desi Turcia si Austria s-au opus unirii,
Conferina de la Paris a puterilor garante ddea recunoaterea oficiala a
faptului mplinit de la 24 ianuarie .
Unirea. Unirea Principatelor Romne de la jumtatea secolului al XIX-lea, ea
reprezentand unificarea vechilor state Moldova i ara Romneasc si este
strns legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza i de alegerea sa ca
domnitor al ambelor.Contextul favorabil unirii a fost creat de rzboiului
Crimeii. La Convenia de la Paris din 1858, o nelegere ntre Marile Puteri
accepta o uniune mai mult formal ntre cele dou ri, cu guverne diferite i
cu unele instituii comune. La nceputul anului urmtor, Alexandru Ioan Cuza
a fost ales ca domnitor al Moldovei i rii Romneti. n 1861, cu ajutorul
unionitilor din cele dou ri, Cuza a unificat Parlamentul i Guvernul,
realiznd unirea politic. Dup nlturarea sa de la putere n 1866, unirea a
fost consolidat prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-

Sigmaringen, iar constituia adoptat n acel an a denumit noul stat

Romnia.
Reforme. Dup realizarea unirii, Alexandru Ioan Cuza i colaboratorul su
cel mai apropiat, Mihail Koglniceanu (ministru, apoi prim-ministru al
Romniei), iniiaz importante reforme interne: secularizarea averilor
mnstireti (1863), reforma agrar (1864), reforma nvmntului (1864)
.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al rii.
Secularizarea averilor mnstireti
Legea secularizrii averilor mnstireti a fost dat de Domnitorul Alexandru
Ioan Cuza cu scopul de a lua toate proprietile i averile anumitor Biserici i
mnstiri i a le trece n proprietatea statului, pentru a spori avuia rii.
Domnitorul Ioan Cuza a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete
ale mnstirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asisten social
etc. n total, au fost preluate de la biserici aproximativ 25% din suprafaa
agricol i forestier a rii Romneti i a Moldovei.
Reforma fiscal
Reforma fiscal a fost materializat prin instituirea impozitului personal i a
contribuiei pentru drumuri, generalizat asupra tuturor brbailor majori,
printr-o nou lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar i alte
msuri care au fcut ca la sfritul anului 1861, n preajma deplinei lor
unificri administrativ-politice, Principatele Unite Romne s fie dotate cu un
sistem fiscal modern. In 1860 Mihail Kogalniceanu a instituit prima
universitatea a tarii la Iasi.
Reforma agrar
Datoria unor dezbateri nverunate care au avut loc n vara anului 1862, n
anii imediat urmtori unificrii administrative, nu s-a putut trece brusc la
reforma agrar, ci s-a continuat, pentru o perioad de timp, s se adopte
reforme pe linia organizrii moderne a statului, deoarece acestea nu
ntmpinau opoziia conservatorilor. Reorganizarea departamentelor, legile
pentru construirea cilor ferate, constituirea Consiliului superior al
instruciunii publice, un regulament de navigaie, organizarea corpului
inginerilor civili, reorganizarea colii de silvicultur i o serie de msuri
premergtoare unei secularizri a averilor mnstireti au reprezentat, n
aceast perioad, concretizrile planului de reforme.
Prin Legea rural din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de rani
au fost mproprietrite cu loturi de teren agricol, iar aproape ali 60.000 de
steni au primit locuri de cas i de grdin. Reforma agrar din 1864, a
crei aplicare s-a ncheiat n linii mari n 1865, a satisfcut n parte dorina de
pmnt a ranilor, a desfiinat servituile i relaiile feudale, dnd un impuls
nsemnat dezvoltrii capitalismului.
Abdicarea.Dupa ce Cuza este suspectat de liberalii radicali c ar inteniona
s instituie un regim personal el a slbit poziiile i a animat activitatea
monstruoasei coaliii, hotrt s-l nlture. Complotitii au reuit s-i
realizeze planurile i l-au obligat pe domnitor s abdice n noaptea de 10/22
11/23 februarie 1866. A.I. Cuza, a declarat intr-un discurs ca renunta la tron
n favoarea unui principe . Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica;

apoi Senatul i Comisia au proclamat ca domnitor pe Filip de Flandra, din

casa domnitoare belgian, dar acesta nu a acceptat coroana. Provizoratul
locotenenei domneti a luat sfrit abia dup ce Carol de HohenzollernSigmaringen a acceptat s devin principe al Romniei, la 10 mai 1866.
Restul vieii sale i-a petrecut-o n exil, locuind majoritatea timpului la Paris,
Viena i Wiesbaden. A fost nmormntat iniial la Biserica Domneasc de
lng Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform dorinei sale, iar dup cel
de-al doilea rzboi mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei
Ierarhi din Iai.