Gl Code: *1909x179* partea I Elemente de rationament analitic 27 de intrebari ‘Concurs admitere INM Tipe pee Fare in finte-septembrie 2015 ane 027 Ve WV) ah 7, ,Gl partea I Director unei firme ii trimite par dine angajati ~ Florin, George, oans si Laura ~ Ja schimburi de cexperica in tre orae: M, N sO. In oragul M tebuie sh plece exact rei dinte angio, iar tn fecare Gdinge omsele N31 trebuie ah plece exact cite doi angajat, Grupunle de sngaati care pleach la ‘Schimburile de experient tebuse s respecte urmitearele condi ‘Nisin angaat mu placa In toate cele te rae Florin gi George su pleacd impreun in niiun ra, ‘Dac Toa plac in oragulN, Fern pleat in oral N 1 Cave dine urmatouele variate repeeintd 0 alctuire aeceptbilé a gruprilor de angajti care plea chimburi de experi” (A) M Florin, Gorges Laura; N: Laura gloana, O: Florin oan. (8) M. Fon lana 9 Laura: N: Flor loans, ©: loan gi Lara (©) M: Florin, loans $ Laura: N: Florin George. 0: George 3 fa {(D) M. Florin, oana Laura, N- Florin gi Laura, O° George i Laure () M George, lana gt Laur, N Florin gfoana O- Florin Laura 2. Caredntre umitoarele ennui rebuie st ie avira? (A) Florin pleacd in oragulN (@) George pleact tn oral (© Toana pact in oragul (D) Laura plese in ragl N (©) Lavra pleaca in ag. 4, Caredintre wmtoarele enunuri poate sh fe adevrat? (A) Florin oana plese impreun in oral. (@) Ioana Laura plead mpreuna in oasul N {€) toana Lara plese impceun in oral . () Ioana nu pleach in oragul M (6) Laura nu pled In oral M 4. Dach George si Laura pleted In exact accleasi ore, care dintre unmatonre enunfrt rebuie 8 fie adevirat? (A) Florin pact tn org ©. (@) George pleacd in oragul M {oan plac tn orga N () Laura ns plsed in orga N (6) Laura pleac in oral ©. Tropes poo Rat a ‘Concurs admitere INM sunie-septembrie 2015 > ae ty) SNGI partea I 5. Dac George plese in ragul N ate dintre umitoareleenunfri poate sie adeviat? (A) Florin pleacd tn orgul M. (B) Florin pleed in oragul N. (©) Foana pleca in orasul N (D) Laura pled in oragal N (6) loana nu plese In oral. 46. Care dinte urmstowcle enunjuri determin 0 singurt arian posibilspentms grupul angajalor ‘care plead in oragul 7 (A) Fpleao in orale N51. (8) G pleach in ageleN 51 (©) I pleacd in oracle M51 {(D) Lepleacs in oryele M30. (6) pleat In oragele M iN. ‘Concurs admitere INM lunie-septembrie 2015Gl partea I CCinei engnjat si une firme — Laureniu, Marian, Nicolae, Paul si Radu ~tebuie st plece in delegate tn ini siptimini consecutive. Fieve inte csi cinei pleack intro singurd deegnie, tnt-une dine Stptimin, in unl dire dowd rage, X sau Y. Tie dintre angst placa In rag X, iar doi fn rag ¥. Programa dlegstilor ebuie s especte urmatourele condi Lauren pleac in oagul X Plecirie th orga Y se prodc ty doutsptimani consecutive Si Marian, 1 Nicolae plac fn delegate nuns din prime te sptiman nul dine nga plac in orga X na dows sSptimans. Rd pleacd in delegate dup Laure 1. Cae dine umtoarcle variate repezints 0 programare cores a eelor cin delegail, in ordine dela prima sptimnt la cea dea cnees? (A) Marian in oral X, Nicolae fn orgul X, Lauteni th oraul¥, Radin argu Y, Palin rag X. {B) Maran in raga Y, Nicolae in oragul X. Lauren in orga X, Rain org Y, Palin aga X. (©) Maran in orga X, Nicolae in orga Y, Paul tn orgu Y, Laurens n oragl X, Racin rag X. {() Nicolae in oajul X, Lauren in oral X, Marian in oral Y, Ra thong Y, Palin sp X. (6) Nicolae fn rapa X. Marian in orga X, Radu i oragl Y, Putin oragul¥, Laurens in oapul X. 8. Core dite urmtaree enunuri rebuie st fie fs? (A) Laurens pleas in delegate nates sipeimnt. (B) Paul plac tn delegate na do siprimna (©) Maan plac in dlegaie in oregul ¥ (B) Poul plac in dolgati in ral Y. (6) Radu pleac in delegate tn argu X 9. Cre dnt utoarele enunur poate st ie adevirat? (A) Pal plead in delegate tea spins (@) Lauren plead in delegate na patra siptimdnt {€) Unul inte gaia pled in delegate in oral X in pata sptamans, {() Una ine anja pect Ta delegate oral Yin prima sopramn, (Un aintre angi plead tn delegate in oral Y trea spain, 10, Dact Nicolae plect in oragulY, care dint umtoaree enunur poate fe adevrat? (A) Maran plac in delepatie in oragul¥. (8) Radu peac i delegate tn orga ¥. {(C) Lauren plese in delegate fn ei prima, {(D) Nicole pleas in delegate prima siptimén (©) Marian plac in dlegai na ptr sprains ‘Concurs admitere INM sue-septembrie 2015 YZ _ » : diGL partea I 1M, ack Marian pleact in delegate dips Nicolae, care dinse unndtoarcle variante este lista corel complet a angajailor cae por pecan oraqul 7 (A) Marian, Nicola, Paul, Rad (8) Maran, Nicola, Pau! (©) Maran, Paul, Rad (©) Nicolas, Paul, Radu (6) Paul, Radu Coneurs admitere INM ABZ WwGI partea I © companie seleceazd un grup de-patru angajll penta a fl trimisi la un curs. Csi patra vor ale din rindul a gapte angaati ai firme! G, H,J, L, M,N, P. Selectia lor va fi feu th conformitse cu uurmatoaele conti 1 Pr ot fale tmpreund gi Pw pot ales impreuns Daca G ese ales, tune gi Leste ales ac H este ales, atunci Pest ales. ac P este ales, tune este ales. 12, Care dinre urmitoarele esto lis socepabil a celor ptr angalaalegipenru cus? GRILL (8) G.H.M,P OGL? OHILP. LN. 13, Care dite wmatoarleaftmatirebue sh fe edevarat? (A) Ges ales pentru cus. (8) Heese ales pen cus. (©) Leste ales pentru cus (D) Nest ales penrucurs. () Petals pen cus 14 Care dine urnstoarole NU poses fe adevaraa? (8) gi sunt amindot ales penta curs, (B) H giN sunc amano alegipenru curs (©) 195 Ls amino’ seg pear cus (D) 158 sunt amndoi ales penta curs. (6) MgiN sun amdndot ales penta curs 1S, ack! est les pentru curs, care dite urmatoareleenunr tebui fie devia? (A) H nut ales pentru cus (B) Nrnweste ales pentru curs. (©) Gest aes pentru curs. (D) Meste ales penta curs. (&) Nest aes pent cur ‘ConcursadmitereINM agg Tesnstpcnutint Rn sume-sepembrie 2015, Prat 2? CBWGi partea I 16, act P este ales pena curs, ete combinajit sunt posibile pentru components grupului de angaja trim lacus? (4) Niciuna (8) Una. (©) Dou. (Tee © Pa 17 Care dine umatoarcle afrmaii daca este adeviratl, determing © singurd component posibild a lerupulu de angajat tim la curs? (A) G 3tJ sunt amndo ales pena curs (2) G si Pauntamindos ales penru curs (C) Geese sles, dar J ru ete ales perry curs, (D) Geesteales, dar Pru este ales pentru curs (8) Peste ales, dar Mu este ales pen curs ‘Concurs admitere INM sunie-septembrie 2015 foBeD »GI partea I ‘Un comis-oinjor trebuie sii programeze viele in gapte oraye (G, L, MO, T, V, 2). Land in caleal distantele si timpul pe care Uebuie si peteacd peru s ajunge acolo, el va fine com de urmatoarele condi in stablires programulu ‘Oragul Oeste viatatefndva dup orgul ‘Oragu Mn pote vista meat dupa oragl O ‘Oragul O este visa aint ora V. Inte vita in oral O 3 vita rag V, comis-oiajralvizteaza exact un alt ons, ‘Oragu Gest al weiesvizitat, 23. Care dintre urmitoarele exe 0 programare posiilt a viielor comis-roisjoruli, in ordine oaoogica? ()M7,6,1,0,¥,2, B)M.LG.0,2.9.T COMGT.LZ.0.V. (O)M.0.6,V.2,T.L, ®)L7.G,2,0.M.Y. 24. Cae dinte umitoareleafrmayi webu 8 fe adevaras? (A) O ese al paula su al cinele oa vita (B) Testa ptrlea ora viz (© Vestal eincilea ors viz () Veste al saslen ors viztat (6) Zest al gaptcen ora vita 25, Care dite wrmitoarele firma poate adevirats? (A) Meet al eineilea ors viata (8) Mente al gacelea org via (©) O este al gaselen org vii. (D) O cate sl pauls si Leste al gselea on viz 6) V este al gape or vita, 26, Dact Leste al incl oras viz, care dinre umatoareleafmapitrebuie se levies? (A) Meet primul ors viitat {B) Meste al doiea omg viztat (©) Teste al parulea ors viatat (D) Veste al gasele ors vita () Z.estal ptrlen or viata Concurs admitere INM sunie-repiembrie 2015Gl partea I 27 Dic este al gptelea org vii, cae dine wrstowele afirmati poste devia? (A) Leste al patra oa vita (B) Leste al saste ors vit (©) Mesteal sscea ors vita. {(D) Teste a iniea ors vizitat (B) Vee l paren org vita. ‘Coneurs admitere INM iunie-seprembrie 2015 aeIntelegerea unui text scris 35 de intrebari ‘Coneurs admitere INM_ lunie-septembrie 2015Gl partea I zi unter sproage obsedati de ngrijiea i curtjrea corpulu, In ecare magazin tntlnim © gami largt de sampoane, sipunur, deodorant, creme alte produse de acest fl. Spall fn cadd sau sub dug sunt activ zilnice pe eate le considerim extrem de jor de eealiza, dar acest lox a uns la tndemna popate abi in wre o jumatte de seco Baia, age cum 0 cunegsem in pezent, vind loc tna-o cada cu apt cal, este un lux pe care nit permitem abia de efteva 2001 de ani. Povestea spalaului si a Imbert a input f Neolitc, mai exact la Digital acesterperiade, dar ea a cHpitat forma actusia abia ty secolul al XIXea. Canalizarea, fumoscutd ined din anii 3000 ien, a fost si ea reproiecta de-e lungul secdlelor XVI-XVII, find Aispomibils publicla larg abin spre sista anlor 1800. fn Neolitc, nomacit au ficut una din cele mai Importante descoperi in mere de Inblere.Invouele cu aph rece, rule si lncunle erau siete fuocatvindecare, dat” ivoarele cy apf termala reprezentan 0 adevaratt binecwvintare In ateste Condi, rele migrtoior s-au format in apropierea wvoarelor calde din inireaga lume, fenomen ce a Gus la mater mule cultni famuiariate eu igiena. Tot in Neolie reipiensle din piard de mari Gimensiun’ folosite pensu stocarea apet a reprezzniat primele forme de alimenare eu ap. Mai mul tle permieas incziea unei cant) mai de apé ce putea fi utiliza pentru imblia. Peni a putes {urna apt in astfel de recipes, [a incepu, oamenii au folosit vase cue din Iu, pele gi lem. Abia fn poea bronzului ei incep si se foloseascl de recpiente din metal, mai mic, mai uyoare gi care permite nezirea apes nt-un tip ma sear, ‘Dezvolara biilor indvidule private inceput oda cu aparia arhitecturi din pit gi ta cererea ei noi elite formate la sft Neoiiculu Pent prime dtd, aceti oumni care formeaza elit Incep sh separe dormitorl sau camera in cae wese de Incfperea tn eare se spd Cu toate acestea, tn mille de ani ce urmeazi, mace parte din populate nu Ish permite 8 defind o Tocunisufetent de mare pentru a crea 0 inepere specials pentru splat Tot ce Ig pot permite acest oameni este sf se spele fe Int int-un vas mate cu ap ein oe nan recipient mic umplut cu apa pal fn Europe, clrtmdareffacta permite constuirea in mash a caselor si implicit candi focuinclor indviduale. Baia, ea inetpee separa, ineepe si i fc8 loc tn rind castor burgheze In seeolul el XiX-lea. Deoctms, cei din clasa de miloc nu isi pot perme si ii fact destul loc pent dite porabili din metal sau lemn si mull dine ei opteazd pent plasea ei trun colt al domitorfui Penirs cei din clast muncitoae, acest spay necesar penis recipente de imbiial nu fevistt Aga se fice cB, peimu ental de imbliere nu poate avea loc deeit tn cine, un spaiy care fs considerat cer viet de familie, Petro tala sipximénalé, multi eopit sunt sala fhe in cazane Su abi despa uf, chien crea caselr, acolo unde exita una ‘Ve msi daa cel puin o jumitae de secol pind ce bain si fle deparajtd de restul tnetperior tn majorities locuineor. iar apa cada, stpunal gi rll cae le Tmbind si devind norm social 3! de ‘gien personal Traps pene wn Concurs admitere INM sunie-septembrie 2015 ae PS ‘5Gl partea I 28, Seopul ex care awlorl a srs articolul est el mal probabil dea (A) deseresehimbarile in deprindeie de igien ale oareniorde-a lung iste (8) presenta ctapele de formar abi ea unitate individual separa in ocunfle umans {C) explies evo cae au dus a schimbarea modului in care oameni percep igiena coor {D)fursiza informant despre modal in care apatenena lao clasé socialt ifueriaritalurile fixie precum ca de glen (© pune in lumina dfeenele de peoepic asupra imbliei, cx act socal in Neolic gi individual to epoee modern 29, Confoe textuli baa a inceput 8 devin unitate de sine stitoare a locuinfelor wane in (A) seooal XIX (B) le incepul Neoticuu (©) Bpoca Bronzui () slit 25 dean (6) secolele XVEX\ 30. Conform articoluu, owe enunurile de mai jos prvind bain x loc individual privat sunt adevirte, (CU EXCEPTIA unuia Cae est acest? (4) Aepirat oats cu dezvotareaelementclorahitecturl din pita () Apatite saa fos determina de noe nevoi ale une clase sociale in Neo {CVA devenit foane tieiv 0 objnuingd I caele tuuror camenior, entra el gio permiteay foarte atin (D) A apie ea 0 necesitate a clei muncitoare din secolol XIX, care nu avea sufiient loc penis recipentste mailed bait. (6) A depins de aceesleaslor individual la analiza 31. Conform text cae eng dine cele de mal jos este adevarat? {A) Neolticl & reprezenat © peioadi inortare din punct de velere al nevilor de confor al camenior (0) obvi conemporan pent crue compl are Sdcin simile In Neoitic (O) Localzaresvoarelor co apl termald.& fost un factor determinant In alegeres rte! popoaelor rmigrtoare (D) Din caus lips recipientelor, singura metods de iginizare tn prestorie ea curfarea trupului eu chip wd (@ Epoee Bronzului a mereat © etpt importants in schimbares rit de imbsire, prin treceres de Ia recipientele mic, exlusv de pit a czie portable ‘Concurs admitere INM Tip pa Paes tunie-septembrie 2015 ene 027 he BF we 0Gi partea I SS 532. Rolulexemplu despre imbtiereacopilor dea fnalul paragrafulu este dea (A) ti idee enumata anterior next, confoemcizia ceil vei familial ra Ducati. (8) sublinia deca ck ial birt ura alte regu th secolul XIX Ta dec! conterporan {C) furnzaopetspectv’ opus une ie’ enaate la reepulextlu, {D) elim ideese& accesl La ual miei se cca pe baza une rahi soinle sa foe {E) comrazice afirmatia din scelayt pararaf, conform clreia cirdmida permite asigurarea candirit ‘ent to mai multe ease in secolul XIX. 33. Confom teu, primele forme dealimentare ev aps au fos: (4) descoperte la nceputal Neola (8) vasle mai de pata dela final Neoiteu (€) izvoaee tei cldeidntticate in umd eu 3000 de ai {) insficiente pena a acoper nevole de igien ale oamerlor din preistoie. (€) ebuile lacunileglaciare cin Neolit 34, Pe bazainformatilor din arco, se poste deduce <8 (A) Baia ca tnedpere separath dena spilaului epindes direst proportional de misura tn care ‘meni Tncepu sti permit louie msi mar. (B) Aparia tire 9 bli separate de rest camerelor semnaleazA ipsa de nevoie a oamenilor pentru unital complex de igien. (©) in Neolti oamenii era mai preoeupati de propria igen ded cei din Europa seco XIX. {D) Mutitadinea de produse de gin improspatare existent esti repezit o falsinevoie (E) Canalzarea este cea mai importants invenic a secolului XIX, pentru eX» permis imbundttirea reulilr de gens corporal. ‘Coneurs admitere INM fue-septembrie 2015 heeGl parteaT Risul este probabil unul dine cele mai controvesate aspecie ale isorie, tniwest este un fenomen wnan universal si, In acelasi timp, unul profind specie din pune: de vedere cultual § ronologic Résul este preznt In once tip de societate de pe glob, idieent de rash sau limba, foamenit produc exact aoslay! sunete cind rid. Lucrunle stu insd alfel cind privim dinclo de stimuli fics 91 ne uitim Ia ghumele, desenele, imaginile si spectaclele care yrovoaca risu. Cu toate aul este trsttrd pe care 0 rogtsim gi Ix primate, este, de exemplu, dif penra englezt sh rida la aceleagt glume impreund cu vecini lor 66 peste Canal sau si aib2 aceasi reac la imagini realizate scum mai bine de un secol. Din acest punct de vedere, umorul nu deplgeste ranifele spajiuu, ale tumpulu si nici mfcar ~ ups cum ne dovedeste orice Intlnire cu tineri sub cincisprezece ani ~ pe ale Aifeentlor de wrath din acoeagicomuniate ‘Cam pulem, deci, impica aceste dous fee ale résului ~ cen biologie unversla si cea cultural specifics? Teorticienii au abordat problema din ambele puncte de vedere. Pe de 0 parte, au demonstrat visu provoest de gist nu exte doar 0 reacie rflexa In primul rnd, ese aproape imposibil st labvenesti in ris cind te gids singur De asemenea, clnd ctcunstanele In ca cineva te gilt par fmenintoare, ni izbucness fn ris, ci mat degraba fn lacing tpete De unde concluzia 8 ~ dest pot xis factori pur biologic a sul ~ lepitura dint gilts este una socal, mv un reflex Pe de alt parte, exisd si teorile mai cunoscute ale rolulu, funcilor 1 filsofiet umoruu sub forma ghumei. Ele inceaeS si demonstreze cl, In cuda vanetjit problemaice & tauror sora stimuli non-fiici ai risull, exis in subsidiar un seop si 0 bazd comuni a umorlut ia sul In Oprese-ma dacd af mai aucit asta ~ 0 carte despre glume care are rara caltste de a fi pe slocur amuzants, mayortatea cella find profind serioase — Jim Holt arunct © prise circumspect asupra ‘lor mai cunoseue tear si descopers ci nu se rich la nalimea provocai pe care g-ay propus-. Mai preci, majoritatea torr se api destl de bine anumitortpur de glume, dar dle alta “Teoretiieni mederni preferd ,foria incongruenjes” worl care consider ed risul si umorul ‘movin din amestecal distonant al calegouiloe i regiselor de sens (,Munca ese blesemul eer care ‘eau, duph cum remarca sareastic Oscar Wild), Problema in acest caz nu este c& glumele se nase din incongruenf, pent ch asta se Intimpla cu majortatea lr, ei de ce anume incengruen st treut SB ne ‘rovoace plier i, mals, de ce uneletpur de incongrvenstimese sul ia altel nu, in aceste caziri fumoasa feo freudian’ a defini se apich mult mai bise pena ea ea explicd telayin diecti inte eliberaea fied a rislui si elberrea, prin glum, de ginduri gi semtimente fefulate.Inod Holt desoperd. sit nesjunsur. Conform logs ahordint lui oud, cet care ed cel rai tare la glume obscene ar uebui si aibi cele mai serioase inhibit sexule" ceea ee contrazice ce se intdnplt de fapt. Alte sti au artat ~ Iveru pe care cei mal mulfiamator Hl remarcaserd deja ~ c8 {ocma es mai putin inbbi unt acia care prefer glumele deocheate In final, Holt ramine un agnostic incitant si plin de duh al toret amoral si glumelor, care pune sub semnul tnebari cele mai cunoscute teri st le giseste interesante, tnsb eu lipsun Pent Holt ‘ul este In acelai ip mai simpli mai complies decit I privese cei mai famosttereticen ai ‘Concurs admitere INM sunie-septembrie 2015 ewGl partea I 38, Care dint umitoareleenunjur exprims cl mai bine idea principal textlu? (A) Teorite moderne ale risului explieh cel mai just ditrenele cultuale 3 sociale ale diferislor topur de ume (8) Umoral este-un fenomen mat simply decit Iau considerat teoile ance, expat cu sueces abia Inmoderiat (©) Résul este un fenomen complex, determinat biologic si cultural, care i cau inch o definite: satisfiettoa (©) Résul 31 umorul to general nu sunt o manifestre pur biologics, ci sunt rezultal unor sti Inlare de comunieat ire oamen () Studile asupra umoruui ay Mentifiat 0 Tatu emofionala a risul, neghjat de teoile ‘radio 36, Scopul principal laticoluli este dea (Ay prezetadoveci care submineaz o wore existent si necesito alteratva {B) pune sub semnul ntebii dover aduse tn spinal uno eri tradivonae. (©) compara puncte de vedere traitionale si moderne asupra unui concept () pune in disap eficacitatea unde wort Tnexplicarea unui concept, () sustine un singur net de vedere Int- disput de ide 37. Asa.cum ries din tonal general al atcoul, situdines afoul este de {A) blamare a teoilorradiionle naproductive asupra ural, {B) aprecere a punctelor de vedere avansate de studi Jim Hol {© ironiare acd In adres eorilorconscrateasupra isu {) neincredere fi de eorile moderne asupra sul (€) leudare enuzasts a contribute novatoare alu Jim Holt. 38. Pomind de la paagraful al tril, cu care inte aftmaile despre studi Tui Holt arf, el mai probabil de acord autorul? (A) Analiza lui Jim Holt exe inovatoare in abordarea cu precautic a problemei risului i a eelor mai tomas ter ale sale (8) Caree Tui Jim Holt se distinge prin attudinen relanstt fa de objectol stu de stusiv, cae ti permite 8 trateze umoral cu mor (©) him Hoh se deosebete de predecesort shi prin avansarea unei teri relist ale speciieuui $i funcilor sociale ale umoru (D) im Holt propane un punct de vedere menit si clucideze in cele din urnt controversele privind moral (6) Stil li Jim Holt se remare prin acurateaobservailorpivnd caracterul dul al rs ‘Concurs admitere INM dunie-seplembrie 2015 KAZ wTGl partea I 39 Tn paragraful a patrol, autor il iteaz3 pe Oscar Wilde cu scopl de a (A) tusra mecanism incongruent’ umoruu (expla de e anumite tpur de incongruent stimese sul (© sublini spect altura! gsi al umorul (B) susie desc rsul a este doar un reflex (6) Lemur diterenya dint sul de clita ce gosie. 40, Conform textuli, concuzia analizei lui Jim Holt asupra celor mai cumosue teoit ale umorlui (A) mu reese st explie legtura dine aspectl biologie a sul i cel social (8) se fae vinoate de prejudeca in ccea ce privst func sul (©) nu i'n caoul diferejele ula i sociale care determin anumite ip de una. {D) eguez in stabilizes unorcotgor satisfettoare do factor care iflvenjeaz sal (8) nu resese seni pieiph de analiza apliable tturorcategorlr de glume 4, Conform ex, tote afirmatile de maj jos sunt adevdrate, CU EXCEPTTA une. Cie? (A) In accepiunea modem, umrul et lilizatca mod de eliverare tension, (@) Prin natura sa ambivalent, rsulmne un fenomen istorie greu de explicat (© Reau exte o caracteristie specifica exclsivcamerlor (©) Résul na este doar reacte iid tflea, cae o funetie social (6) Umorl este deteminatgeografic, temporal si cltural, ‘Concurs admitere INM iuni-septembrie 2015,Gl partea I CCrucadele au fost © epopee micefé a catoliior care, prin eucerres Constarinopolulu tn 1204, a svat efecte negative asupra oradoeglor gi 8 musulmanior,aceza din umd cuncscind o violenis grew de deseris in parte ercailor ‘Nu putem considera eruciadele ca niste simple rdzbosie religioase, In 1095, aplul Papei Urban al ea fe erviad? ni mienoneazs eliberea lerusaimului si a locunlor sfinte Acexta ny fice alceva ecit si Ti inderine pe crucafi st ti slveze pe cretini din Orient i s8 stivileases avansarea ‘musulmanlor care ameninfi si cuseresed mea cretind Urban al T-lea se ateseazi eavaenlor, ti incurjcazd sf se deopate mile rizbosicle particule $i s8 die armele impotivainfidlilor. Dect im vor pierde viata in lupt, le vor 1 ierate plcatele, aceasta find recompensa sopremd, ji vor vee sigurng slvr divine dad vor mur io bali TBeoul acest ape fost amen. Trebuie 38 fem cont de fapul c& mulimea de ceqin, street sau gai, cavaleri si burghezi, sunt Ia corent ca c2ea ce se Tatimpld in Palestina Fersalimul, regu sfint cate adiposcye’mormintl Iui las, are 0 stalucce apart in imaginsia acesce oameni_Peleringjele Ta Terwalim mau tnoett in secolol al XiJea, dept devenise mai greu si ajngi acolo, Fapml cd ‘musulmani oeupt Tara Sfinté ir fice af sufere pe oamenit acelor timpuri cae sunt predspust unor moj puternice ‘Apeol a lupthH inspird nu numa pe cavaleri, ci si pe oamenii simpli de Ia omg side Ia fr, pe rmeqlesugaci pe firani Cuvintele prediatonlor popular vor mobliza efeetive Ta care nimeni nu se fxepta Sustnut de Papi, pelerngjul organizat sub forma unei expeditii armate va fi dublat de ake Initive popular ere soaps de ub contol. Tact de la incepit, motivate sunt diverse, pure pentru msjoratea oamenilor simpli cae vista sf jungh fa Leruslim, mai pupin inoente pentra cle i de neienat pentru majeritatea indviilor Prd pit care sau alturattrpelor pentru 2 jef sia da fibu liber apetitul pert volen, Dificubaile Cromlui lung, pencolle yi tensile acestia denatureazi spntul si condita elor mai mull dine fiat Dar, orkare arf Ost sentimental iia! care {i Impnsese pe came se litre, punt sont ‘ate nuresimt ort combina cu tea petra musulman, ‘Gu toute acesem, east cruciadé ese un experiment, obiectvele si pronijile acesteia. sunt ambigue. Prin urmive, prime vietme nu sunt tri, asz cum ordonase Urban al Il-ea penty a rizbuna Sufennele crestinilor in Orient, ei eve din Renania. Aceas avjune este jusifieails inst th ochit ‘riflor, deoarece eve rexping eligi ceting ind ate! nist infidel, asemenea mslmanitor Tia acet sft le sol XI, manip crestingtate animatd de idalul refrme,papaitatea, a cei lauoritte se impure progress, poste vise sh intreprind? 0 aciune colectiva 1 Oceidentulut calc, Penna ein idetiaten Crocads est, asl, 0 oportuniate de at uni pe eretinii din Occident, beri speranja eliberri Ta time gi garantinde salvar divin ‘Concurs admitere INM fune-septembrie 2015GI partea I 42 Care nun ne cle de mal os elma cores, ee pineal aclu? (A) Cavite au fost boxe site In adel sens al cui deuce au fos spite de Pop cae acon exposie (@) Dep apt! a pina crvindh rw ndemna Ta violent ul, migewes a sepa de sub contol s tfetel acsea nu a putt onl (©) Deg apll a prima cri avea ca seop elder Terwalimuli, acs a fost liber prin totus clr aes prt a ares plein ama (D)Craadete nu geau aie. scopul inal dense wieinele nu au fost musuimani ei eve cxetin onset (b) ldees Paper ea sii in ator cretntor din Orient @ fst post Hneeast mumai de cite cavaei arte po 43, Poti textlu, ere ete momentul de lorie al crciadelor? (4) Apel ui Urbana ea (2) Cocertea lerusalimui {(€) Descoperces moral fi Iss (D) Cucetvea Constantnopoll (©) Supuneres ever din Renania. 444 Powrvt extulu, care este sentimental general fam de musulmani al eclor care se alata crucine’? (A) rica i cespect, () Dogmanie respect. (©) Dugan stementate (D) Fria si temeritate (6) Fried duymanie 45, Potriv text, cre sun efetle ctor spre Orient aura ero? (A) Leatereass indie si comportamentul (8) Hi fee ma eit la Bot (©) Le insula cua) andra () I face msi vulnerail apericoe (€) letace mat valnerabilla tema 46, Povivt text, care este motivul principal sf real pentru care Papa botirixte organizarea cciade’? (A) Pentru a alungs musuiani in Europa (2) Peni salva pe eredinciogi retin in Oven. (©) Pentru ag doves putrea de necontstat {(D) Perit x soate in videos puterea cavalo. {) Perit a demonstra c4cameni pot primi salvar divin. ‘Concurs admitere INM “apa paca we iunie-septembrie 2015 pea 206027 bwGl partea I 47, Pormind de text, ou cate enunt dite cele de mai jos ar fautrul textuli cel mai probabil, de second? (A) Paps Urban al thlea a gresitindemndndyi la typ Impotriva, musulmanil, deostece mult prea ‘mul catolict au pit in timp euciadeor (@) Papa nu putea anticipn modal In care vor reactiona diferiele clase sociale la eplul pentra un abot erejtin,deoarece mu cunoyea fear bine came de rind (© Prin idem la opt, Papa a dovedt turn cit de importants era rcligia ctli pent retin dia Oren (D) Na ens doveci care 58 arate onmenid au jefuit gi pridat dori ape pentu violen st nu pentru fost instigate deri elgiogt cae participa a erucinda (&) Popa ar fi tiebut st se agtepte Ia 0 racic sit de putemicd Ia apell le racist gndnd cont de informajile pe care oamenii Te aveas despre Tare Sfint si de tril puternice pe care le provoea religi 48, Careeste, cl mai probebi,scopul cu cae autrul a seis aes artical? (A) Pentru a demonsragreqeala de neirtat a papei Urban al Ia. (@) Peni aria cttorior fel n care eau manipula came in Evul Mediu (©) Pentru sublia fapl cate de grepl istorice sar putea repetn (Dy Peni ara ricosielereligiose nu era tliat sub contol vreune! aut (E) Penieu a arage atria asupra modulut Tm care ay fost trai musulmarii In timpul covert Constantnopoll ‘Concurs admitere INM tune-seprembrie 2015 42 27 wsst partea I CConstiuind, organizind, compuning, reyiind, romancirul artficialzeast. $i a atificilizn Inseamnd a ming! El infjigeacd stiri pail, str deintegrate de orice complex, din once realitte ‘Ca 8 adune material peniru roman, ef webuic st climine materi, Romancierl consrueste, zicem roi, end in ealitate el alege 9i elimint Ce alege? Alege ese si cimini inesepialal ~ zie $i rede el Dar eseniaul mi poste i despre de inesenil cSci alunci moare. Eienalul ese colorat $i Ssfnut pe umerii ineseniaula, Dar romanal ¢ aledtut din inserieree unr asemenea-momente sential, cae, devintegrate, si-au pierdut seva gi vial In-adevir, un moment ese nu justi un lt moment esenjil, mu Ml motiveard si nu Ml determing Ince cle © necesart puntea de legitrd a ‘neseriluli cre jusific8, motiveaz, determing si prep esr ‘ui exemplal une raged. Mai bine dee oxunde vetivedeu acolo ci se inearcd o fst evoluie & unor moments, fapante e drept, dar deobinate lati cum se face 0 tragede. ctl 1 ~ se arth laba pciorlu, acta I~ se arth genincha, etl I~ se ara buricul,atul IV ~ se ara itu, aetol V~ se fara chelia $i autoral spine” corpul omenese este leit din pire esapisle aba pci, ‘enunchial burcl, gil, cheia. Dar dact Increasing pe o sfoard aceste ciozvre, 0 stash un orp omenese? Dramaturgl si fomanciend ioleard aga de bine esenfele ca si le supush cuncatent Jor, inet utd sau mu mar pot vedea deloc pune de lepitura Dar pe mine mi mi ntereseart decst Pune delegate ‘Onte ceva fi fleuteroul dint-o tage su dint-un foman tn restul ile, end nu mal este grou de roman ie lisst de capil i? Cum ay peas ced ed ese posibil st fie Ia 8 diineata peste tei ze la {elev a fost aunc ind a pri tral Tn coc timp cela ns ininplt nie? De aceea, jralul este preferbil romanului, tagede, poem gi celodalte genus lterare, peru cl ste ma complet ~ in sensul cd nu ¢ oie a8 alegi ~ i mai adevral ~ prin faptul 8 nu eimind realitiile fare lumineazd senurile.Jumalul este adeviratel gen ltrar ln roman tol este previzut gt previzibil Nu incepe decit penra ci are un sfirit In schimb, fntoreei ilele unui jumal. ett vedea cl pe Hing’ © Itamplareinceputi 1 ncheitt exith 0 mi si um de inceputur, de avenuri rimase la primul pas, de demersur fra fost, de tagedi ce e spuberd a dous 2, de hci ce au au ricio explicai,niciun stimu testeror cre nu retin spun bazele unui mare lope este. fi plce 58 vad vias frtsufleur! Literatura in mare pate a fut ca via 8 sb ates stereotpi: $1 trageia a fet ca toate croizmcle 8 sibb 0 desfigurae gio culoare identice A fleut ca vista sf repete Iietotua, $i a fcut ca irate, hriindo-se doar din eras, din oa ins ok gv atfieze Ingrozitor 8 eapete coal cadavrelo. ‘Concurs admitere INM sunie-septembrie 2015 gm 224027 427 wefGl partea I 48. Care dine afrmapile wnnatoareexprima cel ma corect, ees principal a text (A) Crit terra accep dec jamal ca gen litear pur. (B) Accentl oredr roman cade asupa acjiunoresetsle (©) 0 opertiteraré de caltate na trebuies8 omit pile aparent nese (D) Ese datonia autora s aleagt rama cea ce este eset pir cir. (&) Trageia omit nesenial davon litle impuse de ata dramatic 50, Care este efectul pe care spurt af il objink autorul folosind analogia dine sctele tagedii st pre compu omenesc? (A) Sati convings pe cittor st eviteecura tage. (8) Sai determine pe cititor 8 evite letra anumitorromane {C) Sag impuna punctl de vedere pint-un exemplu ined. (D) Sai tovete pe ctr t separe esnialul de inesenial (€) Sa ig informezeeiitors cu privie la repel ager clase 51. Aga cum reese din text, cu care dite idile umitoare ar autora textuli, cel mai probabil, de cond? (8) Inesealstabiesteo legaturd eauzalintre momentele esenile (8) Ezenilatrage dupa sine insert (©) Inseam eugeste Scout In evden xea ce ete esr {(D) Ese ineseriall nu pot exist tn prale (€) Een este singural care este dezvoiat de autor 52, Pott ultima paragraf al extlul, cae este plrerea autorului dese noile tendinge in teri? (A) Literatur deni simphst npopulat (Literatura msde curul viet eae (© Literatura accenuat triste waged (D) Tipart iterare a devenit mai complexe (6) oii mat sunt area a valoaren de a eth 53, Privnd texul in ansamblu, care este aituineaautrull ft de problema debits? (A) Resemnare (8) Indignre () indices (0) Furie (6) Entziasm agen 2 027 ‘Concurs admitere INM sunie-septembrie 2015Gl partea I 4. Cu care dint enunurte umitoare af autora texului CEL MAI PUTIN de acre? (A) Un coman trcbuie si prezine att momentele esenfale ale cvoluei personyjulu, eft st pe cele ‘neserile (@) Aural este o nine de eveniment care redau destl de del uxal gin cel care sei. (© Trageia ese, prin gradul de coneenare a evenimeniclor, specia literard care ignord complet ineseial (©) Romancierul care nu prezinld o evoluie credibilgi nespetaculoasd a unui 2ersonaj mu poate cea © oped iterar tenia (@) Numaipersongjle a céror evoluie © formati mumsi din momenie esenjle sunt cu adevirat imeresance, 5S, Sinagma via fd suflewr” din ulm paragraf este cel msi probabil uiizaté pentu a se rent i (A) vita imaginat in romane. (Bo ving Lips de evenimente tage (©) via ists de orice tp de atone (D) vias neincorsetata de eategori terete (6) o vain afira strocturlor de leg ep 24077 ‘Concurs admitere INM unie-septembrie 2015