Tristan i Isolda

Tristan i Isolda, pictur de Herbert Draper

Tristan i Isolda este titlul unei legende celtice

medievale ce are ca tem principal dragostea
dintre Tristan, cavaler de Cornwall, i Isolda,
prines irlandez.

Subiectul a influenat literatura vest-european

ulterioar, n special povestea de dragoste dintre
Lancelot i Guinevere din cadrul ciclului literar al
Cavalerilor Mesei Rotunde.

Coninutul legendei

Tristan, crescut de unchiul su, Mark regele Cornwall, lupt pentru libertatea
regatului i l ucide pe Morholt, regele Irlandei. Isolda, sora lui Morholt dorete
rzbunarea i ncepe s nutreasc un sentiment de dumnie fa de Tristan pe
care urmrete s l ucid prin otrvire. Dar ca o ironie a sorii, Tristan primete
misiunea de a o pei pe Isolda pentru unchiul su. Pe drumul de ntoarcere, ea i
pune planul n aplicare. Dar, nu se tie din ce motiv, otrava fusese substituit printro licoare a dragostei. ntre cei doi se nfirip un puternic sentiment de iubire.
Isolda se cstorete cu Mark, dar sentimentele ei fa de Tristan nu se sting,
astfel c triete o via dubl: ziua este regin, iar nopile i le petrece n secret
alturi de amantul ei. Regele descoper trdarea soiei i l condamn pe Tristan la
moarte. Cei doi amani fug mpreun i pentru o perioad duc o via retras n
pdure. n cele din urm, Isolda este nevoit s revin acas. Tristan, ndurerat,
pleac n lume, dar nu reuete s i regseasc linitea. Ajuns inapoi acasa,
Tristan se imbonlaveste grav si cere sa i se indeplineasca ultima dorinta: sa o vada
din nou pe Isolda, iar daca aceasta va veni sa fie trase panzele albe, dar daca
aceasta nu va veni, sa fie trase cele negre. Mark afla de aceasta si instruieste
echipajul corabiei sa traga panzele negre. Cand Tristan priveste afara, corabia avea
panzele negre, astfel Tristan moare. Isolda ajunge la el si vazandu-l mort decide sa
se omoare. Astfel cei doi sunt inmormantati impreuna iar deasupra mormantului lui
Tristan creste un trandafir care nu va muri niciodata.

Ideea central a legendei ideea fatalitii iubirii i-a creat de-a lungul
veacurilor un succes fr precedent, incomparabil mai larg rspandit, mai
complex i mai profund decat cel al legendei celor doi indrgostii din
Verona i ar mai trebui reamintit c timp de opt secole legenda lui Tristan
i a Isoldei a inspirat poei dintre cei mai cunoscui din multe ri, precum i
compozitori in frunte cu Richard Wagner, autor i al libretului operei
binecunoscute; filmul Leternel retour, dup scenariul lui Jean Cocteau, i
avandu-l ca protagonist pe Jean Marais, reconstruieste povestea lui Tristan
si a Isoldei.
Eroul Tristan e mai mult artist decat cavaler. In epoca respectiva, toate
scrierile aveau in frunte prototipul cavalerului, dar Tristan se remarca mai
curand prin spiritul sau artistic si calitatea sa umana, care ne este revelata
mai putin prin lupte si mai mult prin descrierea unor situatii simple, de
viata.
Eroii nu se indragostesc in mod clasic, datorita frumusetii lor fizice si
morale. Desigur, le au si pe acestea, dar ei sunt fortati sa se casatoreasca
datorita potiunii magice. Aceasta potiune magica poate fi vazuta ca mana
destinului,indicand ca dragostea este irationala si are o natura irezistibila.
Nu o persoana alege dragostea, ci dragostea te alege.
La fel ca Romeo si Julieta, si Tristan si Isolde folosesc termeni religiosi
pentru a exprima dragostea lor, accentuand un caracter sacru al iubirii.
Iubirea ajunge la un nivel de sacralitate asemanator religiei.
Legenda poate fi perceput si ca un conflict intre dragostea adevarata si
regulile stricte, de cele mai multe ori absurde, de la curtile medievale.