'"'' , ' '

Nr 4.

Anul I.

DEVA, 15 28 Februarie 1908.

F 0 A I E U M 0 R I S T I C A S I D E Ll TE RAT U R A P 0 P 0 R ALA C U I L U S T R AT II.

fAPARE oicoouA oRI PE 'LUNA: LA 1 $1 15 A FIECAREI
.

=---------

--

i Red a .:t i a;

--- ___:_: --c=---=---

--=""---"---- -:;-o-.--=---=--..o::.::::=-o.- __ _

Arad. Fejsze utcza 32.

Redactor responsabil:
i

Aici sa trimite tot, ce prive~te

i'l
, redaqia: manuscrise, foi ~i allele ~

=--"---'--

t PRETUL

;
t
f
:

= -----=-=

--

I-

N I C U S T E J A R E L i n A R A D.
Proprietar ~i editor:
BANCA ,INDuS T R 1A" in DEVA.

Abonamentele. insertiunile ~i tot ce

administratia sa se trim ita la

prive~te

Administra\ia ,Cucu din Ardeal", Deva.

---

ABONAMENTULUI: Pe un an 4 coroane, pe '/, an 2 coroane, pe '/, an 1 coroana.

iVIuerea credincioasa.
-

p oves 1e. -

---A fost odata intr'un sat un om bogat, dar

f vaduv, caci muerea ii murise. ~i omul_ nu poate
1 fi singur, ca Dumnezeu a9a a randuit, sa fie
,~ omul en coastelc intregi 9i en muerea pe langa ele.
t
S'a pus dara 9i omul nostru ?i s'a lnsurat
f 9i a doaua- oara. A luat de nevasta pe cea mai
frumoasa fata din sat. N'avea el grija, ca-i saraca
numai sai placa.
,.
,
,
, Dar vorba aceea: Ce place tte, place '1 1
altma.
Apoi fata pe langa ca era frumoasa, mai
era ?i dragastoasa.
li placea ~i ei, ca Ia toate cele de panura
I ei, sa traga din spr:l.nceana, sa mearga dupa ochitul altora.,
~i avea trecere fata. Facea dragoste mare
cu' capeteniile satului.

LUN~-STILU-L v~_~HIU:

---,~---

~i

Oar vorba ceea: De Ia o vreme

mata
creapa ,,
S'a gatat dara ~i cu fetia ei. S'a maritat
\ dupa omul eel bogat, ~i s'a ispravit cu dnigostirile.
\
Barbatul, era tot pe acasa, ~i pazia pe fru.1 , moasa nevastuta. - Paze'lti eM paze'lti, dela o
1 vreme te mai 'li ura9ti.
~i cum nu s'ar fi urat ?i omul nostru, mai
, ales vazand ca nevastil sa e cea mai credincioasa
muere Vecinic e acasa, II saruta, II desmearda,
il iube~te cum ~tie ea mai bine. ~i omul crede.
Ba del a o vreme ere de orbi9 'li 'n credinta lui
.nimeni 9i nimic nu-l poate cHitina!
\
.
,
A'la ?tte alta femete fllrmeca barbatul.
1
Acum vazandu-se ea stap:l.na pe inima barbatului, i-a venit parca dor de a mai vorbi c:l.te ceva 'li en capeteniile satului, cari o ajutoran atat de mult, cfmd era saraca, ~i cu cari
petrecuse atatea zile bune.
'I'

CUCU

DIN

ARDEAL

l'i_r.

+;
~~~~

$i-a f~cut dar plan uri cum sa mai fie slobod~.l

cateva zile.
S'a boln~vit. S'a pus pe pat. Nu'~i afl~ leacu
tn fie care zi e mai rau. B~rbatul ingrijat nu ?tie
ce s~ fac~. S'a dus in toate partile, dar nu i-a
aflat leacn.
Ia spus apoi ea ?i l'a rugat sa se duca in
tara Ptopiior ~i a Racltiteior, ~i se stea acolo:
c Pan' a face plopul pere ?i rachita porumbele I
?i sa-i aduca din rodul acelora, ca sa manance,
ca daca nu, moare. Alt leac pentru ea nu este.
OJ11ul ?i-a luat bani, merinde, a inhamat caii
?i a plecat. Pe drum se intalne~te cu un ferestar,
care Ia rugat sa-l ia de sot pana in satul lui.
Dandu-se in vorba, omul il intreaba dl nu
cumva ?tie el, ferestarul, care a umblat multa
lume ?i imparatie, ca Dumnezeu sa ne tie, precum
vorba din poveste, Ct1 nainte mult mai este, nu cumva ~tie: unde e tara plopilor ?i a rachitelor, ca iata ?i iata ce a patit $i povestia el
drumarului toata patania sa cu boala muerii.
Ferestarul asculta, a poi zice: - Mai Omule!.
Eu am fost in satul vostru. Tocmai eri am plecat
de acolo. Am avut de lucru ?i Ia capeteniile
voastre ?i Ia unul am ?i durmit. La acesta s'au
adunat ?i ceialalti ?i au facut laolalta planul acesta.
Nevasta ta nu i bolnava, ci numai se .face,
ca sa se izbandeasca planul.
- Nu se poate, frate, gre?C?ti, nevasta mea
e foarte credincioasa - zice omul suparat pe
ferestar - dar vezi e bolnava..., e greu bolnava
frate ?I rna due sa-mi fac datorinta sa-i fac pof
tele s~ mi-se scoale E credincioasa!...
I
- Nu-ti face capu apa, mai omule - zice ;
' ferestarul - ?i nu crede ce-ti minte vicleana de
muere, ca e credincioasa. Vorba sa fie. lntradevar atunci iti va fi ea credincioasa, cand vei '
afla tu plop care sa ti rodeasca pere ~i nichita
porumbele A~a ceva numai tu poti crede, fiindca
te-a orbit ~i prostit de tot cu dragostea ei.
Asculta tu de mine, mai omule. ~i intoarce
napoi Ia sat, sa vezi cat e de sanatoasa nevasta
ta ?i cu cine i?i petrece de seani. Daca nu va fi
a?a, fa cu mine ce vrei.
$i omul nostru, ca toti oamenii cu neveste
tinere ?i frumoase, se da calcat ?i intoarce spre
cas~, sa vada aievea: a~a e, ori ba?!
Ajun~i in sat ferestarul zice: A cum mergem
Ia birtul mare, acolo lasam totul ~i plecam de
sear~ Ia locuinta ta numai cu un sac go!.
Vine seara. Omul ia sacul de um~r ?i pleac~
cu ferestarul acasa.
Stan tiptil sub fereasta ~i privesc pe sub
geam. In casa se petrec Ia mas~ trei din capeteniile satului. Nevasta tinera in mijlocul lor, iar
muma-sa, c~ nevasta avea ?i mama, servea Ia
mas~ tot felul de bunatati ?i vinuri, ca Ia o masa

bogat~.

- N'o, vezi? - zice ferestarul - nu ti-am!

spus c~ c~ muerea ta nu-i a credintii - ci a;
dragostii.

Acum ascult~ intru toate de mine. Bag~-tel

aici In sac, eu apoi leg sacul, il ieu in spate, dar>
tu se nu mi~ti nimic, intru apoi in cas~ ?i cen
s~la~ pe noapte 0 capetenie rna cunoa?te ?i va
1
zice s~-mi dea !
t
A?a au ?i f~cut. Omul ?i'a ca?tigat pe picior!
cutitul ~i a intrat in sac.

.
Pe cand !ega ferestarul sacul, in cas~ seauzia;
glasul nevestei cum descanta cu paharul in mana:,
- Hop, hop, hop, b~rbate hop'!
Caut~ tu pere de plop
Noi bern ?i ne desf~t~m
Fric~ de tine n'avem !
Ferestarul cere intrare:
f
Dati-mi sala~. oameni buni, ca in totj
satul am umblat ?i numai aici am v~ut lumina ... ~
Faceti-v~ mila de un biet drumar!...
t
Muerea: n'am Joe, n'am ... nu-i, mergi cu'
D zeu Ia altii.
Un oaspe: da las~-] focului, drumar, ca-i
de omenie. in cape ~i el colea dup~ U?~.
Ferestarul propte?te sacul dup~ U?~ ?i
3?az~ Ia cuptor.
Petrecerea d~ inainte.
Nevasta iar~i descanta:
Hop, hop, hop, b~rbate hop!
Cant~ tu pere de plop,
Noi bern ?i ne desf~tam
Fric~ de tine n'avem !
$i tot beau ?i se petrec.
DeJa o vre ne ferestarul, inc~! zit ~i el
de vin, cere ingaduint~ s~ descante ~i el.
Toti: s~ te auzim, ce ~ti ?...
$i ferestarul incep":

- Uiu-iu, sacutul men,

Auzi pe beteagul tau?
Taie ata deJa sac
$i da, da. pe eel beteag!
Dar pe hoarca batrana,
Care coace placinta
Nice vie n'o lasa !
$i abia sfar~i ferestaru! cu chiuitul, barbatul
din sac: frrr !... cu cutitul de a lungul sacului,
iese afara, apoi el cu prajina, ferestarul cu a lui,
d~, da, da, de nu ~tiau care pe unde .. .. Pe barbati ii f~ceau scapati deJa o vreme, iar pe nevasta
?i pe muma-sa le au batut b~taia lui Sampetru
?i pe o dunga ~i pe alta, pan~ au cerut apa rece!
Aeya a parit nevasta credincioasa.
Cine face ca ~i ea,
Sa pateasca ca ?i ea!
Carol.
~-----

,_.
1

1t

._
1

I
!
.
:
f

l
1'

!"IN

Bani -

aflati.

- Snoavll.-

La u~a dlui Borcan bate crditorul.

El
raspunde:
- Azt. n,am sa-tt. cl au, d ar te rog a~teapta
inca pana mane caci mane dimineata imi sose~te
nevasta, ~i banii sunt Ia ea.
- Oare sa mai a~tept inca, n'a lost destul
doua. luni? Fie,
pan a mane! Dar atunci sigur
sa mii aducett.

..

Dimineata sose~te nevasta dlui Borcan, ii da

banii ce iau mai ram as: o hartie de 20 coroane
~i vre-o cafiva creitari.
Hartia de 20 coroane o puse in buzunar
langa batista, ~i pleca Ia croitor.
Trecand pe langa un hotel, zare~te o ceata
de prieteni Ia o masa incarcata cu vin.
Petreceau lumea alba.
El dccand s'a insurat, n'a mai avut parte de
a petrece laolalta cu amicti toata noaptea.
A~a-i daca sa insoara omul. Mergand a~a pe
strada, se gandea:
- Doamne, ce buni ar fi acum vre-o diflva
bani - sa zicem 10 ori 20 coroane..
Ce petrecanie a~ mai trage pana dimineata.
Cu gandul acesta sa treze~te deodata langa
o casa frumoasa. Aici sa opri putin, privl in sus,
~i sco{and balista l~i ~tergc sudorile de pe lata.
- Era doar' luna lui lulie. C:ind insa da
sa piece mai departe love~te cu piciorul o hartie
- care spre marea-i mirare ~i bucurie, era o
bancnotll de 20 coroane, noua de nouta.
Tot Ia ascultat D zeu! A aflat!
Plecandu-se, o ridica, o pune in buzunar prive~te imprejur ..
Totu~i nu sciipa neviizut.
Un domn din coltul strazii '1-a ziirit ~i dl
Borcan s'a spaim:intat.
- De sigur ma viizut, ca am giisit banii,
si acum nu-mi va da pace.
Plecit mai departe ~i pe o strada strimta
grabl spre bote!, unde vazuse prietenii.
- Dar nimel Cand privea inapoi, domnul
ace Ia era in urma lui...
Intra in hotel... stniinul dupa el...
La o masa i~i petreceau amicii lui. Se pune
l:inga ei ...
Strainul - Ia masa vecina.
Prietinii il primira bucuros - el insa nu voia
sa bea; era foarte nacajit, caci strainul i~i tinea
mereu ochii pe el.
Ii era teama nu cumva strainul acela sa-i
ceara din bani, ori sa iaceapii a striga in sala cii
el i~i petrece cu bani giisiti etc.

1\

I~ I)'~.'\

T.

AstLI de gandut i il iramintau, ciu.i .!coj ... ta

ii trasni prin mintc:
- Fte ce o fi ii platesc si lui ceva beutura
~~ cred - ca o sa-mi dea pace.
I'
Zis ~i fa cut. Chern a chelnerul ~i i-a lllsat sa- i
ducii o litrii de vin.
1
Strainul bt it vi nul, ~i chemand Ia sine chel'I nerul ii spuse ceva Ia ureche.
Dl Borcan ii privea nelini~tit.
1
Chelnerul pleca dela masa strainului ~i veni
deuna Ia Borcan, care de fn"ll sch mba fete.
- Acum sunt al naibii I gandi el.
Dar altfel s'a iotamplat- nu cum a gandit
el. Cbelncrul dupa ce ii spuse ca il roaga dl dela
masa vecina Ia o vorba
- Borca1 phn de fric:i sa ridica dela masa,
merge Ia strain ~i sa recomanda.
Strainul as~menea.
I mul~umi' apoi pentru vm ~~ 1-a rugat sa
stea langa dinsul.
Borcan ii facit pe voe.
- Daca ati fost a tat de buni, de mi ati platit
o litra de vin ~ fara sa ne cunoa~tem, - Va
rog, plati~i-mi ~i ceva de a le mancltrii - di-s
flamand ca un lup, ca apoi o sa va spun tot ce
imi zace pe inima, referitor Ia D.-Voastra.
Borcan comanda o fri ptura ~i inca o litra de
vin, iar stn'iinul mand\nd friptura ~i b:ind c:ite un
pocal-doua de vin impreunll, incept!:
- ~titi, D.-Voastra, pentru ce v'am urmarit
pana aici din strada aceia?
Nu?
1
Hm!
1
A poi ian uite :
De doua zile mi-a spus gazda, Ia care locuesc,
vine
un domn, in vremea ce eu rna aflu in
ca

oficiu, c'am intre 2 ~i 3 p. m inaintea casei ~i

nevasta mea - dupa cum spunea gazda - ii
arunca rate o epistola pe lereastll ~i el pleaca
mai departe.
- St1ind treaba a~a, imi cumparai azi un
revolver, cu g1indul eli de voiu prinde pe domnul
acela necunoscut, care da ganduri rde nevestei
! mele - il voiu pu~ca fara mila, ca pe un c:ine.
Azi dimineata am fost ~i Ia advocat, ~i i-am
descoperit starea lucrului.
El mi-a dat sfatul ca sa pandesc dupa dl
I
acela n<'cunoscut ~i de rna voiu convinge despre
dreptatea vorbelor gazdei, sa las tot lucrul pe el.
A poi Ia doua oare, in Joe de a merge Ia
slujba, m'am pus Ia panda in coltul strlizii ~i am
a~teptat. Era cam clltra jumatate Ia doua, cand
un domn imbracat elegant sa apropie de casa.
Sa opreste. Prive~te in sus, prive~te jos, ~i ridica
ceva Mrtie.
De sigur epistola nevestei mele. Privind In
jut 1 nu a zij,rit, . si am observat di devenise confus.

CUCU

Pal;'. 4

DIN

Grabila cu Zabovila.

Zabovilii: Serbus, Petre! Unde, unde, cu

atAta grabire? ... (11 prinde de guler).
[
Grabila: Serbus, serbus, ci dami pace, ca am
at:ltea afaceri, nu ~tiu unde 'mi stii capul, cum
se spune pe Ia noi, ~i mi-ar trebui o suta de i
m:lni sa le ispriivesc toate, ~i o sutii de picioare i
ca se ajung pe tot locul.
t
Zabovila: Bine, bine, dar totu~i mai stiii nitel, ,,
frate, nu a~a repede ...
Griibilii: Dar am at:ltea afaceri, frate: Ia,
po~tli, Ia telegraf, Ia telefon, Ia tren, Ia _bacanie~
Ia ferarie, Ia nevasta - inca.... dar vezt am ~~ .
eu num1i un cap, numai doaua m:lni ~i doaua!
picioare. . . .
[
Zabovila : A! .. a! .. intaleg! Ci nu incepe I
iar cu m:lni le ~i picioarele, fara spune cia ne-1
vasta ..
Griibila: (sm!lcindu-se) Ci lasa-mii frate, sa f
sa merg. Vezi dar cii sunt zapacit de atAtea a-'
faceri, apoi ~i nevasta-mea.

cu mintea 'n Cui. I

4l

Moful.!

Costi.

Ca rnA rog asta a~a-i I

Cli bine zice sf:lnta scripturli, cum cite~te ~i
Solomon Ia praznice: .ca. nu poti fi sluga Ia doi
Domni!
Nu, zau I
Dar inca Ia trei ~i Ia patru.
Eu am sa'mi port ~coala. Adecli, precum
vedeti, sa poartii ea ~i singura ;
Eu am sa scriu ~i se conduc cancelaria
in~pectoreasca, sli fac socotile epitropiei, (ca de
nu - vai de leafa I)
Apoi vine Dna protopopita, cocoana preuteasli; jupuneasa dascalita, (Mai ~i leica cri~miirita)
~i mai ce ~ti cine de pe niota ~i apoi, tne-te
Romanel!
Am In sa o mare rn:lngaiere: toti asculta de
mine.
Mai ales Dnul prota. Foarte ii place c:lnd
vine acasa din tract ~i eu incep a-i povesti. Dar

Nr.

mai iut:li mil. intind colea pe canapea, cAt ol

girala, ~i lncep a-i refera, iar el rna asculta cu1
gura lui Mo~ Toader din Cucu. Ca tare-i place[
~i mult rna lauda, ~i se mira, ca, pa cornea, cum[
am ~tiut sli le str~ng ~i sa le tiu toate in ciipa.i
tina asta, in care, ziiu, multi!. minte ar mai avea!
Inca sala~ - barem peste noaple.
t
Dar acum rna due, rna due, ca mi-se parel
cii a venit Dnui prota!
Noapte buna!

Pe strada in jos am pornit dupa el... Acorn cred

ca rna pricepeti.
Am prins deci pe domnul acela, care imi
face nacaz.
Va rog deci epistola - sunt foarte curios
de continutul ei.
- Ce epistoLi domnule? I - intreba Borcan,
nepricepand ce voe~te omul acesta cu el.
- Nu va pricep ce voiti cu mine ? Dl
a eel a care umbla d upa nevasta d-tale - sa mil
iertati - dar nu sunt eu. Doar ~i eu am acasa
nevasta ~i trei copii, nu-mi tae prin gand a mat
umbla ~i dupa alte neveste.
lata va spun - nu mai tin secret - hartia
aceia eare am ridicat - adeca am gasit-o - din
intamplare tocmai Ia lereasta casei D.-Voastre, n'a
fost epistola de dragoste aruncata de lemeia d-tale,
ci a fost .. a fost (incet) o. . hartie... de ... 20 coroane .. de 20! ~tl auzi? Scotand banii din buzunar ii arata strainului care vazand gre~ala sa
ruga sa-l scuze ca a presupus de dinsul a~a ceva.
Incepura deci a bea - amicii - ~i i~i petrecura
p:lna pe Ia 11 oare din noapte c:lnd amandot
plecara - triizniti - acasa

Dimineata II intreabii nevasta:

- Ai fost Ia croitor ?
Borcan : Da I Am fost, ci lasa-mii sa dorm.
~i el adormi, vis:lnd ca cela umbla cu revolveruT dupii el, iar croitorul bate mereu Ia u~e.

Dascalul F ordui -

ARDEAL

Zabovila: (Stringe de guler.) A .... pardon I~---.

nevasta-tea ... Credeam ca alta ti-a dat...
Griibila: A me'a, a mea, mi-a dat o com is ...
Zabovilli: Ci mai taci dracului cu comis, ca
mai comis ca tine n'am aflat fllra numai in t
Budapesta, Bra~ov, Arad ~i Bucure~ti. Haida mai 1
bine Ia o bere. Azi eu pllitesc!
Grabilii: Haid, dar repede, vezi ca ma gra- 1
besc. - Am multe afaceri ~i numai un cap, ~
doaua mAni..
;
Zabovila: Dar eu platesc numai o turii. Pe
a doaua ~i a treia tu I
Grlibilli: Bine, bine, dar haid repede, ell rna
grabesc, Cum se spune pe Ia noi.
Cu.

,l;il;l;',i"il
,.;.,,,,ll!rilltiUI'I:ZI'llit:iliiiPflliilll*iliin4itllil'
CC:cL.~ll. . . . . . .1
II 'ill"''llli'll.
I II I

, /_ -y

Nr.,;4~~=~=======~~C~U~C~U

- - :-_

DIN

AR~D~E~A~L;;'====~~~=~ ~.~~"Pag.__~=

~~,_,.,~

~---=~...._,......,_..,
Sa am cizme cilt de rete
A~ ~ri pilna'n podele;
Sa am cizme ca popa
A~ sari piln' m'ar calca
Ori milndru~a - ori vaca I

Hora taranilor.
,
Draga mea cea dr~gostoasa,
c~ nui m~ndrn, nici frumoa~
$i tot a lene miroas~;
E harnic~ lucr~toare,
ca. doarme st~nd pe picioare !
Pe dealul Bilrlogului
Merge mama dracului
C'n. ulcica de c~tran
Sa boteze un jidan,
Cu nume de $amuel
Sa sbere draco din ell
Harnic~-i

milndra pe lume,
0 sta vara tot Ia prune :
Trei mir~e m~ncil pe zi
::;ii din toe n'o po~i urni I
M~ndra

cu peptarul negru
Tot doarme dela S~n-Medru;
lar cea cu peptar de tlori
Sa cute~ dup~ cuptor
.::;;1 s~ bate cu mll~a,
Ca doarme mai mult ca eal

'

'

Milndruta cu inel mare

Ar m~nca malai - ~i n'are
Iar milndru~a cu veriga
Ar milnca ~i mamaliga.

A~a

sa vorbe~te in sat,
ca. popa eel cehbat
Bate noaptea paiele
Sa ~; atle gazdoaiele;
$i in toate sanle
Ia de-a lungu strazile
Sll.'~i laca placerile.
Mllnce-1 c:i.nii In pustie
$i-alui Boali jucarie!
Atob.

Pag. 6

C U C U

DIN

Dr. Traznila din Bihor.

A R D E~A~L:;:========

Nr.

Am fost la popa Vasalie din ... dar nu

spun satul, p11na de alta data - ~i l'am a
de m'am spedat de el: o barba mare, m
stroflocata ~i plina de - pene!
Parul lung ii bateau umerii ~i
de unsoare. M'am mirat ~i i-am zis: $tiu eu,
0-Ta lucrezi toatil ziua, ~i agonise$ti, ca nu
ba$ serac. Dar totu~i ai putea da un pic
mult ~i pe cmstea D Tale.

Cum o sa se poarte curati poporenii, da

te ~ad pe f). Ta pururea murdar.
De preuteasa, ce sa zic? Femeia mai
vr11sta, buna ~i bl1!ndli. Doara ~i prea bl11nda,
abea se mi~ca del~ un Joe Ia altul.
Fiind de dimineata, parintele zice sa'mi fearb!j
cafea.
0 lntreb ca ~tie? Ea zice, ca acum $1i~:
dar a pa~ito dind a inva~at, ca a bagato inj
oala a$a cu boambe, ca pasula, ~i apoi a!
baga, pe ea morcovi, petringei, feller, doaua cep~;
o pareche de c11rnati ca era prota !a ei; a poi a
dat foe $i tot a pus Ia lemne, p11na n'a mai avut.[
Verde~urile $i c1\rnatul toate s'or fleciuit de atMa'
fertura ~i ea (cafa) nici macar sa se moaie. Mai
toti mi-am stricat din~ii mu$c11nd mereu, sa vaz,f
de-i moale ?. . . .
'

\.
f

Du pa aceea mi-a spus 01 prota ca mai intai

trebuie arsa de viie, apoi macinata ~i a$a fearta.l
A dracului poama, am g1\ndit in~
mine,- ~i totu~i oamenii o mAnca! Ciudatl
lucru, imi zice preuteasa. - Eu, satul $i de cafea
$i de povestea ei, le-arn traznit vr'o cAteva, de
$1iu ca nu m'or nita in veci ! - Mi-am luat apo1~
remas bun - ~i m'am dus!

Cinstiti

Parin~i ~i

Preutese!

Onora~i inva~atori ~i dascali~e!

lubi~i

frati carturari -

~i

Oameni cu pro-

copsala!
Noroc ~i aida~ sa vii dea Dumnezeu !a
tute ta~i!
Precum ~titi, am umblat toate satele, pe
unde am potut ajunge, ~i v'am cercetat pe toti
~i pre toate.
Am vazut lucruri multe ~i bune ~i relc de astea rele cu carul ; -. ~i frumoase ~i urite de acestea (urite) cu vagonul!
A poi sa nu te mAnii ?... 5a nu
Ascultati sa va povestesc:

trilzne~ti ?...

Despre vizita mea !a ceialalti o'cazie.

Vi vat Biltaria!

cu all:lll.

Nr.4~~~=

Despre ,gef

I
I
I

I
I

I
r---~y

?--)

~~
V"'
/

'

,_,r.r".-::o---~

t'

=--::-

.nei.

:';:
!1 dintili, numai >
dut>ia cum se cadf.:
urat ~i cat il I :
ru~inea
'
ine Jarmuind de j
"\ cu stergatoarea t

1ea.

rna rog
nu

~ti