You are on page 1of 1

/deniifale.

allerilate, imagine
tant al mccaninisului structurrii imaginii de sine, i implicit al identitii i
altcrit|ii, aspect pe care l-am reluat de mai multe ori n prezentul capitol i care
reprezint motorul acestuia: cum se observ, esenial este interesul contextual
asociat lui ceea ce facem, care ne indic ceea ce suntem"'. Aadar, apare ideea
unui anumit regim structural al identitii, care presupune c individul trebuie s
se adapteze contextului n care se afl, astfel nct discursul su identitar s fie
att adecvat interaciunii cu cellalt, ct i in acord cu interesul individului'.
Astfel, vorbim despre o altcritatc ca despre un proces care dobndete
rolul de identitate martor, prin intermediul creia cui se autodefinete. n acest
sens, procesul definirii i al identificrii depinde de spaiu i de actorii acestuia,
cui dobndind semnificaie n funcie de felul cum propria lui contiin se
raporteaz la altul, implicit o alt contiin. Indiferent cum este definit cellalt i
cum este privit relaia cu acesta, inevitabil cui se va compara cu el, fie pentru ai definitiva elementele distincte, fie pentru a gsi o instan de referin. Fie c
este vorba despre acel sentiment originar de coexisten la care face referire
fenomenologia husserlian, de coapar- tenena descris de Heidegger. fie c cui
se raporteaz la sine prin cellalt, identitatea i altcritatca nu pot fi concepute
dect ca fenomene aflate n relaie, ca procese ale interaciunii avnd ca scop
ultim o
doar n prezena celuilalt, fie ca i imaginar, i este legat de ceea ce C. H.
Coolcy numea oglindire reciproc. ..Sursa principal n informaiilor
identitare aulopcrccpulc o constituie chiar propriul comportament i
semnificaia atribuit acestuia de ctre actorul social confruntat cu situaii
diverse (...) Darryl Bem (1972), susine Gavrcliuc. ne explic de ce ajungem
s ne declarm religioi, atunci cnd asistm la o slujb n biseric, sau
tolerani, atunci cnd nu devenim violeni n faa unei conduite inacceptabile
a unui minoritar etnie. (Ibidern. p. 50).

1 Ibidem.
:2

Fiind influenat de perspectiva psihologiei sociale, Gavrcliuc consider c


regimul structural al identitii funcioneaz i este valabil att n cazul
identitii individuale, ct i n cazul identitii colective.

197