Redactor MRIA STANCIU

Concepia grafic a copertei coleciei VENIAMIN & VPNIAMIN

LAROUSSE
DICIONAR DE
PSIHIATRIE
SI DE PSIHOPATOLOGIE CLINIC
Sub direcia lui

JACQUES POSTEL
Traducere avanprefat si completri privind psihiatria romneasc de dr LEONARD GAVRILIU

J
UNIVERS ENCICLOPEDIC
ISBN 973-9243-57-6

Bucureti 1998

AVANPREFA

Dictionnaire de psychiatrie et de
psychopathologie chnique sous la
direction de Jacques Potei, Larousse,
Paris, 1993
Pentru traducerea n limba romn toate drepturile apart EDITURII UNIVERS ENCICLOPEDIC
Articolul Psihiatrie" din dicionarul de fat, redactat chiar de Jacques Potei, coordonatorul ntregii lucrri, ni se pare a constitui cea mai bun prefa a acesteia, fund textul care reflect cu
precizie orientarea ei, care se vrea dincolo de orice ideologie etiologic", adic dincolo de orice demers reductiomst Lectura dicionarului ne dovedete c s-a optat pentru tripla
paradigm" bio psiho-social (transcnem dinadins desfurat" acest termen compus), care nu exclude nici una dm cile majore de nelegere a patologiei cerebrale si de instituire a unor
tratamente care s atace simultan maladii care de fapt niciodat nu sunt pur mentale' si nici fenomene generate de individul izolat de semenii si Efortul de a depi abordrile unilaterale fie ele psihogenetice, organogenetice sau sociogenetice - este mereu vizibil si asigur dicionarului o valoare aparte att n plan teoretic ct si n plan practic, de organizare social a
profilaxiei primare si a tratamentului curativ, acesta din urm presupunnd si profilaxia secundar, de prevenire a recidivelor
Patologia cerebral (cerebropatologia) nseamn prin excelent patologia psihicului, cu nosografia sa specific, n funcie de localizarea leziunilor sau a dereglrilor metabolic-functionale,
ca si n funcie de istona tririlor individului, inclusiv tririle sale din prezent, care, firete, nu pot avea loc n afara creierului Dei nici o vtmare a organismului (traumatisme, intoxicaii,
boli contagioase, nutriionale, paraziteze etc ) nu las neafectat psihicul, acesta este cu att mai afectat cu ct focarul afeciunii este unul cerebral Modelul biopsihosocial, aadar modelul
integrativ" al lui Reynaud, este modelul care corespunde acestei realiti, punnd la lucru toate celelalte abordri posibile anatomo-orgamcist, neurobiochimic, psihanalitic,
psihosociologic etc Este meritul deosebit al acestui Dicionar de psihiatrie si de psihopatologie clinic de a promova cu talent didactic aceast viziune hohst, axat ns pe entiti
nesografice reale bine conturate, care n definitiv dezmint mitul mdistinctiei dintre normal si patologic, care l fascineaz ntructva si pe Jacques Potei, atunci cnd, iluzionat de metafizica
nebuniei, este ispitit s-i dea o dimensiune antropologic existenial
nc si azi mai persist la unu neurologi si psihiatri ideea eronat c leziunile organice sunt una iar funcionalitatea aberant altceva cu toate c nu exist leziuni organice tare s nu afecteze
funciile si nici funcionaliti aberante care s nu fie expresia modificrii patologice a structurilor organice fie si numai la nivel molecular sau ionic Neurologi si psihiatri cantonai ntr-o
viziune parcelar si, n fond reductionist vorbesc de hard ui reprezentat de creier si de ,soft' ui repre/entat de viata psihic spre a putea astfel diferenia bolile neurologice" de cele
.psihiatrice", ca si cum boala hard' ului nu ar fi n acelai timp si boala soft" ului si ca si cum mtr un hard" bolnav ar putea func tiona un ,soft' sntos 1 Este o concepie nu numai simplista ci
si duntoare pe care numai o ccrcbrologic si o terebropatologic de solid fundamentare tiinific o pot amenda decisiv Dicionarul de psihiatrie si de psihopatologie clinic coordonat de
Jacques Potei implic un pas important n aceast direcie tste ns de ateptat o ampl revoluie nosologic post DSM III R n psihiatrie bazat pe o patologie cerebral topografic
elaborat prin prisma dimensiunii psihologice si socioculturale a individului inclusiv prin prisma asa-numitelor vital events ca prolog la o terapie pluntactonal sistematic instituit
n ediia n limba romn a dicionarului am inclus si unele dintre perso nahttile reprezentative ale psihiatriei romneti nu prea multe din moment ce chiar ediia original nu se oprete la
mai mult de cteva zeci de nume proprii din psihiatria mondial, cu accent pe unele mari hgun ale psihiatriei franceze, deschiztoare de largi perspective n domeniul diticil al patologiei
cerebrale, care oblig la o paradigm a maximei complexiti
Dr LEONARD GAVRILIU

PREFA
Dicionarul de psihiatrie si de psihopatologie clinic' este o iniiativ ndrznea, un pariu temerar, dac avem n vedere contractul implicit coninut n titlu Jacques Potei si echipa sa de
colaboratori ne ofer o lucrare vast, de o mare bogie de informaie si cunoatere n domeniul imens al psihiatriei si psiho patologiei clinice si, dincolo de acestea, n domenii care sunt
mai mult sau mai puin limitrofe ntr-adevr, psihiatria si psihopatologia clinic sunt specialiti n permanent mutaie, care se mbogesc fr ncetare prin contribuii noi venite din
filosofic, sociologie, etologie, tiinele cognitive, comportamentalism, psihanaliz psihopatologie, farmacologie neurobiologie si genetic
Nici unul dintre aceste aspecte nu a fost lsat n umbr, iar echipa plun disciplinar, n mod judicios alctuit de Jacques Potei, desene si delimiteaz cu claritate si precizie toi termenii pe
care i fasoneaz psihiatria, psihopatologia clinic si toate specialitile conexe, ns nu accesorii Textele redactate depesc deci n mod judicios semiologia si nosografia clasice
ntreprinderea este gigantic, iar lucrarea care a rezultat este de o amploare excepional Fiecare termen este definit ntr un limbaj pe care n mod deliberat autorii 1-au vrut concret, practic,
accesibil neimtiatilor Diferiii termeni reinui determin dezvoltri de o important foarte diferit, iar alegerea fcut este perfect legitim Maladiile mentale, elementele semiologice
majore, principalele teorii etiopatogemce si curentele de idei care influeneaz psihiatria si principalele terapeutici chimioterapii.psihoterapu, terapii cognitivo-comportamentale si
socioterapii sunt privilegiate si fac loc unor veritabile capitole de nalt inut pedagogic, aureolate de utile referiri bibliografice
Once cititor poate gsi n dicionar o precizare semiologic, explicaia unui termen, o informaie asupra unui simptom, asupra unui concept, asupra unui tratament si chiar asupra autorilor
care au lucrat si au mbogit sfera psihologiei si psihiatriei Remarcabila cultur a lui Jacques Potei n ceea ce pnveste istona ideilor care a facilitat elaborarea psihopatologiei clinice si a
psihiatriei a permis acest aport suplimentar
Echipa diversificat2 care a lucrat sub egida lui Jacques Potei, psihiatri si neurologi chnicieni, farmacologi psihanaliti specialiti n tiine umaniste si n neurostimte a tiut n aceast
lucrare, s tin seama de noutile conceptuale si practioe care au mbogit disciplinele care particip la psihologie si psihiatrie Lucrarea atest de asemenea, diversificarea abordrilor
ideologice care fac subnelese opiunile etiopatogenice si explic varietatea si complementaritatea diferitelor abordri terapeutice
Acest dicionar constituie un bilan foarte modern, exhaustiv, strlucit si pragmatic n psihopatologia clinic si n psihiatrie El poate fi considerat att ca un document de baz pentru cititorul
care dorete s se iniieze n aceste domenii pasionante, care intereseaz pe fiecare dintre noi, ct si ca o informare la zi, somptuoas si precis, pentru toi cei care se preocup de psihologie
si de sntatea mental Voina pedagogic transpare din fiecare termen definit cu claritate prin substantive si calificative precise Este un exerciiu dificil de realizare, pe care autom l au dus
la bun sfrit cu un talent rar Veritabil munc a lui Hercule Dicionarul de psihiatrie si de psihopatologie clinic a izbutit s-si ating obiectivul acela de a fi, n aceste domenii, un
ansamblu de lecii bogat, complet si accesibil tuturor
HENRILOO1
Note
Acest dicionar reunete articolele de psihiatrie si cteva articole din alte discipline deja aprute n le GranJ dictioiwaire de la psychologie (Larousse 1991 reed 1992) precum si numeroase articole noi adic circa 840 nume comune sau concepte 40
de nume proprii
2
45 de colaboratori
3
Chef du service hospitalo umversitaire de Snte Mentale et de Therapeutique a l hopital Samte Anne Paris Membre corespondent de l Academie naionale de Medecme

AUTORII DICIONARULUI
Melinee Agathon, responsabil cu cercetarea la C N R S confereniar la
Universitatea Paris V, director al unitii de terapie comportamental de la
centrul spitalicesc Samte Anne DavidF. Allen, psihanalist, cadru didactic la Conservatorul naional de arte si
meseni Isabelle Amado-Boccara, intern n psihiatrie la spitale dm Paris, serviciul
spitalicesc universitar de sntate mental si terapeutic de sub conducerea
profesorului H Loo, Spitalul Samte Anne Nicole Anquetd, psihiatru psihanalist
FranoisBing, serviciul condus de doctorul Jacques Potei, C H S Samte Anne Hennette Bloch, director la Scoal practic de nalte studii, director al U R A
315 din cadrul C N R S Mircillc Bonnard, cercettor la C N E S Didier A. Chartier, psihiatru, psihanalist, membru al Centrului de studiu si de
exprimare Jean-Marie Coquery, profesor de psihobiologie la Universitatea de tiine si
tehnic dm Flandre-Artois (Lille I)
Jean-MicbclCruanes, psihiatru la Spitalul internaional al Universitii dm Pans Blandinc Didier, intern la serviciul spitalicesc universitar condus de profesorul
H Loo, Spitalul Samte-Anne
Jacqueline Fagard, responsabil cu cercetarea la C N R S Picrrc Ferrari, profesor de psihiatrie infantil la Universitatea Pans-Sud,
medic-sef la fundaia Vallee (Gentilly) Picrrc Fouquet, preedinte fondator al Societii franceze de alcoologie Andr6 Gahnowsla ef de clinic serviciul spitalicesc universitar de
sntate
mental si de terapeutic de sub conducerea profesorului Henri Loo Spitalul
Sainte Anne Jacques Gervet director de cercetare (DR 2) C N R S echipa de etologie
U P R 51 Institutul de neurofiziologie si psihotiziologie Marsilia Michel Godfryd psihiatru spitale medic ef serviciul spitalicesc liceniat m
drept Francois Hartmann ef de clinica serviciul profesorului H Loo Spitalul
Sainte Annt
Jean-Paul Hiltenbrand doctor m medicina psihanalist Cocile Imbert-Collee doctor m psihanaliza si m psihopatologie clinici titular

al unei catedre de filosofic si T unui D E A in filosofie psihoterapeut Franois Jouen responsabil cu cercetarea la C N R S terge Kannas psihiatru la spitale ef de serviciu membru al
Institutului familiei
- Toulouse
Nicolle Kress-Rosen agregat la Universitate psihinalist Chnsuane Lacte losta eleva a E N S agregat de filosofic psihanahsta
membra i Asociaiei treudiene Pierre Lecocq profesor de psihologie cognitiva la laboratorul de achiziii
cognitive si lingvistice Universitatea Lille III Pierre Leconte prolesor de psihologie la Universitatea I iile III Jean-Francois Le Ny profesor la Universitatea Paris Sud centrul tiinific de
la Orsay Claude Lvy-Leboyer profesor de psihologie Universitatea Paris V director
al laboratorului de psihologie a mediului (asociat la C N R S ) Edmond Marc Lipianski, psiholog confereniar la Universitatea Paris X
cercettor la laboratorul de psihologie sociala Paris X Jean Maisonneuve profesor emerit la Universitatea Paris X Nanterre Pierrc Marcie responsabil cu cercetarea la I N S E R M Damei
Mellier confereniar in psihologia copilului Universitatea din Haute Normandie Charles Melman exmedic spitale psihiatrice membru fondator al Asociaiei
freudiene Birgitta Qrfah doctor m psihologie confereniar la Universitatea Pans I depar
tamentul tiine sociale Jean Pailhous director de cercetare la C N R S Marsilia director al labo
ratorului Scolii practice de nalte studii Claude Parada intern in psibatne
Mane-Gcrmaine Pteheux director de cercetare la C N R S Paris doctor m
litere si tiine umaniste
Anmck Pdtrand-Penn psiholog clinician psihanalist Mane-FrancePoiner-Littre' CRI -INSERM Spitalul Sainte Anne Jacques Potei medic ef la centrul spitalicesc Sainte Anne fost
profesor asociat
de psihopatologie clinica la Universitatea Paris VII Maunce Reuchbn profesor emerit de psihologie difereniala la Universitatea
Paris V
Jean-Claude Roy profesor de psihofiziologie la Universitate! Lille I Gerard Schmaltz confereniar de psiholiziologie la Universitatea Lille I Xavier Seron profesor la Universitatea
catolica din I ouvam Facultatea de
psihologie unitatea de neuropsihologie cognitiva Marc Valleur psihiatru spitale Centrul medical Marmottan Paris
ABREVIFREA TITLURILOR DE RUBRICI
DEZV
Psihologia copilului si a dezvoltri
DIFER
Psihologie difereniala
FIZIOL
Fiziologie
GFNER
Psihologie generala
PSIHAN
Psihanaliza
PSIHIATR
Psihiatrie
PSIHOFIZIOL
Psihofiziologie
BIBL
Bibliografie ABANDON IC (engl abandonc) Se spune despre o persoana, ndeosebi despre un copil, care sufer de abando-nlsm*, sau despre un copil sau adult care
prezint tulburri de ordin depresiv legate de un abandon real
Abandonicul interpreteaz atitudinea mamei ca pe un refuz al dragostei materne iar conflictul su se situeaz dincolo de complexul lui Oedip DupGGuex senti mentul de insecuritate al persoanei n cauz
ar fi, dac i credem pe unu autori bazat pe un factor constituional
ABANDONISM (engl abandonment complex) Sentiment i stare psihoafec-tiv de insecuritate permanent, legate de teama iraional de a fi abandonat de ctre printe sau de cei apropiai, fr
raport cu vreo situaie real de abandon. Fr ndoial, n biografia pnvind copi lna pacientului gsim adesea episoade de abandon real sau de doliu, de respingere de ctre prini n contextul discordiei
conju gale, al divorului, dar tim, pe de alt parte, c muli copn orfani sau separai de prinii lor de cnd erau foarte mici nu devin din aceast cauz abandomci*
Exist deci la acetia din urm o predispo zitie sau interaciuni parentale patogene precoce care au fcut din ei subieci hipersensibili, anxiosi instabili pe plan caractenal fragili pe plan emoional si
reacionnd n general, extrem de nesatis fctor la orice frustrare
Analiza psihologic arat c exist la ei o sufennt cauzat de nsingurare o nchi dere n sine o autodevalonzare, tendine de a regresa la condiia de sugar si n poziii infantile, precum si tendina de a i
agresa mereu pe ceilali, un fel de comportament reacionai impulsiv Dup cum crede J L Faure problema psihoafectiv este la ei , de ordinul unei frustrri resimite pe plan imaginar sau temut si de
neacceptat, ca si cum s ar gsi n ateptarea unui aban don ntotdeauna virtualmente posibil (dar a crui realizare concret, dac ntmpltor survine, se dovedete a nu avea influent asupra acestui sentiment
sau chiar, n mod paradoxal, l atenueaz, fr ndoial n msura n care experiena real vine s se substituie ateptrii imaginare)"
Psihanalitii elveieni C Odier si G Guex au ncercat s izoleze o entitate noso-logic, nevroza de abandon Aceasta s ar
13 ABSENA

caracteriza prin acel abandomsm dezvoltat la copil pe fondul unei aviditi afective insaiabile (mai degrab constituional dect conflictual) si pnntr o asociere a angoasei a agresivitii reactionale, a nonv
alon/ni de sine (neiubit din cau/ c i este de neiubit) si a mentalitii catastro fice, cu riscul trecerilor la actul suieidar Guex distinge dou tipuri nce,Mivul <>grc s/v care trece cu uurina la act si po/i tnul
;ur>;for, eu un pronostic mai favorabil Izolarea acestei nevroze a fost contestai (n special de ctre D Lagache si J F i\e/ Boutonier) att pe planul structural cit si pe cel clinic Aceasta nu nse imna ca aban
donismul nu exista ca un mod de reacie destul de specific al unor personaliti fr i glie chsate de unu autori n cadrul stri lor limit iar de ctre altn n cadrul psihonev rozelor n ircisice (O Kernberg)
Abando ucu pot beneficia de psihoterapie dar psihanaliza de tip ortodox este in general inoperant i si de nerecomandat
ABSENT (engl absence) Scurta perioada (de la 5 la 12 secunde) de atenuare sau de pierdere a contiinei, manifestndu-se printr-o suspendare a activitii voluntare, cu pstrarea de obicei a
automatismelor motorii, urmata de o amnezie lacunara privind evenimentele din aceasta perioada.
Absenta se ntlnete la isterici, dar este mai ales o varietate de criz epileptica ne nsoita de convulsii generalizate caracte nstic pentru criza minor , forma cea mai frecventa a epilepsiei infantil juvenile
Electroencefalografic se exprim prin puncte unde bilaterale si sincrone, cu o frecvent de 2-3 cicluri pe secund, dis prnd la finalul paroxismului critic -* EPILEPSIE
ABSINT (engl abunthe) Lichior obinut prin distilarea unei plante aromatice (Artenmia absuithium), varietate de pelin, dup macerarea n alcool.
Aceast butur alcoolic consumat dup adugarea de apa sub form de aperitiv a cunoscut o rspndire extra ordinar ncepnd din 18^0 mai nti la clasa burghez, iar mai trziu l \ muncitori
Toxicitatea sa datorat unei esene tuiona
i determin it prohibirea total i n Frana, din
1915

ABSTINENT (enijl ibstmence teeto t.i//sm) n alcoologie, absena voluntara a oricrui consum de buturi alcoolice sau de preparate culinare alcoolizate, fie din convingere religioasa sau datorita unor
principii morale, fie din necesitate terapeutica la bolnavii alcoolici.
ABULIE (engl aboulia sau abulia) Diminuare a voinei, care determina starea de indecizie si neputina de a aciona
Este o tulburare destul de frecvent la psihasteniei si la obsesionah Se distinge (P Foulquie) o abulie prin neputina vom tei o abulie prin incapacitatea comportm raionale si parabulu datorate unei obsesii
ideative, unei idei fixe impulsive sau unei toba
ACALCULIE (engl acalculia) torma de afazic caracterizata prin pierderea capacitii de a recunoate sau forma titre si simboluri aritmetice i de a efectua calcule matematice elementare.
ACCES DELIRANT (engl briefdelu sional and schizophremform disorder) Episod psihotic tranzitoriu caracterizat printr-un delir pe teme polimorfe, adesea
ACCES DELIRANT

nsoit de tulburri halucinate multiple, care survin brusc la un subiect pn atunci scutit de tulburri psihice grave si care cedeaz n mod spontan, dup doua sau trei sptmni, fcnd loc
vindecrii, de cele mai multe ori fr a lsa sechele.
V Magnan si scoal sa de la Spitalul Samte Anne (ndeosebi M Legram) au de sens,ntre 1880 si 1890, aceste manifestri delirante subacute cu debut brutal si ne ateptat, nesistematizat adesea ilogice si
absurde, cu coninuturi multiple si variabile (cu o anumit predominant a temelor per secutoru si mistice), care adesea se nsoesc de fenomene halucinatorn plurisenzoriale si care se produc la subieci
predispusi, cu terenul psihic deosebit de fragil degene raii Subiecii atini de degenerescenta sunt pentru Magnan subieci tarai , fie arierai si debili mintali fie degenerai superiori" atini de dezechilibru
si de lacune ale simului moral, ale emotivitii sau inteligentei Potrivit concepiilor scolii de la Spitalul Samte Anne, accesul delirdiit dl degenerailor se opune psihozei delirante cronice cu delirul ei bine
construit si cu evoluia sa sistematic intervenit la o per sonalitate anterior normal
n afar de tulburrile delirante si halii cinatoni, n accesele delirante notm pre zenta unei tulburri timice, mergnd de la depresie si pn la excitaia de aliur m macal si la o obinuit alterare a stm de
contient si de vigihtate distractivitate, aprosexie, marcare subconfuzional a orientm n spaiu si timp Ceea ce explic faptul c E Regis va vedea aici un delir omnc de origine toxic, nscns n cadrul
confuziei mentale, E Dupre o psihoz ima gmativ acut, W Mayer Gross o criz oniroid, veritabil stare crepuscular a contiinei, iar H Ey o stare contuzoom nc n care contiina este n mare parte
destructurat", deoarece nu mai este nici contiina lumii interne, nici a obiectivittii lumii externe" Acest din urm autor, cu acea noiune, fundamental pentru el, a, destructurrii cmpului contiinei" a
dat adevrata identitate psihopatologic acestor accese si stri delirante subacute El le a opus afeciunilor mentale cronice, n raport cu o atingere a personalitii H Ey a artat, pe de alt parte, c contextul
apariiei accesului delirant poate fi foarte divers poate fi legat de o stare distimic asociat cu o , destructurare de contiin ' mai profund dect n simpla manie sau melancolie poate reprezenta debutul sau
exacerbarea unei schizofrenii pn atunci latente sau poate fi reacionat n raport cu o stare de stres sau uneori o maladie organic o intoxicaie, un sindrom de soc sau de epuizare (accese delirante reactio
nale ale victimelor unui cutremur de pmnt sau ale unui bombardament, de exemplu) Fr a evoca din nou vechea degenerescenta, Ey admite ca o perso nalitate imatur, fragila, labil pe plan emoional,
favorizeaz apariia unei atare afeciuni
Aceasta a fost recent precizat n diag nosticul su clinic de ctre C Puii si P Pichot, prin utilizarea sistemului LICE P (Listes Integrees de Cnteres d fiv aluations Taxmomiques), dup trei criterii prini pale
1) felul debutului, acut si fr ante cedente psihiatrice dect, eventual, un alt acces delirant anterior, 2) absenta de cro mcitate, fazele active disprnd dup cteva sptmni, iar, n caz de recidiv, mterv
aiul dintre accese nu se nsoete de nici o anomalie psihic grav, 3) semnele clinice caracteristice, reprezentate de idei delirante si/sau halucinaiile cele mai di verse, de depersonalizare si/sau dereah zare,
cu sau fr confuzie, de o stare timic normal, fie n sensul euforiei, fie n sensul
15 ACCESE DE PANICA
depresiei, de vanabihtatea simptomelor si instabilitatea lor de la o zi la alta, ba chiar de la o or la alta
Pronosticul rmne problema cea mai dificil a accesului delirant Potrivit unei statistici recente (L Barrelet, 1986), evoluia sa este departe de a fi uniform ntr-un caz din apte, accesul delirant a fost primul diagnostic al unei
schizofrenii afla te n faza de debut, ntr un caz din patru, evoluia a fost aceea a unei psihoze m niaco depresive, ntr un caz din zece, ea a reprezentat accidentul acut al unei perso nalitti borderlme* Rmn aproape 50% din
cazuri n care accesul a fost fr ur mri Iat de ce pronosticul poate fi opti mist, totui cu o anumit prudent
Pronosticul este, fr ndoial, si n func ie de tratament, pentru care spitalizarea este indispensabil, cu dac este nevoie recursul la o msur de spitalizare fr constrngere Tratamentul asociaz n ge neral un neuroleptic
incisiv cu un neuro leptic sedajiv si este prescris iniial cel mai adesea pe cale intramuscular, dat fund reticenta obinuit a pacientului fat de tratament Medicamentul este apoi luat pe cale oral, cu o continuare a
tratamentului neuroleptic n sptmnile care urmeaz externm pacientului n caz de evoluie favorabil (dispariia total a ideilor deh rante si reinsertia socioprofesional co rect), poate fi luat n considerare oprirea sa
progresiv Dar este indispensabil s se continue supravegherea pacientului pe parcursul a cel puin doi ani Uneori s-a recomandat, n caz de recidiv pe un fond mamaco-depresiv, s se nceap, n mod preventiv, o htioterapie
Entitate nosologic descris acum un secol exclusiv de ctre psihiatru francezi, accesul delirant si a gsit puin cte puin locul su n clasificrile internaionale l regsim n categoria reaciilor delirante
acute" a nou clasificri internaionale a bolilor (C I M 9) i n categoriile psihozelor delirante i reacionale scurte (298-80) si a tulburrilor schizofreruforme (295-40) ale DSM III revizuit
ACCESE DE PANIC (engl pa/uc attdck) Criza acuta de angoas.
Denumirea de pa/uc attacJt apare n anii 1960 n psihiatria englez si american n 1962 psihiatrul american D Klein individualizeaz accesul acut de angoas ca pe o patologie calitativ diferit de anxietatea cronic, artnd c
imipramina l previne (pe cnd acest produs din clasa antidepre sorilor nu amelioreaz anxietatea cronic, ci chiar o agraveaz) Entitatea freudian a nevrozei anxioase, reluat de psihiatria clasic (H Ey), se divide deci n dou
concepte nosologice Aceast distincie va fi ratificat n 1980 n manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale (DSM III), care propune o clasificare ateoretic, descriptiv a tulburrilor mentale n psihiatria francez acest
concept a fost introdus de traducerea, n 1983, a manualului
Semiologia accesului de panic se ames tec cu aceea a crizei clasice de angoas acut debut brutal, fr factor declanator, durat scurt, semne psihice care asociaz indispoziia intens, senzaia de pericol, de moarte
iminent, uneori impresii de de personalizare si dereahzare, n sfrit, semne fizice (palpitaii, jen respiratorie, transpiraie, vertije), care se pot situa pe primul plan, simulnd o patologie soma tic Repetarea crizelor cu o
anumit frecvent definete tulburarea, care ea nsi poate evolua spre o agorafobie, subiectul temndu-se ca accesul s nu aib loc undeva unde s nu i se poat da cuvenitul ajutor
Redefimrea clinic a acestor concepte de angoas corespunde de asemenea unei concepii etiopatogenice diferite Punerea n evident a unei probabile predispoziii
16

genetice, posibilitatea de declanare artificial a crizelor (de exemplu, prin injectarea de lactat de sodiu sau pur si simplu prin hiperventilatie) | - ANXIOLITIC] si eficacitatea electiv a antidepresonlor sunt, pentru Klein si
scoal sa, argumente n favoarea unei origini n parte biologice a tulburm Actualmente noiunea de acces de panic rmne strns legat de curentul comportamental i st si de concepiile noso grafice ale DSM III >
ANGOAS, NEVROZ ANXIOAS
ACEDIE (engl acedid) Depresie care se manifesta printr-un dezgust de a trai, indiferen afectiv, inhibiie i chiar tor-poare, fiind considerat de teologii evului mediu ca un pcat, deoarece ar fi fost ntreinut de
subiect n mod voluntar. Este cunoscut faptul c Dante le rezer vase acntilor" (audiosi ) un loc n Infer nul su, alturi de violeni si colerici ei erau cufundai n nmolul unui smrc si abia dac puteau vorbi ca si cum ar fi
avut clu n gur' n medicina medieval, acedia se opune, n calitate de tristee a sufletului, melancoliei sau tristeii corpului care deprinde de un tratament medical Cea dinti ar fi mai degrab un pcat, un fel de delectare
morocnoas n care s ar com place pacientul, dovedindu se totodat de osebit de slab fat de uneltirile diavolului A devenit clasic de a face din sfntul Antonie, n reprezentrile celebre privind ispita" sa, ndeosebi n aceea pe
care o datorm lui Jacques Callot, un acidioso' prad tuturor fantasmelor unui sadomaso chism moral si al unei anahtti pe care un Karl Abraham o va pune din nou n eviden t la mai multe secole dup marele dese-natorgravor din Nancy -> MELANCOLIE
ACETILCOLIN (engl acetylchoime) Neurotransmiator cu aciune central i
periferica (jonciune neuroinuscular i sistem parasimpatic), caracterizat prin sinteza, stocarea, eliberarea i aciunea sa postsinaptic i prin inactivarea sa.
Acetilcolma (ACh) este sintetizat n neuron pornind de la colin (Ch) si de la acetilcoenzima A (AcCoA), reacie catali zat de enzima colmacetiltransferaz
AcCoA + Ch - Acetilcolma + CoA
Acetilcoenzima A este produs n mito condru, pornind de la piruvatul derivat al glucozei
Stocarea acetilcolinei este un proces activ si specific Eliberarea este datorat depola n/am terminaiei nervoase (calciudepen dent) Aciunea postsinaptic corespunde interaciunii cu receptorii membranan colmergici receptori
muscannici si nico tmici sau plci motorii neuromusculdre Curarele nondepolanzante blocheaz re ceptom colmergici postsmaptici ai plcu motorii Inactivared acetilcolinei este ddtordtd hidrolizei n colin si n aceta/a prin
intervenia acetilcolmesterazei la ni velul jonciunii smaptice
Acetilcolma sufer o aciune inhibitoare a neuronilor dopammergici la nivelul cor pilor striai Aceast reglare ar explica eh cacitatea unei terapeutici anticohnergice in sindroamele de eliberare extrapiramidale ca n boala
Parkinson, sau n cazul utilizam de neuroleptice - BOALA PARKINSON
ACTH (engl AdrenocortiLOtrophic Hor mone) Hormon de origine hipofizara care controleaz secreia cortizolului de ctre cortexul suprarenal. (Sinonime corticostimulm, corticotrofm, hormon corticotrop )
ACTH este format dmtr un lan de 39 de verigi de acizi ammati, dintre care pn mele 24 sunt identice la toate specule si sunt responsabile de activitatea biologic Secreatia de ACTH este supus la trei AOICIE

faeton de reglare retroreglarea (feedback negativ), reglarea ritmat de alternanta veghe-somn, reglarea pnntr o agresiune oarecare (stare de soc, arsun, hemoragii [sindromul de alarm Selye)) Excesul de
secreie ACTH provoac un hipercorticism (boala Cushmg)
ADICTIE (engl <iddiction sau drug dddiction) Relaie de dependen alie-nant, n special farmacodependent, vicii sau toxicomanie.
Termenul englez jddiition (dedare la lsare n voia unei patimi patim viciu) este n general tradus prin dssuen/de [obisnuire aservire!, iar drugaddicuon prin ,toxicomame Relund termenul desuet adictie
unu auton francofom pun accentul pe versantul psihogen al toxicomaniilor al toxicotihei sau al cercetam dependentei Termenul adictie care provine din cuvntul latin care nseamn sclava| pentru datorii
datoriilor -- not L G | sau constrngere hzica , desemneaz metaforic toxito mama, ntr o concepie psihologic care ar face din dependenta hzic echivalentul unei pedepse autoaphcate C heia depen
dentei ar h de cutat in sursa acelui sentiment de datorie m trirea subiectului | | este vorba de a examina n urma cror carene afective subiectul dependent este determinat s plteasc cu corpul su anga
jamentele netmute si contractate pe alt undeva" (J Bergeret) ASUETUDINE
ADOPIE (engl ddoption) Act juridic care creeaz, ntre doua persoane care nu sunt n mod necesar rude de snge, o legtur de filiaie.
Adopia vizeaz s i nzestreze cu pa rinti pe copiii abandonai sau orfani si s doteze cu copii cuplurile (uneori pe celi batani) care nu reuesc s i procreeze n
fiecare an sunt pronunate 4 000-5 000 de adopii, pe cnd numrul de ceren este cu mult superior acestei cifre Codul civil distinge dou tipuri de adopie adopia deplin si adopia simpl
Adopia deplin confer copilului o filiaie care se substituie filiaiei sale de origine cel adoptat nceteaz de a mai aparine familiei sale de snge Adopia confer copilului numele adoptatorului (n cazul
adopiei de ctre doi soi, numele soului) Cel adoptat are n familia adoptatorului aceleai drepturi si aceleai obli gatn ca un copil legitim Adopia deplin necesit n primul rnd ndeplinirea a o sene de
condiii att de ctre viitorii adoptatori ct si de ctre viitorul adoptat (con ditu de vrsta copil adoptabil din punct de vedere juridic) Adopia este pronunat, dup instruirea si plasamentul provizonu al
copilului, de ctre un complet de judecat al unui tribunal de mare instan Recursul n apel este posibil dar de ndat ce deci zn judiciara este definitiva adopia deplina este irevocabila
Adopia simpl este o form de adopie mai rara care menine legaturile copilului cu familia sa de origine Copilul i pstrea za n aceast situaie toate drepturile, mai ales drepturile ereditare Adopia simpl
confer adoptatului numele adoptatorului ca un adaos la numele su Adopia simpla este revocabili dup cum este posibil transformarea ei n adopie deplin pe parcursul ntregului minorat al copilului
Copiii pupili de stat pot fi adoptai de ctre persoane care obin un consimmnt de la comisia departamentala instituit de preedintele consiliului general Viitorii adoptai fac obiectul unor investigaii care
vizeaz aprecierea condiiilor de pnmire pe plan familial educativ financiar si psiho logic Adesea se cere si un examen psihi atnc n aceast privin
18
Copilul adoptat poate pune probleme de educaie n cazul n care si a schimbat adesea doica sau colectivitatea sau dac a fost crescut la cres Posibile carene afective, o ntrziere n dezvoltare (mers,
vorbire) sau imposibilitatea de a stabili legturi durabile pot s duc la grave tulburri de personalitate n ceea ce privete revelarea adopiunii (aducerea ei la cunotina copilului not L G | majoritatea
autorilor cred n prezent c modul de a o face tre buie adaptat la vrsta Aceasta contrasteaz cu concepia anterioar de dezvluire so lemn a adopiei fcut copilului la vrsta de 4-5 am
ADORMIRE (engl steep o/net) Trecere de la starea de \eghe la somn.
n mod arbitrar adormirea este definit prin apariia primului sphndle (activitate E E G n fuse) n stadiul al doilea de somn - SOMN
AFAZIE (engl dphMd sau mult mai rar, dysphdsu) Ansamblu de tulburri ale limbajului consecutive unei leziuni cerebrale, cel mai adesea corticale mai
degrab dect subcorticale i n emisfera stng mai degrab dect n cea dreapt.
n clinica neurologic se disting de obi cei mai multe forme de afazie, dup tipul de alterare a debitului verbal (rapid pentru afaziile fluente, ncetinit pentru cele non fluente) si dup predominanta
tulburrilor n diversele activiti verbale pe care le con stituie denumirea, repetiia oral si compre hensiunea auditiv (a se vedea tabloul de mai jos)
Aceast clasificare este astzi contestata din cauza eterogenitii tulburrilor si a pacienilor regrupai n cadrul acelorai sindroame si pentru c nu are legtur cu modelele actuale ale funcionam lingvis
tice n sfrit fundamentele sale neuroana tomice nu ntrunesc unanimitatea Clasificarea afaziilor rmne totui o baza pentru co municarea ntre cercettori ofenndu le o prim descriere generala a
tulburrilor Termenul de alexie (sau dislexie ) trimite la tulburri de limbaj la nivelul cititului, acela de agrafie (sau disgrafie ) la tulburri la nivelul scrisului
Anumite forme de afazie fac obiectul unor descrieri speufice afazia infantili
Debit
Ata/i
: global
Atazie transcorticala
Atazie de conducere

Repetiie

nonfluent
]

Atazie amnezic

Afazie transcorticala
+

ehesiuii
e

j Dell
un

ir
c

'

fluent
fluent

Compr

'
'

' senzorial

fluent

grav perturbat + normala $au moderat perturbat

afazia poligloilor si afazia stngacilor Se congruent cu modalitile sale relaionale

descrie si o afazie congenital, precum si obinuite n tracking terapeutul urmeaz
o afazie de dezvoltare n cazul n care coninutul comunicaiilor membrilor fatulburnle de limbaj sunt rezultatul unei mihei si al comportamentului lor", aa cum
leziuni cerebrale pennatale sau care a pre acul unui picup urmeaz nuleele unui
cedat dezvoltarea limbajului la copil
disc Prin mimetism el ncearc s semene
Cercetrile asupra afazici sunt extrem de ct mai mult posibil cu persoanele din
numeroase si constituie, n cadrul neuro grupul familial
psihologiei, o veritabil subdisciphn, numit, dup caz, neurolmgvistic" sau , afa/iologie"
Aceste cercetri au drept obiect desen erea tulburrilor de limbaj, determinarea anilor cerebrale si a mecanismelor neuro fiziologice subiacente activitilor de exprimare verbal si nelegem proceselor
psihologice responsabile de alterarea dife ntelor niveluri lingvistice ale activitii verbale (fonologie lexical (intrare / ieire] sintactic [structur / morfologie|, semantic si pragmatic) ->
NEUROLINGVISTICA
AGEUZIE (engl ageuva, dgeustia) Scdere accentuata sau abolire completa a simului gustativ, ca urmare a leziunilor nervului facial i ale nervului gloso-faringian.
AGITAIE (engl agitdtion) Comportament care are la baza excitaia psihomoto-rie, n care se pot manifesta agresivitatea, furia, turbulena, teatralismul, erotismul, violenta, anxietatea i, pe un plan mai
general, toate fenomenele cu expresie emoionala i motorie ale unei stri
,...0. _r___ ,
.
de neadaptare grav si actuala care
pentru o persoan de a pronuna cu- depind n acelai timp de o structur vinte despre care are totui deplina con- psihopatologic particular i de condiii de mediu nefavorabile.
Putem desene tot attea tipun de agitaie cte tipuri de maladii mentale Strile anxioase, confuzionale, deficitare, psiho patice, maniacale, schizofrenice, epileptice, isterice si alcoolice vor fi cadrele cele mai
frecvente ale agitaiei Dar aceasta nu se declaneaz cel mai adesea dect ntr o situaie particular, n general n raport cu intoleranta mediului fat de pacient sau n
MrihiEnB vcugi jvuuu, ,..._______ raport cu condiiile de viat grele, devenite
acte ale terapeutului care au ca scop di- insuportabile pentru acesta, fie acas, fie la rect legarea de membrii familiei sau de spital lat de ce agitaia se asociaz adesea sistemul familial.
cu urgenta psihiatric, fund n acelai timp
Principalele trei tehnici de afiliere sunt cauza si consecina sa si aprnd ca prin acomodarea, trdcking-ul (sau clcarea pe cipala manifestare a nebuniei internm", urm) si mimetismul Acomodarea
permite n aa msur nct nebun si agitat se terapeutului s se afilieze familiei, de venind confund pe ntreg parcursul secolului
AFEMIE (engl jphemia) Imposibilitate
tiin a reprezentrii lor.
Denumire foarte general devenit ne u/ual, refenndu se att la afaziile motorii datorate leziunilor cerebrale ct si la anu mite afonii funcionale si isterice Ter menul a fost utilizat de P Broca n 1861 pentru
a denumi tulburarea de limbaj pe uare a descris o si pe care A Trousseau a preferat, din 1865, s o numea
c, afazie
AFILIERE (engl joining) Ansamblu de
AGONISIRE DE JETOANE

al XlX-lea si n pnma jumtate a secolului XX, iar agitaia apare ca simptomul cel mai important pe care l are de tratat alienistul J B M Parchappe sena n 1853 c, de cnd am nceput s ne ocupm de
condiiile speciale de locuit pentru alienai, agitaia este considerat drept starea ntructva obinuit a alienatului, iar azilul de alienai a fost n mod exclusiv sau aproape exclusiv constituit dmtr o sene de
celule n numr aproape egal cu acela al bolnavilor" Efortul terapeutic va avea deci ca scop prin cipal calmarea agitaiei si de aceea medicamentele neurosedative vor fi de departe cele mai utilizate n
psihiatri Abia la nceputul anilor '50 s a neles c agitaia putea fi provocat si ntreinut chiar de instituia azilar ca atare n teza sa pnvmd Tratamentul colectiv ntr un cartier de agi tai, P Paumelle arat
c .modificarea atmosferei generale a pavilionului" permite cel mai adesea potolirea agitaiei bolnavilor si poate conduce progresiv , la dispantia total a sectorului de agitai n acelai timp cu transformarea
ntregului spital" Tot n aceast perioad (1952) ncepe a fi utilizat primul neuroleptic, clorpromazina, medica ment care are un efect sedativ puternic La fel stau lucrurile cu derivata si att de mult folosii
n zilele noastre Iar utilizarea neurolepticelor a fcut, n consecin, uita ta problema, destul de spinoas, a generrii si ntreinem agitaiei prin nsei structurile instituiei psihiatrice tim astzi s avem gnj
att de elementele contextuale declan satoare ct si de accesul nsui, prmtr o prescripie medicamentoas apropriat Anumite molecule s au poziionat chiar ca specifice tratamentului agitaiei (fluani-zon,
halopendol, levomepromazm, sul-topnd etc ) - NEUROLEPTIC
AGNOZIE (engl agnosia) Tulburare a funciilor de integrare perceptiv caracterizate printr-o incapacitate de a identifica unele obiecte i forme.
Dup cntenul modalitii senzoriale, distingem agnozn tactile, auditive si vizu ale (mirosul si gustul, mai puin utilizate la nivelul simbolicului, nu permit reperarea de agnozn specifice) Unele agnozn sunt
totui supramodale.cum sunt agnoznle spa tiale n sfrit, n cadrul aceleiai modali tai senzoriale, se descnu diferite tipuri de agnozn potrivit cu natura stimulilor inter venii (n domeniul vizual,de
exemplu, se descnu agnozia obiectelor, agnozia fetelor [sau prowpdgnozid], agnozia literelor [sau alexia agnozic] si agnozia culorilor Se descnu, de asemenea, agnozn somatice (somatognozn) legate de
perturbnle sche mei corporale Leziunile corticale respon sabile de aceste tulburri se situeaz esentialmente n lobul parietal n ceea ce privete agnoznle tactile si somatice, n lobul temporal n ceea ce

pnveste agnoznle auditive (ana lui Heschl) si n lobul occi pital (anile asociative) n ceea ce pnveste agnoznle vizuale Din anii '70, asistm la o profund rennoire a cercetrilor n do meniul agnoziilor, sub
impulsul lucrrilor si modelelor care provin din psihologia cognitiv si inteligenta artificial Aceste cercetri vizeaz s precizeze natura deti citelor agnozice situndu le n modelele care descriu organizarea
si funcionarea normal a difentelor etape de tratament ale informaiei perceptive
AGONISIRE DE JETOANE (engl token economy, fr economie de jeton',) Tehnic bazata pe paradigmele condiionrii operante i avnd drept scop facilitarea reabilitrii i inseriei sociale a
bolnavilor n instituie prin intermediul intrrilor pozitive materializate de
21 AGORAFOBIE

jetoane (sau uneori de puncte), car e pot servi drept moned de schimb.
Practicat, din iniiativa lui T Ayllon si N H Azrm, n serviciile de primire a bolnavilor cronici (psihotici, debili, de exemplu), agonisirea de jetoane urmrete s fac s funcioneze aceste servicii ca nite
microcosmosuri guvernate de legi asem ntoare cu acelea ale economiei sociale Aceast tehnic de modificare a compor tamentului difer de sistemele , notelor bune", adesea n vigoare n mediile edu
cative, prin faptul c obinerea de ntriri face obiectul unui contract, n general aflat n responsabilitatea unui psiholog si admi nistrat dup un program bine specificat O dat ce contractul este acceptat de
ctre bolnav, jetonul este datorat aa cum este un salariu, si este sanjabil, ca banii contra obiecte sau avantaje
De la nceputul anilor 70, un numr considerabil de servicii de psihiatrie de dincolo da Atlantic, iar ulterior si din Europa, pun n practic tipuri de func tionare similare n Frana, o prim expe nent de
genul acesta a fost ncercat n 1975, la Paris, la centrul psihiatric Sainte Anne
Agonisirea de jetoane permite adesea reducerea apragmatismului bolnavilor si redobndirea de ctre ei a autonomiei n activitile cotidiene alimentaie, toalet, sarcini menajere, lucrri simple etc La
schizofrenici se urmrete si creterea posi bihttilor lor de comunicare social Scopul este, evident, generalizarea progreselor dobndite si la alte activiti dect acelea care au fost ncurajate, ct i
favorizarea de iniiative care s-i permit bolnavului o reinsertie social si profesional
Studii controlate au artat c comportamentele si verbalizarea se amelioreaz ta
bolnavii tratai prin sistemul agonisim de jetoane si c se are mai frecvent n vedere externarea Sistemul este totui greu de gestionat n mod satisfctor El necesit o perfect coeziune a echipei de ngrijire,
n care infirmierii sunt implicai n mod cu totul deosebit
Bbl Agathon M .Therapie comportamentale des schizofrenes m Em.ythp Med Chirg Pans Psychiatne ^7295 D 507-1983 Ayllon T Azrm N H Traitement (.omportamentdl t/i ntstitution psychijtique Dessart Bruxelles 1973 (trad fr)

AGORAFOBIE (engl dgorjphobu) Teama nemotivata care uneori se exprim prin imposibilitatea de a traversa singur piee, poduri, strzi, de a trece printr-un tunel sau printr-un spaiu deschis.
Agorafobia ascunde de asemenea teama de a se duce n locuri publice de a fi prins ntr o mulime ntr o adunare sau ntr un mijloc de transport n comun
Descris de C Westphal n 1871 agora fobia este nsoit de angoase si de senzaii de vertij a cror intensitate poate fi att de mare nct subiectul s evite s se duc n locuri publice, rmnnd uneori
claustrat acas si neputndu se ndeprta de domi cihu dect ntr un perimetru de securitate n care toate ungherele i sunt cunoscute n cazurile cele mai grave i este cu ne putin s rmn singur acas
n prezent, clasificrile americane ale tulburrilor mentale, care permit diagnosti carea lor (DSM 111 si DSM III R), disting, din punct de vedere clinic, dou tipun de agorafobie, dup cum ele sunt sau nu
nsoite de accese de panic, tulburrile din urm putnd s survin, n unele cazuri, independent de agorafobie Se nltur n
AGRESIVITATE

felul acesta ipoteza potrivit creia o angoas de separare aprut n copilrie ar sta la originea tuturor agorafobiilor Atenia este ndreptat ndeosebi asupra studiem comportamentelor somatice ale acceselor
de panic a cror apariie brusc si adesea inopinat constituie un enorm handicap care, n afar de teama de a nu putea scpa dmtr un loc, determin teama de a nu putea fi ajutat la timp si de asemenea, pe
aceea de a se da n spectacol Agorafobia debu teaz rareori nainte de vrsta de 20 de ani si pare s prevaleze la femei La brbai consecinele sale pe plan profesional si social i sporesc gravitatea Este
clasificat printre tulburrile anxioase si constituie o indicaie de psihoterapie sau de terapie comportamental Rmne totui de pre cizat etiologia simptomelor agorafobiei atunu cnd se asociaz cu accese
de panic sau cu manifestri ca palpitaiile, senzaiile de apsare, de jen toracic transpiraie, impresie de vertij sau de lein etc
AGRAFIE (engl agnphia) Alterare grava a scrisului, independenta de Mul-burare motorie, care se poate vedea n anumite afazii de expresie i n sin-droamele demeniale.
AGRAMATISM (engl agrammat^m) Pierdere a capacitii de a-i construi corect frazele, cu folosirea greita sau dispariia desinenelor i a semnelor sintactice.
Este, n general, o form de afazie de expresie, numit si afazie sintactic Uneori este o form de dezintegrare a limbajului n schizofrenie, o dislogie
AGRESIVITATE (engl dggressivny,
aggressiveness) Tendin de a-1 ataca pe
cellalt sau orice obiect susceptibil de a constitui un obstacol n calea unei satisfacii imediate.
Agresivitatea, care nu este sinonimul violentei, se poate manifesta prin nume roase comportamente diferite Actele agre si\e sunt acelea care rein cel mai adesea atenia din cauza caracterului lor spec acular
si potenial periculos Ele merg de a gesturile de ameninare pn la omor, itilizeaz fora agresorului sau un mediator arm) si se pot exercita n mod indirect 'contra unor obiecte neanimate)
De toleranta mai mare sau mai puin mare a societii fat de ele depinde pragul pornind de la care ele devin delicte, ba chiar crime Atitudinile agresive (priviri, mimic etc ) au un caracter extrem de pro
vocator si pot declana o agresivitate mai activ drept rspuns Cuvintele agresive pot fi fie (ameninri, insulte critici) sau pot fi insidioase (defimare ironie, caustici ae) n sfrit, fantasmele si
formaiunile incontientului cu valoare agresiv sunt extrem de frecvente si de altfel sunt utili /ae de terapeut n cura analitic
La copil si adolescent, numeroase tul burri de comportament pot avea o co notaie agresiv latent minciuni, tulburri alimentare, fug de acas, proaste rezultate colare, conduite marginale etc
EVALUARE Fie c este fcut pentru uzul psihiatrului, al psihologului sau al cnmi nologului, evaluarea agresivitii unui individ este o problem frecvent, esenial si extrem de dificil La baza ei st
ideea de a prevedea, deci de a preveni apariia conduitelor agresive Este imposibil s se fac o asemenea predictie suficient de sigur nct ea s fie acceptabil pe plan etic si utilizabil n practic
AGRESIVITATE

Pt plan psihopatologic Cteva elemente pot fi totui degajate ca fund faeton care predispun la o mar mare potenialitate agresiv violente suferite n copilrie, antecedente personale de agresivitate fat de
ceilali, dar si fat de sine nsui, precum si anumite trsturi de personalitate, ca impulsivitatea, labilitatea emoional, intabilitatea caractenal, intoleranta la frustrri (ca n abandonism)
La aceste date foarte disparate se pot aduga rezultatele testelor psihologice MMP1 [testul Minnesota Multiphasic Personahty Inventory not L G ] dac nu profileaz tipul unei personaliti agre sive
adesea arat o cretere a scrilor psiho paliei, paranoiei maniei Testele proiective permit o abordare mai global a agresi vittn n contextul structurrii personali tatu si al mecanismelor de aprare ale
acesteia n sfrit, se cuvine s semnalm existenta unor instrumente specifice de eva luare cantitativa si calitativ a agresivitii (chestionarul lui Came cu privire la ostili ae, scara ostilitii Buss Dunkee
etc ) Pe {dan biologic Nici un element nu a fost gsit ca fund legat n mod specific si indis cutabil de agresivitate Cercetrile genetice au provocat multe discuii pe aceast tem, inducnd noiunea unui
pretins cromozom al crimei", ultim avatar al curentului bio antropologic n criminologie unele studii au constatat frecventa ieit din comun a unui cromozom Y supranumerar (XYY) la criminali si la
bolnavii mintali periculoi n Danemarca, un studiu sistematic n rn dul recruilor ar fi constatat o impulsivitate mai marcat la aceti subieci Dar aceste noiuni sunt de examinat n contextul unei
personaliti marcate de alte anomalii (n special o retardare mental), orice inter pretare univoc fund abuziv
Pe plan hormonal Este cu totul simplificator s facem din testosteron hormonul
agresiunii, chiar dac el pare s joace n mod efectiv un rol n sensibilitatea la ameninare si la frustrare
ABORDRI TEORETICE Diferite curen te psihologice (comportamentalism, feno menologie) au dat interpretri teoretice agresivitii Psihanaliza ne ofer abordarea cea mai complet Importanta
agresivitii si legtura sa complex cu sexualitatea au fost subliniate din ce n ce mai precis de ctre psihanaliti n ultima sa teorie a impulsiilor, S Freud introduce noiunea de contopire dezbinare a
impulsiilor vieii si morii corespunznd n mod global dualis mului agresivitate-sexuahtate din dezbi nare triumf impulsia distructiv si ia natere comportamentul agresiv Pentru M Klein agresivitatea,
foarte important n prima copilrie apare din primele luni (fantasme de distructie si de devorare) si joac un rol fundamental n maturizarea personalitii, n special prin structurarea progresiv a subiectului
n raport cu obiectul Pentru D Lagache,mci un com portament uman nu este lipsit de raport cu agresivitatea n ceea ce privete compor tamentele agresive patologice, clinica psih analitic insist asupra
rolului carenelor afective precoce si al violentelor exercitate de foarte timpuriu de ctre tat, ceea ce duce la o tulburare a identificrii si la un deficit al elaborm simbolice agresivitatea nu si poate gsi
sensul pozitiv Copiii privai de dragoste vor deveni aduli plini de ur (R Spitz)
Abordarea biologic este dominat de cercetrile neurofiziologilor, mai ales de acelea ale lui Karli Pentru acest autor, orice comportament agresiv este un comportament instrumental care se nsene ntr-o
strategie ale crei scopun sunt fie afirmarea de sine si satisfacerea trebuinelor sau
24
AGRESIVITATE

a donntelor, fie aprarea contra a ceea ce amenin integritatea fizic sau echilibrul relaional Elaborarea acestei strategii ar cupnnde, n mod schematic, trei nivelun posibile un nivel de comportament
reflex", n mare parte preprogramat genetic, un nivel la care stimulului i este asociat o conotatie afectiv, n funcie de trirea individual, un nivel de elaborare cognitiv n care sunt luate n seam
experienele personale si contextul sociocultural Pe plan fiziologic, existenta unui centru al agresivitii este ntru totul respins, dar s-a putut demonstra rolul esenial al anumitor structuri cerebrale n
moderarea reactivitii la stimula agre sogeni" ar interveni n special hipotala musul ventromedian, septul si nucleu rafeului Tocmai n aceti nuclei se afl majoritatea neuronilor cu serotomn, ceea ce se
coroboreaz cu noiunea de deficit serotoninergic n cazul manifestrilor de agresivitate excesiv Amigdala, pe care se proiecteaz o parte dm aceti neuroni sero tomnergici, pare a fi o structur central n
elaborarea unui comportament agresiv tocmai la acest nivel stimulul, pnn referin la urmele mnezice, i dobndete sem mficatia sa afectiv n sfrit, contextul prefrontal are un rol esenial de modulare si
de control
PATOLOGII PSIHIATRICE SI AGRE SIVITATE n strile nevrotice agresivi tatea este cu att mai puin aparent cu ct mecanismele de aprare, care i permit s se expnme codificat, sunt mai eficiente
Tocmai n nevroza obsesional agresi vitatea este cea mai intens, dar si cea mai mascat de formaiuni reacionate extrem de organizate Se pot manifesta cteva izbucnin (fune, ticun, ironie), dar trecenle la
act rmn excepionale si sunt adesea
marcate de ambivalen, de remuscn si de donnta de pedeaps n istene, agresivitatea se nscrie mai deschis n eec si n culpabihzarea celuilalt
La psihopai, trecenle la acte agresive scurtcircuiteaz elaborarea psihic, au loc la cea mai mic frustrare si jaloneaz o biografie chinuit
n strile psihotice apar comportamente agresive cu mecanisme diverse agresi vitale n relaie direct cu angoasa psiho tic, destructurarea contiinei si trirea delirant n psihozele delirante acute,
agresivitate nemotivat, discordant la schi zofrenici, agresivitate ca reacie la perse cutii n delirurile paranoice
Strile depresive reprezint un model de amestec de auto si heteroagresivitate, cum ne o arat suicidul altruist al melan colicilor Dar, n afar de aceste cazuri extreme, putem adesea repera manifestri
agresive discrete n cursul depresiilor, iar ele trebuie s ne fac ntotdeauna s ne temem de un nsc suicidar La copil si la adolescent, orice comportament agresiv necesit cutarea unei patologii depresive
subiacente
Agresivitatea stnlor deficitare organice este expresia alterm controlului emoional
La epileptic ea se nscrie, n mod clasic, n tulburnle de personalitate, dar poate de asemenea surveni n paroxismele crizelor, mergnd pn la f una epileptic, deosebit de violent
Trebuie menionate dou exemple de expresii patologice cu totul speciale ale agresivitii la pacientul psihosomatic, agresivitatea pnzomer se nscrie pe corp, la perveri ea este erotizat si canalizat n
scenanul ales
n sfrit, se impune semnalat faptul c alcoolul si drogunle, pnn efectul lor AGRESIVITATE
dezmhibitor, favorizeaz trecerea la acte de agresivitate
TRATAMENT n afar de cazurile n care se nscrie ntr o maladie psihiatric diag nosticat, care are tratamentul ei, agresi vitatea ca atare poate necesita o intervenie terapeutic, adesea asociabil la
diferite niveluri de aciune
Chimioterapiile pot avea aici un loc cu totul justificat unele situaii de urgent necesit un tratament sedatw cu tranthih zante Dmtr o perspectiv mai profilactic unele tratamente sunt n prezent utili/ae n
mod specific ca agresiv olitice eficacitatea timoreglatonlor (litiu carbamazepin) n acest sens pare n prezent stabilit Aceea a antidepresonlor serotomnergici rmne ipotetic
Pot fi indicate diferite psihoterapn te rapnle comportamentale permit modifi carea destul de rapid a comportamentelor terapiile psihanalitice ofer o nelegere mai global a mecanismelor care intr n joc,
ns dimensiunea relaional a pro blemei incit la privilegierea, n msura posibilului, a terapiilor familiale*, de grup
n sfrit, interveniile sociale se vor putea dovedi adesea eseniale ameliorarea condiiilor de viat, tentativele de mediere n caz de conflicte, aciuni pedagogice care vizeaz ntrirea, prin valorizare, a atitu
dinilor de tolerant, comprehensiune etc , derivarea agresivitii spre situaii sim bolice (srbtori, jocuri, sporturi etc )
PSIHAN Ansamblu al manifestailor reale sau fantasmabce ale impulsiei de agreConceptia freudian despre agresivitate a evoluat n paralel cu teoria privind impulsiile ntr o prim perioad, S Freud refuz s recunoasc aa cum A Adler
1-a invitat ncepnd din 1908 n spatele conduitelor agresive opera unei impulsii specifice Aceast specificitate nu ar fi fost, dup prerea sa, dect aceea a oricrei impulsii o propulsie constrngtoare
care trebuie s duc la nvingerea obstacolelor Punctul acesta de vedere va fi sensibil modificat n 1920, o dat cu introducerea impulsiei mortn, Freud explic atunci sadismul prin acea parte a impulsiei
mortn pus direct n serviciul impulsiei sexuale, iar masochismul erogen l explic pnntr o alt parte a impulsiei mortn care rmne n organism, unde este legat de libido prin excitaia sexual n viziunea
lui Freud, impulsia de agresiune apare deci ca nsi expresia impulsiei mortn orientat spre exterior (acting out) Viziunea lui J Lacan este oarecum diferit (l'Agresuvite en psyc/id/w/yse, 1948, n cnfs,
1966), de oarece el emite ipoteza unei agresiviti care ar fi legat , cu relaia narcisic si cu structurile de contestare si de obiectivare sistematic, structuri care caracterizeaz formarea Eului" aceast
agresivitate nu va putea fi depit dect prin identificare oedipian
DIFER Declanarea agresiunii spontane", care pare s nu se poat explica dect prin satisfacia intrinsec procurat agresorului, depinde de anumii factori de situaie care se afl n interaciune cu anumii
factori personali, cum ar fi apetitul de stimulare", posibil de evaluat cu ajutorul chestiona ruluiluiJ Strelau Subiecii de tip A sunt mai agresivi n unele mprejurri dect subiecii de tip B Subiecii care
obin o not ridicat pe scara contiinei de sine (engl self-consciousness scale) i controleaz mai bine agresivitatea -TlP A l TIP B

ALCOOLISM

Bibi.: Castets, P , La mort de l autre Essai sur l'agressivitt de l enfant et de l adolescent, Pnvat.Toulouse 1974 Karh P , Neurologie des comportements d agression, PUF, Pans 1982 Vmcent, J D , Biologie des passiom, O Jacob
Pans 1986

AJUTOR SOCIAL PENTRU COPII

(fr aide sociale a Tenfance, ASE) Serviciu administrativ departamental cu rolul de a asigura copiilor protecia si condiiile afective i educative cele mai favorabile.
De la promulgarea legilor pnvmd des centralizarea din anul 1983 si din anii urmtori, acest serviciu public depinde de preedintele consiliului general Gernd cminele de copii precum si stabilimentele
specializate, ASE are de asemenea n atribuiile sale plasamentele n familii si adoptarea copiilor api pentru aceasta din punct de vedere juridic
;?
AKINEZIE (eng akmesid) Semn major al sindromului parkinsonian, care se exprima prin absena aproape total a gesticulaiei, dificultatea locomoie!, ncetarea balansrii braelor n timpul
mersului, ceea ce n mare parte, st la originea amimiei si a raritii clipitului.
ALCOOLEMIE (engl blood alcohol level, BAL) Prezena alcoolului n snge.
Procentul de alcoolemie se exprim n grame de alcool ntr un litru de snge n Frana, legea fixeaz la 0,80 g de etanol pur pe litrul de snge procentul dincolo de care conducerea unui automobil este un
delict, chiar i n absenta de accidente sau de nclcri ale Codului rutier Legea se aplic si autorilor si victimelor crimelor si delictelor de drept comun Msurarea alcoolemiei se face fie cu ajutorul unui
analizor al respiraiei sau etilometru (detecia etanolului n aerul expirat), fie cu ajutorul analizei chimice a sngelui pre levat prin punctie venoas

ALCOOLIC PERICULOS (engl

dangerous alcoholic) Alcoolic despre care se poate presupune c este periculos pentru semenul sau.
Adoptnd la 15 aprilie 1954 o lege refe ntoare la tratamentul alcoolicilor periculoi pentru semeni parlamentul francez i pro punea s determine s fie ngrijii n mod obligatoriu alcoolicii periculoi care
nu sunt delincveni si pe cei care nu prezint tulburri mentale care s justifice o inter nare ntr adevr, numeroi alcoolici, dei nu intr n nici una dintre aceste dou cate goni, nu prezint mai puin un
pericol pen tru anturajul lor si pentru societate Cu toate acestea, legea nu definete n ce con st aceast periculozitate Or, la alcoolic efectul dezinhibator al alcoolului si rolul su de facilitator al trecem la
act fac ca periculozitatea s fie mereu potenial Mai mult, trebuie inut seama de factorii situ ationali si sociali n aprecierea pericu lozittn Aceti faeton rmnnd cel mai adesea contingenti, este deci
deosebit de greu s se pun diagnosticul de alcoolic periculos
ALCOOLISM (engl alcoholism) 1) Dependen de alcool i ansamblul manifestrilor patologice datorate acestei dependene. 2) Pierderea libertii de a se abine de la alcool (P. Fouquet).
n 1849, un medic suedez, M Huss, observnd c numeroase afeciuni gastro-enterologice, neurologice, psihiatrice, car-diologice erau n mod manifest legate de absorbia nesbuit de rachiu cu un ridicat
ZI ALCOOLISM
procent de alcool, a creat termenul alcoolism, ca numitor comun al unei patologii foarte diverse Termenul folosit pn atunci era darul beiei Acest termen n ism" avea avantajul de a nu mai vehicula
ncrctura afectiv care i arunca pe beivi n domeniul pcatului Acest viciu", mult vreme considerat de clasele conductoare drept apanaj exclusiv al maselor truditoare, a fost la nceput raportat la
consumul excesiv doar de buturi distilate, pe cnd buturile fermentate (vinul, berea) aveau reputaia de a fi igienice" si nepnmej dioase Numai dup cel de al doilea rzboi mondial noiunea de alcoolism
ca boal a cptat prevalent, au fost ntreprinse cercetri obiective si au fost instaurate schimburi internaionale, cu participarea Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS)
ALCOOLUL Este fapt admis c nc din zorii umanitii, primii oameni au observat c un suc de fructe zaharat expus la aer liber, devenea n cteva zile, datorit levu nlor din ambiant, o butur cu
proprieti psihotrope speciale nainte de a fi utilizat de ctre profani, aceasta a fost folosit n scopuri mistice si sacre Berea si vinul au fost cunoscute de ctre sumerieni, si poate si de chinezi, cu patru mu
de ani nainte de Iisus Chnstos Mai trziu, la greci, Homer vorbete n mod expres de ele n Ilidda si Odiseed, n timp ce acele buturi erau fabri cate n Caldeea, n ludeea, n Palestina si mai ales n Egipt
Vinul este foarte des citat n Biblie n Evanghelii, lisus Chnstos consacr vinul ca materie de mprtanie Romanii cunoteau arta de a cultiva, de a curai via si de a seleciona butucii de vit de vie n
primele secole ale erei noastre, expansiunea cretinismului a mers mn n mn cu extinderea viticulturii n Galia Ct pnveste barbarii din nordul Europei, ei
tiau s fabrice o varietate de bere Dou evenimente majore au marcat istoria alcoolului
- n secolul al VII lea d Chr , Mahomet a interzis consumul oricrei substane care putea s duneze puritii sufletului, n special consumul vinului Dup moartea Profetului, cuceririle arabe au prohibit
timp de secole folosirea alcoolului la toate popoarele islamizate
- descoperirea meteugului distilrii, la sfritul primului mileniu d Chr , nu a fost cunoscut n Europa dect n secolul al XIII lea (Raymond Lullus si Arnaud de Villeneuve), dei nu s a stabilit dac in
ventia alambicului se datoreaz grecilor sau arabilor Rachiul (aqua vitae) obinut datorit acestui procedeu nu a fost cunos cut ca butur dect din secolul al 17I lea pn atunci fund rezervat n scopuri far
maceutice prepararea tinctunlor si terapeutice, ntru pstrarea tinereii si pre lungirea vieii De la Platon si pn la Huss, medicii, filosofii, oamenii Bisericii, juritii, scriitorii si poeii recunoscuser
dubla nfiare a buturilor alcoolice fer mentale sau distilate fermeni de reconfor tare, de bucurie, de convivialitate si de sntate", dar si surse de mizerie si de de cdere pentru unu De unde, n literatura
mondial, fie imnuri de glorificare excesiv, fie condamnri vehemente (de exemplu, dup prohibiia islamic, prohibiia din Statele Unite din perioada 1919-1933) Apa care arde", care a primit numele de
alcool prin 1635 (Bornehave), abia n secolul al XIX lea a fost introdus n familia chimic a alcoolunlor sub numele de etdnol, avnd formula CH2 CH2 OH
BUTURILE ALCOOLICE Acestea se compun din dou mari grupe
ALCOOLISM

Buturile fermentate Vinurile sunt obfinute prin fermentarea alcoolic a strugurilor Ele sunt extrem de diversificate n numeroase soiuri rou, albe, roz, dar si dup specificul locului, n funcie de gustul lor
si de gradele de alcool Gradele de alcool pot vana de la 8,5 la 13, iar uneori mai mult, n cazul unor vinun na turale dulci Berea este obinut prin fermentarea alcoolic a unui must fabncat cu mei si cu malt
de orz pur sau asociat cu 30% cel mult boabe de orz crude, berea are ntre 4 si 9 alcool dup cum avem de a face cu o bere blond de mas sau cu o bere brun de lux Cidrul si rachiul de bere provin din
fermentarea sucului de mere sau de pere proaspete, cu sau fr adaos de ap, ajungnd la 5-6" alcool Hidromelul pro babil cea dinti butur alcoolic, se obine prin fermentarea unei soluii de miere de
albine n ap de ploaie
Buturile distilate Printre acestea se numr rachiurile Pe cnd buturile fer mentate nu pot avea un grad de alcool mai mare de 16, rachiurile titreaz de la 40 la 45 de exemplu, rachiurile de cidru tip
calvados (40), rachiurile de fructe tip kirsch (50), rachiurile din gru tip whisky, gin, rachiu de ienupr, vodc, aquavit, rom mdustnal sau agricol (pn la 50) Spir toasele sunt apentive pe baz de vin
(porto 20, madera 17) sau pe baz de alcool de bitters Lichiorurile sunt butun foarte za harate pe baz de rachiu puternic aro matizat, care titreaz ntre 15 si 60
METABOLISMUL ALCOOLULUI Al coolul ingerat este absorbit la nivelul duodenului sau jejunumului El ajunge masiv n ficat pnn vena port Trei sisteme enzi matice (ADH, catalaza si meos)
transform etalonul n acetaldehid Aceasta, la rndu-i, pnn mecanisme complexe, este metaboh
zat n acetat, care este eliminat din organism
Cercetri recente pun n evident rolul capital al acetaldehidei n instalarea dependentei fat de alcool, fie la nivelul metabolismului esutului cerebral, fie la contactul membranelor celulare Depistarea
biologic a alcoolismului, practicat astzi n mod curent, cuprinde, n afar de unele teste hepatice (transarrunaza, de exemplu) msurarea volumului globular mijlociu si dozarea unei enzime Constatarea
unei macrocitoze este un stigmat frecvent al alcoolismului, pe cnd creterea gama G T poate, cu unele rezerve, s semnifice m toxicatia alcoolic
REALITI SI AMPLOAREA FENO MENULUI ALCOOL-ALCOLIZARE-ALCOOLISM Timp ndelungat, consecm tele individuale si colective ale consumului de alcool au fost insuficient cunoscute si
n mod deliberat subestimate sau, invers, exa ger ae n mod ocazionai Astzi, n Frana Comitetul superior de studiu si informaie asupra alcoolismului public n fiecare an informaii demne de ncredere
privind producia (pe categorii vin, bere, cidru rom etc ), distribuirea (numrul de debite), numrul de locuri de munc existente pe ansamblul activitilor legate de alcool costul alcoolismului pentru
finanele de stat si acelea ale securitii sociale, mortalitatea (a treia cauz de deces n Frana, dup bo Iile cardiovasculare si cancere), morbidi tatea (circa 2-2,5 milioane de alcoolici n Frana, dintre care
25% femei, si aproape tot atia supraconsumaton, indivizi cu un nsc ndicat, pe punctul de a deveni autentici bolnavi alcoolici) Este de asemenea cu noscut c absenteismul cu opnrea lucrului pentru boal
(de patru on mai ndicat la alcoolici dect la un grup-martor),

-r

ALCOOLISM
ALCOOLISM

schimbnle locului de munc (n 40% din cazuri) sau incidentele juridice (19% din totalitatea infraciunilor) fac parte din consecinele colective sau individuale ale consumului patologic de alcool
ET1OLOGIE Pentru a sesiza condiiile etiologice susceptibile s fac vulnerabil la alcool (devenit n acest caz agent patogen) un individ n mediul su, este necesar s examinm cele trei dimensiuni ale
smdro mului alcoolic
Faeton psihologici. Exist la unu indi vizi factori psihologici sau psihopate logici, nnscui sau dobndii, susceptibili sa provoace sau s interzic apariia unei alcoolopatu 9 Poate fi reinut noiunea de
personalitate prealcoolic1? Consumul pato logic de alcool este legat de efectele sale psihotrope pentru muli plcerea pentru unu anihilarea angoasei Or angoasa simptom major al patologiei mentale poate
fi dup J Bergeret, expresia unei structuri psihotice/a unei structuri nevrotice sau a anumitor stri limit Recursul la alcool poate liniti tensiunile, dar numai temporar de unde necesitatea de noi libaii ceea
ce poate nsemna intrarea pe calea depen dentei Psihiatria tradiional s a artat relativ puin rodnic n sectorul alcoologic, cu excepia relaiilor posibile dintre al coohsm si depresie observaii clinice si
studii genetice tind s pun n evident n anumite cazuri, alcoolismul si strile depresive (G Wmokur, 1972)
Psihanaliza a elaborat, la nceputul seco lului, ipoteze psihogenetice K Abraham (1908),S Ferenczi(1911),S Rado(1933) Mai recent, autori francezi ca J Clavreul (1959), A de Mijolla si S A Shentoub (1973),
F Pemer (1974), J Bergeret (1978), F Curtet(1978),C Bnsset (1978), M Lasselm (1979) au artat interes pentru
alcoolism, punnd n cauz cel mai adesea anomalii sau alterri ale schemelor identificatoare iniiale si deficite narcisice Alte tipuri de studii se bazeaz pe informaii culese cu ajutorul testelor de eficient
sau de personalitate, avnd drept obiectiv discernerea trsturilor presupuse specifice pentru o personalitate alcoolic Se studi az, de asemenea, condiiile de educaie si anomaliile parentale n sfrit, se fac
cer cetn longitudinale predictive W MacCord (1960), C Robms (1962) si G H Jones (1968)
Ansamblul acestor cercetri multiple divergente, uneori contradictorii, nu permit trasarea nici unui profil tipic Dar rmne viu interesul pentru ipotezele formulate pe plan psihologic, ncercndu se a se
rspun de provocm pe care o reprezint opaci tatea conduitei alcoolice
Factori fiziologici. Ei constituie ansam blul dispoziiilor somatice sau predispo zitnlor atipice susceptibile s influente/e vulnerabilitatea si toleranta la alcool Mai multe ipoteze referitoare la mecanisme
biochimice au fost emise la nivelul neuro transmittonlor (rolul produsilor de con densare, rolul catecolammelor si al serotonmei) la nivelul metabolismului ce rebral si la nivelul membranelor neuronale n
funcie de structurile acestora Cerce rile de acest tip se afl n centrul in teresului cercetrilor contemporane La fel, studii genetice, care pun problema trans miteni unei dispoziii ereditare ce provoac o
vulnerabilitate nnscut la alcool, au scos n evident, datorit observrii geme mior sau copiilor adoptai, contribuia probabil a unui factor ereditar (noiunea de profil genetic specific)
Faeton socioculturali. Prin factor socio cultural se nelege ansamblul de influente care se exercit asupra individului n
msura n care el aparine unui anumit mediu, face parte dintr-un grup etnic defirit, respectnd moravuri si datini tradiionale, sau n msura n care ader la o religie, la anumite concepii metafizice sau
morale Influenta structurii societii, capitalist sau socialist, rural sau urban, n care triete individul are un rol important n afar de aceasta, individul evolueaz la un nivel profesional stabil sau
variabil, n interiorul piramidei sociale n sfrit, modalitile educaiei sale, poziia grupului su social fat de alcoolism au ponderea lor n ccn duitele individuale sau colective
Iat cteva exemple n mod tradiional, evreu, consumaton de buturi alcoolice,au dmtotdeauna reputaia de a rmne sohn S Snyder a efectuat mai multe anchete n Statele Unite, demonstrnd c
procentajul alcoolismului n grupul acelora care prjc tic efectiv aceast religie este deosebit de mic n anii 80, ns, observarea di e ntelor grupuri de imigrai n Israel a revelat faptul c problema
alcoolismului exist realmente la aceast tnr naiune Imigranii irlandezi n Statele Unite foarte numeroi n secolul al XIX lea si la n cepului secolului XX, cel mai adesea de origine rural, au trebuit s
fac fat unor mn dificulti de adaptare Procentajul alcoolismului la indivizii care compun acest grup este foarte ridicat, ns, de la a doua generaie, el scade de la 38% la 20% Co mumttile chineze
instalate n Statele Unite exercit, din cauza unor tradiii culturale foarte vechi, un control familial si social foarte vigilent fat de alcool, control pe care contactele cu civilizaia american nu 1-au tirbit
Un antropolog francez, A Robert, a stu diat ndeaproape datele istonce, soc o logice si etnologice ale comportamentelor populare fat de buturile alcoolice Rolul
cabaretului, al debitelor de buturi, al tavernelor sau cafenelelor este acela al unui loc privilegiat n care se es legturile de sociabilitate Multe leacuri populare fac un loc important alcoolului
Atitudinile culturale fat de alcool se exprim n anchetele de opinie public Alcoolul simbolizeaz si evoc mult mai mult reuniunile agreabile si mesele bune dect eventualele decderi pe care le poate
determina Chiar dac l respinge pe alcoolic, opinia public francez admite mitul beiei voioase si virile
Faeton economici. Acetia constituie totalitatea elementelor care privesc pro ductia, distribuia si consumul de alcool precum si presiunile exercitate asupra grupului sau indivizilor care au interese angajate
n acest sector de activitate
Frana, primul productor mondial de vin, numr l ,5 milioane de viticultori La un loc cu productorii de bere, de cidru de rachiu si cu toi cei care au de a face cu comerul sau industria de buturi alcoolice
se ajunge la un numr de 3,5 milioane de persoane, adic mai bine de 10% din populaia activ Dac adugm c 20% din exporturile agroalimentare franceze sunt constituite de buturile alcoolice, m
surm importanta intereselor aflate n joc Preturile de vnzare sunt relativ sczute, iar eforturile de difuzare, de prezentare si de accesibilitate sunt manifeste, susinute de o publicitate deosebit Aceasta a
fcut obiectul ctorva limitri n 1988 Ponderea factorilor economici, mic n inuturile ne productive, este mare n cele productoare
Intncarea celor trei categorii de factori, psihofiziologici, socioculturali si economici, este constant Influenta lor este reciproc Formularea lui E M Jellmek, care dateaz din 1960, rmne mereu valabil n
grupurile sociale care nu tolereaz dect
30
31 ALCOOLISM

mici consumun cotidiene de alcool, numai acei indivizi care, din cauza unei mari vulnerabiliti, au tendina de a se opune acestor norme sociale sunt pndii de riscul intoxicrii Invers, n grupurile sociale
care autorizeaz mari consumun zilnice, este suficient s prezini o vulnerabilitate mi nor, de ordin psihologic spre a fi expus acestui risc" Etiologia alcoolismului este multifactonal A distinge a defini
aceti faeton multipli, a preciza modul lor de aciune a le atribui o valoare sunt operaii dificile cu att mai mult cu ct exist n totdeauna o intersectare si o interaciune a acestora

ALCOOLOPATIILE Diagnosticul acestor stri patologice este teoretic simplu con versaii cu pacientul pentru a culege informaii referitoare la antecedentele sale medicale, psihiatrice sau propriu zis
alcoologice, ca si referitoare la ecourile comportamentului su asupra vietn sale familiale ..profesionale si sociale Se prac tic n aceast privin teste psihologice examene fizice si biologice (n ceea ce
privete acestea din urm cercetarea pro centului de gama G T si a volumului glo bular mediu)
De fapt, primul contact cu pacientul este deosebit de complex, punnd in cauz per sonahtatea acestuia si a medicului ntr a devr, polimorfismul tablourilor clinice este deosebit de derutant, cci uneori nici
un semn nu este aparent bolnavul solicita consultarea pentru manifestri patologice care deja sunt complicaii, dar care, pentru dnsul, nu sunt n mod evident legate de intoxicaia sa (despre care el nu
vorbete) De bun-credmt, el poate ignora faptul c este deja dependent de alcool, bolnavul poate adopta fat de medic o atitudine de fensiv, refuznd cooperarea, negnd sau
disimulnd ntr-o msur sau alta, se poate, n sfrit, s existe o patologie asociat, fizic si psihic (stare depresiv, de exem piu, n spatele creia se ascunde sindromul toxic pe care trebuie s tim s l
depistm) Majoritatea clinciemlor sunt de acord c nu exist un alcoolism, ci alcoohsme Poli morfismul alcoolopatnlor a incitat la cla sificn n interiorul sindromului alcoolic
n 196() E M Jellmek( 1890-1963) a publicat o clasificare a alcoolopatnlor pen tru care s a servit de pnmele cinci litere din alfabetul grec Alcoolismul alfa comport un recurs la alcool n mod pur psihologic
Alcoolul este folosit pentru a calma dureri somatice sau emoionale n realitate, aceast form ar constitui preludiul formei gama descrise mai jos Alcoolismul beta cores punde unei alcoolizn excesive si de
lung durat n cursul creia survin complicaii de tip somatic (ciroze, polmevnte) fr a se putea pune n evident o dependent fizic Pe cnd n forma gama alegerea alcoolului pnveste ndeosebi
alcoolunle tari, aici avem de a face cu consumatori hipertoleranti care aleg mai degrab bu tun fermentate cu slab coninut alcoolic De fapt, alcoolismul beta ar fi forma care precede alcoolismul delta
descris mai jos Alcoolismul gama, cu pierderea controlului asupra consumului de alcool, corespunde ntructva alcoolozei* Alcoolismul delte, cu incapacitatea de a se abine de la alcool fie si mcar o zi,
prezint o puternic com ponent toxic si corespunde alcoolitei* Alcoolismul epsilon are caracteristici comparabile cu somalcoolozele*
n 1980, Asociaia american de psihi atne a editat un manual diagnostic si sta tistic al tulburrilor mentale, DSM 111*, care distinge n ceea ce pnveste alcoolis mul cntenile abuzului de alcool, adic att
ALCOOLISM

un mod de consum patologic definit cu acuratee ct si un handicap al funcionm sociale si profesionale legat de acest con sum, sindromul de dependent care com port creterea tolerantei si sindromul de
sevraj*
Multe alte tentative nosologice au avut loc n ultimii 40 de ani Nici una nu este pe deplin satisfctoare, dar toate au meritul de a stimula reflecia cu pnvire la ceea ce O M S a decis s numeasc sindromul
de dependent alcoolic
Complicaiile alcoolopatiilor nu pot dect s fac obiectul unor enumerri suc cmte Ele sunt fie de ordin gastroentero logic si hepatic (gastnte, cancer esofagian, pancreatite steatoz ciroz), fie de ordin
neuropsihiatric (beta simple sau patolo gice, delir alcoolic acut, subacut sau cro rac nevnt optic retrobulbar, polmevnte encefalopatii) Exist de asemenea o pato logie cardiovascular legat de
alcoolopaUi
ALCOOLISMUL FEMININ Timp nde lungat ocolit de specialiti, care mpar tsind nerecunoasterea colectiv, l acopereau cu un vl pudic, alcoolismul feminin are drept caracteristic gravitatea sa
amestecul aproape constant al unor factori psiho nevrotici, amploarea unor tulburri orga nice cu care se asociaz, dificultatea instituim terapiei, clandestinitatea la care l condamn oprobriul social
Alcoolismul feminin se deosebete de alcoolismul masculin prin
1) o mai mic important numeric 30% femei din numrul total de alcoolici din Frana, adic 800 000-900 000 Aceast proporie pare n cretere de 25 de am n ceea ce pnveste bolnavii spitalizai Dar
creterea trebuie relativizat deoarece poate vana n proporii uimitoare n Sta tele Unite, un alcoolic din trei este femeie,
pe cnd n Martinica numrul femeilor alcoolice este aproape egal cu acela al brbailor,
2) consumul patologic, care debuteaz mai devreme dect la brbat se stinge mai trziu
3) durata intoxicaiei, nainte de soli citarea de ngnjm, este mai scurt dect la brbat
4) tipul de alcool consumat variaz de la o tar la alta n Scoia, de exemplu nu exist o deosebire semnificativ ntre ba bai si femei, pe cnd n Frana femeile alcoolice au o prefennt aparte pentru
alcoolunle tan si adesea pentru buturi de felul apei de colonie
Exist unanimitate n a recunoate c organismul feminin este mai vulnerabil dect acela al brbatului Vrsta medie de apantie a cirozelor la femei este cu 10 ani infenoar aceleia a brbailor La un bar bat
o ciroz se constituie n 10-20 de am pe cnd la o femeie n numai 5 ani Ano malnle electroencefalografice sunt mai frecvente la femei dect la brbai iar pohnevritele si complicaiile neuropsihi atnce sunt
mai precoce si mai severe Supramortahtatea la femeile alcoolice tinere arat, de asemenea, c ele sunt mai marcate dect brbaii alcoolici de aceeai vrst Inegalitatea fiziologic se adaug deci unei
inegaliti sociologice
Din punct de vedere clinic, importanta problemelor psihonevrotice este major Se repereaz structun nevrotice sau puternice elemente depresive abordnle psihana litice n Frana (M Fontan, Lasselm) arat
c totul se petrece ca si cum femeia alcoolic are despre ea nsi o imagine lacunar, segmentar si se vede ca pe un teren de falii si de leziuni narcisice ne cicatnzate Acest vid central nu poate fi umplut
provizonu dect pnn ingestia unui
33 ALCOOUSM

obiect real, alcoolul Dincolo de ponderea factorilor sociologici si de vulnerabilitatea fiziologic proprie organismului feminin, recursul patologic al femeii la alcool are aceeai semnificaie ca la brbat,
aceea a unei amgeli si a unui eec
Pronosticul la o femeie alcoolic gra vid este greu de stabilit Consecinele pentru fetus pot fi foarte severe (ntrziere de cretere, anomalii morfologice specifice ale craniului si membrelor, malformaii)
Contraceptia pune probleme specifice
ALCOOLUL SI TINERII De vreo dou decenii alcoohzarea tinerilor a cptat o caracteristic nou Alcoolizm traditio nale prin imitaie, din obicei sau gust i d succedat un recurs la alcool care uneori se
substituie toxicomaniei, dar care de ase menea poate conduce la toxicomanie sau i se poate asocia Alcoohzarea capt n acest caz un caracter particular, nsotin du se de agresivitate delincvent, tendin
suicidar* imprudent deliberat n materie de conducere a automobilului sau vehi cuiului pe dou roti
Vrsta medie a primului consum tinde s scad de vreo 10 ani, iar alcoohzarea regulat sau excesiv ncepe ntre 12 si 14 ani n toate mediile, bieii consum mai mult dect fetele
Alcoohzarea juvenil include
1) colari (anchet INSERM, F DavidsonsiJ P Choquet 1980) la care o adaptare colar mediocr joac un rol determinant, adesea alcoolul este asociat cu tutunul,
2) tmen muncitori (J Zourbas) ei consum mai mult alcool dect tinerii liceeni,
3) tmen recrui (J G Bernard) la cazarm consumul de alcool este relativ slab (numai 25% dintre recrui beau cu regularitate buturi alcoolice) Dimpotriv, ieirile de smbta pot fi udate n mod copios
n cea mai mare parte a cazurilor, al coohzarea juvenil nu duce la constituirea unui sindrom alcoolic la vrsta adult, da tont maturizrii si unei stabilizri de bun augur Dimpotriv, anxietatea, depresia
mahmureala sau unele stnictun prepsiho tice subiacente alcooli/nlor precoce pot necesita o intervenie terapeutic
TERAPIE Apstorului pesimism terape utic de pn n 1950 i s au substituit con dinte terapeutice foarte diverse, care au loc n stnictun sanitare originale Responsabilii de sntatea public, opinia
medical, opi m public au evoluat mult
Obiectivele urmrite sunt de dou cate goni Trebuie ntr adevr s fie tratate alcoolismul simptomatic si complicaiile sale, adic s se ajung la o ruptur cu toxicul la operarea unui sevraj urmat de o
abstinent total si necondiionat Pci entul trebuie de asemenea ajutat s si reconstruiasc ansamblul unei traiectorii lezate de alcool, s si reorganizeze viata s si restaureze capacitile relaionale s si
regseasc autonomia si un mod de a tri fericit fr alcool Uor de enunat aceste pnncipn sunt greu de urmat De fapt, solicitarea de ngrijiri este rareori clar si explicit Ea este uneon mascat n spatele
unei simptomatologii de mprumut, diges tiv sau neurologic Adesea este formulata indirect, de o ter persoan so, patron, medicul de la iotul de munc, politie autontti de sntate public etc mpins s
solicite un ajutor terapeutic, cruia nu prea i recunoate temeiul, pacientul nsc s se arate reticent fat de terapeut, ba chiar osul
n mod clasic, medicul, fie el generahst sau specialist (n acest caz mai degrab gastroenterolog sau psihiatru), este singurul
ALCOOUSM

investit cu funcia terapeutic De fapt. ns, muli altn particip n mod activ la aceast terapie asisteni sociali, vizitatori sociali consihen n alcoologie, psihologi, mfir mien, precum si foti bolnavi adereni
la grupurile nefaliste* Capacitatea terapeutic a acestui personal este incontestabil, mai ales n demersurile pe termen lung
Primul contact dintre pacient si terapeut este un act important, care inaugureaz o relaie ndelungat Se cuvine ca medicul s si demonstreze nu numai tiina ci cu tact si rbdare, si capacitatea sa de a o
pune n practic Nu mai este vorba de a pune un diagnostic ci de al face pe pacient s se recunoasc drept alcoolic de a i expune total sau n parte situaia evi tnd travestirea prea fi a adevrului Practica
testelor (de personalitate sau de eficient) poate ti un mijloc de contact la fel ca si examenele biologice A ti s as culi plngerile familiei sau ale anturajului va putea contribui la un prim bilan global care
s orienteze programul terapeutic Programul terapeutic este ansamblul coerent si pre\ izional al mijloacelor de n grijire medicamentoase, psihologice si socio logice Ales de terapeut sau de terapeui in acord
cu pacientul si cu anturajul acestuia el trebuie >> tin seama de situaiile fie cruia, spre a atinge cele doua obiective definite mai sus Unu terapeui au crezut de cuviin s si fixeze ca scop restaurarea unei
tolerante normale la alcool Reluarea unui consum controlat ar h posibil fr reapariia manifestrilor psihice, fizice sau sociale ale maladiei alcoolice Dup numeroase experimentri, majoritatea autorilor
conchid asupra caracterului falacios al acestei noiuni
nc de la nceputul aplicm progra mului terapeutic se pune problema este
necesar sau nu o spitalizare' Opiunea va fi cluzit de aprecien privind
- starea bolnavului,care manifest sau nu imposibilitatea unui sevaj ambulator o alterare grav a stm sale generale a comportamentelor psihiatrice a reaciilor suicidare posibile, o periculozitate poten tial
- gradul de intolerant al anturajului care necesit sau nu o ruptur momentan cu mediul
Chimioterapnle suntesentialmente con stituite din tranchilizante, antidepreson neuroleptice si vitamine Tehnicile aversive utilizeaz apomorfina, pe cnd tehnicile de interdicie recurg la alte medicatn (disul
firam si metronid i/ol) Magneziul face si el parte din anumite scheme chimiotera peutice
Au fost utilizate toate psihoterapnle in dividuale sau de grup Nici una dintre ele nu se poate prevala de o superioritate pe termen lung n afar de aceea original pus n practic de asociaiile fotilor butori
sau de gmpurile de nefalisti
Evoluia terapeutic este presrai de incidente sau accidente impre\ izibile si scap oricrei descrieri Recidiva sui recidivele, adic reluarea consumului de alcool nu este dect unul din elementele
traiectoriei Ea nu trebuie nici exagerat si nici trecut sub tcere Apariia de ele mente depresive cu risc suicidar ment a fi menionat din cauza relativei sale trec vente Caracterul repetitiv al unor secvene
spitalizare recidiv respitahzare iari recidiv etc trebuie s incite la o noua estimare a programului terapeutic la punerea n cauz a terapeuilor nii, ca si la aprecierea unor lacton individuali sau
situationali n care alcoolicul se afl pri zonier Dac elementele de pronostic se arat n general neadecvate, rezultatele ca ALCOOLISM
atare, pe termen scurt, mediu sau lung, n funcie de numeroi parametri, nu pot fi evaluate n mod global Cutare alcoolic, care a fost obiectul unor ngrijiri atente timp de 10 ani, cu eecuri constante si
reiterate, poate s ajung la o perioad de excelent stabilitate n anii urmtori Invers dup ce a vdit un rezultat bun timp de 10-20 de ani, cutare altul va recidiva grav si va intra ntr o faz patologic sever
si durabil Aceste imprevmbilitti si incer titudim nu trebuie s incite echipele de terapeui la descurajare si abandon Cu excepia unor complicaii organice grave sau a unor deteriorri psihice ireversibile
este necesar s se urmeze cu tenacitate terapiile ntreprinse
ALCOOLOG1E MEDICO SOCIAL Ela
borarea unui ansamblu de texte legislative si reglementare este contemporan cu evo lutia ideilor cu privire la alcoolism, m cepnd din 1950 Cauzele economice sunt vizate n' msura n tare supraproducia
favorizeaz supraconsumul, de unde ten tativele de limitare a viticulturii, de abolire progresiv a privilegiului povarnagulor, de contingentare a debitelor pentru moderarea distribuiei si frnarea publicitii
Legea din 1954 a instituit o procedur (prea com plex) de incitare a alcoolicilor periculoi de a solicita ngrijirea medical, dar n acelai timp si n premier au fost create stabilimente de ngrijire, centre de
100 de paturi sau sectn de 25 de paturi Aplicarea rmne insuficient Comitetul superior de studiu si informaie asupra alcoolismului a fost creat n acelai an ncepnd din anii 1970, ministerul sntii a
creat centre zise de igien alimentar" (de fapt, centre alcoologice de prevenire si de tratament), din iniiativa unui medic din cadrul S N C F , dr Le Go n 1989, mai bine de
250 de centre de acest fel au fost repartizate pe teritoriul Franei Cele mai multe dintre ele sunt gerate de A N P A (Aso ciatia naional pentru prevenirea alcoolismului) succesoare a Comitetului de aprare
contra alcoolismului
Numeroase anchete, att n Frana ct si n strintate demonstreaz rolul avut de impregnarea alcoolic n accidentele ruti ere ncepnd din 1955, au fost luate msuri pentru a se ncerca stvilirea heca
tombei rutiere (circa 16 (XX) de mori si 300 (XX) de rnii n 1976) Studii mai n gu roase au fost fcute n Frana de C Got la spitalul din Garches aproape 40% dintre accidente sunt n corelaie direct cu
o alcoolemie superioar procentului legal de
0 8 g de alcool pe litrul de snge O sene de noi legi sau decrete ncearc s domine fenomenul dar ele rmn greu de aplicat n pofida progreselor recente n materie de dozare a alcoolului n snge
(alcooltestului
1 a succedat etilometrul) > ALCOOLEMIE
n ceea ce privete prevenirea multe eforturi au loc la nivel de indivizi si de opinie public Sarcin ingrat ns ne cesar prevenirea nc nu dispune de baze tiinifice (n special epidemiologice) pe cnd
efectele sale reale sunt greu de m surat Medicina muncii corespunde unui sistem de medicin preventiv situat sub dublul control al beneficiarilor (comitet de ntreprindere) si de stat (inspecia muncii)
Examenul periodic al salariailor permite depistarea supraconsumatorilor si alcooli cilor si prevenirea unor accidente (schim bnie de loc de munc) n unele ntreprinderi, medicina muncii, n acord cu
grupurile nefahste corporative, poate juca un rol activ n informare si n prevenire
36
ALEGERE PSIHICA INVIZIBILA

ALCOOLIT (engl alcoholitis) Una din formele clinice ale alcoolopatiilor, cea mai rspndita la brbat n Frana.
Alcoolita comport un factor psihic ne predominant la nceput subiectul individ , paranormal" care, de la sfritul adolescentei, consum zilnic si n tovrie importante cantiti de vin, bere sau cidru
nu prezint n aparent nici o stnictur nevrotic, psihotic sau pervers Factorii de mediu joac un rol important sexu ahtatea este normal Se observ o aservire progresiv a factorului de tolerant iar
beiile sunt relativ rare Evoluia este lent 10-20 de am nainte de apariia unor manifestri hepato digestive sau a unor tulburri de comportament Pictorul toxic creste n paralel cu factorul de tolerant
ALCOOLOGIE (engl alcohology) Disciplina consacrat la tot ceea ce are legtura,n lume, cu alcoolul etilic: producie, conservare, distribuie, consum normal si patologic, cu implicaiile acestui
fenomen, cauze si consecine, fie la nivel colectiv, naional si internaional, social, economic i juridic, fie la nivel individual, spiritual, psihologic i somatic. Aceasta disciplina autonoma i ia instrumentele
de cunoatere de la principalele tiine umaniste, economice, juridice i medicale, descoperind, n evoluia sa, propriile-i legi" (P. Fouquet, 1967).
Acest concept nou, centrat pe obiectul alcool, a permis o lrgire, o mbogire si o mai bun coeziune vizavi de psihiatrie si de toxicomanii Alcoologia face obiectul nvmntului universitar, iar n 1978 a
condus la crearea unei Societi franceze de alcoologie
ALCOOLOPATIE (engl alcoholopathy) Stare comportamentala constituita de tulburri ale toleranei la etanol i de instalarea unei dependene faa de acest produs.
Ansamblu eterogen, al crui polimor fism expresional este foarte vast, alcoolo paliile capt la nivelul individului semnificaii existeniale foarte diverse, al cror numitor comun este pierderea libertii de a
se abine de la alcool Etiologia lor este slab cunoscut
ALCOOLOZ (engl alcoholow) Una din formele clinice ale alcoolopatiilor, foarte frecventa la femeie.
Factorul psihic este dominant angoas, depresie, slab tolerant la frustrri, cutare afectiv nesatisfcut tulburri de sexuali ae, dezechilibru psihopatie, stri limit etc Factorul de tolerant este mediu la
subiecii pentru care alcoolul tare este utili za mai mult ca agent terapeutic dect pnn gust Factorul toxic rmne de intensitate mijlocie, deoarece episoadele patologice ale consumului solitar sunt
intermitente, discontinui si de scurt durat
Aceti bolnavi sunt determinai s con sulte medicul dup o evoluie relativ scurt de ordinul a civa ani din cauza unor tulburri grave si precoce de comportament (betn atipice)

ALEGERE PSIHIC INVIZIBIL

(engl invu,ible psythic choice) Model etiologic al unor crize sau decompensri isterice.
Introdus de ctre E Kretschmer, aceast sintagm desemneaz procesul psihologic care propulseaz un subiect spre o fug sau o agitaie dezordonat atunci cnd se afl n fata unui pericol material sau
psihologic, ALEXIE
o atare reacie la pericol implic o manifestare a impulsiei vieii si a impulsiei morii (basic dnves) De altfel, Kretschmer a avut o anumit influent asupra lui J Lac an, iar titlul articolului acestuia din urma
(La causahte psychique , 1947) este de fapt titlul unui subcapitol din Psihologi*! medical a lui Kretschmer n consecin, putem opune , alegerea psihica invizibil unei alegeri tortate care de/nodnd
realul simbolicul si imaginarul, ar las sa apar fenomenul psihotic > FURTUN MOTORIE ISTERIE
BiW Kretschmer E Hvsfene Reflexe Iiftinkt 1921 trad engl London Peter Owcn 1961 Lacan l Propos sur la causahte psychique 1946 mtnfs Le Seuil P ins 1966 Lacan l Le ps>t/i<ses Le Seuil Paris 19X1

ALEXIE i engl ,ilc\u/ Forma de agno-7ie \izuala caracterizata prin pierderea capacitii de a citi limba scrisa sau imprimat, n pofida conservrii inteligentei i a funciei uzuale.
Se impune s distingem o alexie optica pur, fr agrafie si fr tulburare de limbaj interior o alexie optico-agnoic,cu agnozia culorilor, a obiectelor si spaiului si o alexie care se asociaz cu agraha, caz m
care pacientul nu poate nici citi si nici scrie
ALEXITIMIE (engl jlexithymid) Incapacitate de a-si exprima emoiile.
Termenul de alexitimie, aprut n Statele L rute n jurul anului 1973 (P E Sifneos), se aplic la descrierea personalitii unor bolnavi psihosomatici care se caracterizeaz printr- o mare dificultate de
verbalizare a sentimentelor si emoiilor lor, printr- o viat fantasmatic toarte srac si o gndire si un discurs esentialmente orientate spre preocupri concrete (- PSIHOSOMATICA)
Asemenea pacieni pot lsa s apar starea emoional exclusiv pnn prisma plngerilor lor somatice Ei demontreaz, ntr-adevr, mari dificulti n distingerea dinamicii lor afective de senzaiile corporale
Acest tablou clinic este adesea asociat cu o simptomatologie somatic important l ntlnim frecvent la subiecii cu statut socioeconomic sczut, la unu toxicomani si dup evenimente traumatice grave n
maladiile psihosomatice, ca astmul, pci entn alexitimici prezint o evoluie net mai defavorabil dect cei care nu sufer de alexitimie Ei sunt prea puin sensibili la psihoterapie Unu chnicieni cred chiar c
alexitimia este consecina unei malformaii cerebrale si in special a unei deficiente a conexiunilor interhemisfence (agene/ie a corpului calos sechele de comisurotomie Tenhouten si Hope)
ALIAN (engl Miance) Uniune, acord ntre dou sau mai multe persoane pentru promovarea unor scopuri sau interese comune.
La nivel familial, orice alian trans gcnerational este ilegitim Ea duce la modificarea ierarhiei funcionale a familiei si se poate afla astfel la originea unor tulburri psihopatologice la unul dintre membru
grupului natural

ALIAN TERAPEUTIC (engl

therjpeutic <ilhdnce) Modalitate a unor psihanalize, caracterizata printr-un ajutor dat pacientului de ctre Eul adaptativ ntru continuarea analizei i ntreinuta de dorina de a-i nvinge
nevroza, voina contienta si raionala de a coopera la cur i aptitudinea de a
ALIANA TERAPEUTICA

urma sfaturile i intuiiile psihanalistului.

Pentru psihanalitii care o preconizeaz, aceast alian terapeutic ar fi contrapartida necesar a nevrozei de transfer, care l leag pe pacient de terapeut Ea ar mpiedica instaurarea definitiv a acesteia si
transformarea analizei ntr-o unedhche Analyse Cci ar fi necesar ca nevrozatul s stabileasc si s menin un alt tip de raport cu psihanalistul, n marginea reac tulor sale de transfer, dac el dorete s
intre si s lucreze pe picior de egalitate n situaia analitic" (R R Greenson)
Termenul pare a fi fost introdus de ctre F Zetzel, n 1956, care i a dezvluit impor tanta, subliniind c este lesne s i deose besti pe psihanalitii clasici de cei ai scolii Annei Freud dup cum ei ignora sau uti
lizeaz acest aspect particular al trans ferului ntr adevr n lucrarea sa Eul si mecanismele de aprare (1936), Anna Freud promoveaz noiunea de Eu adaptativ, asimilnd n acelai timp rezistentele si
mecanismele de aprare ale acestui Eu Paralel, scoal american a egopsihologiei, cu H Hartmann, E Kns si R Loewenstem, a dezvoltat aceleai concepii Din 1939, Hartmann descria funciile autonome ale
Eului, ale crui rudimente si-ar face apa ntia din primele luni de viat si care vor aparine Euiui atunci cnd acesta se va individualiza Noiuni cum sunt autonomia anumitor funcii ale Eului si dezvoltarea
autonom au oferit deci baza si justificarea sa alianei terapeutice
Greenson, L Stone, H W Loewald o vor preconiza deci, la finele anilor '50, n epoca n care analizele tocmai deveniser interminabile n Statele Unite, pentru a permite pacientului s ajung mai repede la
sfritul curei sale Ei regsesc de altfel
aceast modalitate de cur deja descris n transferul raional al lui O Femchel (1941) si n ceea ce R Sterba repera n 1929 cu privire la identificarea pacientului cu psihanalistul, care l fcea s se intereseze
de activitatea pe care ei trebuia s o reali zeze n comun
Sterba notase de asemenea, n 1934, c aceast voin de colaborare mutual se valorific ntre Eul raional al pacientului si Eul anahzant al psihanalistului" ntr a devr, n aceast relaie de alian, pci
entul realizeaz o identificare parial cu psihanalistul, acionnd asupra sa si inter pretndu si rezistentele, aa cum o face terapeutul su Dar trebuie ca el s fie capabil s menin si s controleze aceast
form de transfer relativ raional desexuahzat si neagresiv" Este evident c subiecii narcisici,borderline,psihopai si cu att mai mult psihoticn nu sunt capabili de aceasta Trebuie ca pacientul s aib, pe de
o parte, nevoie de reaciile de transfer si de capacitatea de a regresa, iar, pe de alt parte, , un Eu puternic sau acea form particular de plasticitate a Eului care s i permit s si ntrerup regresiunea pentru
a stabili o alian de lucru rezonabil si motivat" (H W Loewald)
Aceast variant a curei tip a ntmpinat numeroase cntici din partea psihanalitilor, ndeosebi din partea acelora care se opu neau egopsihologiei din care ea se inspira Dac unu s au mulumit s spun c
aceasta mergea cu att mai bine cu ct pacientul nu era cu adevrat bolnav", alii cei mai muli, J Lacan n special, au vzut n aceasta o veritabil pervertire a psih analizei Pentru Lacan o astfel de analiz
nu fcea de fapt dect s deseneze relaia unui Eu cu un Eu" Diviznd Eul pacientului n partea sntoas si partea bolnav, se creeaz o sene de bipartiii ale ALOCAIA DE EDUCAIE SPECIALA

w
ALOCAIE PENTRU ADULI HANDICAPAI

Eului subiectului", care, duse ad infimtum, s-ar reduce la limit la Eul psihanalistului Iar pe aceast cale puin intereseaz c se procedeaz dup o formul n care se reflect rentoarcerea la dispreul
tradiional al savantului pentru gndirea morbid, iar vorbind cu pacientul pe limba sa, nu i se d n fond cuvntul" Socotmdu se c terminarea psihanalizei implic identifi carea subiectului cu Eul
psihanalistului (W Hoffer), se exclude subiectul de la orice fondare n limbajul su Iar psihana listul nu ar putea s i comunice nimic pacientului care s nu fie luat drept o tiin preconceput sau o intuiie
imediat, adic s nu fi fost supus organizm propriului su Eu" (Lacan, Variante^ de la cure-type)
n pofida acestor critici si a faptului c ea ar fi czut n desuetudine o dat cu declinul egopsihologiei la psihanaliti aliana terapeutic rmne larg preconizat si utilizat n diverse psihoterapn de m spiratie
psihanalitic sau cognitiv Aa se explic faptul c exist, pentru a msura calitatea relaiei dintre pacient si terapeutul su, un Helping Allidnce Questionnaire care prezint dou versiuni paralele, una
destinat bolnavului iar cealalt ngriji torului Pentru muli psihoterapeuti, efici enta psihoterapie! lor ar depinde n mare parte de calitatea acestei aliane de lucru, pe care ei caut s o instituie si s o re
pereze nc de la nceputul curei Iar n studiile cele mai recente asupra factorilor de succes ai psihoterapnlor, rareori aliana terapeutic nu este citat ca fund una dintre cele mai determinante Bibi Freud A
Le moi et Ies mecanisme* de detense (1936) trad tr PUF Paris 1950 Greenson, R R Technique et pratique de U psychanalyx(l9(,7) trad tr PUF Pans,1977
Lacan, F , Vanantes de la t Paris, 1955
-fype.EMC,

ALOCAIA DE EDUCAIE SPECIAL (fr allocation d'education spe ciale) Prestaie social pe care o poate percepe familia unui copil handicapat sau handicapatul nsui, daca este major, cu
condiia de a ndeplini modalitile de atribuire.
Legea de orientare din 30 iunie 1975 n favoarea persoanelor handicapate este aceea care a instaurat aceast alocaie de educaie special (A E S ) Comisia departamental de educaie special (C D E S )
este singura competent s atribuie aceast alocaie Trebuie reunite anumite condiii, att din partea prinilor ct si din partea copilului nsui
Copilul sau adolescentul trebuie s aib mai puin de 20 de am si s aib rezi dent n metropol sau ntr un departament d'outre mer Trebuie, n afar de aceasta, s justifice un procentaj de incapacitate
permanent de cel puin 80% Acest pro centaj este apreciat dup ghidul barem al invaliditilor, aplicabil cu titlul de Cod al pensiilor militare de invaliditate si al victimelor de rzboi Dac copilul este atins
de un handicap fizic, senzorial sau mental al crui procentaj de incapacitate este cuprins ntre 50 si 80%, el poate s fac obiectul si pentru atribuirea unei ase menea alocaii Trebuie ns s frecventeze un
stabiliment de educaie special pentru handicapai sau ca starea sa s cear recursul la un serviciu de educaie special sau de ngrijire la domiciliu n cadrul msurilor preconizate de comisia departamental
de educaie special Alocaia nu se acord atunci cnd copilul este plasat n internat, cu plata integral a cheltuielilor
pnn asigurrile pentru boal, stat sau ajutorul social
Prinii copilului trebuie s aib rezidenta n metropol sau ntr-un departament d'outre mersi s exercite o activitate profesional normal, n caz contrar, trebuie s justifice imposibilitatea de a munci Nu
exist, de altfel, nici o condiie privind resursele Cei interesai trebuie de asemenea s-si asume obligaia efectiv si permanent privind copilul care ndepli neste condiiile de succesiune
C D E S este aceea care fixeaz durata atribuirii alocaiei, durata este ntotdeauna temporar, ntre l si 5 ani alocaia este rennoibil n aceleai condiii cu ale pn mei atribuiri Vrsmntul alocaiei spe ciale
este asigurat de casa de alocaii familiale (C A F ) Atribuirea acestei alocaii determin afilierea automat la asigurarea pentru btrnee a mamelor sau femeilor care au n sarcin persoana handi capt de
cel puin 20 de am Un supliment de educaie poate fi acordat pentru copilul atins de un handicap a crui natur si gra vitale cer cheltuieli deosebit de ridicate sau necesit recursul frecvent la ajutorul unei
tere persoane
n caz de litigiu de ordin tehnic, un recurs de gratie poate avea loc n fata comisiei respective la fel, un recurs con tencios poate avea loc n fata comisiei regionale a contenciosului tehnic al Secu nttu
sociale ncepnd cu vrsta de 29 de ani, persoana handicapat poate beneficia de o alocaie pentru adulii handicapai, acordat de comisia tehnic de orientare si de reclasare profesional (COTOREP), dac
ndeplinete condiiile legale
ALOCAIE PENTRU ADULI HANDICAPAI (fr allocation aux
adulte* handicapts) Prestaie sociala care poate fi perceputa de adulii handicapai care ndeplinesc condiiile de atribuire.
Aceast alocaie pentru aduli handi capati (A A H ) a fost instaurat de legea de orientare din 30 iunie 1975 n favoarea persoanelor handicapate
Condiiile medicale sunt apreciate de comisia tehnic de orientare si de reclasare profesional (COTOREP), care exist n fiecare departament Persoana handicapat trebuie s justifice un procentaj de
ncap citate permanent de cel puin 80% Acest procentaj este apreciat dup ghidul barem al invaliditilor, aplicabil cu titlul de pensii militare de invaliditate si al victimelor de rzboi n lipsa atingem
procentului pre vzut, persoana trebuie s justifice un han dicap permanent, fizic, senzorial sau mental care l face incapabil s si procure un loc de munc
Condiiile administrative sunt verificate de casa de alocaii familiale (C A F ) Cel interesat trebuie s fie n vrst de peste 20 de am, s aib rezident n Frana, s fie de naionalitate francez sau resortizant
dmtr o tar cu care Frana s fi ncheiat o convenie privind alocarea acestei alocaii
Condiiile legate de resurse sunt venfi cate tot de C A F Totalitatea resurselor celui interesat nu trebuie s depeasc un anumit plafon

Durata atribuim alocaiei este fixat de ctre COTOREP, fund ntotdeauna tem porar, cuprins ntre l si 5 ani, alocaia este rennoibil n aceleai condiii iniiale Plata ct si lichidarea alocaiei sunt
asigurate de C A F Perceperea A A H determin afilierea cu titlu personal si obli gatonu la regimul general de securitate social n caz de spitalizare a persoanei handicapate pe o penoad de peste 60 de zile,
cuantumul alocaiei se reduce cu 20%
40

fT

41
AMENDA
AMFETAMINOMANIE
dac alocatarul este cstont, cu 50% dac este celibatar, vduv sau divorat Nici o reducere nu este operat n cazul n care alocatarul are un topii sau un ascendent pe care l ntreine A A H poate fi sporit cu alocaia
compensatoare dac subiectul necesit ajutorul unei tere persoane, sau daca activitatea sa profesional u impune cheltuieli suplimentare ncepnd cu vrsta de 60 de ani, C A F i onentea/a pe cei interesai ctre organismul de
asigurare pentru btrnee competent si i invit s cear, dac este cazul, alocaia suphmen tar de la Fondul naional de solidaritate n caz de litigiu tehnic, un recurs poate ii naintat la comisia regional a contenci osului tehnic
dl Securitii sociale
AMENTIA (engi dmentid) Vechea denumire a nebuniei sau a debilitaii, de care se folosete S. Freud.
Acest termen, aci desuet, are dou sem nificatn fundamentale Primul sens, sino mm cu .confuzia a fost dezvoltat de
ITi Meynert la Viena ceea ce explic utili zarea acestui cuvnt de ctre Freud Sunt de menionat si alte-sinonime , delir acut",
,dehr general", , manie", stare de fre nezie ',, melancolie agitat",, melancolie stuporoas" dup preferina autorilor (C Levy-Fnesacher) Meynert expune urmtoarea concepie despre amentia , aceti bolnavi se risipesc n
asimilri lip site de judecat, n acte de violent lipsite de motivaie Manifest cnd o fric tre ctoare, cnd o suficient trectoare ( ] Spusele lor sunt vide, constnd din asonante fr sens si n pure nsuiri de cuvinte Apoi cad
ntr o absent total de mani festri, ntr o stare de total stupoare si de mutism imaginar Sau ofer, n chip de discurs, o mimic baroc, adesea foarte monoton Boala se asociaz cu atitudini
corporale si cu micri pe loc, fr cauz, cu tremurtun ale membrelor, vertije si convulsii Pot s apar toate simptomele de excitaie funcional posibile, care se pot cumula sau succeda, ba chiar pot lipsi [ | Ceea ce reiese din
toate aceste tablouri | ] este absenta de legtur a simptomelor ntre ele | ] Nu avem dreptul s traducem confuzia prin dement, dup exemplul celor care definesc astfel idiotia' Aadar, pentru Meynert amentia ar ngloba anxie
ae, agitaie confuzie si percepii lipsite de comprehensiune
Numeroi autori de limba englez acor d aceluiai termen alte semnificaii uneori amentia desemneaz tulburri, atribuite unei cau/e biologice (delir stupoare, coma), alteori desemneaz o tulburare a intelec tului (idiotie),
nnscuta sau dobndita Daca se considera ca tulburarea este nns cut, datorit unei maladii a mamei sau unui viciu constituional, se pune diagnosticul de dmentid primdfd (primdry dmentid) dimpotriv, dac tulburarea se
manifest mai trziu, ca urmare a unui accident sau a unei infecii, se vorbete de dmentid secun ddtd (secunddry dmentid) CONFUZIE MENTALA DEBILITATE
Bibi Levy-Fnesacher C Meynert-Freud l Amentia PUF Paris 198^
AMFETAMINA (engl dmphetamme) Drog sintetic derivat din feniletilamin, psihostimulent (nooanaleptic), ale crui proprieti i structura se nrudesc cu acelea ale efedrinei i adrenalinei.
Amfetaminele constituie actualmente o mare parte din clasa psihostimulentilor, alturi de stimulent! minori cum este ca fema, sau de un drog major, cocaina
Dup izolarea ia nceputul secolului a efedrinei, alcaloidul Ephedra vulgarii
utilizat n Orient dintotdeauna, primele ncercri de sintetizare a amfetammei au avut loc, n anii 1930, n Statele Unite Derivai nc si mai activi au fost curnd experimentai dexamfetamina n Frana, metilamfetamina n
Germania, ncepnd cu anul 1938etc
Acest grup de substane este caracterizat prin efecte periferice simpaticomimetice (vasoconstnctie, accelerarea ritmului car diac, bronhodilatatie, midriaz etc ) si pnn dou tipun de efecte centrale efect anorexi gen (coupe fjim)
si mai ales efect psiho stimulent, asociat cu o anumit euforie creterea vigilittn, scderea senzaiei de oboseal si a nevoii de somn
Prima utilizare important a fost deci legat de aceste ultime proprieti, amfeta minele fund folosite de armatele amen can, britanica germana si japonez n timpul celui de al doilea rzboi mondial Foarte curnd au aprut
limitele acestor dopante (tulburri de concentrare a ateu tiei, stri psihotice), precum si posibilitile de abuz primul val important de toxico manie cu amfetamine a survenit n Japonia n anii de dup rzboi

AMFETAMINOMANIE (engl dmphe

tdmiiK dbuse, dddictmn) Toxicomanie cu amfetamine.
n perioada anilor 1960, o dat cu de clansarea toxicomaniilor actuale, amfeta-minele speed ui au nceput a se rspndi n Occident si n special n Statele Unite Amtetdminomdnii (engl speed tredki>) utilizau substane
de contraband fabricate clandestin sau recurgeau la fabricarea de reete Se ntlnesc toate modurile de utilizare, dar mani toxicomani au adoptat destul de repede calea intravenoas, care procur efecte cu totul deosebite
Amfetaminele, Apeed"-ul, corespund unor valon de eficacitate, energie, aciune, chiar de violent Ele se opun altor droguri care, dimpotriv, favorizeaz nchiderea n sine sau experiena interioar
Efectele cutate sunt de mai multe feluri n primul rnd si ca un corolar al efec telor eufonzante si psihostimulatoare amfetammele le dau multor subieci impre sia de a se putea exprima, de a intra n contact cu ceilali, de , a
exista cu ade vrat" Aceast aciune dezinhibant poate explica n numeroase cazun alegerea aces tui toxic Fiorul amfetaminic este adesea descris cu pregnant ventabil soc pe cnd acul seringii se mai afl n bra, comparat cu
o senzaie de orgasm generalizat uneon locali/aa la fat, la rinichi, la organele genitale Acest fior este imediat urmat de senzaii de hipervigilitate de euforie To leranta (obisnmrea) determin foarte repe de n caz de consum
regulat, o cretere spectacular a dozelor utilizate
Utilizatorii de speed(cum ar fi cocaina) recurg uneori la drog n mod permanent dorind s se afle sub efectul su un maxi mum de timp n Statele Unite se numete nwj o atare perioad de utilizare perma nenta, n timpul creia
subiectul i poate face pn la K) injecta pe zi Dup cteva zile sau sptmni, hiperactivitatea poate cpta o tent din ce n ce mai patologic Unu se nchid n activiti stereotipe, alta prezint reacii agresive, chiar treceri la
acte periculoase
Efectul paranoid este n acest caz regula, iar toxicomanii cunosc bine acel parano , impresia de a fi observat, urmrit de politie etc , care este un debut de delir interpretativ La un stadiu superior apar halucinaii auditive si un
tablou de a dreptul psihotic AMGDALA

nainte de a ajunge aici,n general toxi comanul se decide s opreasc, cel puin temporar, luarea drogului (detcente de speec/) nrcarea de amfetamine nu de termin, dup majoritatea autorilor, tul burn
fizice (cu toate c pot fi notate modificri electroencefalografice) Dar aceast descindere este adesea dramatic, din cauza angoasei si depresiei, care pot s conduc la sinucidere Depresia n cursul
sevrajului constituie o manifestare senoas a dependentei psihice de amfetamine Pentru a scpa de ea, subiectul se refugiaz adesea n somn, recurgnd la tranchilizante hip notice, barbiturice
Utilizarea alternant de amfetamine si de barbiturice a fost frecvent ritmul ve ghe-somn este n acest caz meninut n mod artificial
Complicaia major a toxicomaniei cu amfetamine este deci psihoza amfcta munc Forma minor a efectului pardiw se poate completa, ntr adevr, cu halucinaii auditive ba'chiar cu un sindrom de auto
matism mental Caracterul vag al delirului ca si tulburrile turnee l fac adesea con fundabil mai degrab cu un debut sau cu un episod fecund de schizofrenie dect cu o paranoia Cel mai adesea aceste stri
nceteaz dup suspendarea drogului une ori n cteva zile Unu autori au susinut posibilitatea crem de stri psihotice cro nice cu ajutorul amfetaminelor Este totui de notat c aceste substane sunt adesea
utilizate de subieci cu personalitatea extrem de perturbat Provocnd o stare delirant, ei caut uneori s domine o trire psihotic
Controalele stncte au redus foarte mult folosirea acestor substane ca dopanti' Cvasidispantia amfetaminelor ca medica mente, precum si evoluia toxicomaniilor au fcut ca, n anii din urm, abuzul de ase
menea substane s fie mai rar Creterea
numrului celor care folosesc cocaina a determinat n aceast privin un fel de stopare Cu toate acestea, derivaii amfeta-mmici rmn nc prizai de toxicomani anorexigenele, derivai amfetaminici detur
nati de la utilizarea lor, substane sintetice, n l englez designer drugs cu efect apropiat de al halucinogenelor (cum ar fi STP) |serenitate, tranchilizante, pace] DOM [dimetoximetilamfetamin] sau MDMA
[metilendioximetamfetamm] redescoperire a unor consumatori si a mass media sub numele de ecsrasy")
AMIGDAL (engl dmygdala) Complex nuclear situat pe faa interna a fiecrui lob temporal, ntr-o structur n form de crlig, numita de aceea uncus".
Acest nucleu subcortical face parte din sistemul hmbic, are conexiuni reciproce cu hipocampul, talamusul si hipotalamusul Complexul amigdalian intervine n ela borarea si n expresia emoiilor
AMIMIE (engl amimia) Pierdere mai mult sau mai puin complet a mimicii, observat n anumite afeciuni neurologice, cum este boala Parkinson.
(engl dmnesia) Pierdere a memoriei, marcat ndeosebi de imposibilitatea de a-i aminti experiene din trecut atunci cnd se ncearc evocarea lor.
Amnezia reprezint o deteriorare sen oas a funciilor cognitive, ca rezultat fie al unor leziuni cerebrale organice, fie al unei tulburri pur afective care exprim existenta unor conflicte psihice
Se disting amnezii pariale si amnezii totale sau extensive Dintre amneziile pri dle, amnezia electiv" este n general psihogen, legat de refularea unor conflicte
sexuale si frecvent la isteric, amnezia lacunar este caracteristic crizelor co-mitiale, acceselor delirante si confuzionale si crizelor emoionale paroxistice lsnd dup criz o lacun n istoria subiectului
amnezia posttraumatic, amnezie care sur vine dup un traumatism cranian, blocheaz evocarea perioadei imediat precedente accidentului (de la cteva secunde la cte va minute nainte de survenirea
acestuia)
Amneziile totale sunt mult mai frec vente Ele sunt n general evolutive si extensive, fund repartizate n dou mari tipun Amnezia retrograd se caracterizeaz prin imposibilitatea din ce n ce mai pro nuntat
de a evoca total sau parial un trecut corect organizat Ea se refer deci la memoria de evocare avnd un mers n general regresiv prezentndu se timp n delungat potrivit legii lui Th Ribot, amin tinle cele
mai vechi si cele mai ncrcate afectiv Amnezia dnterogrdd sau memo-rared se manifest prin imposibilitatea de a fixa noi amintiri Este o tulburare a fixa tiei mnezice, legat n mod cvasiconstant de o
tulburare general a contiinei si chiar a vigilittu perturbnd prezentul si mpie dicnd organizarea n trecut Este, la limit, uitarea imediat, aa cum poate fi obser vat n psihoza Korsakov, unde deosebit
de deteriorat este fixarea mnezic
Adesea aceste dou Upun de amnezie se asociaz, mai ales atunci cnd starea de mential se agraveaz, iar funciile cogni tive sunt global si grav perturbate este amnezia retroanterograd din dementa
avansat, oricare i ar fi natura si originea

AMNEZIE ANTEROGRAD

AMNEZIE

AMNEZIE DE FIXAIE (engl ante-rograde amnesia) Forma de amnezie caracterizata prin imposibilitatea de a memoriza noi amintiri.
Numit si amnezie anterograd, ea apare n stnle confuzionale si n special n psihoza Korsakov -> AMNEZIE

AMNEZIE RETROGRAD (engl

retrograde amnezia) Tulburare caracterizat prin imposibilitatea de reproducere a amintirilor vechi.
Aceast amnezie, zis de evocare ', se opune celei anterograde, care este o tulburare a memoriei de fixaie * AM NEZIE DEMENJA
AMOK (engl amuck t>au amok) Stare de exaltare emoional nsoit de tendine impulsive la omucidere i la goan slbatic.
Trecerea la act este frecvent n cursul unei cnze de furie sanguinar" n general urmat de o amnezie lacunar care poate evoca un acces epileptic crepuscular sau un acces delirant De fapt, aceast stare
acut care nu i apuc dect pe brbai, pare spe cific condiiilor culturale particulare ale Malaysiei (unde a fost descris pentru prima oar) si Asiei de Sud Est
AMUZIE (engl amu<ua) Form de agno-zie auditiv caracterizat prin incapacitatea de a identifica melodii i timbre muzicale.
Amuzia se datoreaz, n general, unei leziuni a anilor asociative ale lobului temporal din emisfera nondominant Prin extensiune, amuzia este i imposibilitatea de a cnta sau fredona o ane Ea este ns rar
la afazici -* AFAZIE ANALIZA TRANZACIONALA
ANALIZ TRANZACIONAL

(engl tranzacional jnjlyw) Tehnica psihoterapeutic bazata pe o concepie destul de schematica, luat n parte din psihanaliza freudian, despre comunicare i relaie.
n aceast tehnic, interaciunile dintre cei doi parteneri se pot reduce la uniti tranzacionale uor de analizat si de re perat, n care fiecare se pre/int cu Eul adult" atunci cnd tranzacia este normal cu
Eul infantil" (corespunztor n parte Sinelui din topica freudian) sau cu Eul parental' (corespunznd n parte Supra eului) atunci cnd ea este perturbat Travaliul terapeutic va avea drept scop esenial
restabilirea la pacient a posibilitii Je a menine o relaie de Eu adult in comunicarea si schimbrile sale cu semenul
Fondatorul acestei analize, E Berne (1910-1970) dup studii medicale si psiho logice n oraul sau natal a de\emt psih analist si s a instalat n Statele Unite, unde a fost naturalizat la sfritul celui de al
doilea rzboi mondial La Sn Francisco apoi la Crme 1, el a abandonat psihanaliza ortodox pentru a crea analiza tranzactio nal creia i va dezvolta principiile ntr o carte care l a fcut celebru, Gdmes
People Pldy The P-,ychology ofHurrun RclMion s/i/ps, publicat n 1964 (tradus n fran ce/ n 1966 cu titlul Des jeux el Jes ftommes Psychologie c/es re/dfjom humaine-,}
E Berne desene deci trei stri ale Eului starea copil starea adult starea printe" pe care fiecare subiect o poate adapta dup circumstane si dup dispoziiile sale nevrotice Tranzaciile cu semenul se vor face
n mod normal ntr un fel comple mentar, , n special adult-adult" caz n care ntrein o comunicare armonioas Dar aceasta poate fi ncruciat" dac starea
emitor de stimul nu este starea receptor de reacie sau dac starea receptor de stimul nu este emitorul de reacie, caz n care comunicarea este confhctual si discordant, cu dublu fond" sau voalat'
atunci cnd exist aciune simultan a mai mult de dou stri ale Eului, tip de tranzacii pe care se ntemeiaz jocurile" ansamblul de tranzacii czute n capcan Dincolo de jocuri individul are si un proiect
de viat de o mai mare nsemntate nu n mod necesar net contient scenariul (N Sinelmkoff) Terapia i va ajuta pe pacieni s se debaraseze de trebuina aces tor jocuri, spre a le nlocui cu adevratele
satisfacii pe care le ofer intimitatea O analiza tranzacional bine condusa ar trebui sa conduc la abandonaiea scena riului si la rentoarcerea la o viata afectiv cu adevrat adulta
Dac analiza tranzacional a permis
ticilor cu probleme de cuplu, ea nu a avut aceleai reuite n ceea ce privete psiho /ele Inspirat de psihanaliz ea este de tapt o simpl psihoterapie a Eului destul de directiv (si chiar educaionala) Ea
poate obine anumite remanieri ale personalitii pacienilor dar nu se substituie unei cure cu adevrat psihanalitice Ea centreaz de fapt travaliul terapeutului pe plngerea clientului si l ajuta doar s si
atenueze unele simptome Nu poate ns sa l fac s abandoneze unele , scenarii existeniale infantile pe care el se complace a le repeta la nesfrit n diipretul unei reuite a vieii sale de adult Dar muli
pacieni refuz aceast schimbare si prefer s rmn cum sunt, fr a schimba nimic din modul lor de viat
Analiza franzactional a cunoscut o mare rspndire mai ales n domeniul muncii sociale Ea permite ntr adevr, s
se analizeze rapid relaiile de cuplu si de familie, comunicarea n grupurile si n mediile profesionale si aduce mn servicii responsabililor cu resursele umane n n treprmden Aspectul ei schematic si cam
simplist (Berne spunea c este suficient s se retin cele cinci noiuni de , printe, adult copil, joc si scenariu" pentru a se cunoate si practica analiza propus de el) explic att marea popularitate ct si
limitele sale

Bibi Berne E Cdmes People Pldy The P^ihology ol Huma Reldtion-.hip', (1964) trad tr De jeu\ et c/es ftommes Stock Paris 19MS Jdoni G Le triple Moi Lattont Paris 1979 Krack M et coli L tndlyse tran-,<u.tn> nelle metfioJes d jppln.ation en
travjil sotial et enpfyt-hologiethmque 1981 Sinelmkoff N Lesps>c/io(/ierap/cs foiition M A Paris 1987

ANAMNEZ (engl diumiiew) Ansamblu de informaii pe care medicul le poate culege de la pacient i de la anturajul acestuia spre a i cunoate istoria maladiei.
Vorbim de anchet anamnestic atunci cnd trebuie s adunm toate datele refe ntoare la antecedentele si la debutul afec tiunu Este, aadar, dac avem n vedere etimologia greac, de fapt o ntoarcere o ,
rememorare si o , recapitulare ' a amin tinlor privind trecutul bolnavului si al bolii sale Este o veritabil reminiscen" (evo cat de Plafon att n Republica ct si n Menon, unde Socrate l ajut pe sclavul
incult s regseasc o demonstraie de geometrie cunoscut mai demult) Anam neza poate pune n evident originea, cauza tulburrilor morbide De aceea investigaia anamneitic nsoete orice cercetare
etiologic A concepe o anamnez n domeniul psihopatologiei presupune sprijinirea
pe trei teoni o teorie a reminiscenei, o teorie a etiologici tulburrilor mentale o teorie a tehnicii conducem convorbim" (D Anzieu)
ANANCASTIC (engl ;nunc;ist,c) Se spune despre o stare n care cineva se simte forat s gndeasc, s acioneze sau s simt mpotriva voiei sale.
Acest sentiment nsoete ndeosebi compulsule*, obsesiile si fobiile Psihiatrul german K Schneider a descris o pe;so ndliUte dndncd^tic ale crei trsturi sunt n acelai timp acelea ale personalitii
obsesionale si acelea ale caracterului anal (obstinaie, ordine economie) cu tendina la introversnme ,Anancastu" se prezint ca subieci deosebit de meticulosi ui o anumit pedantene o atitudine exagerat de
corect cu grija de ammunte pe un fond de nelinite si chiar de anxietate asociat cu ritualuri si fenomene foboobsesionale foarte frecvente Ei sunt foarte predispusi la decompensn depresive
ANARTRIE (engl andrthria) Afazie motrice subcortical, caracterizat printr-o tulburare a articulaiei cuvntului, fr a exista leziuni ale organelor fonatoare.
Anartna se exprim pnntr o imposibili ae de a articula cuvintele, m timp ce nelegerea, cititul si scrisul rmn nor male Aceast afazie pur motorie, descris de P Mane, se datoreaz unor leziuni cerebrale
ale zonei lenticulare Bolnavul se exprim foarte greu sau chiar deloc atunc* cnd afeciunea este total El nu poate pronuna dect cteva interjecii, cteva njurturi n formele mai puin intense, vorbirea
este posibil, dar este extrem de deformat Avem n acest caz de-a face cu disartna* Tulburarea nu se refer la
47 ANCHETA DE PERSONALITATE

locuiunile conservate, ci numai la celelalte cuvinte care i se cere pacientului s le pronune, n special cuvintele de testare clasice
O hemiplegie cu o paralizie facial se asociaz n general cu anartna (latura do mmant) Un examen minuios permite adesea descoperirea unei tulburri a hm bajului interior, ceea ce l a determinat pe H
Head s recuze existenta unei anartrn pure, considernd c avem de a face mai degrab cu o afazie verbal" J Froment a reluat aceast idee, afirmnd c tulbu rrea articulm cuvntului nu este dect o
simihanartrie, afazia motorie pur nefnnd dect o amnezie verbal disociat bolnavul i reprezint vizual cuvntul si l poate deci scrie, dar nu l mai nelege si deci nu l poate pronuna > AFAZIE AFEMIE

ANCHET DE PERSONALITATE
(engl penondhty inquiry) Msura de instrucie ordonat de un magistrat, care are d^ept obiect punerea la dispoziia autoritii judiciare, sub o form obiectiva si far a trage vreo concluzie cu
privire la cauza n curs, elemente de apreciere asupra modului de viaa trecut i prezent al inculpatului.
Articolul 81 din Codul de procedur penal dispune ca judectorul de instrucie s procedeze sau s dispun s se pro cedeze, fie de ctre ofieri ai politiei judi cure, fie de ctre once persoan abilitat la o
anchet asupra personalitii incul palilor, ca si asupra situaiei lor materiale, familiale sau sociale Aceast anchet, obligatorie n caz de cnm, nu este dect facultativ n caz de delict Ancheta de
personalitate, examenul medical si exa menul medicopsihologic (expertiz penal care vizeaz clarificarea personalitii si a mobilunlor delincventului) constituie dosarul personalitii inculpatului
n nici un caz acesta nu are drept scop cutarea de probe privind culpabilitatea
ANGOAS (engl anxiety) Ansamblu de sentimente i de fenomene afective caracterizate printr-o senzaie interna de opresiune i de strmtorare i prin teama real sau imaginar privind o mare
nenorocire sau o mare suferina, in faa crora insul se simte att lipsit de mijloace de reacie, ct i n total neputin de a se apra.
S Freud a descns-o pe larg ca pe o team n fata unui pericol necunoscut, ne determinat, venind cel mai adesea din interior Este o reacie de alarm primitiv, nscris n corp, ca un reflex arhaic
Distincia dintre angoas si anxietate este greu de fcut Limba englez nu cu noaste dect termenul dnxiety, iar limba german termenul Angst n francez a de venit clasic s se rezerve angoasei formele cele
mai grave de anxietate De aceea se descrie o angoas psihotic, o angoas de mbucttire (angome de morcellement), o angoas de castrare, o angoas de moarte o angoas a distrugem etc Pe cnd anxie
tatea rmne trit cel mai adesea la un nivel esentialmente psihic, angoasa, prin definiie, se asociaz cu manifestri so matice si neurovegetative multiple con stricii esofagiene, precordialgn, dispree,
tahicardie, tremurtun, hipersudatie (n felul sudorilor reci, nelegate de efort si nici de temperatura exterioar), spasme nes tinale nsoite uneori de diaree profuz (P Moebius)
Aceste tulburri acompaniaz unele cnze de angoas paroxistic, precum si acce sele de panic" -> ACCESE DE PANIC Bibi Favez-Boutomer, S , L angoisse, PUF Pans, 1963, Klein, D F , Rabkm,
JG , ed ,
ANOREXIE (MENTALA
Anxiety, New Research and Changmg Concept, Raven Press, New York, 1981

ANGOAS A LUNII A 8-a (engl

eight month anxiety) Reacie negativ fa de persoane strine, reacie care marcheaz o etap crucial n dezvoltarea psihic a copilului foarte mic (R. Spitz).
n jurul vrstei de 8 luni, sugarul devine capabil s fac distincie ntre fetele cu noscute si fetele necunoscute, iar prezenta unei persoane strine reactiveaz dorina de mama absent Mai nainte, ncepnd
din luna a 3-a, sugarul surdea oricrei fete umane manifestnd neplcere la dispariia acesteia Fata constituie un , Gestdlt Signal" (o configuraie semnjficant) ale crei atribute superficiale (prezenta de
elemente determinate, ca ochii si nasul relaiile spa tiale ntre elemente) sunt singurele care prezint important fata vzut din profil nu provoac sursul
Sursul este primul organizator prin faptul c marcheaz trecerea ntre recepia de experiene interne, singurele luate n seam n primele sptmni de viat, si perceperea de stimuh externi Dar dac la acest
stadiu sugarul poate manifesta team n prezenta unor stimuh asociai la expe nente neplcute, angoasa propriu zis nu survine dect n jurul vrstei de 8 luni, atunci cnd a fost construit o relaie cu un
obiect hbidinal, obiect care poate fi evocat dincolo de atributele superficiale perce pute, obiect dorit Spitz subliniaz dou aspecte importante ale acestui al doiled organizator constituit de angoasa lunii a 8-a
Manifestrile sale sunt, pe de o parte, extrem de variabile de la un copil la altul, mergnd de la nonrspuns la avansun si de la mefient la urlete de nepotolit Pe de alt parte, aceast etap este absolut
necesar
construciei relaiilor obiectale frustrarea joac un rol decisiv n constituirea Eului Diferite observaii au pus sub semnul ntrebm teoria lui Spitz n primul rnd, non-nscuti discrimineaz mirosul matern de
un miros strin si vocea mamei de vo cile strine, putem totui argumenta aici c o reactivitate diferenial a organismului trebuie deosebit de o relaie obiectal De altfel, aceast perioad de reacii
negative la ceea ce este strin apare ntr o marj de vrst foarte larg (ntre 6 si 15 luni), n legtur cu tipul de ataament al copilului la mam n sfrit, aceast reacie poate surveni n prezenta mamei, iar
n absenta acesteia poate alterna cu tentativele de apro piere de adult, ea ar putea fi interpretat si ca o reacie ambivalen fat de noutate fr specificitatea imaginii materne

ANOREXIE MENTAL (engl ano

rexia /iervosd) Tulburare a conduitei alimentare caracterizata printr-un refuz mai mult sau mai puin sistematizat de a se alimenta, intervenind ca mod de rspuns la conflicte psihice.
Aceast conduit de restricie alimentar metodic, nsoit de slbire, survine cel mai adesea la o adolescent care prezint, pe de alt parte, o amenoree si o hiperactivitate asociate cu modificri de
caracter, ca si cu tulburri de percepie a corpului propriu
Conduitele onorexice au fost descrise din secolul al Xl-lea (Avicenna), dar termenul de anorexie mental a fost creat de H Huchard n 1883 Ataat din acea penoad la tulburri mentale ca isteria sau
nevroza obsesional, anorexia a fost mai trziu atribuit unei insuficiente hipofizare (casexie hipofizar) de ctre endocnnologi Cu toate acestea, dup cel de-al doilea raz boi mondial, progresele
neuroendocnno logici au demonstrat originea funcional ANOREXIE MENTALA
a tulburrilor endocrine ale anorexiei, confirmnd originea sa psihic Cercetrile psihopatologice sunt foarte numeroase si uneon divergente, dar definiia sindromului anorexie este bine stabilit (G P
Feighner, DSM-III) Vrsta de debut se situeaz nainte de 25 de ani la o adolescent care justific un regim alimentar pnntr o dis cret ngrsare Fste vorba de o conduit activ de restricie alimentar
nsoit de lupta contra foamei" (P Jeammet) Se pot asocia aici accese de bulimie un interes special pentru hran rituri alimentare vomismente si luarea de laxative si de diuretice Slbirea, adesea spectitul ir
atinge sau depete 25% din greutatea iniial Aspectul fizic este caracteristic, cu tergerea formelor feminine si topirea muscular predominant la membre tare sunt descrnate Amenoreea este legat de
tulburri funcionale ale axei hipotala mo hipofizare si ea coincide adesea cu apariia anorexiei Dar mai ales nu exist tulburri mentale aparente ceea te explic dificultile prinilor de a accepta originea
psihologic a anorexiei si gravitatea tul burnlor, adesea banalizate sau atribuite unui traumatism Or, ceea ce marcheaz diagnosticul este nerecunoasterea de ctre bolnav a slbim sale, absenta nelinitii cu
privire la starea sa de sntate
Dimpotriv, ea este fericit c este slab si c poate exercita o total nrurire asupra formei corpului ei Persist n a se gsi prea gras si recurge la frecvente verificri, msurndu-si n special perimetrul
coap selor ncearc s-si domine ponderahtatea prin exerciii violente, necunoscnd obo seala si cutnd asceza Somnul este per turbat, redus, ca si cum anorexica nu si ar ngdui destinderea si uitarea de
sine Sexualitatea este refulat masiv prin defi
citul de investire erogen a corpului Investirea intelectual pare strlucit, dar teama anorexicei cu privire la realitatea sa psihic intern determin un refugiu n conformism si n lipsa de imaginaie ne
cesar creativitii Sectoarele profesionale cele mai investite sunt profesiile medicale si paramedicale sau care fac apel la este tic (desen dans, gimnastic) Ecourile somatice ale anorexiei, n special tulbu
rnle hidroelectrohtice si gestice si dete nornle dentare fac ca aceast afeciune s fie ntotdeauna grav Moartea poate surveni prin denutritie tulburri cardiace sau n cazul unei reanimri orale prea brutale
Suicidul este rar dar se poate produce dup o perioad de acces bulimic Recidivele sunt frecvente Normalizarea greutii corporale nu este o dovada de vindecare
Simptome psihiatrice abund n evoluia anorexiei fobii obsesii, accese de deper sonahzare stri depresive, tulburri de conduit (toxicomanie, alcoolism, ndeo sebi compulsiv) Uneori asistm la o ven
tabil psihotizare Problema etiologici acestei afeciuni este vast Studiile psiho patologice au cutat prin prisma psihotera pulor aplicate la anorexiei, s descopere structura personalitii acestora H Bmch
consider c tulburarea fundamental si specific este o tulburare de imagine a cor pului, secundar fat de perturbrile per ceptiei interoceptive (senzaii, trebuine corporale) Pe parcursul nvrilor pre
coce, mama i ar fi impus copilului propn ile ei senzaii si trebuine n loc s l ajute s perceap si s si recunoasc propriile lui trebuine M Palazzoli-Selvim face din anorexie o form de psihoz monosimp
tematic F Kestemberg subliniaz c organizarea impulsiilor se caracterizeaz pnntr un recurs specific la masochismul
erogen primar, n care plcerea este legat direct de refuzul de satisfacere a trebuinelor Modelul de dezvoltare al scolii psihanalitice americane pune n evident insistenta prinilor asupra controlului
plcem si importantei activitilor de dominare anal Toate studiile plaseaz pro blematica identitii n centrul anorexiei Jeammet atrage atenia asupra importantei conflictului autonomie-dependent
Msuri le terapeutice in seama de poziiile teo retice ale autorilor Spitalizarea, n care se face o realimentare prudent, pe cale oral, dac e cu putin, de ctre o echip de ngrijitori stabilit, permite s se
nchege o relaie mai confiant si s se realizeze izolarea, care este considerat de la J M Charcot si Ch Lasegue ncoace, drept cel mai bun tratament simptomatic El merge n paralel cu contractul referitor la
sporul ponderal, pornind de la care va putea fi avut n vedere externarea Acest contract trebuie respectat de ngrijitori si de familie El permite pacientei s si integreze agresivitatea si s testeze fiabilitatea
tera peutilor (Jeammes)
O aciune pe lng prini este ntot deauna de dorit si constituie chiar esen tialul tratamentului n concepia terapeuilor familiali sistemici Ali autori utilizeaz terapiile comportamentale
PsiHAN nc de la natere copilul se afl prins ntr o relaie cu mama care se nsene ntre trebuin si solicitare Obiectul ah mentar care satisface trebuina este si obiectul unei solicitri de iubire din partea
mamei-doic Copilul pretinde s fie hrnit si iubit, n acelai timp n care mama care l iubete i cere, de asemenea, s absoarb hrana pe care i o pregtete
Din moment ce donnta copilului se insereaz ntre trebuin si cerin, nteme indu se pe o lips, copilul poate fi determinat s resping hrana, refuznd s rspund cerem excesive a unei mame care confund hrana si iubirea, a unei mame creia i place prea mult s hrneasc din neputina de a iubi Tocmai copilul pe care
l hrnim cu cea mai mare dragoste refuz hrana si se joac cu refuzul su cum s ar juca cu o donnta" scrie J Lacan (cnti>, 1966) De unde indicaia unei con duite psihoterapeutice de respectat n tandem cu
tratamentul si cu supravegherea organic n cazul anorexiei mentale a su garului, tocmai relaia obiectal a mamei cu copilul trebuie s fie modificat Tre buie deci tratat mama (psihoterapie sau
psihanaliz) pentru a l vindeca pe copil La adolescent sau adolescent dim potriv, tocmai n izolarea strict de mediul familial se va rezolva intervenia major care s i permit subiectului sustras astfel de
sub influenta confiictual a anturajului, s si modifice cu ajutorul msurilor psiho terapeutice relaia patologic pe care o ntreine cu acesta Iar aceasta, n mod cu totul special n ceea ce privete ambi
valena (ur/iubire) subiectului fat de acest mediu, care pare s subtensioneze ntreaga conduit anorexica
Bibi Brudi H L enigme de l dnoKXie LA <.age doree PUF Pans 1979 Kestemberg E M J Deabert S Ld laim et le toip>> Une etude p^yihttndlytique de l dimrexie mentale PUF Paris 1972

ANOREXIGEN (engl <morectic agents) Se spune despre o substan psihotropa al crei efect principal este suprimarea senzaiei de foame.
Tietoare de foame" eficiente sunt n principiu medicamentele a cror singur indicaie ar fi anumite forme de obezitate prin bulimie Aceste substane pun o problem special, deoarece toi specialitii n
51 obezitate sunt de acord asupra faptului c n pofida unui efect spectacular pe termen scurt anorexigenele nu sunt de nici un ajutor n tratamentul obezitii (un efect-ncoseu la oprirea tratamentului
le face mai degrab duntoare, iar obisnuirea mpiedic orice tratament pe termen lung)
Cu excepia penfluraminei, toate anorexigenele unt nrudite cu amfetaminele si trebuie rnduite n aceast categorie Dac orice utilizare a unui anorexigen este ntructva abuziv, se pune problema unei
toxicomanii cu anorexigene s ar cuta n acest caz att efectul coupe faim" ct si efectul psihostimulator A si domina corpul si impulsiile, a atinge starea de extaz la limita decderii fizice sunt elemente co
mune tririlor anorexicului si toxicoma nului Exist cazuri clinice de anorexie asociate cu un abuz de anorexigene, de amfetamine si chiar de cocain (al crei efect anorexigen este foarte important)
Dat fiind, faptul c celelalte indicaii tera peutice ale amfetaminelor au disprut (efec tul stimulator sau antidepresor), singurele amfetamine legale existente sunt anorexi gene Deviate de la folosirea lor, ele
con stituie actualmente majoritatea , speec/' ului sau a amfe" consumate de ctre toxico mani
ANOSMIE (engl ano^mid) Pierdere a simului mirosului.
Uneori avem de a face cu forme hmi ae anosmie preferenial, care este o incapacitate de a simi doar unele mirosuri, sau anosmie specific, adic incapacitatea de a simi i deci recunoate unul sau mai
multe corpuri chimice particulare
ANOSOGNOZIE (engl dimsognosia) Nerecunoastere de ctre un pacient, pn
la negare, a bolii sale sau a pierderii capacitilor sale senzoriale sau motorii.

Poate fi vorba de incontient n ceea ce pnveste o hemiplegie de partea nondomi-nant (sindromul Babmski) sau de o ceci ae cortical ca urmare a unei leziuni a cortextului occipital
ANTIDEPRESOR (engl antidepiessant) Substan care are capacitatea de a inversa dispoziia celui deprimat. (Smo mm timoanaleptic)
Antidepresorn constituie un ansamblu de substane eterogene pe planul structurii moleculare si al efectului biochimic Timp ndelungat nu s a dispus pentru tratarea strilor depresive dect de laudanumul lui
T Sydenham (morfin), care aducea o sedare a suferinei pacientului, n ateptarea ncheiem spontane a episodului ntr ade vr, contrar celorlalte sindroame psihi atnce, depresia se caracterizeaz pnntr o
evoluie natural spre remisiune Cu toate acestea, evoluia respectiv poate dura ani si ani iar riscul suicidar rmne foarte ridicat Recursul, nainte de cel de al doilea rzboi mondial, la metodele de soc, n
special la socul electric (electrosoc sau sis-moterapie), a transformat pronosticul depresiilor Se dispunea de un tratament activ al tulburm dispoziiei ca atare Datorit anesteziei generale si curanzantelor cu
aciune rapid, electrosocul, numit de acum si electronarcoz, a devenit tratamentul cel mai eficient si, probabil, cel mai putm periculos al strilor depresive Din nefen cire, efectul su nu este durabil, iar
con tinuarea n mod preventiv a edinelor de electronarcoz zise de ntreinere", n general o dat pe lun, reprezint o metod prea constrictiv pentru majoritatea celor deprimau
ANT1DEPRESOR

DESCOPERIREA PRIMILOR ANT1-DEPRESORI n 1957 au fost descoperii aproape simultan capii de sene ai principalelor dou familii de antidepreson ipromazida si imipramina Aceste familii s-au
mbogit cu numeroi compui Mai trziu au aprut noi antidepreson", molecule din a doua generaie, mult mai etero gene n ceea ce pnveste structura lor
Psihiatru francezi (G Buisson.J Delay, P Demker si T Lame) au fost cei dinti care au remarcat, din 1952, aciunea anti-depresiv a isomazidei, medicament anti tuberculos utilizat n pneumologie Cinci am
mai trziu, N S Khne, notnd efectul activator al unui antituberculos cu structur nrudit, iproraazida, asupra oarecilor adui n stare de inerie cu ajutorul rezerpinei, a putut confirma eficacitatea sa
timoana leptic la depnmat Aceast eficacitate este cu att mai mare cu ct depresia este de tip endogen", survenind fr faeton declan saton existeniali si fund nsoit de semne neurovegetative marcate
Cercettom ame neam au emis ipoteza, valabil si azi, a unei inhibiii enzimatice responsabile de efectul antidepresor Ipromazida, ca toate medicamentele din grupul de inhibitori ai monoammoxidazei
(IMAO), mpiedic distrugerea pnn oxidare a aminelor cere brale (noradrenalin, dopamin, serotoran), al cror procent creste n fanta smaptic Compuii din acest grup sunt deci definii pnn mecanismul
presupus al efectului lor antidepresor
Puin dup aceea a fost introdus n terapeutic primul antidepresor tnciclic, imipramma, prototip al celeilalte mn fa-milii de antidepreson Se dorea sintetizarea unui analog al neurolepticelor Elveianul
Kuhn, nsrcinat cu ncercri clinice, a recunoscut ineficacitatea irrupraminei la schizofrenici El a avut ideea s ncerce din
nou produsul,cu o indicaie onginal depresia, pentru care nu se dispunea de alt tratament dect electrosocul Imipramina s-a dovedit eficace, fr efectele secundare penculoase ale IMAO Contrar monoaminoxidazelor, care sunt definite pnntr un mecanism de aciune biochimic, antidepre-soru tncichci sunt caractenzati pnn struc tura lor chimic cu trei ciclun aromatice Ar fi mai riguros s vorbim de tncichce
imipraminice, ali compui nonantidepre son, ca neurolepticele fenotiazmice, pose dnd si ele aceeai structur tnciclic
CLASIFICARE Putem clasifica antidepre soni, dup formula lor chimic, n trei grupe antidepresom tncichci, inhibitorii monoammoxidazei (IMAO) si antidepre soni nontnciclici non IMAO
Antidepresoni tncickci
Derivai ai imipramwei Tncichcele difer ntre ele prin structura lanului lor lateral Unele sunt foarte apropiate de mi pramin, ca desipramina si clomipramma Acest din urm antidepresor a devenit com
pusul de referin n Europa, ndeosebi n Frana Tnmipnmina, n mod curent folo sit de nord-amencam, are originalitatea de a asocia la nucleul de imipramin un lan lateral corespunztor unui neuroleptic
sedativ, levomepromazina, ceea ce ar explica propnettile sale sedative adugate la pu terea sa antidepresiv
Dibenzocicloheptadiene Gsim n aceast grup amitnptihna, care asociaz propnetti sedative la o activitate anti depresiv egal cu aceea a imiprammei Unii compui din aceast familie (nortn-ptilm,
protnptilm) au o aciune antidepresiv mai puin marcat
Dibenzoxepme n aceast grup, doxe-pma posed propnetti anxiolitice n doz slab i proprieti antidepresive n doz mai ridicat
Dibenzepine Dibenzepina este de ase menea tranchilizant n doz slab si antidepresiv ntr o doz ridicat
Dibenzooxazepme Amoxapma aparine acelei familii care cuprinde si un neuro leptic, loxapina Folosit n aceleai indi catn ca si tncichcele cu aceleai efecte secundare, amoxapma a putut determina unele
efecte extrapiramidale de tip neuro leptic
Amineptw Compus tnciclic original prin efectul su selectiv asupra dopammei, amineptina exercit un efect stimulant care amintete de acela al 1MAO Pe de alt parte, ea nu determin, ca imipramina,
efecte secundare suprtoare de felul hipo
coaselor
Compui tetrdcichu Modelul acestor substane nrudite cu tncichcele rmne maprotilma, derivat al unui tranchilizant, dar dotat ou proprieti antidepresive autentice Acest grup cuprinde si mian senna,
dotat cu un efect asupra recep tonlor neuronali presmaptici care regleaz fluxul noradrenalmei
Inhibitorii de monoaminoxidaz (IMAO). Monoaminoxidazele sunt utili zate mai puin frecvent dect tncichcele Supravegherea clinic necesar, numrul ridicat de asocieri medicamentoase contra indicate
si eliminarea lor lent explic prudenta chnicienilor IMAO, zise rever sibile si competitive", mai specifice dect una dintre enzimele de degradare ale monoammelor, MAOA, suscit totui un interes nou
(toloxaton, moclobemid ) Ele nu determin efectele secundare ale monoaminoxidazelor clasice n caz de interaciune cu medicamentele sau alimentele potenial periculoase Eficacitatea
lor nu ar fi totui comparabil cu aceea a IMAO tradiionale
Monoaminoxidazele clasice aparin la dou subgrupe
- hidrazmele sau hidrazidele n special ipromazid, malamid (cele dou IMAO clasice comercializate n Frana n 1989),
- compui nonhidrazmici tranilcipro min -> IMAO
Antidepresorii nontriciclici non-IMAO. Acest grup cuprinde un ansamblu eterogen de antidepreson care au fcut dovada eficacitii lor Fr a fi mai eficaci dect imipramimcele sau dect electronarcoza,
sunt n general mai bine tolerai Mecams mul lor de aciune monoammergic este de regul mai specific dect acela al primilor antidepreson Acest mecanism permite, deci, clasificarea noilor substane
Viloxazma, cu mecanism noradrenergic, nrudit cu betablocantele, fr a le poseda proprietile, are un efect antidepresiv si stimulator Este lipsit de efecte secundare de tip atropimc, ceea ce permite
utilizarea ei n unele contraindicaii ale tncichcelor Doi compui mai degrab stimulani, unul (nomifensm) cu un mecanism mai ales dopammergic, altul (mdalpin) serotoni nergic, au fost retrase de pe
pia, n pofida eficacitii clinice, din cauza efectelor se cundare reperate n farmacovigilent
n grupa foarte studiat a inhibitorilor specifici ai recuperm serotomnei, putem cita fluvoxamina, trazodona si fluxoetina Unu antidepreson noi, comercializai ca medifoxarmn sau tianeptin, sau n faz de
dezvoltare, posed mecanisme de acu une originale
naintea eterogenitii structunlor si mecanismelor biochimice, Demker, dup P Kielholz, propune o clasificare clinic a antidepresonlor potrivit efectelor lor
AOTIDEPRESOR

laterale predominante psihotonic (stimulent) sau sedativ

CARACTERISTICI GENERALE ALE ANTIDEPRESORILOR Oncare ar fi tipul lor, antidepresorn au n comun, n grade diferite, anumite efecte caracteristice
Aciune timoanaleptic Antidepresorn redreseaz dispoziia depresiv Depsin du si scopul, ei pot determina o inversare a dispoziiei, care devine euforic Aceast capacitate de a induce , viraje" fmice i
distinge de alte psihotrope care pot s l aline pe depnmat fr a fi adevrai antidepreson (tranchilizantele, de exemplu) Inversarea dispoziiei se produce dup un interval de zece pn la cincisprezece zile
uneori mai multe, indiferent de tipul de compus sau de tratament (electronarcoza, de exemplu) Aciune neurologic Inversarea efec tului unui neuroleptic, rezerpina constituie modelul cel mai clasic al
efectului anti depresiv la animal La om, antidepresom reduc akmezia indus de neuroleptice sau cauzat de bodla Parkinson Antidepresom pot determina tremurtur i disartne (dificultatea Je a vorbi), n
general discrete Antidepiesoni acioneaz asupra sistemului neurovegetativ, detenrnnnd o hipotensi-une ortostanc (cdere de presiune artenal cnd subiectul se ridic de pe scaun), mai rar accese de
temperatur si transpiraie Foarte caracteristice imipramimcelor sunt efectele atropimre sau anticolmergice uscare a gurii, constipatie, vedere nceto sat si mai ales risc de glaucom si de re-tenie urinara la
subiecii predupui, tare nu trebuie tratai cu iniipramimce
n dozJ maMvS (tentativ de sinucidere, de exemplu), antidepresom pot s induc cnze epileptice
Aciune biochimic Antidepresorn au n comun propnetatea de a creste procentul
anumitor monoamme cerebrale IMAO inhib procesul oxidativ de degradare, majontatea celorlali antidepreson inhib recaptarea de ctre neuron a diferitelor monoamme J Glowmski si J Axelrod (1964) au
artat c imipramina inhib recaptarea sinoptic a noradrenalmei, sporind concentrarea sa n fanta smaptic Creierul celui care sufer de depresie ar dispune astfel de un stoc mai important, pn atunci
insuficient, de neuromediaton monoami nergici S a demonstrat, de altfel, c anti depresorn ar diminua numrul de recepton neuronali postsmaptici ale celor dou mn sisteme de neurotransmisie receptom
betanoradrenergici si unu receptori seroto mnergici Timpul necesar acestei diminuri a numrului de recepton ar corespunde intervalului de aciune al antidepresonlor n aceste procese, totui, multe sisteme
sunt n interaciune Rezultatele sunt uneori contradictom, de la o metod de observaie la alta (biochimie, electrohziologie) Azi are loc orientarea ctre un model interactiv cu mai multe pori de intrare,n
care anti depresom ar veni s restabileasc echilibrul
UTILIZAREA ANTIDEPRESORILOR N ALTE AFECIUNI Dac antidepre soni sunt prin definiie medicamente ale depresiei, ei sunt utilizai si n alte pre scnptn A fost criticat de altfel nsui ter menul
de dntidepresor, termen care calific substane foarte diferite Aceste substane au, poate, n afara cmpului depresiei, proprieti care risc a fi nerecunoscute dac le desemnm doar prin unul dintre efectele
lor Antidepresom au fost utilizai n schizofrenie Cnd tabloul schizofreniei este dominat de atimormie (indispoziie si pierderea elanului vital), neurolepticele se dovedesc mai putm eficace S-a ncercat
ANTIEPILEPTIC

n aceste cazun s fie asociate cu un antidepresor nesedativ

n sindroamele paranoice Asociai sau nu cu neurolepticele, antidepresoni n doz slab s au artat eficaci n cazul n care pacienii par deprimai, cantonai n comportamente masochiste si pesimiste Se
poate trata delirul de relaie descris de E Kretschmer (subiectul raporteaz la sine, ntr un sens persecutor, comporta mentul anturajului su) tnciclicele sunt utilizate n doze medii, asociate cu un neuroleptic
n caz de reacie hiperstenic
//) unele nevroze Structurile nevrotice dominate de psihastenie (caracterizate de oboseal indecizie si dificulti de con centrare) sunt sensibile la IMAO si la unu antidepreson stimulent! (ammeptin) La fel
vechile nevroze obsesionale numite azi tulburri obsesional compulsive se amelioreaz cu doze ridicate de clomipra min Aceasta inhib n mod preferenial receptarea serotonmei neuromediator care intr
n joc ?n patologia obsesional Nou antidepreson serotomnergici pun reven dic aceeai eficacitate
n strile ipohondridce Aceste tablouri vdesc adesea stri depresive mascate prin plngeri somatice nencetate ale pacieni lor stri care sunt sensibile la antidepreson
n strile anxioase Mai ales n accesele de panic' (tulburri caracterizate prin re petarea de episoade acute de angoas) anti depresoru s au dovedit mai eficace dect tranchilizantele benzodiazepinice clasice
(Klein) Compuii utilizai (IMAO imipramin) sunt n mod paradoxal anti depreson stimulenti ceea ce a contnbuit s diferenieze accesele de panic de alte tulburri anxioase, sensibile la substane
tradiional sedative si anxiolitice
n unele tulburri alimentare Buhmnle rspund uneori la antidepreson, chiar n
afara oricrui sindrom depresiv Tipul de aliment consumat pare important de de terminat dac pacienii consum alimente zaharate, s a recurs mai degrab la anti depreson serotomnergici (flurovamin
trazodon, fluoxetm) ntr adevr tnpto fnul precursor al serotonmei ar regla consumul de glucide n bulimnle srate se utilizeaz mai degrab antidepresorn noradrenergici (maprotilm)
f/i numeroase alte patologii Unele pato logn, legate sau nu de depresie au putut beneficia de chimioterapie antidepresiv Ne refenm la durerea cronic la sindromul subiectiv legat de traumatismele craniene
la sevrajul de alcool sau de opiacee enu rezia la copil narcolepsie
Mulimea prescripiilor de timoanalep tice si permanenta dezvoltare a unor mole cule noi stau mrturie n ceea ce privete eficacitatea lor Pe plan teoretic n calitate de instrumente farmacologice antidepre
soni au generat ipoteze monoaminergice pe care se ntemeiaz n prezent modelele biologice ale depresiei Bibi Deniker P Psychopbdrmacologie Le medicaments et Ies drogues pi,ychotmpes fiditions
Marketing Paris 1987 Burrows G D Normau T Davies B (eds ) Drugs in Pt,ychi atry AnUi/epressanfs Elsevier Amsterdam New York Oxford 1983 Zarihan E Loc H Le antidepresseurs Roche Neuilly sur
Seine 1982
ANTIEPILEPTIC (engl antiepileptic) Se spune despre ceea ce previne sau stopeaz crizele epileptice sau este folosit pentru tratarea epilepsiei.
Tratamentul antiepileptic se bazeaz pe un anumit numr de medicamente care au o aciune esentialmente simptomatic mpiedicarea crizei Ele trebuie luate
ANT1PARWNSONIAN

continuu si, din nefericire, nu sunt lipsite de efecte secundare suprtoare Folosirea lor trebuie deci adaptat de medic la fiecare bolnav si supravegheat cu regulantate (control electroencefalografic
penodic) Fenobarbitalul este singurul barbitunc nc utilizat din plin sub forma unei sin gure pnze cotidiene seara Hidantomele sunt si ele foarte eficace, dar dificil de manipulat, deoarece necesit o suprave
ghere susinut a procentelor n snge Carbamazepina, activ n diverse crize este extrem de utilizat ndeosebi pentru prevenirea crizelor pariale Valproatul de sodiu este utilizat n special la copii contra
crizei minore (petit mal) si a tulburnlor caractenale Benzodiazepmele care n afara efectelor tranchilizante, au o aciune anticonvulsivant, sunt de civa ani din plin prescrise n special clobaza mul
clonazepamul si diazepamul, rezervat perioadelor de cnze subintrante si n sta rea de ru Aceast list, care nu este limitativ, ar putea fi completat si cu alte produse Spectrul de alegere este ntins si n caz
de eec permite cu uurin schim barea medicamentului Pare n schimb n telept ca, n msura posibilului, s se respecte monoterapia, supraveghindu se ndeaproape, n pnmele luni de tratament, apariia
semnelor de intolerant sau de supradozaj n cazul n care, n anumite forme severe de comitialitate, se va dovedi necesar asocierea de medicamente antiepi leptice, aceast supraveghere va trebui s fie si
mai nguroas, din cauza interaciunii medicamentoase care necesit ndeosebi dozaje plasmatice repetate
ANTIHISTAMINIC (engl antihista minic) Se spune despre un medicament care se opune aciunii nocive a histaminei,n special n cazurile de urtkarie i de afeciuni alergice diverse.

Medicamentele antihistammice se gru peaz n cinci clase principale etalona minele, etilendnammele alkiammele piperozmele sau cichzmele si fenotiazmele Tocmai n aceast ultim clas au expe nmentat
D Bovet, P Charpentier si P Decourt o nou molecul antihista minic, clorpromazma, ale crei efecte sedative sunt foarte importante n ceea ce privete sistemul nervos central Acest produs a devenit
pnmul neuroleptic utilizat n psihiatrie (J M Harl, J Delay si P Deniker) n anii 1951-1952
ANTIPARKINSONIAN (engl anti
parkinsoman drug) Substana care tra-teaz boala Parkinson
Boala Parkinson este boala degenerativ a sistemului nervos central caracterizata pnntr o dispariie de neuroni dopammer gici Ea beneficiaz de administrarea unui precursor al dopammei levodopa Instau
rrea tratamentului dopammergic este n general precedat de o pnm faz de tra tament cu substane anticohnergice sau cu amantadin agonisi dopammergic
Psihiatni au recurs la antiparkinsomene pentru a corecta efectele secundare ale neurolepticelor Neurolepticele pot fi de fapt responsabile de trei tipun de simptome motorii esentialmente la nivelul sistemului
extrapiramidal hiperkmetice precoce sau tardive (akatizie, tasikinezie), akinetohiper tonice de tip parkinsoman si akinetice Antiparkinsoruenele sunt utilizate n cele trei tipuri de efecte secundare, chiar dac
efectele hiperkmetice tardive si mai ales akinezia pot s necesite ali compui ANTIPSIHIATRIE
CLASIFICAREA ANTIPARKINSON1-ENELOR Antiparkinsonienele aparin la trei familii principale
Derivai de benzhidrol Utilizai foarte frecvent, aceti compui (tnhexifrenidil, bipenden) au n general o aciune psiho stimulent, n afar de efectul lor la nivel extrapiramidal Unu sunt mai sedativi, ca
etibenzatropina, utilizat pe cale paren teral n caz de episoade distomce acute, si benzatropma, preferat de psihiatru anglo saxoni
Derivai de dibenzotiazepine Tropa tepina determin o sedatie Ea posed ca si derivaii benzhidrolului proprieti anticolmergice
Derivai de fenntiazin Mai puin folosii la ora actual, aceti compui de structur apropiat cu a neurolepticelor fenotiazmice (dietazm,profenamin) sunt prea puin stimulente
ALI COMPUI Au fost propuse ca antiparkinsoniene si alte substane dar ele rmn rareori folosite n psihiatrie aman tadina, agomst dopammergic care a fost utilizat si ca medicament antiviral si
bromocnptma, care stimuleaz P1F (Pro lacune Inhibiting Factor), care reduce secreia de prolactin responsabil de amenoreele glactoreice, observate si n cazul neurolepticelor Aceti doi compui sunt n
mod curent utilizai n tratamentul bolii Parkmson
Numeroi compui stimulenti, n afar de antiparkinsomenele propriu zise, au fost utilizate n lupta contra akineziei, care rmne cel mai frecvent dintre efectele secundare provocate de neuroleptice Am
fetaminicele nu mai sunt indicate, din cauza riscurilor de resurgent delirant Adesea s a recurs la antidepreson psiho-toruci irrupraminici n doz redus
PROBLEMA TRATAMENTELOR NEUROLEPTICE Antiparlunsomenele *unt uneori prescrise sistematic, cu titlu preventiv, n cazul unui tratament cu 'teum-leptice. Aceast prese ^pie este controversat, deoarece efectele extrapiramidale, dei frecvente n cazrl administrrii unor neuroleptice incisive, nu se manifest n medie dect n 2(Wf Um caain pe plan clinic, pe cnd antiparkinsomenele pot
sta la originea unei patologii latrogene, ndeosebi la subiecii n etate
ANTIPSIHIATRIE fengl Anti Psychi-atry) Micare apruta Ia nceputul anilor 1960, de interogaie critic, punnd sub semnul ntrebrii psihiatria tradiional i noiunea de boala mental pe
care aceasta se bazeaz de la mijlocul secolului al XlX-Iea.
ANTIPSIHIATRIA ENGLEZ Dac aceast contestare aprea din 1957, cu psihiatrul american T Szasz care pune la ndoial realitatea bolii mentale din care el face un simplu , mit" (n lucrrile sale
Durere sj plcere si Mitul mdladiei men tale), iar dmtr un unghi accentuat filosofic ca faimoasa Istoria nebuniei n epoca clasic d lui M Foucault, aprut n 1961, termenul Anti Psychiatry si marea
micare care a rscolit psihiatria se datoreaz englezi lor D Cooper, A Esterson si R Laing Ei cei dinti au dus pn la capt consecinele unei critici mereu refulate de psihiatru nii nebunia este un
fenomen social a crui definiie este impus de societate si utilizat n vederea surghiunim unora etichetai drept nebuni", datorit psihiatrului si instituiei psihiatrice, emanaii si instrumente ale acestei
societi zise ahe-nante" Ar exista deci, n relaia psihiatrului cu bolnavul mental i chiar n aceea a
ANTIPSIHIATRIE

psihanalistului cu cel psihanaliza!, o ipocrizie confortabil si autoprotectoare", o veritabil complicitate cu societatea ntru aprarea unei normahtti" exorbitante, o supunere servil la ordinea stabilit si o
necunoatere profund, adesea nuanat de sadism, a celui considerat bolnav Psihi atni ar trebui deci s adopte o atitudine cu totul diferit dac vor s i dea cuvntul acestuia din urm, atitudine fcut din
umilin si modestie, care i ar lsantr-un fel primul rol
Pentru Cooper si prietenii si, deci, ar trebui s fie dat uitm tot ce s a nvat n psihiatrie, s fie prsite instituiile si spitalele, s nu se mai cread n progresele terapeuticii Singura cale ar fi aceea de a tri
laolalt cu nebunii s locuim cu ei, n mici comuniti s lsm balt psihiatria si diagnosticele sale s devenim ntr un fel elevii schizofrenicilor pltindu ne cota parte si de ce nu leciile pe care ei ni le pot
da Cci nebunii au a ne nva multe lucruri, nu numai n ceea ce i privete, ci si n ceea ce ne privete' La limit numai expe nentele lor pot fi cu adevrat formatoare si didactice pentru viitorul
antipsihiatru
Antispitahil. Spitalului clasic trebuie s i succead antispitalul" Cooper relateaz experiena organizat n pavilionul 21, o unitate de schizofrenici dmtr un mare spital psihiatric de la periferia Londrei n
acel pavilion, metodele si atitudinile clasice au fost sistematic eliminate sau total inversate n pofida dificultilor ntmpinate de personalul ngrijitor, cci nu se poate accede la realitatea grupului instituional dect cu condiia sacrificrii mijloacelor de existent sau de a le pune, cel puhn, ntructva n pericol", bolnavii au devenit, ntr-un fel, ngrijitori Trebuie, bineneles, ca s se ajung aici, s fie depit acea frontier deosebit de amenintoare care separ personal i pacient, sntate si nebunie" Dar, dup cum spune cu regret Cooper, rspunsul oficial a fost departe de a fi favorabil" El consiliaz ca aceste antispitale s fie fondate n
afara serviciilor publice, aa cum el nsui a fcut n cadrul asociativ al Philadelphia Association, creat mpreun cu prietenii si Esterson si Laing, n 1965 Cel mai celebru dintre aceste /lomes a fost
faimosul Kmgsley Hali, centru comunitar din peri fena din estul londonez, unde s-au stabilit 119 persoane (din 1965 n 1970),pnntre care Mary Barnes, veritabil vedet a micrii antipsihiatnce engleze Ea
a parcurs aici, ajutat de psihiatrul J Berke, care i a poves tit istoria, o lung regresiune-renastere devenind, ncepnd cu frescele pe care la nceput le realiza din materiile sale fecale un pictor de talent
Schizofrenia sa nu era dect o etichet pe care societatea i a impus o spre a i nchide gura, spre a i nbui revolta, cu ajutorul psihiatriei ofi ciale, mereu gata s violenteze nebunia' (Cooper)
Metanoia Dac micarea antipsihiatnc englez determina dispariia diverselor diagnostice de psihoze cronice, n contes tarea sa antinosografic, ea admitea totui existenta unor psihoze acute' Dar n cazul
acesta era suficient s se respecte evoluia normal, care trebuia s duc n mod spon tan la vindecare, deoarece tocmai trata mentele si internarea provocau crorucizarea Era suficient s fie urmrit bolnavul
n cltoria sa Laing admite c unu subieci pot prezenta crize psihotice acute, veritabile cltorii metanoice n care spiritul se schimb si care pot fi provocate cu substane psihomimetice de felul L S D
Aceste voiajuri sunt bune sau rele, dup cum mediul le favorizeaz sau le contrari az Serviciile si chmcile psihiatrice clasice, considerndu-le ca maladii, le trateaz ca atare si fac deci din ele psihoze
cronice, schizofrenii n schimb, dac mediul este favorabil, acel voiaj este o descoperire mai profund de sine, cu un dinamism revoluionar benefic Catastrofa nu ar surveni de fapt dect n cazul n care la
aceasta se opune aparatul social, poliist si medical Laing avea s numeasc aceast criz, aceast odisee, o metanoia cuvnt grec gsit n Evanghelii si care are sensul de pocin, de regret, dar si de
conversiune de transformare spiritual Atunci cnd subiectul este n metanoia, este de ajuns ca el s stea ctva timp n unul din aceste antispitale, pentru ca derularea crizei, care nu ar fi tolerat n nici un
mediu, psihiatric sau nu s aib loc pn la capt n general sub o form regresiv Laing relateaz cazul unui tnr medic militar, atins de un acces paranoid acut, de care s a ocupat chiar la nceputul carierei
sale n loc sa i aplice pacientului tratamentele clasice (insulina etectrosocun sau sedative) el a petrecut ore n ir cu dnsul Delirase cu el devenindu i asociat la proiecte atacarea Bncii Angliei, faptul de a fi
luhu Cezar, Hamlet sau Robin Wood n afara exis tentei sale linititoare si al companiei pe care i o inea, Laing nu i a aplicat deci nici o terapeutic La captul a sase sptmni de nontratament, militarul si a
abandonat fantasmele delirante si a fost capabil s si reia viata normal Aadar, psihoza ar purta n ea nsi soluia si mijloacele de vinde care Ba chiar este, adaug el, o expenent foarte profitabil,, o
cotitur favorabil n evoluia personalitii Ne am putea n treba dac nu ar trebui uneori s o pro vocm pentru a face s apar, n spatele sinelui artificial (engl false seif) inele profund si autentic (engl
mnerself) Dup Laing (Eul divizat), n aceasta ar consta
interesul pentru anumite stan psihedehce, acele voiajuri, cum le numesc amatoni de L S D Iar Laing reitereaz invitaia la voiaj" n cartea sa urmtoare, Politica experienei, pe care unu au putut o socoti o
adevrat provocare la toxicomanie
Patogema familial i social n aceast perspectiv, Esterson i Laing au pus accentul, pornind de la studiile lor refe ntoare la familiile de schizofrenici, pe o cauzalitate esentialmente social si fami hal a
tulburm mentale Pentru ei se punea problema denunrii unei anumite concep tu eronate despre individualitatea psiho fizic a bolnavului si orientarea cercetm spre procesul dialectic si istoric care se
dezvolt n contextul jocului complex al relaiilor interpersonale Dup cum arat ei interesul nostru are n vedere persoanele ntotdeauna n relaie cu noi sau ntre ele si ntotdeauna n lumina contextului gru
pului lor care, n acest travaliu este n primul rnd familia, dar care poate include si reelele personale extrafamihale ale membrilor familiei, dac acestea au o im portant specific cu privire la elementele pe
care ncercm s le clarificm Familia este deci considerat de ei ca o , textur relaional, ca un cmp de interaciuni con crete, n care nfruntrile si influentele reci proce sunt amplificate n funcie de
proximitatea fiinelor aflate ntr o confrun tare permanent Nexus familial este ter menul prin care ei desemneaz acea structur nodal privilegiat care permite unui individ s se neleag n interaciunile
sale familiale
n cercetarea lor asupra a unsprezece familii n cadrul crora se gsea cte un schizofren, Esterson si Laing arat c corn portamentul considerat pe plan clinic ca simptomatic pentru schizofrenie nu este
dect rezultatul interaciunilor familiale
60

ANTIPSIMATRIE

Aceast boal nu ar fi deci dect o creaie a mediului sociofamihal Ei s-au interesat ndeosebi de simptomele zise procesuale", adic acelea care ar fi, dmtr o perspectiv psihobiologic, manifestrile
directe ale unui proces biologic ca acela descris de E Bleuler Or, astfel de simptome, atunci cnd sunt reexaminate dmtr o perspectiv sociofamilial, ies din reduta biologic" pentru a aprea ca o strategie
inventat de subiect pentru a reui s triasc n ceea ce a devenit pentru el de netrit Regsim deci, n simptomatologia bleulenan, mani festrile unei adaptn dramatice ale unui individ pe care condiiile
familiale l n fund ntr un fel ntr o veritabil situaie de supravieuire n aceast pnvint filmul Family Life (1972) al lui K Loach,afost o ilustrare cinematografic exemplar a acestor teze
Fr ndoial antipsihiatru englezi nu sunt primii care au studiat patologia men tal mtrafamilial n Statele Unite a existat un mare interes pentru patologia familial T Lidz si grupul su au aplicat o lectur
psihanalitic, pnvilegnnd triada familial si reliefnd decalajul care ar aprea ntre organizarea contient a rolurilor parentale si cutarea de ctre copilul viitor schizo fremc a propriei sale identiti n
dezvol tarea personalitii sale L C Wynne a reperat si el,n psihopatogeneza familial a schizofreniei, relaiile particulare ale pseudomutualittn si pseudoostilittn Dar mai ales scoal zis de la Palo Alto"
a dobndit un anumit renume n studierea tulburrilor de comunicare J Weaakland si D Jackson au utilizat n special noiunea de dubl legtur (engl double bind) introdus de etnosociologul G Bateson,
care a artat c aceast distorsiune a comu mcni intrafamihale poate juca un rol
esenial n apantia si manifestrile clinice ale schizofreniei
Dar toate aceste cercetri nu caut s fac inteligibile relaiile familiale ale schizofrenului dect conform ipotezei psihosociologice introduse iniial, prinii nefiind finalmente implicai n maladia copilului
dect la nivelul acestui model Iar astzi se tie c aceste modele nu le dau cercettorilor dect iluzia de a fi gsit o cheie Toate aceste sisteme de organizare familial si ideologiile respective, con tinundu si
opera, ar nsca cel mult s l amgeasc pe terapeutul prea grbit s gseasc factori patogeni' Iar n prezent pare bine stabilit c dubla legtur, ca si conceptul de deviere a comunicm intro dus si dezvoltat
de echipa Wynne, nu au nimic specific si nu constituie factori pre dictivi si diagnostici suficieni n materie de schizofrenie
Anbpsihiatne i politic. A existat n aceast micare englez un fel de angaja ment eroic de a se situa n paradoxul unei opoziii fat de o societate alienant cu toate normele si ortodoxia pe care ea le cere,
opoziie asociat unei identificri cu bolnavul mintal care finalmente ar fi personajul sntos n fata numitei societi bolnave Dar, la urma urmei, este mai uor s participi la revolta aceluia dect la reforma
acesteia
A critica n mod exagerat psihiatria tra ditional nseamn, fr ndoial, a nsca s uin s pui n cauz si s analizezi propria ti agresivitate Onentnd-o pe aceasta n acelai sens cu aceea a bolnavului,nseam
na a supnma problema propriei angoase n fata aceleia a bolnavului Te situezi, la un loc cu bolnava", contra instituiei, admi mstratiei, societii Dar pnn aceasta nu ai supnmat problema nebuniei Pur si
simplu ti ai cumprat ieftin o contiin bun Or,
61 ANTI PSIHIATRIE
se tie c aceast contiin bun nu este nimic altceva dect un fa/se seif, sediu prin excelent al celei mai profunde necunoas ten de sine Este astfel ntreinut necunoaterea motivaiilor psihiatrului n
materie, a culpabilitii sale de a rmne de partea bun" si de a se retrage cu abilitate dmtr o afacere delicat, chiar din agresi vitatea sa incontient pe care se pune problema s o anulezi, identihcndu te
cu agresatul (acolo unde poate c psihiatrul tradiionalist s-ar identifica cu agresorul) n orice caz al bolnavului su n orice relaie de putere, aici negativat de angaja mentul antipsihiatnc' (J L Faure si E
Ortigues)
Exist de fapt, n orice instituie tera peutica, o relaie de putere din ce n ce mai greu de precizat, dar care n nici un caz nu poate fi escamotat Iar aceasta nseamn a porni de la filosofia lui Sartre, pe care
Lamg si Cooper s au strduit s o analizeze din punct de vedere politic Ei cunosc la perfecie opera lui Sartre, mult mai bine dect majoritatea psihiatrilor francezi De altfel i au consacrat o lucrare intitulat
Rdtiune M violent un deceniu dl tilosofiei Iui Sartre, pentru care filosoful a scris un cuvnt nainte Ei studiaz aici CntiLjue de la raison dialectique Questions de methode si Saint Cenet, comedien et
martyr Deja n 1960, n Eul divizat, Lamg inuse s de scrie n termeni existenialiti si relaionali boala mental si mai ales schizofrenia Fr a neglija opera lui Freud, el cuta s demonstreze c societatea
occidental nu reprim numai instinctele si sexualitatea, ci si toate formele de transcendent Un om scrie el care prefer s fie mort mai degrab dect comunist este normal Un om care declar s si a
pierdut sufletul este nebun Un om care spune c oamenii sunt maini poate fi considerat un mare om de
tiin Un om care spune c el este o main este depersonalizat n jargon psihiatric Un om care proclam c negni sunt o ras inferioar poate fi respectat de muli Un om care pretinde c albeaa sa este o
form de cancer nsc s fie m ternat" Si Cooper, rstumnd conceptul de sntate mental, abund n aceeai reto nc Sntatea mental, aa cum o concep eu, este posibilitatea pentru fiecare fiin uman
de a se angaja nu numai pn n miezul nebuniei, ci si n miezul oricrei revoluii, gsind pe aceast cale o soluie pentru prezervarea Eului "
Nimic de mirare, aadar, n faptul c antipsihiatni englezi se angajeaz astfel pe o cale autentic revoluionar Iar docu mentele acelui Congres on the Dialectic-, of Liberation, inut la Londra n 1967, sunt n
aceast privin extrem de elocvente S au regsit aici, alturi de Lamg si de Cooper, H Marcuse si S Carmichael Scopul congresului era sa creeze o veri tabil contiin revoluionar, fcnd jonciunea
dintre ideologie si aciune, de la indivizi la mase, fr a refuza violenta, dac ea este necesar Se pare ns c acordul n aceast privin nu a fost ntot deauna complet, iar perspectivele lui Carmichael sunt

net mai angajate' dect acelea ale lui Cooper Antipsihiatru par s practice un anarhism n definitiv destul de utopic Este greu s vezi un act de rezis tent cu adevrat serios si periculos n faptul, cum
povtuiau ei, de a sfia n mod public cotidianul putred' cumprat de la chiocul de ziare Iar micarea antipsihi atric englez s a cufundat n aceast utopie
Nu a fost si cazul Italiei, unde aceeai micare a condus la dispariia azilului, fund de altfel si mai politizat
ANTIPSIHIATFHE

ANTIPSIHIATRIA ITALIAN n Italia, chiar dac lui F Basaglia nu-i prea plcea s fie numit antipsihiatru, micarea a condus la o reform radical suprimarea vechii legi din 1904 care impunea internarea
ntr-un mod destul de similar cu legea francez din 1838
n 1962 a nceput, la Gonzia, transformarea vechiului azil, sub impulsul medi culm director al acestuia, F Basaglia Acesta, care a lucrat ndeosebi cu E Jones, la Londra, unde a nvat cum funcioneaz o
comunitate terapeutic, a instituit bazele unei viei comunitare n stabilimentul su psihiatric Cu o echip n acelai timp dina mic si extrem de politizat, el si a dat seama c lucrul acesta nu era de ajuns
pentru schimbarea azilului, constatnd persistenta efectelor latrogene ale acestuia asupra pacienilor A tras de aici concluzia c m ternarea nu poate dect agrava boala mental Trebuia, deci, s i elibereze pe
bolnavi" Acetia erau mai ales , dezmoste mti' , victime ale unei societi intolerante care respingea orice deviere La urma urmei, munca n comunitate nu este dect un alibi pentru ngrijitori Azilul nu este
dect un instrument de respingere si de ncarcerare si trebuie distrus La aceast concluzie ajunge Basaglia la sfritul crii sale Instituia n negaie (1968) Basaglia refuz deci perfectiomsmul tehnic al
comunitii terapeutice, al munca de sector si chiar diferitele abordri ale psiho terapiei instituionale Pentru el ameliorarea tehnicilor psihiatrice nu fac dect s ntrzie momentul n care azilul trebuie s
dispar Cci tiina este mereu n ser viciul clasei dominante", iar spitalul psihiatric nu este dect una dintre insti tutule violentei" pnn care aceasta conduce si oprim masele Psihiatrul italian, urmat de
micarea Psychiatna Democratica",
fondat de elevii si, preconizeaz o rsturnare a tuturor instituiilor psihiatrice negarea (instituiilor) ca singura modalitate actualmente viabil n interiorul unui sistem pohtico-economic care absoarbe n
el orice nou afirmaie si o utilizeaz spre a se consolida" Aceast micare att de radicalizat nu avea s fie urmat n Italia de toi profesionitii psihiatriei A fost dimpotriv, ntotdeauna reprezentat de o
minoritate dintre ei, dar puternic politizat si foarte activ n aa fel nct, n 1978, o comisie parlamentar, n care erau repre zentate toate partidele, a propus suprimarea legii din 1904 si o nou lege care s
inte greze psihiatria ntr o reform sanitar glo bal care s duc la dispariia spitalului psihiatric Legea 180" Aceasta conduce ns la o anumit medicahzare a psihiatriei care nu mai este dect o specialitate
me dical ntre toate celelalte Aceast re ntoarcere a nebuniei n cadml strict al medicinei displace multor militani ai , Psychiatna Democratica" Cu toate acestea, Basaglia care a obinut satisfacie o dat cu
dispariia azilurilor, nu s-a opus A n ceput atunci o dezbatere destul de fur tunoas ntre opozanii acestor reforme .si partizanii acestora, n detrimentul bolna vilor, care nu mai gsesc ntotdeauna struc tura
sanitar de care ar avea nevoie
ANTIPSIHIATRIA N FRANA A cu noscut un mare succes n rndurile in telectualilor stngisti n 1968, dar a avut puine aplicaii practice, majoritatea psihiatrilor francezi creznd c pot depi pro
blematica antipsihiatnc pnntr o politic sanitar de sectonzare psihiatric si psiho terapie instituional
S-au inaugurat totui, mai ales n psihi atna infanto-juveml, cteva centre de primire si de libertate pentru devianta de
63 ANTIPSIrtiATRIE

diverse forme, cu o anumit proporie de eecuri care ar putea fi un pnlej preios de reflecii teoretice si critice Critica esenial este poate aceea c aceste spatii s-au prezentat, n mod tacit, drept spatii de
viat ideale Cum este imposibil ca aici s nu se dezvolte tensiuni si conflicte ca n snul oricrui grup lipsit de mediere , vedem reproducndu-se aceeai situaie ca ntr o familie Conflictele si
tensiunile familiale sunt zdrobite de idealizarea familiei, cel puin pentru copilul mic Cei care opun aceste spatii comunitare familiei nu bag de seam c o reproduc, aa nct aceste comuniti se prezint
ca ideale si viseaz s se instaureze pe veci (O Mannoni)
ntr-un spaiu zis antipsihiatrie' (Scoal experimental de la Bonneuil sur Marne) M Mannoni a cutat s tin seama de aceste dificulti Putem spune c ea s-a inspirat de la Kmgsley Hali, dar si din critica
fcut de teoria psihanalitic expe nentei britanice
Ea a organizat Ia Paris, n zilele de 21 si 22 octombrie 1967, un colocviu asupra psihozelor, la care, pentru prima dat n Frana, au luat cuvntul Cooper si Lamg, expunndu-si concepiile, cel dinti asupra
metanoiei, cellalt asupra marilor principii ale unei antipsihiatni tare renun la orice scop de readaptare", viznd, dimpotriv, eliberarea celui care ne caut (Enhnce aliente, II)
Dar entuziasmul nu a fost general, iar H Ey a adunat n jurul su pe psihiatru cei mai critici la adresa antipsihiatriei Medi cui de la Bonneval crede de fapt c aceasta reprezint o tendin psihiatncid"
deose bit de primejdioas pentru specialitatea sa Cci, confundnd noiunea de maladie mental i tulburrile vietu de relaie, ea risc s se izbeasc de imposibilitatea de a defini si sesiza maladia mental",
ajungnd s o nege Pentru Ey, aadar, nu este vorba dect de o negare pur si simplu a psihiatriei, negare pe care, bineneles, nu o poate admite
CE RMNE, DUP DOUZECI DE ANI, DIN ANTIPSIHIATRIE'? nc nainte de moartea lui Basaglia (1980) si a lui Cooper (1986), micarea lor deja prea uitat Fr ndoial, rmne n inconsti
entul colectiv, si mai ales n acela al tine nlor schizofrenici", un ecou al marilor opiuni ale antipsihiatriei Rmne din aceast aventur generoas un fel de nos talgie generoas a unui loc de primire a
nebuniei, antitez a lugubrei servituti a neurolepticelor "(C Koupermk) Critica radical a instituiei spitaliceti psihiatrice clasice a jucat de asemenea un rol nenegli jabil n reformele ntreprinse si n
micarea care continu, a dispariiei azilului" Ct despre Lamg, care avea s moar n 1989, si Esterson, datorit studiilor lor asupra familiilor de schizofrenici, ei apar n pre zent, mpreun cu cercettorii
din scoal de la Palo Alto, drept pionierii terapiilor familiale Antipsihiatna ne a pus mai ales n gard n mod salutar contra unei anu mite reificri a psihiatriei", reprezentat n special prin utilizarea unui
DSM-III re vizuit", cu caracterul su pretins ateoretic" si pnn ambiia de asepsie a comportamen tahstilor", care, la urma urmei, nu vizeaz dect s tearg cu guma un simptom, recuznd astfel o
concepie hohstic despre om si nebunia sa" (C Koupermk) Si cine ne va convinge c ceea ce nte legem de obicei pnn psihoz cronic nu este uneon o simpl complicaie a unei stan psihotice acute, a unui
moment fecund n care ar fi trebuit s-i permitem persoanei s accead la statutul de subiect, respec-tndu-i traiectul metanoic 9 Cci evoluia bolii mentale depinde fr ndoial de
64
ANXIETATE

intervenia psihiatric, dar uneon n sensul cromcizni Vedem lucrul acesta foarte bine n unele accese delirante care, tratate l'occidentale, se transform n schizofrenii Si dac psihiatrul nu este inocent''"
(L Israel) Aceasta este ntrebarea pe care acesta din urm, ca si antipsihiatrn, nu trebuie s nceteze de a si o pune n exer citiul diverselor modaliti ale practicii sale Bibi Cooper D Psychiatne et
antipsyihiatne fiditions du Seuil Pans 1970 Delacampagne C Antipsychiatne Grasset, Paris 1974 Koupermk C L antipsychiatne sens ou non sens Grasset Pans, 1974
ANTIPSIHOTIC (engl jntipsychotic) Se spune despre orice medicament care are un efect n tratarea psihozelor.
Antipsihoticele cupnnd esentialmente neurolepticele, antidepresorn si tranchili zantele majore care intr n aceast defi nitie Dar uzajul rezerv totui termenul pentru medicamentele utile n schizofrenie (H
L6o) -> NEUROLEPTIC SCHIZOFRENIE
ANXIETATE (engl anxiety) GENER 1) Stare emoional de tensiune nervoasa, de frica, puternic, slab difereniat i adesea cronic. GENER 2) Predispoziie a unei persoane pentru stri anxioase.
STARE EMOIONAL Diferena dintre fnc si anxietate este o chestiune de grad si mai ales de cogmtie Numim de pre fennt fnc o stare al crei obiect este bine cunoscut de subiect, adic o stare care
are un coninut emoional si reprezentativ al obiectului su
n loc de a vorbi despre obiect, concepiile behavionste vorbesc despre declanatorul sau despre stimulul fncii
Putem de asemenea vorbi de intenie, n sensul fenomenologic al termenului, ceea
ce corespunde n limbaj complementului de nume al cuvntului fnc sau complementului direct al verbului a se teme (de) lui i este team de X" sau se teme de X" (de exemplu lui i este fnc de cine"),
sau i este team c p" sau se teme c p", dac este vorba de un eveniment descns pnntr-o propoziie mai degrab dect de un simplu obiect n sensul propnu al terme nulm (de exemplu se teme ca dulul
s nu l mute")
n contrast cu aceste situaii, rezervm adesea cuvntul anxietate cazurilor n care obiectul este slab difereniat din punct de vedere cognitiv Dar l putem de asemenea aplica focilor intense sau acelora
repetitive, cronice si, n definitiv, patologice
PREDISPOZIIE LA STRI ANXI OASE Trebuie s facem n mod cu totul riguros distincie ntre ceea ce uneori numim , anxietate stare" si ,anxietate tr satur" Noiunea de stare emoional, aa cum ne
o arat numele ei, corespunde unei stri trectoare, care poate surveni la orice individ
Anxietatea trstur este o caracteristic individual, aparent nnscut, care la rndu i se manifest n dou feluri pre dispoziia de a tri stan de fnc n prezenta stimulilor care, pentru ali indivizi, sunt mai
puin anxiogem, chiar cu totul ne anxiogeru (n unele cazun se pare c absen teaz orice stimul sau obiect anxiogen), predispoziia de a dezvolta stri de team condiionat fat de stimuh care n ei nii nu
sunt nemijlocit anxiogem Un nivel ndi cat de anxietate-trstur este considerat a avea un caracter patologic
Stare de nelinite n care predomin perceperea unei situaii care v dei ANXIETATE
dovedi dezagreabil, ba chiar periculoas.
PSIHIATR

Pentru P Pichot (1987), anxietatea (sau angoasa) este o stare emoional care const pe plan fenomenologic din trei elemente fundamentale perceperea unui pericol iminent, o atitudine de ateptare n fata
acestui pericol si un sentiment de dezorga mzare legat de constanta unei neputine totale n fata acestui pericol"
n afar de aceast ateptare nelinitit care anticipeaz posibilitatea survenirii unor evenimente nefericite, anxietatea se poate nsoi de tensiune muscular de inhibiie motorie si mai ales de manifestri
neurovegetative Dintre acestea cele mai curente sunt palpitaii sau tahicardie, n care pulsul si respiraia se accelereaz, cu toate c subiectul se afl n repaos, senzaii de vertij sau de lein, bufeun de febr
sau de rceal sau o transpiraie excesiv, accese de rocat sau de paloare o usca ciune a gurii, greuri, senzaie de bul de aer n gt sau de jen n golul stomacului diaree sau o trebuin frecvent de a
urma
Numeroase reacii anxioase ocazionate de factori de stres (de exemplu prezenta unui pericol iminent si real, o situaie de examen, un doliu sau boala unei rude apropiate) sunt normale Ele ar putea chiar s
aib un rol protector, inhibnd o aciune intempestiv a subiectului Ca si reaciile de fric, ele se risipesc n mod previzibil de ndat ce factorul de stres sau pericolul perceput au disprut Anxietatea, ns,
este n general definita ca manifestndu se fr cauz valabil si constituie un greu han dicap cruia clinicienn caut s i evalueze natura si intensitatea
n anxietdtej patologic, componentele autonome descrise mai sus apar exacerbate si pot lua, de exemplu n anxietatea generalizat, un caracter mai durabil
Anxietatea patologic are si componente comportamentale care inhib aciunea subiectului sau l fac s evite numeroase situaii precum si componente cognitive care l fac s si subestimeze capacitile
reale, aa nct aceast anxietate este adesea n raport cu efecte depresive
Tulburrile anxioase rmn n prim pla nul nevrozelor, a cror clasificare a fost inspirat de conceptele lui S Freud Cer cetnle biochimice pe de o parte, demon trand posibila utilizare a anxiohticelor si a
betablocantelor n calmarea anxietii tratamentele comportamentale, pe de alt parte, care recurg la tehnici de relaxare permit abordarea acestor tulburri ntr o optic mai biologic Anxietatea este astfel
supus nu numai influentei unor fac ton exteriori ti si aceleia a predispoziiilor interne, psihofiziologice, care se manifest cu mai mult sau mai putin intensitate dup subieci
Cu toate acestea, pus n evident n psihologie cu ajutorul a numeroase chestio
de personalitate care ea nsi, se definete prin mai multe componente Unele dintre aceste chestionare permit s se fac o distincie, ct se poate de util n thnic, ntre o anxietate care ar fi permanent la
acelai subiect si o anxietate a crei mten sitate ar vana cu starea subiectului n tim pul reaciilor sale emoionale
DIFER Diferentele individuale ntr o dispoziie personal relativ general (care tinde s se manifeste indiferent de situaie) si relativ stabil de a tri anxietatea au fcut obiectul a numeroase cercetri, pn
lejuind construirea mai multor instrumente Evaluarea acestei dispoziii (anxietate trstur") trebuie deosebit de evaluarea
anxietii trite actualmente de ctre un individ (anxietate-stare")
Cercetrile difereniale privind anxietatea s-au inspirat, n diversitatea lor, dm diversitatea teoriilor generale ale anxietii Cu toate c evaluarea anxietii ar putea utiliza msurri fiziologice, de observri ale
comportamentului ntr-o situaie determinat sau de teste de personalitate (ca testul Rorschach), cel mai adesea sunt folosite chestionare specifice J A Taylor a propus o scar de anxietate manifesta (engl
Manifest Anxiety Scale sau M A S ), alctuit din itemun mprumutate de la Minnesota Multiphasic Personahty Inven tory (-+ CHESTIONAR DE ANXIETATE ) Subiectul se descrie n ceea ce privete
sentimentele de insecuritate, lipsa de n credere sau n ceea ce privete anumite simptome fiziologice Cercetrile realizate cu ajutorul acestui instrument pot conduce la a considera diferentele individuale de
anxietate ca explicabile pnntr o tendin dobndit n aceeai orientare, au fost propuse chestionare de anxietate pentru situaii specifice examinarea cu ajutorul testelor, luarea n considerare a situaiilor
sociale, a situaiilor colare etc R B Cattell a pus la punct un chestionar de anxietate cu 40 de itemun, care are ca rezultat o not general de anxietate si dou note privind anxietatea manifest si, respectiv,
anxietatea voalat Studierea acestui chestionar a utilizat analiza factonal si conduce la considerarea anxietii ca un factor de ordinul al doilea, la care contribuie cinci factori pnman de personalitate, a cror
important relativ poate vana de la un individ la altul structuri caractenale socialmente aprobate, slbiciunea Eului, sentiment de msecuntate social, presiunea Supraeului, forte impulsionale ale Sinelui H J
Eysenck
consider c factorul de anxietate se reduce la o combinare a celor doi faeton fundamentali prin care descrie el personalitatea nevrozismul si mtroversi-unea Pentru J A Gray anxietatea constituie ea nsi
unul dintre factorii fundamentali ai personalitii (cellalt fiind impulsivitatea), chiar dac ea se poate desene pnntr o asemenea combinare - ANGOASA CHESTIONAR DE ANXIETATE STRES
Bibi Eysenck H J A Model tor Personality Spnnger Verlag Berlin, 1981 Pichot P Lanxiete Masson Paris 1987 Selye H The Stress of Lite McGraw Hill NewYork 197(1 Spielberger C D Emotions their Parameters and Meaiurement Raven Press New
York 1975

ANXIOLITIC (engl anxiolytic) Medicament al anxietii.

Anxietatea este un sindrom regsit n difente patologii si sensibil la numeroi compui n practic, se dovedete dificil de separat anxioliza de calmare sau reducia de activitatea anumitor funcii fiziologice
ntre care vigilitatea Majontatea anxiohti celor aparin de vasta categone a psiholep ticelor sau sedativelor (J Delay si P Demker 1957) Le situm n subgrupa tranchih zantelor minore si a sedativelor clasice
Tranchilizantele se definesc n compa raie cu ali compui din familia psiho lepticelor pe plan farmacologic nu sunt nici hipnotice, nici neuroleptice, nici reglatori de dispoziie
Din punct de vedere istonc, descope nrea substanelor neuroleptice dotate cu proprieti sedative fr efect hipnotic predominant, ca clorpromazma (1952), a fondat clasa tranchilizantelor Acestea din urm
pot avea efecte antipsihotice sau neuroleptice Anglo saxonii le numesc tran chilizante majore (engl major tranquilli zers) sau antipsihotice, pe cnd francezii
67 ANXKXmC

prefer termenul neuroleptice" Pe de alt parte, exist tranchilizante minore (engl minor tranchillizers), care au un efect simptomatic, fr a modifica profund cursul maladiei si fr s induc efecte
secundare neurologice de tip extrapiramidal, ca tranchilizantele majore De altfel, ele corespund unui ansamblu mult mai eterogen pe plan farmacologic Aici vom analiza tran chilizantele n sens de
tranchilizante minore
CLASIFICAREA TRANCHILIZAN TELOR
Derivai ai hipnoticelor Aceti compui, nrudii cu metilpentmolcarbamatul, au un efect sedativ Ei altereaz vigihtatea si nu sunt lipsii de aciune hipnotic
Tranr.hi1i7.ante cu efecte neurovegetatrve predominante Aceast clas regrupeaz antagonism sistemelor simpatic si para simpatic Astfel, hidergina, substan antiadrenergic constituit din acaloizi ai
cornului de-secar, este indicat n unele tulburri anxioase cu expresie neuro vegetativ Medicamente tradiionale (bela dona, atropimce, derivai ai ergotammei) au acelai tip de aciune
Anthistaminice Ele cuprind 1) den vatn de benzhidrol, aceti derivai, mai degrab stimulenti, regrupeaz substane vnate ca azaciclonolul, captodiamina si hidroxizma (sedativ), 2) fenotiazmele, aceast
grup cuprinde substane de larg utilizare ca prometazma, precursor al clor promazmei, si ahmemazma, tot mai mult cunoscut pentru proprietile sale hipnotice
Tranchilizante miorelaxante. Aceast categone regrupeaz substanele cel mai larg utilizate si cele mai onginale, n spe cial benzodiazepinele
Benzodiazepinele Proprietile miorelaxante caracteristice grupei se explic prin legtura iniial cu curanzantele (blocanti ai transmisiei neuromusculare utilizai n anestezie), ca mefenezma, care fac
dovada unui efect central n afara efectelor lor la animal, aceste tranchilizante au particulantatea de a inhiba reflexele pohsmaptice (care implic nu numai mduva spinrii, ci si centrii supramedu lan) Ele au
inconvenientul de a determina o dependent care se exprim pnn reacii de sevraj n cazul n care tratamentul este ntrerupt n mod brutal, dup o utilizare prelungit
Meprobdmatul Este utilizat mai ales n tratamentul sevrajelor alcoolice
Clordiazepoxma. A fost cel dinti tran chihzant (1959) din lunga serie a benzo diazepinelor Toate benzodiazepinele posed, n grade diferite, propnetti anxio litice, sedative si hipnotice, miorelaxante si
anticonvulsivante Intervalul de timp necesar spre a obine punctul culminant plasmatic si njumttirea de eliminare sunt parametni farmacocmetici care l ghideaz pe medicul care face prescripia
Opiprdmolul Face tranziia la antidepre soni diazepimci
Compui de tranziie Aceste substane se situeaz ntre antidepreson si neuro leptice ntr-adevr, unele tranchilizante posed proprieti antidepresive, msufi ciente totui pentru a le clasifica fr re zerve n
rndul antidepresonlor este cazul dibenzepinei, al doxepmei s.i al benzocta minei
S-au putut claMfica n aceast categone si neurolepticele unele tioxantene care determin o catalepsie la animal, ca toate neurolepticele, dar care induc puine efecte extrapiramidale la om
ANXKXJT1C

n afara acestor diferite tranchilizante, o sene de substane care aparin diverselor clase terapeutice posed propnetti anxio-htice, uneon n funcie de dozele utilizate este cazul unor neuroleptice n doz
slab si al unor antidepreson cu efecte laterale anxiohtice Vom cita si betablocantele, deosebit de eficace asupra semnelor fiziologice ale anxietii (tahicardie, tremur tur) Aceste efecte clinice nu apar
ntotdeauna n modelele animale de anxie ae, construite esentialmente pornind de la proprieti ale benzodiazepinelor
INDICAII ALE TRANCHILIZAN TELOR
Anxietate i nevroza anxioas Tran chilizantele sunt utilizate n primul rnd pentru a reduce anxietatea Se tinde azi, pe urmele scolii americane a DSM III, s se disting mai multe tipuri de anxietate
Anxietatea generalizat nu este structurat n fobii sau n tulburri obsesional com pulsive Ea nu evolueaz sub forma unei succesiuni de accese de panic Se carac tenzeaz pnntr o tensiune motone, pnntr o
hiperactivitate a sistemului nervos auto nom, o ateptare anxioas si o hipervigi htate care evolueaz n mod durabil Totalitatea tranchilizantelor si n special benzodiazepinele clasice se arat eficace n acest
tip de anxietate
Dimpotriv, tulburrile panice constau dm veritabile atacuri" de anxietate acut, de durat limitat, care nu sunt doar reac tu la stimulu temui de pacient Benzo diazepinele clasice sunt puin eficace n
aceste manifestri, care sunt sensibile la un compus din noua clas a tnazolobenzo diazepinelor alprazolamul Dar aceste tulburn panice rspund si la ageni antidepreson, considerai nonsedativi IMAO
(inhibiton ai monoarrunooxidazei) si tnciclicele (imipramin), ceea ce pune din nou sub semnul ntrebm'concepia tradiional despre anxiohtice Farmacologia si-a adus contribuia la punerea n lumin a eterogenitii conceptului de anxietate
Alte indicaii psihiatrice ale tranchilizantelor Ne refenm la accesele confu-zoonmce ale alcoolicilor n faza sevrajului (delinum tremens), nevrozele structurate (fobice, hipocondnace ), insomnie, spai me
nocturne, instabilitate motone, tulburn de comportament la copil, psihoze, n asociaie si cu alte tratamente, chimice sau nu
Indicaii nonpsihiatnce Tranchilizantele sunt utilizate de numeroase specializri medicale n premedicatie nainte de o anestezie, n cardiologie, afeciuni psiho somatice etc Ca si n psihiatrie, tranchi
lizantele nu exercit dect o aciune simptomatic si spre deosebire de alte psihotrope, ca neurolepticele si antidepre soni, nu trebuie s constituie tratamentul de fond al afeciunii
PRECAUII Fr a enumera toate contra-indicatule tranchilizantelor, ansamblu de medicamente eterogene din punct de vedere farmacologic, este posibil s rele vm cteva puncte comune
Riscul major al folosirii tranchilizantelor n scop anxiolitic, considerate uneon ca medicamente de confort, aspirin psihologic" de care se abuzeaz, este repre zentat de dezvoltarea unei dependente
psihologice si fiziologice responsabile de reacii de sevraj la opnrea tratamentului
Tranchilizantele determin o scdere a vigihttu care poate jena activitile psiho-motoni complexe si penculoase, cum este conducerea automobilului Scderea vigili-ttn este potenat de alcool si este mai
frecvent la subiectul n vrst Tranchilizantele sunt n general contraindicate ANXIOLmC
n cazun de miasteme si n primele luni de graviditate
Descoperirea de molecule noi, care de termin un rspuns terapeutic mai bun, dar care constituie si instrumente farmacologice originale, reprezint una din mizele cercetm privind anxietatea Benzodiazepinele, anxioliticele de departe cele mai utilizate, au suscitat numeroase ipoteze asupra mecanismelor biologice ale anxie ttn Cu toate acestea, pe planul terapeutic, li s a reproat efectul sedai v ru disociat
de aciunea anxiohtic, efectul dismnezic, posibila dezvoltare a unei tolerante si a unei stri de dependent care poate antrena un sindrom de sevraj Nou com pui, care se fixeaz sau nu pe receptorii
gababenzodiazepinici, nu ar avea aceste inconveniente
RECEPTORII CENTRALI AI BENZO DIAZEPINELOR ncepnd din 1977 dou laboratoare concurente (Squires si Braestrup, Mohler si Okada) constat c diazepamul tntiat se fixeaz pe situnle de
legtur care predomin n cortexul frontal Utilizarea de antagonisti ai acestor recep ton benzodiazepinici a artat c aciunea benzodiazepinelor trece pnntr o subclas de receptori ai acidului
gamaaminobutinc, pnncipal neurotransmittor inhibitor al sis ternului nervos central complexul gaba A/ benzodiazepimc Benzodiazepmele, legn du-se cu o subunitate a acestui complex, sporind
capacitatea GABA de a activa fluxul de ioni clor spre interiorul neuronului, diminueaz astfel excitabilitatea neuronal Ali compui sedativi (barbitunce.etanol) sporesc de asemenea acest flux Dimpotri v,
substanele zise agoniste inverse", cum sunt unele betacarbohne, contreaz acest efect al GABA si sunt anxiogene la om, ca n modelele animale Aceste mecanisme biochimice care survin n zonele cerebrale ale vieii emoionale,cum este sistemul limbic, ar fi declanate de semnale interne si externe, responsabile de anxietatea endogen si, respectiv, exogen
Afinitatea pentru receptorul gaba A/benzodiazeptmc, activi tatea intrinsec si parametrii farmacocme tici (cum este njumttirea de eliminare) variaz dup tipul de anxiolitic Potrivit acestui model, o
benzodiazepin cu nalt afinitate pentru receptorul gaba A/benzo diazepinic, cu activitate intrinsec ridicat si cu njumttire scurt este responsabil de fenomenele de sevraj mai intense Modi fkn
structurale ale receptorului nsui, devenind n mod progresiv mai sensibil la agonistu inversi, ar putea duce la dez voltarea tolerantei
n administrarea cronic, totui legarea j/7 v/vo a benzodiazepinelor radiomarcate diminueaz evocnd o desensibilizare a receptorilor o modificare cantitativ (sc derea numrului de situn) si nu calitativ
ar sta la originea tolerantei
Receptorul gaba A/benzodiazepinic a fost izolat n 1987 iar genele codante au fost clonate, permind analiza la nivel molecular a sintezei si a metabolismului acestui receptor Ca si pentru dopamm si
serotomn, punerea la punct a tehnicilor de imagene cerebral prin utilizarea camerei de pozitrom (PET scan), asociat cu studiul debitelor sanguine cerebrale regionale sub benzodiazepine, va determina o
mai bun nelegere a fenomenului tolerantei, dei gur, care se crede azi c este strns legat de apariia dependentei
Se tie, de altfel, c exist mai multe tipuri de receptori de benzodiazepine omega l si omega 2, care corespund receptorilor centrali, si omega 3, care desemneaz un receptor gsit la periferie
Imidazopmdinele, compui care posed
70
ANXKXITIC

propnetti anxiolitice si hipnotice, sunt, de exemplu, liganti selectivi ai omega l

La fel dup cum receptorii opiacei au condus ulterior la identificarea de opiacee endogene, receptorii de benzodiazepine pot, oare, s indice existenta unor liganti endogeni care intervin n anxietate 9 Numeroi compui au fost evocai pentru acest rol de anxiolitic natural, ca N des metil diazepamul, identificat cu ajutorul unor anticorpi monoclonali antibenzo diazepinici Aceast substan a fost chiar gsit
n creierele conservate ale unor subieci decedai, nainte de descoperirea benzodiazepinelor ceea ce pare s elimine ipoteza unui artefact Cu toate acestea, moleculele similibenzodiazepme ar putea proveni
de la bacteni saprofite sau din anumite alimente Invers, substane ca tnbulina (Sandler si colab 1984) sau DBI (Diazepam Binding Inhibitor) izolat n creierul uman (Guidotti si colab , 1983), sunt antagonist!
ai benzodiazepinelor S a artat, de exemplu c procentul de DBI fluctueaz la juctorii patologici n funcie de ctiguri si pierderi
Aceste cercetri pun problema fronti erelor dintre definiiile farmacologice ale anxietii, stresului si depresiei si mani festnle lor astfel, unele echipe au artat c derivaii de betacarbohne, antagonisti ai
benzodiazepinelor, pot s induc stri de disperare nvat (engl learned help lessness), caracteristice n situaii de depresie" la animal
NOILE ANXIOLITICE ROLUL SERO-TONINEI n anxietate intervin si ali neuromediaton dect GABA Sistemul noradrenergic (NA), larg distribuit n organism, exercit un control asupra unor
comportamente ca vigihtatea si adaptarea la stres Stimularea locui> coeruleus la maimu induce fenomene anxioase, la fel ca si stimularea sistemului NA la om Cu toate acestea, distrugerea chirurgical sau farmacologic a sistemului NA nu pare s aib efect anxiolitic n testele animale de
conflict, spre deosebire de benzodiazepine
n anxietate apare ns din ce n ce mai important mai ales rolul sistemului sero tomnergic (5HT) O hiperactivitate a 5HT nsoete unele tipuri de anxietate S au descris mai multe tipuri de receptori sero
tomnergici implicai n anxietate Agonisii pariali ai situnlor receptoare 5HT IA (buspiron, gepiron, isapiron) diminu eaz fluctuaia serotomnei Se tie, pe de alt parte, c leziunile sistemului 5HT fac ca
buspiron s si piard proprietile anxiolitice n testele de conflict n sfrit clinica a confirmat proprietile anxiolitice ale ligantilor 5HT IA
Receptorii 5HT 2 sunt actualmente cel mai bine caracterizai, autonomia celorlalte situn receptoare nefimd suficient stabilit, dup prerea unor autori Un antagonist 5HT2, ntansenna, si a dovedit
eficacitatea anxiohtic n studn asupra animalelor si n clinic Efectul anxiolitic la om ar fi caii tativ diferit de acela al benzodiazepinelor, ceea ce evoc existenta unor mecanisme originale, trecnd probabil
pnntr o modi ficare a ciclului somnului Agonistu 5HT l B si antagonism 5HT 3 ar poseda si ei propnetti anxiolitice
Modelele animale au fost pn n pre zent construite pormndu-se de la propnetti ale benzodiazepinelor, aa cum tncichcele au fixat modelele de predicii vitale ale unui efect antidepresor Se risc astfel s se
resping molecule eficace, dar prea difente de compuii cunoscui Dac trebuie s se recurg la noi modele animale ale anxietii, trebuie de asemenea s se tin seama de remanierea actual a conceptului
de
71 APARTAMENT TERAPEUTIC

anxietate DSM-II1 R subliniaz autonomia tulburrilor panice,n mod paradoxal sen sibile la antidepreson stimulenti, a priori anxiogem Noile anxiohtice, n special antagonism 5HT2, ar putea n anii ce vin
s ne oblige s punem sub semnul ntre bni concepiile clasice despre anxietate
EFECTE COGNITIVE ALE ANXIO LIT1CELOR Dintre efectele indezirabile ale anxioliticelor tradiionale, tulburrile cognitive sunt n general mfrachnice, dar pot fi observate la doze terapeutice Pentru
a le aprecia, s a recurs la studierea la om a situaiilor din viata curent, cum ar fi conducerea automobilului Se poate de asemenea, studia efectul anxioliticelor asupra rezultatelor la Criticai Flitker Fusion
Test (CFF), care exprim nivelul global de vigihtate si de reactivitate sen/o nomotone Subiectul trebuie s determine ntr o situaie de test standardizat pragul de frecvent la care puncte luminoase care
clipesc cu'o frecvent variabil sunt percepute ca clipind (frecvent joas) sau fund fixe (frecvent ridicat) Benzo diazepinele, de exemplu fac s coboare pragul Criticai Flicker Fusion
INDUCIE EXPERIMENTAL A UNOR ACCESE DE PANIC Accesele de panic (pawc dttacksf pot fi provocate prin diverse metode experimentale Pci entn care sufer de accese de panic nu fac n
general crize n situaie de hiperventi latie cu alcaloz respiratorie, contrar opiniei curente Inhalarea de aer care con tine CO 2, n schimb, induce accese de panic, la fel ca si perfuziile de lactat de sodiu
Lactatul de sodiu rmne fr efect la subiectul sntos Compuii eficaci n tratamentul acceselor de panic s au dovedit de asemenea eficaci n acel model
experimental propus de numeroase echipe de cercettori nord-amencam La Montreal, J Bradwejn a provocat accese de panic injectnd unor voluntari colecistochimn Subiecii au acceptat n general s fie
fii mai si s-au artat cooperani ntr o cercetare consacrat unei patologii relativ frecvente (0,4% din populaie, Weissman, 1978) si deosebit de mvalidante
Bibi Bntton KT The Neurobiology of Anxiety m Psychiatry R Michels et alu (eds) Lippmcott Philadelphia 1988 Gardner C R Potenial C/se of Dwgs Moduldtmg 5HT Acti vity in the Treatment ofAnKiety Gen Pharmac K) 347-356

APARTAMENT TERAPEUTIC (engl

therapeutic apartament) Mica unitate de ngrijire, n scop de reinserie sociala, pus la dispoziia ctorva pacieni pe durate de timp limitate i necesitnd o prezen important, dac nu
continu, a personalului sanitar".
Deuzia ministerial din 14 martie 1986, Deferitoare la echipamente si servicii de lupta contra maladiilor mentale', preci zeaz n felul acesta definiia unui apar tament terapeutic, care este deci o structur
intermediar" pus la dispoziia bolnavului mintal ntre ieirea sa din spital si remsertia total n societate
Este o alternativ la spitalizarea prelun git, fcnd n general parte dmtr un sec tor psihiatric si asigurnd att gzduirea ct si continuarea terapiei
APARTOGRAM (fr appartogramme) Plan de locuin familial, aa cum l deseneaz un membru, bolnav sau nu, al famiUei.
Atribuirea si utilizarea spaiului la nivel de teritoriu familial sunt ntotdeauna pline
72
APRAXIE

de nvminte n ceea ce privete funcionarea grupului

APRARE (engl defence) Act prin care un subiect confruntat cu o reprezentare insuportabil o refuleaz, din cauz c fi lipsesc mijloacele de a o lega, printr-un travaliu al gndirii, de celelalte
idei.
S Freud a degajat mecanisme de aprare tipice pentru fiecare afeciune psihogen conversiunea somatic n isterie, izolarea, anularea retroactiv, formaiunile reactio-nale n cazul nevrozerobsesionale,
transpoziia afectului n cazul fobiei, proiecia n cazul paranoiei Refularea are un statut special n opera lui Freud deoarece, pe de o parte, ea instituie incontientul, iar, pe de alt parte, este mecanismul de
aprare prin excelen, potrivit cruia se modeleaz celelalte La aceste destine impulsionale considerate defensive se adaug ntoarce rea contra propriei persoane, ranversarea n contrariu si sublimarea n
ansamblul lor, mecanismele de aprare intr n joc spre a evita agresiunile interne ale impulsiilor sexuale a cror satisfacere se dovedete conflictual pentru subiect si spre a neutra liza angoasa care deriv
de aici Agentul acestor operaii defensive este Eul
APRAGMATISM (engl apragmatism) Incapacitate de origine pur psihic de a menine o activitate i un comportament bine adaptate la trebuinele i condiiile de via.
Aceast tulburare grav a activitii vo luntare conduce adesea un schizofrenic apragmatic la o dezinsertie social si profesional progresiv care poate merge pn la internarea definitiv n mediul spitalicesc sau pn la vagabondaj Avem n acest caz de-a face cu o abulie de execuie" (P Guiraud) provocat de ndoiala perpetu a obsesionalului incapabil de a alege ntre dou tipuri de aciune, ntre dou atitudini contradictorii, ntre dou obiecte diferite
n ambele cazuri este vorba de o tulburare grav a contactului cu realitatea, asociat frecvent cu sentimente de depersonalizare si stan de derealizare - DEREAL (A)
APRAXIE (engl apraxia) Tulburare a activitii gestuale care apare la un subiect ale crui organe de execuie sunt intacte (neexistnd paralizie motorie i nici de coordonare) i care posed deplina cunotin a actului de ndeplinit (fr deficit intelectual).
Este deci o incapacitate de a executa acte voluntare adaptate, devenite mai mult sau mai puin automate n urma executm lor repetate Datont unor lexiura cerebrale multiple, apraxia poate avea mai multe
aspecte clinice
Distingem o form melocmetic, o dez organizare a micrilor destul de nrudit cu tulburrile motorii elementare, o form dinamic, care se manifest prin perse vern si imposibilitatea de a-si supune
aciunea unui plan, o form ideomotone, n general bilateral (apraxie ideomotone), care se manifest n gesturi fr utilizare de obiect (salutul militar, de exemplu), care interzice gesturile complexe ce
necesit o nlnuire armonioas (pe cnd gesturile elementare rmn posibile) si o form constructiv (apraxia motorie sau apraxia optic Kleist), n care tulburarea se refer la realizarea de forme
concretizate n spaiu (imposibilitatea de a desena o figur, un plan, de a reui o mrunt construcie)
Se descriu, de asemenea, o apraxie a mbrcatului, n care sunt alterate gestunle
73 APROSEXIE

de mbrcare si dezbrcare, si o apraxie buco-lmguo-facial, care se refer la gestu-aiitatea oral si facial Dup caz (natura leziunii cerebrale), apraxnle sunt uni sau bilaterale
n raport cu alte domenii ale neuro psihologiei, domeniul apraxnlor a evoluat relativ puin n ultimii ani Interpretrile actuale oscileaz ntre dou curente prin cipale unul care pune accentul pe deficite cu
privire la aspectele de repre/entare a gesturilor de ndeplinit (de exemplu, cu nostinte referitoare la utilizarea obiectelor si implicate n sarcinile nonmotoru), si altul care pune accentul pe tulburrile care
intervin n controlul motor propriu zis (pla mficarea si programarea aciunilor)
APROSEXIE (engl jprosexw) Imposibilitate de susinere a ateniei, care survine ie atunci cnd vigilitatea sufer din cauza oboselii sau a unei afeciuni organice, fie n cazurile de confuzie
mentala, strile crepusculare i anumite faze procesuale ale unei psihoze, fie n isterie, psihastenie i n cursul acceselor de anxietate paroxistice.
APSIHOGNOZIE (engl apsychogimsy) Stare psihopatologic instalat lent la unii pacieni care prezint forma clinic alcoolic, din cauza unei etilemii permanente patologice care evolueaz de
mai muli ani.
Apsihognozia este caracterizat prin incontienta strii morbide, pnntr o scdere a vigihttn, cu pierderea capacitii de a se vedea, de a se judeca, de a se aprecia n raport cu ceilali si cu sine, prin absenta
rolului de ghid jucat de instanele mstmc-tivo-afective cele mai arhaice, de unde perturbri caractenale si relaionale, prin meninerea aparenelor n rutina profesional cotidian, n sfrit, prin posibila reversibilitate, chiar si dup mai muli ani, dac are loc sevrajul
Aceast stare infrachnic poate rmne necunoscut ani n ir sau poate face obiectul unei descoperiri ntmpltoare, de exemplu cu prilejul unui control inopinat pe strad sau n urma unui accident de
munc Apsihognozia se situeaz ntre sta rea de beie si anumite encefalopatii ireductibile
ARIERAT PROFUND (fr amerepro fond) Subiect care prezint o deficien mental sever. -> ARIERAIE MENTALA DEFICIEN MENTALA
ARIERAIE MENTAL (engl mental retdrdatton, bMkwanJnesf mental defici ency) Carena de inteligen congenital sau dobndit precoce, care se caracterizeaz printr-o funcionare
intelectual global n mod semnificativ inferioar mediei generale a populaiei, asociat cu deficiene ale conduitelor adaptative care determin o incompeten social sau incapacitate de a se
adapta corect la exigenele mediului.
Exist n aceast definiie dou dimen sium ale aneratiei aceea a ntrziem dez voltrn intelectuale si aceea a insuficientei comportamentului adaptativ
Prima corespunde clasificrii tradiie nale, care se ntemeiaz pe msurarea coeficientului de inteligent (Q l al lui W Stern), datorit scrii metrice a inteli genei creat n 1905 de A Bmet si T Simon,
perfecionat de L Terman n 1937 i modificat n scrile utilizate n prezent, cum sunt aceea a lui Brunet-Lezine sau aceea alui Wechsler, adaptat la copii (W1SC) n acest caz distingem
74
ARIERATE MENTAL*

- arierai profunzi, al cror Q l rmne inferior punctajului 0,30, sunt idioii" descrii de J Esquirol, care nu au nici limbaj, nici control sfinctenan suficient, nici autonomie psihomotone, redui la o viat
vegetativ, ei sunt total dependeni de mediu, iar uneori zac la pat,
- debilii profunzi, al cror Q I se situeaz ntre 0,30 si 0,50, sunt clasicii imbecili" sau cretini", care nu dispun dect de un limbaj rudimentar si nu sunt dect parial educabili,
- debilii mijlocii, al cror Q I se situeaz ntre 0,50 si 0,70, susceptibili de o anumit autonomie si semieducabili, ei prezint adesea mari tulburri ale competentei sociale si o mare instabilitate caractenal
- debilii educabili, al cror Q I se situ eaz ntre 0,75 si 0,85, ei sunt mstruibih n cadrul unei societi specializate si pot dobndi o autonomie social (sunt capabili s nvee o meserie simpl si s o exercite
corect, dac exigentele mediului nu sunt prea ridicate)
Se nelege c aceast din urm cate gone a prilejuit criticarea noiunii de ane raie, a crei limit superioar pare legat mai ales de criterii sociale, o societate cu norme colare mai ridicate riscnd s secrete
mai muli debili" dect alta Este cert c legea lui J Ferry, care face scoal obligatorie pentru toi, a determinat apariia unei populaii de colari madaptati" care pn atunci se adapta foarte bine la un mediu
profesional analfabet
Iat de ce o clasificare a aneratiilor mentale cu ajutorul coeficientului de inteligent este n acelai timp arbitrar, inexact si insuficient Numai un studiu clinic atent, bazat pe largi refennte teoretice,
poate, n fiecare caz n parte, s defineasc jocul complex al condiiilor si factorilor n cauz" (R Mises,R PerronsiR Salbreux) Cauzele
sunt realmente multiple Unele sunt organice (enzimopatii ereditare, ca femlcetonuna detectat prin testul lui Guthne, encefalopatii endocrine, facomatoze, tnsomia 21, embnofetopatn multiple si accidente
peri-natale), altele sunt mai ales psihogenetice, destul de apropiate n dezvoltarea lor de evoluiile psihotice sau dizarmonice ale copilriei Cel mai adesea factorii etiologici sunt amestecai si nu rareori
asistm la debili zarea secundar" de ctre mediu a anu mitor deficiente iniial limitate n prezent, o mai bun cunoatere genetic si neuro biologic permite s fie mai bine nelese unele forme organice si,
deci, prevenirea lor si tratarea mai eficient Teona psihana litic a putut, pe un alt plan, s dea o mai bun clarificare n ceea ce privete psiho geneza si s orienteze astfel abordrile psihoterapeutice si
educative ale aneratiei n sfrit, o analiz critic a mediului fami hal si instituional n care triete copilul arierat (M Mannoni) a putut adesea e\ ia aceast debihzare secundar care se do vedeste nefast
pentru viitorul su
DIFER A Bmet a propus ntre 1905 si 1911 o metod care permite stabilirea unui diag nostic al nivelului intelectual n termeni de vrst mental fiecare vrst mental este definit n principiu prin
performanta me die a copiilor normali care au aceeai vrst cronologic Putem deci evalua pnntr un numr de ani" ntrzierea pre zentat de un copil arierat Ulterior aceast ntrziere a fost exprimat n
termeni de coeficient de inteligent (Q I), variabil mai nti definit de coeficientul, expnmat n centime, al divizm vrstei mentale pnn vrsta cronologic, deci n mod constant egal cu 100, n principiu,
la un subiect normal
Pentru a se desene gradele de aneratie au fost definite n mod convenional
75 ARTTMOMAME

categoni Aceste convenii variaz de la o ar la alta i adesea de la un autor la altul Este de subliniat c termenul aneratie", care se aplic n sens larg tuturor ntr zienlor n dezvoltare, se poate substitui,
ntr un sens larg, aceluia de debilitate , pentru d desemna ntrzierile cele mai importante Terman, autorul unei scri a nivelului mental inspirat de aceea a lui Bmet si care a fost larg utilizat, a propus
clasificarea urmtoare, care este un exem piu de terminologie american dullness (Q I ntre 80 si 90) feeblemwdle^ness (70-80) moron (50-70) imbecile (20-50), idiot (sub 20) Organizaia Mondial a
Sntii a recomandat n 1968 o alt cla sifcare arieratie uoar (52-67), moderat (36-51), sever (20-35) profund (mai puin de 20) Apariia unui alt mod de de finire a Q I, propus de D Wechsler, accen
tueaz aceast confuzie care ilustreaz din plin caracterul pur convenional al segmen rilor stabilite pe o variabil, adugnd nivelul intelectual, care este de fapt continuu
Bibi Mannoni M L enfaiit amere et i>a mere fiditions du Seuil Paris 1964 Mises R L enfant deficient mental Approche dyna mique PUF Paris 1975 Mises R Perron R Salbreux R , Arneration et debilul mentale in Encyclopedie
medico-ihirurgicale Psychiatrie 32270A 10 1980

ARITMOMANIE (engl ant/imomd/iw) Tendina compulsiva de a numra obiectele, care apare cel mai adesea ntr-un context fobo-obsesional, ca un mijloc de lupta contra anxietii.
Subiectul nu se poate mpiedica s fac mereu calcule, asupra a tot ceea ce l nconjoar
ARTTERAPIE (engl drt thenpy) Orice ntreprindere cu scop terapeutic care utilizeaz mediaia unei conduite, precum i obiectul sau, i se refer n mod explicit la categorii ale artei.
Artterapia este uneori considerat ca o metod terapeutic original si suficient prin ea nsi pentru rezolvarea anumitor dificulti psihologice Cel mai adesea este situat n cadrul metodelor de ajutor
psiho terapeutice n general ea pnveste utilizarea n scopuri terapeutice a tehnicilor din artele plastice pictur, desen modelaj, sculptur, dar nglobeaz uneori terapiile muzicale, acelea care utilizeaz dansul
mimica sau teatrul
ISTORIC SI SITUAREA PROBLEMEI Conceptul de artterapie s a nscut, n forma sa actual din observaia clinic bazndu se pe constatarea expresiei spontane a bolnavilor azilan care evoc conduite
zise normale de obicei consi derate ca prezentnd o viziune de ordin artistic
Dac terapeuticile vechi ale bolilor mentale nu se fereau s includ utilizarea artei era vorba de un recurs ,pasiv" la stimulri artistice, despre care se considera c reintroduc n spiritul bolnavului armonia
care i lipsea, ba chiar c i tempereaz pasiunile Aceast practic se prelungete azi n terapiile (mai ales muzicale) zise .receptive', n care subiectul este supus frecventm unui produs artistic, n opoziie cu
terapiile active ' sau creative',n care este invitat s l realizeze
Exemplul curei melancoliei regelui Saul cu lira lui David pare n acest caz s confirme prescnptule antice si s serveasc n aceast privin de model n secolul al XIX lea, dezvoltarea clinicii psihiatrice si
avntul terapeuticilor au determinat o mare relativizare a recursului la art, fr ca totui aceasta s fie cu adevrat aban donat Au fost efectuate experiene de
76

inspiraie tiinific n scopul explorm validitii terapeutice a tehnicilor care decurg de aici Ele au redus utilizarea lor la rangul de terapie auxiliar, al crui scop din ce n ce mai explicit era plasarea
pacientului n condiii externe n care s intervin arta, spre a i deturna atenia de la preocuprile morbide si a l face s explo reze alte cmpuri de percepie si de ideatic
n paralel, atenia cliniciemlor s a onen tat asupra expresiei spontane a alienailor Realizrile plastice ale acestora au fost integrate n descrierile simptomelor lor S a asistat, n acelai timp la o rennoire a
tentativelor psihopatologiei de a anexa psihologia creaiei artistice
Constatarea creaiei spontane a bolna vilor si efectul comportamental al acesteia a fost sursa unei prime organizri con ceptuale, ca ongine a terapiei ocupationale Observaia este simpl n mod cert, bol
navn o duc mai bine de ndat ce li se d o ocupaie dar o duc mai bine si n cazul n care sunt lsai s se ocupe de la sine de ceva care, totui, este n strns corelaie cu boala lor, ba chiar i dezvluie noi as
pecte Pare deci logic ncurajarea acestui gen de activiti, ba chiar utilizarea lor ca moned de schimb n tentativele de sociali zare Se trece n acest caz de la ideea de distracie la aceea de expresie Expresia
plastic din spontan devine autorizat, apoi favorizat, iar lucrrile sunt deturnate de la funcia lor minal demonstrativ ctre domeniul estetic, de care astfel se demon streaz c alienatul nu este strin
n mod paralel, psihanaliza se ocup de diferitele modaliti de expresie ale pci entului si nu n mod exclusiv de mamfes rile sale verbale Ea intervine nu numai n ceea ce pnveste coninutul mamfes
tarilor artistice, ci i n ceea ce pnveste procesul creator ca atare Era necesar ca
nsui conceptul de art s-i depeasc limitele tradiionale i ca artitii s-i ga seasc o nrudire cu pnrrutivii, copiii, nebunii si pnzoniem pentru a se observa c ceea ce este o expresie spontan a
bolnavilor putea fi tot att de bine un fel al lor de a se ngriji, ba chiar de a se vin deca" Devenea clar c reahznle plastice le permiteau s expnme ceea ce i pre ocupa, ocolind limitele impuse mamfes
rilor lor verbale att de propria lor reticent ct si de inefabilul expenentei lor morbide n felul acesta, observaia clinic s a prelungit ntr un travaliu dinamic asupra dimensiunilor gestuale si comuni cative
ale creaiei si asupra reaciilor bilaterale pe care ea le genereaz S a putut deci integra expresia spontan ntr un joc relaional n care este suficient ca cellalt s se situeze pe poziia terapeutului mar cat de
o anumit dorin de a se ngriji pentru ca s se degaje de la sine noiunea de terapie
ARTTERAPIE SCOPURI SI MIJLOACE
Artterapia presupune ca prim exigent tehnic realizarea sau aducerea n edin a unui obiect de natur artistic elaborat creat de pacient si artat' terapeutului sau animatorului Ea integreaz deci un gest
si un obiect concret, produs al acelui act care capt sens att prin el nsui ct si pnn procesul care l a generat Modunle de a lua n considerare locul si polantatea gestului si obiectului sunt de aceea
extraordinar de variabile
Starea actual a artterapiei mascheaz diversitatea ongimlor sale conceptuale si a apartenenelor ideologice i profesionale ale celor care. o gereaz.n pofida refenm generale la creativitatea liber Ar fi
destul de greu s se gseasc o teone general a artterapiei, iar teoriile propuse se situeaz cel mai adesea, tocmai pentru c au n
77 AHTTERAPIE

vedere o expresie nonverbal, fie n prelungirea teoriilor psihanalitice, fie n opoziie cu acestea, care capt valoare de garanie (lucrrile lui D W Wmnicott sunt n aceast privin o referin cvasi
constant) Faptul tine si de diversitatea practicilor dac artterapia are reputaia de a privi mai ales referirea la artele plastice, muzic, dans, teatru, masca si marionetele prilejuiesc si ele meditaii care se vor,
toate, mai mult sau mai puin specifice Examinndu le, ns, nu putem izola n artterapnle propuse ceva care s aduc cu o conceptualizare discnminativ a pre scnptnlor De fapt acestea par s reias mai
degrab din tonalitile emoionale pre supuse a fi favorizate de cutare sau cutare mijloc de expresie si nu de vreo referire la o clinic sau la o psihopatologie
Se degaj totui unu poli de interes, iar artterapia poate fi investit pe mai multe axe uneori destul de ndeprtate de ceea ce s ar nelege n mod clasic prin terapie Astfel se propune, n sperana unor bene
ficu, o activitate, o expresie diferit, o posibil mutaie, chiar o plcere, ntele gndu se c, dac expresia nonverbal este d priori locul de punere n form a deneconceputului, ba chiar a inefabilului, nu
exist n mod obligatoriu un efect terapeutic n sensul unei schimbri De fapt, beneficiile scontate ale unei artterapn se situeaz la diferitele niveluri ale unei evoluii care pornete de la activiti ocu
pationale si ergoterapeutice, trece prin contactul cu o materie docil sau, dim potriv, rezistent n mod semnificativ, prin nvarea de tehnici susceptibile s genereze o producie n acelai timp per sonal si
admisibil pentru ceilali, aprut dmtr un ventabil dialog cu sine nsui, sfrind n verbalizarea de impresii noi Expresia este n acest caz legat de un
coninut a crui valoare capt un sens mai mult sau mai puin simbolic si care se reveleaz n contientizarea de legi noi, neiesite din contextul sociocultural sau din vechi ucenicii, ci din rezistentele proprii
suportului utilizat Punctul ultim este n acest caz punerea n form a unui coninut expresiv, ntr un proiect de comunicare de sine, prin prisma unui codaj care l implic pe cellalt, dar care nu decurge direct
din autoritatea proprie aceluia
Lrgirea posibilitilor de expresie dincolo de limbajul verbal nu poate exclu de o ultim ntoarcere la acesta, considerat n acest caz ca telul final (le fin du fin) al oricrui proiect terapeutic autentic n
aceast privin, artteropia se apropie de conceptul de diuliz trdnzitiondl elaborat de D Anzieu, adic al unei pracUci necesare si tranzitorii, destinat s plaseze pacientul ntr o situaie psihanalitic, dar
respectnd ba chiar satisfcnd trebuinele interne care nc i mai interzic accesul la ele
La origine si paralel cu geneza nsi a psihanalizei, expresia putea fi prezentat ca avnd o funcie cathartic, prin degajarea n act a unui preaplin emoional Prezen tificarea realitii interioare, favorizat
de expresia spontan, va deveni n mod se cundar scopul su terapeutic Se impune n acest caz s considerm c expresia nu este o traducere a acestei realiti interioare, o transmisie direct a latentului n
manifestul operei, ci o reprezentare a acestuia Artterapia i propune n acest caz s pun subiectul n contact cu senzaii primitive, scurtcircuitnd raiunea rationahzant con sideral a se pune n serviciul
rezistentelor interne Teoriile artterapiei se sprijin, aa dar, pe acelea ale diverselor terapii cu mediere corporal
Dincolo de aceste finaliti primare, expre sia pivot al conceptului de artterapie"
78

nu mai este totui reperat ca un simplu fenomen de exteriorizare a lucrurilor ascunse, disimulate sau reinute, n mod voluntar sau nu A expnma este si a arta, a arta cuiva, ceea ce introduce problema
transferului si duce la diverse luri de poziie asupra conduitei obligatorii a terapeutului n funcie de starea sa, de formaia si de telurile sale Aceste consi deratn reprezint retroactiv justificri cu privire la
pertinenta cutrei sau cutrei formaii (artterapeutul trebuie sau nu s fie un artist 7)
Se cuvine notat c recursul la ideea de frumos, introducerea n estetic, este n acest caz sistematic ndeprtat beneficiul ateptat nu este realizarea unui obiect care s plac, ci a unui obiect semnificam
pentru subiect n raport cu el nsui si cu dinamica sa intern Accentul este astfel deplasat de la categoriile plcem la acelea ale cunoatem de sine, estetica fund con sideral ca dezvoltndu se n cmpul
transferential si nemamfestndu se aici dect la un stadiu preliminar
Cnd artterapia se apropie de psiho terapiile clasice, se pune problema analizei obiectului creat Tehnicile diverg ntre acelea care propun o analiz a coninutului expresiei, acelea care nu au n vedere dect o
analiz a formei si acelea care se bazeaz pe asociaiile verbale facilitate de obiectul creat Opera este n acest caz considerat produs, dac ea determin la creator, ca si la spectator, un efect de surpriz
susceptibil s duc la o dezvoltare a gndim reflexive
Capacitatea operei de a crea surpriz poate fi privit ca un fel de consecin terapeutic, n msura n care implic un codaj a ceea ce mai nainte nu era ascuns dect de propna evident, codajul avnd n
acest caz funcia de punere n perspectiv, de degajare a efectului traumatic, n sensul
sideratiei gndirii, al expresiei brute Aceasta nseamn a situa artterapia ntr-un proiect care ar merge de la afirmarea de sine, de U o stabilire a identitii proprii subiectului la crearea unei legturi de
semnificaie fondatoare a unei comunicri interactive legtur mtersistemic repre zentat de lrgirea spaiului intern de dialog cu sine nsui
CREAIE Extrema diversitate a teoriilor sau, mai exact, a referinelor teoretice ale artterapiei ilustreaz destul de bine unul din caracterele sale fundamentale creativitatea bilateral Dac pacientul este pus
ntr o situaie n care se socoate c el se dezvluie ntr o dinamic creatoare personal, gsind n aceasta o restaurare narcisic, lucrul acesta se face n prezenta unui artterapeut a unui animator" susceptibil
s se plase/e n condiiile personale obinuite ale unei terapii dar fund n acelai timp purttor al unei experiene tehnice a artei si al unei experiene personale de creaie Aceast din urm caracteristic i
permite s cree/e o relaie identificatoare cu pacientul, aa nct acesta s poat tri n mod creator si dinamic travaliul psihic intens dezvoltat cu prilejul realizrii artistice si cruia opera i devine oglind
Opera este astfel chemata n acelai timp s fie martorul unei dina mici psihice si s liniteasc subiectul asupra stabilitii unei identiti totui zdruncinate de acest travaliu, dar pe care o semneaz si
desemneaz n mod per manent n aceast calitate, este clar c artterapia nu si poate pune drept scop o cutare oarecare a mntuirii prin art Opera realizat n terapie nu trebuie s fie, la urma urmei, dect o
realizare de sine Opera realizat este ceva prin care pci entul se realizeaz el nsui Riscul unei asemenea ntreprinderi (nsc la care de alt fel chiar i artitii se expun n permanen)
79 este ca opera s nu menin subiectul ntr-o stare de infirmitate creatoare, realizarea operei de art ntrecnd prin ea nsi interesul terapeutic al demersului Tocmai de aceea artterapia poart un nume
care risc s induc n eroare, cci obiectul su este procesul creator si nu obiectul creat
SPATII TEHNICE n pofida actualei dezvoltri de ateliere ,n ora' artterapia rmne profund marcat de originile sale azilare si, n Frana, cel puin comunicrile care se fac pe aceast tem eman de la
serviciile de spitalizare a adulilor, dar si de la cele mfanto juvenile Tehnicile propuse depind cel mai adesea de categoriile profesionale crora le aparin artterapeutii acestea includ tot atta formaie artistic
pe ct formaie psihologic sau psihiatric Accentul poate fi pus n acest caz fie pe tehnica propne fie pe obiectul realizat, fie pe relaie si devenirea acesteia Aspectul pedagogic^ poate fi luat fie cu titlu de
iniiere ntr o tehnic despre care se crede c elibereaz subiectul de piedicile formei prin ucenicie, fie cu titlul unei identificri fondatoare cu dorina terapeutului
Pe plan tehnic, artterapia se definete pnntr un containmg si un coninut con tamingul este atelierul iar coninutul cei care se gsesc n el Atelierul se definete el nsui pnn ceea ce l include (sau, pentru
unu,l exclude) spitalul sau societatea, n acest sens, atelierul se poate defini ca un loc nonmedical n spital, un loc de tain n afara referinelor la nebunie sau, d contrano, ca un loc de tgad a bolii
Caracteristicile sale,nchidere sau deschi dere, libertate sau organizare a accesului sunt considerate ca avnd deja pnn ele nsele funcii de ngrijire Ritmul edm elor, organizarea lor au, n aceeai msur
ca si spaiul amenajat, delimitat, o funcie restructurant pnn reprezentarea pe care o ofer despre opoziia nuntru-n afar edinele de artterapie se fac n cadrul fie al unei atmosfere de grup, fie al unei
relaii individuale Gestiunea edinelor este deci esentialmente difent ntr un caz si n cellalt n pnmul caz, interveniile vizeaz interaciunile n intenorul grupului influentele reciproce si comunicarea de
emotn pentru care operele se constituie ca suportun n cazul edinelor individuale de artterapie totul depinde de trebuinele pci entului, iar interveniile artterapeutului pot s mearg de la un anumit grad de
pedagogie, n sensul unei ucenicii a con ditulor minimale de exerciiu tehnic, la o inducie n realizarea de opere, n aa fel nct acestea s poat purta stilul personal al autorului lor si s i transmit o
imagine a unor aspecte ale funcionm sale n jocul dialectic a ceea ce se arat si ceea de se ascunde
Dimensiunea mai pur psihoterapeutic a artterapiei este mai dificil de izolat Tra valiul rmne fixat pe verbalizare, ceea ce nseamn c nu presupune intervenii di recte asupra coninutului pictural Travaliul
are n vedere asociaiile suscitate de oper la creatorul su si presupune c nu l reduc Prezenta operei n fata pnvinlor cuplului terapeut-pacient completeaz limbajul verbal si constituie o reasigurare contra
unei pierden a inefabilului ca parte con stitutiv a limbajului
La urma urmei, artterapia, care cuprinde un ansamblu destul de eterogen de practici, este un cadru destul de suplu pentru a permite folosin adaptate la fiecare caz Ea pare s ofere n prezent un complement
la alte practici terapeutice considerate reduc toare n relaiile lor cu pnmatul acordat expresiei verbale
80

ASISTENTA EDUCATIVA
BiM- Broustra J , Expression et psychose E S J3 , Pans, 1987, Chemama B , Roussel, M -H , Dynamique du travail en art thrapie n Expression et signes psychologie medicale 14,8,1982, pp 1249-1254 Wiart CI ,L art the rapie
sur la sellette', in Expression et signes 4 1974 pp 193-212

ASERTIVITATE (engl assertivenesf) Caracteristic a unei persoane care i exprim cu uurin punctul de vedere i interesele, fr anxietate, fr a le nega pe ale celorlali.
Tehnicile de antrenament n sensul aser tivittn, uneon numit destul de impropriu afirmare de sine, i propune s ajute un subiect, care se plnge de inhibiie pe planul social sau de dificulti de
comunicare, s si exprime si s si susin mai bine punctul su de vedere Se pune problema dimi nuni anxietii sale sociale, fie nvtndu l s si nving dificultile pe care el le imput uneon timiditii
sale fie, dim potnv incitndu l s si modereze agresi vitatea si s modifice componentele (gestuale, mimice, vocale) comportamen tului su, n aa fel nct s le integreze mai bine n normele anturajului
su si s obin o mai bun cooperare cu acesta
Aceste tehnici se practic fie n edine individuale, cu un terapeut comportamen tal, fie n grupun de trei sau cinci persoane Terapeutul, dup o analiz adesea colectiv a comportamentelor pe care fiecare
subiect dorete s le vad modificate, propune jocun de rol comportamentale viznd situaiile ntlnite de participanii la grup Uneon joac el nsui rolul modelului sau sufl un rspuns adaptat la situaie
n felul acesta se poate dobndi o anu mit competen social" sau mai mult ndemnare n modul de a si apra drep tunle, de a si expune opinia si, de ase menea, de a nu le leza pe ale altora
Aceste tehnici asertive, care fac n permanent apel la faeton cognitivi, sunt foarte frecvent utilizate n terapia comporta mental atunci cnd anxietatea generat de situaii sociale rmne n registrul nevro
zelor Ele au fost totui de asemenea propuse, atnbumdu li se scopun compor tamentale limitate de exemplu, inseria ntr un mediu profesional unor bolnavi mintali mai grav handicapai, problema
fund de a se obine ca progresele realizate n edinele de antrenament pentru aser tivitate s se generalizeze la circumstanele vieii curente
ASFA (acidul 4 sulfonamido-fenoxiacetic) Substan nootrop sintetizata n 1958 de Botez i testat de psihiatrul P. Brnzei*, care a reinut n primul rnd aciunea supresiv a strii de adie t ie*.
ASFA are un efect salutar n alcoolism si drogodependent n epilepsie asociat cu tulburri psihice importante si n unele crize algice

ASISTENT EDUCATIV (engl

educative help) Msuri impuse de judectorul de copii atunci cnd sntatea, securitatea sau condiiile de educaie ale unui minor neemancipat nu sunt asigurate, aa nct el este n pericol.
Sunt considerai n pencol copilul bol nav fizic si/sau mintal cruia pnntn refuz s i asigure ngnjirea copilul victim a unor maltratri, copilul fugar, copilul victim a unui conflict grav cu pnntn etc
Pentru fiecare caz de care este sesizat judectorul de copii (lejuge des enfants) audiaz tatl si mama, pe tutore si pe ocrotitorul copilului l audiaz de asemenea pe copil, n afar de cazul n care starea
fizic si mental sau vrsta prea mic nu o per mit El poate ordona once msur de m formare si mai ales s procedeze la studierea
81 ASOMATOQNOZIE
personalitii celui n cauz, n special pnntr-o anchet social, prin examene medicale, psihiatrice sau psihologice, prin observarea comportamentului si un exa men de orientare profesional Dup o audiere
nepublic, judectorul ia deciziile care se impun
Ori de cte on este posibil, minorul trebuie meninut n mediul su actual n acest caz, magistratul desemneaz fie o persoan calificat, fie un serviciu de observaie, de educaie sau de reeducare n mediu
deschis cu misiunea de a da ajutor si sfaturi familiei n scopul surmontrn dificultilor materiale sau morale cu care se confrunt Acea persoan sau acel ser viciu are nsrcinarea s urmreasc dez voltarea
copilului si s raporteze periodic Judectorul poate de asemenea subordona meninerea copilului n mediul su unor obligaii bine precizate, cum ar fi frec ventarea regulat a unui stabiliment sanitar sau de
educaie sau exercitarea unei activiti profesionale Dac este necesara retragerea copilului din mediul su actual judectorul poate decide s l ncredineze unuia dintre prini, unui membru al familiei,unui
serviciu sau unui stabiliment (sanitar sau de educaie, obinuit sau specializat), serviciului departamental de ajutorare a copiilor
Deciziile judectorului pot n orice moment s fie abrogate sau modificate ele sunt de asemenea susceptibile de a face obiectul unui apel
ASOMATOGNOZIE (engl dsomdto gnosia) Form de agnozie caracterizata printr-o afeciune a schemei corporale care consta dintr-o nerecunoatere mai mult sau mai puin completa a
corpului. Poate fi vorba de o hemiasomatognozie, legat de leziuni ale emisferei cerebrale minore si care se nsoete de refuzul de a
admite hemiplegia masiv (sindrom Babmski)
ASTAZIE-ABAZIE (engl astasia-abasia) Dificultate de a se ine pe picioare (astazie) i de a merge (abazie), fr a exista tulburri motorii sau senzitive care s o justifice.
Astazia-abazia poate fi legat de leziuni ale labirintului, cerebelului sau ale nucle-ilor cenuii centrali care asigur controlul echilibrului Apare, de asemenea, fr substrat anatomic, n isterie, ca un simptom
de conversiune destul de frecvent
ASTEREOGNOZIE (engl astereo gnosis) Form de agnozie caracterizat prin incapacitatea de a recunoate obiectele cu ajutorul pipitului si manipulrii, n general consecutiv unor leziuni ale
lobului parietal.
Alturi de o astereognozie primar n care nu pot fi discriminate formele (amor fognozie) si materia (ahilognozie), J Delay a descris o astereognozie secundar n care aceste caracteristici sunt recunoscute,
fr ca obiectul s poat fi identificat (asimbohe tactil sau agnozie semantic)
ASTENIE (engl a->thema) Stare de oboseal general, fizic i psihic, care se asociaz cu o diminuare a dinamismului psihomotor, cu o relaxare a ateniei i un deficit al voinei.
ASUETUDINE (engl add,ction) Aservire fa de un drog, dependena fiind psihic i adesea fizic.
Asuetudinea este, pentru experii OMS, sinonim al toxicomaniei, cu alte cuvinte desemneaz o relaie de dependent extrem de alienant, spre deosebire de simpla obis nuire Termenul este utilizat azi mai
puin dect acela de farmacodependenta Este,
ATELIER PROTEJAT

totui, frecvent utilizat n locul termenului englez adictie", atunci cnd acest cuvnt desemneaz o relaie alienant, nu neaprat cu o substan chimic Pentru muli autori (de exemplu S Peele) toxicomania
nu este dect una din numeroasele forme posibile ale patologiei asuetudmii (n limba latin, assuetudo = obinuin, deprindere, not L G ) n relaia dintre un subiect si un drog exist o varietate infinit
de situaii ntre independenta absolut si alienarea total Nu numai c fiecare individ s ar situa n mod diferit n acest continuu, ci unul si acelai subiect s ar deplasa ntr un sens sau altul de a lungul
existentei lui (contrar dogmei societii Alcoolicii ano mmi O dat ce eti alcoolic, eti pentru totdeauna ) Pe de alt parte, acest concept suplu si care nu implic relaia cu un toxic" permite s se aplice o
reflecie bazat pe cercetri de toxicomanie in alte domenii ale experienei umane relaii exclusiv erotice, ahenante si distructive, asuetudine fat de televiziune munt (workdhohcs din lumea american),

joc, sport, tulburri de comportament alimentar etc Depind domeniul strict al clinicii toxicomaniilor, unele abordri psihosociale se ntlnesc cu concepiile psihanalitice bazate pe noti unile de dependent
sau de adictie
ATAXIE (engl dtdxia) Pierdere a bunei coordonri a micrilor voluntare, n timp ce fora muscular rmne intacta. Se datoreaz unui deficit al controlului normal exercitat de cerebel (ataxie cere-beloas)
i al formaiilor senzitive kines-tezice (ataxie senzitiv).
Astfel, leziuni ale cordoanelor posterioare ale mduvei (n tabes), ale talmusului, ale cortexului parietal produc o ataxie, eventual unilateral (hermataxie)
ATAXIE MENTAL (sau psihic) Pierdere a coerenei ideilor, sentimentelor i a expresiei lor emoionale.
Este cazul, de exemplu, al unui hohot de rs nemotivat, care survine atunci cnd se desene un accident tragic Aceast ataxie" este nrudit cu discordanta afectiv descris de P Chaslm n 1912
ATELIER PROTEJAT (engl schel
tered workshop) Unitate economic de producie care d posibilitate muncitorilor handicapai s exercite o activitate profesional salariat, n condiii adaptate capacitilor lor.
Atelierele protejate trebuie s favonzeze promovarea muncitorilor handicapai si accesul lor la posturi n mediul de munc obinuit Ele nu pot angaja dect muncitori handicapai a cror capacitate de munc
este egal cel puin cu o treime din cea normal Numai comisia tehnic de onen tare si reclasare profesional (COTOREP) poate declara c o persoan handicapat aparine formulei atelierului protejat Pot
crea ateliere protejate colectivitile sau organismele publice si private si mai ales ntreprinderile, dar ele trebuie s fi primit aprobarea ministrului Muncii Muncitorul handicapat este aici considerat ca
salariat n ceea ce privete aplicarea dispoziiilor legislative, regulamentare si convenionale n vigoare (condiii de munc, reprezentare a muncitorilor) El primete un salariu care tine seama de locul de
munc ocupat, de calificarea sa si de randamentul su n raport cu producia normal Acest salariu nu poate fi n nici un caz inferior jumtii unui salariu normal acordat unui muncitor salariat care
efectueaz aceeai sarcin Acest salariu este eventual afectat de un complement de resurse, vrsat de stat, pentru a se atinge minimum garantat de 90% dm salariul mediu (S M I C ) ATETOZA
Ateliere numite centre de distribuire a munca la domiciliu" pot procura muncitorilor handicapai munci efectuate la domiciliu Aceste centre sunt de cele mai multe on ataate la un atelier protejat si, n orice
caz, asimilate acestuia
Cu acordul lor i n vederea unei angajri, muncitoni handicapai pot fi pui la dispoziia unui alt patron
ATETOZA (engl athetosis) Tulburare a motricitatii caracterizat prin micri parazite anormale, lente, de tip rsucire, interesnd mna, gtul, limba, faa i alte regiuni ale corpului, n mod c v
ai-permanent.
Aceste micri au aspect de trre, cu suc cesiuni de hiperextensie si de flexie, apoi de rotaie Ele se asociaz cu o hipertome muscular si sunt agravate de emoie si de stimulri senzoriale intense, alternd
n mod serios motricitatea voluntar n ten tonul afectat si riscnd s creeze un veri tabil handicap motor
Tulburarea este consecutiv unei ntre rupen a circuitelor de retroactie ntre nucleu cenuii, talamus si cortexul cerebral Adesea este asociat cu un sindrom coreic (coreo atetoz)
ATIMHORMIE (fr athymhormie) Deficit al dinamismului vital instinctiv i timic.
Termen creat de M Dide si P Guiraud, n 1922, pentru a descrie acea tulburare fundamental pe care ei o considerau ca fiind patognomonic pentru forma hebe-fremc a schizofreniei Din atimhormie ar
denva toate simptomele eseniale dezinteres, inerie, mafectivitate" (P Guiraud; Psychiatne gtnerale, p 493) - HEBE-FRENIE SCHIZOFRENIE
schizofrenic n care lumea este redus la un raionament stereotip i dual.
Este o noiune introdus de E Minkowski spre a expnma forma si logica anumitor aspecte ale gndim schizofrenice Nu avem de-a face cu un echivalent stnct al disociem descrise de E Bleuler, prin care
trebuie s nelegem dezagregarea tuturor funciilor psihice, nici un sinonim strict al noiunii de discordant introdus de Ph Chaslin Gndirea antitetic implic o ruptur cu ambianta, un raionament n alb
si negru, o predominant a gndim identi ficatoare, precum si o decdere a sesizm dialectice a realului sau pierderea de contact vital Acest postulat al lui Mmkowski va strbate aproape ntreaga sa oper si
va fi confirmat de A Korzybski n 1933, apoi de S Aneti (1952) Noiunile de logic reificat, de hipertrofie a funciilor identi ficatoare ale Eului si de supraidentificare sunt adesea folosite ca sinonime
Aceast noiune, care implic o aplatizare a afec tului sau abandonul sentimentelor, se i apropie de raionalismul morbid si de noua ierarhie de semnificaii introduse de R D Laing Ea permite
reformularea pro blemei schizofreniei ntr o perspectiv axiologic, n msura n care perceperea unei ierarhii de semnificaii sau de valon implic o percepie dialectic (ipotez axiodialectic) Cel de al
doilea avantaj este c ea nu pretinde nici un model dprion, ci, dimpotriv, o subiectivitate care tinde din toate forele sale ctre obiec tivitate" - FALS CONTIIN RAIONALISM MORBID
AUTISM (engl autism) Repliere asupra lumii sate interioare a subiectului care refuz contactul cu lumea exterioar.
ATITUDINE ANTITETIC (engl DEFINIIILE SI DESCRIERILE AUT1S-antithetic attitude) Form de logic
'
" -
MULUI Termenul de autism" este
denvat din cuvntul grec auto, care nseamn sine nsui" El a fost introdus pentru prima oar n psihiatrie n 1911 de ctre E Bleuler, n lucrarea sa Grupa schizofreniilor, pentru a desemna, la bolnavii
schizofrenici aduli, pierderea contactului cu realitatea, avnd drept consecin o mare dificultate de a comunica cu semenul, viata interioar cptnd o predominant morbid, n dauna raportului cu
realitatea Ali autori vor descrie mai trziu, n mod analog, autismul ca pe un simptom im portant, dei nu specific, al schizofreniei infantile
n 1943, ns, n originalul su articol Autistic Disturbance ofAffective Contact, psihiatrul american L Kanner va descrie, sub termenul autism infantil precoce, un tablou diferit al schizofreniei infantile,
caracterizat dup el pnntr o incapacitate a copilului mic, nc de la natere, de a stabili contacte afective cu mediul
Descrierea lui Kanner. n descrierea sa, Kanner a izolat un numr de semne clinice caracteristice psihozei autistice constituite
- debutul precoce dl tulburrilor, n general n primii doi ani de viat,
- izolarea extrem, atitudinea de copil care sufer de indiferent si de total dez interes fat de persoanele si obiectele care l nconjoar,
- trebuina de imuabilitate, este vorba de trebuina imperioas a copilului de a si menine stabil mediul material obinuit, permanenta si stabilitatea reperelor fcnd obiectul, din partea copilului, a unor frec
vente venficn, mai mult sau mai puin ntuahzate,
- stereotipnle gestuale, este vorba de gesturi repetate fr ncetare, dintre care unele frapeaz pnn strametatea lor micarea degetelor n fata ochilor, mersul mecanic n vrful degetelor, excesive ntoarceri Ia stnga-mprejur, balansarea ntmic nainte si napoi,
- tulburrile de limbaj, acestea sunt permanente fie copilul nu posed nici un limbaj, fie emite un jargon care are melodia limbajului, dar fr semnificaie,fie,n sfrit, posed un limbaj cu o oarecare
valoare comunicativ, marcat de ecolahe (repetarea n ecou a cuvintelor sau frazelor pronunate de semeni), incapacitatea de a utiliza pronumele personale (tu" n loc de eu"), cuvinte deformate, invenie
de neologisme
n descrierea pe care o face autismului, Kanner insist asupra memoriei remar cabile a unora dintre aceti copii si asupra aspectului lor inteligent, caracter diferenial fat de stnle de aneratie descrise
anterior de psihiatru clasici, ca Esquirol
Cu timpul, si alte afeciuni apropiate de autismul descris de Kanner sunt regrupate sub termenul generic de psihoze infantile precoce Ele au n comun cu autismul faptul c debuteaz precoce, n pnmu doi
ani de viat, si c sunt marcate de o tul burare profund a contactului cu lumea exterioar, diferentundu se totodat pnn unele particulariti clinice
Astfel, n 1957, M Mahler a descris psihoza simbiotic, creia ea se strduiete s-i precizeze particulanttile
- debutul n cursul celui de al doilea an de viat, precedat de o faz normal de dezvoltare, cel mult marcat de o hiper sensibilitate la stimulu senzonah si pnn unele tulburri de somn,
- apantia sa n unele momente-cheie ale dezvoltm, care implic abandonul fuziunii simbiotice cu mama si nflonrea sentimentului de individuatie
Psihoza simbiotic este astfel clinic marcat de o angoas puternic de anihilare, ca rspuns la aceste expenente de separare, cum sunt intrarea la cres sau o spitalizare AUTISM
Ea se inaugureaz pnn apariia unei brute dezorganizri a personalitii, cu pierderea accentuat a anumitor funcii, o deteriorare a limbajului si apariia de srmptome psiho tice Mai trziu, Mahler
recunoate exis tenta unor combinaii si forme de tranziie posibile ntre cele dou tipun de organizare, autistic si simbiotic
Descrierea lui Tusdn Ulterior, n 1977, psihanahsta englez F Tustm, n lucrarea sa Autismul si psihoza copilului, a propus clasificarea autismului n trei grupe
Autismul primar anormal Ar fi un fel de prelungire anormal a unui autism pri mar normal Aceast form, calificat drept amibian" de ctre autoare s ar caracteriza prin faptul c nu ar exista la sugar o
adevrat difereniere ntre corpul su si acela al mamei si nici o veritabil delimitare a suprafeei corporale Functio narea mental s ar organiza n jurul unor senzaii foarte primitive Aceast form ar fi
rezultatul unei carene si al unei slbi ciuru n domeniul unor penoade de cretere eseniale
Autismul secundar cu carapace Aceast form pare a corespunde autismului aa cum l a descris Kanner nu ar mai exista aici, ca n forma precedent, mdistinctie ntre Eu si non Eu, ci, dimpotriv, supra
evaluarea deosebim
S-ar crea o adevrat barier autistic, o carapace, destinat s interzic accesul la non-Eul" terifiant Corpul copilului ar aprea n acest caz rigid, insensibil, fugind de contactul fizic Activitatea
fantasmatic ar fi srac, centrat n jurul anumitor procese corporale, iar actul de gndire inhibat Tustm calific aceast form drept crustaceu" si relev rolul important al hipersensibilitii copilului la
stimuh senzoriali si la depresia mamei
Autismul secundar regresiv n sfrit, Tustin desene autismul secundar regresiv,
care corespunde de fapt schizofreniei infantile n aceast form, dup o evoluie n aparent normal, ar aprea manifestri regresive, cu retragerea copilului ntr-o viat fantasmatic destul de bogat
centrat pe senzaiile corporale Ar exista n acest caz pentru copil amestec si confuzie ntre el si mama sa, proces susinut de meca nismul identificm proiective descris de autorii kleimem
Autorii francezi (R Mises,S Lebovici, J L Lang) au adus, din partea lor, o con tnbutie original la clinica afeciunilor psihotice precoce Ei au integrat, astfel, n cadrul psihozelor infantile precoce , psiho /ele
cu expresie deficitar' marcate de coexistenta unei simptomatologii de tipul deficient intelectual si a unei relaii psiho tice cu mediul Au subliniat de asemenea faptul c once psihoz precoce poart n ea
germenii unei posibile evoluii deficitare De asemenea, au integrat n atest cadru distorsiunile psihotice precoce ale perso nahttn', forme care se deosebesc de autism prin caracterul mai puin masiv al retra
gern, care coexist cu o anumit meninere a contactului care pare a avea loc totui ntr un mod extrem de patologic, care corespunde unor modaliti foarte primitive de investire obiectal
Ali auton francezi (Lebovici, M Soule, D Houzel) s-au strduit s repereze semnele extrem de precoce ale evoluiei psihotice n snul diadei mteractionale mam-copil, pnme semne care exprim pnn jocul
somatic o dificultate de stabilire a relaiei obiective, pnm amorsare a instaurm procesului psihotic nelegem importana acestor semne, care permit un diagnostic precoce al afeciunii refuzul biberonului,
insomnii agitate cu miscn autoagreswe sau, dimpotriv,calm, absent de atitudini anticipatoare ale copilului si ajustare postural a acestuia, neapania
AUTISM

sursului n luna a treia si a angoasei din luna a opta, dezinteres pentru jucm sau interes prea exclusiv pentru jocurile minilor n fata ochilor, existena unor puternice angoase fobice
GENEZA AUTISMULUI Etiologia psihozelor autistice a dat loc la multiple controverse ntre partizanii organogenezei si ai psihogenezei De fapt, geneza acestor afec tiuni este foarte verosimil
multifactonal si nu este posibil s se separe n mod simplist factoni organici si factom psihologici, att unu ct si ceilali intrnd n interaciune permanent n procesul de structurare psihologic a copilului
Domeniu genetic Cercetnle n acest domeniu arat c riscul de autism este crescut n familia unui subiect autist, n raport cu populaia general Metoda ge menilor arat c concordanta diagnosticu lui este
mai ndicat la gemenii monozigoti dect la gemenii dizigoti, ceea ce este n favoarea interveniei posibile a unor faeton genetici n anumite cazuri de autism To tui, aceast influent a unor factori gene tici
nu este niciodat exclus si las un loc larg influentelor mediului, oricare ar fi natura acestora Se cuvine, pe de alt parte, s subliniem c autismul este de trei sau patru on mai frecvent la biat dect la fat
Au fost efectuate numeroase cercetri n domeniul neurochimiei Aceste studii au permis punerea n evident a unor modifi cn biochimice, dar nici una nu se arat a fi specific autismului Anomalia cea mai
frecvent gsit este fr ndoial creste rea serotonmei sanguine i plachetare (E R Ritvo, J M Launay,P Ferran),dar unu auton cred c aceast cretere este mai legat de ntrzierea dezvoltm intelectuale
dect de procesul psihotic ca atare Recent, unii auton au pus n evident o cretere a sintezei serotorunei, pornind de la tnptofan,
n plachetele copiilor autiti (Launay, Ferran)
n ceea ce pnveste sistemele doparmner-gice si noradrenergice, unu auton au pus n evident o diminuare a procentajului de noradrenalm, de adrenalin si de dopa min n plachete, asociat cu o cretere a
adrenalmei si noradrenalmei n plasma copiilor autiti (Launay, Ferran) Acidul homovamlic (HVA) unnar, pnncipal meta bolit al dopammei, a fost gsit n procentaj ridicat la copiii autiti, n timp ce metoxi
hidroxi femlghcolul (M H F G ), pnncipal metabolit al noradrenalmei, apare n procent sczut (G Lelord)
Din acest ansamblu de cercetri care, pentru unu, cer s fie confirmate, nu este posibil n prezent s se degaje o explicaie biochimic univoc aplicabil la autism si la psihozele precoce
Studiile n domeniul neurofiziologic au artat, pe de alt parte, c amplitudinile componentelor tardive ale potenialelor evocate auditive si vizuale sunt mai slabe, iar timpii de latent mai scuri Aceste
rezultate pot fi interpretate ca martori ai unei slbiri a funciei de filtru senzorial si ar putea explica tendina organismului de a respinge mfluxunle senzoriale (Garreau, Ornitz)
Studiile pnvmd somnul copilului autist, n sfrit, au artat c exist modificn calitative ale acestuia, cu o important diminuare a micrilor oculare rapide care nsoesc activitile visului
Unu autori insist asupra frecventei asociem la sindromul autistic a unei afec tiuni organice clinic reperabile (encefalo patie, anomalie genetic, deficit senzonal, suferin neonatal) Nu este actualmente
posibil precizarea naturii legtum care unete cele dou afeciuni, dar pare ndoielnic c ar putea fi vorba de o legtur cauzal simpl i univoc n sfrit, unii
87 AUTISM

autori ar fi pus n evident recent o anomalie de dezvoltare a lobulilor VI si VII ai vermisului cerebelos la unu copii autiti (E Courchesne)
Domolii psihanalitice Numeroase cercetri psihanalitice au ncercat s elucideze mecanismele psihopatologice care intervin n psihozele precoce Cele mai multe m troduc noiunile de narcisism primar, de
autoerotism, de sistem paraexcitatie
Mahler insist asupra rolului, n strile autiste, a conduselor halucinatoru negative si a ntririi sistemului paraexcitatie, ca si asupra rolului, n strile simbiotice, a men tinerii unei relaii simbiotice cu mama
B Bettelheim, n lucrarea sa Fortredta goala, consider c copilul autist ar fi prada unei adevrate frici de moarte, din cauz c ar fi confruntat prea de timpuriu cu o situ atie trit de el ca fund extrem de
ame ninttoare n paralel cu aceast percepie a unei ameninri mortale s ar efectua o retragere din lumea exterioar si o dez investire a lumii interioare care vizeaz dispariia tihuror afectelor
Inspirndu se dm concepia Melamei Klein, unu autori au dezvoltat noi concepte privind psihopatologia autismului Astfel, Tustin a introdus noiunea de .depresie psihotic", reluat si de D W Wmmcott
Este vorba de o trire a rupturii n coni nuitatea corporal, un fel de gaur neagr persecutone care risipete n mod brutal iluzia continuitii corporale

D Meltzer introduce noiunea unui autoerotism disociat legat de o nimicire" a seif ului* Nimicirea seif ului, rezultat al slbim forei liante a ateniei, ar lsa dife ntele simuri externe si interne s se aa seze
n mod izolat de obiectul cel mai stimulator al momentului Rezultatul aces tui proces ar fi crearea de evenimente unisenzonale nedispombile pentru memorie sau gndire Acelai autor a insistat asupra
absentei de spaiu interior al se/f-ului si al obiectului, trite ca pur
suprafa Absena de spaiu intern pentru seif si nonelaborarea funciei de piele psihic" (E Bick) ar sta la originea unui deficit de tensiune al se/f-ului, incapabil s retin coninuturile mentale si fizice
NGRIJIREA COPILULUI AUTIST n rile europene, copiii autiti sunt n general ngrijii n cadrul spitalelor de zi n acest tip de instituie, care permite meninerea legturii cu familia, terapia se
efectueaz ntr un spirit pluridisciplinar activitate educativ care vizeaz determinarea copilului de a se recunoate ca individ si de a i recunoate ca indivizi pe ceilali membri ai grupului, activitate
pedagogic si colar adaptat la starea copilului, munc reeducativ de tip psiho motor sau munc de reeducare a hmbaju lui, tmndu se seama de caracteristicile tulburm instrumentale, psihoterapie in
dividual a copilului, supraveghere si ngrijiri pediatrice O integrare parial n mediul colar normal este n general n cercat atunci cnd starea copilului o permite n sfrit, spitalul de zi d posi bilitatea,
dac este necesar, s se ofere prinilor ndurerai un ajutor psihologic Educarea copilului autist, centrat pe simpla obinere de modificri de compor tament ntr o perspectiv behavionst si prin metode de
condiionare, este uneon practicat, dar pare puin dezirabil
Pronosticul pe termen lung a fost ame horat de terapeuii actuali, dar nc mai rmne uneon rezervat Evoluia deficitar, fie global, fie sectorial, este fr ndoial riscul evolutiv major Uneon evoluia se
face spre o persistent a procesului psiho-tic, cu posibilitatea de evoluie schizo fremc la adolescent Nevrotizarea, n sfrit, apare ca o form mai favorabil a evoluiei n cazul n care aceasta permite
stabilirea unei legturi relaionale satis fctoare cu semenul
Bibi: Bettelheim, B , La forteresse vide, Galhmard, Pans, 1974, Fnth, U , L enigme de
AUTOMATISM MENTAL

/autejne(1989),ed Odile Jacob, Pans, trad fr 1992, Ulord G et aln, Autisme et troublcs du dcvcloppemcnt global de l'enfanl, Expansion scientifique franaise, Paris, 1989, Mahler, M , Psychose infantile,
Payot, Pans, 1977, Meltzer, D et alu, Autisme infantile, Payot, Pans, 1980, Rutter, M , Schopler, E , L autisme, une reevaluation des concepts et du traitement (1978), trad fr , P U F ,Pans, 1991, Sauvage, D ,
Autisme du noumsson et duj^une enfant (0-3 ans) Signes precoces et diagnostics Rapport de psychiatne Congres de psychiatne et de neurologie de langue franaise (Luxembourg 1984) Masson, Pans, 1984,
Schopler E , Reichler, R , Lansing, M , Strategies educatives de l autisme, Masson, Pans, 1988, Tustin F Autisme etpsy chose de I enfant Editions du Seuil Pans, 1977
AUTOACUZATIE (engl seif accu sation) Aciune de acuzare de sine pentru fapte imaginare sau foarte exagerate n raport cu realitatea lor.
Legat de sentimentul de culpabilitate si de pierderea de sine, autoacuzatia este un simptom obinuit al depresiei melancolice
AUTODEPRECIERE (engl self-deprecidtion) Profund afectare a stimei de sine, care conduce subiectul la a emite despre sine judeci defavorabile i peiorative.
Este un simptom frecvent al depresiei melancolice
AUTOLIZ (engl autolysis) Comportament autodistrugtor care duce la moarte.
Sinonim cu sinuciderea (suicidul), n limbajul psihologic si psihiatric
AUTOMATISM MENTAL (engl De
Clvmbault's Syndrome) Sindrom descris de G.G. de Clerambault, caracterizat de asocierea de fenomene psihopatologice care determin la pacient sentimentul i convingerea delirant c el nu
mai este stpn pe voina sa i ca o for strin
i exterioara lui acioneaz asupra-i i i controleaz ntreaga activitate psihic, dirijndu-i actele, gndurile i percepiile.
Se disting un mare i un mic automatism mental
Primul const att dmtr-un automatism ideoverbal (halucinaii verbale cu comen tani ale actelor si ecoul gndim, sentiment al ghicim si furtului ideilor, repetn de fraze cu aspect impersonal, care i-ar fi
impuse subiectului), dmtr un automatism motor care se traduce pnn impulsii ce determin ticun si stereotipii gestuale care paraziteaz motricitatea voluntar a pci entului, ct si dmtr un automatism senzorial si senzitiv cu multiple halucinaii vizuale, gustative (gusturi bizare n gur), olfactive (mirosun dezagreabile), tactile, genitale (senzaii voluptuoase) si cenes tezice (duren viscerale inexplicabile, spas
me, descrcri electrice) , toate aceste tulburn psihosenzonale rmnnd amdei ce, adic fr a fi nsoite, la nceput, de delir
n micul automatism, tulburnle sunt mai discrete, mai subtile simple senti mente de strametate a gndim, de devidare a unor amintm nesolicitate, de emancipare de idei abstracte, de reflecii si seni de
cuvinte impuse, de oprire subit a curentului gndim, toate acestea dndu-i subiec tului impresia unei functionn pasive a gndim, ca pnn constrngere, prin aciune din extenor (xenopatie)
Automatismul mental i apare lui Clerambault ca punct de plecare al psihozei halucinatoni cronice Fenomenul iniial este pentru el o tulburare cerebral de natur probabil organic, pornind de la care se
dezvolt, ntr-o faz secundar, delirul Este o explicaie mecanicist a construciei delirante, legat de o psihopatologie locahzatoare si atorrustic actualmente fr adepi Rmne o descriere clinic, foarte
fin pe plan fenomenologic. AUTOMATISM PSIHIC
a unui sindrom care si-a pstrat tot interesul chiar si n practica cea mai recent a diagnosticului psihiatric

AUTOMATISM PSIHIC (engl pychic

automatism) Activitate mentala i psiho-motorie care scpa controlului voinei contiente a subiectului.
Unele dintre aceste automatisme fac parte din viata cotidian, reprezentnd n particular o ntreag sene de comportamente reflexe si de acte obinuite n adaptarea normal a subiectului Altele, ns, sunt conduite care pot
exprima alte rrea cmpului contiinei (P Janet) sau eliberarea de infrastructuri incontiente care las s scape exigente instinctive afec tive profunde Scrisul automat, att de cultivat de poeii suprarealiti, a putut fi astfel
considerat ca un mijloc de ridicare a cenzurii care interzice acestor exigente s se manifeste
Aiitomdti<>mele pvhomotorn pot s apar n cursul unor stri ,secunde" la
simultan a plcem i neplcerii Specific relaional, acest comportament l solicit pe semen la nivelul propriei sale angoase Un aspect heteroagresiv este finalmente inclus n orice conduit autoagresiv copilul 1-ar acuza pe
cellalt c l las singur n universul su vid si segmentat Automutilarea este astfel o conduit ultim n fata retra gem autiste profunde, o ultim tentativ de a menine un contact cu mediul, de a i solicita celuilalt de a avea cel
puin cunos int de existenta cuiva care nu este el si pentru a si afirma propria existent
AUTOPUNITIE (engl self-pumshment) Conduita de pedepsire de sine nsui,n general legata de puternice sentimente de culpabilitate imaginara.
n teona psihanalitic, conduitele auto punitive sunt legate de tensiunea dintre un Supraeu autoritar si exigent si Eu Ele se constat la nevrotici, sub forma conduitei de eec, de refuz al plcem sexuale (dis pareume, frigiditate)
sau de tulburri func
leptici Unele victime ale comotnlor cere brale se pot deplasa, pot lua trenul n minutele care urmeaz accidentului lor, ntr un fel de automatism ambulator, fr a pstra ulterior nici cea mai mic amintire despre aceste fapte
AUTOMUTILARE(engl xif-muOldtton) Comportament autodistructiv care poate conduce la sinucidere, comportament care apare la adult n cadrul unei depresii melancolice sau al unei schizofrenii (n ultimul caz sub forma
frecventa a impulsiilor autocastratoare), iar la copil n cadrul unei arieraii mentale sau al unei evoluii psihotice.
Automutilarea ar fi la copil rezultatul unui eec n stabilirea de relaii obiectele precoce, eec care l face s nu dispun dect de corpul su pentru o relaie cu cellalt, pnntr-un comportament de cutare
caractenstice depresiei melancolice, caz n care se asociaz cu autoacuzarea si pot conduce la automutilare si chiar la suicid

AUTORITATE PARENTAL (engl

parental duthonty) Putere pe care legea o recunoate tatlui sau mamei asupra persoanei i bunurilor copilului lor minor i neemancipat.
Din 1971, autontatea parental nlocuiete noiunea de putere patern n familia legitim aceast autoritate este exercitat mpreun de ctre tat si mam Dac este vorba de prini naturali, legea din 22 iulie 1987 le permite s
cear s exercite mpreun autontatea parental (care, n lips, este exercitat cu prioritate de ctre mam) prin simpla declaraie n faa judectorului de tutele n caz de divor, autontatea parental este exercitat fie n comun de
ctre cei doi pnnti, fie de ctre unul din
90
ei n caz de exercitare n comun a acestei puten, judectorul indic pnntele la care copiii au domiciliul lor stabil
AUTOSCOPIE (fr heautoscopie, engl dutoscopy) Reprezentare pariala sau totala a imaginii de sine, ca proiectata n afara sa.
Acest fenomen, care se situeaz cel mai adesea ntre o simpl iluzie si o veritabil halucinaie, n mod normal se ntlnete n vis Poate ns s apar si n stri fie con fuzo onirice (n special dup administrarea unui
halucinogen*), fie demeniale (cazul din Horld de Guy de Maupassant) Se semnaleaz si n unele faze delirante ale isteriei (psihoz isteric) -> HALUCINAIE SPECULAR ILUZIA DUBLILOR Bibi Lhennitte J L image de
notre corps Nouvelle revue cntique Paris 1939
AUTOSUGESTIE (engl autmuggeo tion) Sugestie data de sine nsui, n mod contient sau nu, n aa fel nct conduita sugerata (si imaginata) la un moment dat se realizeaz, n afara voinei contiente, ntr-un mod aproape
automat. Aceast influent asupra vietn psihice si a comportamentului, a unei idei care, la nceput, a fost privilegiat n mod voluntar, servete drept temei metodei lui E Coue, elev al lui A A Liebeault si al lui H Bernheim El a
neles cel dinti c nu trebuie confundat sugestia cu o simpl educaie a voinei Autosugestia ar fi mai degrab o educaie a imaginaiei" Nu ar exista sugestie dect atunci cnd voina si efortul sunt suspendate Ceea ce l
fcea s socoat c orice sugestie trece n mod necesar pnn autosugestie Subiectul este opus sugestionatorului mai mult n aparent dect n realitate el este supus n msura n care si o imagineaz si se autosugestioneaz c
trebuie s fie astfel Practicianul s se slujeasc deci de sugestie (heterosugestie), dar numai ca de un mijloc de a educa autosugestia" (C Baudom) Regsim aceleai principii la baza metodelor actuale de sugestopedie

AUTOTOPOAGNOZIE (engl dino

topoagnosi*)) Agnozie spaio-corporala descrisa de F. Pick, caracterizata prin incapacitatea de a recunoate localizarea diferitelor pri ale corpului.
Se datoreaz, n general, unor leziuni parietale din emisfera dominant si care se ntind si n regiuni frontale si occipitale Faptul acesta explic de ce autotopoagno zia se asociaz cel mai adesea cu tulburri afazice si agnostice
complexe, care fac dificil punerea n evident a simptomelor sale somatognozice specifice

AZIL sau AZIL DE ALIENAI (engl

asy/um) Stabiliment spitalicesc public n care erau tratai bolnavii mintali; termen nlocuit n Frana, ncepnd din 1938, cu acela de spital psihiatric, iar mai recent cu termenul de centru psiho-terapeutic sau de centru spitalicesc
specializat (1968).
Legea din 30 iunie 1838 obliga fiecare departament francez s deschid un sta bihment public de internare si tratare a alienailor Deja P Pinel consihase crearea unor astfel de instituii, ntre care Bicetre pentru brbai si
Salpetnere pentru femei, care, mpreun cu Charenton, reprezint primele expenente pariziene n pofida reformelor propuse de Pinel si aplicate parial, aceste instituii nu erau exemple de imitat, fie si numai din cauza
accentuatului lor autontansm si a funcionm medi co administrative greoaie Ceea ce a pre comzat n mod deosebit Pinel, urmat n acest sens de E Georget, elev al elevului su E Esquirol, era izolarea alienatului spre a-1 scuti,
cel puin pe parcursul pnmei pru a curei, de contactele cu mediul su familial si social, cruia i vzuse bine efectele patogene n ceea ce pnveste att
91 A23USM

declanarea ct si perpetuarea tulburrilor mentale Izolarea este de altfel pentru el condiia esenial a tratamentului moral, atunci cnd i expune pentru prima dat principiile, n 1798 Dar aceast condiie
va deveni treptat nsi axa tratamentului o glisare este de perceput ntre cele dou ediii ale Trait medico philosophique \ \ care va deveni un veritabil derapaj sub penia lui Esquirol, n memoriul su din
1832, n care izolarea a devenit pentru el ,un mare mijloc de vindecare a alienailor' Ea este att util ct si necesar, ndeosebi ,pentru securitatea lor a familiilor lor si pentru ordinea public' n aceast con
ceptie se nscrie legea din 1838 pe care Esquirol a inspirat o ministrului de Interne din acel timp, contele de Gaspann Nu este de mirare c n Camera pairilor unde a fost discutat legea, unul dintre
reprezentani socotind perfect analogia dintre izolarea terapeutic' si ,plasarea n mediu nchis se felicita de aceast fericit coincident care, aplicnd msuri riguroase, face s coincid avantajul
bolnavului cu binele general Se nelege c aceast recuperare politic a unei metode medicale deja per vertite a adus mari servicii societii bur gheze a monarhiei constituionale, apoi celui de al doilea
Impenu si celei de a III a Republici Dup cum a artat R Castel azilurile de alienai au devenit astfel exclu siv locuri de paz, terenuri sumbre pentru o gestiune pur administrativ a deviantei Psihiatru au
repetat ntuahsmul monoton al segregrii sociale Nu h se cerea altceva" Iar azilurile au provocat astfel au ntreinut si agravat cronicizarea bolnavilor mintali tot mai numeroi, a cror internare risca cel mai
adesea s fie definitiv
AZILISM (engl asylum demente) Afeciune psihk pseudodemential cronica, de origine iatrogen, legata de o spitalizare prelungita ntr-un mediu azilar.
Azilismul a putut fi comparat cu unele psihoze carcerale si a fost denunat de la sfritul secolului al XIX lea nc de ctre psihiatru englezi, care l au denumit Asylum Dementia n Frana, Marandon de
Montyel, medic la azilul din Viile Evrard, a fost acela care a scris n 1896 Azilurile noastre actuale sunt fabrici de incurabili prin izolarea pe care le o impunem bol navilor notri [ ] Igienei izolrii trebuie
s i substituim igiena libertii
O form minor, dar nc foarte frec vent, a azilismului o reprezint nevroza int>titutiondl descris de R Barton n 1959, la schizofrenicii spitalizai de mai bine de doi ani , Maladia scrie el se
caracterizeaz prin apatie, lipsa de iniia tiv, pierderea interesului, in special pentru lucrurile care nu l privesc direct pe bolnav supunerea pasiv inaptitudinea vdit de a elabora planuri pentru viitor
absenta individualitii si, uneori, atitudine postu raia si un umblet caracteristic Chiar dac distinge ceea ce poate s tin de schizo frenia bolnavului el consider c izolarea pierderea contactului cu lumea
exterioar si cu fostn prieteni suprimarea prezentei si a folosinei unor bunuri si obiecte perso nale, paternalismul ngrijortor, medicamen tele neuroleptice atmosfera de pavilion etc , toi aceti factori
produc acea stare de regresie si de indiferent afectiv n defi mtiv mai grave dect boala nsi Ase menea constatri, mprtite de muli observatori, stau la originea psihoterapie! instituionale si a
micrilor antipsihiatrice care au condus la rrirea si chiar la supri marea azilurilor n unele ri
BARAJ (engl obstruction, thought blocking) Brusc ntrerupere a discursului sau a activitii psihomotorii, legata de o tulburare profund a cursului gndirii.
Este un simptom descris de E Kraepehn n cadrul negativismului* dementei precoce si reluat de E Bleuler, care a fcut din el unul din semnele fundamentale ale disoci eni schizofrenice
BARBITURIC (engl barbiturate) Se spune despre un derivat al acidului bar-bituric, sau maloniluree, folosit ca anestezic, antiepileptic, sedativ i mai ales hipnotic.
Descoperirea n 1863 a malomlureei s a datorat lui A von Baeyer n 1903 a fost obinut de E Fischer si J von Menng pruna sintez a unui derivat hipnotic, bar bitalul sau veronalul Pe parcursul a mai bine
de o jumtate de secol barbituncele devin hipnoticele (somniferele) cele mai rspndite si mai eficace Pentru medici se impunea deosebirea barbituncelor dup aciunea lor rapid sau prelungit i dup
diversele lor prescripii insomnii de ador mire sau de trezire, dar si epilepsie (feno
barbitalul rmne unul dintre cele mai bune antiepileptice) sau anestezie (teo barbituncele cu aciune rapid i au locul lor n acest domeniu)

Medicamente ale somnului, barbitu ricele devin repede n spiritul publicului drogurile sinuciderii ele nc mai rmn unul dintre mijloacele cele mai eficace de luare a vieii Sunt, de asemenea, obiect de
utilizri abuzive, dac nu toxicomamace Toleranta (obisnuirea) la barbitunce este clar si apare foarte repede n caz de folosite regulat Pentru a obine un acelai efect sedativ sau hipnotic se poate ajunge la
utilizarea de doze de zece on superioare dozelor iniiale Exist ntre barbitunce si alcool o potentializare si o tolerant n crucisate Pericolele unei astfel de depen dente progresive sunt evidente, deoarece
toleranta organismului este cu mult mai mic n ceea ce privete doza letal pur si simplu spre a adormi, unu subieci flirteaz n mod regulat cu doza mortal
Barbituncele fac parte si din panoplia tinenlor toxicomani de azi, care caut n aceste substane dou feluri de efecte efectul terapeutic al sedni si somnului i efectul paradoxal al beiei barbitunce n
BARBITURISM

primul caz, baibituncele servesc la evitarea suferinelor unei descinderi la speed" (amfetamine) sau al unei lipse de opiacee Ele pot fi luate si direct, n asociere cu alte droguri n al doilea caz provoac o
beie care survine atunci cnd subiectul nu se cufund rapid n incontient Comparabil ntru totul cu beia alcoolic, inclusiv n ceea ce privete tulburrile motorii de tip cerebelos, ea depete mai uor
stadiul de locvacitate sau de euforie spre a produce episoade de excitaie agresiv sau sin droame confuzionale Spre deosebire de majoritatea celorlalte planete' beia bar bitunc este n general urmat de
amnezie O intoxicare cronic determin tulburri de memorie si de atenie, modificri de dis poziie, subiectul devenind exploziv, imprevizibil, n contrast cu personalitatea sa anterioar
n decursul unei obisnuin adevrate, sevrajul poate prezenta riscuri serioase Acest sindrom comport greuri si vr saturi un sentiment de indispoziie o an goas puternic si intabihtate, tremurtun Pericolul
major const n posibilitatea unor crize, ba chiar a unei stan de ru epileptic Mai rar a fost descris un delinum de sevraj barbitunc, comparabil cu delinum tremens de origine alcoolic Majoritatea autorilor
proslvesc un sevraj n mediu spitalicesc, utihzndu se o metod de diminuare pro gresiv
Complicaia major a acestei toxico mnu este coma barbitunc, cu risc de moarte Unu barbituromam cronici, n cu tarea beiei, a sedni sau uitrii, se apropie fr a o ti de doza mortal aceste cazuri
istorice sunt mai rare azi O utilizare exploziv de barbitunce de ctre toxicomani este mereu posibil, uneon pnn utilizare pe cale mtravenoas Fr a fi apanajul acestui produs, dimensiunea.ordahc, vnarea riscului sunt aici la apogeul lor Acea funcie de rulet ruseasc", de vertij n fata mortn, de apel la o putere Alta si speran ntr o supravieuire miraculoas exist n
multe come O recrudescent a acestor practici a dus la clasarea, n 1988, a secobarbitalului (barbitunc cu aciune rapid) n tabloul B de substane otrvitoare Alte psihotrope sedative si hipnotice sunt
utilizate de ctre toxicomani n aceleai scopuri si cam cu aceleai pericole A fost cazul metaqualonei iar azi este cazul unor sedative si hipnotice din sena benzodiazepinelor
BARBITURISM (engl bdibitimte depen dence) Intoxicaie cronica cu barbiturice.
(Sinonim barbituromame ) -> BARBITURIC
BATESON (Gregory) Antropolog i etnolog american de origine britanic (Cambridge, Marea Britanic, 1904 -Sn Francisco, 1980).
n 1936 ca urmare a unei gzduiri ntr un trib din Noua Guinee public Naven, unde descrie n special diferen tierea grupurilor care, cu timpul, dac are loc n mod progresiv, duce la ceea ce el numete
schismogenez n felul acesta, n general, se pot descrie interaciunile mdi vizilor, n termeni fie de simetrie, fie de complementaritate n primul caz, parte nern adopt un comportament n oglind, pe cnd
n al doilea caz comportamentul unuia l completeaz pe al altuia n 1956 dup o munc de cercetare la spitalul psihiatric pentru foti combatani de la Palo Alto (California), a publicat cartea Spre o teorie d
schizofreniei
mpreun cu D D Jackson.J Haley si J H Weakland, descrie ndeosebi ipoteza dublei legturi (double bind)*

BTRNEE
Mai trziu, efectueaz cercetri asupra comunicm si metacomumcni la animale Se intereseaz si de procesele nvm Numete nvare zero" receptarea unui mesaj,nvare I" schimbrile intervenite n
nvarea zero si nvare II" faptul de a nva s nvei s receptezi un semnal" n 1971, toate aceste teme sunt regrupate n Spre o ecologie a spiritului
n Natura si gndirea (1979), trece n revist rezultatele cercetrilor n antropo logie, etnologie, etologie, cibernetic si psihiatne i pune mai ales problema structurii care leag toate fiinele vii" insist din
nou asupra contextului, fr de care cuvintele si actele nu au nici un sens
Ansamblul lucrrilor sale constituie bazele genezei si dezvoltm unor terapii familiale -> COALA DE LA PALO ALTO
BTRNEE (engl old age) Ultima perioad a vieii, corespunznd rezultatului normal al senescenei.
Termenul se opune uneori aceluia de senilitate*, care ar fi aspectul patologic Trebuie ns s recunoatem c btrneea extrem nu se distinge prin nimic de seni litate n schimb este cert c btrneea apare
si se agraveaz mai mult sau mai puin repede, de la individ la individ Gerontologia diferenial (F Bourhere) a cercetat ndelung cauzele si factom acestor deosebiri (-> SENESCENTA)
Clasic, pentru Organizaia Mondial a Sntii (OMS), vrsta mijlocie se ntinde ntinde 45 si 59 de am, aceea a persoanelor n vrst de la 60 la 74 de am, aceea a btrneii de la 75 la 90 de ani, iar aceea a
marilor btrni dincolo de vrsta de 90 de am n concepiile medico-sociale franceze actuale se vorbete mai degrab de vrsta a treia" dup 65 de ani, vrsta pensionm, si de vrsta a patra" dup 80
de ni Dar aceste cifre nu au dect o valoare extrem de relativ, deoarece totul depinde de procesul de senescent bio logic si psihologic
Nu trebuie uitat c comportamentul btrnului va fi ntotdeauna n funcie de personalitatea sa antenoar Dac aceasta este echilibrat, persoana n vrst va su porta mai uor mbtrnirea si va putea chiar
s aib de ctigat dac, respingnd numeroasele solicitri si invitaii din partea persoanelor mai tinere, tie s rmn n telept Personalitile psihopatice, n schimb vd accentundu se cusururile lor carac
tenale
Numeroase dificulti n privina btr mior iau natere dmtr un comportament care este mai puin consecina vrstei lor ct a unor trsturi de caracter care si altdat fcea dificil viata n tovria lor Cei
care au suferit de o nevroz mai mult sau mai puin grav vor avea o cu totul alt atitudine la apropierea btrneii dect personalitile mature Ei nu vor putea, de exemplu, suporta ideea c este necesar o
anumit resemnare Nu rareori se ntlnesc nevrotici care, n raporturile lor cu copiii, au aceleai dificulti pe care le au avut cu prinii lor, pe cnd erau copii La muli nevrotici simptomele se accentueaz
la apropierea btrneii, cu tendina de a r mne pasivi si a se lsa ngrijii, adoptnd o poziie din ce n ce mai regresiv Uneon, subiecii mici paranoici' devin la btrnee adevrai tirani ai casei, reacionnd pnn funi violente la cea mai mic frustrare, la cel mai mic semn de neascul tare din partea copulor sau ngrijitorilor lor Ei se pot arta deosebit de agresivi si de intolerani fat de anturajul lor, refuznd
orice schimbare, once inovare, din cauza repulsiei fa de noutate n cazurile mai grave vor prezenta veritabile tulburri BLBIAL
psihotice (- SENILITATE ) de tip paranoia senil sau parafrenie tardiv Dup aizeci de ani apar dementele*, care o dat cu prelungirea considerabil a duratei de viat n lumea occidental, au devenit
adevrate ,cium neagr" a acestui sfrit de secol - GERONTOPSIHIATRIE
Bibi Ferrey C Le Goves G Psychopalho logie <Ju sujet age Masson Pans 1989 Herfray Ch La vieillesse une interpretatton psychanaly titjue Desclee de Brouwer Epi 1988 Thevenet A Le quatneme ge PUF Que sais je1 Pans 1989

BLBIAL (engl stuttering) Dificultate a limbajului vorbit caracterizata de pierderea nuiditii discursului, cu ezitri, cu tulburri de ritm,ntreruperi repetate de flux verbal i uneori spasme
ale muchilor respiratorii sau fonaton.
Blbial se integreaz n tulburrile de nvare a limbajului, legate att de faeton somatici ct si de faeton psihologici si socioculturali Pentru E Pichon si S Borel Maisonny (1937) este vorba esen
tialmente de o insuficient hnguospecu lativ Actualmente se consider c depinde de ereditate, de alternle domi nantei cerebrale si de procesele senzono-mo-toru (R Diatkme si J de Ajunaguerra) si adesea
de tulburn psihoafective nevrotice Iat de ce o reeducare ortofomc a bal bielu nu este de conceput dect dup un examen complet al personalitii pacien tului, care poate trage concluzia necesitii unui
acompaniament psihoterapeutic
Clasic se distinge o blbial tonic' si o blbial clomc" Prima se caracten zeaz pnntr un aspect spasmodic al vor bini, cu blocaje la nceputul sau pe parcursul frazei A doua se traduce pnn repetarea
unei silabe sau a unui grup de
silabe Propuse iniial de G Van Riper, n tratamentul blbielii sunt practicate din ce n ce mai mult diverse tehnici compor tamentale relaxare,jocuri de rol,desensi bilizare sistematic, metode cognitiviste si
asertive Va trebui s distingem, n evo lutie, rezultate pe termen scurt si stabilizri prelungite Recidivele sunt ns ntot deauna posibile, n special ca urmare a unei emoii violente sau care se asociaz cu o
stare de stres
BEHAVIOR THERAPY sau BEHAVIOUR THERAPY - TERAPIE COM
PORTAMENTAL

BENZODIAZEPIN (engl benzo diazepine) Familie de substane chimice care posed, n grade diferite, proprieti anxiolitice, sedative, miorelaxante, anticonvulsivante i hipnotice
Termenul diazepw desemneaz un ciclu de 7 atomi la care se adaug un ciclu benzenic (benzo ) Prima benzodiazepm clordiazepoxida a fost sintetizat n 1959 urmat de diazepam De atunci ncoace au
aprut pe pia mai mult de o duzin de produse Variaii minime ale structurii chimice a benzodiazepmelor pot modifica profilul de aciune farmacologic a acestor substane n consecin, unele benzodiaze
pine sunt utilizate n special n tratamentul epilepsiei (propnetti anticonvulsivante) sau n reumatologie (efect miorelaxant)
Muli compui sunt propui n trata mentul tulburrilor de somn, cum sunt rutrazepamul sau flunitrazepamul (propne ae hipnotic) Indicaia principal a benzodiazepmelor rmne totui anxietatea, fie ea
primar, ca n nevroza anxioas (sau tulburare de anxietate generalizat, dup terminologia amencan), sau secundar unei patologii psihiatrice sau medicale
Regulile de prescnptie a acestor substane sunt cluzite de anumite date farmaco logice
Viteza de absorbie reflectat de inter valul de timp necesar pentru atingerea concentrm plasmatice maxime, este de interes practic pentru tratarea rapid a unei cnze de angoas acut Durata aciunii
benzodiazepinei este un alt parametru care permite onentarea prescnptiei n funcie de patologia de tratat
Dac benzodiazepinele au fcut dovada formal a eficacitii si caracterului lor nevtmtor recursul la ele trebuie s fie prudent n caz de tratament prelungit din cauza apantiei fenomenelor de tolerant si
de dependent Un veritabil sindrom de sevraj la benzodiazepine a fost recent descris dup stoparea brutal a medica meniului Iat de ce prescnptia lor pre lungit trebuie rezervat bolnavilor la care alte
medicamente nu au dat rezultate
Cercetarea biologic asupra propne tailor acestor substane a fost stimulat de descoperirea unor receptori specifici la benzodiazepine Aceti recepton sunt loca lizati ndeosebi n cortex si n sistemul
limbic, structun anatomice crora li se cunoate implicarea n viata emoional
(engl dnwkeniess) 1) In akoologJe, stare de excitaie psihomotorie datorata ingestiei masive de buturi alcoolice.
De la beia uoar, repede risipit, pn la beia grav, care poate merge pn la com si care este susceptibil de antrenarea unor accidente redutabile, gsim toate gradele posibile
GRADE Se face pe nedrept distincie ntre beia zis normal" si beia patologic Orice beie este anormal atunci cnd survine la un subiect a crui alcoolemie nu
depete 1-1,50 g Se observ o excitaie intelectual si motorie pasager (l sau 2 ore), cu facilitarea vorbim, dispoziie jovial, hiperexpansivitate
n cursul acestei stri resimit ca eufonc, trainic psihomotorn care necesit un control de sine sunt deja alterate, pe cnd subiectul nu este contient de aceasta si i supraestimeaz capacitile
La un stadiu mai avansat (peste 2 g) se constat numeroase tulburn necoordo nare ca expresie a unor tulburri cere beloase umblet ebnos, cu cderi vorbire nclcit dezordini vegetative (grea
vomismente midnaz), tulburn de atenie si somnolent
Daca intoxicaia este mai grav exist o intensificare masiv a tuturor simpto melor citate mai sus se spune despre subiect ca este beat mort
Elemente patologice particulare se pot aduga la tabloul precedent raptus im pulsiv (subiectul devine furios agresiv si sparge totul) Dup un paroxism mai mult sau mai puin lung torpoare si prestratie
halucinata si onirism, cu reacii violente si imprevizibile delir pe teme megalomanice de gelozie sau de persecuie elemente de presive cu risc de trecere la actul suicidar
NGRIJIRI Gravitatea acestor manifestri impune msun de supraveghere si ingnjm de urgent Dac beiile au tendina de a recidiva la unul si acelai subiect ele mbrac adesea aceleai forme Nu exist
proportionalitate ntre gradul de alcoolemie si intensitatea evenimentelor patologice n sfrit, beia la volan' este o expresie de neretmut, deoarece desemneaz impreg naia alcoolic msurat cu
etilometrul, fie c exist sau nu semne de beie
2) Alterarea strii de contiina ca efect al diferitelor droguri (exemplu:
97 BINSWANGER
beie canabica).-* CANABISM, DROG TOXICOMANIE TRIP
Bibi Ades J Le conduite* jlioohque* Dt)in Pans 1985

BINSWANGER (Ludwig) Psihiatru elveian (Kreuzlingen, 1881 - id.,1966).

A ncercat o sintez ntre psihanaliz si fenomenologie, n care aceasta din urm o covrete pe cea dinti
Provenit dmtr o familie de psihiatri care posedau clinica de la Kreuzlingen din vecintatea lacului Constanta, a fcut stu du medicale si filosofice la Lausanne si Heidelberg I a Zunch a fost elevul si apoi
asistentul lui E Bleuler, la spitalul psihi atnc Burgholzh Acolo l a cunoscut pe C G Jung, pe care n 1907 l a nsoit la Viena spre a l ntlni pe Freud si a ncepe
0 formaie psihanalitic Aceast formaie
1 a adus n comitetul director al Societii elveiene de psihanaliz, n 1919
n timp ie conducea clinica familial se interesa tot mai mult de fenomenologia lui EHusserl, apoi de existenialismul lui M Heidegger,n scopul aplicm acestora la observarea clinic si la studiul psiho
patologic al bolnavilor si, despre care a publicat cteva cazuri devenite celebre, n special acelea ale Suzanei Urban si Ellenei West (- CAZUL ELLEN WEST) n cartea Existence (trad engl Basic Books,
1958) este pe larg prezentat aceast din urm observaie, ca model al analizei existeniale preconizate de Bmswanger Pentru el, psihiatrul trebuie s reconstituie si s nte leag fenomenologic lumea
experienei interioare a bolnavului su, dac vrea s l vindece Tocmai fnntarea-n-lume",acel Dasem" (Heidegger) trebuie s rmn n centrul analizei pe care Bmswanger a dezvoltat-o pe ndelete n cele
sase articole
ale sale din Archives suisses de neurologie et de psychiatrie, cu pnvire la contiina sau, mai exact, la lumea maniac", cu privire la fuga de idei (Uber Ideenflucht sene de articole din 1930 si pn n 1932
publicate sub acest titlu n 1933)
Dei se ndeprteaz tot mai mult de ortodoxia psihanalitic, Bmswanger r mne pn la capt fidel lui Freud si i consacr ultima sa carte de amintiri (Erinnerungen dn Sigmund Freud) Arti cole
importante au fost regrupate traduse si publicate n limba francez sub titlul Introductivii a l'analyse existentielle (1971, reed 1989) Lucrrile sale cele mai mar cnte sunt Ewfuhmng in die Probleme der

dllgemeinen Ptychologie (1922) Grund foimen und Erkenntms menschhchen Ddsej;is (1942), SLhizophrenie (1957) n aceast din urm lut rare se gsete Cazul Suzdn Urban f trad fr n 1957, prefaa de
Bmswanger)
BIOFEEDBACK (termen englez) Tehnica comportamentala care,ntr-un scop terapeutic, vizeaz sa stabileasc un autocontrol asupra anumitor funcii fiziologice. (Sinonim retroactiune biologic )
n acest scop sunt culese si amplificate anumite ritmuri si reacii fiziologice care cu ajutorul unui aparataj electronic, sunt traduse ntr un semnal senzorial, cel mai adesea luminos sau sonor, imediat retrans
mis subiectului Datorit informaiei pe care i o aduce feedbdck ui, subiectul este fcut contient de funcionarea sa biologic si poate nva s exercite treptat un anu mit control asupra lui nsui
Modul de aciune al feedback-ulm se explic pnntr-o schem de condiionare operant Perceperea unui singur parametru biologic, de exemplu retransmisia prin electrocardiograf a ritmului cardiac sau
BLEULER

prin electromiograf a unei activiti musculare, nu ar reui s I fac pe subiect s dobndeasc acest control Este necesar dac el este decis s vad diminund sau crescnd ritmul su cardiac sau tensiunea
unora dintre muchii si, ca orice modi ficare obinut, chiar infim, dar totui decelabil prin dispozitivul de integrare a aparatajului electronic miniaturizat s i fie retransmis imediat Aceast transmisie se
face prin intermediul unui semnal senzorial care acioneaz n termeni de condiionare operant ca un ntritor poziti\ si incitau du l pe subiect s dispun de organismul su n aa fel nct s fac s apar
cel mai adesea si ct mai mult timp posibil acel ntritor Cu toate acestea procesele puse n joc n biofeedbdck apar ca fund prea complexe pentru a fi analizate chiar prin teoriile nvm Ele implic si alte
pro cese, acestea sunt mediationale si rmn nc slab explorare ceea ce poate explica diversitatea rezultatelor obinute
Aplicaiile clinice ale biofeedbdck ului sunt foarte diverse tulburri cardiovasui lare hipertensiune esenial, reeducare neuromuscular, cefalee de tensiune Ele se extind la probleme gastromtestinale, de
exemplu la diaree sau la constipatie, dup cum au abordat si insomniile, fcndu l pe pacient sa ia cunotin de ritmurile alfa sau de ritmurile de repaos ale undelor sale cerebrale Biofeedbdck ui, care i
propune s l nvee pe subiect sa stpneasca rit murile corpului sau (B Brown), pare s exercite asupra anxietii o aciune sedativa neneglijabil
BIPOLAR (engl bipolar) Se spune despre evoluia alternanta a unei psihoze maniaco-depresive, trecnd de la o stare de excitaie (maniaca) la o stare depresiva
(melancolica), cele doua stri fiind separate printr-un interval de remisiune care poate merge de la cteva sptmni la civa ani.
Este clasic s fie opuse formele bipolare ale acestei psihoze, cu alternanta lor mai mult sau mai puin regulat de accese maniace si accese depresive formelor monopolare (sau unipolare) n cursul crora
bolnavii prezint ntotdeauna acelai tip de acces (fie depresiv cel mai adesea fie maniac, mai rar) Muli psihiatri cred actualmente c termenul de psihoz mani aco depresiv (creat de E Kraepelm n 1899)
ar trebui rezer\ at formelor bipolare ntr adevr, episoadele melancolice ale psihozelor periodice bipolare sunt de ase menea caracterizate clinic prin predomi nanta simptomatica a inhibiiei psihomotoni prin
predominanta ncetinim si somno lentei, pe cnd acelea ale depresiilor recurente unipolare sunt marc ie simpto matic ,de importanta agitaiei anxioase (J Guelfi)
Ar exista deci dou psihoze periodic diferite cea bipolar, care singura ar merita numele de psihoz maniaco depie sn<5, si cea monopolar, psihoza recurenta mai ales depresn Se pare, pe de alta parte, ca
distincia se tace si la nivelul efectelor preventive ale litrului n ceea ce privete recidivele Litioterapia pare mult mai eficace n cazul veritabilei psihoze periodice bipolare dect n cazul psihozei recurente
BLEULER (Eugen) Psihiatru elveian (ZoUikon,n apropiere de Ziirich, 1857 - id., 1939).
Si-a fcut studiile medicale la Zunch, nainte de a si ncepe ucenicia n psihiatrie la Spitalul Waldau din Berna (cu Schaerer) i completeaz apoi formaia la Paris, cu J M CharcotiV Magnan, la Munchen
cu von Gudden si la Zunch, unde revine s-si termine asistentia n serviciul universitar al lui A Florei, la Burgholzli n acest stabiliment psihiatric i succede lui Forel n 1898,'rmnnd aici pn la
pensionarea sa, n 1927
A fost n primul rnd unul din primii psihiatri universitari care s a interesat de psihanaliz Concomitent cu asistentul su C G Jung, a stabilit relaii cu S Freud si a editat cu el Jahrbuch fur psychopato
logische unii psychoanalitische Fonchungen n 1910 public o aprare entuziast a lui Freud n 1912, ns, ca urmare a dez acordurilor dintre Freud si Jung, prsete Asociaia Psihanalitic Internaional si
fondeaz cu Jung scoal de la Zunch, numit dup aceea scoal de psihologie analitica
Bleuler a introdus n psihanaliz mai ales noiunea de ambivalen, adoptat imediat de Freud si discipolii si Ambi valena era pentru el unul dintre simp tomele fundamentale ale schizofreniei, termen pe
care l utilizeaz pentru a l nlocui pe acela de dement precoce" impus de E Kraepelm pentru a descrie acea psihoz cronic a crei evoluie prea ineluctabil deficitar, demenial Tocmai mpotriva
acestui pronostic att de pesimist se ndic Bleuler Pentru el, de fapt, nu numai funciile intelectuale rmn practic intacte la dementul precoce", ci el conserv si o viat interioar foarte bogat Maladia
schizofrenicului" (acesta este termenul pe care l prefer Bleuler) nu este deci caractenzat prin dispariia si pierderea de activiti psihice, ci pnn lipsa lor de armonizare, pnn disocierea mental Aa cum a
sens fiul su, M Bleuler, aceast disociere se combin cu un amalgam de reprezentri, sentimente si tendine contradictoni care se manifest n gndirea, senzaiile si aciunile schizofrenicului Tocmai de aceea, Bleuler nu voia s includ cuvntul dement n denumirea
maladiei si tot de aceea el dezaproba comparaia dementei precoce cu dementa senil" (trad de S von de Fenn) Si de oarece aceast dislocare a proceselor interioare (germ Spaltung, engl splitting) nu este
proprie unei singure maladii mentale, cum o voia Kraepelm n cazul dementei precoce, putem considera c multe afeciuni psihice cu origini difente sunt marcate de aceast disociaie lat de ce Bleuler
prefera s vorbeasc de grupul schizofreniilor" Aa se explic titlul mono grafiei sale din 1911 pentni Tratatul de psihiatrie al lui Aschaffenburg Dementia praecox oder die Gruppe der Schizophre nien El
expune aici pentm prima dat concepiile sale cu privire la aceast mala die, pe care ar fi putut la fel de bine s o numeasc nebunie discordant", cum o fcuse P Chaslin, dac ar fi avut cunotin de
lucrnle sale, cum va spune o adesea mai trziu
Bleuler utilizeaz psihanaliza artnd c ea permite gsirea sensului unei ntregi seni de simptome ale schizofreniei Cci pentru dnsul, aceast simptomatologie este expresia unei miscn psihopatologice
provocat de maladie Dar numai simp tomele secundare" sunt analizabile Simp tomele pnmare" tnmit la procese organice si sunt deci inaccesibile oncrei cercetn a sensului Cci, n pofida interesului su
pentru interpretarea psihanalitic, Bleuler rmne convins de ongmea organic a schizofreniei
El confirm aceasta n 1926, la congresul de la Lausanne, n singurul text pe care 1-a sens n limba francez despre
100
BOALA ALZHEIMER

aceast maladie n toate cazunle pronunate de schizofrenie se constat modificri anatomopatologice n creier, modificn cu un caracter suficient de determinat si care nu se gsesc nicidecum n celelalte
psihoze Intensitatea acestor modificri corespunde aproape cu gravitatea simptomelor pnmare [ ] Schizofrenia este astfel nu numai o entitate clinic, ci n acelai timp o entitate anatomopatologic " Vedem
c el nu mai vorbete de schizofrenii" la plural si c adopt finalmente poziia umcist si orgamcist a lui Kraepelm, pe care o cnti-case vehement n 1911
Aadar, Bleuler a dat schizofreniei iden utatea sa clinic si psihopatologic Pnvile gund ns organogeneza sa, el a justificat dmtr o dat toate tratamentele biologice care i vor fi n mod sistematic aplicate
ncepnd din 1930
BOALA ALZHEIMER (engl Alzhei
mer's disease) Demena presenil descris pentru prima dat n 1906 de A. Alzheimer, care debuteaz ctre vrsta de 55 de ani, caracterizndu-se printr-o deteriorare intelectual progresiv i global,
produs de o atrofie cerebral difuz cu dou caracteristici pe planul histopatologic: cromatoliza totala a celulelor nervoase, n care impregnrile argentice arat o reea puternic colorat (degenerescenta
neuro-fibrilar); frecvena plcilor speciale argiroflle, zise senile".
Clinic, debutul este lent, insidios, pro grei v, adesea greu de precizat din punct de vedere cronologic Este marcat de un deft cit mnezic global, care se agraveaz lent, fr fabulaie si fr fals recunoatere
(le acest stadiu) si de o dezonentare spaial dmtr-o dat destul de intens nc de la acest stadiu este de notat un deficit mental
global Activitatea psihomotone este ncetinit, cu apatie progresiv si indiferent, presrat uneon de accese de fune sau de anxietate De notat mai este uneon un debut cu tulburri psihotice de tip confu-zooninc, halucinaii diverse sau idei delirante puin structurate, pe teme de prejudiciu sau de gelozie n unele cazun tabloul simptomatologie este deschis de o depresie cronic nc de pe acum poate fi afectat
gndirea simbolic Aceast detenorare este responsabil de apraxn, disgrafu, dislexn si chiar, uneon, de tulburn de limbaj Nu este vorba de veritabile apraxn sau afazii, ci de dificulti n nelegerea
simbolic a consemnelor si n activitatea operatorie Deficit de gndire cu reprezentri, opera tone si instrumental
n perioada de stare, care nu survine dect dup civa ani, dementa este pro fund, masiv, refenndu se att la funciile intelectuale supenoare, judecat, abstracie, sintez, ct si la funciile elementare Me
moria este considerabil alterat, cu un de ficit global privind funciile de fixare si rememorare Atenia spontan si provocat este senos afectat Tulburnle de orientare temporo spaial sunt foarte intense si
reali zeaz un simptom dominant, orientarea n spaiul imediat este cea mai perturbat bolnavii se pierd mereu n apartamentul lor sau n spitalul unde au fost internai
Dispariia complet a activitilor operatorii si simbolice se asociaz n acest caz cu o deteriorare a gndim reprezentative for male, ceea ce determin un ventabil sindrom afazo-aproxo agnozic (J de
Ajunaguerra)
Afazia, de tip senzonal, este caractenzat de o pierdere complet a comprehensiunii simbolice Este de notat ecolalia, care nu este dect rspunsul formal n ecou" al ntrebm puse, si palilalia, repetiie de
silabe, de cuvinte sau de scurte fraze,
101 BOALA ALZHEIMER

prin asociaie pur formal, emisiunea unui cuvnt determinnd imediat ecoul" su Aceste tulburri se nsoesc de o jargona fazie nemteligibil Aceasta din urm poate fi considerat ca o, incontient a
afaziei", dac admitem c afazia senzorial este mi tial (ceea ce este cazul n unele afeciuni cerebrale vasculare) Aici afazia este mai mult consecina deteriorm globale si pare mai exact s vorbim de
pseudoafazie" Cititul si scrisul rmn uneori posibile dar pe un plan pur formal si automat citire silabic sens copie fr nelegerea sensu lui nu putem vorbi dect de pseudo afazie" si de pseudoagrafie"
Dispariia funciilor operatorii determin tulburri praxice foarte importante Apraxia ideatone este manifest cu conservarea unor gesturi automate (chibritul este frecat de cutie dar doar din ntmplare icolo
unde trebuie) Exist o apraxie a mbrcm aproape complet n copierea unui desen rezultatele Sunt extrem de mediocre Se noteaz adesea fenomenul tlovng ;n Tulburrile gnostice sunt, bineneles, foarte
marcate recunoatere imperfect a culori lor, agnozie pentru forme si uneori pentru fizionomii, agnozia spaial coexistnd cu o apraxie geometric si cu tulburri ale schemei corporale
Pe planul comportamentului, ncetinirea psihomotorie duce la un apragmatism din ce n ce mai total, cu apariia, mai ales noc turn, a unor crize de agitaie intens
Sunt adesea semnalate tulburri psiho-tice idei delirante slab structurate, pe teme de prejudiciu, de gelozie, de persecuie, nsoite sau nu de fenomene halucmatoru Agresivitatea fat de anturaj sau fat de
propria sa imagine specular este adesea datorat falselor recunoatem sau nerecu-noasteni unor fizionomii familiare, subiectul avnd impresia c se gsete ntr-un mediu strin si ostil
J Delay si S Brion noteaz c consti mta tulburm morbide este n mod para doxal destul de mult vreme conservat, n pofida dementei, si a putut determina acce se depresive reactionale Aceste reacii
catastrofice" sunt foarte semnificative si se opun indiferentei funciare a subiecilor care sufer de maladia Pick
,n sfrit, un alt element propriu bolii Alzheimer este o anumita variabihtate a tulburrilor, cu exagerarea sau atenuarea lor timp de cteva zile sau sptmni, vana bilitate tranzitorie, care nu modific cu
nimic progresia inexorabil a afeciunii' (Delay si Brion)
Manifestrile neurologice sunt esenial mente reprezentate de o hipertome (exces de tensiune musculara) cu akinezie reali /and un aspect pseudoparkinsonian care se accentueaz progresiv Un grasping
reflex apare tardiv, in unele cazuri Crizele corni tiale sunt clasic, destul de frecvente
In sfrit, n penoddd termindld, maladia evolueaz spre o stare demenial pro fund, cu apragmatism si ramolisment complet, cu apariia de comportamente arhaice (reflex oral, bulimie) si diminuarea
progresiv a jargonafaziei spre un mutism total Hipertoma poate deveni n unele cazuri o veritabil rigiditate de decerebrare Casexia (slbire extrem) nsoete atunci starea de zcere la pat, iar moartea
survine n cursul unei afeciuni intercurente si a unor complicaii de decubitus (escare, afeciuni pulmonare)
Evoluia total dureaz de la doi la cinci ani, rareori mai mult de zece ani
Boala Alzheimer, prin leziunile sale ce rebrale difuze, reprezint astfel cazul tipic al deteriorm progresive si globale a funciilor activitii nervoase superioare Ea se
102
BOALA QAYET-WERNICKE

adapteaz perfect la o schem de dezorganizare progresiv a funciilor, n aa msur nct Ajunaguerra a putut vorbi de alzheimenzarea" progresiv a dementelor att presenile ct si senile Tocmai n
aceast perspectiv exist, de civa ani, tendina de a confunda, n acelai cadru nosologic al unei demente degenerative primare", dementa presenil Alzheimer stricto sensu si dementele senile degenerative mai tardive Se vorbete n acest caz de ,dementa senil tip Alzheimer" (SDAT), diferena dintre cele dou afeciuni nemai fund reprezentat dect de vrsta la care ele apar
Etiologia acestor demente degenerative primare rmne nc insuficient cunoscut predispoziie ereditar, factori congenitali (o apropiere cu tnsomia 21 s a artat la un moment dat promitoare, dar nu d
putut fi confirmata), tulburri metabolice diverse, infecie cu v irusun lente etc Toate aceste cauze rmn nc ipoteze de cercetare m btrnirea progresiv a populaiei occiden tale a fcut ca aceast
afeciune redutabil s fie din ce n ce mai frecvent ncexis tnd nc pentru ea, deci, o posibil pro filaxie Doar o ngrijire medicopsihologic intensiv a pacientului, viznd meninerea sa timp ct mai
ndelungat n cadrul su de viat (spre a se evita o decdere psihic), un ajutor al familiei, o organizare de asis tent medicosocial foarte diversificat permit s se ntrzie o evoluie din neferi cire
ineluctabil
Bibi Signoret J L Hauw J J Maladie d'AUheimer et du/nes dmentei> Flanunanon Paris 1991

BOALA CREUTZFELDT-JAKOB
(engl Cjvutzfeldt-Jakobdisedse) Demena presenil caracterizat printr-o
deteriorare psihica asociat cu mio-ckmii, o hipertonie generalizat i tulburri ataxice, de origine infecioas i transmisibil la unele primate apropiate de om.
Simptomatologia particular a acestei demente a fost bine precizat de la primele cercetri observaia original a lui H G Creutzfeldt, n 1920, memoriul lui A Jakob, n 1921, privind trei cazuri ana
tomoclmice Asocierea de tulburri pira midale, de semne extrapiramidale, cu micri anormale, tulburri psihice de tip dement cu evoluie rapid constituie esen tialul tabloului clinic al acestei afeciuni
calificat drept pseudoscleroz spastic de ctre Jakob, degenerescent cortico stno spinal de ctre D C Wilson, n timp ce Spielmeyer propune denumirea de boala Creutzfeldt-Jakob

Considerat mult vreme o boal de generativ, aceast maladie, care nu afecta dect omul, a putut fi transmis la cim panzeu n 1960 si n 1969 (C J Hibbs si D C Oaidusek) Ea s-ar ncadra n ence
falopatnle spongiforme de natur infeci oas Agentul mfectios nu a fost totui nc izolat ar putea fi vorba de un virus lent S a evocat si o transmitere ereditar auto somal Ar exista la nivelul A D N codant
pentru proteina pnon o modificare unic de nucleotid n prim poziie a codonului 200, ducnd la o substituire a lizinei cu glutamma (Hsiao, Gabizon)
BOALA GAYET-WERNICKE (engl
Wermcke's Encephdlopathy) Afeciune carenial (avitaminoza Bl) care poate surveni la un alcoolic puternic intoxicat i caracterizat din punct de vedere ana-tomopatologic prin lexiuni ale
substanei cenuii din jurul ventrkuulor UI i IV i tuberculilor mamilari.
103 BOALA QILLES DE LA TOURETTE
Clinic, debutul bolii este marcat de tulburri ale contiinei (obnubilare, len-toare ideatic, dezorientare, somnolent), urmate de tulburri de echilibru si paralizii oculomotom
Dac nu este instituit un tratament de aport vitaminic si protidic, evoluia spre casexie si moarte este rapid O psihoz Korsakov i poate succede acestei encefa lopata, cronicizndu se
BOALA GILLES DE LA TOURETTE (engl Gilles de la Tourette s syndrome) Maladie caracterizat n primul rnd prin ticuri i necoordonri motorii, iar secundar prin ecolahe i coprolalie.
n 1885 Gilles de la Tourette publica 6tude sur une affection nerveuse carac tensee par de l wcoordonation motrice accompagnee d echolalie et de coprolalie Cauzele declanatoare ocazionale pot fi
emoiile, n special fnca dar cauza veri tabil este susine autorul ereditatea Boala aceasta exist pretutindeni pe glob Ea debuteaz ntotdeauna pnntr o necoor donare motorie Micrile necoordonate, numite
, ticuri de ctre J M Charcot, sunt secuse musculare care ncep cel mai ade ea la fat sau la unul din membrele superi oare, ale crui degete se ntind si se flecteaz, umerii se ridic, gtul se nclin La
nivelul fetei, ochii clipesc anormal, gura se deformeaz Uneori dinii scrnesc, ca urmare a contraciei masetenlor n sfrit, bolnavul bate din picior, se apleac, se redreseaz, dar mai ales opie Toate
aceste micri sunt executate n mod simultan sau alternativ, cu o foarte mare rapiditate Somnul face s dispar secusele
Secundar apar ecolalia si coprolaha n timpul secuselor musculare, bolnavul scoate un strigt nearticulat sau articulat,
uneori cu caracter ecolahe El este perfect contient de ceea ce face si caut s mpie dice imitaia, ns fr a reui Aceast irezistibil capacitate de imitaie i poate pune uneori pe bolnavi ntr o situaie pen
culoas, pentru ei nii sau pentru ceilali Ecolalia se asociaz aproape la toi bol navu cu coprolaha care, pentru Gilles de la Tourette, este semnul caracteristic al mala diei Pacientul profereaz cu voce tare
cuvinte uneori obscene, pe care ar don s le evite, ntotdeauna cu ocazia unui acces de ticuri Aceste cuvinte, rostite involuntar, uneori n fata unor persoane pe care bol navul le iubete mult, nu sunt
niciodat nsoite de gesturi pe msura semnificaiei lor n concluzie, evoluia maladiei este fcut din alternanta de exacerbri si acal mu fr ca vindecarea complet s poat surveni n cazul n care cele
trei simptome (necoordonare motorie, ecolahe, copro lahe) sunt prezente Trebuie totui de notat c sntatea fizic a pacienilor este pstrat
La mai bine de o sut de ani de la aceast descriere, exist o ascuit pole mic n ceea ce privete etiologia bolii Pentru unu autori psihanaliti exist o ntrudire ntre aceast boal si nevrozele copilului S
Freud apropia ticurile de iste na de conversiune (el vorbete de convul siunea vorbirii) Pe urmele sale, S Ferenczi caut n tic amintirea traumatismului orga mc Autorul ticurilor (le tiqueuf), copleit de
excitaii impulsionale intense, ar cuta s se debaraseze de excitaie prin contracii musculare S Lebovici consider c ticurile se pot nsene n cadrul istenei pre nevrotice care comport puine simptome
mentale la copil Aceast organizare poate evolua, n cursul fazei de latent, ctre nevroza fobic sau obsesional Cealalt tentativ de nelegere a bolii se bazeaz pe
104
BOALA PtCK

neurofiziologie Existenta de semne neurologice minore, de tulburri nonspecifice ale electroencefalogramei si dominanta lateral ru definit i ncurajeaz pe urni auton, mai ales nord amencani, n cerce
rile lor de etiologic organic cerebral Cu toate acestea, nici o leziune nu a putut fi pus n evident, n pofida mijloacelor moderne de investigaie, care nu au permis dect presupunerea unei activiti
particulare a nucleilor cenuii centrali Utilizarea de neuroleptice a fost propus cu succes n cteva cazun Lucrul acesta este de ajuns, pentru unu, ca s lege etiologia bolii de o hiperactivitate a
neuromediatonlor
BOALA MARCHIAFAVA-BIGNAMI
(engl Marchiafava-Bignami disease) Varietate de encefalopatie alcoolica, pe plan anatomic caracterizat de o necroz axial a corpului calos, band de substan alb care leag cele dou emisfere cerebrale
Aceast varietate rar de encefalopatie a fost mai nti descris la alcoolicii cro nici butori de vin rou italian Tabloul cuprinde iniial o stare psihotic acut, cu agitaie, confuzie mental, ataxie si apraxie
Pe msur ce progreseaz leziunile ana tomice, pacientul devine, dimpotriv, apa tic si abulic, suferind de tulburri de atenue O dement ar fi observat n aproximativ 30% din cazuri Pacientul poate
prezenta tulburn de tonus muscular, o paralizie ocular, chiar hemiplegie Evoluia con duce, n general, la deces, precedat de o faz de convulsii sau de com, afeciunea, ns, se poate uneon vindeca n
cteva luni Etiologia precis a bolii rmne necunos cut La nceput au fost incriminate unele impuriti metalice coninute n vin, dar acelai tablou a fost observat si n cazul
consumm altor tipun de alcool Avitaminoza ar putea juca acelai rol neurotoxic ca si n alte encefalopatii
BOALA PARKINSON (engl Parkm son's disease) Afeciune neurologic datorat unei degenerescente a substanei negre (locus niger), care determin ndeosebi un deficit dopaminergfc marcat. Trei
semne clinice majore caracten zeaz aceast maladie tremurat de rapaus, care afecteaz n special minile, ngiditate, akmezie (dificultatea de a declana o mis care voluntar) Se observ adesea anoma hi ale
postum si mersului, precum si tulburn psihice Aceast boal, a crei cauz este necunoscut, afecteaz ndeo sebi persoanele n vrst
BOALA PICK (engl Pick s disease) Demen presenil, caracterizat clinic printr-o deteriorare mental progresiv, cu tulburri de dispoziie, fr afectarea orientrii spaiale (la debut), iar anatomic prmtro atrofie cerebral localizata n regiuni frontale i temporale (cu excluderea primei circumvoluii temporale).
Boala Pick a fost individualizat n 1892 de ctre medicul ceh A Pick(1867-1926) Este o dement de tip frontal care afec teaz, la debut, ndeosebi stocul de idei , care este redus, si funciile intelectuale
superioare (abstractizare, judecat, auto critic) Dar facultile elementare si funciile mnezice sunt conservate si nu exist tulburare de onentare spaial Acti vitatea este cel mai adesea redus, cu apatie,
aspontaneitate, pierderea iniiativei, ceea ce adesea conduce la forma akinetic" de scns de Schneider Stereotipule sunt obinuite, afectnd limbajul (repetarea de
106 BOALA MENTALA

fraze identice, de refrene) si comportamentul

Este clasic sa se considere c tulburrile de dispoziie merg n sensul euforiei ne ghioabe si puerile, de tipul monei nti nite n smdroamele frontale ntr adevr, exist destul de des debuturi de tipul depre
siei cronice, cu apragmatism, pierdere a oricrei iniiative, considerat n acest caz o melancolie de involuie" Este de notat n sfrit nc din faza de debut, o buhmie destul de frecvent, cu lcomia extrem
de caracteristic Aceast faz se prelungete timp de doi pn la cinci am, spre a se ncheia cu tabloul perioadei de stare, ca ractenzat pnntr o dement asociat cu un sindrom frontal si tulburri de limbaj
Inexpresivitatea este frecvent, cu tizio norme ncremenit si ,amimie foarte caracteristic n cursul acestei deteriorri progresive se poate asista, mai puin net dect n boala Alzheimer* la distructia gndim
simbolice, cu apariia de asociaii pur formale care produc ecolahe si pali lalie ca si la pierderea progresiv a func tulor operatorii care conduc la tulburri apraxice si agnostice
Acestea din urm ns nu apar dect la un stadiu relativ tardiv, fr a se putea considera c ecolalia, pahlalia sau un sindrom afazo apraxo agnozic ar fi cum s a crezut, semne specifice bolii Pick Ele nu fac
dect s nsoeasc procesul de mential, nesurvenmd dect tardiv, atunci cnd de fapt nu avem de a face dect cu o boal Alzheimer luat pe nedrept ca boal Pick n consecin, semnele cele mai caracteristice ale acesteia sunt reducerea progresiv a vocabularului, stereotipiile, aspontaneitatea si mexpresivitatea Persistena unei onentn n spaiul imediat si absenta de tulburri psihotice ar avea, dup J
Delay, o anumit valoare de semne negative
La un stadiu avansat, dementa devine din ce n ce mai complet indiferent total, inerie, amimie si mutism Stereo-tipnle devin foarte srace si rare Apar tulburri de tonus, contracturi n flexia membrelor
inferioare si comportamente automate foarte arhaice, de sugere de mas ticatie, de deschidere a giim (engl oral reflex) Faza terminal este identic cu aceea a bolii Alzheimer, moartea survenmd ntr un
marasm de zcere la pat n urma unei afeciuni intercurente sau a unor complicaii de decubitus la trei pn la zece am de la debutul afeciunii
Ca si n boala Alzheimer etiologia rmne nedeterminat iar diferitele cauze incriminate rmn pentru moment ipoteze de cercetare Ct despre tratament acesta este identic cu acela al bolii Alzheimer Doar
tulburrile de dispoziie justific, n plus prescrierea de medicamente neuro leptice sedative si antidepresive
BOAL MENTAL (engl mental illness) - NEBUNIE PSIHIATRIE
BORDERLINE (engl borderlme case) Caz limit care se definete pe planul nosologic si structural ca intermediar sau la frontiera" ntre o structura nevrotica si o structur psihotica.
Este deci vorba de tulburri mentale a cror poziie nosografic rmne destul de ambigu termenii de psihonevroze grave, pe de o parte, de schizofrenii pseudonevro-tice, pe de alta, au putut, ntr-o vreme,
s le situeze pe plan diagnostic Dar noiunea s-a mai precizat ndeosebi la nivelul structurii personalitii o dat cu lucrrile lui O Kernberg si H Kohut n Statele Unite, ale lui J Bergeret n Frana Se vorbete n prezent de pen>onnalit6s hmites si
106
BRNZEI

6tats limitei, iar anglicismul tinde s fie treptat suprimat

BOVARISM (fr bovarysme, engl bovarism) Comportament al unui subiect la care insatisfacia, mai ales psiho-afectiv, determin dedarea la reverii diurne n care acesta i creeaz o imagine
deosebit de strlucit, irealist i avantajoas ntr-un plan compensatoriu. Termenul, introdus de J de Gaultier, pornind de la numele eroinei romanului lui G Flaubert descrie o conduit nevrotic
narcisic, asociat cu o perturbare a func tiei realului si cu o exagerare a activitilor imaginative, frecvent la isterici (J Delay) si n unele stri limit cu sistem de ideali zare defensiv (inele grandios a lui
H Kohut)
BRADIKINEZIE (engl bradykinesia) ncetinire global a micrilor si activitilor psihomotorii, fr patologie neurologica.
Bradikmezia se ntlnete n boala Parkinson si n sechelele encefalitei epide mice si poate merge uneori pn la akme zie (cu kinezn paradoxale sub efectul unor emotn)
BRADIPSIHIE (engl bradypsychixm) ncetinire a gndirii, cu diminuarea ateniei voluntare, a interesului spontan i a iniiativei.
Este o lentoare a proceselor psihice pe care o observm n strile confuzo de mentiale, n sechelele de encefalit epi demic, n epilepsie si n unele maladii neurologice ca boala Parkinson Trebuie deosebit
de deteriorarea intelectual, care nu o nsoete n mod necesar
BRESCU (Alexandru) Psihiatru romn (Zetetin, judeul Bacu, 1860 - Iai, 1917).
Dup absolvirea Facultii de medicin la Iai si obinerea doctoratului cu o tez pe tema nefritelor (1892), s-a format ca neurolog si psihiatru la Pans, sub ndrumarea lui J Dejerme, P Mane si a altora A
studiat modul de organizare si funcionare a stabilimentelor psihiatrice n mai multe ri europene n 1899 a devenit eful catedrei de psihiatrie din capitala Moldovei din 1903 si a desfurat activitatea la
ospiciul Golia, iar n 1905 a fost numit director al primului mare spital modern de psihiatrie dm Romnra, Socola ', pe care l a condus pn la enigmatica sa moarte (27 februarie 1917), in legtur cu care s
au formulat multiple ipoteze (tifos exantematic, asasi nat, suicid ) Dintre scrierile sale citm ntrebuinarea electricitii n medicin (1895) Contribuie ld studiul clinic dl polinevntelor (1896) Tratamentul
psiho zelor dcute prin repaus la pat (1899) Asis tenta alienailor n Scoia (1902), Cum sunt considerai si asistai alienaii n Romnia (1903)
BRNZEI (Petre) Psihiatru romn (ibneti, judeul Iai, 1916 - Iai, 1985)."
nc din anii studiilor medicale la Iai l a interesat n mod deosebit domeniul bolilor mintale, aa nct s a instalat de timpunu ca intern la Spitalul Socola", unde n 1964 avea s devin director, funcie pe
care a ndeplmit-o pn la moarte A fost, totodat, eful catedrei de psihiatrie din capitala Moldovei si mentorul ntregii reele psihiatrice din aceast parte a trii Sub patronajul su a luat fiin si a funcionat
cu rezultate remarcabile baza de studii pilot EURO-OMS Socola" Iai L a interesat,
107 BREAK-DOWN

ntre altele, problema paludoterapiei n psihoza hipotimic discordant, incidena suicidului n Spitalul clinic de psihiatrie Socola" n perioada 1959-1979 a iniiat vaste studii epidemiologice si a testat
mijloace farmacologice de suprimare a strii de ddictie la droguri, ca si de tratare a alcoolismului si alcoolofihei Scrieri principale Contribuie Id studiul lichidului cefalorahidian n clinica psihiatric
(1967) Itinerar psihiatric (1975) Sequences de la vie de l Hopital Socola' (1980) Psihi atne, n colaborare cu Aurelia Srbu (1981)
BREAK-DOWN (termen englez) Prbuire a activitii mentale, n raport cu o stare depresiv
Termenul break down este de fapt sino mm al termenului .depresie nervoas n limbajul popular anglo american si a intrat n vocabularul psihiatric spre a califica anumite forme de depresii subacute da
torate epihzni sau surmenajului La adolescent si n cadrul unor stri limit, M R Laufer vorbete de break down la adolescent pentru a caracteriza o anumit fragilitate a personalitii ameninare
permanent de ruptur n continuitatea reprezentrii de sine si a imaginii de sine (n particular imaginea corpului) si n con Unuitatea investirilor de sine si de obiect , predispunnd la decompensn psihotice
BROWN SUGAR (termen englez) Varietate impur de heroin, numit astfel din cauza aspectului ei cafeniu-nchis.
n anii 1970, heroina brown trecea drept un succedaneu net inferior al heroinei white Difuzarea actual a heroinei face ca diversele varieti n circulaie s difere nu prin puntate, ci prin substanele alese
pentru a o suprima De la o perioad la
alta, bruna" va fi mai bun sau mat rea dect alba", roza", iraniana" etc

BULB sau BULB R AH l Dl AN (engl

bulb) Partea trunchiului cerebral care continu extremitatea superioar a mduvei spinrii, travereseaz gaura occipital i se termin unindu-se cu protuberanta inelar.
BULIMIE (engl bulimia) Tulburare de comportament caracterizat prin accese incoercibile de foame excesiv, cu absorbie masiv i nentrerupt de mari cantiti de hran, urmate de vomismente provocate sau de adormire.
Greutatea subiectului este normal sau fluctuant din cauza tentativelor de a slbi prin regim alimentar sau medicamente Accesele se nsoesc adesea de o dispoziie depresiv si de culpabilitate Este vorba
de o entitate psihiatric individualizat recent de origine nord american Clasic, bulimia corespunde consumului exagerat de ah mente legat de o foame de nepotolit Este de recunoscut n anumite forme de
pato logn mentale, cum este schizofrenia sau unele demente Interesul suscitat de ano rexia mental si de tratamentul ei, n anii 1960-1970, a permis recunoaterea condu ielor bulimice pe parcursul
anorexiei Alternanta de episoade de buhmie si de anorexie a fost de altfel sublimat de unu auton sub numele de bulimiarexie" Con dunele bulimice se ntlnesc mai ales la tinerele studente sau la tinerele

care exer cit profesu care valorizeaz estetica (mane chine, dansatoare) Se pare c exist o net proliferare a acestor conduite n rile occidentale (unu auton vorbesc de 7-20% dintre adolescente si tinerele
adulte)
Forma tipic este bulimia normoponde raia cu vomismente Declanarea accesului
108
BUTON SINAPTIC

este adesea brutal acesta se desfoar independent de mese, la sfritul zilei sau dup o disput Pacientul se izoleaz m gereaz mn cantiti de alimente bogate n calorii (uneon peste 10 000 de calom
sunt absorbite sub form de pine, unt paste si ciocolat) Adesea pacientul resimte n asemenea cazun duren abdo minale o senzaie de indispoziie un sentiment de ruine si o fnc patologic de a se ngra,
ceea ce favorizeaz abuzul de laxative de produse care taie pofta de mncare lansndu se n hiperactivitate El este contient de caracterul anormal al comportamentului su si i provoac vomismente, care
pot deveni automate Accesele se pot produce de mai multe ori pe sptmn sau chiar se pot succeda n cursul unei singure zile
Tulburrile psihologice asociate cel mai frecvent sunt o stare depresiv uneori tentative de sinucidere, anxietate si mtole rant la frustrn si la singurtate Perso nahtatea bulimicilor o evoc pe aceea a unor
stan limit, cu trsturi nevrotice vnate Impulsivitatea si usunnta trecem la act sunt cele care jeneaz demersurile terapeutice Pacientul recurge la alcool, la droguri si la medicamente pentru a lupta contra
angoasei si a dificultilor sale Aceast conduit apare cel mai adesea la sfritul pubertii si se poate prelungi am n ir Ecoul familial, social si profesional este considerabil Pe plan fizic este mai puin
aparent dect acela al anorexiei, dar identificm prejudicii biologice legate de abuzul de laxative si diuretice Leziunile digestive (mai ales gastrice) sunt frecvente
Psihopatologia bulimiei rmne toc greu de stabilit Unu auton (P Jeammet) insist asupra importantei relaiei de dependent a pacientului fat de anturaj El este n acelai timp foarte sensibil la atitudinile
semenului i capabil s se opun si s duc la eec once tentativ de a l face s se schimbe Aceast dependent ar fi de pus n raport cu un eec relativ al proceselor de mtenonzare a pnmelor relaii ale
copilului cu anturajul, n special cu mama Pentru alii pe pnm plan se situeaz factoni bio logici si numeroase studii au cutat s raporteze aceste conduite la tulburrile de dispoziie, trgnd concluzii din
factoni familiali din marcatoni biologici ai depre siei din rspunsul unor pacieni la chimic terapiile antidepresive Tratamentul este deci dificil si necesit obinerea colaborm pacientului Uneori este
necesar spitah zarea, dar aceasta are o eficacitate limitat n timp Tratamentul antidepresiv este une on eficace Abordarea dietetic este indis pensabil la fel ca si terapiile de grup mai ales acelea generate
de pacienii nii Psihoterapnle de inspiraie psihanalitica psihoterapn care vizeaz o modificare a personalitii subiacente necesit pregtire si terapeui expenmentati Scopul este s se evite sau s se
restrng dezinsertia social a pacienilor si limitarea investirilor acestora
Bibi Igom L La bouhmie et son infortune PUF Paris 1979 Laxenaire M La noumture la soci&e et le medectn Masson Pans 1983 Samuel Lajeunesse B Fass D La bouhmie, symptome ou syndrome 7" m
Annales medico psychologiques 142 noi 1984 pp 1-23
BUTON SINAPTIC (engl synaptic
knob, button) Extremitate a fiecreia dintre ramificaiile axonului celulei nervoase, avnd forma unei mici sfere, bogat n mitoocondrii i n vezicule sinaptke.
Butonn smaptici mai sunt denumii si butom terminali (engl end buttons)
109 CACOFAGIE (engl cjcophagia) Comportament patologic caracterizat prin ingestia oral de substane improprii consumului alimentar.
Acest cuvnt a nlocuit termenul aproa pe abandonat pica*
CAFEISM (engl coftee dependence sau coffee dddiction) Obisnuire la cafea sau efecte ale unui consum abuziv de cafea.
CAFEAUA Cultivat n nord estul Afnui nc din evul mediu cafeaua este fr ndoial substana psihotrop cea mai rspndit din lume Din Arabia si Turcia (originea cuvntului este araba), ea a nceput a
se rspndi n Europa de pe la sfritul secolului al XVI lea cunoscuta ca medica ment din 1570, ea a devenit popular ca drog de confort si de conviviaJitate Primul debit specializat prima cafenea ar
fi fost deschis la Veneia n 1683
n pofida polemicilor privind pericolul consumrii ei sau caracterul pasager al acestei mode, cafeaua a devenit unul din produsele de baz n schimburile inter naionale Actualmente este cultivat mai
ales in Bra/iha, Columbia Coasta de Filde si n Etiopia
CAFEINA Principiul activ al celei cafeina, a fost izolat in 1820 Ea se gsete si n ceai cacao (ciocolata) nuca de cola Numeroase buturi nealcoolice conin cafeina
Cafeina este un stimulent psihic (nooana lepticul lui J Delay si P Demker sau exci tantia a lui K Lewin) Principala sa aciune este creterea vigilittn, diminuarea duratei si profunzimii somnului Pe plan
fizic produce tahicardie si tremurtun n doze mari survin cefalei si chiar convulsii n do?e obinuite, aciunea se exercit la cteva minute dup mgestie si dureaz cteva ore
CAFEINOMANIE' Dac efectele pe ter men scurt ale cafeniei sunt bine cunoscute ecoul cafeismului cronic asupra psihismu lui este discutat Unu autori, n pnma jumtate a secolului XX, au inclus cafeis
mul n geneza paranoiei (fr ndoial, din cauza exacerbm vigilittn si a usunntei n interpretarea evenimentelor, comune celor dou patologii") Acestei vechi teorii i se
110
CANABISM

substituie azi altele, pe marginea existentei unor stan psihotice interpretative induse de nooanaleptice puternice, ca amfetammele sau cocaina
De fapt, cafeismul cronic este azi adesea redus la o obisnuire la cafeina, cu apariia, pentru unu autori, chiar a unei dependente fizice sevrajul duce n acest caz la cefalei importante, cu oboseal si iritare
Efectele intoxicaiei cronice sunt ndeo sebi insomnia durabil si creterea anxie tatu Dac recursul la cafea nu constituie un flagel social' si nu este realmente surs de toxicomanie, obisnuirea poate n
schimb sa duc la sporirea dificultilor psiholo gice ale unor subieci
CANABISM (engl t<mndbi~, dddiction) Intoxicare acuta sau prelungit cu cnep indian (Cannabis saliva) sau cu derivai ai acesteia.
CANABIS Cnepa indian sau Canuabi-, Jdf/vd este o plant din familia erbaceelor care poate atinge pn la 4 m nlime si care poate fi cultivat pe toat suprafaa globului Rabelais celebreaz n al su
Pantagruelicii utilitatea cnepei ca plant bun la toate Trebuie s distingem cnepa textil din rile temperate, bogat n fibre (utilizate pentru fabricarea de funii) de cnepa tropical, mai bogat n rin
si deci cu o aciune psihotrop mai ridicat Principiul ei activ este tetrahidrocana binolul si tocmai n vnatele concentraii ale THC stau diferentele de efect ale preparatelor din canabis frunzele uscate si
tocate constituie iarba sau marijuana, kifn Afnca de Nord Ea este cel mai adesea fumat sub form de joint" sau de sOdt"; haiul, s/i/t, este rina de canabis (n India, charas) Poate fi fumat n pipe
speciale (chilom) sau n joint", amestecat cu tutun Poate, de asemenea, s fie ingerat sub form de butun, de dulciuri, de dulceuri
ISTORIC Efectele cnepei erau cunoscute din cele mai vechi timpuri n China, n India, n Asina Multiplicitatea utilizrilor se asociaz cu polemici pe marginea aces tora Medicament n China antic (ca
anes tezic si sedativ), substan sacr la hindui, ajutnd ia interiorizare, la meditaie scitn au utilizat o n ceremonii religioase Egip tenii, grecii, romanii cunoteau folosina si proprietile cnepei
Diosconde ar fi pre scris o ca eufonzant si afrodiziac Galen subliniind pericolul unui consum abuziv
n India, canabis a fost mai ales acuzat c ncurajeaz pasivitatea si supunerea Dar la fel de bine poate fi fcut responsabil de violent, de exaltarea virtuilor rzboi nice ca n istoria secolului al XI lea
reia tat de Marco Polo, a btrnului din muni
Consumul de canabis s a rspndit n toat lumea arab n Europa interesul pentru aceast plant exotica a crescut dup expediia lui Bonaparte n Egipt Ctre 1840 n Frana, ,clubul hasisiemlor consacr
canabisul ca drog al literailor Iniiaii se reuneau pentru a consuma acolo Dawamesk", dulcea cu hai Balzac a refuzat s guste, n timp ce Theophile Gautier a putut scrie despre experienele sale
povestiri extrem de ,psihedelice' Baudelaire a denunat haiul, , demon dezordonat", contrar opiului, calmant Psihiatrul J Moreau de Tours a devenit unul dintre pionierii experimentrii psiho farmacologice,
cercetnd legturile dintre efectele canabisului si visele si delirurile bolnavilor mintali
EFECTELE CANABISULUI Beia cannabic, ntr-o pnm faz, const dintr-o senzaie de plutire, cel mai adesea agreabil CANCEROFOBIE
Subiectul i pstreaz luciditatea, ba chiar are impresia c toate senzaiile sale si inteligenta i sunt exacerbate Dup aceea, mai ales n cazul unor doze ridicate, survin distorsiuni, modificri de percepie,
smes tezn, chiar fenomene halucinatoni Dup acel ,high" sau acea planare", subiectul intr n repaus si poate dormi fr a cdea n mahmureal ca n cazul alcoolului
Pe plan fizic aceast experien deter min o anumit midnaz si o rosire a conjunctivelor o uoar tahicardie si o hipo glicemic care ar sta la originea foamei mereu prezente
Dou aspecte importante ale acestui voiaj sunt modificarea percepiei timpului (care pare a se derula foarte ncet) si a su gestibihttn Acest din urm aspect explica acea contagiune de euforie care survine n
grupurile n care circul un ,jomt" Aceste efecte sunt resimite diferit, potrivit cu ambianta si experiena utilizatorului n condiii proaste sau pentru un novice anxios experiena va putea fi extrem de
angoasant, dezagreabil pot surveni n acest caz vertije, greuri n mod curios, se pare chiar c exist un fenomen invers tolerantei sau obinuim efectele sunt mai rapide si mai controlabile atunci cnd
subiectul este un obinuit, un Pot Head
Riscurile de utilizare prelungit a cana bisului sunt foarte controversate Desigur, riscul cancerigen la fumtori pare bine stabilit, dar polemica are n vedere posibilitatea unei diminuri durabile a capaci
tailor intelectuale, mai ales a memoriei i ateniei Sindromul amotivaponal" adesea descris const dintr-o retragere din lumea exterioar, o mare pasivitate, un deficit al ateniei pentru unii este vorba de
tulburri neurologice, pe cnd pentru alii este vorba de efecte cutate mai mult sau mai puin
deliberat, n relaie cu o intoxicare voluntar
Nu exist deci obisnuire sau dependent fizic fat de canabis si este greu s se poat vorbi de toxicomanie Foarte nume roi tineri au experimentat n Occident, din anii '70, n mod punctual sau regulat un
consum de marijuana Foarte putini devin robi ai drogului care s poat fi considerai psihic dependeni Aceast situaie a fcut din canabis drogul blnd", deoarece este mai puin periculos dect alcoolul iar
socialmente mai puin nefast dect tutunul Punerea sub semnul ntrebm a legislaiei care reprim utilizarea sa, de la nceputul secolului, este unul dintre elementele cel mai adesea reluat de susintorii
unei , delegislatn" n materie de droguri
Bibi Snyder, S H , La marijuana, fiditions du Seuil Pans, 1973

CANCEROFOBIE (engl

cicero

phobia) Frica obsedant i fr temei de a se mbolnvi de cancer sau de a se gsi n contact cu o persoan care sufer de aceast maladie.
Nu numai c subiectul se teme s nu fie el nsui contaminat, dar se poate socoti responsabil de a le transmite celor apropiai o contaminare care a putut avea loc prin contactul cu o persoan suspect sau
chiar cu un loc frecventat de acea persoan
La fel ca n nosofobule caracterizate de fnca nejustifcat de a fi atins de difente maladii, faptul c examenele medicale practicate se arat negative nu-1 linitesc dect temporar pe subiect
Aceast fobie capt n acest caz un caracter obsesional, subiectul neputndu-se debarasa de ideea obsedant a cancerului i vzndu-se obligat la ritualuri de splat, curat vesmintele i mobila, tapetele, pe
112
CATALEPSIE

care de asemenea le consider contaminate

CARACTERIAL () (engl [childlwith
behavioral disorders) Se spune cel mai adesea despre un copil al crui comportament este perturbat si a crui adaptare la mediu este dificil i instabil, fr ca el s prezinte o veritabil maladie
mental.
Originea tulburrilor caractenale este uneori constituional Ea este cel mai adesea legat de probleme afective si reia tionale, n raport cu o organizare nevrotic a personalitii subiectului Aceste proble me
se expnm prin tulburri ale activitii si conduite agresive Primele se caracten zeaz pnntr-o instabilitate psihomotone, cu turbulent, agitaie, gnmase, spaime noc turne si mai ales dispersia continu a
ateniei, ceea ce condiioneaz insuficienta randamentului colar Coexistenta unor stereotipii gestuale (ticuri, omcofagie) nu este rar Ct pnveste celelalte, ele se expnm adesea prin reacii fi opozante,
explozii de furie care pot merge pn la violenta elastic, crize de impulsivitate, sau pnntr o opoziie mai camuflat fora de inerie sau lentoarea executm ordinelor, mbufnare anormal prin repetarea si
durata sa, ostilitate mai mult sau mai puin latent Uneori va fi vorba de conduite la limita delincventei, caractenalul devenind un adevrat psihopat
CAS DE PRIMIRE SPECIALIZAT sau M.A.S. (fr maison d'accueil specialist) Instituie specializata de gzduire prelungit a unor subieci grav handicapai i lipsii de autonomie.
Prevzute pnn legea din 30 iunie 1975, unele dintre aceste case de pnmire pot fi rezervate unor bolnavi mintali sever si
durabil handicapai, incapabili de o viat autonom Dac ei necesit oncum o asistent, o supraveghere si ngrijiri permanente, acestea nu mai in de un tratament n centrul spitalicesc psihiatric Lipsa de
locuri n M A S oblig totui actualmente la meninerea unui numr dintre aceti pacieni n instituia spitaliceasc Muli psihiatri se ntreab de altfel dac MAS sunt bine adaptate pentru asemenea bol navi
ntr-adevr, ei se tem c ele risc s le fixeze handicapul, mstalndu-1 ntr un statut de cronic definitiv, din cauza insufi cientei mijloacelor acordate de legislator si care fac din ele de fapt prea adesea noi
aziluri de rebuturi" (Ch Bnsset)
CASE-WORK (termen englez; Tehnic de ajutor, adesea utilizata de asistenii sociali, care vizeaz contientizarea subiectului, prin intermediul unor convorbiri, cu privire la dificultile psihologice care subtensioneaz pretenia pe care el o formuleaz pornind de la probleme sociale concrete, n scopul de a-l ajuta s ia o decizie privind mai buna beneficiere de msurile care i-ar putea
fi propuse.
Firete, ancheta de informare asupra mediului social al subiectului nu este exclus de aceast metod Deosebirea fat de tratamentul psihoterapeutic tradiional este c aceast metod se limiteaz la
problema precis pus de consultant si nu vizeaz s reechilibreze ansamblul perso nahttii
CAT -> CHILDREN s APPERCEPTION TEST
CATALEPSIE (engl catalepsy) Stare caracterizat printr-o rigiditate muscular special, zis plastic".
Autorii vechi desenau aceast stare ca pe o flexibilitate ceroas (lat flexibilitas
113 CATAPLEX1E

cerea) Subiectul cataleptic, n mod spontan imobil, rezist la mobilizarea pasiv aa cum rezist ceara moale" El poate pstra timp foarte ndelungat poziiile care i s-au dat Exist si forme de catatome
rigid n care nu se observ aceeai flexibilitate a membrelor n poziie cataleptic

Cu toate c este ataat de anumite sindroame organice,ndeosebi mfectioase (cataleptocatatome n febra tifoid) si neurologice (patologie cerebeloas), cat lepsia este mai nainte de toate observat n
psihiatrie schizofrenie, isterie de con versiune, catalepsie indus pnn hipnoz n farmacologia animal, capacitatea de a provoca o catalepsie caracterizeaz neuro lepticele si le distinge de alte psiholeptice,
ndeosebi de tranchilizante
CATAPLCXIE (engl cataplexy) Pierdere subit a tonusului muscular, n general nsoita de o diminuare a forei musculare i de o incoercibil trebuina de a dormi.
Ea afecteaz muchii membrelor sau ai trunchiului Cataplexia face parte din tabloul clinic al unei tulburri de somn narcolepsia esenial sau boala Gehneau Este declanat de emoii intense (surpriz, rs,
plns) n narcolepsie, chimioterapia poate aciona asupra acceselor de somno lent, dar rmne n general fr efect asupra acceselor cataleptice
CATATONIE (engl cautoma) Stare patologica a psihomotricitii caracterizata printr-o pierdere a spontaneitii i iniiativei motorii, prin inerie i negativism.
Este un comportament motor mai mult sau mai puin permanent, care nu rspunde n mod adaptat la stimulu din mediu, asocnndu-se adesea cu impulsii si stereotipii gestuale (manierism, ticuri de balansare), precum si cu catalepsie (meninerea de atitudini ngide, cu impresia pentru observator a flexibilitii ceroase) Se disting
forme melancolice sau periodice si forme schizofrenice n cazul acesteia din urm, cat tonia se poate transforma brusc n agitaie si violent impulsiv
Descris mai nti de K Kahlbaum n 1874 ca nebunie de tensiune (germ Spannungirresein), cu o evoluie n patru faze succesive (melancolic, maniac, confuze stuporoas si demenial), cat tonia este
integrat de E Kraepelm, n 1899, n cadrul dementei precoce, creia ea si devine forma catatonic Deoarece aceasta apare adesea la bolnavii tineri, cu o faz depresiv si negativist deosebit de lung, se va
vorbi de forma hebefre no catatonic, form clinic reluat mai trziu cu civa ani de ctre E Bleuler n schizofrenie P Chaslin va face din cat tome o nebunie discordant motorie tip" iar H Baruk si De
Jong vor desene n 1928 catatonn experimentale, toxice (bulbo capmn) si infectioase (colibacile) De ase menea, unele droguri halucinogene vor permite experimentatorilor s produc o farmacocatatome
(L S D , canabis) Cat tonia este ns, nainte de toate, o form clinic a schizofreniei Ea a devenit mai rar o dat cu progresele asistentei psihi atnce Pentru muli psihiatri, n special pentru cei din scoal de
psihiatrie dinamic din Chicago (F Alexander.J Masserman), ea nu va fi dect expresia unei regresiuni la un stadiu psihoafectiv si psihomotor foarte arhaic, cu atitudini fetale efectiv frecvente la bolnava
catatonici
BiH.. Baruk, H , Prfcis de psychiatne, Masson, Pans, 1959, Kahlbaum, K , La catatome ou
114
CAZUL ELLEN WEST
folie tomque", 1874), trad tr m volution psychiatnque t 52, no 2, 1987 pp 367^t39

CATECOLAMINE (engl catechoU-nune) Grup de neuromediatori prezeni n diferite organe i caracterizai prin existena unui nucleu catecol, pe care vine sa se grefeze un lan amino lateral.
Dou molecule, noradrenahna si dopa-mina, se difereniaz net ca protagoniti n acest grup
Sistemele catecolammergice (neuroni, receptori, neuromediatori) sunt localizate la nivel periferic n multe organe cum sunt pielea, ochiul, inima, plmnii, sistemul digestiv sau aparatul genital
La nivel central corpii celulari ai neu ronilor sunt regrupai n nuclei, localizai n pnncipal la nivelul trunchiului cerebral De aici pornesc axoni care urc spre en cefal (sic 1 not L G ] sau descind spre
mduv, formnd adevrate sisteme Gru punic celulare constituie, dup J Glowmski, o veritabil anatomie biochimic a creie rului Se disting astfel patru mari grupuri de nuclei grupurile bulbare, pontice,
mezencefahce si diencefahce
Manipulrile farmacologice ale recepto nlor acestor sisteme au artat c ana lor de aciune este foarte vast modularea car diac si vasomotone, influenta asupra tradusului digestiv, termoreglarea, funciile
sexuale si ovulatia, funciile endocrine, comportamentul alimentar, comportamen tul de autostimulare, agresivitate, ciclul veghe-somn, motivaie, kinezie
Aceste date demonstreaz importanta acestor sisteme att n fenomenele regla toare simple sau elementare, ca ajustare vasomotone sau termic, precum si n comportamentele n care vor fi integrate
rspunsun vegetative Interpretarea creat de aceste structuri reveleaz naltul grad de
articulare a sistemului nervos central si autonom
Nu apare deci surprinztor faptul c o leziune localizat la nivelul unei pri a acestui sistem se poate repercuta asupra altor versanti (exemplu de stres asociat cu ulcerul gastric sau cu hipertiroidia)
Aceast diversitate de sisteme explic dificultatea de a trata tulburri legate de o leziune specific Astfel, un neuroleptic, chiar dac trateaz disfunctia dopammer gic presupus a fi n centrul schizofreniei,
poate face s apar diskmezn si chiar o dezvoltare exagerat a snilor la brbat (ginecomastie), care reveleaz impactul acestor substane asupra motricitatii sau funciilor endocnne
CAZUL ELLEN WEST (engl the case
ofEllen West) Caz de schizofrenie fcut celebru de L. Binswanger.
Istoricete,cazul Ellen West face parte la un loc cu cazurile lise, Jurg, Sund, Lola Woss si Suzanne Urban, dm cartea lui Binswanger Schizofrenie Acest caz este suficient de reprezentativ pentru a fi con
sideral drept model sau referin
Caracterul ei se afirm nc din copil ne Este ncpnat, zburdalnic, ne asculttoare, dar bun scolnt, ambiioas, iar tot ce ntreprinde este obiect de m vestire intens ncearc s si treac Matura
(bacalaureatul), la care renun n favoarea unui examen de profesor, care i deschide porile Universitii E inteligent si sensibil, scrie poeme, citete mult si i apreciaz ndeosebi pe Rilke si Goethe Ca
urmare a lecturilor devine atee si adopt poziii de revolt contra vieii burgheze
Ctre vrsta de douzeci de ani a n ceput s se strecoare n ea teama de a se ngra Dorete cu ardoare s mnnce, mai ales dulciuri, dar, n acelai timp,
115 CLUZIREA COPILULUI

lT
CENTRU DE AJUTORARE

triete angoasa n grsani, care aduce cu o idee fix Adesea este deprimat Spre a-i pstra silueta, recurge la laxative puternice, dm care nghite pn la aptezeci de casete pe zi n urma unui avort,
suspend laxati-vele, deoarece dorete s aib un copil, dar dorina de a si pstra silueta o face din nou s renune la alimentarea normal si reia laxativele Menstruatia dispare, dar faptul de a nu se ngra i
evit o nou depresie
Ellen decide, la treizeci si unu de am, s i mrturiseasc soului problemele ei Frecventeaz sanatorii ntlnete elita psihiatric a epocii ntre care E Bleuler, Kraepehn si Bmswanger Ei nu sunt de acord
asupra diagnosticului Kraepehn se gndete la o melancolie Bleuler la o , schizofrenie simpl un al treilea psihi atru strin, nenominalizat, crede c pci enta are o constituie psihopatic
Cu toate acestea, toi trei cad de acord asupra urmtoarelor aspecte l) tulburarea nu este de tip maniaco depresiv 2) nu este vorba de d nevroz obsesional 3) nu exist nici o terapie fiabil care s poat fi
luat n considerare
Ellen nu se nsntoete si, de mai multe on, ncearc s se sinucid n pofida acestui fapt, psihiatrii decid s o externeze din sanatonu
Dup plecare, simptomele i se accentu eaz A treia zi, ns, ea e schimbat Nu ezit s mnnce, chiar si biscuii si cioco lat, se plimb cu soul ei, citete poeme si redacteaz corespondent Seara la
culcare ia o doz mortal de otrav, iar a doua zi, dimineaa, este gsit moart
Avem aici un caz paradigmatic de schizofrenie simpl" .bleulerian Bleuler o definete n felul urmtor Pacienii sunt slbii la nivelul afectului si intelectului, i pierd voina, iar capacitatea lor de a
munci si de a se ocupa de ei este diminuat Par
stupizi si, finalmente, manifest toate semnele unei demente severe"
Dup Lasegue, posibil pare diagnosticul de anorexie isteric, pentru Maleval este un caz de nebunie isteric Diagnosticul de schi zofreme (Bleuler, Bmswanger, DSM III [sic 1 not LG] subliniaz
geometria variabil a istoriei acestui concept Stu dierea cazului Ellen West a contribuit la ndeprtarea lui R D Lamg de psihiatria tradiional de preocuparea pentru diag nostic si apoi de conceptul de
schizofrenie simpl aceast poveste tragic ilustreaz nu numai certurile diagnostice ci si im plicatia uman a diagnosticului distructiv
BM Bmswanger L The Case of Ellen West m Existence May R (ed ) Basic Books 1958 reed Simon & Schuster New York 1967 Bleuler E Demenlia praetox or the Cmup oi the Schizophrema!, IUP Madison Conn 1950 reed 1987 Textbook of Psychiatry
MacMillan New York 1924 Repnnt Arno New York 1976 Lasegue Ch cnfs psychatnques Pnvat Toulouse 1971 Needelman J Bemg m the World Basic Books New York 1963 reed Souvemr Press London 1975

CLUZIREA COPILULUI (engl

child guidance) Structura de ngrijiri medicale care funcioneaz dup modelul consultaiei medicale i are ca obiectiv ajutorarea copiilor care au probleme afective, ct i a anturajului lor.
Acest concept de ongine american a fost utilizat n Frana, dup cel de al doilea rzboi mondial, spre a defini o nou onen tare medico psiho social a dispensarelor publice de psihiatrie infantil Centrul de
cluzire infantil este destinat mai presus de toate s amelioreze adaptarea copiilor la anturajul lor imediat, preocupndu se n special de relaiile lor afective si sociale,
spre a le permite s profite din plin de aptitudinile lor individuale" (Buckle i S Lebovici, 1958) A fost necesar for marea de echipe pluridisciplinare, care au stabilit contacte cu celelalte servicii sociale si
medicale, clientela putnd proveni din scoli, spitale si servicii sociale Aporturile teoretice ale pedopsihanalistilor ca A Freud si S Lebovici, n special, puteau fi n acest caz utilizate pentru a ameliora
sntatea mental a copiilor n rile europene ngn jmdu se de copil si de mediul su pe care era vorba s se ncerce a i schimba la nevoie Centrele de cluzire a copilului s au dezvoltat n paralel cu C M P
P * si au devenit o dat cu crearea n 1972 a inter sectoarelor de psihiatrie mfanto juvenil centre de sntate mental sau mai recent centre medico psihologice
CMA DE FOR (engl strait jackei) Bluza din pnza foarte rezistenta care mpiedica micrile membrelor superioare.
Este un mijloc de imobilizare utilizat pentru a i stpni pe unu bolnavi mintali deosebit de agitai W Battie n Anglia, W Cullen n Scoia, P Pinel si J B Pussm n Frana au fost printre primii care au nlocuit
lanurile, care pn atunci i ineau n loja lor pe mani nebuni, prin .jiletci de for" care, o dat. cu E Esquirol si W Tuke.au devenit cmi' La mijlocul secolului al XIX lea, R Gardmer si J Conolly au
deconsihat folosirea lor si au preconizat nonconstrngerea corporal* sistematic Azi ele nu mai sunt practic utilizate
CENESTOPATIE (engl coenestho-pathy) Perturbare a cenesteziei, resimita ntr-un mod anormal i totodat
Acest termen, creat de Dupr si Camus, regrupeaz diversele anomalii (nonorganice) din acest domeniu perceptiv intern si n special iluziile si halucinaiile cenestezice pe care le putem regsi n unele
deliruri ipohondnce
CENTRU DE AJUTORARE PRIN MUNC sau C.A.T. (fr centre d'aide par le travail) Stabiliment care le ofer adolescenilor i adulilor handicapai, care, pentru moment sau n mod durabil,
nu pot munci nici ntr-o ntreprindere obinuit, nici ntr-un atelier protejat i nici nu pot exercita o activitate profesionala independent, un sprijin medico-social i educativ, precum i un
mediu de via care favorizeaz dezvoltarea lor personala i integrarea social.
Centrele de ajutorare prin munc (C A T ) nu pot angaja, cu excepia unor necesiti speciale, dect munciton han dicapati a cror capacitate de munc este inferioar unei treimi Numai comisia tehnic de
orientare si de reclasare pro fesional (COTOREP), comisie deprta mental instaurat pnn legea din 30 iunie 1975, poate declara c o persoan handi capt tine de formula CAT Pentru per soanele
handicapate n vrst de 16 pn la 20 de ani, decizia nu poate fi luat dect cu avizul comisiei departamentale de edu caie special n toate cazurile COTOREP ia o decizie provizorie valabil pentru o
durat de ncercare de maximum ase luni, aceast penoad poate fi rennoit o sin gur dat, dac este cazul Decizia defini tiv nu poate fi luat dect ultenor
116
117 CENTRU DE CAZARE

Unele CAT dispun de un cmin de cazare, handicapaii gzduii aici trebuie s contribuie la aceasta, fr a putea fi pnvati de un minimum de resurse Persoanele handicapate primite n C A T nu depind de
Codul muncii n acelai fel ca orice alt salariat din sectorul privat n C A T nu exist nici contract de munc si nici angajare n sensul Codului muncii, cu toate acestea, condiiile de igien si de securitate, ca
si regulile de medicin a muncii, rmn aplicabile n ceea ce privete salariul, statul este obligat s verse un supliment egal cu 55% din S M IC maximum, pentru muncitorii crora CAT nu le poate vrsa
dect 15% sau mai puin Pentru ceilali acest supliment este calculat n aa fel nct s asigure resurse provenind din munc egale cu 70% din S M I C , la care se adaug eventualele bonificaii care in
seama de eforturile depuse n anumite cazuri, persoane handicapate admise n CAT pot exercita o activitate n exte norul stabilimentului

CENTRU DE CAZARE l DE READAPTARE SOCIAL sau

C.H.R.S. (fr centre d hebergement et de reddaptation sociale) Structur de ada-postire social care poate primi indivizi sau familii aflate n dificultate, dar i alcoolici care ies dintr-o cur spitaliceasc, izolai, fr familie, fr domiciliu, fr loc de munc; aceast cazare temporar vizeaz reinseria i readaptarea.
Acest tip de stabiliment este nrudit cu centrele de ajutorare si centrele de adaptare la viata activ (CAVA) Nu trebuie confundat cu centrele de igien alimentar si de aJcoologie (C H A A ), locuri de
prevenie si de ngrijire Acestea din urm (aproximativ 250 n Frana, din care mare
parte gerate de Asociaia naional pentru prevenia alcoolismului (A N P A ), funcioneaz fie pnn simpl consultare, fie aplicnd programe mai complete, mergnd de la informaie la spitalizare
CENTRU DE IGIEN ALIMENTAR SI DE ALCOOLOGIE sau C.H.A.A. Structur de ajutorare, de ngrijiri i de prevenie care asigur frecventarea ambulatorie a oricrei persoane
confruntate n vreun fel sau altul cu o problem de alcoolizare.
ncepnd din 1970, au fost create con sultatii de igien alimentar aceste con sultatn sunt asigurate sptmnal de ctre un medic si o infirmier Au drept scop de a rspunde la nevoile butorilor excesivi
care nu au probleme psihiatrice Ideea este c alcoolismul trebuie abordat ca o boala de nutriie n general, de unde denumirea acestor consultaii Dar aceast formul necorespunznd dect n mod imperfect
obiectivelor fixate ncepnd din 1975 au fost create centre de igien alimentar cuprinznd un medic, una sau mai multe infirmiere o secretar o asistent social si un vizitator social benevol Centrul de
igien alimentar este descris ca un post de ajutorare de ascultare si de urgent, deschis n permanent, accentul este pus pe ajutorarea si tratamentul reeducativ al butorului excesiv
O circular ministerial din 1983 re-defineste organizarea si misiunea acestor centre, pe care le numete de acum nainte centre de igien alimentar si de alco-ologie" Se atribuie acestor centre o misiune
de asistent a bolnavului alcoolic, aceast asistent trebuie s fie medical, relaional si social Centrele trebuie de asemenea s efectueze aciuni de prevenie, cum ar fi
116
CENTRU MEDtCO-EDUCATIV

informarea i educaia sanitar Aceste ac-tium sunt de efectuat pe lng consultani, n mediu profesional, n mediu colar, universitar si spitalicesc Centrele trebuie de preferin s fie situate fie ntr o
cldire amenajat conform trebuinelor, fie n perimetrul unui centru de sntate, al unui dispensar sau altui stabiliment de prevenie si ngrijire Centrele trebuie s fie uor accesibile si s fie n strns relaie
cu diferitele organisme sau stabilimente care concur la remsertia bolnavului alcoolic stabilimente spitaliceti, specializate sau nu, sectoare de psihiatrie, servicii sociale justiie A N P A , micri de ajutorare
a butorilor Centrele de igien alimentar si de alcoologie pot fi gerate de o asociaie, dar pot fi de asemenea comunale sau de partamentale Unu consultani care prezint tulburri psihiatrice importante nu
pot fi supravegheai de aceste centre si trebuie spitalizai n mediu psihiatric n general atunci cnd este necesar spitalizarea, aceasta trebuie s fie o perioad de timp privilegiat de sensibilizare si de
amorsare a asistentei terapeutice, care va continua dup externare n aceast privin, circu Iar din 1983 preconizeaz ca, n fiecare centru spitalicesc, cteva paturi s fie rezervate ajutorrii bolnavilor
alcoolici, si ca, n cazul c este necesar, s fie creat o veritabil unitate de alcoologie

CENTRU DE TRATAMENT SI DE READAPTARE SOCIAL sau

C.T.R.S. (fr centre de traitement et de rtadaptation sociale) Serviciu-pilot creat n cteva spitale psihiatrice publice franceze, dup Eliberare, pentru a trata bolnavii mintali n vederea reinseriei
lor sociale rapide i a evitrii cronicizrii tulburrilor lor.
Cu subvenii importante de la Securitatea social, pnmele centre sunt implantate n provincie, la Bonneval (Eure-et-Loir), cu H Ey, iar n regiunea parizian la Villejuif, cu L Le Guillant, si la Ville-Evrard,
cu P Sivadon Acesta din urm i-a definit principiile Terapia si reeducarea bolnavilor constituie cele dou aspecte complementare ale unei psihiatru eficace [ l Metodele de reeducare vor fi metode active,
punnd la lucru expresivitatea si creativitatea ntr-un mod concret (activiti fizice, expresie plastic, munc, activiti sociale), ele utilizeaz funciile adaptative reziduale ale handicapatului mental, cutnd
n mod sistematic s i dezvolte nivelurile funcionale intacte, ele caut s dezvolte eficacitatea funciilor astfel restabilite, favoriznd mecanismele de compensaie, de obicei datorit speciali zrii si utilizrii
de medii protejate" Dup cum vedem, aceste centre sunt orientate spre o readaptare* socioprofesional pre coce si rezerv un rol esenial ergo terapiei* Ele deschid calea politicii de sector care avea s fie
pus n aplicare un deceniu mai trziu Dar poate c dau prea mare important aspectului educativ n ngrijirea bolnavului mintal, privind han dicapul su mai ales n perspectiva functionahst a
neojacksomsmului organo-dinamic al lui Ey
CENTRU MEDICO-EDUCATIV sau C.M.E. (fr centre medico-ducatif), engl child gwdance clinic) Stabiliment care primete persoane n vrst de la 3 la 20 de ani suferind de un deficit intelectual care necesit recursul, sub control medical, la tehnici nu n exclusivitate pedagogice.
Aceste centre sau institute medico-educa-tive cuprind institutele medico-pedagogice,
119 CENTRU MEDtCO-PSIHOLOGIC
care pnmesc copu n vrst de 3 la 16 ani, asigurndu-le un nvmnt general, pre cum si o formaie gestual, institutele medico-profesionale, care continu opera stabilimentelor precedente si asigur o for
maie profesional adaptat fiecrui han dicap Toate aceste institute funcioneaz ca externate sau internate
CENTRU MEDICO-PSIHOLOGIC sau C.M.P. (fr centre mtdico psycho logtque, engl medico-psychological center) Unitate de prevenie, de diagnostic i de ngrijire organizat pentru a lupta
contra maladiilor mentale.
Strmoii acestor centre au fost mai nti dispensarele de igien mental, care funcionau dup acelai model ca dispen sarele antituberculoase Din 1937 o cir cular ministerial permite luarea n considerare
d unei organizri a igienei mentale n afara spitalului psihiatric n 1955, un decret precizeaz c depistarea si profilaxia maladiilor mentale si a alcoolis mului sunt asigurate prin dispensare de igien mental
la fel stau lucrurile cu post curele bolnavilor care au fcut obiectul unor spitalizri psihiatrice sau al curelor de dezintoxicare alcoolic Circulara din 1960, care instaureaz sectorul de psihi atne, d cteva
informaii suplimentare Acest dispensar trebuie prevzut n reedina departamentului, precum si n oraele cu mai mult de 20 000 locuitori El poate fi instalat fie n localuri mdepen dente, fie ntr un
dispensar polivalent n 1974, o alt circular precizeaz c acest local, dotat cu telefon si cu secretariat, constituie un loc de referin pentru echi pa, el permite nu numai acordarea de con sultatn, ci si
ajutorarea de mici grupuri permanente de bolnavi si ngrijirea lor n perioade terapeutice pariale
Acelai text precizeaz c, n funcie de circumstane, se va da prioritate fie concentrm tuturor instituiilor extraspitahceu ntr un centru de sntate mental de sector, fie unei formule dispersate
n 1986, o decizie ministerial definete centrele medico psihologice, acestea sunt uniti de coordonare si de ajutorare n mediu deschis, care organizeaz aciuni de prevenie, de diagnostic, de ngrijire
ambulatorie si de intervenie la domiciliu, puse la dispoziia populaiei Aceste centre pot cuprinde antene pe lng orice stabili ment sau instituie care necesit prestaii psihiatrice sau de susinere
psihologic Centrele de ajutorare permanent sunt de asemenea considerate centre medico psiho logice abilitate s rspund la urgenta psihiatric, fund deschise zi si noapte ele pot cuprinde cteva paturi
pentru ngrijirile care nu pot depi 48 de ore Actualmente fiecare serviciu de psihiatrie sectorizat dis pune de unul sau mai multe centre medi co psihologice, n care lucreaz aceeai echip pluridisciplinar
care intervine la spital si n structurile extraspitalicesti ale sectorului (ane geografic de 70 000 locuitori)
CENTRU MEDICO-PSIHO-PEDA-GOGIC (fr centre m6dico psycho-peda gogique) Centru de ngrijire ambulatorie n care copiii cu dificulti psihologice sunt ngrijii de o echip pluridisciplinara compus din psihiatri, psihologi, asisteni sociali i psiho terapeui.
Create dup al doilea rzboi mondial, n acelai timp cu pnma catedr de psihiatrie infantil la universitate, C M P P nu au fost recunoscute si finanate de Ministerul Sntii dect n 1956 Acestea sunt organisme pnvate sau sermpublice cu scop
nelucrativ, gerate de asociam reglementate de legea din 1901 Unele sunt subvenionate de Educaia Naional sub forma de detaament de personal sau de chine pentru localuri Altele aparin de Casa de
alocaii familiale, de municipaliti Spre deosebire de dispensarele de igien men tal gratuite, remunerarea se face pnn plata actului profesional, asumat de Securitatea social La vocaia lor prim de
structuri de ngrijire care completeaz mijloacele puse n funciune de nvmntul specializat public, centrele medico psiho pedagogice adaug depistarea si diagnosticul tulbu rnlor mentale ale copiilor,
coopernd astfel cu dispensarele medico psihologice ale intersectoarelor de pedopsihiatne* Cu toate acestea, clientela lor continua s fie constituit n mare parte din copii cu pro bleme de adaptare colar
C M P P sunt n prezent foarte numeroase, regrupate ntr o asociaie naional
CENTRU SPITALICESC SPECIALIZAT sau C.H.S. (fr centre ho*

pitalier specialist) Stabiliment spitalicesc public specializat cel mai adesea n psihiatrie.
Legea din 31 decembrie 1970 a re botezat spitalele psihiatrice, pentru a le clasa n categona centrelor spitaliceti spe cializate Acestea sunt stabilimente publice administrative, a cror organizare, functio
nare si contencios respect regulile de drept administrativ Aceste spitale sunt dotate cu personalitate moral si autonomie financiar din 1968 Aceast autonomie este totui relativ n msura n care aceste
spitale sunt supuse unor controale administrative si financiare din partea autoritilor tutelare la' care sunt ataate (D D A S S , prefect, D R A S S , Ministerul Sntii) Legea din 30 iunie 1938 a
determinat crearea unui stabiliment departamental (cel mai adesea), n mod special destinat s primeasc i s ngrijeasc alienaii" Fiecare dintre aceste stabili mente este administrat de un consiliu de
administraie, al crui preedinte este preedintele consiliului general Directorul spitalului, numit de ministrul Sntii, este reprezentantul legal al stabilimentului Fiecare spital cuprinde servicii adrmnis
trative, tehnice si medicale n fruntea fiecrui serviciu se afl un medic ef de serviciu si de sector psihiatric O sene de comisii concur de asemenea la buna funcionare a ansamblului, ntr un spmt de
concertare comisie medical de stabili ment, comitet tehnic pantar, comitet de igien si de secuntate comisii administra tive pantare
Legea din 31 decembne 1985 dispune c fiecare departament nu mai este obligat s aib un stabiliment destinat alienailor ci numai s asigure ngrijirea bolnavilor mintali n unul sau mai multe stabilimente
spitaliceti cu caracter public Aceeai lege face ns din atan stabilimente centrul dispozitivului de prevenie, de ngrijire si de postcur pentru bolnavii" mintali, n sectoarele psihiatrice deservite Bunurile,
mobiliare si imobiliare afectate serviciilor publice de lupt contra acestor afeciuni sunt puse la dispoziia centrelor spitaliceti specializate Cheltuielile acestor stabili mente sunt actualmente asumate n ntre
gime de regimunle de asigurare pentru boal, n cadrul unei dotn globale anuale
CEREBEL (engl cerebellum) Structur nervoas impar situat n spatele trunchiului cerebral i dedesubtul emisferelor cerebrale.
Cerebelul cupnnde un lob impar, ver misul, i dou emisfere cerebrale laterale Acest creier mic posed un cortex cenuiu
121 C.H.AA
si phsat, substan alb i nuclei profunzi Cortexul este format din trei straturi, dintre care cel mai caracteristic este stratul celulelor Purkmje Mesajele nervoase ajung la cerebel prin fibrele crtoare si
fibrele mansonate Cile aferente pornesc de la celulele Purkmje nainte de a prsi cerebelul, ele fac releu fie n nucleu aco pensului, fie n nucleu dinai sau olivele cerebeloase Se disting trei sectoare func
tionale care au o origine filogenettc diferit arhicerebelul, implicat n menti nerea echilibrului paleocerebelul, avnd ca funcii principale reglarea tonusului mus cular si controlul executm micrilor
neocerebelul, aflat n relaie cu ariile mo torn ale cortexului cerebral, particip la pregtirea micrilor Situat n derivaie pe marile ci senzoriale si motorii si primind o bogat mervatie senzitiv, mai ales
pro pnoceptiv cerebelul joac un rol impor tant n reglarea activitii motorii
C.H.A.Al -> CENTRU DE IGIENA ALI
MENTARA l DE ALCOOLOGIE

CHARCOT (Jean Martin) Neurolog francez (Paris, 1825 Montsauche, Nievre, 1893).
Devine medic de spital n 1856 si este agregat de medicin n 1860 n 1862 este numit ef de serviciu la Salpetnere, unde va colabora cu A Vulpian n cercetarea patologiei btrnilor, apoi n aceea a boli lor
neurologice A fost cel dinti care, datorit metodei anatomochnice, a indivi duahzat scleroza lateral amiotrofic (i poart numele), unele forme de scleroz n plci i diverse afeciuni medulare locali zate
Desene, de asemenea, o afeciune reumatismal cronic deformant si artro-patnle tabesului Aceste lucrri fac s fie ales profesor la clinica de boli nervoase, n
1882, la o catedr creat special pentru el, la propunerea lui Gambetta
Cu prilejul unei reorganizri a localurilor, la serviciul su de la Salpetnere a fost ataat cartierul epilepticilor simpli", n care se gseau numeroase isterice Se pasioneaz numaidect de istene, pe care o
cerceteaz printr-un demers pe care l voia pur anatomoclinic, spernd s ajung la aceleai reuite ca n precedentele cercetn Trebuie totui s admit c isteria nu se datoreaz unor leziuni cerebrale
anatomice, ci cel mult unor leziuni funcionale" Se strduiete s descrie un tablou clinic" al nevrozei, cu manifestrile sale critice si intercntice,cu stigmatele" si evoluia sa, fr a se ndoi c nu este
vorba dect de efectul sugestiei exercitate de medic, cum o demonstrau pe atunci H P Bernheim, si A A Liebeault, la Nancy Si chiar dac admite c bolnavele sale erau de multe on n stare de hipnoz, este
pentru a aduga c nu era vorba dect de o alt manifestare a isteriei Acest edificiu clinic va fi distrus, n latura sa neurologic, de J Babmski, unul dintre elevii magistrului Se tie, de asemenea, c scoal
de la Nancy avea n mare parte dreptate Dar mai ales tnrul S Freud, stagiar de Salpetnere n iarna 1885-1886, va profita att de nvmntul clinic al magistrului ct i de cnticile celor din Nancy, spre a
descopen incontientul si, mai trziu, psihanaliza P Janet, pro motor al unei psihopatologii dinamice, va fi si el un elev fidel al lui Charcot, care apare astfel, n pofida eecului su n faa isteriei,un mare
maestru nu numai al neurologiei, ci i al neuropsihiatnei franceze de la sfritul secolului al XlX-lea

CHESTIONAR DE ANXIETATE
(engl anxiety questionnaire) Ansamblu de ntrebri elaborate sistematic i puse
122
CIBERNETICA
subiecilor ntr-o ordine mereu identica, n vederea aprecierii i evalurii anxietii lor.

Utilizate de trei decenii n psihopatologia cantitativ, chestionarele sunt instrumente de autoevaluare (engl selfrating) pe care P Pichot le deosebete net de scnle de evaluare, care sunt instrumente de
heteroevaluare
Dintre chestionarele de anxietate, unele rmn destul de generale, incluznd multe elemente psihopatologice reperabile pnntr-o analiz factonal Astfel, Hopkms Symp tom Checkhst (HSCL) prezint un
factor anxietate" izolabil de factori ca somatizarea, depresia, tulburrile obsesio nale compulsive (TOC) senzitivitatea HSCL este autihzat de psihiatru nord americani si a cunoscut o adaptare francez (J
Guelfi, 1983) Altele sunt mai centrate pe anxietate si diversele sale manifestri Este cazul chestionarului lui W W K Zung (1974) Acesta din urm, denumit Anxiety Status Inventory (AI), cuprinde 20 de
itemun, dintre care 5 se adreseaz anxietii resimite direct iar 15 manifes rilor sale somatice n sfrit, unele chestionare sunt centrate pe un simptom precis De exemplu, scara fncilor a lui J WolpesiP J
Lang( 1967) se adreseaz bolnavilor fobiei, cele 72 de itemun ale sale grupndu se n 6 categorii deter minate frica de animale, frica de situaii interpersonale, fnca de sufennte corporale, fnca de zgomote,
alte fobii clasice si frici diverse La fel, chestionarul fricilor al lui I MarkssiM Mathews (tradus n francez de J Cottraux n 1985) permite autoevaluarea intensitii angoasei si a evitm la pacienta fobiei, ca
i a eventualelor elemente depresive si anxioase"
Toate aceste chestionare nu prezint dect un interes relativ pentru clinician, care prefer n general scnle de heteroevaluare de felul scrii lui M Hamilton (Hamilton Anxiety Ratmg Scale, HARS), utilizat
din 1960 ntr-adevr, chestionarele de autoevaluare sunt n acelai timp prea sensibile si prea puin discriminante, iar rezultatele lor sunt insuficient corelate cu acelea ale scrilor de heteroevaluare, mult mai
sigure si mai obiective
CHILD GUIDANCE -> CLUZIREA
COPILULUI

CHILDREN'S APPERCEPTION TEST sau C.A.T. Test proiectiv derivat din TAT (Thematic Apperception Test), care pune n scen animale i este destinat copiilor de mai puin de 8 ani.
C.H.R.S. - CENTRU DE CAZARE i DE
READAPTARE SOCIAL

C.H.S. -> CENTRU SPITALICESC SPE

CIALIZAT

CIBERNETIC (engl Cybemetics) tiin care studiaz mecanismele de comunicare i de control la maini i la fiinele vii.
Introdus de N Wiener n 1848, cibernetica a fost aplicat de G Bateson n nelegerea sistemelor umane, cum ar fi grupul familial Unul din manie mente ale acestei discipline este acela de a fi explicat
fenomenele de autoreglare ale sistemelor prin mecanismul de retroactiune (sau feedback) negativ si circulaia |sic' not L G ] De unde marele ei interes n terapiile familiale CICLOTIMIE

l*
CLEPTOMANIE

CICLOTIMIE (engl cyclothyma) Alternana de dispoziie care trece de la tristee la euforie, sau viceversa, ntr-un mod repetat i cu o frecven variabil, dup o evoluie mai mult sau mai puin
regulat, zis ciclic.
Cnd aceast alternant capt o alur morbid, tristeea devenind o depresie, iar euforia nsotindu se de excitaie, avem de a face cu o veritabil nebunie ciclic Psihi atrul german K Kahlbaum a utilizat cel
dinti termenul spre a o desemna pe aceasta din urm E Kraepelm l va relua dar numai spre a desene formele minore sau larvare ale psihozei maniaco depresive E Kretschmer a fcut din ciclotimie un
simplu temperament fr ndoial predis pozant la maladia respectiv dar rmnnd totui n normahtate El opunea tipul ciclotimie tipului schizotimic predis pozant de schizofrenie
CICLU DE VIAT (engl life cycle) Succesiune de faze pe care te traverseaz un individ sau un grup natural de la constituire i pn la dispariie.
n ceea ce privete familia, se pot de scrie urmtoarele faze principale consti tuirea cuplului (logodn, cstorie) naterea copilului sau copiilor, colarizarea copiilor, plecarea copiilor din vatra farm liar,
viata copilului fr copii (vrsta matur, btrneea), sfritul cuplului prin separare, divor sau deces
Din punct de vedere terapeutic, n caz de tulburri psihiatrice la unul dintre membri, este important s se repereze sta diul care nu a fost integrat i surmontat pnntr o reamenajare a relaiilor inter individuale
CINOULUM (engl cmgulum) Fascicul de asociaie intraemisferic, ncolcit ca o centur (de unde numele su) in jurul pragului emisferei cerebrale, reunind lobul frontal cu lobul temporal.
Ablatia prii anterioare (cmgulectomie) a fost preconizat n psihochirurgie de ctre J Le Beau pentru a trata pe unu psihotici agitai furioi si violeni, ca si pe unu epileptici caractenah si impulsivi Acest
tip de intervenie nu mai este actual mente practicat

CIRCUITUL LUI PAPEZ (engl

Papez's arde) Circuit neuronal care joac un rol important n viaa emoional.
n 1937 J Papez un neuroanatomist american descoper circuitul care avea s i poarte numele Pornind de la gyrus cinguli informaiile ajung la circumvolutia hipo cmpului iar de aici apuc calea care duce
la cmgulum Fibrele hipocampice, prin intermediul fornixului, proiecteaz la rn dul lor asupra unui nucleu din hipotalamus corpul mamilar De la corpul mamilar por neste un fascicul (zis al lui Vicq
d'Azyr') de fibre care ajunge n nucleul anterior al talamusului Finalmente, informaiile revin la gyrus cmguh Ariile de asociaie paneto temporo occipital si prefrontal exercit o aciune modulatoare
asupra circuitului lui Papez' la nivelul gyrusului cmgular La om, ntreruperile bilaterale ale acestui circuit la nivelul hipocampului si corpilor mamilan provoac tulburri de memorie
CIRCULARITATE (engl circulanty) Proprietate a unui sistem potrivit creia
o cauzalitate linear de tip A-B retro-acioneaz tot linear asupra originii A a procesului n curs.
Bucla astfel format se repet periodic n timp, fcnd imposibil izolarea cauzei de efect
n psihoterapnle familiale, circulantatea a devenit un instrument conceptual care permite explicarea cauzalitii circulare a simptomelor a retroactiunilor familiei la informaiile care i sunt cerute n legtur
cu relaiile mterfamiliale ca si explicarea individualizm fiecruia dintre membru si Circulantatea se afl astfel la baza unei tehnici a convorbim n psihoterapnle familiale
CLASTIC (engl elastic) Se spune despre o criz sau furie violent, marcat de spargere de obiecte.
Aceste stri acute se ntlnesc n peri oade de agitaie si de agresivitate din cursul unor evoluii epileptice (stan crepusculare) maniace si catatonice Ele sunt, de ase menea, foarte frecvente n
comportamentul reacionai al psihopailor si istericilor
CLAUSTROFOBIE (engl claustro phobia) Team de a se gsi nchis ntr-un spaiu mprejmuit.
Claustrofobului i este fnc de posibili tatea nchidem icsinlor din locul n care se afl, el se teme c nu le ar putea deschide n caz de nevoie Aceast team se refer nu numai la evenimente exterioare (mcen
diu, de exemplu) care ar motiva necesitatea de a iei ct mai grabnic din acel loc, ci si la senzaii interne (impresia de sufocare, de exemplu) care 1-ar putea determina s caute rapid ajutor Aa se explic
faptul c unu claustrofobi, dac nu evit slile de spec tacol, trebuie neaprat s se aeze n apropierea unei ieiri, pe cnd alii nu suport transportul n comun (fie el terestru, maritim sau aenan), nu pot nchide ua de la baie, se feresc s ia ascensorul Claustro fobia este o tulburare anxioas care n
forma sa benign, se ntlnete frecvent la subieci de toate vrstele n formele sale cele mai grave bolnavul nu poate rmne singur acas
CLAUSTROMANIE (engl claustroma m) Comportament al oricrui subiect care i impune o claustrare ndelungat sau repetitiv.
Este cel mai adesea o reacie antisocial si asociat, mergnd de la tendina de izo lare la replierea autistic a unor schizofrem si psihotici cronici (care se cred perse cutai, int a unor amenintn exterioare)
Se poate asocia cu chnofilia*

CLEPTOMANIE sau KLEPTOMANIE (engl kleptomama) Impulsie obsedant de a fura, n absena oricrei necesiti economice i chiar a oricrei dorine contiente de a poseda obiectul.
Este o trebuin irezistibil si iraional de care ascult subiectul, n pofida unei lupte anxioase ntre contiina sa moral si acea veritabil impulsie obsesie Compor tamentul cleptomanului este adesea repe
titiv si determin n mod inevitabil, dup un anumit timp, consecine juridice si medico legale Psihanalitii explic lesne acest comportament, artnd c obiectul furat este investit n mod simbolic cu o mare
valoare erotic, furtul semnificnd n acest caz repararea unui doliu sau a unei despriri de care subiectul ar sufen n mod
124 CL&UMBAULT

CLERAMBAULT (Gaetan Gatian pavilionul su de la Malakoff, s-a aflat c de) Psihiatru i medk legist francez lsase motenire mai bine de o mie de (Bourges, 1872 - Malakoff, 1934).
documente
fotografice pe aceast tem
Este cunoscut mai ales prin cercetrile Muzeului Omului de la palatul Trocadero sale clinice si psihopatologice la infirmeria
special a arestului prefecturii de politie CLINOFILIE (engl clinophilid) Com-dm Paris, unde i a succedat magistrului su portament al unui subiect care sta E Dupre, dup ce i a fost adjunct mai bine c"lcat n
afara
perioadelor obinuite de je j 5 anl
somn, uneori n permanena.
Este o reacie de retragere din mediul social si de dezinteres pentru viata fami hal cotidian si profesional Se asociaz adesea cu apragmatismul si replierea autis tic la schizofrenic, cu teama de a nfrunta
dificulti si de a trebui s ia decizii la psihasteniei, cu teama de a nu se molipsi
Primele sale studii psihiatrice se refer la psihozele toxice si la intoxicrile cu alcool, cu cloral si cu eter Curnd,ns, se va ilustra n descnerea psihozelor pasionale delirante, n special a erotomaniei* pe
care o distinge radical de paranoia
Cea mai vestit lucrare a sa de psiho patologie se refer la ceea ce el numete automatism mental" ca generator al delirului cronic Taxate de unu (H Ey) drept atomiste si mecaniciste explicaiile date de el
apariiei delirurilor ca urmare a unei disfunctn cerebrale localizate, care ar exprima fenomenele autonome si primitive ale automatismului mental, l au condus la o descriere clinic si fenomenologic extrem
de fin a stadiului precoce al delirurilor Aceast descriere, debarasat de teoria sa
de noi boli sau de a si le agrava pe cele existente la ipohondru sau la nevroticul anxios si nosofobic

C.M.E. C.M.P.
CENTRU MEDICO EDUCATIV - CENTRU MEDICO PSIHOLOGIC CENTRU MEDICO PSIHO

C.M.P.P.
PEDAGOGIC

COALIIE (engl codhtion) Aliana a

organogenetic, nvechit azi, rmne m doua (sau maj multe)
ane ^
gistral si a influenat mai multe generat,, tat CQntra unej a treja
dintre internii si Unul dintre acest.a,
Coaliiile sunt frecvente n familn si n
J Lacan, dup ce s a certat cu el timp de lnstltutllle pslhlatnce sau medico soc.ale,
civa am (s, a reunit psihozele pasionale ce| mdl adesea ns> e,e sum dscunse sau
cu paranoia), l a recunoscut mai trziu drept negate
singurul su magistru n clinica psihiatric
n spatele psihiatrului oficial se ascun COCAIN (engl coca/ne) Alcaloid dea un al doilea personaj, un nibitor de psihotrop cu efecte euforizante i exci-stofe, care se pasiona de studiul faldului, tante extras dfa
ISTORIC Mestecarea frunzelor de coca aprofundate Dup moartea sa dramatic (ale arbustului
frunze,e de coca cruia i a consacrat un curs la Scoal naional de bele-arte si cercetri etnografice
Erythroxylum coca) este o (sinucidere cu o arm de foc, n fata oglin tradiie milenar la indienii din America de zii si a numeroaselor sale manechine), n Sud Acest obicei foarte rspndit are mai
126
COCAINA

multe funcii o funcie analgezic i social datorit efectului stimulant, antiobo-seal i anorexigen, precum si o funcie religioas Obiect de cult, de ofrand adus puterilor superioare sau morilor, coca a
fost considerat o plant diabolic de ctre cuceritorii cretini
Dar istona cocainei ca drog modem dateaz de la izolarea ei de ctre C Niemann n 1859 si mai ales de la primele ncercri clinice, n 1884, S Freud publica primul din textele sale pe aceast tem Ober
Coca n aceast monografie botanic" el stu diaz substana, originea ei, proprietile sale stimulante si antidepresive A cutat s le comunice celor apropiai entuziasmul pentru acest produs L-a
recomandat chiar ca tratament al morfinomamei colegului si prietenului su E von Fleischl Marxov Moartea acestuia ct si punerea la index a cocainei ca drog periculos (L Lewm-R Erlenmayer) trebuie s
fi fost o faz penibil din viata sa Dac el nsui nu a ascuns importanta acestei deziluzii n cariera sa, numeroi autori se strduiesc s defineasc locul cocainei n viata si opera lui Freud Tot n 1884, C
Koller, un alt prieten al lui Freud, a demonstrat efectele de anestezic local ale cocainei, descope nndu i proprieti medicale apreciabile, a contribuit si el la rspndirea acestei substane
La sfritul secolului al XlX-lea si nceputul secolului XX, cocamomama a cunoscut o mare vog, mai nti n Statele Unite, apoi n Europa Chiar dac cifra citat, de 80 000 de cocamomaru parizieni n
1924, este discutabil, importana feno menului este n afar de once ndoial Voga vinului Mnam, pe baz de coca, st mrturie cu privire la interesul mai-manlor acestei lumi pentru acel stimulent, pe
cnd
succesul Coca-Cola a fost un semn al atraciei marelui public pentru coca
VOGA COCAINOMANIEI Actuala vog a toxicomaniilor a readus coca la mod Arbustul este cultivat intensiv n anumite zone dm America de Sud (ndeosebi n Bolivia,Peru,Columbia) Traficul se onen
teaz spre rile occidentale, mai ales Statele Unite, unde, n anii 1980, cocaina a devenit principala substan utilizat de toxicomani Dup macerarea n kerosen si tratarea cu acid sulfuric, din frunzele de
coca se obine pasta, destul de bogat n cocain, aceast substan poate fi fumat, dup o practic rspndit n America de Sud Prin tratarea cu bicarbonat de obine crac-ul, substan cristalin utilizat
n Statele Unite Alte tratamente produc clorhidratul de cocain, pudr alb este ceea ce se numete zpad", coke" Manipulri suplimentare permit obinerea cocainei de baz Exist, deci, mai multe forme
si moduri de utilizare a cocainei pudra se trage pe nas, cel mai adesea cu un pai Ea se poate si injecta, mpuca', procurnd n acest caz un flash* Asocierea cu heroin sau cu sedative constituie un speed
bdlf Voga crack ului a impus fu meta", care procur si ea un efect imediat Free Basing const ntr o inhalare
EFECTELE COCAINEI Ca si heroina, cocaina este un eufonzant, de foarte de timpuriu considerat ca stupefiant si interzis Ca si amfetammele, este un psihotrop excitant, un drog al treziei Aceasta explic
imaginea sa mitic si rspndirea n anumite medii coke, produs de lux si eufonzant, le poate folosi artitilor, ziaritilor, scnitonlor, tmndu-i treji mai multe zile n ir, fr somn, dndu-le o extraordinar
senzaie de luciditate si de eficient La
127 COCAIMSM

aceast stare de excitaie se adaug un efect anorexigen, iar pe plan fizic o midnaz, o tahicardie i hipertensiune Supradoza determin tulburri respiratorii i cardiace Principalele nscun ale cocainei provin
de la dependenta deosebit pe care o de termin i care o apropie de amfetamine Efectul cocainei este foarte scurt, ceea ce explic raritatea sa ca monotoxicomame este, ntr adevr, posibil apropierea de un
consum de 10 g pe zi (prescripiile ca medicament se fac n miligrame), chiar si n cazul n care nu exist tolerant fizic Utilizat n mod recreativ sau episodic, cocaina poate trece drept un stimulent
anodin O utilizare intensiv, ns, poate conduce la o stare psihotic halucmatone nrudit cu psihozele amfetammice Senti mentele parano , de persecuie, sunt prezente La acestea se adaug adesea
halucinaii tactice cu senzaie de parazii care misur^ sub piele n cadrul unei stri vecine cu bufeul oniroid
Dependenta psihologic este sublimat de dificulti n cazul stopm intoxicaiei indispoziia, senzaia de flip se conjug cu angoasa, depresia si elemente confuzio nale Ulterior pot surveni smdroame depre
sive autentice Spre a l ajuta pe subiect s treac sevrajul, medicii recurg la pre scrierea de tranchilizante sau de hipnotice (muli toxicomani i autoprescrm aceste substane spre a ntrerupe, pnntr o cur de
somn, o faz de intoxicaie)
COCAINISM (engl cocain addiction) Sindrom al cocainomanfei.
COCAINOMANIE (engl cocaino-manta) Toxicomanie eu cocaina. (Sinonim cocairusm)
COM (engl coma) Pierdere prelungita a cunotinei, care se asociaz cu o pierdere mai mult sau mai puin corn-pleta a reactivitii.
n funcie de reactivitate, comele prezint trei stadii
- stadiul I bolnavul poate emite cteva cuvinte mai mult sau mai puin inteligibile, ca urmare a unor stimulri auditive puter mce sau nociceptwe uoare,
- stadiul II reacioneaz exclusiv la stimulrile nociceptive susinute,

- stadiul III nu mai reacioneaz

n acest al III lea stadiu, dac starea de
com se agraveaz, pacientul intr ntr o
existen vegetativ, n care se mai con
serv doar manie funcii neurovegetatwe
activitile trunchiului cerebral Aceast
are se deosebete de moartea cerebral,
are se caracterizeaz prin leziuni irever
bile ale ansamblului structurilor cerebra
cu un traseu plat al electroencefalogramei
cu posibilitatea de meninere, timp de
cteva sptmni, pnn msuri de reanimare
continue, a activitilor vegetative
ntreinerea unor atan stri, pnn pro cedee artificiale pune probleme etice uneori greu de rezolvat, dar starea vege tativ persistent nu trebuie confundat cu moartea cerebral, care este definitiv
COMISIE DEPARTAMENTAL DE EDUCAIE SPECIAL sau C.D.E.S. (fr commission departamentale d'education speciale) Comisie departamentala instaurat prin legea de orientare din
30 iunie 1975 n favoarea persoanelor handicapate (copii i adolesceni). Comisia departamental de educaie special (C D E S ) se compune din 12 membn, numii pe 3 am de ctre prefect C D
E S cuprinde cel puin un medic si reprezentani ai inspeciei de la academie,
128
COMPLEMENTARITATE

de la D D A S S , organisme de asigurare n caz de boal, organisme de prestaii familiale Comisia dispune de o echip tehnic de instruire a fiecrui dosar i care i prezint sinteza activitii sale C D E S
poate delega unele dintre atnbutnle sale unor comisii de circumscnpie, cu excepia acelora care presupun o inciden finan ciar (asumat de Secuntatea social, atnbuirea de alocaii) C D E S are
competenta
- s desemneze stabilimentele sau ser viciile care distnbuie sau nu educaia special, corespunztor cu trebuinele copilului sau adolescentului n msur s o primeasc clas obinuit, eventual cu cursun
de susinere, aciuni de reeducare sau tratamente ambulatorii, clas sau seciune de adaptare sau de educaie spe cial, ntr un stabiliment colar obinuit stabiliment sau serviciu specializat,
- s atribuie alocaia pentru educaie special, dac sunt ndeplinite anumite condiii,
- s atribuie suplimentul alocaiei pentru educaie special, n cazul n care sunt ndeplinite condiiile cerute
- s se pronune asupra admitem n centrul de ajutorare pnn munc sau n casa de ajutoare specializat a unui adolescent n vrst de 16-20 am,
- s atnbuie o cart de invaliditate Luarea n posesiune a deciziilor C D E S
poate fi efectuat de pnntu copilului, de eful stabilimentului colar frecventat de copil, de autoritatea responsabil a oncrui centru, stabiliment sau serviciu medical, social sau administrativ interesat
Instruirea dosarului este pus n practic Ia cererea secretanatului comisiei, care sesizeaz echipa tehnic Decizia luat de C D E S se impune difentelor organisme sociale implicate, ca i difentelor
stabilimente, fie c este vorba de stabilimente colare obinuite sau stabilimente de educaie special nu se impune ns prinilor sau per soanelor care rspund de copil
Rmn deschise ci de recurs un recurs gratuit poate fi naintat la C D E S de ctre once persoan care este n drept s o fac, un recurs contencios poate fi exercitat n fata comisiei regionale a
contenciosului tehnic al Secunttii sociale

COMISURI INTEREMISFERICE
(engl mterhemisphenc cotnmissures) Formaii telencefalice, n numr de trei, formate din fascicule de fibre nervoase care constituie lame de substan alb ce unesc cele dou emisfere cerebrale.
Dou dintre ele sunt de origine arhe pahan comisura alb anterioar (care unete cei doi lobi temporali) si trigonul sau psaltenul, sau formxul* (triunghiular n form de bolt, care reunete ariile
arhicortexului) Cealalt este o ongine neo pahal si, de departe, este cea mai im portant (aproape 250 milioane de fibre dup N Cook) corpul calos*

COMITIALITATE - EPILEPSIE
COMPLEMENTARITATE (engl corn
plementanty) Modalitate de interaciune n care, ntr-o diad, comportamentul unui partener completeaz comportamentul celuilalt.
Acest fenomen a fost descris de G Bateson, n 1935, n urma unei des cinden ntr un trib din Noua Guinee Complementantatea se deosebete de si metne, aceasta din urm realiznd corn portamente n
oglind (de exemplu, cursa narmnlor) Complementantatea presu pune o diferen, pe cnd simetria este o egalitate
129 COMPLEX

ntr-o relaie complementar sunt de luat n considerare dou poziii diferite n consecin, unul din parteneri ocup poziia care a fost descns ca nalt", pe cnd cellalt partener se gsete n poziia
joas" Exemplele clasice sunt cuplurile pnnte-copil, profesor-elev, medic-bol nav Dac unul dintre protagoniti i mpinge rolul la extrem, avem ceea ce se numete o complementaritate rigid
COMPLEX (engl complex) Ansamblu de sentimente i de reprezentri parial sau total incontiente, prevzute cu o putere afectiv care organizeaz personalitatea fiecruia, i marcheaz
afectele i i orienteaz aciunile.
Termenul, introdus de E Bleuler si C G Jung, a fost foarte puin folosit de S Freud, n afar de un numr restrns de cazuri complexul castrm, complexul lui Oedip, complexul patern
COMPULSIE (engl compulston) Tendina interioar imperativ care u determina pe un subiect sa ndeplineasc o anumita aciune sau s se gndeasc la o anumit idee, n timp ce o reproba i
M> interzice pe plan contient.
n pofida caracterului ei irezistibil, subiectul poate lupta contra acestei tendine, a crei neexecutare este pentru dnsul generatoare de angoas Uneori i se ntmpl s nu treac la act sau s-1 transforme n
ritualuri repetitive inofensive Ceea ce nu este cazul impulsiei, unde a aciona biruie aproape imediat n aceast lupt anxioas

COMUNITATE TERAPEUTIC
(engl terapeutic commuiuty) Metod de tratament a bolilor mentale in care se
foc eforturi de utilizare a mediului social al instituiei sanitare ca element integrat in demersul terapeutk.
Aceast veritabil terapie prin mediu", preconizat mai nti n Marea Britanic, de M Jones, la sfritul anilor '40, a permis introducerea psihiatriei sociale n spitalele din Statele Unite si din principalele
ri europene
Principiile acestei terapii, definite de Jones si R Rapaport, prevd transformarea organizm spitalului n aa fel nct fiecare individ (ngrijitor sau ngrijit) s se poat angaja n ntreprinderea terapeutic
comun, s permit diverselor comunicri s circule ct mai liber cu putin, supn mnd pereii despritori ierarhici, s favorizeze luarea n comun a deciziilor, ncurajnd n special reuniuni foarte deschise
n care ele se vor putea realiza si grupuri de aciune" axate pe activiti sociale specifice
n felul acesta se efectueaz schimbri veritabile att n grupuri ct si la pacieni, care, pnntr o adevrat ucenicie social, vor reui o evoluie psihosocial, adesea n sensul unei ameliorri considerabile a
strii lor
Foarte criticat, att din partea nostal gicilor sistemului de tratament moral auto ntar ct si din partea unor psihanaliti care i reproeaz sociologismul, micarea comunitii terapeutice a contribuit din plin
la progresul tratamentului instituional al bolnavilor mintali, permind dezvoltarea n bun msur a psihiatriei sociale
CONFABULATIE (engl confabula-tion) Relatare imaginar care se manifesta ca o compensaie a unui deficit de memorie privind trecutul sau prezentul.
130
CONFUZIE MENTALA

Mai ales dup episoade confuzionale si n tulburri grave ale memoriei de fixaie, aa cum se constat acestea n psihoza Korsakov si presbiofreme, confabulau repetate orneaz discursul pacientului,
umplndu i lacunele mnezice
CONFLICT PSIHIC (engl psyducal confJict) Expresie a unor exigene interne inconciliabile, ca, de exemplu, dorine i reprezentri opuse, iar, pe un plan mai specific, fore impulsionate antagoniste. (Conflictul psihic poate fi manifest sau latent.)
S Freud a propus, n mod succesiv, dou descrieri ale conflictului psihic n cadrul primei teorii a aparatului psihic, conflictul este conceput ca expresia opo zitiei sistemelor incontient, pe de o parte, si
preconstient-constient, pe de alt parte impulsiile sexuale meninute la distant de contiin, de ctre o instan refulatoare, sunt reprezentate n diverse formaii ale incontientului (vise, lapsusuri), suferind
o deformare din partea cenzurii
ncepnd din 1920, o dat cu ultima teorie a aparatului psihic, conflictul psihic este descris ntr un mod mai complex si nuanat diverse forte impulsionale anim instanele psihice, iar opoziiile conflictuale
ale impulsiilor (impulsia de autoconservare si impulsia de conservare a speciei sau iubirea Eului si iubirea de obiect) se situeaz ele nsele n cadrul Brasului" (Compendiu de psihanaliz, 1938) Ct pnveste
impulsia morii, ea nu devine pol conflictual dect n msura n care tinde a se despri de impulsia vietn, ca n melancolie
n fiecare tip de opoziie examinat de Freud pentru a da o explicaie conflictului psihic, rolul acordat sexualitii este primordial Or, evoluia acesteia din urm
la subiect trece pnn rezolvarea conflictului decisiv care este complexul lui Oedip
CONFUZIE MENTAL (engl con tu-sion) Stare psihic morbid caracterizat printr-o obnubilare a contiinei, o dezorientare spaial i temporal, un delir oniric halucinator i o tulburare a
memorrii care determin o amnezie lacunar postconfuzional.
Obnubilarea se raporteaz la o tulburare a ateniei si vigihttn, determinnd o dez organizare important a activitilor psihice volitionale si de sintez Obnubilarea este mai mult sau mai putm profund,
mergnd de la o relativ eficient intelectual pn la un tablou pseudodemential din care nu lipsesc stupoarea,mutismul, akmezia Ade ea se asociaz cu o stare de perplexitate anxioas
Dezorientarea spatio temporal este mai mult sau mai puin accentuat Este elementar pierderea recunoatem topo grafice, imposibilitatea de orientare n locun totui familiare, rtcirea Este aa numita
fug a bolnavului suferind de confuzie amnezic, incapabil de a gsi drumul spre cas
Tulburarea de memorie este de fapt o amnezie de fixare, o uitare a faptelor recente, ceea ce explic dezonentarea si determin amnezia care se manifest n general n perioada confuzional
Ct pnveste delirul oniric, acesta se infiltreaz n confuzie ca visul n somn Este o stare confuzo-oninc n care, pe de o parte, percepiile senzoriale sunt atenuate si deformate, fcnd loc unor iluzii grefate
pe aceste false senzaii, iar pe de alt parte apar halucinaii, mai ales vizuale, uneori auditive, olfacto-gustative si cenestezice Delirul, ntreinut de aceste diverse proiecii onirice, are coninuturi n acelai
131 CONFUZE MENTALA

timp fantastice st profesionale catastrofe, bestiare terifiante trite de bolnav n mijlocul reprezentrilor activitii sale cotidiene, cu o anumit distant, ca un fel de scenariu care i-ar scpa complet n unele
momente si pe care alteori le ar st pani parial Aa se explic de ce uneori, pnntr o stimulare puternic, este posibil ca bolnavul s poat fi scos din delirul su Dar foarte repede pacientul recade n starea sa
confuzo oniric, aceasta evolund pe un fond de anxietate permanent, cu paroxis me de groaz si pantofobie (team vag, generalizat, difuz not L G), trm deosebit de dramatice si sentimentul morii
CAUZE ALE CONFUZIEI MENTALE Aceast evoluie va depinde, de altfel, n mare parte, de cauz Poate fi vorba de o origine infectioas febra tifoid, palu dismul, gripa, brucelozele, encefalitele pot
provoca o confuzie de felul acesta, n general mal mult stuporoas dect delirant Foarte adesea cauza este toxic alcoolis mul n primul rnd, cu clasicul tablou al dehrium tremens, dar si stupefiantele, cum
ar fi haiul, cocaina, si mai ales numeroase medicamente (amfetamine, barbitunce, benzodiazepine, antidepreson si neurolep tice) Toate medicamentele psihotrope, administrate n doze excesive, nsc s se
transforme n ageni confuzionanti Trebuie de asemenea s citm tulburrile meta bohce (hipoglicemie, hiponatremie, hiper sau hipocalcemie.dezhidratare sau hiper hidratare, hiperazotemie) si unele boli
endo cnne (hipocorticism, rruxedem, Basedow) Cauzele cerebrale directe sunt si ele nu meroase epilepsia n pnmul rnd, cu con fuzule sale postcntice sau din timpul strii de ru, debuturile confuzionale ale
unor stan demeniale, tumorile i infarctele
cerebrale, diversele hemoragii cerebro-memngeale, precum si hematoamele extradurale si mai ales subdurale post traumatice Un loc aparte revine psihozei Korsakov, care poate lua aspectul unei veritabile
confuzii mentale cronice n sfrit, cauza este adesea pur psihogen Este cazul unor confuzii care, survenind n condiiile unui traumatism psihic deosebit de puternic, declaneaz o stare emoional intens,
la o personalitate fragil si pre dispus
DIFICULTILE CLASIFICRII Iat de ce confuzia mental nu poate fi con sideral o psihoz acut de origine exclusiv neurobiologic Uneori este foarte aproape de bufeul delirant sau de unele accese
catatonice acute care apar n cursul unei evoluii schizofrenice Putem regreta tendina nosologic actual, care urmrete s o reduc la un sindrom mental organic (DSM III R) L Delasiauve, care a mtro dus
n 1851 termenul de confuzie mental Ph Chashncare,n 1895 aenjat ontr un veritabil sindrom psihiatric n cartea sa despre confuzia mental pnmar , ct si scoal francez i dau, dimpotriv, un statut
nosografic cu totul special E Mmkowski i face o analiz fenomenologic n al su Tratat de psihopatologie, fcnd distincie ntre categoria de confuz" si aceea de vag' (separnd o astfel de schizofrenie),
iar H Ey i atribuie un nivel specific n ierarhia sa privind destructurarea contiinei G Daumezon vede uneon aici o conduit regresiv n cursul unei faze conflictuale greu de surmontat la unu istenci Toate
acestea, ns, dispar n fata unor preocupri pragmatice legate de urgenta unui trata ment bazat esentialmente pe cercetarea unor faeton etiologici organici
132
CONTAGIUNE MENTALA

CONFUZO-ONIRIC (engl delmous) Se spune despre o stare psihica morbida care asociaz o confuzie mentala cu scderea nivelului de vigilitate, cu tulburarea grava a contiinei
i cu un delir care amintete visul.
Delirul este caractenzat ndeosebi pnn halucinaii vizuale adesea terifiante si o trire la care bolnavul ader total, ca si cum s ar gsi ntr un fel de comar trit cu ochii deschii Delmum tremens al
alcoolicilor reprezint forma cea mai tipic a strilor confuzo onirice

CONOTATIE POZITIV (engl

positive connotatiori) Principiu terapeutic utilizat iniial de terapeuii familiali din coala de la Milano (M. Selvini-Palazzoli i colab.), prin care terapeutul laa n mod voluntar
impresia ca accepta familia n totalitatea ei, regulile ei de funcionare etc., i ca are o atitudine n ntregime favorabila.
Conotatia pozitiv presupune ca regulile de funcionare ale grupului familial n terapie s fie ghicite Pentru a accede la familie n calitatea ei de unitate sistematic, terapeuii nu explic jocul' nu l
interpreteaz, nu critic nimic si par a nu voi s schimbe aici nimic Situndu se n mod contient de partea familiei, ei o accept si mai ales recomand s nu se modifice nimic Fcndu se giranii continum
funcionm familiale obinuite, ei anuleaz n secret o regul a sistemului metacomurac asupra jocului, l descoper, l exagereaz, pentru ca n final s l fac inacceptabil
n consecin, n paradigma sistemic, dac regulile jocului se modific, simp-tomele prezentate de un membru al familiei pot s dispar

CONSIMMNT (engl consent) Manifestare a voinei exprese sau tacite prin care o persoana aproba un act pe care trebuie sa-1 duca la ndeplinire altcineva.
ntre medic si pacient se instituie un ventabil contract, mai ales cu condiia ca bolnavul (sau reprezentantul su) s-si dea consimmntul liber si lmunt"

CONSTRNGERE (engl constramt, restraint) Totalitatea atitudinilor, a metodelor tehnice prin care i se impune unui bolnav, contra libertii i voinei sale, o spitalizare, un
tratament, o alimentaie, o limitare a activitii.
Este cazul internm si al tuturor for melor de terapeutic prescnse fr consim tmntul bolnavului Este, de asemenea, imobilizarea cu ajutorul lantunlor, n locuit n secolul al XIX lea pnn jiletci si cmi
de for, legare de pat, izolare n celule zise de secuntate' I se atnbuie alienistului bntamc J Conolly meritul de a fi suprimat cel dinti constrngerea din tratamentul bolnavilor mintali, aprnd principiul
nonconstrngeni* Dar, dup cte spune A Scull, el nsui nu respecta n practica sa cotidian n ntregime acest principiu Ca si n ceea ce pnveste legenda nlturm lanurilor alienailor la Bicetre, de ctre P
Pmel, mitul psihiatrului eh berator oculteaz n permanen contra dictia fundamental i dramatic a oncrui tratament psihiatnc a trata o patologie a libertii (boala mental) cere aproape ntotdeauna la
nceput o violent i o lezare a libertii bolnavului

CONTAGIUNE MENTAL (engl

mental contagion) Transmitere, prin relaie directa, a unor tulburri mentale
133 CONTRATRAN3FER

ale unui individ zis inductor" la unul sau mai muli alii.
Poate fi vorba de fenomene isterice, corpul medical nsui putnd favoriza contagiunea care se produce pnn sugestie si imitaie n cazul acesta putem vorbi de isterie de cultur, ca n serviciul de la
Salpgtnere unde J M Charcot si elevii si sugerau fr a si da seama de lucrul acesta tulburri bolnavilor lor zii isterici" Este si cazul unor epidemii de convulsii n locurile religioase (posedaii din
Loudun ,convulsionarn" de la Samt Mdard)
Uneori este un adevrat delir care se transmite de la un bolnav delirant activ la un subiect mai pasiv care triete n preajma sa Este nebunia n doi descris de Ch LaseguesiJ Falret(1877) caz n care cuplul
ncepe s delireze n comun Adesea subiectul inductor este uor de recunoscut fat de cel indus subiect plastic su gestionat, smplu debil mintal sau imatur Adesea ns, este greu s i deosebeti atunci cnd,
de exemplu, doi paranoici delireaz mpreun, mbogtmdu si mutual delirul
n sfrit, uneori putem observa ade vrate conduite delirante colective care tm de psihopatologia unei mulimi antrenate de unul sau mai muln conductori, ei nii delirani Un exemplu s a nregistrat n
Guyana, unde mai multe sute de persoane, ce aparineau unei secte religioase, s au sinucis mpreun, la instigarea liderului lor, ntr un delir mistic colectiv
CONTRATRANSFERungl countertransference) Ansamblu de efecte incontiente receptate de ctre psihanalist, pornind de la transferul analizantului, ndeosebi asupra analistului nsui.
Dac definim transferul ca pe o mani festare afectiv a pacientului, este tentant s gndim simetric manifestrile afective de rspuns ale psihanalistului si s definim contratransferul ca fiind pasiunile pro
vocate la acesta de persoana analizantului mult timp a pmt c aceste efecte sunt ceea ce i impunea o analiz didactic n aa fel nct s i permit s suporte efectele in contiente provocate de pacient
Psihana listul fr ndoial recepteaz destule efecte ale transferului analizantului, dar acestea nu sunt dect n mod superficial afective Ele ridic la psihanalist problema cauzei interesului su fat de
psihanaliz a ceea ce J Lacan ne propune s numim dorina analistului
CONTRAVOINT (engl counter will) Tulburare isteric a voinei, n care subiectul face contrarul a ceea ce dorete n mod contient
Contravointa este o noiune curent n limba german, introdusa de J Breuer si S Freud (1893-1895) pentru a califica un gest care ar fi tocmai acela care nu se dorete s fie fcut n mod contient de
exemplu, a tui atunci cnd o situaie im pune linitea n unele cazuri extrem de marcate de contravoint putem avea de a face cu o incapacitate de a rspunde corect la o ntrebare sau de a face gesturi obis
nuite, n consecin, se manifest o moi vatie incontient -> ISTERIE SINDROMUL GANSER

CONVINGERE DELIRANT (engl

delusional conviction) Sentiment de certitudine absoluta cu privire la o idee delirant sau fenomen interpretativ, intuitiv sau Jialucinator, inaccesibil

134
CONVULStOTERAPtE

judecaii critice sau demonstrrii evidenei falsitii lor.

Convingerea delirant tine de o credin patologic situat chiar la baza psiho afectiv a delirului Este o evident intern n raport cu o perturbare profund a inte grni Eului pacientului n mediul su,
perturbare care determin pierderea contac tului normal cu realul Este caractenstica esenial a oricrei psihoze
CONVULSIE (engl convuhton) Contracie muscular patologic, involuntara, mai mult sau mai puin localizat sau generalizata la ntregul corp.
Aceste contracii se numesc tonice n cazul n care au un caracter continuu, fr interval de rezoluie muscular (dei ele constituie un fenomen pasager, contrar contractuni) Se numesc clonice n cazul n
care sunt sacadate n acest caz secusele au o intensitate si o regularitate variabile n general, vorbim de convulsii mai ales n cazul celor clonice fie c o contracie scurt se repet la scurte intervale mai mult
sau mai puin regulate, fie c o con tractie prelungit este ntrerupt de scurte relaxri musculare
Convulsiile sunt uneori de origine medular, dar cel mai adesea cerebral, depinznd de o hipertermie (n special la sugarul febril), de o anoxie (n cazul unei .sincope prelungite), de o intoxicaie (otr virea
cu stricnina), o encefalit, o hiper tensiune mtracraman (de origine tumoral, de exemplu) sau de o simpl nevroz istenc Dar cauza cea mai frecvent a convulsiilor, ndeosebi la adult, rmne epilepsia'
CONVULSIOTERAPIE (engl convulsive therapy) Ansamblu de tehnici de
soc utilizate In tratamentul psihozelor.
(Sinonim sismoterapie)
Termenul se refer la convulsii epilep tice induse pnn anumite tehnici, dar a cptat o accepiune mai larg Azi aceste metode de soc au czut n desuetudine n fata succesului chimioterapiei, n afara
electrosocului, totui, care, practicat n condiii tehnice speciale nc mai rmne cel mai bun tratament al melancoliei
Dintre numeroasele tipuri de soc cu efect fericit asupra unor pacieni (soc coloidoclasic pneumosoc), unele au de venit n trecut metode terapeutice re cunoscute Astfel, Wagner von Jauregg a primit Premiul
Nobel pentru faptul c, n 1918, a introdus malanoterapia Inoculnd paludismul la pacienii care sufereau de paralizie general sifilitic, Wagner von Jauregg le reducea tulburrile psihiatrice
M Sakel (1933) inducea o sene de stri comatoase hipoglicemice prin adminis trarea la pacienii si a insulinei Cura lui Sakel, metod practic abandonat n zilele noastre, a fost modificat ocurile umede
corespund unor stri hipoglicemice mai puin profunde si mai puin penculoase n aceast tehnic, rezahararea, care aduce glicemia la normal si scoate subiectul din com, pare s aib un rol determinant,
crend cu echipa de ngnjire condiiile unui schimb psihoterapeutic
L von Meduna a observat c subiecii epileptici sufer rareon de tulburn schizo frerace Aceast idee, care s a dovedit fals, l a fcut totui s provoace cnze comitiale artificiale la pacienii si schizofrenici
Cnzele erau induse cu ajutorul convulsi vantelor
Unele forme de schizofrenie pot bene ficia de convulsioterapie, dar sensibil la aceasta este mai ales melancolia
135 CONVULSVAHT

Convulsioterapia pnn ehctrooc, introdus de U Cerletti i L Bim (1938), const n a face s treac un curent electric prin creier, timp de cteva zecimi de secund (- ELECTROOC) Se declaneaz astfel
o criz epileptic major Recurgerea la substane narcotice nainte de socul electric (electronarcoz) i la o curarizare care reduce contraciile musculare a ame horat mult confortul bolnavului Sismo terapia
prin electrooc nu ment proasta reputaie care continu uneon a i fi fcut
CONVULSIVANT (engl convulsi vnt) Substana capabil sa provoace la adult convulsii, n doze de ordin terapeutic, cel mai adesea la subieci pre-dispui).
Convulsiile apar n cursul supradoza jului masiv al diferitelor medicamente Factorii implicai sunt multipli (aciune neuroexcitatoare, dezechilibru ionic al activitii GABA [acid y aminobutinc) sau
asfixie) Pentetrazolul, precum si srurile de stricnina sunt stimulenti centrali ai respiraiei pnn aciunea lor excitatoare reflex asupra bulbului si mduvei, facili tnd astfel convulsii generalizate Stricnina
este antidotul de preferin n intoxicaia cu barbitunce si viceversa Pentetrazolul a fost utilizat ca adjuvant diagnostic al epilepsiei Ali convulsivanti bemegnda, camforul si doxapramul
COOPER (David) Psihiatru britanic (Le Cap, 1931 - Paris, 1986).
Protagonist, cu R D Laing, al curentului antipsihiatnc, el a sens cu acesta, n 1964, Raiune si violent, carte n care sunt abor date ntr o perspectiv sartnan problema nebuniei si alte teme tratate de J P
Sartre Att n lucrrile sale ct i n practic (ntre 1961-1966 a dirijat o experien anupsihiatnc, n cadrul unui spital psihiatric londonez), el denun psihiatria oficial ca fiind nstrinat de trebuinele societii i pus s trdeze astfel minoritatea acestei societi creia i se atnbuie o situaie
psihiatric (Psihiatrie i antipsihiatne, 1967) n Moartea familiei (1971) prezint nebunia ca pe o cltorie n sine nsui, n scopul de a scpa de determinismul familial i social, determinism nc i mai
ntrit de psihana liz, pe care el o critic n mod vehement n Limbajul nebuniei (1978) O gramatic pentru folosina celor vii (1976) se prezint ca un meteug de distrugere a limbajului alienat prin
ntoarcerea mpotriva lui nsui

COPILRIE INADAPTAT (engl

maladjusted childhood) Totalitate a copiilor care justific msuri educative diferite de acelea folosite pentru majoritatea copiilor.
Inadaptarea poate tine de copil (handi cap motor sau senzorial, deficient intelec tual, tulburri afective) sau de mediul su social (cazuri zise sociale", minori n pericol etc
COPIL N PERICOL (engl child w danger) 1) Copil despre care se presupune c sntatea, securitatea sau moralitatea nu mai sunt n msur de a-i fi asigurate, pentru o ct mai bun dezvoltare a sa. 2)
Copil ale crui condiii de educaie sunt grav c6mpromise.
n aceste situaii, msuri de asistent educativ pot fi pronunate de ctre jude ctorul de copii competent Legea din 10 iulie 1989 a instaurat n Frana, ca principal inovaie, un serviciu naional de ajutorare
telefonic, gratuit, funcionnd 24 de ore din 24 (numr verde 05-05-41-41) Acest serviciu are sarcina de a ofen o audien
136
COPIL SLBATIC

permanent, de a informa i consilia pe profesioniti, de a-i asculta i ajuta pe prini Codul muncii prevede un statut specific pentru copm care apar n spectacole si copin-manechini, limitnd numrul i durata zilelor de munc -COPIL MALTRATAT
COPIL MALTRATAT (engl battered chil J) Copil care face obiectul unor acte de violen fizic (sau de neglijare de ordin psihoafectiv) din partea prinilor sau a unui adult din anturajul su.
Mai multe zeci de mu de copii sunt n fiecare an, n Frana, n aceast situaie Majoritatea conserv ulterior sechele, iar cteva sute mor Simplul fapt de a semnala aceste cazuri autoritilor judiciare (procu
rorul Republicii de pe lng tribunalul de mare instan) sau administrative (D D A S S ) permite evitarea unor atan evoluii - COPIL IN PERICOL
COPIL SLBATIC (engl wildchild
sau wolfchild) Copil care a fost privat de orice mediu uman i care prezint reacii similare cu acelea ale unor animale slbatice, ceea ce a determinat denumirile de copil-lup, copil-urs, copil-leopard.
Denumirea de copil slbatic a fost, pentru pnma dat, adoptat de Guiraud si Constant de Saint Esteve, n raporturile lor de politie care relateaz pnma si a doua capturare a slbaticului din Aveyron", fr
ndoial cazul cel mai celebru al unui om considerat a nu fi n nici un fel civi hzat" n psihologie, copm slbatici au ah mental dou dezbateri aceea a raporturilor dintre natur si cultur (engl nature-nur
ture) i aceea, n parte independent de pnma, a determinismului precoce al onto genezei
Din secolul al XIV lea i pn n zilele noastre s-au recenzat vreo cincizeci de
fiine umane care au trit ntreaga copilrie sau o parte din ea cu totul izolai de con-geneni lor, fiind gsii n medii populate de animale slbatice i uneon n compania unora dintre ele Acest numr este
iluzonu relatnle care menioneaz asemenea copii sunt cel mai adesea de la a doua sau a treia mn, au caracter anecdotic si sunt pline de detalii invenficabile, rocamboleti sau fn tastice Cunotinele
noastre se limiteaz, de fapt, la cteva cazun (5 sau 6) relatate de cei care au urmrit evoluia copiilor dup capturarea lor Dintre aceste rapoarte, l putem cita pe acela al lui J Itard despre Victor, slbaticul
din Aveyron, pe care filmul lui F Truffaut, L'Enfant sauvage (1970), deosebit de fidel, l a populanzat, ca si cazul descns n documentele lsate de reverendul Smgh si dr Sarbadhican, care s au ocupat de cele
dou fete lupoaice, Amala si Kamala

Caracterul slbatic al acestor copii, de vrste difente, este n pnmul rnd atestat, n momentul capturm lor, de locomotia patruped, de nutntia lor vegetanan la copilul urs din Hesse si la Victor, carnivor la
Amala si Kamala, gsite ntr o peter de lupi, de activitile lor spontane, de culegton sau de vntoare, de mctalopia lor, de ciclul veghe-somn, de alternanta dintre apatie si excitaie, de absenta hm bajului
si totala nenelegere a unui limbaj uman, de fnca lor de oameni, nici unul nu s a apropiat de bunvoie de specia sa
La aceast populaie a fost adesea ai rmlat categona copiilor sechestrai, care este una aparte, izolarea lor a putut fi mai profund dect aceea a copiilor slbatici, ei au putut tri fr nici o legtur cu vreo
fiin vie, animal sau om Dar aceast categone este de asemenea heteroclit toi au beneficiat de un aport cultural sau altul, unii au fost mbrcai, altn au fost hrnii
137

COP1NQ

cu alimente fierte i prezentate n recipiente, alii, n sfrit, puteau folosi o lingur sau un cuit, un pieptene Kaspar Hauser, fr ndoial cazul cel mai ilustru, dei ambiguu, si a sens el nsui numele, pre
supus al su, n registrul de politie, la sosirea sa n Numberg Mersul i era biped, dei cltmtor
Evoluia acestor copii dup remsertia n societatea uman cat si ansele lor de dezvoltare normal' nc mai suscit mte resul psihologilor Tentativele educative aplicate acestor subieci au fost ncercri de
normalizare Fie c ele sunt raionale, coerente si planificate ca la Itard fie c sunt intuitive si tatonante, ca la Singh, bilanul lor global nu se arat deloc pozi tiv copilul slbatic nu reuete s obin dect o
parte din achiziiile reuite de copii nonslbatici la vrste anterioare aceleia care n este atribuit Comparai cu indivizi nonslbatici de aceeai vrst cronologic deosebirile lor n materie de discriminare
perceptiv' de abilitate motorie si de coor donare rmn evidente la fel de nete apar deficientele lor n materie de vorbire de raionament operator, de nelegere a con ceptelor, ca si de reglare
socioemotional socializarea lor rmne rudimentar, in clusiv n schimburile cu educatorii Distan tele rmn att de mn nct aceti copii sunt suspectai de ohgofreme
Cu toate acestea, o evaluare stnct individual a evoluiei lor absolut si nu doar n raport cu performanele unui grup martor, aa cum a fcut o Itard si pe care au pro slvit o mai trziu Gesell i Kellog,
dovedete schimbn adaptative importante si progrese cognitive Dar aceste schimbn si aceste progrese sunt obinute pnn pro cedee coercitive, pnn dresaj i nu determin o dinamic a schimbm Vedem,
aadar, c dezvoltarea acestor indivizi, ale
cror capaciti iniiale nu le cunoatem, a fost grav si definitiv nglodat n datoni de ansamblul pnvatiunilor sufente de tim punu Cu toate acestea, ignoranta n care ne aflm cu pnvire la vrsta la care a
intervenit privaiunea ct si durata sa, fac dificil luarea copiilor slbatici drept un model pertinent de explicare a ontogenezei Cel mult putem trage concluzii din con vergenta dintre anumite trstun
prezente la aceti subieci si trsturile observate n experienele de privaiune realizate la animal spre a presupune efecte diferite ale privaiunilor, n funcie de vrst
Bibi Ginete Th Poslel J J M G Itard si copilul cunoscut sub numele de slbaticul de la Aveyron m La psychiatne de l enfant XXJll 1980 Ginete Th Victor d Aveyron Le Syco-more Pans 1982 Lane H L enfant sauvage d Aveyron Payot Pans 1979
Malson L Le entant!, sauvdges Chnstian Bourgois Pans 1964

COPING (termen englez) Proces activ prin care individul, prin autoaprecierea propriilor capaciti, a motivaiilor sale, face fa vieii i mai ales unei situaii stresante i reuete
sa o domine.
COPROLALIE (engl coprolaha) Tendina mai mult sau mai puin irezistibila de a utiliza un limbaj deosebit de grosolan.
Acest discurs obscen apare uneon la copii n faza preocuprilor anale",'la ado lescenu care doresc s se afirme n faa anturajului lor si la unu demeni El capt un caracter impulsiv n boala Gilles de La
Tourette*

COPROFAGIE (engl coprophagy) Ingestie de excremente, de materii fecale.

138

CORTEX
Coprofagia este o form deosebit de grav a cacofagiei* ntlnite n stri profund regresive, n cursul schizofreniei si dementelor si n arieratule fixate la stadiul idiotiei

COPROFILIE (engl coprophilia) Interes anormal pentru materiile fecale, legat de o erotizare exagerat a zonei cloacale si de conduite excremeniale
COREE (engl chorca) Tulburare neurologic a motricitatii, caracterizat prin micri brute i sacadate, n acelai timp variabile i imprevizibile, privind unul sau mai multe
segmente corporale Exist dou feluri de coree
- coreed Sydenham sau dansul Sfntului Guy boala a copilriei sindrom coreic sever si generalizat care se poate asoci i cu agitaie intabihtate si uneori cu tulburri confuzionale si subdehrante vindecabile
in mod spontan n cteva sptmni sau luni
- coreed Huntwgton cu o evoluie cro mc si progresiv datorat unei afeciuni ereditare degenerative care afecteaz nucleu cenuii centrali si cortexul cerebral si care provoac o deteriorare a funciilor
cognitive care conduc inexorabil la o stare demenial, apoi la moarte, ntr o stare de casexie si emaciere, la cincisprezece ani dup debutul tulburnlor

CORP CALOS (engl corpus callosum) Lam dens de substan alb care reunete cele dou emisfere cerebrale.
Este cea mai important dintre comisu nle mteremisfence, formnd un ventabil pod telencefalic de la o emisfer la cea lalt, pe dedesubtul diencefalului El cupnnde aproximativ 200 milioane de fibre, din
care majoritatea sunt mielmizate
mpreun cu comisura antenoar, corpul calos are drept rol transmiterea de mfor matie localizat ntr-o ane cortical la ana controlateral omoloag Drept urmare seciunea acestor comisun (split brain)
mpiedic transferul de informaie ntre ana interpretativ general a emisferei domi nante si cortexul motor control ateral ceea ce determin o perturbare a activitilor motorii la nivelul minii si braului din
stnga si absenta oncrei tulburn motorii elementare De asemenea, asistm la o perturbare a transferului de informaii so mestezice auditive si vizuale ntre emi sfera dreapt si ana interpretativ general a
emisferei stngii, ceea ce poate provoca tulburn ale recunoatem obiectelor ale audiiei dihotice si ale schemei corporale
Corpul calos este deci o structur intra cerebral indispensabil cooperm functio nale a celor dou emisfere

CORTEX (engl cortex) Parte periferica a emisferelor cerebrale, numit i manta sau pallium
EMBRIOLOG1E Cortexul se dezvolt pornind de la structuri nervoase embno nare, ctre luna a 5 a a vieii intrauterine Activitatea sa funcional ncepe la natere si se intensific o dat cu dezvoltarea
psihic n plan morfologic, intensificarea activitii se caractenzeaz pnntr o ngro sare a pturii corticale si pnntr o densifi care a conexiunilor sale
STRUCTUR SI ASPECT
Aspect macrocopic Cortexul formeaz o ptur de substan cenuie care acoper ntreaga suprafa a emisferelor, pn n mtenorul santunlor corticale
Structur tautologic Se disting mai multe stratun celulare, de la suprafa n
130

CORTEX

profunzime, denumirea acestora corespun znd formei celulelor plexiforme (stratul I), granulare externe (stratul II), piramidale externe (stratul III), granulare interne (stratul IV), piramidale interne
(stratulV), fusiforme (stratul VI) Descrierea substan tei albe permite apoi distingerea a trei striaii n interiorul straturilor corticale stnaia Kass-Behterev, n partea superioar a stratului piramidal extern,
stnatia Baillarger extern, n stratul granular intern, si stnatia Baillarger intern n stratul piramidal mtem Exist, de asemenea fibre albe radiale perpendiculare pe striaii avndu si onginea n profunzime si
ter mmatia la nivelul stnatnlor Baillarger
DESCRIERE GENERAL Se disting diverse tipun de cortex Pe de o parte alocortexul sau arhipalhum, care cuprinde un strat de celule granulare si un strat de celule piramidale n plan funcional, acest
cortex tapiseaz lobul hmbic si circum voluia hipocampului Pe de alt parte, izocortexul sau neopalhum care cuprinde sase straturi celulare si corespunde, n plan funcional, zonelor de asociaie (izocortex
homotipic) Izocortexul constituie de ase menea cortexul motor al frontalei ascen dente, cu un strat de celule piramidale predominante n cortexul senzonal, pre ponderente sunt celulele granulate
LOCALIZAREA CORTEXULUI LA NIVELUL CREIERULUI
Cortexul motor se situeaz la nivelul frontalei ascendente Fiecare teritoriu cor poral are o reprezentare cortical potrivit cu o anumit somatotopie Membrele m fenoare sunt reprezentate la nivelul lobului
paracentral, iar capul n partea inferioar a circumvolutiei frontale (ascendente not L G ) Ana de reprezentare vanaz
conform importanei i fineei micrilor maselor musculare
Cortexul senzonal, care se gsete la nivelul circumvolutiei panetale ascendente, prezint aceeai dispoziie somatotopic existent la cortextul motor
Cortexul vizual este situat de o parte i de alta, precum si n fundul scizuni cal canne Cmpul superior al retinei se pro iccteaz la nivelul buzei superioare a sciziuni, iar cmpul infenor la nivelul buzei
inferioare
Cortexul auditiv se gsete la nivelul pnmei circumvolutn temporale si al sci zum Sylvius
Cortexul olfactiv i gustativ se gsete la nivelul circumvolutiei hipocampului si mai specific, n uncus, pentru senzaiile gustative
Localizrile psihice sunt situate la ni velul lobului prefrontal Memona este localizat mai specific, la nivelul lobului temporal Sediul limbajului se afl n emi sfera stng, mai precis n cadnlaterul lui
Wernicke n aceast zon, piciorul celei de a treia circumvolutn frontale (zona Broca) este sediul limbajului articulat Sediul per cepeni limbajului se gsete la nivelul cir cumvolutiei TI (zona Wernicke)
EXPLORAREA CORTEXULUI CERE BRAL Tehnica de explorare se bazeaz esentialmente pe electrocorticografie Aceasta const n nregistrarea activitii electrice cerebrale cu ajutorul unor elec trozi
aplicai direct pe cortex, n cursul unei cramotomii Aceast tehnic prezint un cert interes n chirurgia epilepsiei, n ceea ce pnveste localizarea precis a ntindem cortexului epileptogen Este astfel posibil
nregistrarea unei activiti electnce anor male n repaus sau stimularea electric n scopul reproducem simptomului iniial al
140

cnzelor spontane ale pacientului Dup cortectomie, electrocorticografia poate fi executat postoperator pe marginile exe-rezei, pentru a se supraveghea buna derulare a perioadei postcntice
BlM Ajunaguerra J Hicaen H Le cortex cerebral Stude neuro psycho pathologique Masson Pans 1960 Chauchard I Lecerveau humain PUF Pans 1974 Lanten-Laura G Lecerveau Seghers Pans 1987 Sourry J Lesysteme nerveux
central Cane et Naud Pans 1989

CORTIZOL (engl cort i sol) Hormon secretat de glanda corticosuprarenala, hormon ce aparine grupului glucocorti-coizilor i stimuleaz catabolismul proteic i formarea glicogenului la nivelul
ficatului.
Propnettile sale antunflamatom explic folosirea cortizonului n terapeutic Aten Ua psihiatnlor ns, a fost reinut de rolul su n stres si n depresie cortizolul a devenit un indice biologic al anumitor stan
psihopatologice Este studiat n starea de baz si n cursul unor probe dinamice ca DST (Dexamethasone Suppression Test, adic testul de repnmare prin deximeta zon), care pune n joc ntregul su sistem
de reglare
COTERAPIE (engl cotherapy) Terapie efectuat n comun de doi sau mai muli terapeui.
Este frecvent practicat n tratamentele unor grupun familiale Ofer numeroase avantaje, cum ar fi repartizarea sarcinilor ntre terapeui, facilitarea distanm n raport cu familia si posibilitatea de a stpni
mai bine situaiile complexe
COTOREP. Comisie tehnica de orientare i de reclasare profesional, instaurata ih fiecare departament potrivit legii
de orientare din 30 iunie 1975, n favoarea persoanelor handicapate (adulte).
COTOREP se compune din 20 de membn numii pe 3 am de prefect (cu excepia consilierului general, care este ales de egalii si) Comisia cupnnde cel puin 3 medici,reprezentani ai D D A S S , ai
organismelor de asigurare pentru boal, ai organismelor debitoare de prestaii so ciale, n direcii departamentale de munc si folosire a forei de munc Comisia se scindeaz n dou seciuni specializate
Pnma seciune apreciaz capacitatea de munc si propune o onentare profesional A doua seciune apreciaz gradul de in validitate si poate atnbui o alocaie sau alocaii n raport cu gradul de invaliditate
COTOREP dispune de o echip tehnic nsrcinat s instruiasc fiecare dosar un membru al acesteia este raportor n fata seciunii specializate competente
COTOREP are urmtoarele competente de a recunoate, dac este cazul, calitatea muncitorului handicapat, reclasndu l n una din categomle corespunztoare capa citailor sale profesionale, de a se
pronuna asupra onentru persoanei handicapate si asupra msurilor de asigurare a reclasrii sale (formaie profesional, stagiu de readaptare sau de reeducare), de a desemna stabilimente sau servicii care s
coopereze la reeducarea, la reclasarea si la ajutorarea adulilor handicapai (ateliere protejate, centru de ajutorare pnn munc, case de ajutorare specializate), de a decide atnbu irea unui loc de munc
rezervat, de a atnbui o pnm de reclasare, de a atnbui alocaia pentru adulii handicapai si/sau o alt alocaie, dac anumite condiii sunt ndeplinite, de a atnbui cartea de invali dilate
Decizia comisiei poate fi pus n prac tic de handicapatul nsui, de pnntu si, de autontatea responsabil a oncrui
141

centru, stabiliment sau serviciu medical, social sau administrativ interesat Instruirea dosarului este fcut la cererea secreta natului COTOREP, care sesizeaz echipa tehnic Decizia luat de comisie se im
pune organismelor sociale abilitate (Secu ntate social, ajutor social), dar nu persoanei handicapate
Sunt deschise ci de recurs Dac re cursul are n vedere recunoaterea calitii muncitorului handicapat sau categoria cores punztoare a capacitilor sale opionale competent este comisia departamental a
muncitorilor handicapai Dac recursul are n vedere atribuirea unei alocaii sau desem narea stabilimentului specializat, compe tent este comisia regional a contenciosului tehnic al Securitii sociale
C R AC K (termen englez) Preparat chimic pe baza de cocaina, destinat fuma-tului
Acest alcaloid de cocain este numit astfel de tre utilizatorii si din cauza zgomotului produs de spargerea cristalelor sale sub efectul cldurii igni Un efect eufonzant puternic apare la cteva secunde de
la inhalarea fumului Acest efect de foarte scurt durat, impune prize succe sive apropiate, avnd drept consecin o dependent rapid

CRAMPA SCRIITORULUI (engl

wnter's cramp) Dtstome de atitudine a membrului superior, caracterizata printr-o jen resimita mai mult sau mai puin dureros, care ncepe n mna i se difuzeaz n ntregul antebra, fiind declanat de
gesturile scrisului.
Nu este o cramp veritabil (contracie dureroas si involuntar a unui muchi) dar termenul este totui utilizat, deoarece degetele, arttorul si degetul mare mai

ales, se cnspeaz, fcnd sensul din ce n ce mai dificil Este, n general, o tulburare psihomotone de origine pur nevrotic (E Tnllat si J de Ajunaguerra), neasocnn du se cu vreo anomalie neurologic Uneon
este totui simptomul unei boli Wilson sau Parkinson al unei intoxicaii cu mangan sau cu unele neuroleptice Tra tamentele propuse sunt relaxarea, desensi bilizarea sistematic, biofeedback ui J Cottraux a
creat o scar de msurare care permite evaluarea evoluiei maladiei si a rezultatelor diverselor terapeutici
CREDIBILITATE (engl rehabihty) Caracter a ceea ce este credibil, demn de crezare
Problema se pune m cazul unei lipse de credibilitate privind o relatare o mrturie care pare s tin de mitomanie sau de delir bine sistematizat si organizat De aceea autoritile judiciare pot apela la un
psiholog sau la un psihiatru pentru o expertiz de credibilitate nainte de a preciza valoarea unor acuzaii sau a unor mrturii
CREIER (engl braui) Mas nervoas coninut n cutia cranian i n\ elita, ca i cerebelul si trunchiul cerebral, de meninge
Termenul encefal i este adesea preferat n limbajul tiinific
ISTORIC Pn.m secolul al XVIII lea studiul creienilui rmne strict anatomic (descrierile lui Galen, Vesal si Vicq d Azyr) Teoriile funcionale si localizationiste apar o dat cu descoperirile lui P Broca
Secolul al XIX lea vede dezvoltndu se abordarea morfologic ventabil Pe parcursul acestei penoade, aportul histologiei este, de ase menea, decisiv pentru descnerea creierului (C Golgi) n sfrit,
nceputul secolu
Im XX marcheaz vrsta de aur a localizrilor cerebrale, chiar dac alte teoni, mai glo-bahzante, s-au succedat mai nainte (J M Charcot) Actualmente, aportul teh meilor neurobiologice si electrofiziologice
ca si al tehnicilor de imagene cerebral, permite o descnere extrem de precis
DESCRIERE GENERAL Greutatea creierului adult este de aproximativ 1450 g El este compus din celule nervoase sau neuroni (ntre 10 si 100 miliarde) n stare nealterat, se disting dou substane carac
tenstice de culoare difent o matene alb (compus din axoni acopenti cu o ptur izolant sau teac de mielin) si o materie cenuie (corpi celulari si axoni nemieni hzati), care se gsesc la suprafa
formnd astfel cortexul cerebral
SISTEM PROTECTOR Creierul este protejat de diverse structuri Pereii ososi ai craniului si meningele (alctuite din nveliul extern sau duramater, ptura intermediar sau arahnoida si ptura in tern sau
piamater) constituie structurile externe Lichidul cefalorahidian circul n spatiile subarahnoidiene si n cavitile cerebrale interne Cavitile cerebrale m terne sau ventriculele sunt n numr de patru dou
ventricule laterale, legate prin onficnle Monro cu ventriculul III, care el nsui comunic cu cel de al patrulea ven tricul prin apeductul Sylvius Banera hematoencefahc este un proces biologic care permite
trecerea substanelor nutritive din mediul sanguin n lichidul cefalorahi dian si mpiedic difuzarea unor produse nocive
DIFERITELE PRI ALE CREIERULUI Creierul este divizat n trei pri Creierul anterior cupnnde telencefalul
(compus din neocortex, nucleu cenua bazali si sistemul hmbic) i diencefalul (constituit din talamus, epitalamus si hipo-talamus) Creierul mijlociu este compus din mezencefal Creierul posterior este
format din metencefal si din mielencefal
EMBRIOLOGIE Pornind de la ectoblast, placa neural se formeaz nainte de a constitui tubul neural Acesta se ngroa pentru a forma, n partea sa anterioar encefalul Creierul se constituie, aadar
pornind de la trei umflturi vezicula cerebral antenoar, care va deveni tel encefalul (acesta constituind la rndu i emisferele cerebrale), vezicula cerebral mijlocie care va deveni creierul mijlociu si
vezicula cerebral postenoar, care va constitui mielencefalul si metencefalul
STRUCTURI SPECIFICE
Metencefalul este o suprafa proemi nent care prezint, n partea sa extern protuberanta inelar, inel de fibre care nconjoar trunchiul cerebral
Mezencefalul sau creierul mijlociu este constituit din pedunculu cerebrali, iar in partea sa dorsal cuprinde relee vizuale importante, adic tuberculii cvadngemeni doi supenon si doi mfenori Partea interna a
mezencefalului conine, pnntre ali nuclei formaia reticulat implicat n vigihtate veghe si somn
Creierul anterior este compus din dien cefal si telencefal n diencefal se disting talamusul, epitalamusul si hipotalamusul Talamusul cupnnde mai muli nuclei care pot fi regrupai dup proiecta sau dup
funciile lor Primul tip de nuclei constituie relee ale tuturor cilor care conduc spre ariile corticale corespunztoare Al doilea tip de nuclei este constituit din structun de asociaie care se proiecteaz n anile
142
143 corncale specifice, asociative, fr a recepta proiecii senzoriale Al treilea grup de nuclei este format din nuclei talamici intrinseci Acetia recepteaz proiecii de la ali nuclei talamici, n care la rndul
lor se proiecteaz Ei sunt, de asemenea, n legtur cu formaia reticulat Epitala musul este compus esentialmente din epi fiz si pare s aib un rol important n procesul de regularizare a ritmurilor cir
cadiene n sfrit, hipotalamusul este constituit dmtr o sene de nuclei, situai sub talamus Aceti nuclei au o aciune pre ponderent n activitatea vegetativ si endocrin a organismului si sunt implicai n
foame, sete, reglarea termic si corn portamentele emoionale
Telencefalul se divide n trei pri nucleu cenuii bazah, sistemul limbic si neocortexul Nucleu cenuii bazali formea za, mpreun cu talamusul, nucleu cenuii centrali ai creierului, ocupnd aproape
ntreaga parte intern a emisferelor Distin gem printre acetia nucleul caudat nucleul lenticular, nucleul amigdahan, precum si corpul lui Luys, locus niger si nucleul rou Aceti nuclei sunt legai cu
majontatea structurilor creierului Ei par implicai n activitatea motorie extrapiramidal si, n mod potenial n procesele mnezice Sis temui limbic este compus din mai multe structuri legate ntre ele (corpii
mamilan, cortexul cingular, hipocampul etc) Aceste structuri ar fi implicate n memorie si n relaiile emoionale Neocortexul este o parte a creierului care cuprinde un numr foarte mare de scizun Nu exist
la animal (sic1 not L G ) si constituie la om cortexul cerebral Emisferele cerebrale sunt separate una de alta prin scizura mteremisfenc Aceasta se termin pe o structur de fibre albe care leag cele dou
emisfere corpul calos Celelalte scizun, de
dimensiune mai restrns i variabil, delimiteaz lobii i circumvolutnle
LOBII CREIERULUI
Lobul frontal cupnnde partea anterioar a emisferelor, situat n faa scizuni lui Rolando i lateral de scizura lui Sylvius n partea caudal a acestui lob se gsete circumvolutia frontal ascendent, care
conine celulele sistemului motor pirami dai Fata ventral este uneon numit lob orbitar Lobul frontal cupnnde ani motoni primare responsabile de pnncipalele mis cari, ani motoni secundare, care organi
zeaz si controleaz micrile fine si, n sfrit cortexul prefrontal (sau zona teriar) ane de integrare conectat la celelalte structuri corticale si la talamus vasculanzat ndeosebi de artera cerebral
anterioar
Lobul parietal este delimitat n fat de scizura lui Rolando, n partea sa infenoar de scizura lui Sylvius, iar n partea caudal de o linie imaginar care merge de la scizura lui Sylvius la scizura paneto occi
pital Acest lob cupnnde trei circumvolu tu parietala ascendent, loc de proiecie a informaiilor somestezice care provin de la cile spmo talarmce, circumvolutia pa netal superioar si circumvolutia
parietal inferioar Aceasta din urm pare a fi im plicat n limbaj Anile panetale posten oare recepteaz proiecii de la ana somatosenzitiv a cortexului asociativ frontal si temporal, precum si de la unele
structuri subcorticale Lobul parietal este vasculanzat de artera cerebral mijlocie pe fata sa extern
Lobul temporal include structunle cerebrale subiacente scizuni lui Sylvius El este delimitat n partea sa inferioar de scizura preoccipital, iar n partea median de gyrus hippocampi Neocortexul temporal
cupnnde girusul fusiform i girusul
144

transvers al lui Heschl Aceste formaiuni constituie anile pnmare ale proieciilor auditive Poriunea hmbic a lobului tem poral include circumvolutia a cincea temporal si hipocampul (numit uneon lobul
limbic), amigdala, formaiile olfac tive, uncusul si septumul Conexiunile mtracorticale ale neocortexulm temporal cu lobii nvecinai sunt multiple Structunle neocorticale ale celor doi lobi temporali sunt
interconectate de corpul calos Cele dou structun hmbice sunt conectate de comisura alb antenoar Complexul amig dahan are aferente se^zonale si some tezice multiple si asigur reprezentarea si
integrarea funciilor auditive Hipocampul este implicat n controlul vietn emoionale si n memorizare Lobul temporal este vasculanzat ndeosebi de artera cerebral postenoar
Lobul insulei, lob profund, este pus n evident prin ndeprtarea buzelor scizuni lui Sylvius Are o form triunghiular si cuprinde cinci circumvolutn
Lobul occipital este situat n partea postenoar a creierului Fata sa intern cupnnde mai multe scizun si circumvolu tu Scizura corpului calos si scizura calo somargmal delimiteaz circumvolutia corpului
calos Scizura paneto occipital este situat pe fata extern a emisferei, n timp ce cuneus, o alt circumvolutie a Io bului occipital, este delimitat de scizura calcann n jurul acesteia ajung infor mule de la
structunle senzonale vizuale ale retinei Pe partea intern a lobului se gsete girusul Imgual Lobul occipital este vasculanzat de artera cerebral postenoar
DIVIZIUNEA CITOARHITECTONIC A CORTEXULUI CEREBRAL n ceea ce pnvete morfologia celular, cortexul cerebral poate fi divizat n ase straturi
Distingem succesiv, de la exterior spre mtenor celulele plexiforme (stratul I), stratul granular extern (stratul II), stratul piramidal extern (stratul III), stratul gra nular intern (stratul IV), stratul piramidal intern
(stratul V), celulele fusiforme (stratul VI) Cercetrile actuale au permis ilustrarea legturilor funcionale pe care fiecare dintre aceste stratun le poate stabili cu celelalte si cu restul creierului Tehnicile de
stimulare electnc si de nregistrare electrofiziologic au demonstrat o mare specificitate n organizarea informaiei n aceste ani A fost de asemenea stabilit un izomorfism ntre sistemul senzorial peri feric
si reprezentarea sa central
NEUROCHIMIA SISTEMULUI CERE BRAL Creierul se compune din neuroni si din celule gliale Neuronii sunt legai unu de ceilali pnn sinapse, iar informaia se transmite de la un neuron la altul
trecnd pnn spaiul smaptic Celula nervoas este n stare de repaus, ncrcat electric Depolanzarea induce eliberarea unei can titti precise de neurotransmittori in spaiul smaptic (respectiva celul este
elementul presmaptic) Neurotransmit torul se leag de receptori specifici pe care i recunoate la nivelul membranei postsmaptice (aparinnd celulei recep toare) Urmeaz producerea unui semnal la
nivelul acestei celule, care se traduce prin modificn ale conformm membranei si intrarea de sodiu sau de potasiu n mtenorul celulei Aceast modificare poate avea rolul de excitaie sau de inhibiie la
nivelul cii respective Dup activarea smaptic, neurotransmitorul poate fi degradat n spaiul smaptic sau recaptat de elementul presmaptic pentru a fi reutihzat Exist mai multe tipuri de neurotransmi
ton cerebrali Moleculele clasice de tip acetilcohn, noradrenalm, serotomn sau
145 dopamin sunt amine cu greutate molecular redus Ultimele trei fac parte din sistemul catecoldminergic Exist si neuro-transmitton constituii din acizi aminati (glicin, acid gama aminobutinc, acid
glutamic) n sfrit, anii din urm au fost marcai de descoperirea unui mare numr de neurotransmitton care aparin sistemului peptidergic (substana P, enkefahne, endorfine etc ) Unu neurotransmitton
au o localizare cerebral preferenial si a de venit posibil stabilirea, cu ajutorul traso nlor radioactivi sau imunologici, a unei cartografii selective a sistemelor cerebrale, utilizandu se un tip particular de
neuro transmitton Mai muli neurotransmitton pot s coexiste n cadrul unui neuron si pot fi eliberai n cazul stimulrilor electrice
EXPLORAREA CREIERULUI UMAN Aceasta este n prezent constituit esenial mente din tehnici electrofiziologice, din tehnici de imagene si din investigaii nucleare >
Tehnici electrofiziologice
Electroencefdlogrdwd permite nregistrarea activitii electrice cerebrale, cu aju torul unor electro/i aplicai pe scalp Ea localizeaz, prin activitatea lor electric anormal, zonele patologice si diagnosti
cheaz epilepsia
Electrocorticogrdfid este o nregistrare a activitii electrice cerebrale efectuat cu ajutorul unor electrozi aplicai direct pe cortex, n cursul unei craniotomu Ea per mite o explorare privilegiat a cortexului
cerebral si se dovedete extrem de util n unele cazun de epilepsie cu o localizare complex
Stereoencefalografia permite nregistrarea activitii electnce cerebrale cu ajutorul unor electrozi implantai n profunzime pnn tehnici stereotaxice Aceast metod
este folosit n studierea epilepsiei si a micrilor anormale
Potenialele evocate msoar rspun-sunle electrice date de sistemul nervos unor stimuh externi specifici, care pot fi vizuali, auditivi sau somatosenzitivi Aceast tehnic permite diagnosticarea unui obsta
col pe o cale senzorial sau o scleroz n plci n faza de debut
Tehnici de imagene cerebral
Rddiogrdfid permite aprecierea diferi telor structuri osoase ale craniului si diag nosticarea unor eventuale leziuni osoase
Tomogrdfid este un procedeu radiologie care studiaz craniul n seciuni succesive Actualmente cele mai utilizate pentru explorarea esuturilor cerebrale sunt tomo densitometna sau scanografia (scanner) si
tomografia magnetic sau rezonanta mag netic nuclear (R M N ) Aceste tehnici permit depistarea cu o nalt precizie a majonttn leziunilor cerebrale organice n anii ce vm, rezonanta magnetic va
nlocui scannerul datorit preciziei sale mai mari Aceast tehnic este, ntr adevr, deosebit de util n stabilirea unui diagnostic de scleroz n plci sau a unor tumori care scap scannerului
Angiogrdfid exploreaz arterele cere brale Ea a fost treptat nlocuit prin sca nare, dar prezint nc interes n depistarea leziunilor vasculare
Tehnici nucleare
Raiiioizotopia cerebral permite, cu aju torul unui trasor radioactiv, s se stabi leasc o cartografie cerebral Ea studiaz fluxul sanguin si detecteaz leziunile intra-cerebrale Recent au aprut dou
dezvoltn importante Este vorba de aparate cu pozi trom, Positon Emission Tomography (PET), si de Single Photon Emission Compu-tenzed Tomography (SPECT) Pnmul utilizeaz substane marcate care
elibereaz pozitrom (deoxiglucoz, oxigen), pentru
146
CURA LUI SAKEL

a studia debitul cerebral si metabolismul celular Al doilea, prin procedee tomo-grafice, permite studierea debitului n regim cerebral
Bibi Ajunaguerra J de Hecaen.H Le wrtex teYebra/ tuile neuro pfytho-pjthologique Masson P ins 1960 Delmas J Vo;eef te/itres nerveux Masson Pans 1945 (reed 1975) Hubel D et alu Le cerveau Pour la Science Belm 197S Lanten Laura G Le
cerve<>u Seghers Paris 1987 Lazorthe< G Gouaze A Salomnn G Vascu/dnsaf;o;i et circulation Je l enccphale 2 voi Masson Pans 1976 197X

CRETIN (engl cretin) Se spunea, la sfritul secolului al XlX-lea, despre un copil care prezenta o arieraie mentala legata de o hipotiroidie, cu gua endemica
Gua este foarte frecvent n regiunile n care lipsete iodul ca n unele vi din muni Carena de hormon tiroidian se manifesta pnntr o oprire a cretem, aso ciat cu ntrziere psihomotone Copilul prezint
o morfologie caractenstic mem bre scurte un abdomen proeminent, hernie ombilical, o infiltrare a tegumentelor (miexedem), facies rotund si limb n grosat iptul este rguit si rar, pielea uscata si
granuloas Mecanismul ntr ziem dezvoltm este cunoscut Hormonii tiroidiem sunt indispensabili pentru eres terea cerebral, pentru sinteza constitu entilor hpidici si elaborarea miehnei Cauzele
hipotiroidiei sunt fie absenta glandei tiroide, fie o poziie anormal a acesteia sau tulburri congenitale ale hormonogenezei, cu transmisie genetic autosomic recesiv
Importanta depistm precoce pentru prevenirea aneratiei intelectuale a fcut ca practica testelor neonatale s fie siste-

matic, acestea indicnd instaurarea imediat a tratamentului hormonal substitutiv si reluarea maturaiei cerebrale
CRETINISM (engl cretinism) Mixedem endemic, caracteristic copilului cretin.
CRIZ UNCINEE (engl uncitdte fit) Varietate de criz de epilepsie temporala, al crei focar se situeaz n uncusul girusului hipocampului (partea antero-intern a lobului temporal).
Se manifest clinic pnntr o stare de obnubilare a contiinei, mai mult sau mai puin oniric, cu frecvente iluzii sau halu cinat olfactive si, uneori, cu sentimente de dejd vu
CRON (CITATE (engl chromcity) n patologia mental, permanena a unei maladii a crei evoluie are loc n mod continuu sau progresiv, pe parcursul unei lungi perioade de timp, activitatea
psihic alterndu-se durabil.
Este cazul unor nevroze grave si al psihozelor zise cronice", ca delirurile calificate astfel si schizofrenia
Ca responsabil de aceast cromcizare a putut fi mcnminat azilul de tip vechi si, n general, orice stabiliment spitalicesc psihi atnc Dm nefericire azi se constat c o abordare terapeutic mai diversificat si
extraspitaliceasc nu a dus, cum se putea spera, la dispariia total a cronicittn Aceasta doar s a deplasat n alte locun, fie ele structurile intermediare cele mai variate, fie unele medii familiale (unde, de
altfel, ntotdeauna a fost ntreinut)
CURA LUI SAKEL. Tehnic de oc utilizat odinioar n tratamentul psihozelor. - CONVULSIOTERAPIE CURARA
CURARA (engl curare) Otrava de origine vegetala care are o aciune paralizant, prin suprimarea contraciilor musculare
Utilizat uneon de indienii din America de Sud care ungeau cu ea vrfurile s geilor, spre a si paraliza prada sau dus mnu, este folosit n anestezie, sub forma a numeroi curanzanti sintetici spre a se evita
contraciile musculaturii bolnavului Este cazul, n special, n medicatia pre gtitoare pentru electrosoc
CURARIZARE (engl cuansation) Utilizarea curarei sau a unui curarizant sintetic, n scopul suprimrii contraciilor musculare n anumite intervenii chirurgicale sau n cazul aplicrii
electrosocului.
n cursul acestuia din urm, contraciile musculare puternice provocate de criza electric sunt uneon cauza unor fracturi si tasn de \ertebre De aceea curanzarea este n prezent n mod sistematic asociat
electrosocului, evitndu se astfel de com phcatii Se folosesc n acest scop sub anestezie general, curanzanti sintetici cu aciune de scurt durat n general denvati ai succinilcolmei
CURATEL (engl curatelage) Msur de protecie pronunata de un judector cu privire la persoane majore care, din cauza unei alterri a facultilor lor mentale, au nevoie de consiliere i de
control continuu n actele vieii lor civile.
Curatela a fost instaurat prin legea dm 3 ianuarie 1968, care a reformat n Frana dreptul persoanelor majore incapabile Une le persoane nu mai sunt n stare s si apere interesele, s practice actele
elementare ale vieii civile Este cazul unui numr de
bolnavi mintali sau i al unor persoane care prezint infirmiti corporale, tulburri care mpiedic exprimarea voinei sau discernmntul nainte de legea din 1968, numai bolnavii care fceau obiectul unei
internri erau deposedai de gestiunea patrimoniului lor, pe toat durata spitali zrii La ieire ei i recptau de ndat toate drepturile civile n urma legii din ianuarie 1968 medicalul si juridicul sunt
separate astfel, de exemplu, cutare pacient tratat n ambulatoriu poate s fac obiectul unei curatele pe cnd un altul spitalizat psihiatric i va pstra capacitatea juridic (putndu si practica personal
drepturile si obligaiile) Legea din 1968 enun prin cipiul general de nulitate a actelor juridice n caz de insanitate mental si instituie trei mari regimuri de protecie salvgardarea judiciar tutela si curatela
Salvgardarea judiciar este o msur de urgent, pe cnd tutela este o msur n caz de incapacitate total
Curatela este pronunat de judectorul de tutele la nivelul tribunalului de instan Sesizat la cererea unuia dintre apropiaii celui interesat, judectorul se poate sesiza si din oficiu, pe baza avizului unui ter
Procedeaz n acest caz la instruirea afa ceru audierea celui interesat si a familiei avizul medicului curant, certificat din partea unui medic specialist nscris pe lista procurorului Republicii n deschiderea
curatelei sau ntr o judecat postenoar judectorul poate enumera unele acte pe care persoana n cauz va avea capacitatea de a le face singur sau, invers, va aduga alte acte la acelea cerute de asistenta
cura torului Curatorul este soul, un membru de familie sau o asociaie tutelar agreat Majorul aflat n curatela nu poate, fr asistena curatorului su, s efectueze acte ca folosirea de capitaluri, cstorie,
donaie,
148
CUR DE DEZINTOXICARE

act de dispunere El i poate totui percepe veniturile, cu excepia cazului n care judectorul dispune c numai curatorul este abilitat s le perceap i s regleze chel tuiehle fat de teri El poate vota, dar nu
mai este eligibil Dac persoana aflat n curatela a svrit singur un act pe care nu l putea svri dect cu asistenta unui curator, actul este anulabil n anumite con ditu sau poate fi confirmat de ctre cura
tor n situaiile n care curatorul refuz asistenta pentru un act, persoana aflat n curatela poate cere judectorului tutelar o autorizaie supletiv Un recurs contra hot rm care deschide (sau refuz s
deschid) curatela este posibil n fata unui tribunal de mare instan Curatela nceteaz o dat cu cauzele care au determinat o.pnntr o jude cat de ridicare, dup aceleai formaliti ca la deschidere n unele
cazuri judec torul poate pronuna o hotrre prin care instituie o tutel
CUR DE DEZINTOXICARE (engl devntoxicdtion treatment sau withdrawal treatment) Tratament care are drept scop vindecarea unei intoxicaii cronice; n sens restrns, tratamentul sindromului de sevraj (cur de sevraj); prin extensie, tratament al toxicomanilor
Pentru a desemna tratamentele care vizeaz diminuarea simptomelor de lips n cazul n care un toxicoman nceteaz s si mai administreze drogul, specialitii vorbesc azi de tur de sevraj Dezintoxi carea
rmne totui un concept mitic, att la marele public ct si la toxicomani Trebuie deci s regrupm sub acest termen toate abordrile terapeutice ale toxico maniilor
PRIMELE METODE DE DEZINTOXI CARE Primele descrieri ale toxico
maniilor modeme, n a doua jumtate a secolului al XIX lea, s-au referit la dependenta fat de opiacee si ndeosebi la morfimsm (S Levmstem, B Ball, E Chambard, E Pichon) Importanta de pendentei fizice
n aceast toxicomanie si caracterul spectacular al sindromului de sevraj au fcut ca accentul s fie pus n primul rnd pe mijloacele de a depi momentul lipsei fizice Prima metod utilizat a fost aceea a
suprimrii brute (Levinstem), constnd pur si simplu n a izola pacientul, fr tratament, atta timp ct era necesar Opusul acestei metode, diminuarea progre siv a raiei de drog (Pichon), prezenta si ea
cteva inconveniente, muli subieci ieind din tratament mai intoxicai dect erau la nceput Cu timpul s a impus o metod de diminuare rapid sub control (Ball, R Erlenmeyer etc ) Dar era necesar ca n
paralel s se dezvolte tentative de tratamente paliative sau de substituie (cu cocain, cu heroin etc ) Adesea aceste tratamente s au aflat la onginea a noi for me de toxicomanie
Frecventa recidivelor a artat n scurt timp limitele curei de dezintoxicare si a subliniat importanta continum acesteia nainte de psihanaliz, s a ncercat preve nirea recidivelor cu ajutorul tratamentului
moral, al hipnozei si sugestiei
METODELE ACTUALE DE DEZ INTOXICARE Majoritatea specialitilor sunt de acord c o cur nu este dect un element al tratm toxicomanilor un sevraj se poate efectua n cteva zile sau sptmni,
pe cnd tratamentul se ntinde adesea pe parcursul a mai muli am ntre sevrajul bloc (metod brutal, acel Cold Turkey" al anglo-saxomlor), practicat n unele comuniti gerate de foti toxicomani, si
sevrajul cu totul progresiv exist si azi
148 CURA DE DEZINTOXICARE

o mulime de tehnici intermediare Utilizarea de antalgice, de tranchilizante si de derivai ai clonidinei (care, fr efecte pnhotrope importante, blocheaz efectele sevrajului de opiacee) face totui din sevraj
o entitate bine cunoscut pe plan medical si destul de uor de tratat Multe sevraje se pot astfel opera ambulatoriu, fr recurgerea la spitalizare
Tratamentul toxicomaniilor, ca si tehnicile de sevraj, este miza unor polemici care depesc cu mult simplul cadru al tehnicilor medicale Dincolo de lurile de poziie teoretice sau de certurile dintre
specialiti (care pledeaz pentru concepii biologice, psihanalitice sau comporta mentiste), diferitele strategii terapeutice sunt efectul modelelor implicite de n telegere a toxicomaniei O teorie a acestor
practici ar clarifica concepiile morale publice, ct si biologice sau psihologice
TRATAMENTUL TOXICOMANIILOR SupravegheVea toxicomanilor se face cel mai adesea pnntr o reea de instituii specializate fiecare tar tinznd, din anii 1970, s creeze un sistem de ngrijiri spe
cific Schematic, este posibil ca, avnd n vedere modelele propuse, s le diferentiem n dou sisteme
Luarea b sarcin global a toxicomanului Aceasta vizeaz dispariia toxicomani ei si se exprim prin dou mari modun de abordare
Tratamentele de ntreinere (engl mamtenance) Propus n anii '6X1 de ctre americanii V Dole si M Nyswander, aceast maintenance cu metadon const n administrarea cotidian a unei doze din acest
opiaceu cu aciune de lung durat Este deci vorba de a admite imposibilitatea sevrajului si de a-i furniza subiectului un drog legal, n sperana de a-1 vedea remserndu-se si stabilizndu-se pe plan social si afectiv aceast abordare este extrem de constrngtoare pentru pacient (obligaia de priz cotidian a drogului legal, ntr-un centru, dup analiza urinei etc )
Tratamente bazate pe izolarea sub/ec tu/u/ de restul societii Primul model al acestor tratamente a fost, n cadrul cnmi nalizrn toxicomaniilor, crearea de mari spitale nchisoare ' n Statele Unite (Fort
Worth n Texas, Lexington n Kentucky) Ideea de neimagmabile chmun ca de nchi soare pentru a-i ngriji pe toxicomani este cu regularitate redescoperit de unu oameni politici
Comunitile terapeutice gerate de foti toxicomani particip adesea la acelai mo del se pune problema spargem perso nahttu celor noi, a integrm lor, pentru un timp nedeterminat, ntr un grup, mtr o
instituie izolat de restul societii Difi cultatea controalelor exterioare si de/vol tarea unora dintre aceste structuri strnesc numeroase polemici O problem central este asimilarea acestor structuri cu unele
secte Unele comuniti includ n aciunea lor colaborarea cu alte instituii, cu fami lule etc
Modele complexe La cealalt extrema se afl aa zisele modele complexe, care tind s tin seama de diversitatea infinit a psihologiei toxicomanilor Modelul francez, orict de anarhic ar putea s par, este
un exemplu n aceast privin El const dmtr o reea evoluftv de structuri de ajutoare, de cazare, de nsoire, de audiere, de cur, de postcur, de reinsertie social Pstrndu-si posibilitatea unui terapeut
referent, ntr-o relaie n care poate avea loc audierea psihanalitic, subiectul trebuie s gseasc rspuns la problemele sale imediate loc pentru un sevraj, ndeprtare de mediul obinuit, pnntr-o
150
CVERULEN

edere de cel puin cteva sptmni ntr-un centru de postcur sau ntr-o familie de ajutorare etc Considerndu-l pe toxicoman persoan responsabil, susin toni acestui model struie asupra impor tantei
unei opiuni voluntare a subiectului, n orice etap a tratamentului, si asupra eecului oricrui tratament impus Aceast concepie implic o anumit funcie pozi tiv" a drogului tratamentul nu trece prin
abstinenta cu orice pre, ci prin accederea de ctre subiect la capacitatea de a opta (C Olievenstem vorbete de accederea la democraia psihic')
Bibi Leit, F , Fonbonne E La toxicomanie Vers une evalution de refraiteme/jfs I N S E R M , La DocumenlaUoii tranaise 1989

CUR INSULINIC > CONVULSIO

TERAPIE

CUVAD (eng couvdde) Comportament al tatlui care ia locul i rolul mamei n zilele care preced i care urmeaz naterii copilului su.
Cunoscut din antichitate si practicat n diverse forme n multe societi tradiionale (E B Tylor) si chiar si recent n Frana, ntr o anumit regiune (P Abely), cuvada semnific n psihiatrie manifestri
psihopatologice la brbai n perioada de gra viditate a soiei sau puin dup natere" (A Haynal) Este deci vorba de toate tulburrile mentale legate de puerperahtatea masculin
Dup W H Trehovan, cel mai adesea este vorba de simple manifestri anxiode-presive, asociate n special cu tulburri psihosomatice, dintre care unele par strns legate de o simbolistic puerperal alternant de anorexie si bulirme, dureri si
balonn abdominale, colici intestinali, mictium frecvente si mai ales dureri de dini Acestea din urm ar fi provocate de un fel de simpatie magic fat de mam, bazat pe vechea credin popular c
sarcina stric dintn"
Identificarea tatlui cu mama poate adesea s duc pn la o pierdere a identitii si la adevrate crize de delir reacionai atunci cnd soia sa nate Aceste psihoze puerperale masculine survin la brbai a
cror identitate sexual este fragil (E Jacobson), ei fund incapabili s-si su porte rolul patern Aceti brbai pstreaz o puternic pizmuire a capacitii ferm nine" de a avea copii Ei se identific deci
profund cu cea care nate si exprim nu meroase fantasme de reproducie n delirul lor, a crui evoluie rmne cel mai adesea benign
n afar de episoadele delirante, care necesit un tratament neuroleptic, anxio liticele si antidepresoni uori sunt n general de ajuns ca s calmeze tulburrile minore ale sindromului cuvadei" O psiho
terapie de inspiraie psihanalitic poate apoi ajuta la restabilirea unei mai bune identiti sexuale
Bibi. Enoch D , Trehowan, W Uacammon Psychiatnc Syndroms, G B Butterworth Hememann, Oxford 1991
CVERULEN (engl querulousness) Tendin patologic de a reclama repararea de pagube i de injustiii care par imaginare.
Fie ntr-un mod exclusiv expresiv, fie n unul procesiv, cu angajarea de proceduri administrative sau judiciare abuzive, aceast tendin poate deveni de-a dreptul delirant Ea se confund n acest caz cu
delirul de revendicare

151

DEBIL (engl mental deficient) Persoana atinsa de debilitate mental.

Se face distincie ntre debilul uor subiect caracterizat de un coeficient de inteligent situat ntre 50 si 75 la probele psihometnce, si debilul profund, subiect caracterizat de un coeficient de inteligent care
nu depete 50 la probele psiho metrice
DEBILITATE (engl mental defici ency) Stare permanent de insuficiena intelectual, care nu permite s se rspund cerinelor mediului.
CARACTERISTICI Dac lum drept referin teoria lui J Piaget despre in teligent, debilii ajung la stadiul operaiilor concrete, dar niciodat la stadiul formal, care implic raionamentul asupra propo
zitulor Dmtr o perspectiv developmen tal, debilitatea se caracterizeaz prin ncetineal si limitarea dezvoltm intelectuale
Comparaia cu copiii mai mici, a cror vrst mental" este aceeai cu vrsta cronologic, trebuie fcut cu precauie ntrzierea nu este aceeai n toate sectoarele
de dezvoltare mai mic n ceea ce privete sarcinile psihomotorn.ea este mai impor tant n ceea ce privete sarcinile spatio temporale (heterocrome) Deficitul intelec tual tine pasul cu un anumit deficit
social care se manifest ndeosebi- prin ego centrism sugestibihtate, rigiditate si dificultatea de a se adapta la situaii noi Noiunea de debilitate se refer n mare parte la exigentele mediului

DIAGNOSTICUL Diagnosticul de debili ae se face pornind de la testele de mteh gent general, construite n aa fel nct un individ mijlociu s aib un coeficient de inteligent (Q l) egal cu 100 si ca
aproxi mativ 2% din populaie s aib un Q I inferior lui 70 Validarea externa a rezul aelor la aceste teste se face n principal prin reuita colar Un proces verbal de debilitate, pornind de la asemenea
criterii psihometnce, pune problema etiologiei si pronosticului Pentru un anumit numr de cazun n care debilitatea este adesea profund (Q I cupnns ntre 30 si 50), poate fi pus n eviden originea
organic
n cazunle de debilitate uoar, n schimb, al cror diagnostic se face cel mai
AE
adesea dup intrarea n colaritatea obligatorie, pot fi formulate diferite ipoteze Pe de o parte, ar exista o debilitate endogen, legat de transmiterea genetic a aptitudinilor (si maptitudinilor) intelectuale Pe
de alt parte, debilitatea ar fi consecina circumstanelor de mediu nefaste ntr ade vr, ea este mai frecvent n mediile defavorizate economic, social si cultural Mecanismele de construcie ale unei
asemenea debiliti sunt multiple si ames tecate malnutntie, lipsa de stimulare, absenta predictibihttn evenimentelor, lipsa de soluii pozitive la iniiative si la tentativele de autonomie Chiar dac la aceti
copii poate fi pus n cauz echipa mentul genetic (cu toate c cercetrile privind copiii adoptai au demonstrat importanta lor redus), factorii de mediu pot mpovra mult factorii genetici Noti unea de
debilitate include ideea de per manent si de ireversibilitate Cu toate acestea, constanta Q I depinde de susti nerea, cognitiv si afectiv, acordat debililor pentru a se insera n societate unu debili colari nu
mai sunt debili mai trziu, n msura n care au fost gsite condiiile propice dezvoltrii lor Aceasta nseamn a releva importanta unei educaii speciale, care i face pe debili s stpneasc anu mite
depnnden fundamentale (citit, rudi mente de calcul) si s nvee o meserie care s le permit s fie independeni la vrsta adult
DEFICIENTELE ORGANICE Debilitatea mental nu apare ca o entitate izolabil, dar autoni subliniaz diversitatea structurilor morbide care includ deficiena intelectual Aneratnle si debilitile profunde
se re gsesc la subieci atini de handicapuri" multiple
Cauze fi deputare Cauzele identificate se pot situa nainte sau dup natere
Cauze antenatale Acestea sunt ence falopatnle progresive care afecteaz eredi tar un sistem enzimatic, cea mai cunoscut fiind fenilcetonuna, depistat de testul Guthne* si evitabil pnntr un regim srac n
fenilalamn encefalopatiile endocrine (-* CRETIN), malformaiile cerebrale (spina bifida, microcefahe) sunt cauze de debili ae de diverse grade Aberaiile cromo zomice, ntre care trizomnle 21, reprezint
un deficient mental din cinci Unele em bnofetopatn, ca rubeola asociaz la dete norarea intelectual anomalii vizuale, auditive si cardiace Intoxicaiile cu tutun si alcool, n special, favorizeaz suferina
fetal, asociat cu ntrziere de cretere si prematuntate
Cauzepostnatale Meningitele, surs de convulsii stau uneori la originea unor Iezi ura cerebrale definitive la fel stau lucrurile n cazul encefalopatiilor acute Cu toate acestea, mecanismele care leag aceti
faeton organici de insuficienta intelectual nu sunt cunoscute si nu exist proporie nalitate nguroas ntre difuzarea leziunilor si gradul de deficient Aceast detenorare neurologic nu este dect rareori
regsit la copiii cu debilitate mijlocie si uoar
Studiile epidemiologice Dimpotriv, studiile epidemiologice pun n evident, la aceti copii, factoni afectivi, carenele socioculturale, absenta stimulm dm partea anturajului si rolul adesea nefast al msu
nlor segregative luate prea de timpunu Unu dintre ei prezint tulburn psihiatnce, psihoze infantile deficitare, dizarmonu evolutive* sau tulburn nevrotice Depis tarea precoce a acestor tulburn i luarea de
msun, n special psihoterapeutice, permit evitarea sau ntrzierea debihzni, care duce la o deficien armonic, adic DECEREBRARE
la un mod de funcionare mental stereotip, ablonard Terapiile psihanalitice au permis mai buna nelegere a dinamicii psihice a copiilor deficieni si evaluarea importantei mecanismelor de identificare a
copilului cu prinii - ARIERAIE
MENTAL

Bibi Im/an A Tastovre Le entanh dit>, debile* Appnx.he^, p^ythopcddgogique ESF Pans 1978 Mirail M (eds ) La debilite mentdle de l enfant Privat Toulouse 1979 Zaz/o R Le debilitez mentale A Colin Paris 1971 (trad n romnete de Scrgiu
Stetanescu Proda novici M Flonca Nicolescu Editura Didactic M Pedagogic Bucureti, 1979 - not L G )

DECEREBRARE (engl decerebution) Transecionare a trunchiului cerebral n partea sa superioara, ntre tuberculii cvadrigemeni anteriori i tuberculii cvadrigemeni posteriori (seciune intercolicular).
Decerebftjrea a fost reali7dta pentru pn m dat la animal de ctre Ch Shernngton Animalul decerebrat rmne ntr o atitu dine pietrificat datorit unei exagerri a activitii tonice a muchilor extenson anti
gravitan Aceast rigiditate cu pronatia membrelor superioare si extensia mem brelor inferioare se regsete n patologia uman n cazurile de suferin cortical extins, n special n unele come, pentru care
constituie un semn de gravitate

DECOMPENSARE NEVROTIC
(engl neurotic decompensdtion) Dintr-o perspectiv psihodinamic, criza asociat cu prbuirea defenselor nevrotice obinuite la un subiect a crui nevroz era pn atunci relativ compensat i
care este brusc confruntat cu o situaie dificila din punct de vedere afectiv sau
periculoas, creia nu-i poate face faa pe plan emoional.
Y Pelicier a defimt-o, n 1971, ca pe o tulburare de comportament, mai mult sau mai puin acut, care survine n istoria unui nevrotic si care se manifest prin mai multe simptome nespecifice" Poate fi
vorba de fapt de un paroxism pantofobic (adic de o fobie extrem, difuz, n care angoasa se deplaseaz de la un obiect la altul), de un episod confuzional sau chiar de o stare psihotic n general tranzitorie
si de tip reacionai Mai rar, decompen sarea poate fi calea de intrare ntr o psihoz cronic, la un pacient deosebit de vulnerabil Uneori se afl si la originea unor maladii psihosomatice care, ntr un fel, iau
locul nevrozei de pn atunci
DECONDITIONARE (engl decondi tioning) Proces la captul cruia o reacie dobndit nceteaz de a se mai manifesta.
Termenul este uneori folosit n terapia comportamental atunci cnd se consider c onginea unei reacii (de exemplu, o re actie anxioas) se datoreaz unei condi tionn si c terapia are drept scop dispariia
acelei reacii Se crede n acest caz c pro cesul de formare al unui simptom poate fi asimilat cu acela al unui reflex condiionat Deconditionarea prezint, ntr-adevr, analogii cu procesul n care un rspuns
condiionat stabilit n mod experimental nceteaz de a se manifesta fie din cauza dispariiei stimulului, fie din cauz c reacia nsei nceteaz de a fi ntrit
DEDUBLAREA PERSONALITII (engl dual personality) Stare secund, de origine isteric, a crei caracteristica este apariia alternant a unor personaliti distincte, la acelai subiect.
154
DEGENERESCENTA

n aceast atingere a unitii personalitii sale, pacientul este convins c exist n el mai multe personaje diferite, care triesc pe rnd sau simultan, fiecare pentru sine, o viat total diferit Marton Pnnce
(1854-1920), Th Flournoy (1857-1919) si P Janet (1859-1947) au efectuat observaii ndelungate ale bolnavilor de tipul acesta La subiecii predispusi, hipnoza si sugestia pot produce n mod artificial
asemenea dedublri n ale lor Studii asupra isteriei (l895), J BreuersiS Freud au demonstrat c astfel de manifestri se observ prin excelent la isterici
DEFICIENT MENTAL (engl mental deficiency sau impdirment) Orice insuficien psihic, fie ea dobndita sau congenital.
Termenul vizeaz mai ales insuficien tele sau aneratnle intelectuale Ca urmare a studiilor lui M Bury si P Minaire, dis lingem n prezent trei planuri deficiente (engl impdiiment) care desemneaz mala dia
mental s tulburrile sale, incdpau tatea (engl de^ibility), care rezult din deficient-si definete consecinele mor bide funcionale, deficitul care poate fi msurat si care d dreptul la compensare financiar,
handicapul, care corespunde consecinelor socioprofesionale ale defici entei si deficitului Acesta din urm, dup cum vedem, nu este cuantificabil si trebuie analizat n termeni situationali -> ARIE RAIE
MENTAL HANDICAP MENTAL
DEFICITAR () (engl defective) Se spune despre o persoan care prezint un deficit intelectual fie prin deficiena sau arieraie mental, fie prin deteriorare demeniala.
DEFICIT INTELECTUAL (engl mental defect) Insuficiena de eficiena
nteto
ala,
tele dinke importante ale unei deficiente mentale, fcnd un subiect incapabil de a rspunde n mod adaptat cerinelor mediului. - ARIERAIE MENTAL
DEGENERESCENT (engl degene ration) Degradare a unei fiine vii.
Termenul a degenera apare n secolul al XIV lea, cu sensul literal de a-si pierde calitile naturale ale rasei" La sfritul secolului al XVIII-lea, degenerare si de generescent capt foarte repede un sens
medical precis, specific anatomopatologiei nscnde, sensul de transformare pato logic a unui esut" (tocmai cu acest sens conceptul continu s fie larg utilizat de ctre neurologi) Naturalisti ca J
Lamarck sau Buffon definesc degenerescenta ca pe o ,deviatie natural a speciei" B A Morel face din ea o deviaie maladiv a speciei' Conceptul nu nceteaz s evolueze n cursul elaborm unor teorii
succesive pe care le susine teoriile degenerescentei
TEORIA LUI MOREL Formalizat n Frana la mijlocul secolului al XIX lea, aceast teorie cunoate o foarte larg rspndire n ntreaga Europ si funcioneaz practic ca o dogm pn la primul rzboi
mondial Prim teorie etiologic global a nebuniei, care permite inserarea psihiatriei n cadrul medicmei, ea rspunde proiec tului cu totul pozitivist al lui B A Morel de a nvedera principiul de baz al
bolilor mintale si de a le regsi ntr-o clasificare natural
Ca majoritatea aliemstilor epocii sale, Morel d ereditii un Ioc absolut central n teoria sa n ceea ce privete problema evoluiei, catolicul convins care era Morel nu este darwimst, dar ader la transformismul lui Buffon si Lamarck, degenerescenta
155 DEGENERESCENTA

fiind o transformare patologic survenit la omul pe care Dumnezeu 1-a creat perfect Credina sa l conduce n acelai fel Ia descrierea unei relaii consubstaniale a sufletului cu corpul, plasnd pe acelai
plan cauzele fizice si cauzele morale ceea ce i permite s nu atribuie dect un singur loc de aciune degenerescentei sistemul nervos El descrie cauze predispozante fizice sau morale individuale sau generale
care, prin sumatie ereditar, duc la con stituirea .predispoziiei teren deosebit de fragil pe care survine nebunia, de ndat ce apar cauzele determinante care l mping pe cel predispus ctre cutare sau cutare
tip morbid
n clasificarea sa din 1860 Morel opu ne afeciunile accidentale afeciunilor constituionale n prima grup el rndu ieste nebuniile prin intoxicare nebuniile isterice epileptic si ipohondnac nebu nule
simpatice nebuniile idiopatice si dementa n a doua grup cea mai im portant, clasific nebuniile ereditare pe care le mparte n patru clase de gravitate crescnd, de la simpla exagerare a tem peramentului
nervos' pn la clasa imbeci Iilor, idioilor si cretinilor
TEORIA LUI MAGNAN Opera lui Morel este, din 1860 obiect a numeroase dez baten si lucrrile asupra degenerescentei ncep s se multiplice V Magnan este ns cel cruia i datorm sistematizarea defi
mtiv, care duce la definiia din 1895 Degenerescenta este starea patologic a fiinei care, n comparaie cu generatorii si imediai, este din punct de vedere consti tutional mpuinat n ceea ce pnveste rezis
tenta sa psihologic si realizeaz doar incomplet condiiile luptei pentru viat aceast mpuinare, care se exprim prin stigmate permanente, este esentialmente
progresiv, cu excepia regenerm intercurente, dac aceasta lipsete degeneres centa duce mai mult sau mai putm repede la dispariia speciei"
Aadar, referirea la generatorii imediai (si nu la tipul primordial perfect) si intro ducerea conceptului de lupt pentru viat deplaseaz degenerescenta din contextul religios n care o situase Morel, ntr un
context evoluionist darwimst
Magnan propune pe de alt parte un model anatomic al sistemului nervos caracterizat de o ierarhizare a nevraxului de la mduva inferioar pn la creierul anterior, creia i corespunde o ierarhizare a
funciilor de la cele mai instinctive la cele mai elaborate Fiecrei leziuni i cores punde deci o patologie precis si constant Magnan i elaboreaz teoria axnd o pe patru concepte fundamentale
Predispoziia Este starea iniial a de generatului n absenta complicaiei Pre dispoziia poate fi organic psihologic sau social Ea poate fi dobndit sau ereditar Poate fi, n sfrit simpl (sau latent),
caracterizat anatomic prin cea mai slab rezistent a creierului, sau poate fi maximal cu o lezare cerebral impor tant si difuz
Dezechilibrul Noiune destul de vag, dezechilibrul calific pierderea de sinergie ntre centm nervoi si se exprim pnntr o dispariie a armoniei ntre diferitele funcii Pe scurt, mecanismul dezechilibrm se
poate descompune n trei termeni distru gere sau oprire n dezvoltarea unor centri, supraactivitate episodic sau durabil a unor centri, diminuare de moment sau durabil a altor centri Consecinele imediate
ale acestei dezordini sunt 1) suprimarea unor funcii, 2) automatismul centrilor supra excitai, 3) inhibiia exagerat exercitat asupra centrilor mai puin valizi
156

Vechea idee c soma (corpul) expnm calitile sufletului a fost deja reluat de Morel, cititor al lui F J Gali Stigmatele sunt atributele nou fnnte care este degeneratul' Ele pot fi morale (ane raie intelectual
sau afectiv, madaptare social) sau fizice (atrofii, hipertrofu sau distrofii) Stigmatele i pun pecetea pe degenerescent si sunt cel mai adesea mar torn funciei asupra creia aceasta s a exercitat n mod
deosebit
Smdroamele episodice Sunt situaii mentale contingente episodice si secun dare care survin la cei predispusi manie si melancolie, delir cronic si nebunii inter mitente la predispusa simpli nebunie lucid
(obsesie, impulsie) manie raional delir polimorf sau delir subit la predispusn maximali Pe lng aceast categorie de alienare care survine la degenerai Magnan descrie o categorie de alienri acciden tale'
legate de faeton etiologici puternici unici si dobndii care regrupeaz unele deliruri (epileptic si istenc) nebuniile toxice (alcoolic, febril etc ) si dementele organice (tumori, sifilis etc )
PROBLEMA TRATAMENTULUI Depla snd problematica bolii mentale pe terenul ereditii, teona degenerescentei deplasa n acelai timp problematica tratamentului individual asupra aceleia a
profilaxiei so ciale De fapt, degenerescenta poart deja n ea nsi un remediu eficace, deoarece ajunge n mod natural" la sterilitate dup cteva generaii Rolul medicului se limi teaz la a ajuta natura,
reducnd efectele cauzelor predispozante prin reguli de igi en (hidroterapie, de exemplu), sfatun pedagogice (metod senzorial) si sfatun eugemce pentru a jugula progresia dege nerativ" Foarte repede,
ns, n contact cu teoriile de defens social, tratamentul moral al individului devine moralizarea
maselor, profilaxia individual devine depistarea degenerailor care trebuie izolai, sfatunle eugemce se fixeaz n legislaii uneon draconice, care duc pn la interdicia cstonei, ba chiar la stenhzare
GENIUL SI CRIMA O asemenea teorie nu putea lipsi din polemicile asupra rapor tunlor nebuniei cu geniul si cnma F Voisin individualizeaz conceptul de gemu parial iar J Moreau de Tours arat c geniul
este o nevroz care i afl sursa pe acelai teren ca nebunia Pentru Magnan si dis cipoln si, acest teren este n mod firesc degenerescenta, iar geniul nu este, cel mai adesea dect un degenerat supenor"
Ideea este reluat de C Lombroso

Ct despre cnminologi ei sunt foarte repede atrai de aceast teorie care permite o explicaie coerent a crimei, deosebit de util n expertiza psihiatric n care deja excelase Morel Experii au de acum posi
bilitatea de a face distincie ntre criminalul accidental dispensat de maladia mental si deci responsabil, si criminalul degenerat si iresponsabil Dac crima nu este pentru Morel si Magnan dect un stigmat
printre altele Lombroso propune individualizarea unei veritabile clase de cnmmali nns cuti" degenerai a cror decompensare se face ineluctabil ntr un mod antisocial
DESTINUL TEORIEI DEGENERES CENTEI Psihiatria german accept aproape imediat ideile noi ale lui Morel, datont lui W Gnesmger, H Schule si R von Krafft Ebmg Dar, din 1890, T Ziehen si E
Kraepehn reacioneaz contra schematismului lor n Marea Bn tame si n Belgia, teoria degenerescentei este introdus pnn scnenle lui Maudsley si Dallemagne n Italia, teona cnmmalului nnscut a lui
Lombroso strnete cele mai
157

.DEJA vir

ascuite cntici Ct pnveste Frana, a trebuit s fie ateptat G Geml-Pemn pentru a se ndrzni atacarea monumentului lui Morel, dup o jumtate de secol de imperialism Segmente ntregi subzist, cu toate
acestea, n unele concepte adaptate de E Dupre, JIH Jackson si chiar S Freud
Bibi. Genii Pemn, G Hetaire tfes origine* et de l evolution de l idee de degenerescente en medeune mentale, Leclerc Paris 19 H Lom broso C , L homme triminel 2 voi Bailliere, Pans 1887,Magnan V Legrain M Le^dege neres
etat mental et syndromes epivxliques Ruef Paris 1895 Morel BA Thi/ft ctes maU dies mentalei,, Masson Paris 1&60

DEJA VU" - ILUZIA DEJA vu

DELAY (Jean) Psihiatru si scriitor francez (Bayonne, 1907 - Paris, 1987).
Fiul unui chirurg din Bayonne, Delay a fcut studii'de medicin, apoi de neuro logie la Paris, la Salpetriere, pe care le a terminat cu teza sa despre astereognozii*, n 1935 A fcut apoi studii de filosofic la
Sorbona, ncheiate cu o tez asupra mala dnlor memoriei, n 1942, si o formaie psihiatric clinic, cu H Ey, la Spitalul Samte Arme n acest stabiliment devine el titular al catedrei clinicii de boli mentale, n
1946 Efectueaz numeroase cercetri clinice si psihofarmaceutice, n special asupra clorpromazmei, protagonista vntoa relor neuroleptice", creia i studiaz efec tele sedaive n strile de agitaie, ncepnd
din 1952, n colaborare cu J M Harl si P Deruker Considernd acest medicament mai nti ca pe un ganghoplegic", la Journees therapeutiques de Pans' (Thera pie, 8,3,1953, pp 347-364),el l definete
apoi ca pe un psihotrop cu aciune central,
nummdu-1 mai nti neuroplegic", iar n cele din urm neuroleptic"
Scriitor strlucit, a fost ales membru al Academiei Franceze n 1959 A lsat studii biografice remarcabile asupra Tinereii lui Andre Gide (1956-1957) si asupra strmoilor si pe linie matern, n patru
volume (Avant-Memoire 1979-1986)
DELINCVENT Cengl dehnquency) Totalitate a infraciunilor comise ntr-un loc si ntr-o perioada data.
Sociologia folosete fr distincie termenul de delincvent sau pe acela de criminalitate limbajul curent rezervndu l pe acesta din urm infraciunilor mai grave Se disting, n scopul clasificm, infraciuni
contra statului, contra persoa nelor, contra bunurilor, contra moravurilor Delincventa este un fenomen universal legat de viata social nu exist societate fr delincvent Colectivitatea reactio neaz la aceste
acte antisociale pnntr un ansamblu de msuri care constituie politica sa n domeniul criminalitii Acestea sunt destinate s previn sau s reprime crimi nalitatea Problema este mai puin de a o suprima ct
de a o ndigui si a o face mai puin nociv n acest scop, din secolul al XIX lea, s au fcut eforturi n cercetarea cauzelor delincventei Au fost pui n evi dent factori de mai multe categorii
- factori sociali carene ale mediului familial si colar, proasta folosire a tim pului liber, agresivitatea cultivat de mass media, prea adesea apologet a luxului, sexului si violentei, densitatea populaiei
din marile centre urbane, nsuti cienta echipamentelor socioculturale,
- factori politici crize, absent de simt civic,
- faeton individuali greu de categonsit
158

Delincventa caracterizeaz o conduit antisocial care expnm madaptarea unui individ la societate Schematic, putem lua n considerare un sistem relaional n dublu sens, n care individul expnm o
pretenie pnn intermediul unei trecen la actul delictuos, societatea fund pus n situaia de a-i rspunde ntr-un mod represiv la fel de dezadaptat Iar dac acea pretenie se expnm pnntr o trecere la act, este
pentru c actul nlocuiete cuvntul ntr un conflict n care individul poate mai uor aciona dect verbaliza pretenia sa pro fund fat de ceilali
ntr o abordare nosografic, delincventa poate fi observat ntr-o multitudine de structun mentale posibile, de la normal la patologic Ea se poate deci situa ntr un context reacionai mai puin patologic Poate
aprea n cadnil unor tulburn caractenale, care odinioar erau consi derate a tine de registrul perversiunii Delincventa se poate ns situa ntr un context net patologic, exprimnd o struc tur nevrotic sau
psihotic Delincventa nu este n acest caz dect un simptom dintre altele al unei tulburn profunde a personalitii Tocmai aceast tulburare profund va trebui s pnvilegieze reedu carea social
psihoterapia, terapeuticile medicamentoase, msuri instituionale individualizate
DELIR (engl Musion) Psihoza legata de o organizare psihopatologica a personalitii i de raportul ei cu realitatea, n general durabila, care se manifesta prin tulburri de percepie si producerea de idei delirante.
Delirul cronic studiat aici trebuie cu gnj distins de delirul acut sau delmum tremens", ca i de accesul delirant*
ISTORIC DescnsdeE Esquirol n cadrul monomaniilor*, o dat cu Ch Lasegue, J Falret si V Magnan modelul su devine delirul sistematizat cronic de persecuie, cu ale sale patru faze evolutive (nelinite
anxioas, persecuie, megalomanie si dement vesanic terminal) La nceputul secolului XX, se va ncerca reperarea unor forme clinice n raport cu mecanismul preponderent delirul de interpretare al lui P
Seneux si J Capgras (- DELIR DE INTERPRETARE), psihoza halucmatone a lui G Ballet, delirurile pasionale ale lui G G Clerambault (ca erotomania), deliru nle de imaginaie ale lui E Dupre, delirul
senzitiv de relaie al lui E Kretschmer etc , deosebite clar de delirurile paranoide schizofrenice Ceea ce nu va face scoal anglo-amencan, care va avea mai degrab tendina de a le ngloba n formele
delirante ale schizofreniei, fr a da important coerentei lor, sistematizm si meninem unui anumit contact cu realitatea, ceea ce le deosebete totui de aceast psihoz disociativ Trebuie ns notat c, o
dat cu revizuirea DSM-III, psihiatru nord amen cam recunosc o anumit specificitate acestor deliruri cronice, considerate aici Delusional Disorders' (categona 297 10)
SEMIOLOGIE Pe plan semiologic, deli runle cronice sunt descrise dup meca msmele lor (halucmator, interpretativ, imaginativ, intuitiv), dup teme sau coninut (persecuie, gelozie, erotomanie,
culpabilitate, influent, megalomanie) si dup orgamznle lor (construcie delirant mai mult sau mai puin bine sistematizat si coerent,n sector sau difuz), numite si structun" distingem n acest caz, pe
urmele lui Ch Nodet, structura paranoic (delir bine construit si sistematizat), structura parafreruc (delir fantastic a crui
159 DELIR
construcie merge n toate sensurile, dei rmne organizat) si structura paranoid, total incoerent si disociat, ca n boala Bleuler
Caracterul halucmator depinde de dwer sele modaliti de halucmare si n special de acelea auditive verbale si psihice, cu nucleul lor de automatism mental* descris de Clerambault Invers, n delirurile inter
pretaive, realitatea exterioara este per ceput corect n ansamblu, dar pacientul desluete aici semne care i sunt n mod special destinate si care l conving de autenticitatea persecuiei sau a pasiunii sale
dureroase Acestea sunt, n general, deliruri paranoice
Delirurile de imaginaie se apropie mai mult de o relatare romanesc sau fantas tic si ncep n general cu o construcie de tip parafremc Ct privete delirurile intuitive, care depind de intuiii delirante (E
Targowla), ele par pentru pacient ge nerate chiar n cadrul gndim sale, cu o convingere subit si de nezdruncinat, care i se impune, a adevrului absolut al ideii delirante Trebuie ns tiut c rareon deh
rurile depind de un mecanism unic si c, n general, intuiiile se asociaz cu interpretri si cu unele tulburri halucmatoni Tipul de organizare si de construcie del rant permite distingerea delirurilor
paranoide nesis tematizate, vagi, ale cror coninuturi se nlnuie fr logic, greu penetrabile, deh run ntlnite ndeosebi n schizofrenie* de delirurile sistematizate, cu teme precise si cu o anumit
logic si coerent, care le fac susceptibile de a fi luate n senos si de a determina uneori convingerea semenului, ca n nebunia n doi" (Lasegue si Falret) Numai acestea din urm fac cu adevrat parte din
grupa delirurilor cronice (de oarece pnmele sunt nglobate n schizo freme) Ele se pot dezvolta fie ntr-un mod
insidios, fie n urma unui acces delirant subacut Nu apar niciodat nainte de vrsta de treizeci de ani Avnd o evoluie foarte ndelungat, nu sunt deficitare, adic nu determin o veritabil deteriorare
intelectual Starea de, dement venic", descris odinioar n faza sa terminal, nu este de fapt dect consecina unui azilism* prelungit
CLASIFICAREA DELIRURILOR Clasic dup cum am vzut, sunt mprite n funcie de mecanismul lor principal, n trei mari gnipe
- psihoza halucinatone cronic, n care tabloul clinic este dominat de halucinaii
- parafrema*, n care imaginaia este aceea care ntreine construcia delirant ea rmne distinct de schizofrenie, de oarece nu se asociaz nici cu disociere mental, nici cu discordant afectiv si nu l
mpiedic pe pacient s pstreze un contact destul de bun cu mediul su
- paranoia*, care se caracterizeaz prmtr o construcie delirant extrem de coerent, deosebit de bine sistematizat si care adesea se dezvolt la o personalitate caracterizat pnn hipertrofia Eului psiho
rigiditate, ncpnare si fals judecat
n aceast din urm grup se disting trei mari tipuri de delir paranoic
1) delirul de interpretare pe tema obis nuit a persecuiei, adesea megalomanie, bine sistematizat si organizat n reea n aa fel nct fiecare nou eveniment capt o semnificaie persecutone, ntrind convin
gerea delirant,
2) delirurile pasionale, care se dezvolt hmitndu-se la un sector, cu o exaltare pasional fixat pe tema delirului reven dicare*, invenie*, ipohondrie*, gelozie* sau erotomanie*, ca teme principale,
160
DELIR

3) delirul de relaie, descris de Kretschmer, se dezvolt la o personalitate zis senzitiv" (subieci repliai asupra lor nii, introvertii, prea puin nclinai s si exteriorizeze sentimentele, nesatis fcui de ei
si de ceilali, care nu le ar recunoate meritele), ca urmare a unui soi de decompensare psihic n acelai timp depresiv si delirant, interpretativ care survine dup un eec profesional sau un eveniment
nefericit din viata familial sau social Persecuia, care izbucnete ntr un mod destul de stenic, n contrast cu nfti sarea modest si timid anterioar se limiteaz la mediul apropiat al subiectului,
persecutorii fund adesea membri din propria familie
Apariia delirurilor cronice n general dup treizeci de ani si la subieci adesea predispusi i a fcut pe unu psihiatri (E Kraepelm R Gaupp) s le considere maladii endogene Alii ca K Jaspers au vzut n ele
o dezvoltare morbid a per sonahttu anterioare fr o veritabil ruptur ntre viata normal si intrarea n delir Unu n schimb, dmtr o perspectiv orgamcist, au vzut n ele mai degrab manifestarea unui
proces cerebral patologic care determin o mare bulversare a acti vittu psihice (Clerambault, K Schneider) Experiene delirante primare, crize proce suale, momente fecunde par, e adevrat, s fie adesea
punctul de plecare al evoluiei delirante, considerat fie manifestare a unei afeciuni encefalice, fie, dimpotriv, dmtr o perspectiv psihogenetic, o consecin a unei prea mn sufennte psihice n acest caz,
subiectul ar surmonta suferina pnntr-o veritabil spargere a relaiei cu realitatea si pnntr o producie delirant n care ar putea fi exprimate numeroase reprezentri fantasmatice, pn atunci refulate Pentru
psihanaliti, care susin acest punct de
vedere, tocmai proiecia ar fi mecanismul esenial al acestei producii Se tie c S Freud, studiind memoriile unui delirant celebru, preedintele Schreber, a demon strat importanta acestor proiectil n declan
sarea si ntreinerea delirului O percepie intern este reprimat, iar coninutul su dup ce a suferit o anumit transformare, ajunge la contiin sub forma unei per ceptu care vine din exterior n delirul de
persecuie deformarea const ntr o rstl mcire a afectului ceea ce ar trebui s fie resimit pe plan interior ca dragoste este perceput pe plan exterior ca ur" n felul acesta ia natere persecuia", pnntr o
proiecie defensiv contra unui sentiment intolerabri pe care Freud l reduce final mente la o propoziie unic Eu (un om) l iubesc (pe el, un om) , propoziie pe care delirantul o contrazice proclamnd Nu l
iubesc l ursc" Dar aceast contradicie rmne incontient si este exprimat percepia interioar fund nlocuit n me canismul proiectiv pnntr o percepie care vine din exterior l ursc , care datorit
proieciei, devine el m persecut' ceea ce justific ura contra celor care au devenit persecutorii si
TRATAMENTELE Divergentele cu pn vire la patogema delirului explic faptul c tratamentele vor fi att medicamentoase ct si psihoterapeutice Primele sunt reprezen ae mai ales pnn neuroleptice
Aceste produse sunt active ndeosebi asupra proceselor (n sensul dat de Jaspers termenului) si nu ating cu adevrat ceea ce tine de caracter, ceea ce nseamn, tot dup Jaspers, evoluia personalitii Iat de
ce adevraii paranoici (cu excepia senziti vilor) sunt att de greu de ameliorat
Modalitile de reducie la care asistam sunt diverse De exemplu, o convingere
161 DELIR
delirant poate supravieui extinciei unui proces halucinator subiectul continu s susin c tot ceea ce a trit el a existat sau explic dispariia acelei exponente n mod delirant (un aparat de persecuie care
a fost deplasat, o pauz a ostilitilor etc ) Dim potriv, putem vedea halucinaii care persist, dar fr a determina acte n consecin subiectul se dezintereseaz de ele, nu le bag n seam sau le supune
criticii (halucinoz terapeutic) Aceste fenomene au fost studiate de C Conte ntr o lucrare n care a ncercat s de monstreze paralelismul dintre efectele neurologice si psihologice si rolul psiho dinamic
al modificrilor cenestezice n domeniul halucinaiilor cele olfacto-gusta tive ar fi primele care dispar, urmate de cele ideo verbale, pe cnd cele motorii ver bale, kmestezice si cenestezice se dovedesc mai
rebele Trebuie tiut c extincia com plet a unui delir cronic, pnntr un tra tament cu k neuroleptice (n special cu aciune prelungit) poate provoca o veri tabil stare depresiv Bolnavii .vindecai se plng de
decepie, de dezamgire, de vid, de , desert interior' Suprimarea unei funcii compensatoare, ca si efecte bio logice intrinseci par s contribuie la aceasta Numeroase plngeri somatice, asociate cu o
nelinite de tip ipohondrie sfresc de asemenea destul de frecvent prin a se manifesta la bolnavi care nu mai delireaz, dar care se examineaz ei nii ntr un mod din ce n ce mai medical
Ct despre terapia de inspiraie psih analitic, ea este departe de a fi lesnicioas, bolnavii fund n general destul de puin cooperani Dac sunt, este de vzut ca transferul narcisic sau homosexual masiv, care
permite relaia terapeutic, s nu devin ngrijortoare pentru protecto rul-terapeut", care brusc poate bascula din
statutul su de obiect iubit n acela de persecutor demn de ur lat de ce psihanalitii de cabinet, care gloseaz mult, pe urmele lui Freud, pe marginea scrierilor si biografiilor ctorva mn paranoici, ca
preedintele Schreber, nu prea risc s ia n cur psihanalitic asemenea pacieni
TIPURILE DE EVOLUIE Putem repera trei genuri de evoluie ale acestor deliruri cronice astfel tratate ntr un prim caz, n care culpabilitatea st la onginea delirului, ca la bolnava Aimee descris n teza
de doctorat a lui J Lacan, tulburrile delirante rmn cel mai adesea minore, trecerile la act sunt rare si mai ales personalitatea este aceea care se precizeaz cu trstun din ce n ce mai paranoice
Autopunitiunea si aa cui masochist de sine depesc la pacient proieciile persecutoni heteroagresive care rmn limitate Hipersensibilitatea, mefienta nchiderea n sine sunt constante n aceste forme care

rareon capt un aspect medi co legal, o simpl psihoterapie de susinere este adesea suficient pentru a i menine pe bolnavi ntr o adaptare socioprofesional relativ care nu se prbuete dect dac
mediul devine el nsui intolerant sau agresiv
n al doilea caz, acela al delirunlor prin pierderea stimei de sine si prin ofens narcisic profund, angoasa este mult mai intens Evoluia oscileaz adesea ntre o depresie cvasimelancolic si un delir de
persecuie destul de srac si limitat (n sector, n modul revendicativ) O pseudo vindecare are adesea loc, cum a remarcat deja J Seglas n ale sale Lectn clinice, cu apantia unei ipohondni agresive si revendi
cative
n al treilea caz, n care delirul este dintru nceput persecutonu, asocnndu se adesea cu fenomene halucinatorn i
162
DEUR DE INFLUENTA

xenopatice, evoluia rmne grav, n pofida psihoterapiei Adesea asemenea forme evolueaz spre o stare schizofrenic Preedintele Schreber este diagnosticat, de Freud nsui, ca dement paranoid" (n
sensul dat termenului de Kraepelm) Se pare c exist o asemenea dezintegrare a personalitii, o asemenea pierdere nu numai a sentimentului de identitate, ci si al celui de unitate corporal si de autonomie,
nct psihoterapia nu mai gsete n Eul subiectului nici cea mai mic posibilitate pentru o alian terapeutic Aceti pacieni trebuie de fapt tratai ca veritabili schizo frenici cu aceeai abordare terapeutic,
eventual foarte regresiv Pronosticul este adesea destul de sumbru Cu toate acestea punerea n practic a sectonzrn psihiatri ce ca si o practic pnvat mai disponibil, permit n prezent ngrijiri permanente
medicale si sociale n care se sintetizeaz metodele existente Aceasta a permis jugu larea evoluiei defavorabile a majoritii delirurilor paranoice n numeroase cazun obinem pe de o parte o rarefiere a pro
ductiei delirante, iar pe de alt parte o mai bun adaptare la viata cotidian S amintim faptul c externare sau adaptare nu nseamn n mod necesar vindecare O adaptare rmne cteodat foarte relativ,
tributar unor condiii azilare sau unei dependente extreme fat de anturaj unei fixiti de ambiant, unei izolri etc Se observ o distanare, un fel de izolare de vechile idei delirante, a cror situaie n
persoan devine foarte greu de precizat Acestea par nlturate, devalorizate ele sunt ntructva uitate si i pierd impactul asupra activitii, suscit puine reacii, fr a fi totui criticate Aceti pacieni nu
spun, cum fac cei care i amintesc de accesul lor delirant, c au avut n cap lucruri absurde, ci mai degrab c este o istone veche" pe
care au exagerat-o, c acum lucrurile se aranjeaz" Iar aceast transformare a unui delir activ, care invada viata subiectului, ntr un fel de delir nchistat, parafremzat, a permis stabilirea unei relaii destul de
bune cu realitatea si valoreaz poate mai mult dect o eradicare total, care provoac o stare depresiv cu risc de raptus suicidar
Bibi Clf-rambault G G Oeuvres psychi atnques PUF Pans 1942 Freud S Cmq psyt.hanalyses (1911) trad fr PUF Pans 1954 Lacan J De la psychose parano/aque dans es rapports avec la personnalite (1932) Le Seuil Pans 1972
Sglas J Le^ons climques tur Ies maladies mentales Asselin et Houzeau Pans 1895 Sutter J Le Je/;res chmmques EMC Psychiatne A10 2 1981

DELIR DE FILIAIE (engl deluvon

of filiation) Credin delirant a unui subiect convins c descinde dintr-o familie celebr sau regal.
Este o form deosebit de megalo manie* care se poate manifesta n deli runle paranoide ale schizofrenicilor si n unele psihoze pasionale
DELIR DE GRANDOARE (engl de
lusion of grandeur) Delir n care pacientul i atribuie o putere i daruri excepionale, o imens avere i proprieti nenumrate.
Acest delir se manifest mai ales la foti delirani cronici, la parafrenici si la bol navn de paralizie general progresiv

DELIR DE IMAGINAIE

IMA

GINAIE DELIRIC

DELIR DE

INFLUENT (engl

delusion ofmfluence) Delir caracterizat prin credina c persoane din exterior

163 DEUR DE INTERPRETARE

exercita o influena oculta asupra subiectului.

Experienele delirante de influent sunt frecvente n fazele procesuale ale schizo freniei*, asocundu-se cu sentimente de stranietate si de depersonalizare Subiectul se simte supus la o sene de teleghidaje ale
gndim, la o sene de comunicri mite noase si invizibile, de efracii ale propriei persoane Are impresia c i se ghicesc gndurile sau c i se sustrag idei, spre a i fi impuse altele, din exterior
Delirul de influent se manifest si n psihozele cronice halucinatorn mpreun cu ecoul gndim, pierderea sentimentului de spontaneitate si de autonomie, vorbirea forat, tulburri xenopatice, face parte
din sindromul de automatism mental* descris de G Gatian de Clerambault Maina de influenare" este o tem obinuit n ase menea delirun, studiate pe plan psihanalitic de V Tausk

DELIR DE INTERPRETARE (engl

interpretative delusion) Forma clinic de delir cronic sistematizat, n general pe tema persecuiei, avnd o construcie deliranta caracterizata prin preponderena mecanismului interpretativ i o
extensie n reea.
Individualizat de P Seneux si J Cap gras sub denumirea de nebunie raional, n 1909, delirul de interpretare face parte din dezmembrarea clinic a delirului cronic alluiCh Lasegue si V Magnan, mpreun
cu psihoza halucinatone a lui G Ballet, delirurile pasionale ale lui G Gatian de Cldrambault si delirurile imaginative ale lui E Dupr De fapt este vorba de pnvile-gierea unui mecanism al produciei delirante, aici interpretarea, pentru a defini o form clinic Pentru S6neux si Capgras, interpretarea delirant este deci un raionament fals, care are drept punct de plecare o senzaie real, un fapt exact, care ( | capt, cu ajutorul induciilor sau al deduciilor eronate, o semnificaie personal pentru bolnav, n mod invincibil mpins s
raporteze totul la el" Pornind de la aceasta, se dezvolt un delir care, teo retic, ar fi pur interpretativ n realitate, activitatea delirant face apel si la alte mecanisme, n special la cel halucinator, fiind rare
cazurile n care un delir rmne n mod strict la interpretare Structura para noic a unor asemenea deliruri le face s intre n cadrul mai general al paranoiei - DELIR PARANOI*

DELIR DE PERSECUIE (engl de

luuon of persecution) Credin patologica a unui subiect convins c este obiectul unor atacuri i al ostilitii din partea unor persoane reale sau imaginare.
Este tema poate cea mai frecvent a stnlor delirante, fie ele acute, ca delinum tremens, fie cronice, ca paranoia De aceea primii ahemsti care caut s individuali zeze delirul cronic sunt tentai s si axeze
descrierea pe acest coninut persecutonu Este cazul lui F Leuret (Le dehre des arrangeurs",n Fragment!, psychologiques sur la folie, 1834) si mai ales al lui Ch Lasegue (Du dehre de persecutionf, 1852) si
al lui V Magnan (1890) Acesta din urm l desene cu evoluia sa n patru penoade ndoial si anxietate, persecuie expnmat, megalomanie, dement vesarac terminal (delir cronic cu evoluie siste
matic") Succesoni lor, ns, abandoneaz aceast perspectiv pentru a clasa dehru nle dup mecanismul lor, apoi dup organizarea, structura lor, iar de la E Bleuler ncoace, dup apartenena sau
neapartenen-ta lor la schizofrenie - DELIR SCHIZOFRENIE
DEURIUM TREMENS

DELIR DE POSEDARE (engl delusion of possesvon) Delir n care subiectul se crede prins", locuit" de o fiina strina de sine, care se manifesta prin acte, idei, cuvinte de nerecunoscut de acela
care i este receptaculul.
Ritualunle posedm sunt vechi si mul tipie, avnd o funcie social de descrcare, de penetrare de ctre sacru si simbolic, ele sunt stpnite de ctre gnip .Fiinarea" tine de registrul supraomenescului" sau
al extraomenescului" di vin, demonic, spin tul unui mort, larve, Djim uneon cel ce nu poate fi numit" Domeniul psihanalitic este nrudit cu domeniul psihiatnc ntruct tnmite la imaginarul unui
incontient care ar subordona subiectul Interiorizarea obiectului ru" (n sensul dat termenului de Melanie Klein) poate fi evocat, ca si eseul Doliu s/ melancolie (1915), de S Freud, care amintete istoricul
posedrii Exist discordant ntre cuvntul subiec tului si inseria sa n ordinea simbolic, delirul fund o tentativ de a l regsi, m scriptia semmficant nete dinuntru, fr recunoaterea de ctre
contiin - DEMONOPATIE

DELIR DE REVENDICARE (engl

delusiondl revendicdtion) Delir pasional de structur paranoic, manifestat prin certitudinea indiscutabil de a R victima unei injustiii sau a unei daune imaginare i prin voina ireductibil de a
obine prin toate mijloacele satisfacie sau reparaie.
Acest delir l conduce pe pacient la un comportament din ce n ce mai suprtor si agresiv fat de societate, pe care o acuz de injustiie n privina sa Evoluad cel mai adesea la un subiect paranoic si declanat uneon de o cauz nensemnat (un
mic accident, conflict de munc sau cu vecinii), poate antrena trecen la acte grave si penculoase pentru anturaj -> PARANOIA SlNISTROZ
DELIR FANTASTIC (engl fantastic delusion) Delir imaginativ total extravagant, incredibil i himeric.
Asemenea delirun apar n schizofrenie si, uneon, n psihozele istence Dar, atunci cnd sunt cronice si pstreaz o oarecare coerent, sunt caractenstice mai ales para frenulor*

DELIRIUM TREMENS (engl delinum tremens) Delir alcoolic acut caracterizat de o stare confuzo-oniric, asociat cu halucinaii terifiante, agitaie, tremurturi i tulburri neuro-vegetative foarte grave.
Este o complicaie secundar a mtoxi catiei alcoolice, adesea provocat de oprirea brutal a consumului de alcool (a potu suspenso"),n urma unei boli infectioase, a unei spitalizn, a unei intervenii chirur
gicale, a unui accident DescnsdeH Sutton (1813),P Rayer(1819),V Magnan(1874), ale crui observaii i-au servit lui E Zola pentru a l de scrie n romanul Crma, si de Ch Lasegue (1881), delinum tremens
este n acelai timp o stare confuzional asociat cu dezonentare temporo spaial, delir de tip oniric, trit cu o foarte intens anxietate, halucinaii multiple, dar mai ales vizuale si terifiante, adesea zoopsu
(mici animale care alearg pe perei, pe corpul bolnavului etc,), sindrom neurologic (tre murtur, tulburn de echilibru si de coor donare motorie, dizartne) si o tulburare serioas a stni generale, cu
hipertermie, tahicardie i dezhidratare
Tratamentul este mai ales preventiv si trebuie prescnse sedative de fiecare dat

165 DELIR MISTIC

cnd sunt ntrunite circumstanele instalm la alcoolic a delirului n caz de delirium tremens dovedit, tratamentul const n rehidratare st reechilibrare ionic (dac este necesar) n mediu specializat, o
calmare cu tranchilizante de tip meprobamat sau clorazepam, neuroleptice (clorpromazm) si o vitaminoterapie B intensiv Infeciile intercurente vor fi tratate cu antibiotice cu spectru larg
Devenit mai rar datorit mai bunei profilaxii, aceast afeciune neuropsihi atnc acut rmne redutabil si, dac nu este tratat la timp, poate uneori determina moartea
(engl mystic delusion) Delir pe teme religioase, adesea megalomanie (ales al divinitii i chiar identificarea cu divinitatea) i persecutorii! (posesie sau impresia de a fi obiectul vindictei unor
grupuri antireligioase), cu paroxisme Jialucinatorii mai ales vizuale, care se pot confunda cu adevrate viziuni mistice.
Cunoscut de mult vreme, nebunia religioas" a fost descris ca un delir sistematizat cronic, iar P Chaslin a demonstrat analogia evoluiei sale cu aceea a delirului de persecuie Fenomene mistice si
haluci-natom apar, ns, si n accesele delirante, n confuziile onirice,n unele stan epileptice crepusculare si n cursul fazelor procesuale ale schizofreniei* Unele drogun, ca L S D , pot si ele provoca triri
halucinatoru mistice care nu ntotdeauna sunt uor de deosebit de misticismul normal", recunoscut de ctre credincioi ntr-adevr, uneon este foarte greu s deosebeti, n acest domeniu, ceea ce este de
ordinul patologicului de ceea ce ar fi de natur divin Pentru W N Pahnke deosebirea nu ar fi chmc, ci exclusiv de ordinul
semnificaiei si funciei unor astfel de experiene existeniale Si, aa cum a sens P Janet, sentimentele religioase, cnd subzist, sunt foarte uor trezite n bolile mentale"

DELIRUL SENZITIVILOR, (engl

sens/five delusion ofreference) Delir de structur paranoic aprut la o personalitate lipsit de caracteristicile stenice i expansive proprii paranoicului, personalitate care, dimpotriv, este
hipostenic, mai degrab introvertit i timid, zis senzitiva" dup caracterologia lui E. Kretschmer. (Sinonim delir de relaie al senzitivilor)
Delirul senzitivilor, sistematizat n sector, rmne centrat pe relaiile subiec tului cu mediul su apropiat (familial sau profesional) si apare adesea n urma unei ofense narcisice cteodat minime, aceasta
nefund de cele mai multe on dect pictura de ap care face s se reverse paharul numeroaselor umiline suportate pn atunci fr reacie vizibil Evoluia sa, uneon cronic, este n majontatea cazunlor
curabil, mai ales cnd pacientul este izolat de mediul su patogen
Pentru Kretschmer este tipul de psihoz reactional al unei personaliti hiper sensibile Caracterul senzitiv, sene el n 1918, prezint, pe de o parte, o blndee extrem, o slbiciune, o subtilitate, o vul
nerabilitate, iar, pe de alt parte, un anumit grad de ambiie, de contiin de sine si de tenacitate" Este vorba de un tandru, de un timid, dar si de un subiect complicat, susceptibil, suspicios" Cel mai adesea
discret, complcndu-se n introspecie,n scrupule, n ruminatu obsedante, personalitatea sa este similar cu a anancasti-cului si obsesionalului Pentru Kretschmer este vorba n acest caz de conflicte
DEMENTA

ettco-sexuale" care s-ar afla n centrul unei problematici nevrotice predispozante n relaiile cu semenul, ventabil nevroz de relaie, deosebit de evident la unele femei celibatare care ocup funcii
modeste si devalonzante ntr-o familie, un atelier, un magazin
Tocmai cu ocazia unei noi vexaii, a unei ultime lezn a stimei de sine se va produce decompensarea delirant a acestei nevroze relaionale, care izbucnete brusc Nucleul maladiei este reprezentat de un
delir de relaie polanzat, cu punctul de pornire ntr-o baz afectiv nuanat, situat ntre o insecuritate umilitoare si o autoacuzatie provocatoare de desperare" Pentru Kretschmer, elementele fundamentale
ale simptomatologiei decompensm delirante sunt
1) subordonarea ansamblului sistemului ideo-afectiv fat de experiena de viat recunoscut ca patogen,
2) accentuarea, chiar exacerbarea principalelor trsturi ale personalitii senzitive,
3) frecventa unei epuizri neurastenice", care poate fi considerat o inflaie depresiv
Aadar, el recunoate la delirul senzitiv posibiliti de alternant att n dispoziie ct si n certitudinea postulatului dehnc Oscilaiile deosebit de profunde ntre convingerea morbid si contientizarea
maladiei, fluiditatea, influentabihtatea si claritatea redus a sensului realului, sentimentul permanent al bolii, fluctuaiile, cu toate gradele lor de tranziie, ntre o ventabil reprezentare delirant si o ventabil
reprezentare obsedant reflect n acelai timp fidel capacitatea crescut de autocritic a unui senzitiv, ct si indecizia sa i lipsa de voin combativ Aceste oscilaii arat de asemenea strnsa nrudire dintre
un senzitiv atins de o psihoz senzitiv i un obsedat" Ceea ce explic posibila mtncatie a unui delir al senzitivilor cu o evoluie nevrotic-obsesional i o psihoz mamaco-depresiv

Evolutivitatea este de altfel cel mai adesea benign, vindecarea aprnd n cteva luni si mentinndu-se n cazul n care reinsertia socioprofesional are loc n bune condiii Rare sunt cazurile care evolueaz
spre un delir paranoic cronic, cu nscul de trecere la un act foarte grav, ca n cazul institutorului Wagner, uciga al ntregii familii si al altor opt persoane, bolnav tratat de R Gaupp, magistrul lui Kretschmer,
timp de aproape douzeci >i cinci de ani
Bibi Escande M , Bonnet B , Le dehre de relation sensitif de Kretschmer", Semame des Hopitaux de Paris 61 14,1985 Kretschmer, E , Dersensitive Bettehungswahn, 1918, Lempe riere, Th , Feline, A Abrege de psychiatne
de l adulte Masson, Paris 1977

DEMENT (engl dementia) Debilitare mental globala care afecteaz totalitatea facultilor psihice i altereaz progresiv, o dat cu afectivitatea i activitatea voluntar a pacientului, conduitele
sale sociale.
Caractenzat pnntr-o evoluie iremediabil progresiv a acestui deficit, dementa este n general datorat unor lexium cere brale organice mai mult sau mai puin difuze, de natur abiotrofic, vascular,
mfectioas, traumatic, toxic sau tumoral
EVOLUIA CONCEPTULUI DE DEMEN Conceptul de demen s-a degajat ncetul cu ncetul dintr-un cadru nosologic foarte larg, pornind de la termenul latin dementia, care nseamn
107 DEMEN

nebunie" n general, aa cum l regsim n adjectivul actual dementul Se opune termenului amentid (lips de minte ), care are un sens mai limitat si se refer la o deficient mental congenital Numai
ncepnd din secolul al XIX lea amentia se definete mai ales ca o afeciune acut (de menta acut a lui Esquirol, stupiditatea lui Georget, confuzia mental primitiv a lui Chaslin si amentu lui Meynert) in
raport cu starea de dement, de nebunie general cronic (- AMENTIA) Dementa i pstrea za sensul foarte general n Codul civil din 1808 (articolul 489) si mai ales n Codul penal din 1810 Este
faimosul articol 64
Nu poate fi vorba nici de crim si nici de delict atunci cnd acuzatul era n stare de dement n timpul aciunii criminale Acest sens foarte general persist n cadrul procedurilor judiciare actuale chiar dac
este din ce n ce mai discutat Cu toate acestea deja la P Pinel, care lua exemplul senilitii dementa este un termen rezervat
unei debiliti generale care lovete funciile intelectuale si afective ca la btrnee" (Trite medico philosophique 2 e ed ) J Esquirol i d o semnificaie identic (, dementa l priveaz pe om de facultatea de
a percepe obiectele de a sesiza raporturile acestora, de a le compara de a pstra despre ele amintirea complet de unde rezult imposibilitatea de a raiona just art , Dement', 1818),opunnd o clar idiotiei
care este congenital cu faimoasa comparaie, ntru totul n stilul politic al epocii idiotul a fost ntotdeauna srac dementul este un bogta ruinat La acestea se adaug noiunile de cronicitate si de
mcurabihtate Cauzalitatea organic se precizeaz o dat cu descrierea de ctre AL J Bayle a leziunilor de meningit cronic n dementa paralitic, afeciune care devine paralizia general progresiv' (Ch
Requin) Dar aceast cauzalitate
organic nc nu este cert Dovad dementa vesanic sau dementa secundar (E Georget) care survine n evoluia termi nal a maniilor, melancoliilor diverselor monomanii, deliruri nebunii pe care acum le
am numi psihoze Fcut dmtr o dezmvestire progresiv si din senilitate la psihoticn cronici, ea nu i mai nelinitete att de mult pe psihiatri Numai englezii ndrznesc s vorbeasc, din 1870, de .dementa
de azil (Jtylum dementia ')
Cadrul dementei se lrgete brusc, din aceeai perspectiv, o dat cu dementa pre coce a lui E Kraepelm, pn la dementa infantila a lui Haller si chiar la dementa extrem de precoce despre care vorbete
Sanctis acoperind n cele din urm aproa pe ntregul domeniu al psihozelor cronice, la adult si la copil Numai treptat conceptul de dement se limiteaz, spre a iei din cmpul psihozelor n special datorit
lucrrilor lui A Alzheimer Klippel si L Bmswanger, primii care vor studia leziunea abiotrofic cerebral, separnd o, pe de alt parte, de leziunea artenopatic, aa cum vor constata o n strile de debili ae
intelectual global ale senilitii si presenihttii n afar de dementa para htic, care beneficiaz de nete ameliorri prin malanoterapie, aceste demente orga nice se caracterizeaz pnntr un proces de
agravare progresiv si prin mcurabihtate
Tocmai pornind de la aceste lucrri, de la critica noiunii de demen precoce fcut de E Bleuler si, fr ndoial, si din cauza dispariiei cel puin pariale a de mentei vesanice, datont ameliorm con
ditnlor de tratament ale psihoticilor, progresiv termenul de demen a fost rezervat strilor dobndite de debilitare mental global (care lovete totalitatea facultilor psihice) care, o dat cu afectivitatea
bolnavului, altereaz conduitele
168
DEMENJA

sociale, stan caracterizate pnntr-o evoluie iremediabil progresiv a acestui deficit i care au o cauz organic toxic (oxicar-bonat, alcoolic), traumatic, infecioas, tumoral, vascular si mai ales
abiotrofic cerebral
Aceasta permite excluderea pseudo-demenelor de origine afectiv pnn pier dere de investiri de activiti intelectuale, ca n anumite stri depresive si melan colice, n special ale senilitii, sau pnn
regresiune afectiv (stan regresive ale btrnilor, descrise de G Daumezon, mai mult sau mai puin prelungite, adesea provocate de anturaj si survenmd la o per sonahtate nevrotic deosebit de fragil)
Diagnosticul diferenial dintre pseudo dement si dement nu este ntotdeauna uor C Wells a pus accentul pe deose binle n evoluie (mai rapid dect n pseudodement) accentuarea nocturn a
simptomelor n dement deteriorarea memoriei, mai ales a celei anterograde n cazul dementei pe cnd ea este global n pseudodement, care se caracterizeaz si pnntr o vanabihtate a performantelor pe
cnd n cazul dementei acestea ar fi uni forme Acest diagnostic diferenial rmne ns adesea dificil cu att mai mult cu ct o stare depresiv, o regresiune afectiv se pot foarte bine asocia cu o dement
autentic
DEMENTELE PRESENILE SI SENILE Aadar, vom desene aici dementele tardive, afeciuni care se exprim pnntr o deteno rare mental progresiv, care survine dup vrsta de cincizeci de am si care se
afl n raport cu procese anatomice de abiotrofie sau de scleroz la nivelul esutului cerebral Poate fi vorba fie de o abiotrofie relato precoce (este cazul unor demente preserufe reprezentate de boala
Alzheimer* i de
boala Pick*), fie de o abiotrofie mai tardiv a esutului cerebral (cazul dementei senile, care n prezent este considerat ca o ade vrat boal Alzheimer cu apantie ntrziat)
Putem include aici ca mamfestndu se tot pnntr o detenorare mental global (cu toate c simptomatologia ar putea fi mai degrab una n focar), scleroza consecutiv unei artenopatn cerebrale
(artenoscleroz) care produce dementa pnn infarcte multiple n acest caz nu exist dement dect dac leziunile sunt destul de ntinse si difuze La fel stau lucrurile n presbiofreme al crei loc, n pofida unei
anumite individualiti clinice si anatomice este n cadrul general al dementei senile si mai ales al dementei vasculare cu infarcte multiple
Dementa senil propriu zis va regrupa de fapt majoritatea sindroamelor demen tiale care survin dup 65 sau 70 de ani ale crei forme pure nu ar fi finalmente dect bolile Alzheimer relativ tardive Rmne
totui clasic s fie descris iar aceasta cu att mai mult cu ct diagnosticul ei nc acoper majoritatea debihtnlor psihice senile S reinem doar faptul c vagul limitelor sale anatomochnice face dificil o
descnere precis a simptomelor Asocun du se cu o debilitare psihic generalizat, dementa senil i neac semnele ntr un tablou demenial global Este n special cazul simptomelor afazo apraxo agnozice
care nu se individualizeaz att de clar ca n boala Alzheimer
Din punct de vedere anatomopatologic, demena senil se caractenzeaz pnntr o reducere ponderal a creierului, prin trei Upun de leziuni Pnmul tip este un proces de atrofie neuronal, cu degenerescent
granulopigmentar i suprancrcare pig mentar pnn cromatoliza nucleului, este de
168 DEMENTA
notat o net diminuare a densitii celulare, procesul este difuz
Al doilea tip l constituie leziunea mtracelular Alzheimer, care se ntlnete cu mare frecvent
n sfrit, al treilea tip este caracterizat de plcile senile care se observ n stratul celulelor piramidale mici Este vorba de plci puternic argentafme, compuse din fibnle nclcite, n interiorul crora se ga
seste o ngrmdire de substane amorfe Este, n esen, o dezintegrare de celule ganglionare
PE PLAN CLINIC Debutul dementei este, n general, lent si insidios Este un deficit progresiv, care se refer n primul rnd la funciile mnezice si la caracter Memoria de fixaie este cea dinti lovit
Tulburrile caractenale sunt n funcie de o perso nahtate care i vede limitate posibilitile de adaptare si care, n consecin, i ngusteaz cadrul activitilor att pe plan afectiv ct si pe plan social
egoism, miso neism, mtabihtate Tulburrile de judecat se exprim prin indiferent si prin primele acte nesbuite, ale cror consecine medi co-legale pot fi grave n sfrit, tulburrile de atenie,
caracterizate prin brute scderi de vigihtate, produc o dezorganizare a conduitelor profesionale, intelectuale sau domestice
n unele cazun, debutul este mai psiho tic, cu apariie de idei delirante, mai ales pe tem de prejudiciu, onmsm cu fenomene halucinatom, ndeosebi nocturne, chiar agitaie, cu turbulente si agresivitate fat
de anturaj Trebuie insistat asupra tulburrilor de somn si de vigihtate, responsabile de onmsm Adesea exist o stare depresiv, zis de involuie", cu debilitare psihic ce se agraveaz progresiv, putnd intra
n discuie diagnosticul de pseudodement
n sfrit, evoluia poate s nceap brutal, n urma unei brute decompensn sau a unei sincope psihice, consecin a unei imposibiliti de adaptare la o situaie traumatizant sau pur si simplu prea nou
(schimbare a cadrului vieii, de exemplu o spitalizare) Aceast reacie catastrofic se exprim pnntr-o stare de confuzie anxioas grav, cu dezorientare temporo-spatial complet si tulburri neurovegetative
une-on extrem de severe Sincopa psihic, o dat vindecat, poate fi urmat de o revenire la normal, dar uneori ea pune n micare un proces demenial pn atunci rmas latent
DEMENTA N PERIOADA DE STARE Acest proces atinge, n primul rnd, toate funciile intelectuale Memoria este abolit nu numai n ceea ce privete faptele recente (amnezia de fixaie), ci progresiv
faptele vechi (amnezie de evocare) Aceast amnezie predomin, potrivit legii lui Ribot, mai nti asupra amintirilor celor mai apropiate, atingndu-le progresiv pe cele mai ndeprtate, respectnd n mod
relativ amintirile care au o puternic ncrctur afectiv Aa dup cum subliniaz struitor H Baruk, bolnavul face tot ce poate spre a-si disimula tulburrile" si i pstreaz ntr un fel faada" El caut s
fac fat" Utilizeaz penfraze spre a-si masca deficienta, i d silina s eludeze problemele dificile i umple lacunele cu elemente confabulatoni, n general destul de srace Pierderea gndim operatorii
(care apare deja n imposibilitatea de memorizare) este responsabil de tulburarea asociaiei de idei n epoca psihiatriei asociatiomste, F Ziehen a insistat ndeosebi asupra necoor-donni tot mai mn a
mersului asociaiei te idei Aceasta devine puin cte puin pur formal i incoerent Deteriorarea asociaiei productive nu-i mai permite bolnavului
170

DEMENTA

s combine n fraze cuvinte date nlnuirea de mici istoni" nu mai este neleas, cum o demonstreaz proba senei de imagini a unei istonoare de reconstituit n scala Wechsler-Bellevue S-a putut constata
dispariia foarte timpune a posibilitii de asociaii inverse sau retrograde (rucklaufige Assoziationen ale autorilor germani) Aceast pierdere este deosebit de evident n imposibilitatea de a repeta o sene fie
ea si foarte scurt de cifre pe de a ndoaselea, imposibilitatea de a num ra de la 20 la l sau de a spune n ordine invers lunile anului sau zilele sptmnii Asociaia pur formal" st la onginea perseveratiei
verbale care, atunci cnd cuvintele pronunate sunt lipsite de sens, devin verbigeratie si, la un grad mai nain tat, ecolahe si pahlalie (autoecolahe)
TULBURRILE DE LIMBAJ Sunt reprezentate de un fel de incontient verbal, de plvrgeal sau de vorbne goal n care predomin automatismele, perseverarea si repetiia
Tulburri de ideatic A Pick a artat c fluxul verbal induce la dementul senil o ideatic fortuit si dezordonat Deficitul de memone determin o veritabil afazie amnezic, vocabularul reducndu se n mod
progresiv prin pierdere de nume propni, apoi de cuvinte abstracte si, n sfrit, de nume comune Exist o pseudoafazie nominal, cuvntul care denumete obiectul fund uitat El este nlocuit de penfraze care
nu se situeaz niciodat la nivelul rspunsului categonal al genului sau speciei, ci, n mod mai general, la acela al definiiei pnn imagine si, ntr-un grad mai avansat, pnntr-o descnptie mai mult sau mai puin
dispersat, fragmentat, difluent, n care cuvintele passe-partout" revin n permaTulburtri de orientare. Dac trebuie punem la ndoial starea confuzional, att de frecvent n cazul spitalizm, pentru a face din dezonentarea spatio-temporal un semn direct de deteriorare
demenial, nu este mai puin adevrat c detenorarea memonei determin o dispantie progresiv a facultilor de orientare temporal si spaial, dac nu n spaiul de viat imediat, atunci cel puin n
cadrele sociale obinuite (pierderea memoriei sociale" despre care vorbete J Delay) Dac alterarea funciilor simbolice este mai puin net dect n de mentele presemle, ea este totui important
Funcii gnozice Funciile gnozice sunt extrem de perturbate prin regresie la nivel formal (false recunoateri, iluzii, tulburri agnozice diverse, consecutive pierderii gndim operatorii sau categoriale), ca si
prin afectarea funciilor perceptive nsele Este tiut c dementa senil se asociaz adesea cu apraxie ideatone (H Baruk) Aceast tulburare const nu numai n uitarea gestunlor necesare unui act [ ], ci si n
uitarea concepem nsi a actului De exemplu, bolnavul este rugat s aprind o lumnare El freac lumnarea de cutia de chibntun, nemaicunoscnd natura si utilizarea obiectelor " Bolnavul nu mai poate
svri o sene de acte succesive, cu prevederea necesar S-au pstrat numai automatisme elementare Astfel, chiar dac chibritul este frecat unde trebuie pe cutie, lumnarea sau igara nu vor fi niciodat
apnnse
Acest deficit intelectual va determina n mod secundar importante tulburri de atenie (fatigabihtate si labilitate extreme), de judecat si, bineneles, de comportament
Tocmai pnn acestea din urm dementul senil devine justitiabil al unei msun de protecie judiciare si al unei spitalizn, din cauza pericolului pe care l poate prezenta
171 DEMENA

pentru el nsui i pentru anturaj incurie progresiv, denudare neglijent care poate fi pe nedrept luat ca atentat la pudoare, uitare foarte grav a unor consemne de securitate elementare privind n special
utilizarea gazelor si a electricitii
Tulburri de somn i afective Tulburrile de somn sunt foarte frecvente turbulent, agitaie si uneori crize halucinatorn nocturne, incidental cu elemente delirante, fr o adevrat sistematizare si fr
extensie progresiv (idei de ruinare, de prejudiciu, impresia c anturajul, c mo tenitoru i doresc dispariia)
Afectivitatea pare a fi foarte palid Persist totui mult timp o sensibilitate afectiv care i permite bolnavului, n pofida decderii si a imposibilitii oncrei identificri precise, s triasc nc atmo sfera
social si moral Aici st originea unor desperri", ca urmare a internm dementului senil despre care se credea c a devenit cu totul indiferent
EVOLUIA Evoluia dementei se face progresiv, n 2-5 ani, ctre o stare de de ment profund, cu apariia unui grasping reflex" si a unor comportamente arhaice (reflex oral", bulimie etc ) Se instaleaz
ramolismentul si apragmatismul complet Bolnavul, care zace la pat, moare, ca si n cazul celorlalte demente, din cauza complicaiilor decubitusului (escare tot mai ntinse, pneumopatii infectioase) sau,ntr o
stare de casexie avansat, datorit unui colaps cardiovascular terminal
DEMENTE VASCULARE Dementele vasculare (cauzate de infarcte multiple) au o evoluie mai puin linear, determinat de infarcte cerebrale succesive Cum bine au artat J DelaysiS Bnon, debilitatea
psihic demenial evolueaz adesea prin pusee si
cu simptome variabile, potrivit localizrilor lezionale predominante, chiar dac uneori este greu s se diferenieze debilitatea intelectual ca atare i eventuala afectare a funciilor simbolice ale limbajului

Leziuni necrotice cortico-subcorticale de topografie postenoar n teritoriile vasculanzate de arterele cerebrale posterioare, cele mai frecvente pare-se, dau un tablou demenial care se poate asocia cu
tulburri gnozice vizuale, hemianopsie, chiar si tulburri de limbaj greu de mdivi dualizat pe fondul sindromului demenial Aspecte pseudopresbiofremce.cu tulburri ale memoriei de fixaie, sunt destul de
caracteristice n cazul acestei dispoziii lezionale
Afectarea nucleilor cenuii si n special a talamusului ar determina tablouri demen tiale.cu tulburri mnezice predominante si activitate delirant, dar cu o relativ con tiin a deficitului intelectual Aceste
forme de dement cauzate de infarcte multiple (D I M ) pot realiza un tablou similar cu acela al encefalopatiei subcorticale Bms wanger Dar ne putem ndoi de anumite tulburri ale senei , afazo apracto
agno zice" care ne pot face s ne gndim la leziuni artenopatice cu un sindrom neuro logic n focar", pe cnd ele nu sunt dect manifestarea unei deteriorri demeniale instrumentale
STADIILE n concepia scolii de la Geneva si a lui J de Ajunaguerra, putem desene, de fapt, un proces de alzheimen zare" progresiv, care se regsete n multe demente tardive si care trece prin patru
stadii evolutive succesive Primul stadiu corespunde unei debilizn psihice simple, pur nevrotice", fr deficit funcional specific Al doilea stadiu corespunde unei detenorn a memonei, cu sindrom mnezic
172
DEMENA

mai mult sau mai puin important, deficite operatorii si deficite de organizare spaial, cu debut de apraxie constructiv AI treilea stadiu, cu sindrom amnezic pronunat, tulburn neurologice (prehensiune
forat, hipertome de opoziie), afazie, debut de apraxie ideatone si ideomotone, apraxie constructiv total, este stadiul clasicului si pretinsului sindrom n focar" Al patrulea stadiu este caractenzat de o
alzheimen zare" avansat, stadiu ncepnd cu care funciile instrumentale" sunt definitiv abolite
EXAMENELE COMPLEMENTARE A existat ntotdeauna interesul de a preciza diagnosticul de dement n stadiul precoce
Testele psihologice evalueaz deteriorarea funciilor cograuve probele Wechsler-Bellevue, bateria de teste Kendnck, MTS (Mental Test-score) si testul Benton (pentru evaluarea retentiei informaiei vizuale)
Ele precizeaz, de asemenea, deteriorarea mental* dup metoda lui J Babcok Se utilizeaz mult, n rile anglo amen cane, Minimental State Examination" (M F Folstem), care reprezint cea mai bun
sene actual de probe psihologice de reperare destul de precoce a unei dete norn demeniale
Electroencefalografia poate arta la nceput o mtncatie de ritmuri rapide cu ritmul de baz alfa, apoi o ncetinire a acestui ntm, cu predominanta ritmului teta si chiar delta Se noteaz, de asemenea, o
diminuare a amplitudinii si a reactivitii, care poate deveni nul, cum putem vedea n special cu metoda potenialelor evocate Electroencefalografia cantitativ (Eteve-non) permite vizualizarea cu usunnt a
zonelor atinse cel dinti de procesul abio-trofic sau de infarctele cerebrale
Mai ales tomodensitometna, tehnic nomnvaziv care a nlocuit cu totul ence-falografia gazoas, pune n evident atrofia cerebral, fie cortical, cu larga injectare a anurilor hipertrofiate, fie subcortical,
cu dilatarea cavitilor ventriculare, n special la nivelul ventriculelor laterale Atrofia apare de o manier difuz n boala Alzheimer* si n dementele senile de tip Alzheimer Ea rmne mai localizat si
multipl n cazunle de infarcte cerebrale si clasic limitat la regiunile frontale n boala Pick* Acele imagini date de scanner sunt nc si mai precise cu tehnicile noi de rezonant magnetic nuclear si tomo
grafia cu emisie de pozitom (TEP) Aceasta din urm permite (dup L Smger) punerea n evident a atrofiilor nc discrete si distingerea precoce a dementei degenerative (de tip Alzheimer) de demen ta prin
infarcte multiple
TRATAMENT Se recomand tinerea la domiciliu a bolnavului atta timp ct o anumit autonomie o permite (- BOALA ALZHEIMER) O msur de spitalizare poate fi luat n considerare atunci cnd
dependenta devine complet si dementul nu-si mai recunoate domiciliul Ct pnveste protecia judiciar, aceasta poate fi propus de ndat ce tulburrile de judecat nu-i mai permit bolnavului controlul
actelor vieii civile Trebuie totui s se dea dovad de tact n ceea ce privete impunerea msum de tutel, care devine indispensabil dup 2-3 ani de evoluie Cci pn acum, n descrierea evoluiei dementei, au fost poate prea mult privilegiate aspectele neuropsihologice si cognitive deficitare, n detrimentul proceselor psiho-dinamice, care si ele intr n joc n demente Studiul angoasei omului btrn si
evitarea acesteia prin mecanisme de
173 DEMENT PRECOCE
aprare foarte arhaice ar permite, poate, s se neleag de ce unu btrni se cufund deodat n indiferenta dementei" Este ceea ce a ncercat s fac recent P Charazac El se inspir din lucrrile lui D W
Wmnicott, punnd accentul pe noiunile de maturatie st de dezvoltare n ceea ce privete per soanele n vrst, el arat c ,trebuie inut seama de faptul c potenialul lor de dezvoltare se reduce si c au
trebuine noi fat de mediu Trebuie, de asemenea, luate n considerare rspunsurile mediului, n special, cele dou trsturi obinuite ale instituiilor genatnce caracterul totalitar al ngrijirilor si intoleranta
fat de nevoile si dorinele de dependenta ale btrnului Nu trebuie s considerm aceste niveluri de organizare ca pe nite stadii, in perspectiva unei dematunzn lineare si progresive Fiecare din aceste
poziii poate fi pierdut, rectigat si iari pierdut, n mai multe reprize Astfel tulburrile de somn ale btrnului ne ofer exemple de dezorgam zare momentan deambulnle nocturne si refuzul de a se
culca evoca angoasa par sini mediului panica n cursul trezirilor nocturne (iluzia unei transformri a mediului sau a corpului) exprim teama de a gsi corpul modificat la trezire sau mcar momente de
dezintegrare n care psihicul pierde contactul cu corpul Experiena arat c astfel de stri pot surveni la persoane spitalizate care nc nu au nici o deteriorare intelectual' Charazac demonstreaz clar c
dementa fr angoas are o valoare defensiv pentru Eul ameninat, el caut astfel aneantizarea pe care nu o mai poate sau pe care niciodat nu a putut o resimi ngrijitorii trebuie s sesizeze apariia
angoasei nu ca pe un simptom jenant ce se impune suprimat, ci ca pe o ocazie de ntlnire cu o persoan care s a regsit prin prisma suferinei sale' Aadar, un punct
de vedere pur cognitiv si psihotehmc ar pune ntre paranteze ntreg acest aspect psihodinamic, singurul care permite o mai bun determinare a personalitii subiacente a dementului si intrarea n joc a
defenselor sale nevrotice Permite, de asemenea, definirea relaiilor sale cu me diul si cu anturajul familial Se constat pe zi ce trece c aciunea terapeutic la nivel relaional determin adesea o mai buna
toleranta a demenilor si, uneori, ameliorri uimitoare Iat de ce conceptul de dement redus la acela al unui deficit intelectual de origine organic nu este conceptibil la nivelul ngrijim cotidiene a acestor
stri demeniale ale senilitii Iar ireversibili tatea dementei poate s apar drept o noti une demobilizatoare n msura n care ar nsca s ntrein un pesimism care conduce la abinerea terapeutic si la
msuri de simpla paza
BM Aiigelergues R ,Les demences Encyclo-pedie medico chirurgicale Psychiatne Paris 2 A K) 1968 Charazac P L angoisie du vieillaixl dement L evolution psychidtnque Toulouse 50 3 1985 Delay J Bnon S Le demences taidivet, Masson Pans 1962
Fraser M Demcn tia tts Nature and Management Chichester John Wiley New York 1987 Habib M Joanette Y Puel M Demences el i,yndrome<i dementiels Masson Paris 1991 Muller Ch Wertheimer J Psychogeriatne Masson Paris 1981 Richard J
Constantinidis J Le de mences de la vieillasse Conirontations psychi afcques Pari!, 5 39-61 1970

DEMENT PRECOCE (engl demen

tid praecox) Maladie mental cronica care apare la sfritul adolescenei sau la nceputul vrstei adulte, caracterizn-du-se prin tulburri grave de inteligen i de afectivitate i parnd a evolua
ctre un deficit intelectual progresiv.
174
DEMONOPATIE

Denumit astfel de psihiatrul german E Kraepehn, care distingea trei mn forme catatonic, heberfrenic si parano id -, aceast psihoz cronic a fost numit, de E Bleuler.n 1908, schizofrenie
DEMONOMANIE (engl demono mania) Nebunie care are drept obiect un demon.-- DEMONOPATIE
DEMONOPATIE (engl demonopathy) Delir sistematizat care are drept obiect demonul (demonii) i ceea ce l (i) nconjoar: infernul, idei de damnare, atacuri externe sau interne.
Deosebirea dintre demonomame si demonopatie este mai important dect s ar prea la o prim abordare Componenta , manie este de raportat la etimologia greac mania, adic rtcire delir ieire n afara
raiunii
DEMONOLOGIE SI DEMONOMANIE
Demonologia este stana demonilor, com plementar teologiei si teodicen (doctrina justiiei lui Dumnezeu) Noiunea de demon dateaz din vremuri imemoriale la fel ca si tentativele de a i sistematiza si
neutraliza pe demoni (Sumena, Egipt) Unele teorii contemporane presupun iden titatea original a divinitilor Binelui si Rului apoi separarea lor n urma anu mitor evenimente, de exemplu cuceriri
victorioase Zeii unui popor nvins s ar vedea dotai cu un semn negativ si cu o periculozitate egal cu donnta lor de rzbunare
Cele dou nume, Satana si Diavolul, se asociaz n aceeai divinitate care simboli zeaz Rul ctre secolul I Chr Demono logia are valoarea ei, dac pcatul orgoliului a fost cel dinti pcat, el se altur
aceluia al donnei de independent Viziunea aceasta intereseaz ndeaproape nofiunea de posesie
DEMONOLOGIE I RELIGIE
Bvmghduk Cazurile relatate aici sunt frecvente si ocazii de miracole (energumenul din inutul Gharghesenilor, Luca, VIII,26-39, copilul surd si mut, Marcu, X 14-29, care este si epileptic) nc de la
ongme, posibila interaciune ntre o mala die pur fizic si tulburri datorate posesiei este recunoscut, analizat si clar spe cificat
Epidemiile de posesii diabolice Frana este n secolul al XVII lea teatrul unor crize epidemice care se propag n mns in, n direct legtur cu perioada proce selor vrjitoriei* Populaia respectiva
aparine unei clase sociale recunoscute citadine si nu rurale si srace Procesul este identic n toate cazurile un preot este acuzat de a fi trimis demoni de a fi sedus sau chinuit spiritul uneia sau mai multor
clugnte sunt convocai exorciti, zarva se amplific crizele de asemenea, apoi cu ajutorul torturii, asupra preotului se abate condamnarea si el este ars Astfel C Gaufndy n 1611, la Aix en Provence cade
sub acuzaia a dou clugrite Madeleme de Mandol si Louise Capei pruna abia a scpat de statutul de vrjitoare (ea i va sfri zilele n nchisoare) Nicole Aubry a fost condamnat la Laon Mane de Sams
la Lille (1613), Urbam Grandier nu scap nici fulgerelor maicii Jeanne des Anges nici acelora ale comisarului J M de Laubardemont trimis de Richelieu, el moare ars de viu n ziua de 18 august 1634 Acest
episod zguduie Frana, nu fr con secinte secundare Unele sunt individuale decesul unor exorciti, prinii Lactance si Tranquille, nnebunii de culpabilitate, si obsesia (atac demoniac extern) grav, n
delungat a printelui Sunn, care a vrut s ia asupra i demonii Jeannei des Anges, fr a lua aminte la uneltirile acesteia Alte
175 DEMONOPATIE
consecine sunt sociale agitaii violente la aceast rspntie unde s-au nfruntat Biserica, Statul si unele personaliti ieite din comun
Zece ani mai trziu, la Louviers, o franciscan, Madelaine Bavent, prinde tafeta si reuete s-l fac osndit pe vicarul Bouilld, ars n 1647 mpreun cu cadavrul printelui Picard, acuzat retro activ Mai pot
fi citai posedaii din Salem (Massachusetts) n 1692 Dimpotriv, iezuitul Girard va izbuti s se fac absolvit de acuzaia adus de M C Cadiere (Toulon, 1730) mentalitile se schimb
Cu, dar mai ales dincolo de isterie, este necesar s lum n seam contextul ngidi tatea vieii i morala de fier impus acestor femei prezenta n fundal a mu de ruguri aprinse pentru alte femei impactul
Diavolului si al noiunii de pcat toate acestea au generat o revolt mai mult sau mai puin contient contra primilor repre zentanti ai acestui sistem brbai si preoi Pe de alt parte exorcismele permiteau o
exprimare, fie si deturnat, a unor nscenri grandioase si derivarea unei culpabiliti generate de problematica sacrului, angoasa unei limitri a lui Dumnezeu operat att de ctre stat ct si de ctre stnnt
NOIUNEA DE POSEDARE
Semne Fenomen foarte vechi, pose darea sau ocuparea de ctre un spirit strin se recunoate pnntr o sene de caracteristici mai mult sau mai puin codificate trans formarea corpului, alternanta unui calm
profund cu perioade de violente incontro labile, marcate de posibiliti fizice anormale, schimbarea feei, schimbarea vocii, posibiliti mentale absolut extraordinare (capacitatea de a vorbi o limb necunos
cut sau de a citi gndurile, profetism, putina de a citi cu ochii nchii) De fapt,
sub presiuni interne i externe, intrarea ntr-o stare secund (pe calea transei, a extazului, a autohipnozei) permite nlturarea sistemului inhibitor normal si receptivitatea la mecanisme de obicei pariale i
cana hzate Nu fr riscuri fecioarele din Epidaur mureau, pare se, foarte tinere
Influena culturala; posedn bune i rele Influenat de sacru si de simbolic posedarea este un mijloc privilegiat de expresie pentru acestea, influenat de angoase arhaice, ea este un mijloc de a le evita
Aceast funcie social structurant opereaz conform unor ritualuri amanul (Siberia, Asia Central, Japonia) este un medium privilegiat al lumii spiritelor, care l nzestreaz n schimb cu puteri supra
naturale Structura cultului vodu (Anule Africa, Haiti) este diferit ,cnzele , identificarea cu puteri superioare, Marele Zeu sau Loa duhurile morilor, erou mte greaz si libereaz totodat sufletul grupu lui,
ritmnd echilibrul social
Posedare i boal Concepiile potrivit crora o boal poate fi cauzat de prezenta unui obiect strin care trebuie deci extras din corpul pacientului, prin zborul sufle tului acestuia sau prin nereintegrarea sa
dup un voiaj nocturn sunt tot att de vechi ct lumea Deposedarea rspunde, aadar, posedrii Din aceste teoni decurg practici care vizeaz alungarea sau extragerea intru sului bolnavul este n acest caz
biciuit, nsngerat, supus exorcismului
DEMONOLOGIE SI DEMONOPATIE ISTORIA UNEI EVOLUII CTRE MEDICAL
Jean Wier Cartea acelui medic, duce de Cleves, intitulat Histoire, disputes et discours des illusions et impostures des diables (Paris, 1579) si rspunsul virulent al juristului J Bodin n anexa la a sa
176
DEMONOPATIE

Demonomanie des sorciers (Paris, 1581) marcheaz un moment crucial, catalizator a diverse tendine, de unde va lua natere o schimbare de optic J Wier, dei respectnd multe credine ale epocii sale
ceea ce i a permis s se fac ascultat si s evite rugul , stabilete separaii el izoleaz otrvitori / otrvitoare, reper al fraudelor demoniace", opteaz dmtr o dat pentru analiza fizic, inclusiv
ginecologic, si atest melancolia acelor femei btrne condamnate ca vrjitoare
De la statutul de autoputernic femeia [vrjitoare not L G ] trece la acela de bolnav , de infirm , ba chiar de debil Degeaba va riposta J Bodin c , lucrurile supranaturale nu se judec dup cele
naturale , o ruptur are loc creia unul dintre succesori i va fi J M Charcot Teoriile lui J Wier ct si ale lui J Michelet sau M Muray (realitatea revoltei sau a melancoliei vrjitoarei) sunt actualmente
contestate (N Cohn E Delcambre) s a fcut confuzie ntre vrjitoare si posedat si nu s a luat n seam contextul general dar dou ci se precizeaz
Melancolie demoniac i isterice posedate Este bine cunoscut c Diavolul utili zeaz melancolia spre a si atinge scopurile este o tez veche si clasic, de pe vremea proceselor Wier pstreaz aceast refe
nnt n 1677, un englez, J Welster, scriind despre vrjitorie, va asocia visele melan colice cu imaginaiile isterice' Descendenta acestei concepii este dubl
Versantul melancolie Acesta a fost re stituit mai trziu n hpemanie*, mono mania trist" a lui J Esquirol, care public n 1814 De la demonomanie, un studiu asupra melancoliei religioase Macano reia
analiza sa n 1843, izolnd patru mn forme damnomania sau delirul de dam nare, damnomanule externe, interne si
erotice, exprimnd ntr-o terminologie medical ideile religioase de pcat capital, de obsesie (atacuri subite din exterior din partea demonilor), de posedare, de spirite rufctoare masculine si feminine (de
moni seductori nocturni)

Versantul isterie Charcot si scoal sa de la Pitie Salpetriere sunt mani protagoniti ai acestei ci, a crei influent se extinde pn n zilele noastre Posedarea este legat de anumite semne ale misticismului
isten celor si de exuberantele lor corporale analizndu se att grafic (Le demomaque1, dans l an P Richer, J M Charcot 1887) ct si fenomenologic simptomele n rapor tunle lor cu hipnoza si sugestia
Trebuie de asemenea, s citim notele lui G Legue si G de La Tourette,n Autobiografia unei posedate sora J des A/?ges(Pans, 1886) Noiunile de fraude si de mitomanii reapar m for fcnd din persoanele
n cauz mai degrab persoane de reeducat dect de tratat medical (Babmski)
N ZILELE NOASTRE Termenii de demonomanie si de demonopatie sunt azi puin folosii fund considerai ca aparti nnd istoriei Evoluia societii a dat alte inftisn reprezentanilor angoasei, precum si
temelor pnvind influenta si alienarea Rmne, pe de o parte,, delirul de pose dare', pe de alt parte ocultismul, descn tecul magic, deochiul
n ceea ce pnveste domeniul psihanalitic - DELIR DE POSEDARE
Ct pnveste domeniul psihiatnc, dou descendente se prelungesc, una asociaz posedarea si isteria, favonzat de aliana Charcot-Freud, cealalt vorbete de psihoz, fie melancolic, cu o eventual apariie a
sindromului Cotard (1882),'fie de delirul de influent si de automatismul mental ai lui C16rambault (1926), teren de baz pe
177 care se ancoreaz constnictuledehrante de persecuie si unde posedarea este ca un ecou al deposedm de sine primordiale (Levy-Valensi)
Bibi. Certeau M , La possessio, de Loudun, Archives', Julhard-Gallimard Paris, 1980 Gayral, L , Gayral, J Le delues <Je posfession diabohques Paris 1944, Langton E La <temo nologie Payot Pans 19M Macar0,M fitude sur
la demonomanie Annalet mdno-psycho logiques TI Paris 1843

DEMUTIZARE (engl dernutisation) Orice aciune care permite unui mut sa vorbeasc.
Cel mai adesea este vorbi de diverse pedagogii specializate utilizae pentru a i nva pe copiii surdo mui si vorbeasc Aceast nvare este n geneial practicat de ortofonisti si se poate fac* cu ajutorul a
diverse aparate electronice cmplificaton, modificatori de frecvent, majnetofoane si magnetoscoape Uneori este jrecedat de intervenii chirurgicale care permit redarea, cnd lucrul acesta e posibil, a jnei
anumite sensibiliti auditive
DEPENDENT (engl depe/ide/icy) Tendin de a caut ajutor i protecie la semen, de a se ncrede n cellalt n luarea oricrei decizii, prin pierdere de maturitate sau de autonomie.
DEPERSONALIZARE (engl Jeperso
nalisation) Stare psihoafecliva particular, n care un subiect i pierde sentimentul propriei realiti sau i simte corpul ca ireal.
Aceast stare se asociaz adesea cu anxietatea, cu impresia de strametate a lumii exterioare Pacientul cire sufer de aceast indispoziie se simte diferit de cel
care era pn atunci Obiectele care l nconjoar i se par strine, ca si cum nu le-ar mai recunoate Pn si persoanele cele mai apropiate au pierdut pentru el once caracter de familiaritate O analiz
psihopatologic permite distingerea a trei niveluri de depersonalizare nivelul prim, n care tulburarea contiinei rmne superficial si n care tulburarea nu se refera la identitate, cum vedem ndeosebi n
isterie, nivelul doi, n care perturbarea este mai profund, cu pierderea sentimen tului spontaneitii si chiar al autonomiei, aa cum se ntmpl n automatismul mental si n sindromul de aciune exten oar
(xenopatic), nivelul trei, n care este afectat nsi unitatea corporal, cu senti mentul de corp dislocat sau sfrtecat Este ceea ce apare n unele psihoze schizo frenice grave, n care trirea corporal este
resimit cu o mare angoas si ntr un mod delirant paranoid
DEPRESIE (engl depression) Maladie mental caracterizat printr-o modificare profund a strii timice, a dispoziiei, n sensul tristeii, al suferinei morale i ncetinirii psihomotorii.
Asocnndu se n general cu anxietatea, depresia ntreine la pacient o impresie dureroas de neputin global, de fatalitate disperat, iar uneori antreneaz niminatn subdehrante pe tema culpabilitii, a in
digmttn, a autodepreciem, putnd con duce la luarea n considerare a sinucidem si, uneon, la realizarea acesteia
CELE DOU FORME CLASICE ALE DEPRESIEI Aceast durere moral este deosebit de intens mai ales n forma zis melancolic" sau endogen" Pierderea stimei fat de sine si dorina de a disprea
pot antrena idei suicidare, pe care doar
178

inhibiia le mpiedic de la transpunerea n act (de unde pericolul unor tratamente antidepresoare care nltur aceast mhi bitie mai nainte de a aciona asupra strii timice) Aceast form, care reprezint
unul din versantn psihozei maniaco depre sive*, se pot asocia cu tulburri neuro vegetative si somatice anorexia, destul de frecvent, va determina o slbire cteodat considerabil, tulburrile de somn pot
merge pn la o insomnie complet (mcar c aceasta ar putea fi provocat uneori n scop terapeutic, sub form de agnpnie)
O alt form important, zis psiho gen', cuprinde de fapt toate depresiile tradiionale si nevrotice, avnd aspecte clinice foarte variate n ceea ce privete simptomele si gravitatea lor, intensitatea acestora
fund n general mai puin mare dect n forma melancolic Ideile de suicid sunt totui frecvente, lund mai degrab aspectul unei solicitri afective sau al unui sentiment al eecului, care trebuie recunoscut
si atenuat Anxietatea, oboseala general, admamia, astenia sunt uneori singura manifestare si nu trebuie tratate doar pnntr o medicatie simptomatic
Exist si depresii secundare sau simpto matice ale unor afeciuni somatice diverse Ele sunt destul de numeroase si mult vreme unu medici au subestimat aceasta frecvent Au fost avansate mai multe
ipoteze pentru a se explica aceast situaie absenta plngerilor din partea pacientului somatic cu privire la o eventual trire depresiv, interesul cvasiexclusiv al unor medici pentru problemele somatice,ncli
naia de a face din disfone o consecin legitim a bolii fizice Interesul psihiatrilor pentru aceast problem a fost contem poran cu dezvoltarea psihiatriei de relaie, depresiva reprezentnd un procentaj
important al pacienilor spitalizai pentru
boli somatice n cazul crora era cerut o consultare psihiatric Dintre acetia, trei ptrimi aveau o depresie cu adevrat secundar unei afeciuni somatice Ultima ptrime sufer realmente de o depresie
primar autentic, ns mascat de plngerea corporal creia i este simptomul principal Se descriu, n sfrit, alte forme secundare unor afeciuni mentale primare, cum sunt schizofrenia si unele deliruri
cronice n mod paradoxal, adesea atunci cnd delirul se estompeaz, n urma unui tratament neuroleptic intensiv, apare o depresie extrem de intens, care necesit prescrierea de antidepreson (cu pericolul
foarte real ca acetia s reactiveze delirul)
CRITICA DISTINCIEI ENDOGEN/ EXOGFN Dac timp ndelungat s amen inut distincia dintre depresia endogen si depresia nevrotic/reactiv, de mai bine de un deceniu se face simit orientarea spre
un fel de continuum ntre aceste dou tipuri, pe care, de fapt, nu le ar separa dect intensitatea simptomelor Astfel, n DSM III si n recenta sa revizuire, ca si n noua clasificare internaional a maladiilor (C
I M 10), depresiile sunt reunite n acelai capitol si subdivizate n funcie de intensitatea sau de durata lor n DSM III, clasificarea depresiilor se bazeaz pe pre zenta sau pe absenta unui sindrom depresiv
numit episod depresiv major" Depresiile care rspund criteriilor acestui sindrom sunt apoi ataate la tulburarea bipolar sau identificate ta depresii majore, acelea care nu rspund la aceste criterii sunt
clasificate la alte tulburri afective specifice" (tulburare ciclotirmc si tulburare disti mic) sau tulburri afective atipice
Ct privete DSM-III revizuit, el cupnn de mai multe modificri importante subdivizarea depresulor majore dup gravitatea
179 lor, dup evoluie, dup tip (melancolic sau nonmelancohc) si dup schema apariiei (sezoniere sau nonsezoniere), includerea tulburm ciclotimice printre tulburrile bipolare, subdivizarea tulburrilor
disti-mice dup antecedentele psihiatrice si dup vrsta la care apar De asemenea, C I M 10 reunete ansamblul tulburrilor de dispoziie n unul si acelai cadru Tulburrile depresive sunt aici subdivizate,
n funcie de gravitatea lor, n tulburri depresive grave (caracterizate prin prezenta de simptome zise biologice" sau endogeno-morfe") si tulburri depresive uoare si stan depresive puin intense, ns
persis tente, deosebirile dintre cele dou noi clasificri fund, la urma urmelor, minime (C B Puii)
CAUZE BIOLOGICE, CAUZE PSIHOLOGICE Trebuie spus c vechea separaie ntre cele dou mn tipun de depresie, unul endogen, cu cauzalitate biologic, altul psihogen, cu cauzalitate psihic, inea
de un conflict ideologic pnvmd etiologia Acesta separa n mod radical cele ce reineau o cauz organic, confirmnd rolul de re gulator timic al monoammelor cerebrale si n special al noradrenalmei (al
cror deficit la depresivi ar putea fi de natur ereditar), de cele care aprau, pe urmele lui S Freud si ale progreselor psihanalizei, un punct de vedere stnct psihogenetic
Repete psihanalitice i cogpibviste Pentru psihanaliti, melancolia se poate compara cu un travaliu al doliului care nu izbutete s se realizeze (-+ DOLIU) n depresie, Eul se identific cu obiectul
pierdut", lund pe seama sa sentimentele ambivalene de dragoste si mai ales de ur fat de obiect Umbra obiectului sene Freud cade astfel pe Eu, care poate fi n acest caz judecat de o instan
special
ca un obiect abandonat n felul acesta, pierderea obiectului se transform ntr-o pierdere a Eului, iar conflictul dintre Eu si persoana iubit se transform ntr-o sciziune ntre critica Eului si Eul modificat prin
identificare" (Doiw si melancolie, 1915) Aadar, n depresie bolnavul trebuie s nfrunte o pierdere imaginar, adresndu si siei reprourile si agresivitatea destinate n mod normal obiectului pierdut
Un alt curent, care tine de psihologia cognitiv, a dorit s fac din depresie o perturbare a proceselor cognitive Dup G A Kelly si A T Beck, structunle cog nitive stabile ' ar fi n acest caz inadecvate n trei
domenii, Eul, lumea exterioar si viitorul Aceast triad cognitiv depre siv" (Beck, 1970) afecteaz cu o coloraie negativ reprezentrile legate de aceste trei domenii Aceste coninuturi inadecvate sunt
generate de procesele inadecvate de tipurile logic, stilistic, semantic Ele sunt cele care fabric" cognitnle incorecte al cror coninut concret se exprim verbal n discursurile depresivilor si, de asemenea, n
imagistic, n reveni si vise Acestor trei tipuri de procese le corespund erori particulare inferene arbitrare care, n interpretarea unui eveniment, elimin explicaiile mai plauzibile, abstracii selec tive care
concentreaz atenia asupra unui detaliu luat din afara contextului, lsnd de o parte caracteristici mai evidente ale situaiei, generalizn abuzive, supra- sau subestimri si denumiri inadecvate" (M De
Boms) Terapia cognitiv const deci n a corecta, n colaborare cu pacientul, concepiile eronate, distorsiunile si ipotezele dezadaptative, spre a rectifica acea viziune incorect a evenimentelor si Eului care
l caractenzeaz pe depresiv Este vorba de a-1 aduce pe bolnav s-si evalueze comportamentul n mod realist,
180

ceea ce produce o net ameliorare a stm sale depresive si uneori o vindecare complet
Complementaritatea abotdanlor Aceste diverse abordn sunt finalmente mai mult complementare dect opuse Dup cum bine a artat D Widlocher, trebuie s ieim din acest dualism steni, care pnveste
etiologia depresiei sub un unghi pur organogenetic sau pur psihogenetic Trebuie nelese diversele logici ale depresiei" si inter aciunea constant dintre constrngerile de ordin psihosocial si cele care
depind de neurofiziologie si de biochimia cerebral Aadar, depresia poate fi examinat ca un dispozitiv comportamental nnscut care se impune unor subieci atunci cnd circum stanele l solicit sau
cnd o predispoziie neurobiologic se preteaz la aceasta" Pe scurt, depresia ar fi un rspuns", o stare cerebral legat de imposibilitatea de a schimba acea situaie"
Dac aceast stare cerebral patologic" cedeaz de cele mai multe ori la medicamentele moderne, psihoterapia va permite depresivilor s si contientizeze mecanis mele psihice care provoac sau care
ntrein sufennta mental si de a i preveni recidiva, dominnd jocul permanent al gndunlor depresiogene, al anxietii, al agresivitii, al ofenselor narcisice sau al ncercrilor pierdem" (Widlocher)
TRATAMENTELE Pe plan somatic, tra tamentele antidepresive sunt esentialmente medicamentoase Electrosocul*, mult utilizat odinioar, nu este n prezent folosit dect n cazun de depresie deosebit de
grave, rezistente la antidepreson (10-15%) Acetia din urm sunt reprezentai de dou mn grupe de medicamente inhibitorii monoammooxidazei si denvatii tnciclici
Primii, desemnai de sigla comun IMAO", sunt foarte eficieni, dar dificil de administrat, necesitnd o supraveghere deosebit si, cu excepia celor mai receni, zii reversibili", asocierea lor cu alte medicamente poate fi extrem de periculoas
Ceilali au drept prototip imipramina, utilizat pentru pnma dat de R Kuhn n 1957 Clomipramina si amitnptilma, care pot fi administrate pe cale intravenoas, la nceputul tratamentului, au inaugurat o
lung sene de medicamente antidepresive care acioneaz n general pnn inhibarea recaptm neuromediatonlor* intrasmaptici si fac s vireze dispoziia depresiv dup 12-15 zile de tratament Activitatea lor,
ns, care paralizeaz net nervul vag, antre neaz cteva fenomene secundare uneori dezagreabile uscciunea guni, midnaz, cu dificultatea acomodm vizuale, riscuri de cretere a tensiunii intraoculare
(peri culoas n cazul glaucomului) sau provo carea unei retentn vezicale (ceea ce se poate produce n caz de hipertrofie prostatic, de exemplu), tahicardie si tulburri tensionale n primele zile de
prescripie Provoac o dezinhibare adesea mai precoce dect modificarea strii timice, ceea ce poate facilita o trecere la actul suicidar Este deci necesar ca asemenea tratamente s se fac sub supravegherea
constant a anturajului si, n cazunle grave cu risc de suicid, n mediu spitalicesc
De altfel, de fiecare dat cnd bolnavul este anxios si suicidar, este necesar s se asocieze medicamente sedative si anxioh tice, cum sunt levopromazma sau unul dintre numeroasele benzodiazepine de care
dispunem actualmente, suspectnd totui nscun de dependent Trebuie, de asemenea, s se prescne corecton de hipo-tensiune, cum este, de exemplu, clorhidra-tul de heptaminol, si corecton de efecte
181 ANACUrtC

anticohnergice, cum este anetoltntiona sau ezenna Acest tratament nu va fi diminuat dect foarte progresiv dup virajul de dispoziie, prevenmdu-se o posibil recidiv a depresiei Muli practicieni l
continu multe luni n ir, cu doze slabe, asociind produse normotimice care s-au dovedit eficiente n prevenirea de noi accese litiu, cruia psihiatrul danez M Shou i-a codii cat bine folosirea, sau
valpromid, mai uor de administrat, dar mult mai puin eficace -* ANTiDEPRESOR MELANCOLIE
PSIHOZA MANIACO-DEPRESIV

Bibi Beck A T Climtal Experimental <ind Theorctical Aspetf, Harper and Row New York 1967 Berner P etcoll Cnferes diagnostiquef pour /es psyc/ioses ^chizophreniques et a/Fetf/ves Expansion suntihque Paris 19X7 Falret J D Des mdladics mentdles
ct des as;7es d jliencs Bailhere Pans 1864 Freud S ,Deuil et meUn colie in Metdpychologie (1915) trad tr Gallimard Pari-, 1968 Ginestet, D Peron Magnan P^ Chnniotherapie ps>t/?d(nyue Masson Paris 1984 Tellenbach H Umehm Lolie (1961) tradfr
PUF Paris 1979 Widlix.her, D Le> logiqucs de la depre^ion Fayard Paris 1983

DEPRESIE ANACLITIC (engl

diidditic depression) Sindrom depresiv din prima copilrie.
R Spitz descrie, din 1945, sub numele de depresie dnjclitic un sindrom care survine n cursul primului an de viat al copilului, consecutiv unei ndeprtri bru tale si mai mult sau mai puin prelungite a
mamei, dup ce copilul a avut o relaie normal cu ea Tabloul clinic este urmtorul pierderea expresiei mimice, a sursului, mutism, anorexie, insomnie, pierdere n greutate, ntrziere psihomotone global
Depresia anachtic, rezultat al unei
carene afective pariale, este reversibil Ea nceteaz adesea foarte rapid de ndat ce mama (sau substitutul matern) este restituit copilului Depresia anachtic se opune hospitalismului*, descris tot de
Spitz, caz n care separarea mam-copil, total si durabil, poate genera deteriorri irever sibile Depresia anachtic rmne, totui, n procesul ei dinamic, fundamental dife nt de depresia la adult -
DEPRESIE
DEPSIHIATRIZARE (engl dcvnsti
tiitionahsation) Ansamblu al proceselor de dezmstituionahzare a bolnavilor mintali, din ce n ce mai rdnserai sau lsai n mediul lor social, precum si tendina de a evita o psihiatnzare abuziv
de cazuri sociale, de devianti, de persoane n vrsta, pe care societatea le ncredineaz prea lesne psihiatrilor, cu acordul adesea complezent al acestora.
DEREAL, DEREAL (engl demstic) Se spune despre o gndire deturnat de la real i de la necesitile logice,nchis ntr-o succesiune de abstracii formale fr suport obiectiv sau ntr-o suit
de reprezentri fantasmatice incomprehensibile, fr contact cu mediul social n care se gsete subiectul.

ndeosebi n schizofrenie gsim atest tip de gndire, care n general se asociaz cu o repliere autistic Francezul L Gayral descrie un sindrom dereistic' n care aceast gndire dereal se asociaz cu
apragmatismul, cu memoria autistic, cu raionalismul morbid si cu un delir paranoid
DESENSIBILIZARE (engl feteau
bilisdtion) Metod terapeutica avnd drept scop dispariia unei sensibiliti
182
DESTRUCTURARE

anormale i cauza de jena pentru anumii ageni care, n ei nii, sunt bine suportai de majoritatea subiecilor.
Alergnle si unele forme de astm sunt tratate prin desensibilizare Terapia comportamental, n numeroase manifestri anxioase sau fobice, a recurs la acest proces Confruntarea cu obiectele sau cu situaiile se
face n mod progresiv, fie n imaginaie, fie n real
DESENSIBILIZAREA SISTEMATIC Desensibilizarea sistematic este o metod psihoterapeutic pus la punct n 1958 de ctre un psihiatru american, J Wolpe, ca urmare a cercetrilor sale de
reflexologie condiionat, sub aspectul fiziologic al reaciilor anxioase la animal, care nsoesc manifestri neurovegetative Aceste reacii sunt inhibate de un proces zis de inhibiie reciproc" atunci cnd
pot intra n joc reacii incompatibile cu rspunsunle anxi oase si care posed o aciune inhibitoare asupra acestora Pentru a obine la om o mai bun reglare neurovegetativ, se face adesea apel la metode de
relaxare, care creeaz o stare antagonist aceleia de anxietate O dat ce subiectul este suficient de destins, comportamentalistul i evoc scene care au un raport tot mai direct cu situaia anxiogen, dup o
ierarhie" pe care n prealabil a stabilit o cu el Este deci vorba de a modifica condiiile n care pacientul percepe stimuin fobogem si de a o face n aa fel nct angoasa s nu se mai manifeste atunci cnd el
si-i reprezint n imaginaie Studii controlate au artat c atunci cnd se gsete, dup aceea, n prezena lor, el constat c a -lbit i c adesea a disprut valoarea lor anxiogen Numeroi faeton cognitivi
intr n joc n acest proces de vindecare
DESENSIBILIZAREA IN REAL (IN VIVO) Aceasta se practic n absena nvm unei metode de relaxare Situaiile de abordat sunt studiate dinainte si, de asemenea, sunt clasificate potrivit unei ierarhii
Pacientul este apoi confruntat cu una dintre ele, n prezenta unui terapeut n once moment el poate s ntrerup edina si s declare c dorete s revin la o situaie cu o mai mic valoare anxiogen
MODELAJUL DE PARTICIPARE Nu mit uneori desensibilizare de contact", acesta se bazeaz pe ipoteze, verificate experimental, privind nvarea social pnn observarea unui model, imitare sau nv
tare vicariant Terapeutul servete de model, iar pacientul l nsoete, pstrnd cu el un contact permanent Nu exist provocare de anxietate, deoarece riscurile de incidente rmn slabe Desensibilizrile pot
fi practicate n grup la bolnavii care prezint simptomatologii similare (fobii referitoare la avioane, la animale etc )
Bibi Wolpe J , Psychotherapy by Reciproca/ Inhibition Stantord University Press Stantord 1958

DESTRUCTURARE (fr destructu ration, engl destructuralii>dtion) Concept utilizat de de H. Ey, dintr-o perspectiv neojacksonian, pentru a defini diversele psihoze acute dup nivelul de
disolufe al contiinei reprezentat de ele. (Sinonim destructurarea contiinei)
Ordinea nsi a nivelurilor acestei disoluii dezvluie n acelai timp stratificarea structural a contiinei", care, pentru H Ey, este organizarea prezentului, trit n cmp temporo-spatial, a experienei sensibile a relaiilor subiectului cu lumea sa actual" Ey precizeaz diferitele niveluri
W3 DETERIORARE MENTAL

ale acestei destnicturn, descriind diversele expenente delirante primare

DETERIORARE MENTAL (engl

mental deterioration) Tulburare a funciilor cognitive, legata de vrst sau de nceputul unui proces demenial, n general ireversibil.
Subiectul mental deteriorat pstreaz, n anumite domenii ale vieii sale intelectuale (exprimare verbal, automatisme sociale si profesionale ndeosebi), un nivel de reali zare destul de bun, dar sunt afectate
sar emile care cer o adaptabilitate la situaii care ies din cadrul vieii obinuite ct si cele care cer achiziii noi Este deci vorba mai degrab de o afectare a inteligentei zise de performant" dect a
inteligentei verbale De altfel, tocmai pe aceast deosebire s a bazat H Babcok, n 1930, spre a propune o evaluare psihometnc a acestei deteriorri prin msurarea distantei dintre nivelul de inteligent
cristalizat (msurat prin teste verbale) si nivelul de inteligent fluid (msurat prin teste ne verbale) Se admite, de fapt, c deteriorarea o respect pe cea dinti, care rmne stabil n cursul mbtrnim, pe
cnd ea afecteaz inteligenta neverbal, care se degradeaz cu vrsta Cele dou tipuri de teste care le msoar au fost numite de Wechsler, primele, teste care in (engl Hold Tests), iar celelalte teste care nu
in (engl Don 't Hold Test s)
O scar a deteriorrii se poate deci baza pe un test de vocabular, ale crui rezultate sunt comparate cu acelea ale unui test de performant Diferena, dup validare, este expnmat n procentaj, care arat
direct gradul de deteriorare Trebuie tiut c eficienta intelectual diminueaz la toi subiecii, ncepnd cu vrsta de 25 de ani Este o deteriorare fiziologic, care creste n
funcie de vrst Nu vorbim de deteriorare patohgic dect atunci cnd aceasta este net superioar celei dinti Este de obicei una dintre manifestrile iniiale ale unor leziuni cerebrale difuze, ale unei
demente
DEVEREUX (Georges) Antropolog i psihiatru american originar din Romnia (Lugoj, 1908 - Paris, 1985).
Dup ce a studiat fizica, ndeosebi cu Mane Curie si Jean Pemn, n 1926 se orienteaz spre tiinele umaniste, la Institutul de etnologie, unde este elevul lui M Mauss, L Levy-Bruhl si P Rivet Se stabilete
apoi n Statele Unite (ndeosebi la Universitatea Californiei, la Berkeley, la Topeka, unde se iniiaz n psihanaliz, la Philadelphia si la New York) ncepnd din 1963, pred la Scoal de nalte studii n
tiine sociale Fondator al etnopsihiatnei, el se situeaz la rspntia a trei discipline cultura greac (Tragedia si poezia greac), 1975, Dreams w Greek Tragedy, 1976) psihanaliza si antropologia (Eseu de
etno psihiatrie general, n 1970, Etnopsihana-liz complementarist, 1972) A efectuat mai multe descinderi etnografice, mai ales la populaiile Moi (Vietnam), Hopi si Mohave (California) i datorm si De
la angoas la metod (1967)
DEVIANT (engl deviance) Orice tip de conduit care iese din normele admise de o societate dat.
Deviaia rmne difent de delincvent n sensul c anormalitatea sa nu se asociaz n mod obligatoriu cu o nclcare a regulilor (civile sau penale) ale societii Ea ocheaz totui societatea prin modurile
de a fi si a tri diferite de acelea care au curs n mediul social si cultural n care i duce existenta individul deviant
184
DEVIANT

DEVIANT INDIVIDUAL Pe plan individual , devianta nu este dect o tendin proprie unui actor de a adopta un comportament n contradicie cu unul sau mai multe sisteme normative mstitutionahzate
Pe plan social, ns, ea poate s apar ca un pericol, riscnd s perturbe grav interaciunile dintre deviant si mediul su si s primejduiasc echilibrul general al societii De unde tendina acesteia de a
preveni devianta prin educaie si, dac nu reuete, s caute s o neutralizeze sau s o recupe reze Neutralizarea se poate exprima printr o respingere din partea grupului, printr o surghiunire, printr o izolare
Recuperarea se va face mai degrab n sensul unei orientri mai mult sau mai puin impen oase a deviantului spre un statut si rol marginale (vagabond, de exemplu), de toxicoman, de delincvent (este o
form de cnrmnogenez social) sau chiar de bolnav mintal Cci societatea l poate n acest caz lua pe seama ei, tratndu i pe aceti devi anti pentru c ei au devenit cazuri pentru care dispune de soluii (de
asistent, admi mstrative, judiciare, medicale etc )
Th Schef si adepii teoriei etichetrii (engl labelling theory) au demonstrat c reprezentanii sociali joac un rol fundamental n aceast orientare a conduitei deviantului spre acea casur care l va fixa
definitiv n adoptarea unuia din aceste statute si n special a aceluia de bolnav mental Th Szasz a insistat asupra acestei fabricri a nebuniei" realizat de societate si de reprezentanii ei medicali, spre a
transforma un simplu deviant, un original ntr-un schizofren cromcizat puin cte puin, prin asistenta si terapeutica psihiatric Tratamentul unei anumite disidente n regimurile totalitare este, n aceast privin, unul dintre exemplele cele mai triste Fr ndoial, teza este abuziv, iar aceste
proceduri sociale de excludere si de etichetare nu reprezint singura cale de intrare ntr-o patologie mental care se poate dezvolta pornind de la cauze de ordin pur individual sau familial, cu totul n alte
contexte Dar eforturile societii de a combate devianta n cadrul ei rmn constante Si adesea lucrtorii sociali, psihologii si medicii sunt, fr a o ti n mod necesar, ageni naivi sau oportuniti ai acestei
lupte nencetate si inexorabile
DEVIANTA, STARE ALEAS SAU STARE IMPUS Devianta trebuie considerat ca o stare fie aleas, fie impus
n primul caz, individul (sau grupul) caut a fi recunoscut, caut a se face vizibil socialmente El vrea s se disting de restul grupului sau de restul societii si adopt n acest scop un stil de comportament,
un discurs care o mp cu regulile stabilite Devianta este trit ca o etap, chiar ca un ru necesar spre a ajunge la un scop definit dinainte Scopul justificnd ntr un fel mijloacele, pentru individ sau grup se
pune problema de a aprea ca diferit, original Minoritile turbulente sunt astfel adesea considerate ca deviante la nceputurile lor
Dar ceea ce caracterizeaz cel mai mult devianta este aceea c ea este mai ales perceput si definit de o privire exterioar individului sau grupului Societatea care stabilete norme i arog dreptul de a
decreta deviant cutare individ sau cutare grup,perso/M nou grata, ba chiar disident Atta timp ct procesele de influent sunt percepute dintr-un punct de vedere func tionahst si acord un spaiu larg ideii
de conformism, devianta este o noiune extrem de uzitat Specificitatea unui individ sau a unui grup apare ca dovada madecvni, a madaptni sociale
185 DEZAUENISM

Dm momentul n care comportamentul deviant este considerat ca eventual ales, voluntar, s a putut nelege c un aspect pozitiv poate fi finalmente atribuit noiunii de deviant Individul (sau grupul) adopt
poate un comportament care scap nor melor admise de societate, dar nu triete cu totul n afara anumitor norme pur si simplu i furete propriile norme n in tenorul sistemului macrosocial este mstau
rat o microsocietate n care se vede si este vzut de ctre egalii si ca fund cu totul normal" Definiia deviantei trece n acest caz n mod obligatoriu pnntr o redefimre a normelor nsei
Devianta poate deveni, de fapt, un pre text de inovaie social si poate permite instaurarea unui conflict, deci o eventual schimbare social Caracterului negativ asociat mult vreme noiunii de deviant i se
adaug de acum nainte un aspect po zitiv neneglijabil H S Becker, n OuLuders (1979) a studiat de altfel deviant la dro gti subliniind importanta normelor proprii grupului nsui si posibila lor influent
asupra lumii exterioare Departe de a fi un obstacol n calea influentei, deviant o poate servi, cci ea poate de exemplu, s semnaleze autonomia mdepen denta de judecat si de atitudine a cutrui individ
sau a cutrui grup
DEZALIENISM (engl diu/ienin) Micare ideologic i sociopolitic orientat att spre o ameliorare a soartei bolnavilor mintali ct i spre dispariia progresiva a sistemului azilar.
Termenul a fost creat de L Bonnafe si G Daumezon la sfritul celui de al doi lea rzboi mondial si se nsene n contextul rezistentei contra ocupantului si a distrugem tuturor instituiilor totalitare Deja n
1922, E Toulouse a cnticat internarea ca singur
form de luare n ngrijire a bolnavilor mintali si a fondat pnmul serviciu liber de tratament psihiatric Spitalul H Rousselle, chiar n incinta Spitalului Samte-Anne din Paris La Saint Alban, ns, loc al rezis
tentei deosebit de active n anii 1941-1944, psihiatru din vechiul stabiliment azilar, P Balvet, F Tosquelles si L Bonnafe, contientizeaz faptul c azilul nsui este de fapt alienat n ansamblul su (att bol
navu ct si ngnjitoni lor) Ei se strduiesc, aadar pnntr o munc de analiz critic a instituiei, fcut n colaborare cu pacienii n reuniuni comune, s i elibereze pe aces tia si s se elibereze si pe ei nii
dintre zidurile azilului (R Gentis) n felul acesta a luat fnnt psihoterapia instituional* care domina psihiatria francez ncepnd din anii 1950 si 1960 n aceeai perspec tiva a dezalienru se nscrie
micarea de aciune terapeutic n afara azilului si n comunitate care st la onginea organizrii sectorului psihiatric (- SECTOR DE PSIHI ATRIE) Aceast politic este continuat adesea n jurul unui
serviciu psihiatric de spital general, nu fr nscun de regresiune si de ntoarcere la un hospitahsm mereu gata s renasc si s biruie aceste micri de dezahenism (raportul Masse)
DEZECHILIBRU (engl mental im bdlance) Exagerare patologica a reaciilor unui subiect fa de mediul su, pe fondul unei dizarmonii a tendinelor i trsturilor sale de caracter
Copilul dezechilibrat" este n general instabil agresiv, intolerant la constrngen si frustrri El reacioneaz ntr un mod adesea violent, elastic*, antisocial i controleaz deficitar poftele, trebuinele si
comportamentul Adesea devine, din adolescent, un toxicoman, un delincvent Actele sale antisociale se repet din ce n
186
DIFERENIERE DE SINE

ce mai mult la vrsta adult i se asociaz adesea cu madaptarea socioprofesional

- PSIHOPATIE
DEZGUST (engl degust) Repugnant sau inapeten (de exemplu, n faa unor alimente), care se asociaz cu o senzaie de indispoziie apropiat de o stare de greaa.
De la nceputul celui de al doilea rzboi mondial etihsmul este uneon tratat pnntr o metod aversw de condiionare clasic numit cura de dezgust Aceasta const n administrarea la pacient a unui drog
emetic care i va provoca pe parcursul curei greuri si vomismente la orice ab sorbtie de alcool Aceast metoda de decondition ire al crei principiu si ale crei scopuri trebuie in prealabil explicate
pacientului si acceptate de el poate fi prac ticat n grup Ea ntmpin numeroase critici de ordin metodologic medical si etic Nu se recurge la ea dect atunci cnd alte metode de tratare a alcoolismului nu
sunt practicabile
DEZINHIBITOR (engl disinhibiting treatment) Psihotrop sau metod terapeutic prin care se poate promova o dez-inhibiie
Anxiohticele antidepresorn si alte psthoanaleptice precum si psihodislep ticele n general si neurolepticele sunt sus ceptibile s dezinhibe un pacient n funcie de doz si de tabloul clinic existent
Narcoanaliza sau psihoterapia pot avea o aciune dezinhibitoare
Efectul dezinhibitor real , n cazul neurolepticelor, ar privi o ameliorare a simptomatologiei fundamentale bleulenene (-* DEZINHIBITIE) Sulpmda si pimozida, n doze slabe, par mai ales s aib aceast
propnetate controversat nc si s fie de aceea considerate drept neuroleptice bipolare (dezinhibiton n doz slab si reducton n caz de posologie ndicat)
DEZINHIBITIE (engl desmhibition) Suspendare total sau parial a oricrei forme de inhibiie (instinctual, motorie, volitiva, de cenzur, de judecat etc.).
n psihiatrie n special n schizofreniile hebefrenice dezinhibitia real ar fi re prezentat de o reducere a simptomatologiei fundamentale n sensul dat termenului de E Bleuler, adic tulburri ale asociaiilor
ale afectivitii si volitiunn, autism si ambi valen spre deosebire de euforie (tulbu rare timic) de stimulare si de eliberare datorit unei atenuri a dehmlui
ntr un sens mai general gsim o dez inhibiie n strile maniace, demente si arieraii ca si n unele forme de epilepsie si n tulburrile de personalitate
FIZIOL Dispariia sau suprimarea unei inhibiii existente.

Dezinhibitia poate fi obinut prin mij loace foarte diverse astfel secionarea maduvei spinrii sporete vivacitatea unor reflexe pnntr o pierdere a inhibiiei des cendente provenit din anumii centri superiori
unsfect similar poate fi obinut prin administrarea unor droguri Dezinhi bitia este n acest caz reversibil dup eliminarea drogului

DIFERENIERE DE SINE (engl

selfdifferenciation) Diferenierea Eului unei persoane, potrivit cu gradul su de individualizare n plan afectiv i intelectual, pornind de la nediferenierea familial de fond (Murray Bowen).
Aceast noiune insist asupra legtu nlor fundamentale care menin partea
187 DIFLUENA

emotiv a oncrui individ ntr-o fuziune niciodat dizolvat cu familia sa de origine Cu toate acestea, membrii familiei se caracterizeaz prin grade variabile de difereniere de sine
DIFLUENA (engl diffluency) Tulburare n cursul gndirii i discursului, n care fluxul ideilor se risipete dezordonat n toate direciile, n mod anarhic.
Tulburarea se observ la schizofrenici, la suferinzii de confuzie mental si la de menti Apare si la maniaci, asociat cu fug de idei, dar pstrnd o anumit coerent
DIHOTIC (engl dichotic) Se spune despre o situaie, n general experimental, n care stimulii sonori simultani, ns diferii, sunt trimii la dou organe senzoriale auditive, drept i stng.
Pentru a studia atenia selectiv, se utilizeaz intensiv o tehnic zis a dublei sarcini", din care o form destul de ras pndit const n a trimite, cu ajutorul unor receptoare de telefon, sunete (note muzi
cale) sau un mesaj la o ureche, iar alte sunete (alte note muzicale) la cealalt ureche Consemnul prescrie subiectului o sarcin care s utilizeze una dintre sursele de informaie si o alta care s o utilizeze pe
cealalt A doua poate fi pur si simplu neglijarea informaiei S a putut astfel arta c urechile, de fapt activitile cerebrale care le corespund, pot dup caz s disocieze, s repartizeze sau s compun infor
mule adresate uneia sau alteia Aceast tehnic este utilizat i pentru a compara funciile respective ale celor dou emisfere cerebrale, pentru a pune n lumin asimetria cerebral si pentru a studia funciile
comisurilor interemisfence
DIPSOMANIE (engl dipsomama) Impulsie extrem de puternica, cvasiirezis-tibil, de a bea, care se manifest prin accese i se exercita mai ales n ceea ce privete buturile alcoolice.
Acest mod de alcoohzare, care deter min tulburri masive de comportament, se nrudete cu somalcoolozele lui P Fouquet si cu alcoolismul epsilon al lui E M Jellinek Dipsomanul lupt n stare de
anxietate contra acestei conduite impulsive, fr a i putea rezista El se simte n general vino vat dup ce i a cedat Tocmai n aceast privin se deosebete de alcoolicul obis nuit Dipsomanul este alienat
nainte de a bea Alcoolicul nu devine alienat dect pentru c a but" (V Magnan)
DISARTRIE (engl dysaithna) Deficien de articulare verbal datorat unei leziuni cerebrale, considerat o form minor de anartrie i manifestndu-se prin dificultatea de a emite sunete
inteligibile.
Pentru A Kussmaul, care a descris o n 1878, se deosebete de dislalie, care ar fi sau funcional sau de origine periferic Disartria se ntlnete frecvent n paralizia general, unde este unul dintre semnele
neurologice cele mai specifice - ANARTRIE
DISBAZIE (engl dyxbdsia) Tulburare minor de echilibru, care determin perturbri ale locomoiei i meninerii n poziie vertical.
Disbazia intr n cadrul mai larg al sindromului ataxic
i (engl dysbuha) Dificultate volaiionala care face un subiect incapabil de a gndi liber i de a-i concentra
188
DISESTEZ1E

atenia asupra unor obiecte exterioare preocuprilor sale.

Considerat uneon ca form minor a abuliei*, disbuha apare mai ales la psihasteniei (P Janet) si la obsesionah
DISCALCULIE (engl dyscalculia) Incapacitate particular de a efectua operaii formale i de a utiliza i integra simbolurile numerice.
Discalculia determin mari dificulti n nvarea calcului si a primelor rudimente matematice Ca si dislexia, depinde cel mai adesea, la copil, de perturbri psiho-afective
DISCALIFICARE (engl duqualifica tion) Proces interactiv care const din negarea relaiei n care persoana este implicat. (A nu se confunda cu termenul si noiunea de descalificare not L G )
Aceast disfunctie se observ cel mai adesea n familiile cu tranzacie schizo frenic
DISCONFIRMARE (engl disconfir-mation) Proces interactiv care const din negarea celuilalt, ntr-o relaie dat.
Aceast disfunctie se observ cu o frecvent crescut n familiile cu tranzacie schizofrenic, adic n familiile disfunctio nale, n care recunoaterea de sine este compromis (Tu nu exiti 1") Copilul recepteaz mesajele familiale oscilnd ntre dou formulri Tu eti un copil pervers" si Tu eti un adult nebun"
DISCORDANT (engl discordance) Lipsa de armonie ntre gndire sau sentimente i expresia lor, ceea ce determin o incoerena a simptomelor
maladiei mentale, in spea schizofrenia, unde ea este tulburarea fundamentala.
Lui P Chashn i datorm substantivul discordant" si adjectivul discordant", atunci cnd el definete nebuniile discordante", n ale sale EUmentes de ^miologie et clinique mentales (1912) Aceste
nebunii" sunt pentru el aproape" echivalente ale dementei precoce descrise de E Kraepelm Si E Bleuler, care descrisese grupul schizofreniilor" (1911), recunoate mai trziu c disocierea mental, din
care fcea baza acestei maladii, s-ar fi putut la fel de bine numi discordant"
Pe plan semiologic, distingem o discor dant a mimicn madaptate la sentimentele bolnavului (rsete nemotivate, de exemplu) sau un manierism, o discordant a activi tatu motorii care se poate asocia cu
impui sn diverse sau cu micri stereotipe parazitare, o discordant emoional si o discordant de limbaj Aceasta din urm se caracterizeaz printr o autonomie a expre siei verbale n raport cu coninuturile
ideative, stereotipii de cuvinte sau de fraze, neologisme n care semnificantul nu mai are legturi precise cu un semnificat si,la extrem, schizofrenia, n care limbajul devine el nsui incoerent, dezorganizat
Bibi.. Lanten-Laura, G , Gros, M , Essai sur U discordante dans la psychiatne contemporane, E PEL, Paris, 1992

DISESTEZIE (engl dysesthesia) Tulburare a calitii percepiilor senzoriale.

Termenul este utilizat pentru a desemna mai ales tulburarea sensibilitii, datorate n general unei leziuni neurologice periferice (simul tactil) Este folosit i spre a descrie o deteriorare cantitativ hipoestezie, care poate merge pn la anestezie, i
189 DISFAQIE
hiperstezie , care adesea se asociaz cu senzaii de durere
DISFAGIE (engl dysphagia) Dificultate de a nghii alimente solide, iar uneori chiar si lichide.
Disfagia se poate datora unor leziuni organice ale lanngelui sau esofagului (disfagia dureroas este unul din primele semne ale cancerului acestui organ) Adesea, ns, este consecina unui simplu spasm de
natur isteric
DISFAZIE (engl dysphdVd) La copil, alterare i ntrziere important a limbajului, marcate de o insuficiena de articulare i de o difereniere perceptiva a sunetelor, ca i de o proasta integrare a unor
structuri gramaticale si semantice ale limbii.
DISFUNCTIE CEREBRAL MINIMAL (engl mmimdl brdin dysfunction) Sindrom care asociaz o hiperactivitate motorie involuntar i tulburri de concentrare i ale afectivitii, care survin la un
copil intact din punct de vedere neurologic.
Tulburarea comportamentului, asociat cu dereglri cognitive, determin adesea dificulti de adaptare la scoal si chiar n familie
Expresia Mmimdl Bram Dy,function a nlocuit n 1962 (International Study Group) denumirea acestui sindrom original, dato rat lui C Bradley (1947), Minimal Bram Injury ntr-adevr, niciodat nu a fost
posibil s se localizeze o leziune cerebral n aceast pnvmt n Frana exist numeroase sinonime sindrom hiperkinetic, sindromul hiperactivittii copilului sau disfunctie cerebral minor Existenta la
unu copii a unei instabiliti psihomotoni a fost recunoscut de mult vreme si a fost raportat fie la coree, fie la hipomame (P Chashn) Actualmente, unu autori, n deosebi anglo-saxoni, atribuie aceast
problem unor faeton organici (tulburri metabolice, complicaii neonatale necunos cute), unor factori genetici (pentru care nu exist probe) Ei utilizeaz noiunea de antecedete patologice familiale ca
alcoolis mul, sociopatia si formuleaz ipoteze asupra mecanismelor neuroanatomice n cauz, incriminnd substana reticulat sau neuromediatoni Pentru alii (G Heuyer S Lebovici), condiiile familiale
defectuoase (mizerie disociaie familial, abandon de ctre tat caren educativ) sunt faeton de insecuritate care tulbur dezvoltarea aces tor copii dup cum divorurile si plasrile repetate n crese sunt
faeton de caren afectiv si de tulburri de comportament n pofida divergentelor lor asupra mdwi dualizru si cauzelor acestei hiperactivitati autorii cad de acord asupra descriem eh nice Tulburarea apare
precoce din primele luni de v iat mai ales la primii nscui Ar afecta un procent de 3 la sut din copiii prepuben, cel mai adesea biei Relaia cu mama ar fi inadecvat din cauza insecun tata acesteia, a
ambivalenei fat de copil Acesta doarme puin, plnge mult, explo reaz si manipuleaz obiecte, adesea pentru a le distruge nva repede s mearg si nu st locului nici mcar la mas Atenia i este
limitat si nu poate nregistra ceea ce i se spune, ceea ce face s se considere c memoria i este alterat Copilul pare insuficient laterahzat slab orientat n timp si spaiu Este nendemnatic Evoluia este n
general marcat de o regresie a tulburrilor la adolescent, dar se constat c adaptarea social, n pnmul rnd colar, este extrem de compromis n absenta
190
DISLEXIE

unei supravegheri medicale precoce, care trebuie s ia n seam toi factorii n cauz Unu preconizeaz administrarea de amfetamine sau de ntalin, care favorizeaz vigihtatea si pot ameliora munca colar
DISGRAFIE (engl dysgraphia) Tulburare a funciei grafice scripturale care se manifest la nivelul componentelor spaiale ale scrisului, pe cnd structurile morfosintactice nu sunt afectate.
n dezvoltarea psihic a copilului dis grafia este o tulburare pur funcional (fr leziune neurologic si fr deficient intelectual) a nvm grafice, adesea n raport cu perturbaii afective si o deficitar
organizare a reprezentm spaiale
DISKINEZIE (engl dyskwesia) Micare anormal involuntar de amplitudine variabil, mai mult sau mai puin regulat n frecvena i ritmul ei, fie localizat ntr-o regiune anume (de exemplu, bucolinguo-facial), fie difuz, afectnd n acest caz ntregul corp.
Unele diskmezn pot fi provocate de tra tamente medicamentoase Este cazul pen tru L-dopa, utilizat la parkmsonieni, putnd provoca asemenea miscn, adesea de aspect coreic, dar este mai ales cazul unor
neuroleptice utilizate n psihiatrie Poate fi vorba de diskmezn precoce care survin de la prima administrare a medicamentului si cedeaz dup injectarea de etilbenzatropin, sau spontan, la cteva ore dup
oprirea tratamentului Alteori diskine-znle apar tardiv, adesea n regiunea buco hnguo-facial, nscnd s jeneze de-glutitia, vorbirea si respiraia
Aceste tulburri s-ar datora unei hipersensibiliti a receptorilor dopammergici Cnd sunt tardive, uneon dm nefencire sunt definitive, nefimd ameliorate dect
provizoriu pnntr-o priz de neuroleptic, ceea ce produce un fel de cerc vicios terapeutic destul de redutabil
Bibi Casey, D E et aln Dyskmefia Reseanh and Trejtment, Spnng Verlag Berlin 1985, Jeste D V , Wyatt Understandmg and Treatmg Tardive Dyskinesia, Guilford Press New York 1982

DISLEXIE (engl dyslexid) 1) Dislexie dobndit, tulburri de citire consecutive unui traumatism sau unei leziuni cerebrale. 2) Dislexie developmental, ansamblu de dificulti specifice copilului n
condiiile nvrii cititului.
DEOSEBIRILE DINTRE DISLEXIA DOBNDIT SI DISLEXIA DEVELOP MENTAL Se face distincie ntre dificultile de citire ntlnite la un pacient cu leziune cerebral, care tia s citeasc
nainte de accidentul su, si dificultile pe care le poate avea un copil inteligent, fr patologie neurologic reperat, fr tul burn emoionale si fr dificulti de ordin economic sau cultural, atunci cnd
el tre buie s nvee s citeasc n primul caz, exist o legtur de la cauz la efect ntre locul leziunii si diferitele sindroame identificabile Se disting trei mari tipuri de dislexn dobndite dislexia fonologic,
dislexia profund si dislexia superficial n cel de al doilea caz, dislexia develop mental, cutarea cauzelor constituie unul din obiectivele cercetrilor tiinifice contemporane
Aceste cercetri s au efectuat n diferite domenii si cu metode extrem de diver sificate cercetri genetice care vizeaz s pun n evident anumite anomalii cro mozomice, cercetri electrofiziologice care
caut s releve modelele particulare
191 DISLEX1E

ale activitii electrice a creierului sau o cinetic specific a potenialelor evocate (-> POTENIAL) la copni care ntmpin mn dificulti n nvarea cititului sau la adulii care nu au reuit s nvee s citeas
c, studii difereniale ale debitului sanguin cerebral i, n mod general, recursul la imagena medical modern, ncercndu se sesizarea unor diferente funcionale ntre cei care citesc bine si cei care citesc
prost recursul la autopsia creierelor dtslexicilor mori accidental pentru a se compara arhi lectura si organizarea celular a creierelor dislexicilor cu acelea ale creierelor mdi vizilor normali studii difereniale
ale micrilor oculare n timpul lectuni sau ale capacitilor de identificare a literelor sau culorilor n vederea parafoveal si peri feric n cazul unei fixri studii epide miologice asupra cohortelor de mu de
copii dislexici n scopul de a evalua pre valena tulburm si caracterul ei specific Deoarece copiii dislexici spre deosebire de adulii' cerebrolezati nu sufer de leziuni identificabile ideea care prevaleaz n
toate aceste cercetri este c factorul cauzal trebuie cutat fie la nivel genetic fie pe parcursul dezvoltm embnologice, fie ntr o disfunctie sau simetnzare a creie rului fie n particulariti ale vzului Fr a
nega interesul pe care l poate avea continuarea acestui tip de cercetri, se pun dificile probleme de interpretare n nume roase cazun caracteristicile proprii subiec tilor dislexici nici mcar nu sunt evocate,
ceea ce face dificil corelarea tulburrilor de citit cu particularitile puse n evident n cutare sau cutare domeniu Pe de alt parte, atunci cnd indicatorii utilizai sunt activitatea electrofiziologic sau
activitatea si eficienta vizuale, cu greu putem ti dac aceste particulariti sunt o cauz sau o consecin a deficienelor privind cititul n
particular, punerea n evident a micrilor oculare eratice la dislexici poate foarte bine rezulta din dificultile lor de a citi si nu invers
Astfel, niciodat nu s a putut dovedi c dislexicn au dificulti generalizate de percepie vizual Se cuvine, pe deasupra, s avem mereu prezent n minte ideea c cititul este o activitate cultural i nu na
tural si c este strns legat de limb prin prisma scrisului desigur, exist deosebiri ntre scris si oral si deosebm n modul n care un tip de scriere se raporteaz la limb, dar ceea ce este vzut n scris nu
sunt numai semnele vizibile, ci simbolurile
APORTUL PSIHOLOGIEI COGNITIVE LA STUDIEREA DISLEXIEI DEVE LOPMENTALE Psihologiei cognitive i datorm faptul c s a pus accentul, n cazul studiem dislexiei, pe disocierea cauzelor
de efecte Un copil care de altfel, nu sufer de nici un deficit nu poate fi identificat ca dislexic dect la mai muli ani dup ce a nceput s nvee cititul n raport cu cititorul bun el are deci o destul de lung
experien diferenial a cititului Or, dez voltarea competentei n materie de citit poate avea la rndul ei, efecte asupra dezvoltrii concomitente a capacitilor cognitive si lingvistice Dac i comparm pe
cititorii deficieni cu cititorii normali cu acelai nivel intelectual si cu aceeai vrst cronologic, supunndu i la diferite tipuri de probe, ceea ce obinem este att manifestarea a ceea ce a putut determina

deficienta de citit (cauz), ct si expresia deosebir, n ceea ce pnveste experiena cognitiv si lingvistic, dintre cititorii deficieni si cititorii normali (consecina) Pornind de aici, nu este de mirare c gsim
corelaii semnificative ntre numeroi faeton si competena lexic Aceasta nu
192
nseamn c am identificat cauzele dislexi-ei, iar motivele sunt cel puin dou Pnmul, clasic, ns adesea neglijat, este c nu putem trece de la relevarea unei corelaii la o imputatie cauzal al doilea este
faptul c relevarea de performante este un amal gam ntre ceea ce este determinant si ceea ce este determinat Situaia aceasta pune, deci, dificile probleme metodologice
Progresele efectuate n acest domeniu au constat n a asocia diferite metode care s permit explorarea progresiv a unor factori determinani ai dislexiei sau cel puin a manifestrilor acestora pe planul
tratm informaiei lingvistice Utiliznd metoda comparativ dar veghind la a compara cititori normali si deficieni de acelai nivel intelectual dar si de acelai nivel lexic [atenie la nuan nu lexical not
L G j (aa nct sa extragem datele efectului contactului diferenial cu textul scris) putem repera faeton care eventual au vocaia de a fi identificai ca deter minanti
Acest demers ins nu este suficient mai trebuie s artm c deosebirile obser vate ntr o populaie de copii cu privire la aceti faeton nainte chiar de nvarea cititului sunt predictive n ceea ce pnveste
ravelunle de reuit ulterioar n materie de citit lucrul acesta nu poate fi pus n evi dent dect utiliznd metoda longitudinal predictiv n sfrit pentru a confirma caracterul cauzal al acestor corelaii
predic tive, trebuie s putem demonstra, prin metode adecvate, c, antrenndu i n mod sistematic pe subieci s efectueze sarcini care induc implicarea factorului sau fac tonlor n chestiune, vom obserta
efecte pozitive asupra nvm cititului, n raport cu una sau mai multe grupe de control care nu au fost supuse la alte antrenamente si nu au fcut obiectul nici unei intervenii
Aceste metode pot fi apoi asortate cu studii n care, pnn sarcini identice cu acelea prezentate copiilor care nc nu au nvat cititul, explorm capacitile unor aduli analfabei sau inculi, sau capacitile
unor copii care vorbesc o limb lipsit de scriere si care nu frecventeaz grdinia
Dac, din imensa literatur tiinific pe aceast tem selectm expenentele care au respectat cntemle metodologice evocate mai sus constatm n pnmul rnd c nu merosi factori n mod tradiional invocai
drept cauze ale dislexiei i pierd caracterul determinant La fel stau lucrurile cu difi culttile de organizare spaial cu stan gcia cu deficientele de percepie vizuala sau auditiv, cu capacitile de a stabili
relaii intermodaje ca s nu vorbim de relaiile cu tatl sau de tulburrile afective Pnn aceasta nu vrem s spunem c apariia unora dintre aceste tulburri (n special tulburrile emoionale sau afective) nu ar
putea fi considerate drept o consecin a unei nvri dificile a cititului
FACTORII POTENIALI CARE STAU LA ORIGINEA DISLEXIEI Factoni care rezist sitei unui asemenea tip de analiz rmn puin numeroi Putem releva trei factori si nc nu este sigur c nu avem
de a face cu factorii din unul si acelai sistem de tratare subiacent Aceste capa citai ar fi urmtoarele
1) Capacitatea subiecilor de a lua cu nostmt de componentele vorbim, de a le analiza pe acestea n segmente de difente dimensiuni (cuvinte, nme, silabe, foni foneme) si de a efectua mental cu acestea
operaii diverse (segmentare, eliziune, substi tutie, fuziune, categonsire etc ) Altfel spus, copm trebuie s capete capacitatea nu numai de a utiliza limba pentru a comu mea, ci de a o lua ntr-un fel ca obiect
si a
193 DISLEXIE

o analiza independent de semnificaie Este ceea ce, n jargonul specializat numim dezvoltarea contiinei fonice", care, de altfel, poate da loc la un antrenament mai mult sau mai puin sistematic Este
absolut clar c dislexicn au dificulti considerabile n realizarea acestui tip de sarcini si c ei se arat inferiori copiilor cu doi trei ani mai mici dect ei, dar de acelai nivel lexic 2) Capacitatea subiecilor de
a numi cu rapiditate si precizie imagini, culori, cifre, iar ulterior litere pe scurt stimuli crora subiectul trebuie s le gseasc numele Aceast dificultate este pus n evident foarte precoce n ceea ce
privete simbolu nle nongrafologice, dar ea capt proporii si mai mari atunci cnd este vorba de stimuli grafici cum sunt cifrele literele si cuvintele precum si cuvinte care nu exist dar care sunt
pronuntabile Notm ndeo sebi, la copiii dislexici o toarte mare dificultate dac nu cumva imposibilitate de a citi cuvinte care nu exist ceea ce orice cititor mediu poate face fr pro bleme n plus aceast
lentoare ar putea foarte bine s fie semnul unei organizri deficiente a lexicului lor mental
3) n sfrit capacitatea subiecilor de a utiliza codajul fonetic pentru a memoriza materialul prezentat vizual sau n cazul unor sarcini complexe, verificarea unor fraze a unui raionament sau lectura unui
text urmrit capacitatea de a si mobiliza resur sele atentionale spre a stoca si trata n ace lai timp informaia extrasa
Dup cum putem constata, n toate cele trei cazuri este implicat nlormatia fone tico-fonologic, ie pentru ca unu subieci nu pot s> descompun semnalul continuu al vorbim n uniti discrete de diferite
dimensiuni, fie pentru c ei nu reuesc s gseasc rapid n lexicul lor mental numele de lucruri sau de simboluri, fie pentru c,
n cazul unui tratament ceva mai complex care le este cerut, nu reuesc s gereze n mod convenabil restriciile de pstrare si tratare a informaiei
Nu este deci de mirare c dificultile pe care le ntmpin copiii dislexici nu ies la iveal dect atunci cnd sunt confruntai cu o sarcin cum este cititul ntr-adevr, trebuie stabilit la ce corespund diferitele
seg mente din care este constituit scrisul, caz n care trebuie fuzionate aceste segmente n aa fel nct s fie recunoscute cuvintele apoi aceste cuvinte s fie integrate n pro poziii cu sens sens care depinde
att de ceea ce a si fost tratat ct si de ceea ce va fi tratat innd seama de ceea ce este me mona de lucru [a se vedea A D Baddeley Working Memory, 1986 - not L G ] este clar c daca copiii au dificulti
n ceea ce privete identificarea cuvintelor unui text ei nu vor putea integra informaia coninut de acesta si i_ astfel nu vor reui sa l neleag Nu capacitile lor de nte legere sunt n cauza, ci condiiile
pre alabile ale nelegem nainte de a fi confruntai cu aceast nvare, viitorii dislexici nu au dect rareori ocazia s si demonstreze direct aceste capaciti, care nu sunt deloc direct legate de
competenta de a comunica Putem dovedi, folosind probe adecvate, ca acei copii care nc nu au nvat sa citeasc vor avea probabil dificulti de a o tace ulterior, dar daca aceast predicile poate fi foarte
util n termenii preveniei, ea n mei un caz nu poate tine loc de diagnostic ntr adevr, dintre copiii care prezint dificulti la probele de contiin fonologic numai unii vor vedea dificultile lor
persistnd, pe cnd alii, supui unui antrenament sau fund confruntai cu nvarea cititului, i vor recupera ntrzierea
194
DISLEXIE

O cercetare considerabil rmne de fcut, pe de o parte pentru a cuta s se neleag relaiile care exist ntre aceste deficiente fonologice si,n amonte, condiiile n care s-a putut efectua achiziia
limbajului, iar, pe de alt parte, pentru a se face legtura ntre aceste manifestri comportamentale si eventualele disfunctn la nivelul creierului
PSIHOPATOLOGIA DISLEXIEI Dislexia are diferite grade citirea curent si expre siv poate s nu fie obinut sau, mai grav, textul citit este incomprehensibil din cauza confuziilor de litere ale cror
grafism sau sonoritate sunt asemntoare, apoi din cauza inversiunilor etc Toate aceste erori sunt comise si de debutani dar ceea ce i caracterizeaz pe dislexici este frecventa si persistenta acestor erori
Dislexia este o dificultate foarte rspndita, care are con secmte foarte severe (repetentia) Unu specialiti sunt de acord n recunoaterea faptului ca dislexia are o origine genetic sau organica, conceptul de
disfunctie cere brala minimal (a crui realitate este foarte discutabil) permitndu le uneori s ia n considerare existenta unor leziuni cerebrale pe care nici un examen neuro logic nu le poate dovedi Alii
(S Borel Maisonny) identific n 70% dintre cazuri o elaborare incompleta si tardiv a hm bajului oral Dificulti de orientare spatio-temporal n special stngcia contrariat , precum si tulburri de
percepie vizual (cititul presupunnd o corelare a semnelor vizuale cu datele audi tive) si de ritm au fost, de asemenea, incriminate n unele cazuri dislexia are valoarea unui simptom nevrotic care dateaz
din pnma copilrie, moment n care copilul este n mod normal ncurajat de mama sa s constituie zona intermediar
dintre Eu si non-Eu (zon de fenomene tranzitionale) Copiii care nu tiu s citeasc la sfritul cursului pregtitor sunt mai numeroi n mediile socioeconomice de favorizate iar C Chiland (Copilul n
vrst de 6 ani w viitorul <i3u, 1971) a constatat c nivelul sociocultural cntrete mai greu dect Q l n determinarea nivelului nvm cititului si a ortografiei la sfritul cursului pregtitor Dislexia
reprezint o constelaie de dificulti dintre care nici una, luat singur, nu reuete s o explice Disortografia i se asociaz ntot deauna, dar, n anumite cazuri dislexia este foarte discret, iar disortografia
apare n prim plan Se admite n acest caz c dis lexicul, care a tiut s si creeze repere care s i permit suplinirea dificultilor tem poro spaiale n citit, este depit n ceea ce privete nvarea ortografiei
Dislexie si/sau disortografie pot fi reeducate sub conducerea unui specialist n ortofome Datorit unei scrieri judicioase de exerciii acesta reuete s l fac pe copil s si abandoneze conduitele de eec si de
fug din fata limbajului scris, fcndu l n pn mul rnd s simt ca a citi este o plcere Atunci cnd, ns, pe primul plan se situeaz dificultile afective psihoterapia se impune nainte de toate, ca msur de
reeducare specific
Bibi Bryant P E Bradley L Childrei, s RedJmg Difticultie* Blatkwell.Oxtord 1985 Casalis S Letocq P Le d>sle\ies m Favol M el aln Psihologie cognitive Jc la lecture PUF Pans 1992 Cntchley.MtD Lt Jys/ex/e vrdie et Ies
difticultes Je lecture chef lentant Privat Toulouse 1974 Fnth U A developmental framework for developmental dyslexia Annals of Dyslexia 1986 69-81 Galaburda AM Developmental dyslexia Ciment anatomica! research'
Annali ofdy->lexid 13 1983 41-53 Johnston R S Rugg MD

195 DISMORFOFOBIE
Scott T Phonological sinulanty effects me mory spn and developmental Readuig Disorders the nalure of the relationship Bntish Journal of Psyihology 1987 205 211 Kamhi A Catts U W Toward an understandmg of developmental language and readm^
disorders Joumai t f Speech and Hearwe Dimnlers 51 1986 337 347 Lecocq P Apprenti^age de la lectureet dyslexie Marda^a Bruxelles Liege 1991 Lecocq P A pr p s de la dy lexie devei ppmentale m J M M nte l M Fayal (eds) La psyt/i logie
scientihque et es appli cations Pre es universitaires de Grenoble Grenoble 1989 Lee xq P Lad>slexie deve loppmentale Lexique 8 1989 103 135 Morais J Bertelson P Cary L Ale^na J
Literacy training and speech segmentatio i Cogmtion 24 1986 45-64 Seymcur PHK C ^nitive Analv ys ot Dvsfcv a R utledge & Kef.anPaul 1986 Snowlng M Gculandns N Bowlby M Howell P Segmentai n and
peech perception in reiai n to readmg kill a developmental analysis lounidl of Expen mental Child Pt,y<-hology 41 1986 489 507 Wolt M cVxiglass H Dyslexia dysnomia and lexical retneval a longitudinal mvestigation Brdtn and Ldnguage 28 1986
154 168

DISMORFOFOBIE (engl dysmorpho

phobid) Preocupare exagerata i chiar teama obsedant de a fi deformat sau de a avea un aspect dizgraios al corpului in totalitatea sa sau parial
Descrisa pentru pnma dat sub aceast denumire de E Morselh in 1886 dis morfofobia nu este o simpl fobie ci mai degrab o credin cvasidelirant Subiectul care sufer de aceasta este convins c este
urat c are un corp anormal malformat Urenia chiar dac are uneori un anumit fundament real nu este apreciat obiectiv Ea este trit ca un obstacol de netrecut m calea unei existente normale i a
relaiilor socioafective satisfctoare cu anturajul
Poate s apar ca o tulburare izolat la sfritul perioadei de latent cnd copilul suport cu greu mutaiile corporale ale perioadei pubertare
Transformarea mamar la fat apariia unor caractere sexuale secundare la cele dou sexe o cretere morfologic ntrziat sau dimpotriv rapid o uoar obezitate ori invers o anumita slbire pot fi sub
stratul obiectiv al unei neliniti care risca s agraveze cnticile mediului care impune canoane estetice corporale Orict de puin timid introvertit sau hipersensibil ar fi adolescentul aceasta este de ajuns
uneori ca s declaneze preocuparea sa morbida care poate evolua mtr un mod exclusiv depresiv Uneori insa tulburarea se agra veaza si poate deveni primul simptom al unei evoluii schizofrenice care
trebuie
morfofobia poate rmne mult vreme singurul simptom al procesului disociativ J M Alby si Ferrari au regrupat tul buranle imaginii de sine sub termenul dismorfestezie care desemneaz o dimen sume
afectiv de apreciere a frumuseii (Ferrari 1990) termen mai potrivit dect dismorfofobie care de asemenea regrupea za patologia organic referitoare la morfo logia subiectului
Dismorfestezia ar fi deci o preocupare morbid centrat pe nfiarea corporal Subiectul dup gradul de aderent la diformitatea pe care o invoc i exprim urenia cu ndoial cu team idei obse dante
ca idee fix ca pe o convingere de nezdruncinat Aceast obsesie a diformi tatu pnvind cel mai adesea fata ar explica gradul de jen social evitarea relaional chiar izolarea legate de judecata defavo rabil
presupus din partea semenului Cmpul de interese se focalizeaz asupra obinem presante a unei intervenii
196
DISORTOQRAF1E

chirurgicale (J M Alby 1969) uneon realizat de un estetochirurg complezent fr a aduce cum s ar crede nici cea mai mic ameliorare pe plan mental

DISOCIATIV, DISOCIATIV (engl

disociative) Referitor la disocierea mentala
Vorbim adesea de psihoza disociativ pentru a descrie sau chiar pur si simplu pentru a denumi schizofrenia Adjectivul l gsim utilizat si in DSM (1980) pentru a se califica unele tulburri disociative a cror
caracteristica esenial este o alterare secundar si tranzitorie a funciilor normale de integrare ale contiinei ale identitii si comportamentului motor Este un proces de dezintegrare provizorie a acti vittn
psihice care se manifest ndeosebi in isterie si pe care l a descris deja P Janet in 1889 numindu l dezagregare si artnd ca st la originea dedublrii personalitii att de frecventa la isterici
DISOCIERE (engl dissociation) Rup tura a unitii psihice care provoac o relaxare a proceselor asociative pe care s ar baza funcionarea mentala
Termenul se folosete in cadrul nevrozei isterice de tip disociativ si in acela al psihozei schizofrenice disociative In primul caz este vorba ndeosebi de smdro mul personalitii multiple de fugile si
amneziile psihogene si de nevroza de depersonalizare (DSM 111 R) n cel de al doilea caz este vorba de calificarea schizo fremei ca psihoz disociativ
E Bleuler este acela care a fcut din disocierea mental (in perspectiva unei psihologii asociationiste prevalent in epoca sa) tulburarea primar fundamental a schizofreniei pe care o desene in monografia
sa din 1911 cu privire la aceast
psihoz cronic numit pan atunci de ment precoce El recunoate mai trziu c termenul discordanta introdus m 1912 de P Chaslm spre a defini aceast maladie mental este practic sinonim cu acela de
disociere
Aceasta se manifest mai ales prin tul buran ale cursului gndim rtcire capn ciozitate si baraje care intr adevr constituie semnul patognomonic celelalte elemente semiologice au fost descrise in articolul
DISCORDANT

Cat privete marile simptome ale schizofreniei replierea autistic tulburri psihosenzonale producti delirice anoma In de conduit ele nu ar fi pentru Bleuler dect fenomene accesorii ale disociem mentale - DEDUBLAREA
PERSONALITI
ISTERIE SCHIZOFREN E
DISORTOGRAFIE ICUL!

dysortho graphia) lulburare a dezvoltam expri marii privind nvarea limbii scrise care apare la nceputul colaritii la copii cu o inteligena normal integri pe plan senzorial si
motor
Disortografia nsoete dislexia* dar poate fi si independenta de orice tulburare a cititului
nvarea ortografiei necesit o anumita stpnire a limbajului si a cititului dar si alte aptitudini Copilul trebuie sa poat memoriza forma cuvintelor si s ti per ceput elementele fonetice pentru a si face o
reprezentare mentali exact El utilizeaz silabisirea cu voce joas care adesea sta la originea greelilor prin confundarea sune telor (bolt in loc de bort) eliziuni si intervertin de sunete (areoport) Transcrie
uneon fraza dictat m termeni apropiai de vorbirea sa obinuit (a metegal qui s en va seul in loc de a m est egal qu l s en aille seul) Unele greeli se datoreaz unei

197 DISPAREUNIE

proaste nvtn a cititului, altele sunt comise prin erori de interpretare, nefiind neles sensul frazei De exemplu c 'est Jedii qui emmene leur cheval n loc de ce gen s qut emmenent leur cheval
Adesea avem de a face cu o ntrziere n achiziia limbajului oral Copilul nu se poate detaa de un coninut global al mesajului, ca s i analizeze elementele si, deci, nu le poate restitui n limba scris El are
dificulti n integrarea morfologiei complexe a verbelor, chiar dac cunoate conjugarea acestora Caut s si compen seze tulburrile de nelegere si dificultile n aplicarea regulilor gramaticale pnntr un
raionament complicat si eronat (u;ie r<me de caf6, l fdut un e du bout pdrce que cest Jdfls une rme)
n sfrit, muli copii disortografici sunt disgrafici, mascnd pnntr o grafie confuz ignorarea ortografiei sau o opoziie carac tenal (S Borel Maissony)
Ca si n cazul dislexiei autorii au diver gente n ceea ce privete cauzele tulburm Unu orgamcisti atribuie dislexia-disorto grafia unei maladii cu component genetic sau constituional, n raport cu
disfunctn cerebrale Alii doresc s i di socieze pe copiii cu grave tulburri dis lexico-disortografice, greu de reeducat si care adesea prezint dereglri n dezvoltarea psihomotone si afectiv, de marea majo
ntate a copiilor care prezint un eec colar din cauza conjunciei unor factori socio familiali si pedagogici defavorabili n toate cazunle, ns, autorii cad de acord asupra necesitii preveniei pedagogice si a
depistrii, nc din grdinia de copii, a dificultilor de nvare Intervenia unui ortofomst si eventual a altor specialiti, pentru reeducarea si luarea sub supra veghere a acestor copii, nu trebuie amnat
DISPAREUNIE (engl dyspareuma) Durere provocata Ia femeie de raporturile sexuale.
Ecoul acesteia asupra vietn cuplului este deosebit de important si este un motiv foarte frecvent de consultare a gmeco togilor si consilierilor conjugali
Se disting, n general dispareunii de penetraie resimite de femeile cu vaginul strmt sau n urma unei suturi penneale prea strnse dispareunii de ,prezent" legate ideseade vagmite mfectioase,mico zice sau
trofice, si dispareunii profunde n raport cu o retroversie utenn o endo metrita o distrofie ovanan
Pe lng aceste cauze organice la urma urmelor destul de rare, dispareunia este adesea de origine afectiva, fie c este primara aprnd de la primele relaii sexuale sau secundar, de exemplu dup o natere
Ea mascheaz adesea la pacienta o frigiditate nevrotic, care servete ntr un fel ca alibi n refuzarea partenerului lata de ce n toate cazurile abordarea psiho terapeutic este indispensabil Aceasta va face s
apar cauza originar a dispareu mei doliu, teama de o nou sarcin avort cu sentimente de culpabilitate Durerea sexual se manifest ca un refuz al plcem ca o conduit de autopumtiune sau ca dezgust
fat de partener Se pot propune, de asemenea, unele tehnici de reeducare sexual (W H Masters si V E Johnson) si pot fi utilizate pe scar larg metodele de relaxare n scopul ncetm acestei tulburri
adesea greu de vindecat
DISPENSAR (engl dutopatient's depdrtment) Loc de consultare i de cur pentru bolnavii n tratament ambulatoriu, extraspitalicesc.
198
DISTIMIE

Create n Frana ca urmare a legn Bour-geos,n 1916, dispensarele, zise atunci de igien social", erau destinate mai ales luptei antituberculoase n 1922, E Toulouse inaugureaz la Paris un serviciu depdr
lamentai de profilaxie mental, n care se gsete primul dispensar rezervat bolna vilor mintali Acest serviciu va deveni, n l926,SpitatulHenn Rousselle Dar numai n 1941 G Meuyer si R H Hazemann
introduc consultaii psihiatrice n dispen sarele de igien social Decretul din 20 mai 1955 le generalizeaz n cadrul preveniei bolilor mintale si alcoolismului, iar circulara din 20 mai 1960 le integreaz n
dispozitivul sectonzru psihiatrice, denumindu le, centre medico psihologice' Dei extraspitahcesti, ele sunt, din 1986 gerate de spitalele psihiatrice, din raiuni de economie si gestiune optim Cel mai
adesea formeaz un ansamblu polivalent medico social, nsotindu se n unele cazuri cu un spital de zi si un centru de ajutorare si de criz Orientate nu numai spre pre ventie ci si spre tratament postcur si
readaptare socioprofesional a bolnavilor ieii din spitalul psihiatric, aceste ansam bluri cnd sunt complete, sunt numite , centre de sntate mental"
^ DISPERARE (engl distrez) Sentiment de delsare, de abandon, resimit ntr-o situaie critic, necesitnd un ajutor din afara i/sau determinndu-1 pe subiect sa cear ajutorul, un sprijin social sau
psihologic.
Vorbim, ndeosebi n cadrul urgentelor psihiatrice, de starea de disperare care de pmde de o asistent imediat, nu ntot deauna exclusiv de ordin medico-psihologic ntr-adevr, adesea este vorba de o dez
inserie social, de o pierdere a cadrului de viat obinuit, de o mizerie economic,
nsoite de tulburri psihoafective care pot merge de la o simpl criz depresiv reactional pn la o stare confuzional acut Subiectul disperat sufer de o dispariie a investiiilor sale afective si de o
blocare a mecanismelor de aprare, ceea ce poate conduce, mai ales la btrnee, la o grav sincop psihic* Aceast evoluie arat necesitatea unei ajutorri specifice de calitate, care s tin seama de
diversa factori n cauz si de interesul prezentat de prevenia disperm, n special pnntr o munc de sector care s permit menti nerea la domiciliu a persoanelor n vrst
DEZV La copil fie c ea desemneaz o stare fizic sau un sentiment, disperarea este evaluat proporional cu eforturile desfurate de subiect pentru a combate situaia actual Drept indiciu n evaluarea
gravitii stm subiectului avem torta rspunsului spontan sau, n situaiile cele mai severe, cantitatea si durata manevrelor de asistent la care s a recurs
Criza respiratorie neonatal reprezint partea cea mai important a patologiei adaptm noului nscut Socul afectiv manifestat ca rspuns la plecarea mamei sau n prezenta unei persoane strine servete
drept indicator al dezvoltm socioafective a copilului - ATAAMENT
DISTIMIE (engl dysthymid) Forma de depresiune cronica, caracterizata printr-o tulburare de dispoziie de tip depresiv, prezenta n cea mai mare parte a zilei i care continua timp de cel puin doi ani (un an
la copii i adolesceni).
Distimia, stare depresiv cronic cu evoluie prelungit, este aadar de dife rentiat de depresiile penodice majore ale psihozei maruaco-depresive* Ea se asoci az, n general, cu tulburri de apetit
199 (anorexie sau hiperfagie) si de somn (insomnie sau hipersomme), cu o oboseal general, cu dificultatea de a lua decizii sau chiar pur si simplu de a se concentra si cu o scdere a stimei de sine,
acompaniat de o anumit disperare
Descris deE Kraepelm,n 1921,ca un fel de temperament care predispune la melancolie, distimia a fost ndelung dis cutat n calitatea ei de categorie noso logic DSM III o face s apar ca veritabil
sindrom, care se deosebete att de psihoza maniaco depresiv ct si de depresiile pur nevrotice, cu care mult vreme a fost confundat Este o stare cronic ce poate s apar de la sfritul adolescentei si
pn la nceputul senectuii H S Akiskal a pro pus, n 1983, recunoaterea a trei forme distincte
1) aceea n care distimia apare dup un episod depresiv major, cruia ea i repre zmt o sechel cronic,
2) aceeavcare este secundar fat de o afeciune organic mvahdant sau fat de o maladie psihiatric fr tulburare timic iniial (nonafectiv),
3) aceea care s ar apropia de vechea descriere a lui Kraepelm, a unui tempera ment, a unui caracter depresiv predispozant la veritabile depresii majore
DISTONIE (engl dystonid) Tulburare a tonusului muscular care determina atitudini in voluntare,'uneori dureroase, ce apar cu prilejul unor micri sau a meninerii posturale.
Distonule sunt uneon, ca si diskmeziile, provocate de tratamente neuroleptice Dis tonia neurovegetativ este o perturbare minor a funcionrii sistemelor simpatic si parasimpatic, sisteme care regleaz
viaa vegetativ

DIZARMONIE EVOLUTIV (engl

devalopmental dysharmonia) Perturbare evolutiva complex a dezvoltrii copilului, a mecanismelor de la niveluri diversificate (psihotic, nevrotic, psihopatie), care se manifest printr-o simptomatologie n mozaic.
Noiunea de dizarmome o datorm lui P Mle,casiluiT SimonsiG Vermeylm care au introdus diferenierea debilitate armonic si dizarmonic" R Mises este ns acela care, mai recent, a rotunjit aceast
entitate nosologic, spre a da seama de complexitatea structurm unor stan deficitare si psihotice la copil Copilul dizarmome prezint cel mai adesea un deficit intelectual dizarmome si eterogen ntruct nu
afecteaz n acelai mod psihomotncitatea, limbajul si funciile cognitive Exist, de exemplu o perse verare verbal cu ecolahe (repetarea ca n ecou a cuvntului interlocutorului) inacce sul la joc, n pofida
unui bun nivel al vocabularului, cu incapacitatea de a struc tura o istorie sau de a ncepe un desen, dei exprimarea este corect
Copilul este adesea dispraxic (nende mnare), disgnozic (dificultate de a re cunoate forme sau obiecte) si disfazic (tulburare de limbaj) Lateralizarea sa este prost asigurat, copilul este ru orientat n timp
si n spaiu Pe plan afectiv, contactul este n general bun, dar uneori ntrerupt de bizarerii, de faze de repliere n sine sau de excitaie La fel, pot exista episoade de tulburri ale funciilor instinc tuale
(encopresie, enurezie, bulimie si tul burri de somn) Angoasa subiacent este masiv, prost controlat Ea se manifest pnn agitaie, treceri subite la act, dar si pnn expnmarea unor fantasme brute si pn
rmtive, cum ar fi frica de a fi nghipt de un
DOUU

automobil sau de chiuveta din baie Cu toate acestea, copilul dizarmome reuete mai bine dect psihoticul s utilizeze mecanismele de aprare contra angoasei, mecanisme care i permit parial s inves teasc n realitatea exterioar, mai ales n cazul n care a putut fi stabilit o supra veghere psihoterapeutic adaptat Alteori, evoluia personalitii este ameninat de debihzarea progresiv Accentul mai
mult sau mai puin marcat pe deficienta mtelec tual explic faptul c unu autori vorbesc de o deficient dizarmonic de versant psihotic, nevrotic sau depresiv dup pre valena mecanismelor n cauz, n
opoziie cu ali autori care insist mai mult asupra aspectului evolutiv, vorbind de dizarmome evolutiv care duce la o organizare deficitar distinct a deficientei dizarmonice
Bibi Lang.J L , Aux trontieres de la psycho;>e infantile P U F , Paris 1978 Mises R Cmq etudes de psychopathologie de l entdnt Privat Toulouse 1987

DOLIU (engl bereavement, mournwg) Stare de pierdere a unei flinte dragi, asociat cu disperare i durere moral, putnd determina o veritabil reacie depresiv i necesitnd un travaliu intrapsihic, zis
travaliu de doliu" (S. Freud), pentru a fi surmontat.
Putem recunoate, cu D Lagache si M Hanus, un doliu normal, un doliu corn plicdt si un doliu patologic Dac cel dinti dispare destul de repede, trecnd succesiv pnn cele trei faze, de disperare, de
depresie si de adaptare, datorit proceselor de dezinvestire, interiorizare si identificare a obiectului pierdut, de culpabilitate si apoi de detaare final, nu tot aa stau lucrunle n pnvinta celorlalte dou, care
intr n cadrul patologiei psihice
Doliul complicat se caracterizeaz pnntr-un blocaj al travaliului, cu prelungirea fazei depresive, pnn reacii de stres (cu posibilitatea unor manifestri psihosomatice grave) si treceri la acte suicidare deosebit
de frecvente
Doliul patologic tinde s conflueze n maladia mental Criteriile sale sunt o ntrziere n apariia mhnim profunde apoi o prelungire a evoluiei sale mai mult de doi ani si o ameninare real a sntii
psihice Poate fi vorba de o veritabil psihoz melancolic sau maniac (mania doliului cu negarea pierdem) sau de un doliu obsesional, ori de o isterie de doliu n aceast din urm form, destul de
frecvent, ndoliatul se comport ca si cum defunctul ar fi rmas viu i vorbete, i pstreaz locul la mas, patul si camera cu toate lucrurile personale, ntr un cadru imaginar de cvasirealitate, \entabil loc de
supravieuire Identificarea cu disprutul se exprim prin reproducerea mai mult sau mai puin incontient a simptomelor sale riscnd s ajung la tulburri somatice de conversie uneon foarte grave
Identificarea devine imuabil si necesit ca pacientul s fie supus psihoterapiei, pentru ca doliul su s poat fi remobilizat si reelaborat pn la finalul evoluiei normale Formele com plicate si patologice de
doliu trebuie de fapt tratate ct mai precoce posibil, mai nti prin tratamente specifice strilor depresive sau maniace, apoi pnn terapii de inspiraie psihanalitic, acestea sunt, n mod normal, nsoite de
msun de readaptare social si afectiv
PSIHAN S Freud ntreprinde, n 1915, un studiu comparat al doliului si al procesului melancolic (Doliu si melancolie, aprut n 1917) n fata recunoatem dispariiei obiectului extern, subiectul trebuie s
201 DOMINAN CEREBRALA

ndeplineasc un anumit travaliu, acela al doliului Libidoul trebuie s se detaeze de amintirile si speranele care l leag de obiectul disprut, dup care Eul redevine liber
M Klein, ajutat de lucrrile lui K Abraham, va mbogi concepia freudi an (Doliul n raporturile sale cu strile mdnuco depresive 1940) prin descope nrea de spatii psihice interne teatru al existentei
unor obiecte interne ale cror caliti de buntate si trinicie sunt puse la ncercare cu prilejul pierdem unui obiect extern
Un travaliu de doliu dureros si normal este deja ndeplinit de copilul mic de tot care ajunge s abordeze si s elaboreze poziii depresive n cursul acestora copilul contientizeaz faptul c cel care l iubete
si cea care l atac n fantasmele sale distructive reprezint una si aceeai per scana El trece atunci pnntr o faz de doliu, n sare att obiectul extern ct si obiectul intern sunt trite ca distruse pier dute,
abandonndu l pe copil depresiei sale Numai puin cte puin, cu durere supunnd unui travaliu aceast ambi valen si mpins de culpabilitatea depre siv, va reui copilul s restabileasc n el un obiect
intern bun si securizau!
O persoan n doliu caut, pnntr un proces similar, s reinstaleze n ea nsi subiecii si cei buni, prinii iubii (- TRAVALIUL DOLIULUI) Ea i recapt atunci ncrederea n fiina iubit n interiorul ei si,
datorit acestei prezente interne, poate suporta ideea c fiina extern si disprut nu era perfect Eecul acestui travaliu al doliului, legat de strile melancolice sau maniaco depresive, trans form, susine M
Klein, mortul ntr-un persecutor si nruie de asemenea credina
subiectului n obiectele sale interioare bune"

DOMINANT CEREBRAL (engl

cerebral dominance) Noiune potrivit creia, la subiecii dreptaci, emisfera stng, specializat n funcia limbajului articulat i n comanda minii prevalente, domin cealalt emisfera, considerat minor.
Aceast noiune trimite, deci, la con ceptul de distribuie asimetric a funciilor n emisferele cerebrale
ISTORIC Rolul emisferei stngi n funcia limbajului a fost descoperit n cursul secolului al XIX lea ntr adevr P Broca a demonstrat c un subiect care avea o leziune n emisfera stng mai precis la
nivelul piciorului celei de a treia circum volutn frontale prezenta o pierdere a facultii limbajului articulat Pornindu se de la acest caz clinic s a dezvoltat ideea unei inegaliti a contribuiei fiecrei emi sfere
la funciile mentale umane La fel a fost corelat cu emisfera stng faptul de a fi dreptaci sau stngaci Proporia drep Iacilor (care au o comand motorie stng) si localizarea n stnga a limbajului au contribuit la erijarea termenului de emisfer dominant sau major Dup 30 de ani, ns, se pare c s a operat o luare n seam, nou si fundamental, a participm emi sferei drepte la diferitele funcii ntr ade
vr, studierea pacienilor epileptici care au suferit o deconexiune chirurgical a celor dou emisfere, precum si tehnicile noi, cum sunt electrofiziologia si imagena cerebral, stau la originea acestei reconsiderri
MIJLOACE DE CERCETARE ACTU ALE Spatiahzarea emisfenc este analizat
DOMINATA CEREBRALA

cu ajutorul nregistrrilor activitii electrice cerebrale, prin tehnici de poteniale evocate, de electroencefalografie cuantificat si pnn tehnici de imagene de tipul rezonantei magnetice nucleare Aceasta
permite evaluarea cu precizie a activitii fiecrei regiuni n cazul derulm unei sarcini cognitive sau motorii sau msurarea anatomic a gradului de asimetrie cerebral pentru fiecare localizare
Ascultarea dihotic, adic auzirea la fiecare ureche, n mod simultan, a doi ti muh diferii, confirm supremaia emi sferei stngi n domeniul tratm limbajului si aceea a emisferei drepte n ceea ce poveste
perceperea modulm limbajului si a coninutului emoional al vocilor, ca si n analiza melodiilor Inactivarea funcional temporar a uneia dintre emisfere pnntr o injecie de pentobarbital sodic n una dintre
carotide (testul Wada), a demonstrat o asimetne n cazul experienei emoionale mactivarea emisferei drepte fund nsoit de indiferent, chiar de euforie, iar aceea a emisferei stngi de reacii de catastrof
n afar de aceasta, n domeniul neuro chirurgical, tehnica split brdin ului (sec tiunea corpului calos ntre emisferele cerebrale) ofer un aport experimental deosebit de important Aceste studii, ntreprinse de
echipe amencane pe subieci suferind de epilepsie grav si rebel, permit individualizarea precis a compe tentei si contribuiei fiecrei emisfere n fiecare comportament
CARACTERIZAREA ASIMETR1EI FUNCIONALE n domeniul clinic, distincia ntre funcii verbale si nonverbale pare a explica cel mai bine aceast noiune Un deficit verbal este, n majoritatea cazurilor, consecina unei leziuni a emisferei stngi, att n ceea ce pnveste nelegerea
ct si n ceea ce privete producerea limbajului
Dimpotriv, perturbrile vizuo spaiale sau de orientare n spaiu rezult, n mare parte, din leziuni n emisfera dreapt, chiar dac discriminarea detaliilor vizuale pare s depind de o activitate a emisferei
stngi Dar, modul verbal constituind o etap intermediar obligatorie pentru expresia oricrei funcii perceptive, este aproape imposibil de conchis cu privire la prtiei prea exclusiv a creierului drept n
cazul unui comportament precis La fel, punerea n evident a posibilitilor de nelegere verbale la subieci purttori de leziuni stngi a relativizat total implicaiile fiecrei regiuni cerebrale ntr o funcie
mental Orice corelaie ntre o funcie si o locali zare cerebral unic pare de acum nainte imposibil de stabilit
Cu toate acestea, emisfera dreapt, n afar de importanta sa n domeniul vizuo spaial joac un rol preponderent n recunoaterea figurilor umane, cel puin n ceea te privete o recunoatere globali zant
(emisfera stng trateaz trstunle faciale de manier independent) Intrarea n joc a proceselor emoionale trimite, de asemenea la o localizare dreapt
n sfrit, n planul tratm informaiei, emisfera stng ar proceda dup un mod analitic, pe cnd cea dreapt ar fi mai de grab un centru integrativ sau globalizant
SIMILITUDINI NTRE CELE DOU EMISFERE n pofida evidentei unei asimetrii cerebrale, funcionarea celor dou emisfere rmne esentialmente simetric Structura lor de baz este identic, iar
multiplele conexiuni pnn reeaua dens de fibre comisurale permit legtura permanent a zonelor de activitate similare Pe plan fiziologic, tehnicile folosite se pun de DOMINATA CEREBRALA
acord n demonstrarea unei activiti simultane a celor dou emisfere n cazul realizm oricrui comportament De altfel, analiza deficientelor consecutive unei leziuni unilaterale face s apar o mare
analogie de funcie ntre ariile homotipice ale celor dou emisfere
DIFERENTE NTRE CELE DOUA EMI SFERE
Diferene anatomice Diferentele sunt anatomice si funcionale Examinarea creie ruliu uman permite s se constate ca acesta comport o dispunere de circumvolutii nesuperpozabile, fr a fi totui posibila
discernerea unei asimetrii clare n 1968, N Geschwmd si W Levitsky au demon strat importanta unei zone nfundate n scizura lateral, zon numita planum tem pordis Aceasta este net mai vasta la stnga
dect la dreapta, iar un examen citoarhi tectonic a permis observarea unei suprafee a pldinim temporali* de apte ori mai n Uns n ermsfera stng De altfel aceast regiune joac un rol crucial n
nelegerea limbajului vorbit si se dezvolta din a 29 a sptmn de gestaie, sugernd o predis poziie nnscut pentru comprehensiunea verbal Descoperirea unei diferente de mrime n cazul celei de a 3
a circum volutu frontale (sau ana lui Broca), mai vast n dreapta si totui fundamental n stnga pentru producerea limbajului vorbit, a fcut s fie repuse n cauz corelaiile poteniale dintre ntinderea
anatomic a unei regiuni si rolul preponderent la nivel comportamental ntr adevr, aceast regi une dreapt nu aduce nici o contribuie la limbajul articulat Aceasta limiteaz considerabil concluziile care pot
fi trase din dife rentele de suprafa ntre cele dou emisfere
Prevalent nanml Acesta este semnul cel mai evident al unei asimetrii funcionale Proporia subiecilor dreptaci este de 90% Observarea unei proporii de acelai ordin pentru specializarea verbal a emisferei stngi a permis punerea n relaie a celor dou fenomene La fel asimetria
privind planum temporali* poate fi apro pia de dominanta emisferei stngi de ctre limbaj si datele privind localizarea altor funcii Cu toate acestea corelaiile trebuie s coincid cu faptul c aceast
asimetrie anatomic este pre/ent numai la 70% din populaie Putem constata pnn tehnici de rezonant magnetic nuclear un paralelism ntre gradul de dreptcie (droitene) al unui subiect si suprafaa deti
nut de planum temporali*, n afar de aceasta, relaia dintre prevalenta manual si reprezentarea emisfenc a limbajului este bine stabilit 96% dintre subiecii dreptici au o reprezentare stng a limba jului
La stngaci, numai 70% au aceeai reprezentare, 15% posed proiectil drepte iar 15% au un limbaj reprezentat n ambele emisfere
n afar de aceasta, corpul calos este mai dezvoltat la stngaci,deci are conexi uni mai numeroase ntre cele dou emi sfere n domeniul genetic se vdete c stngacii au o mare proporie de ascendeni
stngaci si o probabilitate mai ridicat de a avea descendeni cu aceeai preferina manual Proporia de stngaci este de altfel identic, oricare ar fi mediile sociale Dar transmiterea ereditar nu este la fel de
sta bilita, deoarece gemenii autentici nu au n mod absolut aceeai preferin manual n plus, un gradient matunzaional, o anoxie neonatal, precum si influenta parental sunt susceptibile s determine
preferina pentru mna stng la o slab proporie de populaie n prezent, ns, nu putem expli ca cu precizie cauzele preferinei manuale
204
DOP AMINA

IPOTEZE ACTUALE Ele evolueaz mpotriva unei cercetri de identificare a competentei proprii n mod exclusiv fiecrei emisfere Nu exist funcii localizate ntr o singur emisfer, chiar dac aporturile
lor sunt rareon echivalente Muli piele conexiuni dintre cele dou emisfere sugereaz, totui, nu un mecanism de com petiie sau de inhibiie, ci mai degrab o cooperare si o complementantate ntre cele
dou -> LATERALIZARE SPLIT BRAIN STNGCIE
Bibi Gazzaniga M S Ledoux J E, The Inte gratedMind Plenum Press New York 1978 Hecaen H de Ajunaguerra J Le gauchers Dominante cerebrale et prevalente manuelie PUF Pans 1963 nouv ed 1989 Hecaen H La dominante cerebrale une
anthologie Houston LaHaye 1978

DOPAMIN (engl dopamme) Neuro-mediator chimic, derivat al tirozinei si care aparine grupei catecolaminelor.
Pus n evident n 1957 de A J Weil, A Malherbe si H Bone dopamina nu a fost la nceput considerat dect ca un intermediar metabolic pe calea de sintez cerebral a noradrenalmei Datorit cerce rilor
echipei lui Carlson n Suedia, n preajma anilor '60, dopamina a devenit un neuromediator integral, unul dintre cei mai studiai ai sistemului nervos central Treptat, s a putut stabili metabolismul acesteia,
distribuia sa n sistemul nervos central si localizarea cilor sale n paralel, a fost luat n considerare demonstrarea implicm sale n boala Parkinson si rolul jucat n mecanismul de aciune al neuro
lepticelor Mai recent, studiile s-au referit la caracterizarea receptorilor doparmnergici si la reglarea lor, ca si la interaciunile dintre dopamina si ceilali mediaton ai creierului
Dopamina aflat la nivel cerebral trebuie s fie format la fata locului Precursorii sintezei sale.tirozma si,n mod secundar, fenilalamna, de provenien alimentar, ajung la creier pnn bariera hemato
encefalic Prima etap a sintezei dopammei conduce la formarea dixidroxi fenilalamnei (dopa), pornind de la tirozm, pnn intermediul tirozinhidroxilazei Dopa este apoi decarboxilat n dopamina datont
aciunii unei a doua enzime dopa decarboxilaza n cazul unor neuroni dopa minergici biosinteza se oprete la aceast etap dup decarboxilare n ceilali neuroni catecolammergici dopamina este hidroxila ta
n noradrenalm, sub aciunea unei enzime specifice dopamin B hidroxilaza Dopamina o dat eliberat n fanta sinap tic, va stimula receptorii situai pe versan ti i pre si postsmaptici ai membranelor
neuronale Dup ce si a atins inta, dopa mina este inactivat n mai multe moduri posibile Este degradat pe cale enzimatic fie n interiorul neuronului prin mono ammoxidaz (M A O ) fie n spaiul
extracelular prin catecol o metiltrans feraz (C O M T ), produsul de degradare al dopammei fund acidul homovamhc (HVA) Un alt proces de mactivare trece prin recaptarea dopammei la nivelul
terminaiei, datorit unui mecanism de transport activ
Pe planul localizrilor anatomice, stu dale de histofluorescent au revelat regiuni bogate n terminaii dopammergice Corpii celulari care corespund acestor terminaii sunt n pnncipal regrupai n mezencefal
Se descnu actualmente, n cadrul sistemului nervos central, patru mn centn doparmnergici Sistemul mgrostnat, cantitativ cel mai important, ai crui corpi celulan, situai n substana neagr, se DROG
proiecteaz n nucleul cauclat, putamen si globus palhdus Sistemul mezo-cortical, ale crui fibre se proiecteaz n ariile cor-ticale asociate cu sistemul limbic Sistemul mezo limbic de origine mai difuz care
inerveaz septul nucleul accumbens amigdala si tuberculul olfactiv Sistemul tubero mfundibular localizat la baza hipotalamusului care iner\eaz hipofiza
Pe plan funcional dopamma este im phcat n circuite neuronale care contro leaz declanarea si executarea micrilor voluntare si ajustrile posturale care le sunt asociate Ea intervine, de asemenea, n
geneza de comportamente mai complexe cu component emoional Astfel neuro lepticele care blocheaz receptorii doparru nergici pe lng aciunea lor antipsihotic, provoac tulburri neurologice de tip
parkinsoman
Aciunea acestor droguri sugereaz c doparruna>participa la geneza unor tulburri n sfera senzorimotone ilustrate n boala Parkinson, si a unor tulburri de ordin afectiv, care ating sfera psihic si ale cror
sindroame se ntlnesc n schizofrenie, n unele forme de depresie si manii Aceast distincie este arbitrar, deoarece gsim adesea tulburri de dispoziie la parkin sonian, iar depresivii sau schizofrenicii
sufer de o anumit akmezie Studiile recente tind s arate c dopamma joac un rol preponderent n geneza acestor sin droame
n ceea ce privete tulburrile motorii, este verosimil c sistemul mgro striat are rolul cel mai important, n timp ce n domeniul afectiv, dei au fost avansate nu meroase ipoteze, s a putut arta importanta
sistemelor mezo-hmbic si mezo cortical
DROG (engl drug sau addictive drug) Substana care, introdusa n organismul uman, poate modifica una sau mai multe dintre funciile sale. Mai precis, termenul desemneaz substane psihotrope
susceptibile de a genera o dependena, fiind deci toximanogene.
Actualmente termenul desemneaz substane interzise utilizate de toxicomani Pentru medici, orice psihotrop este de fapt un drog potenial, chiar dac produsele nu au aceeai putere de a da loc dependentei
Definiiile si clasificrile drogurilor depind deci att de istorie si de cultur, care determin legile ct si de un adevr farmacologic
CLASIFICAREA SUBSTANELOR PSIHOTROPE Prima clasificare siste matica a substanelor psihoactive este aceea a farmacologulm german L Lewm (Phamastiid 1924) Aceast clasificare distinge
cinci grupe de produse dup efectele cutate de utilizatori 1) euphoncd (care produc linitea interioar si un sen timent de bun fiinare), cuprinznd n deosebi opiaceele, Lewm aduga aici coca si cocaina
(care azi ar fi clasificate mai degrab ca excitani), 2) phantastica care corespund halucinogenelor (peyotl, datura Lewm adugnd canabisul si derivatele sale), 3) inebnaiitia, care produc beia alcool, eter,
4) hypnotica, care pro voaca somn, la vremea lui Lewm, acestea erau cloralul, bromura, kawakawa si vero naiul, astzi h se adaug nu numai toate barbituncele, ci si tranchilizantele si somniferele n
totalitatea lor (este de notat c webnantia si hypnotica sunt dou categorii care se regrupeaz alcoolul te poate adormi >i exist o beie barbitunc), 5) excitantia, care reprezint stimulentele
206
cafea, kat etc , la care se adaug azi am-fetammele si cocaina
Clasificarea n vigoare astzi n mediile psihiatrice este aceea a lui J Delay si P Demker (1957) Este compus din trei grupe
1) psiholepticele, care diminueaz acti vitatea psihic se includ aici neurolepticele cu efect antidelirant, utilizate n psihoze (tranchilizante majore), tranchilizantele sedativele si anxiohticele si hipnoticele
(somnifere, barbitunce sau nu)
2) psihoanalepticele, care stimuleaz activitatea psihic includ nooanalepticele care stimuleaz vigilitatea (cafea, amfeta mine) si timoanalepticele, care au un efect pozitiv asupra dispoziiei acestea din
urm sunt antidepresive
3) psihodislepticele care corespund halucinogenelor si canabisului (phantastica ale lui Lewm) iar pentru unu stupefi antelor precum si alcoolului (euphoncd si webnantia ale lui Lewm)
Comparaia ntre aceste dou clasificri este bogat n nvminte pentru Lewm nu exist nici o deosebire ntre drog si medicament Clasificarea lui Delay este contemporan cu marea revoluie psiho
farmacologic din anii '50 Este o cla sificare operatorie a medicamentelor psihiatrice, grupa psihodislepticelor per mitnd nscrierea unor substane socotite mai degrab nocive dect terapeutice
DROGURI LICITE SI DROGURI 1LI CITE
Dtogun ilicite. Dup reuniunea conveniilor internaionale asupra opiului, la nceputul secolului, multe ri au stabilit un control foarte strict al distribuirii anumitor psihotrope n Statele Unite s-a promulgat
Harnson Narcotic Act, n 1914, n Frana
legea din 1916 asupra stupefiantelor Pe cnd odinioar nu exista dect o lege care interzicea otrvirea semenului, acum schimbul si foldsmta n societate a acestor produse deveneau interzise Folosirea
rezervat prescripiei medicale a permis s se disting n Frana trei tipuri de substane veninoase", dup gradul lor de pericu lozitate stupefiantele extrem de controlate (grupate n tabloul B, cu reete
limitate la 7 zile, pe baz de chitane privind pro vementa), toxicele (tabloul A cu reete nerepetabile), substanele periculoase (tabloul C, pe baz de reet)
Pe plan internaional Convenia unica din 1961, semnat de numeroase tari, defi neste o list de stupefiante clasificate in patru grupe Se gsesc aici mai ales opia ceele, derivaii coca si canabisul, precum si
produi de sintez apropiai de opiacee Convenia de la Viena din 1971 definete un anumit numr de psihotrope supuse controlului halucinogene amfetaminicc barbitunce sau alte hipnotice
Drogurile ilicite extrem de controlate sunt obiectul unui trafic clandestin cea mai utilizat n Frana din anii '70 este hero m Cocaina este actualmente principalul drog n Statele Unite Voga amfetammelor
ca si aceea a halucinogenelor pare a se estompa
Droguri licite Exist mai multe cate goni de droguri licite
- droguri recreative, tolerate de lege n pofida aciunii lor psihotrope, a capacitii lor de a genera dependent si, n unele cazuri, efecte vtmtoare pentru indivizi si societate, cel mai bun exemplu n aceas
ta privin este alcoolul, dar n aceast grup trebuie s intre cafeaua, ceaiul si mai ales tutunul,
- medicamente psihotrope, susceptibile de a fi deturnate de la folosirea n scopuri DSM
toxicomane dac abuzurile de opiacee medicamentoase sunt bine cunoscute, ele pot atinge aproape toate clasele de psiho trope (tranchilizante hipViotice, anorexi gene amfetaminice mai rar antidepresom
chiar neurolepticele)
- substane a cror folosire este legal dar din raiuni independente de efectul lor psihotrop solvenii chiar benzina de automobil
DROGURI DURE SI DROGURI MODE RATE Drogurile dure ar genera rapid toxicomanii grave pe cnd drogurile mo derate ar fi mai apte pentru o utilizare recreativ ocazional sau regulat fr
consecine personale si sociale grave O asemenea distincie corespunde unei anu mite realiti heroina sau cocaina sunt mult mai nocive dect canabisul Este de notat c aceste grupe nu corespund nici
clasificrilor farmacologice nici clasi ficanlor legale si ca nu avem vreun cnte nu obiectiv de clasificare a substanelor

Coca nu poate fi ctui de puin consi derat un drog dur spre deosebire de sub stanele care sunt extrase din ea cocaina de baz, clorhidrantul de cocain , crack ui tot attea droguri dure n pofida absentei
dependentei fizice La fel opiul este mult mai puin nociv dect morfina sau heroina Substane din aceeai grup farmacologic pot deci deveni , droguri dure pur si simplu din cauza concentraiei principiului
activ si a modulul de utilizare diferit
Barbituncele si amfetammele, prescrise medical, constituie droguri dure, fr n doial mai penculoase dect canabisul care, legal, este considerat un stupefiant major
Cazul alcoolului si al tutunului arat c nici posibilitatea unei dependente fizice grave i niQi repercusiunile pentru sntate
sau societate nu sunt de ajuns spre a face dmtr o substan un drog dur" recunoscut legal mai mult dect interdicia pur, socie tatea ncearc n aceste cazuri s limiteze folosirea si mai ales consecinele
nocive pentru ceilali (interdicia alcoolului la volan a fumatului n locurile publice etc )
Dup T Szasz numeroi autori critic caracterul arbitrar al legilor care au pus la index substane exotice strine (opiul sau canabisul) tolernd ns produciile mai familiare (alcoolul tutunul medica mentele)
Controlul prin prescripie medi cal este de asemenea pus n discuie ntr o epoc n care psihotropele tind s devin medicamente de confort si nu n mod ne cesar destinate tratamentului unor maladii
Dificultatea de a defini drogurile n mod clar se conjug cu complexitatea toxico maniei entitate n care efectul produsului are un rol important ns nu determinant
Bibi Cabdllero F Droit de la <irogue Dalloz Paris 1989) Demker P Psychotarmacologie toii Ellipses Pans 1987 Lewin L Phantasticd (1924) tradfr Payot Pans 1977 OUvienstein O Ld drogue fiditions umversitaires Paris 1970
Siasi T Lesntueli>delddrogue(\914) tradtr Paot Paris 1976 Varenne G L abu-, des drogues Dessart Bruxelles 1971

DSM sau MANUAL DIAGNOSTIC SI STATISTIC AL TULBURRILOR MENTALE (engl Diagnosticnd Statistica! Manudl of Mental Disorders) Manual propus n Statele Unite de ctre
Asociaia american de psihiatrie pentru a se stabili un diagnostic psihiatric dup examinarea unui bolnav mintal, fcnd referire la o clasificare a sindroamelor (i maladiilor) care a evoluat
profund din 1952, cnd aprea DSM-I, pn in
208

1987, anul de apariie a formei revizuite a celui de al treilea DSM (DSM-lft R).
DSM I, din 1952, care era foarte mfiu entat de teoriile lui A Meyer lider pe atunci necontestat al psihiatriei nord amen cane, se baza pe o clasificare n care mala dule mentale erau concepute n perspectiva
meyenan ca reacii la faeton biologici psihologici sau sociali Civa ani mai trziu noiunea de reacie iese din uz n Statele Unite iar DSM II din 1968 retine o clasificare destul de apropiat de aceea
utilizat atunci de Organizaia Mondial a Sntii (C I M 8 a 8 a Clasificare inter naional a maladiilor), cuprinznd zece categorii principale de maladii aneratie mental sindroame organice cerebrale
psihoze care nu pot fi atribuite direct unei leziuni organice (ndeosebi schizofrenia si psihoza maniaco depresiv) nevroze tulburri de personalitate tulburri men tale psihofiziologice sindroame specifice
ale copilriei afeciuni tranzitorii si reac tionale comportamente psihopatice si n sfrit, stri de madaptare socioafectiv fr tulburare psihiatric manifest (unde se regsea, ndeosebi, homosexualitatea)
Cnticat foarte curnd, deoarece se baza pe noiunea de maladie mental care pos tuia existenta unor entiti morbide definite (ca n medicina organic) prmtr o etiologic si o patogenie care rmneau mereu
discu labile n psihiatrie, DSM II cedeaz locul, n 1980, unui DSM III care se dorete ateoretic'
Acesta din urm se bazeaz exclusiv pe descrierea de simptome si de tulburri de comportament care se pot doar regrupa n constelaii de simptome asociate n natur cu o frecven mai mare dect ar avea
o o distribuie fcut la ntmplare" (P Pichot i J D Guelfi) Pe cnd primele dou DSM
nu au fost utilizate dect n Statele Unite, DSM III, publicat cu un mare tapaj publicitar, a trecut Atlanticul si cunoate un mare succes n Europa El este tradus n francez n 1983 si larg utilizat aici, n
pofida criticilor numeroase care i sunt adresate Dar el sosete n Frana ntr un moment n care manie ideologii psiho patogenice si au pierdut vigoarea att n ceea ce privete psihogeneza (cu psih analiza
care nu a ndreptit toate speran tele puse n ea n special n tratamentul psihozelor), ct si n ceea ce pnveste socio geneza (unde antipsihanahza s a nruit in utopie) sau organogeneza (unde psihiatria
biologic si psihofarmacologia, dup peri oada triumfal care a succedat descoperim neurolepticelor si antidepresonlor bat pasul pe loc) Abordarea ferm ateoretica a DSM III, cu refuzul sau de a utiliza cri
tem etiologice si fiziopatologice care l conduc pn la suprimarea termenului nevroz care trimite prea mult la o cauza litate psihoafectiv, a sedus pe muli psihiatri dezgustai de toate certurile refe ntoare
la etiologia tulburrilor mentale Acest manual se apropie de asemenea de scrile de evaluare (engl rating scales) care au permis dezvoltarea unei psihopatologii cantitative teoretic debarasate de orice
subiectivism si ngduind o msurare mai obiectiv a efectelor diverselor terapeutici El adopt si o evaluare multiaxial unde, dup axa I, rezervat simptomelor clinice si tulburnlor de comportament, o
ax II regrupeaz tulburrile personalitii sibiacente si tulburrile specifice dezvol tni Apoi o ax III corespunde afeciunilor si tulburnlor fizice concomitente n sfrit, ultimele dou axe sunt utilizabile
n protocoale speciale de studii clinice si de cercetri", furniznd o informaie care
206 DUBLA LEGTUR
completeaz diagnosticele din primele trei axa IV pentru a preciza severitatea factorilor de stres psihosiciali si axa V pentru a indica nivelul de adaptare si de funcionare cel mai ridicat atins n anul
precedent apariiei tulburrilor mentale Clasificarea acestora se dezvolt n cate goni diagnostice majore fiecare avnd un cod de trei cifre care se poate completa cu alte dou cifre necesare distingem
formelor clinice Principalele sunt succesiv pentru patologia mental a adulilor
- tulburri mentale organice
- tulburri legate de utih/area de sub stane toxice
- tulburri schizofrenice
- tulburri paranoice si tulburri psiho tice neclasificate altfel
- tulburri afective (tulburri timice)
- tulburri anxioase
- tulburri somatoforme
- tulburri disociative
- tulbnrn psihosexuale
- tulburri factice (simulri)
- tulburri ale controlului impulsiilor
- tulburri ale adaptm
- tulburri ale personalitii (personali tai patologice)
Indepartndu se mult de clasificarea in temational a maladiilor mentale (C I M 9) DSM-II1 fcea dificile unele anchete epi demiologice n care era utilizat, n con curent cu C I M 9 pe plan mondial lata de
ce, foarte rapid au fost tcute eforturi spre a favoriza o convergent (P Pichot) S a prut prea lung ateptarea anului 1992, cnd trebuia s apar un DSM IV, ca rezultat al acestei apropieri De aceea, n 1987,
a fost publicat o revizuire a DSM-III, sub numele de DSM 111 R ntr adevr, n acesta este de notat o anu mit europenizare n apantia unor tulburri
de dispoziie timice" (n Ioc de adjectivul afective"),, o descriere mai clasic a schizofreniei, care este mai bine diferen tiat de delirurile cronice nondisociative, si o apreciere mai precis a sindroamelor
schizoafective Este de asemenea de remarcat apariia unor noi categorii experi mentale cum sunt tulburarea disforic a fazei luteale tardive , care corespunde sindromului nostru premenstrual, personali
tatea cu conduita de eec si personalitatea sadica Ct privete homosexualitatea, ea pare s fi disprut cu totul din manual, cum s a cerut de multa vreme
Problema care se pune azi este aceea de a ti daca se va dispune de timp pentru a cunoate bine si a utiliza n mod normal, pe msura importantei sale, revizuirea lui DSM 111 zis R nainte de a fi publicat
la data anunata DSM IV Problema se pune tocmai pentru c tim sigur c studiile pe teren, care trebuie sa testeze aceasta revizuire si care trebuie s fie luate n seama n caz de nevoie, nu vor fi terminate la
data apariiei adevratului succesor al lui DSM III
Bibi American Psychiatnc Association DSM III R Dugm^tii and Slafisf/ca/ Mnui oi Vfen/d/Diwn/ers (1987) trad tr DSM HI R Mdiiuel Jidgmntique et sfdfist/yue </es trouWes mentjux Masson Paris 1989 Pithot P el coli DSM///e(psyc/ualnefr<uicajse
Masson Paris 1984

DUBL LEGTUR (engl double bind) Situaie n care un partener emite simultan doua mesaje contradictorii.
Conceptul de dubl legtur (sau double bind, tradus uneori prin dubl constrn gere") a fost degajat n 1956 pnn studierea sistematic a familiilor de schizofrem, efectuat de grupul de cercetri de la Palo
210
DURERE MORALA

Alto*, reunit n jurul lui G Bateson, ca si n jurul lui D D Jackson, J Haley si J H Weakland Conceptul servete la definirea reelei anormale de comunicare ce caracterizeaz aceste familii si creia Bateson i
recunoate un rol eminamente patogen
Caracteristicile generale ale situaiei de dubl legtur sunt urmtoarele
- importanta vital a situaiei pentru unul dintre parteneri, fund necesar pentru el de a rspunde n mod adecvat, deci de a descifra cu precizie mesajul care i se adreseaz,
- emisiunea pentru cellalt partener a dou mesaje contradictorii de exemplu, o mam evit contactele fizice cu copilul ei, are gesturi repezite sau se crispeaz cnd se ocup de el, ceea ce, n mod obinuit,
nseamn ostilitate, extrem de culpabili zat ea d dovad, n mod ostentativ, de o mare afeciune devotament extrem, hiperactivitate educativ, care neag expli cit acea agresivitate,
- incapacitate pentru receptor de a dis cerne cruia dintre cele dou mesaje tre bine s i rspund si absenta unui al treilea care i ar permite s clarifice situaia st fel, n exemplul ales, n cazul n care
copilul descifreaz sensul afeciune , el rspunde apropnndu se fizic de mama sa ceea ce este periculos pentru ea, deci l pedepsete Dac, dimpotriv, el interpre teaz mesajul n sensul ostilitate", se n
deprteaz de ea, ceea ce o culpabilizeaz, aa nct l pedepsete
Copilul este deci pnns ntr-o situaie de dubl legtur si singurul rspuns pe care l-ar putea da este o anulare a valoni simbolice a metacomuracni, ceea ce, n general, este considerat ca psihotic, deoarece
acea anulare antreneaz dificulti n a
distinge metafora de sensul literal sau de a atribui un mod de transmisie corect mesajelor nonverbale pe care el le emite (discordantele mimice" ale psihiatriei clasice)
Grupul de cercettori de la Palo Alto propune o teorie a schizofreniei n care schizofrenicul este descris ca incapabil de a atribui nivelul de comunicare adecvat propriilor sale mesaje, ca si acelora ale
celorlali Schizofrenia este n acest caz considerat drept consecina acestui tip de interaciuni familiale disfunctionale
Considerat iniial ca etiologic a schizo freniei, dubla legtur a fost mai trziu socotit un factor etiologic printre alii, ba chiar un factor aspecific n 1963, Bateson si colaboratorii cred c dubla legtur
trebuie conceput nu n termenii unui clu' si a victimei sale, ci n termenii unor persoane prinse ntr un sistem per manent care produce definiii conflictuale ale relaiei Ei au mai emis si ipoteza c
schizofrenicul trebuie s triasc ntr un univers n care suita faptelor este n aa fel nct modurile de comunicare care i sunt proprii si care ies din comun pot fi consi derate, ntr un sens, ca adecvate"
Aceti autori trec astfel de la schizofrenia ca boal intrapsihic a individului" la schizofrenia ca ansamblu de conduite care se integreaz n interaciunile si regulile jocului familial"
DURERE MORAL (engl pvytfec pam, moral gnef) Sentiment prelungit de dificultate i de suferina mentala.
n opoziie cu durerea de origine fizic sau somatic, durerea moral rmne exclusiv psihic, nu se asociaz cu senzaii grave de indispoziie fizic si se ataeaz n general la stan de anxietate* si de
depresie*
Cu pnlejul unui doliu, al unei rupturi, al unei despriri, oncine poate simi o
211 DURERE MORALA

W
asemenea suferin Viata actual este n acest caz trit cu tnstete, viitorul este luat n considerare cu pesimism, iar trecutul, cu evocarea obiectului disprut, este retrit n mod predominant prin gnduri si
repre zentn imaginare ale celui care se consi der abandonat ntregul prezent este suportat pasiv, fr interes, fr vreo in vestire, iar activitile cotidiene si profesio nale sunt continuate cu indiferent si
adesea ncetinite
La subiectul normal aceast durere se atenueaz dup cteva sptmni, dup ce travaliul doliului s-a terminat n mod firesc Numai subiecii predispui cad ntr o ven labil depresie melancolic, fr ca la
nceput s fie ntotdeauna posibil distm gerea reaciei normale de starea patologic S Freud a artat bine n Doliu si melancolie (1915) analogia dintre aceste dou stri, pentru a explica psihopatogeneza
celei de a doua

E
ECHIP TEHNIC (engl techmcal tea/7?) Formaie compus din specialiti, nsrcinat s instruiasc dosarele persoanelor handicapate nainte ca acestea s fie prezentate comisiei departamentale de educaie special sau de orientare tehnic i de reclasare profesional
Legea din 30 iunie 1975, de orientare n favoarea persoanelor handicapate, a mstau rt n fiecare departament, pentru aduli, o comisie de orientare tehnic si de reclasare profesional (COTOREP) Aceast
comisie este competent ndeosebi s atribuie caii tatea de muncitor handicapat, s orienteze, s readapteze si s reclaseze aceste per soane, ea este de asemenea competent s atribuie anumite alocaii
nainte ca fiecare dosar s fie prezentat acestei comisii, el este instruit de o echip tehnic format din patru medici, doi psihologi, o asistent social si un prospector plasator din partea A N P E Aceast
echip apreciaz capaci table de munc, luarea n ntreinere, trebuin tele de ajutoare terapeutice si financiare, definind posibilitile de inserie profesio nal i social, mijloacele si limitele aces teia Pentru
fiecare caz, un membru al
comisiei raporteaz n fata comisiei sin gura care decide

Aceeai lege din 1975 a instaurat pentru copii si adolesceni, o comisie deprta mental de educaie special (C D E S ) Aceast comisie este competent ndeosebi s desemneze stabilimentele sau serviciile
care distribuie sau nu educaia special corespunztor trebuinelor celui n cauz si n msur s beneficieze de ele ea este, de asemenea, competent s atribuie anumite alocaii nainte ca fiecare dosar s
ajung la aceast comisie, el este instruit de o echip tehnic format din doi medici, un cadru didactic, un educator si o asistent social Echipa ia contact cu familia sau cu persoanele care l ntrein efectiv
pe copil sau pe adolescent Echipa poate, dac crede c este necesar, s consulte specialiti din afara ei si s procedeze, dac este cazul, la toate investigaiile complementare Pentru fiecare dosar, un membru
al echipei pre zint sinteza cercetrilor n fata comisiei, singura care decide
(engl ecnwesia) Tulburare de memorie caracterizat printr-o reviviscena excesiv a unor evenimente ECOLALJE
vechi, asociata frecvent cu un deficit al memoriei de fixare.
Crizele ecmnezice se pot ntlni n iste-ne (A Pitres) si n cursul stnlor hipnotice Se ntlnete, de asemenea, n psihoza Korsakov, iar uneori n faza de stare a unor demente tardive, caz n care evocarea de
amintiri vechi, cu o mare ncrctur emo tional, invadeaz tririle actuale ale subiectului, veritabil irupie a trecutului, ntr un mod cvasihalucmator Acelai fe nomen l vom regsi n unele intoxicri care
modific profund starea de contiin a subiectului, ca n intoxicarea cu acid hsergic (L S D )
ECOLALIE (engl echolalu, echophra M.I) Repetare involuntara i lipsita de sens, de ctre un bolnav, a ultimelor cuvinte pe care le aude.
Acest limbaj n ecou" este frecvent la arieraii mintali, la demeni si la unu schi zofrenici ^mai ales la hebefrenocatatonici)
ECOSISTEM (engl ecosystem) n psihiatrie, ansamblu relaional in care se consider c interaciunile ntre persoane au loc dup modaliti circulare.
Din acest punct de vedere,o cauz bine stabilit nu determin un efect identificabil, deoarece acest efect, la rndu i, reacioneaz asupra cauzei, care, ea nsi astfel modificat, reacioneaz asupra efectului
etc ntr-o familie, de exemplu, apariia de simptome psihiatrice nu poate fi analizat ca fund cauza sau consecina unei persoane sau a unui fapt particular Aceste tulburri sunt considerate ca mtegrndu se
ntr-un ansamblu de comportamente umane care le-au generat, n msura n care le si modific la rndul lor etc n felul acesta, abordarea ecosistemic nu ne permite s
nelegem simptomele dect n msura n care sunt resituate n contextul lor de apariie si de evoluie
Adoptnd o astfel de gril de lectur a realitii, terapeuii trebuie,n principiu, s abordeze patologia n contextul grupului n care ea se articuleaz n modul cel mai pregnant (familia, scoal, instituia
sanitar sau social etc ) n psihiatrie, mediul natu ral cel mai adesea implicit este familia nuclear a pacientului Tocmai cu acest grup terapeuii vor practica dialoguri re gulate, ansamblul cptnd n acest
caz numele de terapie familial*
ECOUL GNDIRII (engl echo of thought) Tulburare psihosenzoriala acustico-verbal care produce impresia auzirii propriei gndiri, nainte, pe parcursul sau dup formularea acesteia. Acest
fenomen halucinator se asociaz adesea cu sentimentul de a nu mai fi st panul propriei activiti psihice de a sufen o aciune din exterior (xenopatie) si de a i se ghici gndurile Face parte dmtr un mare
automatism mental, numit si sindromul Clerambault" - AUTOMATISM MENTAL
EDUCAIE SPECIAL (engl specia/ education) Educaie destinat persoanelor care nu reuesc sau, pe ct se pare, nu vor reui, n cadrul nvmntului obinuit, sa ating nivelurile educativ,
social etc. corespunztoare vrstei lor. Beneficiarii aciunilor de educaie special si de reeducare sunt tinerii handicapai Legea din 30 iunie 1975, n favoarea persoanelor handicapate, a fixat noi orientri
n al su articol 4, ea dispune c educaia special asociaz aciuni pedagogice, psihologice, sociale,medicale i paramedi cale, ea este asigurat fie n stabilimente obinuite, fie n stabilimente sau servicii

214
ELECTROENCEFALOGRAME

specializate Educaia special poate fi ntreprins naintea vrstei colaritii obligatorii, fiind continuat n timpul acesteia si ulterior
Aceast lege a creat n fiecare deprta ment o comisie departamental de educaie special (C D E S ), dotat cu competente n ceea ce privete orientarea copilului han dicapat n mediul obinuit, n
stabiliment sau n serviciul de educaie special, n atribuirea alocaiei de educaie special si eventualul ei complement, dac sunt reuni te criteriile necesare
Legea din 1975 nu recunoate dect handicapurile fizice, senzoriale si mentale, cu excluderea handicapului social sau pur medical Nu sunt recunoscui ca tinen han dicapati dect copiii n vrst de mai
puin de 20 de am, crora C D E S le acord un procentaj de incapacitate permanent de cel puin 50% Stabilimentele de educaie social sunt numeroase si variate
Centrele de aciune medico social pre coce au drept scop depistarea si tratamen tul, n ambulatoriu, a copiilor n vrst de cel puin 6 ani Centrele medico-psiho pedagogice efectueaz consultaii, n vede
rea stabilim diagnosticului si terapeuticii, pentru copiii madaptati mental, n aceste structuri, ca si n precedentele, echipele sunt pluridisciplinare (psihiatri, psihologi, ortofonisti, psihomotnciem, asistente
sociale) Clasele de adaptare primesc n mediul colar obinuit copiii nondebih cu tulburri de comportament care i conduc la eec colar Seciile de educaie specializat, anexate colegiilor de nvmnt
secundar, primesc debilii cu form uoar, n vrst de la 12 la 17 am Clasele de perfecionare, anexate colilor elementare, primesc copii n vrst de 6-13 ani, care prezint un deficit intelectual Institutele
medico-pedagogice primesc copii n vrst
de 6-16 ani, ofenndu-le un nvmnt general, precum si o formaie gestual Institutele medico-profesionale trebuie considerate stabilimente din lanul structurilor precedente, cei interesai primesc aici o
formaie profesional adaptat handicapului lor Ultimele dou categorii de stabilimente se numesc institute medico-educative, ele funcioneaz n regim de externat sau de internat
Bibi Cervoni A Charbit C La pedagogie dans Ies institutions therapeutiques PUF Paris 19X6 Lambert J L Enfeignement special et handicap mental Mardaga Bruxelles Liege 1981 Letevre L , Deldiet R L education des enfants et des adolescente
handicapes E S F Paris 1970, nouv ed 1977

ELECTROENCEFALOGRAFIE

(engl electroencephalography) Tehnic de explorare a activitii electrice a creierului, prin nregistrarea i amplificarea variaiilor potenialelor electrice recoltate de la suprafaa scalpului.
n 1924, H Berger a reuit s nregis treze activitatea electric a creierului omu lui Tehnica utilizat const n plasarea pe scalp a unui numr de electrozi (n general 21),n poziii precise, simetnce de ambele
prti ale capului si echidistante Electrozii sunt meninui cu ajutorul unei cti, n cazul unor nregistrri de scurt durat, sau cu un adeziv special, n cazul nregistrrilor de noapte Ei sunt conectai la un
dispozitiv de amplificare care permite vizualizarea cu penia pe un sul de hrtie care se deruleaz cu o vitez constant a variaiilor de poten tial dintre doi electrozi
Electroencefalografia a fcut n ultimii ani mn progrese n elaborarea instrumentelor de analiz a activitilor electro-encefalografice (analize spectrale, cartografie

215 ELECTHOOC
E E G cuantificat etc ) Utilizarea sa ofer informaii att asupra funcionm normale a populaiilor de neuroni, n funcie de diferitele stan de vigilitate, ct si asupra disfunctnlor sistemului nervos central da
torate unor traumatisme, leziuni, tumori Este examenul de referin n diagnosti carea epilepsiei si este indispensabil pen tru diagnosticarea morii cerebrale n sfrit, electroencefalografia este larg utilizat
n examenul poligrafic, pentru explorarea tuturor tulburrilor de somn si a patolognlor legate de acesta
ELECTROSOC (engl electroshock) Metod de tratament a tulburrilor mentale, prin aplicarea pe encefal a unui curent electric care induce o criz de epilepsie generalizat. Acest termen, care are o
conotaie extrem de negativ, tinde a fl nlocuit cu acela de sismoterapie sau electroconvulsivoterapw (E C T )
ISTORIC Apariia m psihiatrie a tehnicilor zise de soc dateaz de la nceputul seco lului impaludarea n 1917 (von Jauregg) cura insuhmc n 1932 (Sakel), socul cu cardiazol n 1936 (von Meduna) n
aceast suit a aprut electrosocul Dar literatura medical raporteaz, nc de la nceputul secolului al XIX lea, cazun izolate de mo dificri ale psihismului ca urmare a unor crize convulsive provocate,
uneon n mod accidental, pnn cureni electrici Aldim, un nepot al lui Galvani, trateaz, n 1804, o melancolie exact ca Babmski cu un secol maitrziu(1903) n 1898, Leduc constat, la cini, apoi pnn
autoexpenmentare, in ducia pnn curent electnc a unei stan de somn prelungite El are n vedere o folo sire terapeutic, dar metoda sa se dove dete penculoas
Adevraii inventatori ai electroocului sunt U Cerletti i L Bini Inspirndu-se din socunle cu cardiazol si donton s su pnme efectele indezirabile ale acestui produs, ei au ideea utilizm curentului electnc
Prezint metoda la Academia din Roma, n 1938 n Frana ea va fi introdus de J Rondapierre, care, n colaborare cu M Lapipe va pune la punct un aparat utili za si azi (sismoterul)
TEHNICA ACTUAL Ea include, n raport cu practica iniial, dou ameliorri eseniale curanzarea si anestezia Ideea de a paraliza tranzitonu muchii prmtr o cu rara, pentru a supnma traumatismele osteo
articulare legate de convulsii, a aprut din 1940 A trebuit ns s se atepte apantia curanzantelor de sintez, cu o foarte scurt durat de aciune (2-3 mm), pentru ca aceasta tehnic s poat fi utilizat fr
nsc Anestezia general, puin profund si de scurt durat (5 mm ) permite limitarea angoasei
Curentul utilizat vanaz ntre 80 si 150 voli, timp de 0,1-1 sec , imperativ fiind declanarea unei cnze de epilepsie Num rul si ritmul edinelor vanaz de la un autor la altul si dup maladia tratat de cele
mai multe on sunt ntre 8 si 12 cte trei pe sptmn
INDICAII Ele au fost, desigur, reduse o dat cu apantia chimioterapiilor, dar nu se limiteaz la eecul acestora, dup cum nici nu reprezint soluia sistematic n aceste cazun
Indicaia major a electroocului este melancolia, n care pstreaz o supenon ae fa de toate celelalte tratamente Rapiditatea sa de aciune (spre deosebire de medicamentele antidepresive, care au o
perioad de aciune de 10-15 zile) l face
216
ELECTHOOC
deosebit de util n caz de urgent, adic dac riscul suicidar este important, sau n caz de stupoare melancolic De altfel, for mele delirante de melancolie rspund n mod pnvilegiat la electrosocun, pe cnd
celelalte tratamente sunt relativ ineficiente n sfrit, electrosocunle sunt utilizate n cazul n care antidepresoni sunt meficaci sau contraindicai
n alte indicaii, electrosocul este un tratament secundar, n cazul eurii sau imposibilitii aplicrii unor terapeutici clasice este vorba ndeosebi de stri m niacale, accese delirante acute (mai ales psihozele
puerperale), episoade catatomce n cadrul unei schizofrenii, chiar anorexie mental (n caz de pericol vital)
Electrosocul rmne un tratament pn vilegiat n dou situaii deosebite n care el ar fi tratamentul cel mai puin penculos n timpul graviditii, cnd toate medicamen tele sunt potenial teratogene, si la
persoane n vrst care nu tolereaz medicamentele
n sfrit, o bun utilizare a electro ocului trebuie s respecte contraindicatnle incontestabile (de exemplu, nevrozele si dehrunle paranoice) si trebuie s integreze acest tratament ntr o abordare global a
pacientului
INCONVENIENTE Accidentele sunt rare, dac se respect contraindicatele care sunt ndeosebi cardiace si neurologice, n afar de cele legate de anestezie Efectele mdezi rabile sunt dominate de tulburn
de me mone Ele sunt foarte vanabile de la un subiect la altul, att n forma ct si n m tensitatea lor Uneon impresionante n cursul tratamentului, ele regreseaz total n cteva sptmni, nelsnd s persiste
dect o amnezie lacunar pnvind durata curei si nefund deloc corelate cu aciunea terape utic Practica electrosocului unilateral
(doi electrozi pe emisfera minor) a permis limitarea lor, dar ele rmn inconvenientul major al tratamentului
Existenta unor leziuni cerebrale irever sibile rmne un subiect de controvers si alimenteaz esenialul criticilor persistente la adresa electrosocunlor Leziunile nu sunt ns nici dovedite cu certitudine, nici
formal dezminite
MODUL DE ACIUNE Mecanismul de aciune biologic rmne slab cunoscut ca de altfel toate mecanismele tratamentelor utilizate n psihiatrie Exist peste douzeci de teorii explicative La ora actual,
cercetrile cele mai avansate privesc neuromediatom cerebrali La obolan s a demonstrat o cretere a tuni over ului nor adrenalmei si serotomnei si o sensibilizare a receptonlor postsmaptici
La om, dozajele n L C R nu gsesc n general, o cretere a catabohtilor mono aminelor dar este cunoscut dificultatea interpretm acestor rezultate globale si indirecte Pe de alt parte unu autori fac
ntotdeauna refenre la ipoteza lui J Delay cu pnvire la rolul modulator al electro socunlor asupra structunlor diencefahce responsabile de controlul dispoziiei
Remamenle psihologice induse de elec trosocun au fcut si ele obiectul unor tentative de explicaie, unele denv din teoria disolutiei a lui Jackson ar exista o , disolutie reconstrucie a psihismului (DelmasMarsalet) sau mai degrab o dezintegrare-remtegrare" (dup Delay)
Psihanalitii se refer la dou mecanis me posibile regresia si cuplul a ucide-a renvia", n care expenenta morii trite ar permite o mobilizare a impulsiei mortn ntr o form util
Imaginea peiorativ a electrosocului n opinia public este, fr ndoial, n mare
217 EMISFER CEREBELOASA
parte de ongine emoional noiunea de curent electric evoc pericolul tortura chiar moartea ideea de prbuire a psihis mului de splare a creierului" Teama a fost si mai mult accentuat prin repre zentarea
sa deosebit de angoasant n mass media si n cinematografie
n mediul psihiatric dezbaterea mult vreme marcat de certuri ideologice pi mase pare a reveni n prezent la conside ratn obiective si senine, care permit optima utilizare a acestui tratament care rmne
indispensabil
Bibi Boureau J LJ s/smof/ierapie modeme sous narcose et curansation Domn Paris 1980

EMISFER CEREBELOASA (engl

cerebellar henwphere) Fiecare dintre cele dou pri laterale i simetrice ale cerebelului, situate de fiecare parte a vermisului median.

EMISFER CEREBRAL (engl

ceKbral hemisphere) Fiecare dintre cele dou jumti ale creierului, derivate din teleencefal i reunite prin comisurile interemisferice i trunchiul cerebral.
La om, cele dou emisfere cerebrale sunt foarte dezvoltate, acoperind toate cele lalte pri ale creierului, n aa fel nct doar cerebelul si trunchiul cerebral rmn vizibile Emisferele sunt reunite prin
comisuri, cea mai important dintre acestea fiind corpul calos -* CORTEX CREIER DOMINANT CEREBRAL LATERALIZARE LOB CEREBRAL
EMOIE EXPRIMAT (engl expres
ed emotion) Ansamblu al reaciilor anturajului familial al unui schizofrenic, n
special n momentul ntoarcerii acestuia acas, dup un tratament spitalicesc.
Concept de origine anglo-amencan, aprut la sfritul anilor '70, EE (acronimul lui Expressed Emotion) are o conotatie esentialmente negativ, fiind bazat pe luarea n calcul a comentariilor critice si a
gradului de dezagrement emoional al membrilor familiei fat de pacient

Este cunoscut c un prost climat emotio nai familial este defavorabil evoluiei unei schizofrenii si c poate determina o reci div chiar si n condiiile tratamentului neuroleptic lat de ce n prezent se fac
eforturi de a analiza mai bine EE nainte de reintegrarea unui pacient n familie si de a trata n cadrul unei terapii preventive elementele cele mai negative
ENCEFALOPATIE (engl encephalo pathy) Vast cadru nosologic care grupeaz toate afeciunile organice referitoare la creier
n mod tradiional, se disting encefalo patu fetale si postnatale encefalopatii trumatice si encefalopatii infectioase, virale si toxice Encefalopatiile hepatice si portocave sunt complicaii ale cirozei n afar de
boala Marchiafava-Bignami (ne croz a corpului calos, foarte rar), ence falopatiile alcoolice sunt psihoza Korsakov* si boala Gayet-Wermcke*
ENCOPRESIE (engl encopresia) Lips de control al sfmcterului anal la copilul mic, manifestndu-se prin defecarea n pantaloni la o vrst la care dobndirea deprinderii igienice ar trebui, n
mod normal, s fie realizat.
Aadar, aceast tulburare developmen-tal poate fi semnalat ncepnd cu vrsta de doi ani Trebuie s o deosebim de
218
ENDOGEN

incontinena anal, care se poate ntlni n unele boli neurologice sau demeniale
Termenul encopresie a fost introdus, n 1926, de J Wememberg Bieii sunt mai frecvent afectai de encopresie dect fetele Frecventa este mai mic dect pentru enurezie (l ,5% dintre copiii de 8 ani)
Unu encopretici nu au dobndit nici odat deprinderi de igien (encopresie pri mar) Se pare c este vorba cel mai adesea de copii pasivi, cu carene, prost organizai ntr un mediu familial foarte puin
stimu lator Cnd encopresia survine dup o perioad de igien fie si imperfect vor bim de encopresie secundara (30% din cazuri) Ea este adesea de mic gravitate, trectoare si poate fi vorba de o reacie la
intrarea la grdini sau la naterea unui frior Uneori copilul poate reaciona n felul acesta la boala grav sau la moartea unei rude apropiate Cercetrile cele mai recente asociaz encopresia cu retentia de
matern fecale Defecatia nu ar surveni dect pentru c mijloacele de retentie ale copilului sunt depite sau pentru c par tea periferic a fecalomului se lichefiaz Encopresia este adesea asociat cu mega
colonul funcional, care este consecina anatomic a constipatiei precoce Cerce tnd familiile de copn encopretici, des copenm o mam angoasat si obsedat de evacurile intestinale ale copilului ei,
temndu se de constipatie si utiliznd supozitoare si chsme
Simptomul acesta sfrete cel mai ade ea pnn a disprea Cu toate acestea, este necesar abordarea global a conflictelor psihice ale copilului Aceasta necesit adesea o psihoterapie a copilului si o luare n
atenie a prinilor ntr adevr, evoluia acestor copii arat c frecvent survin tulburri caractenale, iar uneori o absen de
investire intelectual i colar (C Launay si K Lauzanne)
ENDOGEN (engl endogenous sau endogemc) Care este de origine intern, fr concursul unor influene ale mediului exterior.
Opunndu se exogenului, acest califi cativ desemneaz n patologia mental ntregul cmp de cauzalitate care purcede din mediul intern al organismului Pentru H Ey, o psihoz este numit , endogen'
atunci cnd pare s rezulte n aspectul ei clinic dmtr o organizare intern a persoa nei Aceasta nseamn a pune accentul pe constituia biopsihologic a individului a spune c structura genotipic pe care se
edific persoana si lumea sa este de o important major este a spune c psihoza rezid esentialmente ntr o alterare, dac nu ntr o alienare definitiv a persoanei E Kraepelm va abuza de aceast noiune
patogenic n descrierea celor dou mari psihoze, psihoza maniaco depresiv si dementa precoce Ele sunt pentru dnsul de cauz esentialmente endogen, ceea ce justific pesimismul su n ceea ce privete
pronosticul si reinerea sa terapeutic H Tellembach, n studiile sale asupra melancoliei, va menine aceast concepie psihopatogenic, pe care va ncerca s o exphciteze pnn noiuni ca , endon' si typus
melancholicus"
Endogenitatea este aprat azi mai ales de partizanii unei cauzaliti ereditare a maladiilor mentale, mascnd credina ntr o organogenez care nu si a putut aduce pro bele pe planul anatomopatologic Dar
trebuie tiut, cum amintete J Wyrsch ntr un studiu despre psihozele endogene, c orgamcistu au fost timp ndelungat cei mai exogemsti, pe cnd psihogemtu, n deosebi ahemstii spiritualiti germani din
219 ENDORFIN
secolul al XIX lea, ca J C Hemroth sau K Ideler, se declarau mai presus de orice endogemsti Ulterior, la sfritul secolului, s a conturat o evoluie n sensul apram cauzalitii morbide endogene organice de
ctre neuropsihiatni orgamcisti care desen au psihozele degenerative, privilegund n mod succesiv noiunile de degenerescent, iar mai trziu de constituie, de biotip, iar mai recent de procese dismetabolice
sau encefalozice, care ar fi de origine ereditar Psihogemstn s au regsit n aceast micare de bascul'ndeosebi sub influenta ideilor freudiene n cmpul exogenistilor iar unu dintre ei vor apra, pe urmele
lui A Meyer noiunea de psihoz reactional
ENDORFIN sau ENDOMORFIN
(engl endorphine) Substan natural, sintetizat n sistemul nervos central, dar i n unele organe periferice, producnd efecte comparabile cu ale morfinei si legndu-se n mod specific de
receptorii opiacei.
Izolarea peptidelor opiode endogene este rezultatul unei cercetri sistematice care a nceput prin descoperirea, n 1973 a receptorilor morfimci Trei echipe au descoperit atunci poziii de legtur a
morfirucelor pe membranele celulare ale sistemului nervos central Prezenta unor asemenea poziii sugereaz existenta de substane naturale, endogene, substane care, n starea fizio logic, se pot fixa pe
aceti recepton n 1975, J Hughes si H Kosterhtz pun n evident o substan endogen care actio neaz ca opiaceele pe un preparat tisular Dou peptide sunt atunci rapid identificate met enkefalma, apoi leu
enkefalma Puin timp dup aceea este identificat o mole cul dm 31 acizi armnati p" endorfina (beta endorfina)
n prezent, aproape douzeci de endor-fine sunt identificate i regrupate n trei
mn clase chimice enkefahnele, P-endor-finele i dmorfinele
Neuronii care conin endorfine sau care sunt bogai n receptori opiacei sunt dispersai de-a lungul ntregului sistem nervos central Diferitelor localizri le corespund diferite funcii n mduva spinrii, situai
vizavi de terminaiile nervilor sen zitivi, moduleaz transmiterea mesajelor dureroase
n regiunile hipotalamice si hipofizare, particip la reglarea secreiilor hormonale Sistemul limbic care joac un rol central n viata emoiilor, este si el bogat n recep ton opiacei Se poate presupune c ti
mularea acestor poziii st la originea efectelor eufonzante produse de substan tele morfinice
Endorfinele particip la extrem de numeroase funcii La percepia durerii desigur, dar si la stres n cursul cruia endorfinele sunt eliberate la nivel central si periferic Astfel P endorfina msurat n snge
creste n cazul exerciiului fizic al naterii, al interveniilor chirurgicale sau al stresului determinat de examene Aceste substane sunt de asemenea implicate n numeroase comportamente ca memoriza rea
activitatea motorie, alimentaie sau somn
La om, explorarea endorfinelor trece prin dozarea acestor peptide n snge si n lichidul cefalorahidian sau prin adminis trarea de substane care stimuleaz sau blocheaz receptorii opiacei
Primele explorri n patologia mental dateaz din 1976, la pacieni schizofrenici Tulburrile depresive, toxicomania sau anorexia mental sunt si ele luate n studiu Diferitele investigaii ntreprinse nu au
adus nc rezultate formale Oricum, pare puin probabil ca endorfinele s participe n mod univoc la o funcie sau la o tulburare
dat Ele sunt cel mai adesea integrate n sisteme de interaciune complexe, la care particip ali neuromediaton sau neuro modul aton
n cadrul psihiatriei biologice, demersul care leag maladiile mentale de opiacee difer de acela care conduce la formularea ipotezelor monoammergice ale depresiei sau schizofreniei n acest din urm caz,
cercetrile au fost inaugurate pnn studierea mecanismelor de aciune biochimic ale antidepresonlor sau neurolepticelor n cazul opiaceelor, biochimistn au descopent receptorii apoi hgantii, iar ntr o a doua
etap, au fost explorate aplicaiile clinice diagnostice si terapeutice
ENUREZIE (engl enuresis) Emisiune de urin a crei declanare este involuntar i incontient, avnd loc cel mai adesea n timpul somnului.
Mictiunea activ, complet, cu o desf surare normal survine la copil la o vrst la care controlul sfinctenan este dobndit n mod normal, cel mai adesea la biat Enurezia este unul din motivele de consul
tatie cele mai frecvente care i intereseaz pe pediatri generalisti, pedopsihiatn si urologi Se distinge enurezia primar, cea mai frecvent caz n care controlul sfinc tenan nu a fost niciodat dobndit, de
enurezia secundar, care survine dup un interval mai lung sau mai scurt de mictio nare normal Exist uneon simptome asociate ca encopresia* sau alte perturbn globale si profunde ale personalitii
Dup ce s a eliminat once patologie urologic sau endocrin, este necesar s se studieze, cu ajutorul familiei, caractens ticile enureziei, ale somnului si factoni psihici Trebuie descifrat ecoul simptomu lui n
familie, trebuie nelese consecinele eventuale ale dispariiei sale si personalitatea
copilului Aceasta este variabil unu copii sunt opozani si exercit presiuni asupra anturajului, alii sunt emotivi sau imaturi, nereuind s se rein, iar alii sunt nevrotici, prezentnd i alte simptome
(anxietate, fobii, ntualun) Enurezia poate fi surs de coflict cu mama sau, dimpotriv, prilej de ngrijiri intime, surs de complicitate si de beneficii secundare Tratamentul enureziei asociaz msun generale,
cum este n deprtarea cauzelor de excitaie, de obo seal, de anxietate, favonzarea unui somn suficient, reglarea regimului alimentar si hidnc Medicamentele sunt uneori efici ente n special imipraminicele
Exist de asemenea, metode de trezire nocturn si de educaie mictional n sfrit, psihoterapia psihanalitic permite elucidarea motiva tnlor incontiente
EONISM (engl eonism) Adoptare episodic sau constant de ctre un brbat a comportamentului vestimentar i uneori social al sexului feminin.
Tocmai evocnd cazul cavalerului Eon (1728-1810), care n tineree si n ultima parte a vietn a trit mbrcat femeieste a creat H Elhs acest termen, pentru a defini ceea ce el mai numea si diversiune este
tico sexual", acea tendin de deghizare cu caracter sexual fund pentru dnsul pn mul grad al inversiunii sexuale Psihana listn vor vedea n aceasta si o manifestare afetisismului,totusi,cuR J Stoller,trebuie
s distingem ceea ce este simpl travestire feasist(engl feOshistic cross dressmg)de travestismul ventabil -> TRAVESTI SM
EPIDEMIOLOGIE (engl epidermology)
tiina a fenomenelor de mas ate maladiilor, care studiaz frecvena i distribuia lor n funcie de multipli factori care in de pacieni cum sunt vrsta, sexul, caracteristicile fizice,
comportamentale, culturale, profesionale sau sociale - i de mediul geografic, climatic, demografic, precum i de condiiile de viaa, de habitat.
Epidemiologia nu este rezervat maladiilor contagioase, mfectioase, chiar dac manifestrile de mas ale unora dintre aceste maladii (cum sunt ciuma sau holera) au fost primele care i-au interesat pe
observatorii medicali Astfel, epidemio-logia a cptat un loc important n psihiatrie, n studierea factorilor etiologici si evolutivi ai maladiilor mentale Ea urmrete s determine prevalenta acestor maladii
(frecventa lor ntr o epoc dat) si incidena lor n morbiditatea general, adic procentajul de subieci pentru prima oar mbolnvii ntr o perioad deter minat si ntr-o populaie definit Pornm du se de la
aceast epidemiologie pur descriptiv s-a dezvoltat o epidemiologie explicativ care caut s pun n relaie aceste date cu caracteristicile individuale si de mediu, pentru a descoperi anumii faeton
favonzanti
Trebuie s calculm, s definim un esan tion, o populaie reprezentativ si o popu latie martor Trebuie s determinm acest eantion reprezentativ al populaiei de o mrime suficient, aa nct s reducem
erorile de estimare, s examinm pe fiecare din membrii care l compun si, pornind de la aceste examinri, s precizm ci su biecti sufer de maladia studiat Principiul este simplu, dar realizarea este
dificil, n special n psihiatrie Se impune s definim cu precizie semnele care ne permit s afirmm'prezenta sau absenta maladiei, exammatoni trebuind s fie determinai s foloseasc n mod identic
aceleai criterii Preul de cost al unor asemenea operaii, n timp si n personal (fr a mai vorbi de prestaia statistic),este foarte ndicat Este
motivul pentru care pnmele anchete de acest tip nu au fost realizate dect de vreo cincizeci de am, cele de bun calitate fund ntr-un numr relativ sczut Ele au nceput, n anii 1930, n Germania i Elveia
si au fost efectuate de specialiti interesai de ereditatea maladiilor mentale Au fost continuate n rile scandinave, apoi n Statele Unite si Canada, pentru a se extinde n sfrit n numeroase ri europene,
africane si asiatice, ndeosebi sub egida Orgam zatiei Mondiale a Sntii
Importana social a epidemiologiei psihiatrice este evident ntr adevr, autoritile sanitare trebuie s cunoasc tre bumtele de viitor, paturile de care s se dispun, mijloacele materiale, exemplul actual
este boala Alzheimer, 5% dintre subiecii de 70 de ani si 20% dintre cei de 80 de ani prezentnd riscul de dement Importanta sa tiinific este, de asemenea, extrem de mare n special epidemiologia
psihiatric explicativ ne poate permite s stabilim o corelaie ntre frecventa unei maladii si anumite circumstane favonzan te Constatarea unei astfel de relaii, chiar dac nu i cunoatem adevratul
mecanism, ne permite s instituim msuri preventive eficiente
Este necesar, totui, s interpretm cu prudent rezultatele anchetelor epidemio-logice n psihiatrie, deoarece factorii de eroare rmn considerabili Constatarea unei legturi ntre frecventa de apariie a unei
maladii mentale si circumstanele particulare trebuie considerat fapt staustic" si nu relape cauzal", cu att mai mult cu ct etiologia maladiilor mentale este n general complex si multifactonal
BW:Plunkett,RJ .Cordon, J E Epdemiology and Mental Wness, Basic Brooks, New York 1960, Tousignant, M , Le ongines sociales er cuJturcllesdes ttoublespsychologiques,PUF ,
Pans, 1992, W H O , ne International Pilot Study ofSchizophiema, O M S , W H O , 1973

EPILEPSIE (engl ep,lepsy) Nume dat unei grupe de maladii nervoase caracterizate ndeosebi prin manifestri convulsive.
Pentru Dicionarul epilepsiei (OMS, 1973), n termeni mai precisi este o afec tiune cronic cu etiologu diverse, caracterizat prin repetarea de cnze ca rezultat al unei descrcri excesive a neuronilor
cerebrali (crize epileptice), oricare ar fi simptomele clinice sau paraclimce eventual asociate" Ceea ce nseamn, cum subliniaz H Gastaut, c o epilepsie este con stituit din repetarea de crize epileptice n
cursul unei lungi perioade de timp si c o cnz unic sau cteva crize repetate n mod accidental (criz eclampsic la o femeie gravid sau crize convulsive hipertermice la copil, de exemplu) nu constituie o
epilepsie"
Tot dup Gastaut, dar si n acord cu clasificarea OMS, distingem dou mari forme de epilepsie epilepsiile generalizate i epilepsiile pariale
Pnmele se manifest prin cnze datorate ncingem generalizate a neuronilor corticali din ambele emisfere cerebrale n unele cazun, mai ales la copii, aceste crize nu determin dect o simpl pierdere momentan a cunotinei Este aa numita absent, care nu se asociaz cu fenomene motoni sau neurovegetative importante Cel mai adesea, ns, ele provoac, o dat cu pierderea cunotinei, tulburri motorii, care
pot fi de diferite tipuri fiecnza major" tomcoclomc, cu spasm tonic difuz, urmat de o sene de secuse clonice, apoi de o com postcnz, fie o cnz exclusiv tonic, sau clomc, fie o secus miocloruc
izolat,
difuz n tot corpul, fie o cnz atonic, determinnd o cdere a subiectului din cauza pierdem brute a tonusului postural Aceast epilepsie generalizat se poate numi esenial" (idiopatic) atunci cnd este
pnmar, adic fr etiologic organic Avem atunci de a face cu o afeciune func tional cerebral datorat unei scderi permanente a pragului de convulsivitate (poate de ongine genetic), exprimat, mai
ales n copilrie, prin absente (criz minor) sau mioclonn difuze si, ncepnd cu vrsta adult, prin crize tomcoclomce generalizate (criz mdjorS), cu o frecvent foarte sczut (cteva cnze pe an) ntre
crize nu exist nici o suferin cerebral, electroencefalograma este normal, n afar de cteva rare paroxisme difuze n ambele emisfere, mrtune a unei predispoziii epileptice Epilepsia generalizat se
cundar este mult mai rar si se datoreaz, n general, unor leziuni cerebrale difuze, cum vedem n diverse encefalopatii

Epilepsiile pariale, n schimb, sunt aproape ntotdeauna secundare, provocate de leziuni cerebrale localizate n cazul acesta descrcarea neuronic rmne hmi tat la o regiune cortical, creia i mani fest
suferina Aceasta se poate exprima, n afar de cnze, prin semne neurologice n focar" (afeciune motone, senzorial, praxic, gnozic sau verbal, mai mult sau mai puin important) Paroxismele apar pe
encefalogram exclusiv ca focare epi-leptogene" la nivelul zonei cerebrale lezate Trebuie tiut c unele dintre aceste epilepsii focale se pot secundar generaliza, de unde importanta de a repera cu exactitate
n aceste cazun pnmele mamfestn ale cnzei,nainte de generalizarea sa, spre a le distinge de o cnz epileptic generalizat Cauzele sunt multiple traumatice, mfectioase (encefalite), (umorale, vasculare,
EPILEPSIE POSTTRAUMATIC

w*
EREDOALCOOUSM

ca s nu le citm dect pe cele mai frecvente Dup localizarea lor, distingem epilepsii pariale datorate leziunii unei ani corticale specifice funciei motorii (secuse ale unui membru sau ale unei jumti de
fat, cauzate de o afectare a cortexului somatomotor de tip Bravais-Jackson, de exemplu) sau funciei senzoriale (acufene la nivel cortical auditiv, fosfene la nivel cortical vizual) epilepsii pariale produse de
o leziune a unei ani asociative corticale (mai ales temporale), a cror semiologie este mult mai elaborat si poate afecta activitile psihice Ele se manifest prin tulburat} psihosenzoriale (iluzii, halucina tu)
sau psihomotoru (automatisme psiho motoni) sau chiar pur mentale (sentimentul de deja vu, de gndire forat, impresia de a tri n vis, de tipul dreamy state"sau de stare crepuscular confuzional lund
uneon nfiarea unui adevrat dehrium)
Problema personalitii epileptice si a tulburrilor permanente de caracter n afara fazdor critice paroxistice rmne subiect de discuie Se descria altdat la epileptic o tendin de adezivitate excesiv la
anturaj (glisroidie), asociat cu o len toare a procesului de ideatic (bradipsihie) de tip afectivitate colant si vscoas', mergnd mn n mn cu o anumit agre sivitate care se descrca pnn accese, ntr un
mod colenc si elastic* F Mmkowska a reperat, astfel, o veritabil constituie epi leptoid' bipolar, polii fund adezivitatea si elasticitatea Ea vedea n pictorul Vincent Van Gogh si n expresia sa pic tural
(fcut concomitent din legtun si din explozii) prototipul caracterului epileptic
Se consider astzi c aceste tulburri de personalitate i de comportament nu sunt specifice epilepsiei si ar depinde mai degrab de o afeciune cerebral organic mai mult sau mai puin difuz (si nondemential), aa cum vedem n sechelele unor encefalite sau ale unor traumatisme cerebrale Rolul mediului si al atitudinilor mediului fat de epilepsia unui subiect este n mod cert, de asemenea, de luat n
con siderare n ceea ce pnveste responsabili tatea pentru apantia la acesta a unor tulburn caractenale si nevrotice, care sunt pur reactionale fat de aceti factori socioafectivi
Tratamentul epilepsiilor generalizate si pnmare este ndeosebi de ordin medica mentos (-> ANTIEPILEPTIC) Acela al for melor secundare si pariale depinde n primul rnd de natura leziunii cerebrale n
cauz ceea ce nu nseamn c medica mentele antiepileptice nu ocup si ele un anumit loc, cel putm n planul simpto melor n general, sunt de evitat toi exci tantn (cafea alcool etc )
Bibi Beauchesne H L epileptique Dunod Paris 1980 Gastaut H Dictionnaire de l epileptic OMS Geneve 1973 Kaplaii H I Freedman A M Sadock B J (eds) Organic Mental Disorders Associated with Epilepsy m Comprehension
Textbook of Psychiatry Williams and Willkms Baltimore 1980 Loiseau P Jallon P Le epilepsies Masson Paris 1979

EPILEPSIE POSTTRAUMATIC
(engl post traumatic epilepsy) Epilepsie care apare n cursul unui traumatism cranian de intensitate variabil, insta-lndu-se dup un anumit timp de incubaie i rspunznd a priori unei leziuni
cauzate de acest traumatism.
Cnzele de epilepsie care pot surveni n minutele, orele sau zilele care urmeaz unui traumatism cranian nu fac parte din epilepsia posttraumatic, ele sunt n relaie cu perturbrile fizico-chimice Numai
crizele tardive, n raport cu constituirea progresiv a unei cicatnci sclerogliale, la nivelul focarului lezional cerebral, sunt cnze de epilepsie posttraumatic Cnzele survin cel mai adesea ncepnd cu luna a
asea dup traumatism, si n pnmn doi am Traumatismele craniene benigne nu sunt nicidecum epileptogene n ceea ce pnveste traumatismele mai grave, un anumit numr de faeton concur la creterea
riscului de apantie a unei epilepsii posttraumatice un traumatism nchis grav, cu contuzie paren chimatoas sau hematom intracraman existenta unei plgi cramo cerebrale fracturi ale cutiei craniene, numai
dac determin o nfundare existenta de sechele motorii, senzitive de limbaj, persistenta sau agravarea unor anomalii ale electro encefalogramei
Epilepsia posttraumatic pune pro blema prevenim sale, unu autori pre coniznd un tratament medicamentos preventiv dup once traumatism cranian Diagnosticul nu este ntotdeauna uor mai ales cnd
este vorba de invocri n scopul de a percepe despgubiri sau o rent de accident de munc n afar de aceasta este necesar s ne asigurm c nici o alt cauz nu este responsabil de crizele de epilepsie
aprute Aadar, numai pnn eliminare va putea fi reinut diagnosticul de epilepsie posttraumatic Evoluia este extrem de vanabil n 50% dintre cazun, ns, se observ o vindecare de cinci ani dup
nceputul cnzelor
EPILEPTOGEN (engl epileptogemc) Se spune despre ceea ce provoac o criz de epilepsie.
n afar de leziuni, numeroase condiii patologice pot, de asemenea, favonza survenirea unor cnze de epilepsie unele perturbaii metabolice, intoxicaii de felul
alcoolismului, hipertermia, insomnia si unele medicamente, cum sunt insulina sau pentametilentetrazolul De asemenea, ti mularea luminoas intermitent (S M I ), de o anumit frecvent, poate provoca o
cnz
EREDITATEA MALADIILOR MENTALE (engl heredity of mental illnesses)
-> PSIHIATRIE

GENETICA

EREDOALCOOLISM (engl heredo alcohohsm) Patologie datorat impregnrii cu alcool a organismului prinilor.
Cu toate c dmtotdeauna se consider c abuzul de alcool determin numeroase , tare ' n descendenta butorilor, noiunea de eredoalcoolism nu se constituie dect la nceputul secolului XX, dup modelul
eredosifihsului,n cadrul doctnnei degene rescentei
Eredoalcoolismul reprezint o ilustrare exemplar a procesului degenerativ Alcoolul este, ntr adevr, o cauz predispozant la boal pnn leziunile pe care le provoac, n special la nivelul sistemului nervos
aceast predispoziie putnd s treac la generaia urmtoare, n caz c intoxicaia este im portant Dar alcoolul este si o cauz determinant care poate duce la accidente acute, cu att mai uor cu ct
subiectul este predispus Mecanismul, rezumat de M Legram, este urmtorul Degeneraii creeaz buton, iar butoni creeaz de generai" Numeroi autori vor defini astfel alcoolismul drept unul din
stigmatele degenerescentei, pe cnd alii vor conchide c apetena pentru butun alcoolice este aceea care se transmite" Dac teoria eredoalcoolismului a btut pasul pe loc n anii '40, n favoarea teonilor
medialiste, de la nceputul anilor '80 este de notat multiplicarea cercetrilor asupra consecinelor alcoolismului

EREDODEGENERESCENT (engl
heredodegeneration) Sindrom de degenerescenta. - DEGENERESCENT
EREDOSIFILIS (engl heKdosyphilis) Nume dat odinioar sifilisului.
Noiunea de eredosifilis, foarte rspndit la nceputul secolului XX, pn n anii '40, ndeosebi datorit lucrrilor lui A Fournier si ale elevilor si, rmne foarte vag la autoni care o folosesc ntr adevr,
dac polemica asupra originii mfectioase sau ereditare a sifilismului a ncetat din 1905, o dat cu descoperirea treponemei, noiunea de eredosifilis nu continu mai puin s funcioneze, n afara
problematicii etiologice Uneori, pn n zilele noastre, termenul este sinonim al sifilisului con geniul, contractat de fetus n timpul vieii intrauterine Uneori este o entitdte morbid autonom, cuprinznd
semne extrem de variate, n aa fel nct unu autori fac din el prima cauz de mortalitate infantil Alteori, n sfrit, ca si tuberculoza si alcoolismul, este factor de degenerescent, cu stigmatele sale
distrofice, cu constituia sa fragil si predispoziia la nebunie
n toate cazunle, eredosifihsul este pus n fat ca o cauz de multiple patologii stri de arieratie, paralizie general |ii ml, tulburri de personalitate, demnii i precoce, uneon ntr un cadru general ca acela al
psihozelor eredosifilitice ' ale lui Regis n ceea ce privete tratamentul, el nu difer de tratamentul general alsifihsului de la mercur la penicilin, trecnd pnn srurile de bismut si arsenicale , dar prevenirea acestui flagel social i-a mobilizat cel mai mult pe auton

EREUTOFOBIE

sau ERITRO-

FOBIE ( engl ereutophobia sau erytro-phobia) Teama obsedanta de a roi.

n majoritatea cazurilor, ereutofobia se asociaz n mod efectiv cu rosirea fetei sau cu sudatia ceea ce sporete inconfortul subiectului, mai ales atunci cnd se gsete n prezenta altor persoane Ereutofobia
survine la pubertate si la tineri, n special la tinerele fete Ea nu exprim, cel mai adesea, dect o labilitate sau o reacie emo tional exagerat, ns pasager estompau du se cu vrsta Dac persist n cursul
vieii adulte ea poate handicapa viata pro fesional si social a subiectului, fcndu l s i fie fric sau chiar s evite situaiile n care s ar putea simi judecat sau chiar pur si simplu observat de ceilali A
pretexta timiditatea sau o lips de asertivitate nu mai este n acest caz suficient pentru explicarea acestei tulburri
ERGOTERAPIE (engl work therdpy) Metoda de tratament i de readaptare a unor handicapai sau bolnavi mintali, prin nvarea i practica unor tehnici artizanale sau a unor munci adaptate la capacitile
lor funcionale, eventual diminuate, n vederea reinseriei socio-profesionale.
Aceste activiti au n psihiatrie mai nti un scop ocupational P Pinel sena, n al su Trdtdt medico-filosofic (ISW) Este rezultatul cel mai constant si mai unanim c, n toate azilurile publice, ca si n
nchisori si ospicii, cel mai sigur si poate singurul cheza al meninem sntii, bunelor moravuri si al ordinii este legea unei munci manuale, executat cu rigurozitate " n 1830, G Ferrus, punndu-i pe
bolnavii de la Bicetre s munceasc la ferma de la Samte-Anne, gndea la fel Dar
ESQUROL

numai la nceputul secolului XX cu H Simon n Germania si cu unii psihiatri englezi, promotori ai unei veritabile terapii ocupationale" aceasta se va integra n programul de tratament al bolnavilor O
dat cu nceputurile psihoterapie! instituionale, practicat la Saint Alban n anii celui de al doilea rzboi mondial, ergo-terapia se situeaz n centrul aciunii terapeutice animate de L Bonnafe si F
Tosquelles, care redescoper scrierile lui H Simon si le traduce n francez
Trebuie recunoscut c, dup o dezvol tare considerabil n anii "50 a acestei forme de tratament, ergoterapia si a pierdut n parte importanta n spitalele psihiatrice, din cauza internrilor din ce n ce mai
scurte ale bolnavilor Ea este, n schimb, extrem de utilizat n , atelierele terape utice", care reprezint un mediu mterme diar ntre umtarea de ngrijire spitaliceasc propriu zis si mediul normal de munc"
(P Bernard), precum si n unele centre de munc protejate (ateliere protejate si centre de ajutorare prin munc)
Bibi Arveiler J P , Bonnet C Au travdil Eres Toulouse 1991
EROTOMANIE (engl erotomania) Delir pasional cronic axat pe iluzia delirant de a fi iubit de o persoan cel mai adesea inaccesibil.
Acest delir, descris de G -G de Cleram-bault ca o psihoz pasional deosebit de paranoia, se caracterizeaz pnntr o evoluie n trei faze faza speranei, cea mai lung, n care pacientul sper c iubitul" i
va face deschis declaraia, urmeaz faza nciudm, care adesea se asociaz cu depresia, uneon chiar cu idei de sinucidere (autohz posibil), n sfrit, faza ranchiunei, cu agresivitate fat de obiect, care se
expnm
pnn treceri la act ce pot merge pn la uciderea acestuia Exist deci un nsc me-dico-Iegal serios, care trebuie cunoscut bine
Obiectul este, n general, de un rang social superior aceluia al erotomanului vedet de cinema sau de music-hall, autor celebru, avocat,ecleziast, medic etc Acesta din urm n special, dat fund poziia sa si
funcia profesional, este adesea obiectul unui astfel de delir pasional, care are loc de 4-5 ori mai frecvent la femeie dect la brbat
n afar de erotomania pur sau primar, exist erotomanii secundare, care survin n cursul unei psihoze paranoice cronice sau al unei schizofrenii paranoide Aici tema erotomaniac se expnm pnntr un
coninut dehnc mult mai vast, interpretativ sau halucinator Obiectul nu este n acest caz izolat, aprnd, dimpotriv, printre ceilali persecutori si trecnd de la o persoan la alta
ESQUIROL (Etenne Jean Dommique) Psihiatru francez (Toulouse, 1772 Paris, 1840).
Este inspiratorul legii din 1838 cu pn vire la internare A fost elevul si coninu atonii lui P Pinel n ceea ce privete pnmele dezvoltri ale psihiatriei franceze A fcut studii teologice destul de ntinse, nainte
de a trece la studii medicale n oraul natal
Sosete la Paris n 1799 si frecventeaz serviciul viitorului su profesor, la Sal-petnere, ncepnd din 1801 i susine, n 1805, teza asupra pasiunilor considerate drept cauze, simptome i mijloace curative
ale alienm mentale" Devine mai trziu supraveghetor n serviciul lui Pinel, n 1811, iar de ndat ce are vechimea necesar, n 1812,devme medic la Salpetnere ESQUIROL
Pe de alt parte, ntemeiaz o cas de sntate privat, situat mai nti n Paris, strada Buffon, iar ncepnd din 1827 la Ivry sur-Seme La moartea lui A Royer Collard, n 1825, ocup locul su de medic ef
la Casa regal de la Charenton, unde va rmne pn la sfritul vieii ntre timp, devine inspector general al facultilor de medicin (1823) si prese dinte al consiliului de igien public al departamentului
Sena (1833) Cursul su de patologie mental, nceput la Salpetriere, este continuat la Charenton, unde el va for m pe cei mai muli medici ahenisti fran cezi de la mijlocul secolului al XIX lea Are, de
asemenea, un rol important pe plan administrativ si legislativ, n special n pregtirea legii din 30 iunie 1838, care va reglementa tratamentul si spitalizarea bolnavilor mintali n Frana timp de un secol si
jumtate Esenialul operei sale l gsim n tratatul Despre maladiile mentale, aprut n acelai an cu legea Tratatul re prezint ncununarea carierei acestui mare clasic al psihiatriei franceze n acelai an,
1838, Esquirol vede, ntr adevr, promul gata legea asupra internm, al crei ini tiator a fost, dup cum vede si punerea pietrei de temelie la noul azil din Charen ton, ale crui planuri au fost fcute dup
directivele sale si care va sluji timp n delungat de model tuturor constructorilor de astfel de stabilimente Tratatul su este, de fapt, sub forma a dou mn volume, de 678 si, respectiv, 864 pagini, inclusiv o
sene de 27 plane cu finee gravate de Ambroise Tardieu si reprezentnd difente tipun de boli mintale, un fel de patchwork care reunete toate articolele antenoare ale lui Esqauirol si ndeosebi acelea scnse
pentru marele Dictionnaire des sciences medicales (Panckouche), ntre 1821 i 1826 Regsim aici clasificarea nosografic
a bolilor mintale fcut de magistrul su Pinel, uor modificat Separaia ntre ceea ce este de ordinul insuficientei dezvoltm mentale (idiotie, cretinism, imbecilitate) si ceea ce este de ordinul debilitm
psihice (dement) este aici mai bine tranat Mama, delirul general este aici bine descris, n toate formele Melancolia, ns, delirul parial, este nlocuit prin dou clase de afeciuni difente de o parte
lipemama sau delirul tnst, cu formele sale care conduc la sinucidere (creia Esquirol i-a consacrat un studiu important), de alt parte monomam ile, delirurile limitate la una sau la un mic numr de idei
Aceast ultim clas reprezint partea cea mai onginal a operei sale clinice El face distincie ntre mono maniile intelectuale, n care tulburarea intelectual, delirul cu iluziile sale senzon ale, cu interpretri
morbide, cu halucinaii domin simptomatologia, monomaniile afective, n care tulburarea rmne mai ales afectiv, afectnd sensibilitatea, fr veritabil delir (este vechea manie fr delir descris de Pinel
sau mania raional), monomaniile instinctive, n care doar voina este lezat, bolnavii svrind acte dehctuoase si imorale ca pe nite aciuni instinctive irezistibile", care pot merge pn la omucidere

Monomania omicid" fr delir va fi obiect de discuii vehemente la curile cu jun, ntre magistraii care vor s aplice legea si experii ahenisti care ncearc (cu aprtoni lor) s-i declare pe criminali
iresponsabili, fcndu i s beneficieze de articolul 64 al Codului penal Aceast lucrare cupnnde, de asemenea, capitole foarte interesante despre tratamentul moral, casele de tratament pentru alienau, despre
administrarea si paza poliieneasc a acestor stabilimente, precum si texte pnvind domeniul medico-legal psihiatnc, pe care Esquiro 1-a lrgit
ETNOPSIH1ATME

mult Opera lui Esquirol, n acelai timp clinic si medico-adrmnistrativ, a marcat profund destinul psihiatnei si al asistentei bolnavilor mintali - MONOMANIE
ETEROMANIE (engl ethensm) Obi-nuire la eter, cel mai adesea folosit n inhalaii, iar uneori prin ingestie, chiar prin injecie.
ISTORIC Cunoscut din secolul al XVUI lea, eterul etilic a fost folosit n 1840 n inhalaii, ca anestezic n cazul operaiilor El a fost nlocuit de cloroform, protoxidul de azot, analgezice generale (morfin)
sau locale (denvati ai cocainei) O mare vog a eteromaniei a avut loc n Irlanda n 1850 drog ieftin, eterul era consumat n locul alcoolului (uneori amestecat), n baruri n Frana, fapt destul de bizar,
utilizarea sa (mai ales prin inhalaii) a rmas limitat ndeosebi n unele medii literare Ouy de Maupassant a fost un adept, la fel ca Jean Lorram, autor al unor Contes d'un buveur d'ether
EFECTE Beia etenc este obinut foarte repede dup priz Senzaia de plutire, uneon eufonc, face loc unor fenomene halucmozice,ntr-un context confuzo oniric n cazul unor doze puternice poate
surveni o com cu convulsii Toleranta este rapid, determinnd o cretere a dozelor n caz de utilizare repetat Exist n acest caz adesea o dependent psihologic, dar si fizic (sindrom de sevraj, cu duren
abdominale, crampe etc) Etensmul cronic include tulburri neurologice, cu tabloun simptomatologice pseudodementiale Produs foarte puin discret, din cauza mirosului su caractenstic, eterul nu a fost
utilizat dect marginal de toxicomanii actuali (Este totui supus prescripiei medicale,
ncepnd cu anul 1986) Adolescenii n cutare de beie i prefer fie alcoolul, fie tncloretilena sau ali solveni organici
ETILISM (engl alcoholism) Sinonim al alcoolismului, folosit uneori spre a disimula sub o aparen mai tehnica conotaiile peiorative vehkulate de acest cuvnt.
ETNOPSHIATRIE (engl ethnopsychi-atry) Domeniu al psihiatriei consacrat studierii tulburrilor mentale n funcie de grupurile culturale i etnice crora le aparin subiecii respectivi.
Numit si psihiatrie comparat (E Orti-gues) sau transcultursl (Y Pelicier), etnopsihiatna ine att de o practic terapeutic care caut s trateze diversele maladii mentale prin prisma inseriei si
apartenenei lor la un grup sociocultural sau etnic determinat, ct si de o tiin care caut s repereze si s compare modali ttile si formele de patologie mental specifice cutrui sau cutrui mediu social
particular
Dou mari tendine par s domine etno psihiatna
n cadrul primei tendine, clinicienn consider diferena sociocultural ca fiind relativ neglijabil n raport cu patologia care rmne grosso modo identic de la un grup la altul Obiectul etnopsihiatnei ar fi n
acest caz cel mult s repereze modul singular n care bolnavul si ar apropia o realitate social exterioar a sa, cu ajutorul propnilor si determinani psihici
n cadrul celei de a doua tendine, dimpotriv, diferena sociocultural este con sideral ca fund fundamentul nsui al etenopsihiatnei, care face din aceasta o tiin autonom, chiar dac ea trebuie s
rmn pluridisciplinar Aceast tendin a fost ilustrat de etnologii nord-amencani M Mead,R BenedictiA Kardinerside psihanalistul si etnopsihiatrul G Devercux Ea este azi reprezentat n Frana mai
ales de un elev al acestuia din urm, T Nathan (1986) Pentru acesta, identificrile succesive care au format un subiect nu au loc dect prin interiorizarea de modele cultu rie impuse de societate Subiectul, n
msura n care se socializeaz,, particip n mod necesar la modelul cultural n care se exprim"
Aceste dou tendine chiar dac final mente se ntlnesc se opun n ceea ce pnveste problema inevitabil a raporturilor psihismului cu culturalul, aa cum deja M Mauss o ndica n eseul su Raporturile reale
si practice ale psihologiei si socio logici' (Sociologie et anthmpologie, 1949) De fapt, se cere evitat pe de o parte , o concepie monadic si n mod deliberat antisociologic a individului' iar, pe de alt parte
o concepie reificatoare si n mod dehtferat antipsihologic a socialului dublu dogmatism care nu poate duce dect la a lua poziie ntr un fel de joc perfect steril fie n favoarea preeminentei individului
asupra societii, fie n favoarea preeminentei societii asupra individului' (F Laplantme, 1988) Aceast dilem a fost depit mai ales n domeniul etno psihanalizei de ctre G Devereux, care a artat c
orice fapt uman trebuie fcut comprehensibil prin ambele abordri, psihologic pe de o parte, sociologic pe de alta, ntr un complementansm care n mod necesar nu este simultan si care nu are a tine seama
de o succesiune particular Aceste dou discursuri explicative sene Devereux nu pot si nu trebuie s fie simultane, ele trebuie inute consecuuv, ordinea n care sunt inute neavnd importan "
Etnopsihiatna va adopta si ea
aceast abordare explicativ complementar, ncercnd s rspund la dou ntrebri principale puse de H Ellenberger, unul dintre eminenii si cercettori Maladiile mentale sunt ele toate aceleai de la o
tar la alta, sau sunt rezultatul unei culturi particulare 9 Noiunea de maladie mental este ea universal, sau specific anumitor culturi particulare 9 Dac este universal, maladia mental se manifest prin
semne si o evoluie specifice unui mediu sociocultural sau etnic determinat 7 Si care ar fi factorii sociali responsabili n mod deosebit de apariia acestor tulburri mentale 7' Vedem c rspunsurile la aceste
ntrebri condiioneaz orice anchet epidemiologic ct de ct extensiv si c nu exista cercetri de amploare n acest domeniu care s nu se asocieze cu o cer cetare etnopsihiatnc prealabil Singurul
pericol, deja semnalat de F Fanon n 1952 (Piele neagr si mti dlbe), ar fi sa se dea dovad de un etnocentnsm care s pnvile gieze unele modele occidentale, transfer mnd etnopsihiatna n instrument al
unui imperialism cultural
BH Fpurastid R Introduction a l ethnopsychi atrie Privat Toulouse 1985 Laplantme F L ethnop'iychiatne PUF Pans 1988 Nathan T La folie des autres Dunod Pans 1986

EUFORIE (engl euphona) Stare timo-afectiv general de satisfacie i bun fiinare.

Euforia poate cpta un aspect patologic cnd apare n contrast cu o situaie real care ar trebui s fie trit ntr un mod ne plcut Este atunci semnul unei debilitri demeniale (n special n paralizia
general sau n unele tumori frontale, n care euforia face parte din mona') sau al unui acces de excitaie maniac, ort al unei discordane afective schizofrenice
VITAL (engl vital evenf) Eveniment biologic susceptibil de a provoca o maladie mental i n special o depresie, ntrerupnd cursul normal i uniform al vieii unui subiect care prea pn atunci
sntos mental i bine adaptat.
Nu avem deci de a face cu un simplu traumatism psihic susceptibil s declaneze o stare nevrotic acut ci cu un eveniment perfect reperabil n istoria subiectului care determin modificri importante n
viata cotidian si are un efect de stres, repetn du se continuu pe parcursul unei lungi perioade ntr un mod realmente cumulativ Dac receptivitatea terenului, fragilitatea personalitii, predispoziia la
morbiditate joac un anumit rol n aceast psihopate logie reactional nu este mai puin ade vrat c evenimentul vital specific va rmne factorul declanator al decompen sni psihice Tocmai n cadrul unor
mari studii epiderruologice asupra unor populaii ntinse acest element etiologic a cptat o important att de mare nct a fost in trodus n clasificarea maladiilor mentale din DSM III, din DSM III R, n
axa IV rezervat , severitii factorilor de stres psihosociali Astfel, pe aceast ax, gsim exemplificate evenimente acute (engl dcute events), dup gravitatea lor
- uoar ruptur sentimental, nceput sau sfrit de colaritate, plecare a unui copil din cas,
-mijlocie cstorie,desprire,pierdere a locului de munc, pensionare, avort,
- sever divor, naterea primului copil,
- extrem moartea soului, descoperirea unei maladii fizice grave, viol,
-catastrofic moartea unui copil, sinuciderea soului (soiei), catastrof ha rural, situaie de ostatic
EXAMEN MEDICO-PSIHOLOCUC

Trebuie raportat la biografia specific fiecruia evenimentul capabil s loveasc un subiect

Nu trebuie uitat c rsunetul afectiv, aciunea patogen a unuia dintre aceste evenimente vitale nu sunt comprehensibile dect pornind de la semnificaia pe care o capt pentru subiect n funcie de ntreaga
viat individual si n special de istoria sa din cea mai frageda copilrie
EXALTARE (engl exaltdtion) Stare de excitaie intelectual i psihomotorie relativ moderat, cu sentimentul de a svri toate aciunile cu plcere i bun-dispoziie.
Destul de apropiat de euforie*, se de osebeste de aceasta prin faptul ca se aso ciaz n general cu o mai mare activitate Cnd depete o anumita msur poate sa marcheze nceputul unui acces maniacal

EXAMEN MEDICO-PSIHOLOGIC
(engl medico psychologicdl examiution) Expertiz judiciar penal cerut cel mai adesea de ctre judectorul de instrucie, spre a clarifica personalitatea i mobilurile acuzatului.
Codul de procedur penal, care pre vede acest examen, dispune de asemenea ca judectorul de instrucie s procedeze la o anchet asupra personalitii inculpatului ca si asupra situaiei lui materiale,
familiale si sociale Examenul medico psihologic constituie, mpreun cu ancheta de perso nahtate si examenul medical, dosarul per sonahttu inculpatului El este considerat cu totul oportun n cazul n care
inculpatul este n vrst de mai puin de douzeci si cinci de ani, avnd n vedere natura delic tului (lovituri si rniri voluntare, delicte sexuale, incendiu premeditat) n cazul posibilitii pronunm
dizgratieni de ctre
J* EXCITAIE
EXPERTIZA

prini, n cazul unei decizii de amnate, cu admiterea unui regim de semilibertate

Dup textele de instrucie general, ..est examen, care utilizeaz testele i toate celelalte mijloace ale psihologiei modeme, tinde s releve aspectele personalitii delincventului considerat ca rspunznd
normalului (afectivitate, emotivitate etc ), s i determine nivelul de inteligent, de abilitate manual de atenie, oferind date utile pentru nelegerea modelelor delic tului si pentru tratamentul delincventului
ncredinat unor medici psihiatri acest examen are drept obiect s determine dac perturbatule si personalitatea pot fi situate n ansamblul afeciunilor psihopatologice cunoscute n afar de aceasta,
examenul tinde s permit un pronostic privind evoluia ulterioar a comportamentului si un aviz privind tratamentul de avut n vedere"
Acest examen, practicat de un expert nscris p lista experilor judiciari se poate aplica att minorilor ct si majorilor Mai mult, magistratul instructor poate prescrie ca examenul medico psihologic s fie
efectuat de o echip care, pe lng psihi atru, s cuprind un psiholog si o asistent social n orice caz, aceast msur se nscrie ntr un proces de aprare social
EXCITAIE (engl excitation) Stare tranzitorie sau prelungit de exaltare, cu hiperactivitate a funciilor mentale i psihomotorii, care se asociaz in general cu agitaie motorie, hiperexpresivitate
emoionala i o mare locvacitate, cu un discurs uneori injurios i obscen.
Dac este vorba de un simplu acces de excitaie, cauza acestuia poate fi o emoie intens sau o intoxicaie (alcoolism, de exemplu) Dac este vorba de o excitaie
durabil izolat, ne putem gndi la o stare maniacal
Cel mai adesea, ns, excitaia face parte din tabloul clinic a numeroase stan psihi atnce grave confuzie mental, bufeu deh rant, faz procesual a unei schizofrenii, activare a unui delir cronic de persecuie
sau pasionai etc Apare, de asemenea, n unele afeciuni neuropsihiatnce (trauma tisme cerebrale, tumon frontale, unele stadii de dement, encefalite, hemoragii meningeale etc)
Intr, n general, ntr un context de ur gent psihiatric, necesitnd nu numai o sedatie imediat, ci si un bilan etiologic nainte de toate programat terapeutic
EXHIBIIONISM (engl exhibiionism flashing) Expunere la vedere, n public, a organelor genitale, repetat n mod
impulsiv.
n mn
n marea majoritate a cazurilor acest fenomen este unul brbtesc, la adresa unei victime care, de cele mai multe ori este de sex feminin Exhibiionismul poate fi oca zional sau obinuin Dac uneori se
poate nsene ntr un registru nevrotic, l ntlnim de asemenea, la subieci perveri sau psihotici
EXOGEN (engl exogenous exogenic) Se spune, n patologia mental, despre orice maladie, despre orice proces morbid a cror cauzalitate depinde de cmpul exterior organismului subiectului
sau personalitii sale intime.
Termenul se opune deci n mod nguros termenului endogen" Va fi utilizat mai ales pentru a defini depresiile provocate de eve mmente extenoare, n opoziie cu melan colilie endogene', care nu s-ar datora
unor faeton declanatori din extenor, chiar dac, de mai muli am, nu mai sunt
separate cu atta ngoare aceste dou forme de depresie Gravitatea simptomelor este cntenul care are acum precdere fa de aceast distincie etiologic discutabil

EXPERIEN DELIRANT (engl

delusional expenence) Stare de contiin cu caracter patologic, tranzitorie, caracterizata printr-o tulburare a percepiilor externe i interne (tulburri ale claritii i luciditii cmpului perceptiv), o perturbare profund a strii timice (angoas sau, mai rar, euforie), o invadare halucinatorie i delirant a ntregii viei interioare a subiectului i impresia sa c nu mai poate controla
aceste fenomene (n fixitatea sau n rapiditatea lor excesiv), ca i cum le-ar suporta ntr-un mod automat sau strin de el nsui.
Aceast expenent, zis primar , se poate limita la un acces deliric Adesea, ns, ea este punctul de plecare al unui delir schizofrenic cronic, acesta putnd, de altfel, s se mbogeasc cu noi expenente
delince n cursul fazelor evolutive pro cesuale
De acord cu H Ey, putem distinge patru nivelun structurale ale acestei bulversri, a acestei destructurn a contiinei, mer gnd de la cel mai superficial la cel mai profund, dmtr o perspectiv neojacksom
an
- expenentele de anxietate sau de exal tare delirante, n cursul crora angoasa sau eufona sunt att de intense nct ele' bulverseaz chiar si percepia realitii" (pseudohalucinatii acustice verbale sau
vizuale, iluzii de influent, de inspiraie, de posedare demonic, pe care le putem con stata n anumite forme de depresie melancolica),
- exponentele de dedublare si de de personalizare cu automatism mental care se
ntlnesc la nceputul sau la sfritul psihozelor delirante acute, n puseele schizofrenice sau ca momente fecunde sau iniiale ale psihozelor delince cronice,
- expenentele crepusculare oniroide caractenzate de o stare crepuscular a contiinei, un fel de hipnoz cu puternic ncrctur imaginar", cum putem ntlni la epileptici si n unele psihoze distimice
(schizoafective),
- n sfrit, expenentele confuze omnce cu profund destructurare a contiinei cum o vedem n confuzia mental cu dez orientare temporo spaial, n stnle de delinum (la alcoolic, de exemplu) si n unele
intoxicaii (farmacopsihoze acute)

EXPERTIZ (engl expert appratsal) Msur de instrucie care const n a se proceda la constatri sau la estimri care cer cunotine tehnice, constatri sau estimri fcute de ctre un specialist
anume mandatat n acest scop de o jurisdicie sau instituie.
Unele expertize sunt calificate drept , amiabile atunci cnd rezult dmtr un acord ncheiat ntre pri, nainte sau dup ivirea unui litigiu Alte expertize se numesc , oficioase" atunci cnd sunt efectuate la
cererea unei persoane, fie pentru tre bumtele unei procedun n curs de desf surare sau proiectat, fie n afara oricrei procedun
Este clasic s se recunoasc c exist numeroase tipun de expertize psihiatnce, a cror natur tine de cadrul juridic n care ele se nscnu Astfel, se disting expertize n matene penal sau civil, n matene de
secuntate social, n matene de pensionri militare de invaliditate etc Expertizele penale sunt cele mai ilustrative n ceea ce pnveste specificitatea psihiatric Cu unele excepii, expertizele penale sunt
totdeauna

l y. EXPERTIZA
practicate de experi nscrii pe listele dresate anual de ctre curile de apel sau stabilite de ctre biroul Curii de casaie Once jurisdicie de instrucie (judector de instrucie camer de acuzaie) sau de jude
cat (tribunal sau curte) poate fie la cererea ministerului public (procuror substitut), fie din oficiu, fie la cererea prinilor s ordone o expertiz Misi unea experilor, care nu poate avea ca obiect dect
examinarea problemelor de ordin tehnic este precizat n decizia care ordon expertiza Acest document indic si rgazul acordat experilor, rgaz care este de cele mai multe ori de dou luni
EXPERTIZA PSIHIATRIC N APLI CAREA ARTICOLULUI 64 DIN CO DUL PENAL Cu excepia unui caz particular, once infraciune penal se com pune din trei elemente un element legal, adic un
text legal expres, un element material, adic un fapt (act sau omisiune) formal sfebiht un element moral, anume cunoaterea importantei actului si accesul la libera alegere
Existenta primelor dou elemente face s fie recunoscut culpabilitatea autorului lor Dar, pentru a fi declarat responsabil se cere s fie prezent si elementul moral Or, ntre teona liberului arbitru si aceea a
pozitivitilor care, dimpotriv, neag orice posibilitate de liber alegere se admite actualmente c asupra oricrei persoane i exercit influenta o prezumptie legal de libertate de alegere Trebuie nlturate
situ atule pe care legea le recunoate ca exoneratoare de responsabilitate (legitima aprare, de exemplu)
Codul penal dispune, din 1810, c nu exist nici cnz si nici delict cnd in culpatul era n stare de demen n timpul aciunii sau cnd a fost constrns de o for
creia nu i-a putut rezista" Expertiza psihiatric are deci drept scop s infirme prezumia legal de imputabttitate, fcnd dovada c subiectul era n stare de dement sau de constrngere n momentul
svrim actului prohibit ndoiala nu i este de folos acuzatului, ns poate fi reinut o respon sabihtate atenuat
n practic din 1986, judectorul de instrucie (cel mai adesea) desemneaz un expert unic, n afar de cazul n care circumstanele justific desemnarea mai multora Mai nainte erau n mod siste matic
numii doi experi Rostul expertizei nu s a schimbat din 1959 ncoace, repro ducnd cel mai adesea articolul C 345 din Instrucia general de aplicare a Codului de procedur penal care cere s se dea ras
puns la urmtoarele ntrebri examinarea subiectului dezvluie la el anomalii men tale sau psihice 9 (dac este cazul s se desene si s se precizeze la care afeciuni se refer ele) infraciunea reproat su
biectului este sau nu n relaie cu respec tivele anomalii 7 prezint subiectul o stare periculoas 9 este subiectul pasibil de o sanciune penal9 este subiectul curabil sau readaptabil9
Adesea se adaug o a asea ntrebare, care cere s se arate dac aceste anomalii sunt de natur s l fac pe subiect a fi considerat n stare de dement n sensul articolului 64 din Codul penal sau, dim potriv,
s i se atenueze responsabilitatea, si n ce msur
Termenul de dement, cu toate c nu este definit n mod legal, este luat n sens larg psihoze cronice, aneratie mental profund, dement senil, bufeu delirant Oricum, acuzatul este examinat cel mai adesea
n stare de arest, dup care expertul i nainteaz raportul judectorului care 1-a
EXPERTIZA

desemnat Rareori acesta nu d curs avizului expertului Pe de alt parte, prile pot s cear o contraexpertiz si o supra expertiz Dac magistratul emite o ordonan de neurmnre, cel n cauz face atunci
obiectul unei internri ntr un spital psihiatric, pnntr o decizie a prefectului
EXAMENUL MEDICOPSIHOLOGIC Fund o expertiz, acest examen este reali za pnn aplicarea articolului 31 al Codului de procedur penal El nu are drept scop cercetarea unei stan de dement', ci de
scrierea dinamic a aspectelor personali tatu delincventului si mai buna nelegere a mobilunlor crimei sau delictului
EXPERTIZELE LA MINOR Ordonana din 2 februane 1945, dei de mai multe on remaniat, definete in prezent statutul penal al minorului n Frana Minorul face obiectul unui privilegiu de jurisdicie
judector pentru copii tribunal pentru copii si curte cu jurai pentru minori n prin cipiu, condamnarea trebuie s fie excepie, iar reeducarea s fie calea normal Dac un minor este condamnat, el
beneficiaz si de scuza de rrunontate , ceea ce nseamn c pedeapsa trebuie redus n proporii variabile Cu toate acestea, ca si delmcven tul major, minorul poate face obiectul unui examen psihiatric ntru
cercetarea unei stan de dement, la fel, poate face obiectul unui examen medicopsihologic
Acesta din urm, potnvit textelor de instrucie general, utilizeaz testele si toate celelalte mijloace ale psihologiei modeme, el tinde s dezvluie aspectele personali tatu minorului considerate ca rspunznd
normalitii (afectivitate, stpnire de sine, emotivitate etc ), s determine nivelul de inteligen, de ndemnare manual, de aten ie, furniznd date utile pentru nelegerea
mobilunlor delictului i pentru tratamentul tnrului delincvent
O anchet social recolteaz informaii pnvind situaia matenal si moral a fami hei, caracterul si antecedentele minorului frecventa colar, atitudinea sa la scoal condiiile n care a fost crescut Astfel sunt
culese ct mai multe informaii care permit individualizarea la maximum a msurilor educative si/sau penale
ALTE EXPERTIZE PENALE Dac su portul acuzaiei l constituie mrturia unei victime poate fi cerut o expertiz cu pn vire la acea victim Sunt frecvente czu nle n care este vorba de prejudicii sexuale
a fortion cnd avem de a face cu copii sau adolesceni Infraciunile sexuale comise pot fi exhibiionismul, atentatul la pudoare incestul sau violul
Alte sarcini de expertiz pot cere avi zarea tehnic a credibilitii declaraiilor inculpatului avizarea pnvind mrtunsmle si / sau retractrile, avizarea evalum ecou lui psihologic al tarelor fizice avizarea
pnvind capacitatea inculpatului de a re cunoate sau de a participa la o reconsti tuire
La nceputul deteniei provizoni, se poate cere expertului s ateste dac acu zaul prezint semne clinice de utilizare a unor drogun sau semnele unui sindrom de sevraj sau ale nscului de a prezenta un
asemenea sindrom n aceste situaii, m gistratul instructor poate decide un transfer n serviciul de psihiatrie, n mediu spitah cesc sau penitenciar
Bibi Raymond SG Le expertizei en sciences humaines psychiatne et psychologie Pnvat, Toulouse 1989

EY

EY (Henry) Psihiatru francez (Banyuls-dels-Aspres, 1900 - id., 1977).

A fost aprtorul organodmamismului n psihiatrie Dup studii medicale la Toulouse, apoi la Paris, a devenit me dic ef la spitalul psihiatric din Borneval (Eureet Loir),n 1933 Rmne aici pn la
pensionare, prednd n acelai timp la Paris (Spitalul Samte-Anne) un curs de eh nicS si psihopatologie, nerecunoscut de uni versitate, dar foarte frecventat de studenii n psihiatrie din perioada 1935-1970
Organizeaz, ca secretar general, primul Congres internaional de psihiatrie, n 1950, si fondeaz Asociaia mondial de psihiatrie, n 1961 n sfrit conduce revista L 'gvolution psychiatnque din pn 1947
n 1971
Foarte cultivat si profund interesat de istona specialitii sale, a redactat mai nti cele trei volume de 6tudes psychiatnques (1948-1954), care prezint tocmai cursul su din acei ani A fost ns mai ales
promotorul unei concepii organodinarruce a maladiei mentale, explicitat n pnnci palele sale lucrri La conscience (1963), Trite des ha]]ucwations(l913) si mai ales Des id6es de Jackson a un modele
orga no dynamique en psychidtrie (1975), n care dezvolt pe larg modelul su exph cativ aa cum l a descris pentru prima dat cu J Rouart, ntr un articol din revista
rEncephale,m 1936 Acest model,elaborat n lumina concepiilor lui H Jackson si P Janet cu privire la ierarhia nivelurilor de dezintegrare funcional a activitilor neurologice si cerebrale superioare, conduce la o teone psihopatologic, teone care face ca maladiile mentale s apar ca mo dalitti de descompunere (de disolutie) a corpului psihic cruia fnnta contient i constituie forma' Acest
neojacksomsm conduce la admiterea, pentru fiecare maladie mental, a unor semne negative sau de deficit, care exprim afectarea orga rac a funciei cerebrale specifice, si a unor semne pozitive de
eliberare de funcii inferioare, mai arhaice, pn acum controlate si inhibate de acea funcie cerebro psihic superioar lor Exist deci n spatele acestei teorii un d pnon evoluionist si mai ales functionahst
care restabilete o organogenez a maladiei mentale totui recuzat iniial de H Ey din cauza reduc tiomsmului ei mecanicist' n cele din urm el va conchide c orice form psiho patologic cere pentru
formarea sa simul tan si laolalt, o tulburare organic primordial si o stmctur psihologic ne cesar care constituie fenomenologia, baza existenial"
Bibi Albernhe Th Roux J La pensee de Henri Ey fiditions Medicales Specia Paris 1990

FABULAIE (engl fabncation, fabula tiori) 1) Povestire fantastic i extraordinar istorisit de subiectul care a nscocit-o de parc ar fi vorba de fapte reale trite de el. 2) Faptul de a construi i
istorisi o asemenea poveste.
Se poate distinge o fabulare normal obinuit la copil ncepnd cu fenomenul nsoitorului imaginar la vrsta de trei ani i pn la reveriile imaginative din primii ani ai adolescentei, cnd identificrile cu
eroi de roman, de filme sau de benzi de senate sunt povestite ca un fel de cvasi irealitate, si o fabulaie patologic care tine fie de mitomanie, fie de delirul de imagi naie n acest din urm caz subiectul nu
este contient de faptul c este tabulator si i va lua produciile imaginative drept amintiri autentice
Confabulatnle sunt o form particular n care fabulaia are loc potrivit capriciului discursului si dialogului cu semenul (A Bnllat Savann vorbea de confabula nle de mas" n care se las antrenai co
mesenii dup un prnz sau o cin copioas) Ele sunt patologice atunci cnd se dato reaz unui deficit de memorie anterograd cu o uitare pe msur, ceea ce l face pe
bolnav s confabuleze spre a si umple la cunele mnezice, ca n psihoza Korsakov*
FADING (termen englez) Form discreta de baraj care const n oprirea progresiv a cursului gndirii (fading mental) sau a unei secvene motorii.
Fenomenul este caracteristic schizo freniei
FALRET (Jean Pierre) Medic alienist francez (Marcilhac,Lot, 1794 - id., 1870).
A individualizat nebunia circular Elev al lui P PmelsiE Esquirol,Falret devine medic la Salpetnere (1831) si director fondator al casei de sntate din Vanves (unde se va retrage n 1869) A fost ndeo sebi
tentat s individualizeze maladiile mentale, studiind mai nti ipohondria, n 1822, apoi ceea ce va numi nebunia cir cular",n care reunete n aceeai entitate morbid (nosologic) faza de excitaie m
maca i faza de depresie" (termen utilizat pentru pnma oar n psihiatrie, ale melan cohei (lipemania descris de Esquirol),n 1854 Aceast maladie, caracterizat de evoluia sa n perioade, va deveni la E
Kraepehn psihoza mamaco-depresiv FALSA CONTIINA
FALS CONTIIN (engl false
consciousness) Cmp de studiu al discursurilor delirante care nglobeaz att cazuri clinice individuale de psihoze, nebuniile n doi, psihoze de casa, de palier i de cartier, ct i discursul
ideologic.
Dintre discursurile ideologice care in de falsa contiin putem meniona nazismul stalmismul, maccartismul etc Potrivit for mulei lui Engels ideologia este un proces pe care aa zisul gnditor l realizeaz
desigur n mod contient dar cu o falsa contiina Aceast noiune implica faptul ca structurile ideologice care dup formula lui Cesan capteaz locul unei realiti s prezinte uneori o dimensiune derealist
mai mult sau mai puin marcata si se ntmpl ca logica care subtensioneaz unele ideologii sa fie in mod bizar nrudit cu raionalismul morbid identificat din 1923 de ctre Mmkowski Aspectele cele mai
caracteristice ale falsei contiine n numr de dou sunt structura mamheist a discur\ului ideologic pe care Mmkowski a descoperit o n discursul schizofrenicilor si abuzul de identificare (sau extrapolarea
ilegitim dup Whitehead), care este o tr satur comun a logicii ideologice si a raionalismului morbid
Pe plan strict psihopatologic, abuzul de identificare, ca tulburare semantic si schizo fremc, a fost identificat de un filosof si logician pasionat de construirea unei se mantiei tiinifice Alfred Korzybski
(1933) El pretinde c falsa cunoatere (false knowledge) genereaz nebunia (msantty) n diverse conferine ulterioare (1937), el susine c n dementa precoce (schizo frenie) exist o tulburare la nivelul
funciei aflate la baza limbajului (colloidal overdis persion) Abuzul de identificare ca ipotez clinic a fost confirmat de J Gabel, iar mai trziu de S Aneti, falsa contiin constituind un domeniu de
cercetare n care

l?
psihopatologia clinic i sociologia nasteni sunt legate pnntr un schimb reciproc de date -

DELIR RAIONALISM MORBID SCHIZOFRENIE

BihL Aneti S Interpretation cit Schizophrema Basic Books New York 1974 (2 e ed) Cesan G Cntiquc Je U ra;so;i delirante Anthropos Pans 1984 Devereux G Etudes d ethnopsychi jtne generale Gallimard Pans 1970 Gabel J Dehre pohtique chez un
paranoide in Evo lutton ptychidtnque 2 1970 Gabel J Lafausse confuence Editions de Minuit Pans 1962 Korzybski A Science anei Samty The inter naional non Aristotelian Library pubhshmg company Englewood New Jersey 1933 Kor^ybski A
General Semantic? Seminar Englewood New Jersey 1937 Mmkowski E Fursac R de Le rationalisme morbide in Encephale 1923 Mmkowski E La sdiizo-phrenie Payot Pans 1927 Mmkowski E Le temps vecu D artrey Reprmt PUF Paris 1933 Todd E
Le ton et le proletaire Laftont Pans 1979

FALS RECUNOATERE (engl

rmsidentificdtion) Tulburare de identificare perceptiv caracterizat de faptul c subiectul are impresia c recunoate persoane diferite de acelea care se afla realmente n cmpul percepiei sale,
sau persoane care i sunt familiare n locul acelora, strine, care i se prezint.
Este deci posibil, mai ales n ultimul caz, s avem de a face cu o paramnezie* Cel mai adesea, ns, este vorba de o stare confuzional care se asociaz, eventual, cu tulburri de memorie, ca n psihoza
Korsakov* n alte cazuri falsa recunoatere este delirant i se poate manifesta sub patru forme diferite sindromul sosulor sau iluzia dublilor, descns de J Capgras sindromul Fregali.n care pacientul crede
a-si recunoate propriul persecutor n
persoanele cele mai diverse pe care ie nti nete, sindromul de mtermetamorfoz sau de credin n transformarea unei persoane strine n alta foarte apropiat pacientului (P Courbon si J Tusques), delirul
dublu lui,n care subiectul, ca Gohadkin,eroul ro manului lui Dostoevski, se crede persecutat de propria i imagine din oglind (heauto scopie delirant) -* ILUZIA DUBLILOR

FARMACODEPENDENT (engl
drug dependency) Stare psihic i cteodat i fizic ce rezult din interaciunea dintre un organism viu i un drog, stare caracterizat prin modificri de comportament i alte reacii care,
ntotdeauna, includ impulsia de a lua drogul n mod continuu sau periodic, spre a-i regsi efectele psihice i uneori spre a evita indispoziia lipsei drogului
Aceast definiie corespunde aceleia propuse in 1969 de experii Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS) pentru a nlocui termenii de toxicomanie si obis nuire Ed ddauga faptul c aceast stare se poate
sau nu nsoi de tolerant (adaptarea organismului la o substan necesitnd o cretere a dozelor spre a se obine acelai efect)
Dependenta fizic este o stare adap tativ caracterizat de apariia de tulburri fizice intense atunci cnd administrarea drogului este suspendat sau cnd aciunea sa este contracarat de un antagonist spe
cific" (OMS, 1964) Aceste tulburri con sntuie sindromul de sevraj Toxicomanii sunt acrosati" la drog si se afl deci n situaia de deficit" atunci cnd sunt decrosati"
Dependenta psihic este o stare n care drogul produce un sentiment de satisfacie si o impulsie psihic care cere admims trarea periodic sau continu a drogului, spre a provoca plcere sau a evita mdis
poziia" (OMS, 1964)
FARMACODEPENDENA

Potenialul de dependent fizic este aptitudinea unui medicament de d servi drept substitut altuia, de care organismul a devenit n prealabil dependent
Aceast definiie se vrea mai obiectiv dect vechea noiune de toxicomanie ncrcat de conotatn istorice subiective Dar ea eueaz tocmai n discernerea unei entiti si tinde, voind s o precizeze la
dezmembrarea sa A nu retine din toxico manie dect dependenta cum fac unu autori anglofoni cu termenul addiction ( obisnuire ) este a pune pe acelai plan conduite cu semnificaii si consecine extrem de
diferite Pe plan sociocultural exist deosebiri nete ntre dependentele la diferite tipuri de drog licite (alcool tutun medica mente) si ilicite (mai mult sau mai puin dure ) Din punct de vedere clinic de
pendenta este un element cheie al oricrei toxicomanii dar insuficient spre a rezuma acest concept Tendina ld obiectivare tinde sa fac din dependent un concept tim tific comportdmentdl ba chidr
msurabil Dependenta uman nu poate fi de fdpt abordata fr d fi ludte n considerdre poziia subiectului, angajamentul acestuia n dependent sau toxicofilia sa Ea nu se poate reduce la cercetri
farmacologice si comportamentale pe animale de laborator Zooexpenmentele nu permit, de fapt, dect o slab previzibihtate a puteru toxicomane gene a unui medicament nou Pentru psihanaliti aceast
noiune trimite la dependena infantil, la dificultile des prtini, la dificultatea de a tri doliul, la depresie sau la anaclitism (- DEPRESIE ANACLITIC) Din punct de vedere fenome nologic,
farmacodependena este ntot deauna un fenomen complex, care face parte dintr un mod de a fiina n lume si cu ceilali se regsesc aici att linitea dependentei de un obiect n aparent posibil de
FARMACOMANIE

dominat ct i o relaie special cu ceilali, cu plcerea, cu riscul, cu legea

FARMACOMANIE (engl phamaco mama) Abuz de medicamente, utilizate n afara indicaiilor date de medic.
Spre deosebire de toxicomanie, ataarea subiectului fa de un medicament se apropie de o obinuin devenit compulsiv Aciunea farmacologic joac un rol se cundar, chiar dac se poate vedea aprnd un fenomen de
tolerant care conduce la mrirea dozelor
Farmacomanul sau farmacofilul este mai ales un nevrozat a crui angoas poate rmne difuz sau se poate structura ntr un mod fobie, obsesional sau ipohondrie El se teme de orice modificare de prescripie care, crede el, ar
determina n mod inevi tabil o reemergent a tulburrilor Pe cnd toxicomanul care deturneaz un medica ment de la utilizarea sa este n cutarea unei plceri imediate, farmacomanul l utilizeaz ca pe un obiect contrafobic
Ape tenta sa pstreaz o anumit funcie tera peutic, neducndu l la dezinsertie social Toxicomanul recurge la calea parenteral, la posologu rapid sporite, pe cnd farmaco mnui respect calea de administrare mdi cat de
medic, cu o posologie care poate rmne minim, dar pe parcursul unei lungi perioade
Dei farmacomama poate privi tot felul de medicamente (laxativele, de exemplu), n cauz sunt cel mai adesea psihotropele n Frana, statisticile Casei naionale de asigurri pentru boal pe anul 1987 arat c printre cei 30 de
compui de maxim prescnptie figureaz 10 psihotrope Toate sunt tranchilizante sau hipnotice din clasa benzodiazepinelor Benzodiazepinele conduc la o dependent fizic dup o utilizare regulat timp de cteva luni, n doze
uzu ale Dar exist, de asemenea, reacii de
ricoeu, fr fenomen de sevraj veritabil subiecii anxioi pot n acest caz s fie determinai s ia benzodiazepme ntr un cadru care rmne terapeutic Ricoeu si reacie de sevraj pot, de altfel, s coexiste n consecin, limita
este adesea greu de determinat ntre dependenta fizic si simplul abuz de medicamente care carac tenzeaz farmacomama

FARMACOPSIHOLOGIE (engl phar macopsychology) 1) Disciplina care studiaz efectele la om ale substanelor chimice i capacitatea lor de a induce tulburri mentale. 2) Pentru unele scoli,
sinonim al psihofarmacologki. (n primul sau sens, termenul fctrmacopsihologte este de apropiat de cei de farmaco-psihiatne i psihiatrie experimentala)
n secolul al XIX lea, J Moreau de Tours (1845) remarc la consumatorii de hai o disociere psihic, pe care psihiatria ger man o va defini mai trziu drept Spdltung" ui caracteristic schizofreniei Cu ajutorul mescahnei, unul
din alcaloizn cactusului mexican (peyotl), este posibil s se provoace n mod artificial la subieci sntoi stri psihotice cum a fcut W Mayer Gross nainte de cel de al doi lea rzboi mondial Aceste stri, cu o du rat mai
scurt dect autenticele tulburri mentale, sunt de asemenea trite cu un anumit grad de autocritic privitor la fenomenele psihice anormale
n 1943, chimisti care lucrau cu denvati ai cornului de secar (ciuperc parazit a cerealelor) au trit fenomene halucinatoni Acestea au putut fi raportate la hsergamid sau L S D 25, care poate induce tulburri mentale
reversibile, evocnd, n cazul unor doze foarte slabe, schizofrenia Or, L S D , structur indolic apropiat de serotomn, activeaz receptorii serotomnergici Astfel,

240
perturbaii metabolice care par a sta la originea unor tulburri psihiatrice nu corespund nici unei leziuni neuroanato mice Cu toate acestea, pn astzi nu s a putut demonstra c un proces neurochimic este necesar si suficient
pentru a explica o tulburare psihic Dar liganti ai unor receptori pot fi utilizai pentru a suscita n mod artificial stri patologice crora dorim s le studiem sensibilitatea la diferite sub stane psihotrope Astfel m-clorofemlpipe
razma (m C P P ) agomst al receptorilor serotomnergici agraveaz simptomele obsesionale pe care apoi le putem reduce cu ajutorul altor compui serotomnergici
Toxicomanii care recurg la L S D si la amfetamine n doze mari i provoac m voluntar psihoze experimentale si prezint stan schizofrenice acute Utilizarea regu lat a drogurilor conduce la o srcire a activitii si afectivitii
similare stm deficitare din schizofrenia cronic Adesea este greu s se fac deosebirea ntre faima copsihoze si psihozele endogene
n sfrit, barbituncele cu durat scurt de aciune si amfetaminele n doze mici rmn utilizate n clinic n narcoanalize pentru a dezinhiba pe unu pacieni si a dispune de elementele unui diagnostic sau pentru a facilita
psihoterapia -> PSIHO FARMACOLOGIE
Bibi Snyder S , Le drogues et le cervedu Pour la Science Belm Paris, 1990

FASCICUL GENICULAT (engl gem

culated tract) Fascicul de fibre motorii cortico-nucleare care leag cortexul frontal motor de nucleii bulboprotu-beraniali ai nervilor cranieni.
Lezarea sa (cel mai adesea de origine artenopatic) se manifest pnntr un sindrom pseudobulbar, n care motihtatea automat
este conservat, pe cnd motricitatea elementar este extrem de perturbat

FENOBARBITAL (engl phenobarb, tat) Denumire curenta a acidului feniletilbarbituric.

Fenobarbitalul, a crui formul este C]2 H,2 N2 O,, este capul de sene al sub stanelor barbitunce Este utilizat ca antiepileptic, anticonvulsivant si hipnotic Celelalte aciuni biologice ale sale (depre sie respiratorie, inducie de
enzune hepatice) nu sunt utilizate n terapeutic Trata mentele prelungite cu fenobarbital pot modifica aciunea altor medicamente si mai ales s diminueze efectul multora dintre ele contraceptive orale anticoagu lante Mai mult
se poate observa o de pendent cu anxietate tremurtun halucinaii febr si convulsii n caz de sevraj brusc Intoxicaia acuta poate provoca o com grav cu depresie d respiraiei si hipotermie

FETIISM (engl fetishism) Deviaie sexuala caracterizat de un ataament erotic fa de obiecte, mai ales piese de vestimentaie, aparinnd sexului opus (nclminte, mnui, earfe, batiste),
uneori n contact cu organele genitale (slipuri, lenjerie de corp)
Descns pentru prima dat de A Bmet (Revue philosophique, 1887),, fetiismul erotic nu permite satisfacia sexual dect pnn contactul sau vederea obiectului feti Pentru psihanaliti este vorba de o defens contra angoasei
castrm, care l duce pe copil la o ventabil negare a absentei pe rusului la mama sa Obiectul feti ar fi n acest caz echivalentul acelui falus matern' a crui manifestare simbolic ar aprea n unele vesminte si, ntr un mod mai
metaforic, n uvie de pr si blnuri Dac fetiis mul este ndeosebi masculin (A C Kmsey,
241 FIBR NERVOASA

1948), se constat si la unele femei care valon/eaz mai ales o caracteristic vestimentar sau corporal a partenerului (barb, musta, pilozitate toraco-abdommal abundent, talie nalt etc ) Fetiismul
apare mai ales la subieci imaturi pe plan afectiv, n general anxiosi si timizi Este de resortul unei psihoterapn de inspiraie psihanalitic
FIBR NERVOAS (engl nenefiber). Prelungire a unui neuron, de forma alungit si extrem de subire, de ordinul a 05-20 micrometri sau fim.
Acest termen desemneaz axonul n general, precum si dendnta n cazurile unor celule senzitive ale ganglionilor ranidiem Sunt divizate n categorii dup cum disoun >au nu de o teac de mithn ct si dup
diametru Fibrele A cu teac de mielm groasl regrupeaz numeroase fibre sen zitive sau motorii Se mpart n suhcate norii dup diametral si destinaia lor Fibrele B ai teac de mielm subire sunt h bre
destinate comenzii ganglionilor vegetativi Fibrele C sau amielmice sunt fie motorii pentru comanda viscerelor ie senzitive vehiculnd mesaje cutanate musculare si viscerale
FLASH f termen englez) Senzaie puternica si scurii, n general plcuta, simit de un toxicoman la injectarea intra-venoasa a drogului (shoot).
Aceast senzaie fulgurant, adesea corn parat cu un orgasm generalizat la ntregul corp, uneori localizat (la cap, la organele genitale), alteori nsoit de senzaie de cldur, de furnicturi etc , face parte
din mitologia toxicomanic Experiena poate sta la originea clasicului coup ie tandre" pentru un drog Asa-numitul flash-back desemneaz reapariia efectelor unui drog, fr ca acesta s fi fost luat (exist
ndeosebi episoade de flash-bdck halucinogene)
242

R (engl fo flip sau to fltp out) Trirea unei indispoziii psihologice n cazul lurii unui drog sau n cazul opririi intoxicrii.
Termenul flipper poate desemna starea de angoas, chiar de depersonalizare care survine n cazul unui voiaj nefast (engl b<)d tnp) cu halucinogene n mod mai obis mut corespunde unor sentimente de ne
linite si de depresie care nsoesc o reducere a speec/ ului (amfetamine) sau cocainei Prin extensie, toate fazele angoasei sau depresiei pot fi astfel denumite de ctre toxicomani
FOBIE (engl phobid) Teama iraionala si continua de un obiect, de o fiina vie sau de o situaie determinata care, n ele nsele, nu prezint nici un pericol.
Subiectul este contient de iraionali tatea fobiei sale si sufer de faptul ca comportamentul su este determin it de evitarea stimulului fobogen si de teama de a nu fi confruntat cu ci n mod inopinat
FOBI1LP SIMPLE In populaia generala fobiile sunt trecvente, iar natura lor este extrem de divers Fobiile se numr cu sutele, iar unele subzist ntreaga viat Altele se estompeaz si chiar dispar n mod
spontan, o dat cu naintarea n vrst Ele pot s nu se nscrie n nici un context etiopatogenic, nejenndu l dect n mod moderat pe subiect atta timp ct nu este confruntat cu stimulri fobogene Este cazul
fobiilor simple referitoare la animale mici (oareci, psri, erpi inofensivi) sau la insecte, care prevaleaz la temei, teama de obiecte (arme de foc, pahare sparte etc ) sau situaii (de exemplu, cltoria cu avi
onul, faptul de a te gsi ntr-un spaiu ngust, n metrou, sau pe un loc nalt)
Ne putem pune ntrebarea dac aceste fobii simple nu sunt transmise pe plan
cultural sau dac nu au un rol de protecie pentru individ, cum este cazul unor frici infantile, care ca frica de ntuneric, nu se mai manifest la vrsta adult
FOBIILE CARE PERTURB VIATA COTIDIAN Alte tulburri fobice expn m o sene de evitri si de manifestri emoionale care pot cpta un caracter obsesional perturbnd viata cotidian a
subiectului fobia social si agorifobia
Fobid <>ocidl se manifest prmtr o evi tare a situaiilor n care subiectul ar putea fi obsenat si criticat de ceilali luarea cuvntului n fata mai multor persoane frecventarea unui restaurant abordarea unor
chestiuni sexuale etc teama de a roi de a tremura chiar de a v oma poate nsoi aceste fobii Ele apar din idolescent une ori mai devreme Ca si fobiile simple pot s treac neobservate de ctre anturaj atlta
timp ct subiectul cu preul unor strategii psihice epuizante reuete sa se sustrag acestor situaii sociale
Agorafobia* desemneaz etimologic teama de a se gsi n locuri publice de unde este greu s iest repede n prezent, acest termen are un sens mai larg el n globeaz nc de deplasare (tiaversarea unei strzi,
trecerea peste un pod sau pnntr un tunel, de exemplu) sau de intrare n unele locuri nchise, cum sunt ascen soarele, slile de cinematograf sau marile magazine, care sunt temute de claustrofobi*
Tulburrile agorafobilor, ca si acelea ale altor numeroi fobiei, diminuea? sau pot chiar s nu se manifeste atunci cnd ei sunt nsoii de persoane pe gustul lor, ceea ce i face dependeni de anturaj
Manifestrile lor de anxietate care anticipeaz situaia de care Ie este team, se asociaz cu tulburri psihofiziologice impresia de nmuiere a picioarelor, de lein iminent, senzaii de
FOBIE

ameeal Accesele de panic, obiect al unor cercetri recente, sunt prezente n unele forme de agorafobie si s-ar putea gsi la originea acestora Aprehensiunile agorafobilor nu ar mai fi n acest caz legate de
un stimul extern, ci ar constitui ceea ce a fost descris ca fund , frica de fric", aceasta din urm rmnnd legat de senzaii interne a cror origine ir putea fi fiziologic sau biochimic dup cum estimeaz
cercettorii n consecin ar fi accesibile unor ageni farmacologici
Tratamentul fobiilor este nainte de toate de resortul psihoterapnlor al psihanah/ei sau a unei terapii comportamental cog mtive care vizeaz s i oermit subiectului s nfrunte fr angoas obiectul fobogen,
anxietatea si efectele depresive legate de aceste fobii putnd fi n p iralcl tratate prin chimioterapie
PSIHXN Acces de panic n faa unui obiect, a unui animal sau amenajri speciale a spaiului, care funcioneaz ca semnale de angoas
Acest simptom care poate s apar n mica copilrie si n unele stri de nevroz si psihoz, nu exclude posibilitatea de a vorbi despre o structur fobic, pe care de acord cu Ch Melman, vom putea o dehni
drept o maladie a imaginarului
FREUD SI PROBLEMA FOBIEI TEA M DE CASTRARE Fobia este o noiune eminamente psihanalitica S Freud o nu meste isterie anxioas n pofida exploziei acestei noiuni n simptome diverse
aprute n isterie, n nevroza obsesional, chiar si n psihoz, se contureaz o specificitate structural a fobiei Miza acesteia, care poate fi studiat n extrem de frecventa si pasagera fobie infantil, este
simbolizarea nsi, n legtura sa dificil cu imaginarul
l ... La Freud, islena anxioas se opune isteriei de conversiune, n care importante forme de excitaie legate cu investirea libidinal a unei reprezentri refulate conduc la un simptom somatic n isteria
anxioas, anxietatea datorat unei reprezentri angoasante legat de sexualitate apare n ea nsi, produce o fug care orienteaz investirea ctre o reprezentare substitui v, care joac att rolul de semnal
anxiogen ct si de ecran n fata adevratei cauze a anxietii, care este de gsit si de definit
Problema prezint interes prin faptul c nici Freud si nici J Lacan, n elaborrile lor att de novatoare pe aceast tem, nu au avut o poziie teoretic imuabil Si se poate spune c, la Freud, n pofida vin
decani cazului numit micul Hans" (1905, tradfr Cwq p^ychanalyses, 1954), chestiunea fobiei a fost reluat n 1926, n Inhibiie, simptom s/ 3ngo*is<i, fr a fi to tui rezolvat Care este, aadar, problema
specificX a fobiei' Putem extrage din expunerea elaborm necesare a acestei probleme ceva care s ne ghideze spre ceea ce are original fobia 1? Freud, n analiza micului Hans, expune un caz care rapor teaz
problema fobiei, aici teama de cal, la ceea ce numim fobie infantil, anume acel moment al copilriei, ntre 3 si 5 ani poate, n care subiectul ncearc o fnc iraional fat de unele animale si de unele spatii

si n care apare astfel semnalul a ceea ce Freud teoretizeaz ca fund teama de castrare Aceast fobie se rezolv cel mai adesea pnn nelegerea de ctre copil a ordinii care guverneaz nu numai sexualitatea,
ci si transmiterea si filiaia
Micul Hans nu ndrznea s ias din cas el se temea ca un cal nhmat la o bnsc s nu-1 mute Se pare c el se temea mai ales ca acel cal s nu cad si s nu fac atunci scandal" Freud nu a condus cura
244
direct, ci indirect, prin intermediul prinilor lui Hans, care erau elevii si Lucrul acesta nu este indiferent n raport cu acea ntrebare fundamental a fobicului asupra transmitem cunoatem pnvind do-nnta si
juisanta Micul Hans, ca orice fobie, onct de infirm" ar fi n claustrarea sa, este plin de energie, inteligent, lucid si demisttficator El este cu plcere ironic n fata teoretizrilor parentale care cancatu nzeaz
grosolan teoriile freudiene referi toare la complexul lui Oedip si teama de castrare, dei le recunoate justeea ntr-adevr, ntregul travaliu intelectual al lui Hans cu privire la deosebirea dintre sexe, cu
privire la modul n care vin pe lume copiii si n special sora sa Anna, pe care era att de gelos, tgada sa (n limba german Verleugnung) n fata sexului surorii produce puin cte puin altceva dect panica
n fata acelui substitut falie care este calul n realitatea exterioar el admite treptat ceea ce teama de castrare i impune s simbolizeze si este condus la o cert vindecare
Cu toate acestea, resortul curei sale si oare nu avem aici o indicaie pentru cura fobicilor, n general 9 apare n momentul n care Freud i spune lui Hans Cu mult nainte ca el s fi venit pe lume, am
tiut c ntr o zi se va nate un mic Hans care i va iubi att de mult mama nct mai apoi va trebui s se team de tatl su si l am vestit pe tatl su" La ceea ce Freud numete cu umor ludroenia sa
hazlie" h corespunde o intervenie care nu este o predictie religioas, chiar dac micul Hans i pune deodat tatlui su ntrebarea Pro fesorul st de vorb cu bunul Dumnezeu de poate ti dinainte toate
acestea 9" Desigur, Freud indic motivul nsui al fricii lui Hans calul ar fi un substitut al tatlui n triunghiul oedipian, ar trebui, totui, ca aceast istorizare a conflictului s poat

im
defini o prevedere incontient ca pe un ansamblu (Lacan l va numi S (A), ca spaiu al limbajului n care Hans i are locul n comunicarea semnificant, dac cuvntul cal (n limba german Pferd) este o
asonant a numelui Freud, aceasta se ntmpl pentru c nu mai este doar acel element de spaiu care apare la orizont, n cruditatea sa nesimbohzabil, ci este pentru c micul Hans a intrat n nodul care
leag filiaia, numirea, comunicarea prin reelele simbolice ale limbajului
Drept urmare, el va putea descoperi locul fictional al teoriilor sexuale infantile n care se pot istonza ca un joc serios diferitele locun n care un subiect poate sta si n care castrarea poate cpta un alt sens
dect pericolul de mutilare Vindecare imperfect va spune Lacan n m sura n care n persoana bunicii va gsi el, ntre mama sa si el, acel ter pe care nu l gsete n persoana tatlui si n care pater
nitatea definit va fi mai ales o paternitate imaginar Este adevrat c problema falusului si a legilor sale a putut fi pus si c rspunsul dat se situeaz ntr un loc dia lectizat si neproiectat n realitatea exten
oar a spaiului ca iminent a unui pericol care, neascultnd de nici o lege, poate s apar n orice clip si de oriunde
n Inhibiie, simptom si angoas (1926), Freud raporteaz fobia la o angoas a Eului i definete astfel teama de fobie n direct relaie cu ameninarea cu castrarea, pe cnd anxietatea isteric se manifest
prin pier derea dragostei din partea obiectului, iar anxietatea din nevroza obsesional are loc n raport cu Supraeul Nu se pare, totui, c aceste precizri invalideaz ideea despre o noiune impulsional
refulat care ar reveni ca o percepie din exterior Cci, chiar dac acel concept freudian de proiecie, inventat i operatonu n pnvinta paranoiei, nu
convine cu adevrat fobiei, n msura n care opoziia din interior si din exterior trimite la o pregnant imaginar care nu se poate organiza dect n impas al legturilor dintre limbaj si modul n care
subiectul se definete aici, putem spune c fobia pune problema nsi a refulrii Cu toate aces tea, dac refularea originar este n vigoare, se pare c legtura dintre cuvinte si ima ginar, care se refer la
spaiu si l are n vedere, constituie o soluie originar Se mai pune, deci, urmtoarea ntrebare cura unui fobie trebuie s conduc la nevroti zare 9 Dac este adevrat c fobicul a inventat un ntreg montaj
pentru a evita castrarea si nevrotizarea care marcheaz simbolizarea pe care o genereaz, trebuie, oare, s eludm cauza si, poate, bene ficiul si s nu ncercm s regndim problema si mizele castrm 9
IDEEA LACANIAN A SEMNIFICAN TULU1 FOBIC n seminarul pe tema La reldtion d'objet (1956-1957), Lacan examineaz aproape cuvnt cu cuvnt analiza micului Hans relatat de Freud Acel
semnificam fobie, de exemplu ,Pferd"n cazul lui Hans, este aici definit ca semnificam bun la toate, veritabil metafor a tatlui care i permite copilului s simbolizeze Realul juisantei fahce, pe care el l
descoper si care face s apar mizele oedipiene
Obiectul fobogen este n acest caz definit de Lacan drept ceea ce, n spaiu, servete s mascheze angoasa fundamental a subiectului Pentru a satisface ceva ce nu poate fi rezolvat la nivelul subiectului, la
nivelul angoasei intolerabile, subiectul nu are alt resurs dect de a instiga fnca de un tigru de carton " (ibid) Problema este n acest caz de a ti ce leag obiectul fobogen de semnificantul fobie,
245 dar aceasta nu pare abordat n mod direct la Lacan,cu toate c numai pornind de la teoria lacaman a obiectului d, si n special a ceea ce se spune despre privire, ar putea h re/olvat problema acestei
articulaii
n seminarul D un Mitre d l Autre (1964), Lacan ia atitudine n problema justificm unei structuri tobice , Nu putem vedea aici o entitate clinic spune el ci mai degrab o pLic turnant, ceva ce
trebuie elucidat n raporturile cu ceea te ea virea za cei mai adesea, anume cele doua mari categorii de nevro/ isteria si obsesia dar
perversiunea '
Se pune ntr adevr o ntrebare cum sa distingem obiectul fobie de obiectul feti >
tocmai Imaginarul este definit ca parte egal cu celelalte dou registre, Real si Simbolic, si, ca si acestea, element mdis pensabil nnodni Ieste vorba de vestitul nod borromean , teoretizat de Lacan not
L G | La 17 decembrie 1974, Lacan redefineste angoasa drept ceea ce din interiorul corpului ex sista cnd se ntmpl s fie fcut sensibil asocierea la
un corp a unei spune Dac m fobie este n moc
,ante falice El mai
Hans se arunc n
evident pentru a ntru
de castrare au valoarea de semniticanti d ir amndou sunt imaginari/ itc ele reprezint o anumit po/itivare a falusului si nlesnesc accesul lajuisanta faliei
Cu toate acestea, gsim la Lacan, din 1963 ntr un seminar unic, le ^emindire des Noms du Pere o indicaie care va specitica poate, obiectul fobie Nu este adevrat c animalul apare ca metafora i tatlui la
nivelul fobiei, fobia netiind dect o revenire Revenire la un totem' Nu este sigur, iar daca Lacan revine asupra acestei ntrebri, o face pentru a rafina problema legturii dintre Numele Tatlui si falus n
obiectul fobie se pare, dup cum subliniaz Melman, ca animalul fobie reprezint falusul si nu tatl
Putem spune c obiectul fobie opereaz un fel de fuziune ntre valoarea semm ficant a falusului si un dpel la Numele Fa tlui simbolic, care adesea se determin dup o paternitate imaginara 7 Aceste
chestiuni vor cpta o turnur important n seminarul RS1 (1974-1975), unde
chipa tulburarea n fata acelui falus pentru tare el mventea/ o ntreag serie de echivaleni care tropie divers sub forma cabalofobiei [ ] tocm u redndu i aceast angoas pur dac putem spune aa
se reuete acomodarea Iui cu acel falus " Se indic aiti o direcie a curei trecerea de la o pozitivare a falusului la ceea ce este de fapt funcia lui operatorul simbolic 4>x care marchea/a si tare m acelai timp
face s funcioneze hiatul radical dintre sexe de ndat ce avem de a fate cu un subiect vorbitor
CONSECINELE CLINICE SI TEO RETICE ALE OPEREI LUI LAC^N ASUPRA CONCEPIEI FOBIEI Opera lui Lacan permite avansarea n diferitele probleme puse de fobie si fr ndoial,
formularea ipotezei unei structuri proprii fobiei, ipotez important, deoarece, destui de adesea, mani fobiei sunt definii si tratai ca psihotici
Exist fobii referitoare la animale si fobii referitoare la spaiu (agorafobie, claustro fobie)
Se pare c Lacan ne ar putea ajuta s explicitm aceast distincie Este una din mizele studiului lui Melman (op ut), care privete fobia ca pe o maladie a ima ginarului' Relund vechile descrieri ale lui
FOBIE

M Legrand du Saulle (1878), el subliniaz n ce msur sunt fobogene spatiile organizate de perspectiv locurile deerte, unde nimic nu oprete privirea, foisoarele, nlimile ameitoare S notm c ani
malul, acel , automaton , nete adesea din ceea ce are func'ie de punct de fug, ca si cum atest punct indus pnntr un ra port la spaiul reglat de imaginea specular, vzut si articulat de o vorbire n
oglinda nu ar mai fi atasabil la o geometrizare, ci ar putea tsm ea un lambou de spaiu, dotat cu propria sa autonomie Psihanaliza lacanian, o data cu Le qiwfres concept*, fonddmentMix de Id
psyc/wna/yse (1964) tie s recunoasc ntr un punct de fug al unui tablou locul privim Or tocmai despre aceasta este vorba n fobie spaiul produce un pericol amenintor nsui re,i/i;/privim si nu locul ei
Din ce cauz' Putem argu menta avnd n \edere o rel itie cu imagi nanii specular care nu a putut fi structurat din cauza unui abandon a unei iman stmt turale a subiectului n discursul isteric al acelui mart
Cellalt real care poate fi o mam a tarei relaie simbolic eu falusul prost asigurat fcuta n 'ntregime din sugestie nu trimite dect la ocurile ner voase aleatorii ale prezentei sale actuale Aceasta face s
apar o problem impor tant pentru cura fobicului exist oare un imaginar care s nu fie speculai Conside rentul lacaman al nodului borromean ne poate permite s ne gndim la aceasta, iar acuitatea
inteligent a fobiilor, orict de notabil si de neputincioas s i vindece, poate fi clarificat Aa se face c Melman, opunnd pe nevrotic fobicului, pe acel nevrotic care pltete pnn castrare un tnbut
simbolic marelui Cellalt, pentru juisant, poate s sene Este | | ca si cum subiec tul i pltete Celuilalt | | un tnbut de ordinul imaginarului eu invenia animalului fobogen, | J fobia se prezint deci ca si
cum amputarea spaiului vine n mod neateptat s constituie tributul pe care fobicul este obligat s l plteasc Orice ne\rotic, desigur, cunoate locuri macce sibile, marcate de o interdicie, , dar pro blema
este c, pentru fobie, acest tribut nu are niciodat limit se poate ntinde pn la ua casei cu alte cuvinte, ntr un tel poate da totul' (ibid) Ceea ce i permite lui Melman sa spun, relund problematica
borromeana a lui Lacan, c exist un raport bizar n fobie, ntre Imaginar si Real Pt tnd obinuina este inelul Simbolicului care face gaur acela al Imaginarului ar tndu si consistenta iar acela al Realului
fondnd , ex sistenta , totul se petrece m fobie ca si cum Imagmaml ar fi marcat tic dimensiunea gurii I ucru care nu es'e lipsit de consecine este ceea ce explica jocul echivocul ia fobie dintre caracterul
finit sau infinit al juisantei eu eare are de a tace juisant f alic sau juisant a f eluilalt Aceasta demonstreaz pre Jn<tnta relaiei Eului cu semenul, m special eu necesarul nsoitor, din moment ce exista
aeeast i suspensie aceast economie a castram m relaia tu falusul care nu pune cu adevrat problema deosebim dintre sexe Aceasta relaie cu infinitudmea pltit eu angoasa, e drept,i d lobicului acea
acuitate asupra sa si a lumii eare este farmecul sau, eu toate c aceast acuitate nu este de ajuns ta s l vmdete n ateasta consta dificultatea curei fobitilor, iar succesele veritabile, ns temporare, ale
reeducrilor comporta mentahste i gsesc aici argumentele Cu toate acestea, ele eludeaz si las neatinsa problema etic pus de vindecare trece ea pnntr o nevrozare ? S l citm pe Melman Este Numele
Tatlui pivotul necesar pentru a se obine castrarea, sau este pivo tul simptomului 9"
BlW. Cottraux, J Mollard, E Le phobies pen,pectives nouve/Ve, PUF, Paris, 1986, FORMAIE DE COMPROMIS

m
FUQA
Ugrand du Saulle, M , rude climque sur la peurdes espaces (agoraphobie des Allemands) ndvrose emotive, Academie des sciences, Pans 1878, Marks, I M, Fear and Phobiei, Hememann Medical, London, 1975 Mazel J B , pennd L Le tats
phobiques' En<.yclopedie medico chirurgicale Psychiatne 37360 A 10 7, 1983

FORMAIE DE COMPROMIS (engl

compromtse-formation) Mijloc prin care elementul refulat face irupie n contiin, unde nu se poate ntoarce dect cu condiia de a nu fi recunoscut (vis, simptom nevrotic etc.).
Prin formaia de compromis aciunea de aprare rmne n mod paradoxal corn patibil cu satisfacerea pe ocolite a dorinei incontiente Dac noiunea de formaie de compromis era, n primele lucrri ale
lui Freud, rezervat formm simptomului specific al nevrozei obsesionale, ideea de compromis pare indisociabil de concepia freudian a formm simptomului (fie c este vorba de formaia reacionat, fie
de formaia substitutiv) Cu toate acestea compromisul la care duce, n general, orice producie a incontientului (vis, lapsus, act ratat) poate fi fugar sau fragil, putnd prea uneori absent, la o prim
analiz, din anumite simptome n care prevaleaz mecanismele de aprare
FOTOPSIE (engl photopsid) Halucinaie vizual elementar care are forma unei pete luminoase de mic dimensiune.
Fotopsnle se apropie de zoopsn*, care se manifest n accesele de delmum tremens
FRIGIDITATE (engl frigidtty) Imposibilitate din partea unei femei de a tri o juisan normal n cursul raporturilor sexuale.
n unele cazun frigiditatea este total, caractenzndu-se prin absenta donntei si plcem sexuale Este asa-numita anafrodi-zie, tulburare profund si totodat cel mai bine suportat de femeie, care rareori se
adreseaz medicului din cauza acestei insuficiente totale n schimb, o va face adesea n cazul fngidittilor pariale, n care plcerea sexual exist, dar rmne incomplet Avem de-a face n acest caz cu
raritatea sau cu absenta orgasmului n relaiile sexuale, care rmn satisfctoare n perioada care precede juisarea final O va face si n cazurile de frigiditate dure roas sau dispareume, o form frecvent a
acesteia fund reprezentat de vagmism* Distingem, dup data la care apar, fngi ditti primare si secundare Cele dinti apar de la primele raporturi sexuale Frecvent la tnra cstorit, frigiditatea cedeaz
adesea n mod spontan de ndat ce cuplul a dobndit o anumit dezinvoltur n viata intim comun Frigiditatea secundar sur vine dup o lung perioad de viat sexu ala satisfctoare La originea ei se
poate gsi o cauz organic (maladie general endocrin sau neurologic, sau maladii locale utenne, vagmale, vulvare, perme-ale etc ) Cel mai adesea, ns, cauza este afectiv (conflict cu partenerul,
adulter, avort, tulburri nevrotice diverse)
Tratamentul este n pnmul rnd acela al cauzei, cnd aceasta a putut fi determinat n cazul unor frigiditi de origine afectiv, se recomand psihoterapia de inspiraie psihanalitic, care va putea elucida
conflic tul subiacent o mare team de castrare, o fixaie oedipian la tat, tendine homo sexuale incontiente Adesea*, ns, simple sfaturi privind contraceptia sau comportamentul partenerului pot fi
suficiente Vor fi utilizate, de asemenea, tehnici de reeducare psihosexual, ca acelea ale lui
W H Masters si V E Johnson, care permit, n dou sptmni de cur intensiv, vindecarea sau cel puin atenuarea acestei tulburri care ar afecta 30% dintre femeile din lumea occidental
FROTERISM (engl frocfeumm) Anomalie sexual caracterizat prin cutarea plcerii n actul de a atinge sau de a se freca de o persoan care nu consimte la aceasta.
Clasificat n grupa parafilnlor n DSM m, frotensmul este diagnosticat ca atare atunci cnd este realmente impulsiv asocnndu se cu fantazn intense si extinzndu se pe o perioad de cel puin sase luni
FUG (engl fugue, niniung away from home) Comportament neobinuit i neprevzut de fug de la locul de rezidena.

Caracterul insolit sau iraional al fugii, creia trebuie s i explicm motivaiile, dezvluie adesea existenta unor tulburri psihologice Se impune s facem deosebire ntre fug si vagabondaj (mod de viat)
Alie nistn au ncercat, din secolul al XIX lea, s ataeze aceast conduit la afeciunile men tale, cum sunt clasicele fugi ale epilep ticilor sau fuga isteric, svrit ntr o stare secund a personalitii, cu
amnezie mai mult sau mai puin complet Actual mente se face distincie ntre fugi ca sim ptome ale unei patologii neuropsihiatnce, cum sunt confuzia mental sau schizo frerua, si comportamente
impulsive, crora este necesar s le determinm semnificaia Perioada care precede fuga ne ofer m formaii privind existenta unor preparative i asupra contextului sociofamihal (omaj, mutare,
margmahzare, conflict relaional) Trecerea de la fantasm la realizare (trecerea la act) este uneori impulsiv, incoercibil sau ezitant Cteodat se asociaz cu modificn ale contiinei Relatarea fugii ca atare este adesea vag sau reticent, permind uneori descopenrea altor comportamente patologice (acte antisociale,
furturi pentru a se hrni, prostituie etc ) Scopul fugii uneori dictat de necesitate poate fi fortuit sau sugerat de un ter Starea psihologic a subiectului din acel mo ment ne orienteaz spre tulburri mentale
severe (melancolie, schizofrenie sau dezechi libru psihic) sau asupra unei patologii a personalitii sau reactionale care variaz cu vrsta La copilul mic, dup vrsta de 6-7 am putem vorbi de fug Aceasta
este, n general, scurt, ndeprtndu l de mediul familial (adesea disociat, sau factor de m securitate afectiv) sau de scoal (chiulit) Fobia fat de scoal este frecvent, din prima clas, la copiii angoasati de
des prirea de mam, iar mai trziu la ado lescenti, n acest caz este vorba de simptom nevrotic Copiii psihotici pot fugi fr motiv vdit (autiti deambulanti) sau, la aceiai copii, fuga poate dezvlui
psihoza
La adolescent poate fi vorba de o fug solitar din cauza unui conflict familial acut, dar si de o fug de sine nsui, care reveleaz dificulti interioare (tulburri de identitate, cutarea unui grup primitor,
refugiu n marginali ae), uneon chiar de o stare depresiv grav sau de o schizofrenie incipient La cealalt extremitate a vieii, btrnul fugar este uneori debilitat m telectualiceste, dar fuga poate, de ase menea, s fie expresia revoltei contra unor condiii de via insuportabile n unele cazun putem apropia fuga de conduite asociale, cum ar fi dispariia unor aduli n scopul de a-si abandona cminul, escro cherii n materie de asigurare, schimbare
248
248 FUGA DE IDEI
de identitate) Dezertri ale unor militari, evadri ale deinuilor ar avea aceeai semnificaie Fugile comport adesea complicaii Cea mai grav este asocierea fug-conduit suicidar
Fuga este, aadar un semnal de alarm care trebuie s permit instaurarea unei supravegheri n scopul reorganizm con Jitiilor sociofamihale, educative si psiho logice n scopul prevenim recidivelor
fugarului, care trebuie ajutat s si dep seasc dificultile Aceasta necesit uneori spitalizarea, mai ales atunci cnd starea mental a pacientului l face periculos pentru el nsui sau pentru semen
FUG DE IDEI (engl flight of idea',) Succesiune rapid a ideilor si a expresiei lor verbale, care antrenca/n volubilitatea si tahifemia.
Corespunznd incapacitii de a avea cu semenul o relaie serioas si imposibilitii de a si menine atenia si de a se concentra asupra unui subiect precis, aceast accele rare patologic a cursului gndim
este patognomonic pentru excitaia maniac
FURIE (engl turor) Grad extrem al agitaiei colerice.
Este o fune oarb, cu obnubilaie intelectual si pierdere a oricrui sim critic O ntlnim n unele forme acute ale maniei* si n epilepsie*, ca echivalent al crizei n mania supraacut se caracten zeaz pnntr
o mare agitaie, uneori cu riscuri grave de epuizare (hipertermie, deshidratare, dezordini metabolice) Altdat era numit delir acut" La unu epileptici se asociaz cu o stare crepuscular a con tiinei si
poate sta la originea unor corn portamente agresive si elastice, deosebit de redutabile, punnd grave probleme me dico legale - EPILEPSIE MANIE
FURTUN MOTORIE (engl imtmc tive fluny) Forma de reacie sau de de-compensare isteriforma.
Rezultat al unei alegeri psihice invizi bile, furtuna motorie, care declansea/ o panic, apoi o criz isteric, este constituit
care au drept funcie evitarea unui pericol Pentru Ernst Kretschmer este vorba de un vechi mecanism filogenetic Kretschmer citeaz ca model o albin care cutnd s ias dintr o ncpere, zboar la
ntmplare pn n momentul n care gsete o ieire
> ISTERIE

NEBUNIE ISTERICA SINDROM GANSER

(engl GABA) Abreviere a denumirii acidului gamaamino-hutiric, neuromediator inhibitor, cel mai abundent din sistemul nervos central.
Gaba este prezent n 30% dintre smap sele centrale Sintetizat pornindu se de la L-glutamat, datorit aciunii unei decar boxilaze, Gaba particip la neuromodularea a numeroase structuri cerebrale, cum sunt
nucleul caudat, putamen substana neagr, hipocampul, talamusul, cerebelul sau mduva spinrii Pe plan fiziologic, Gaba, eliberat n fanta smaptica, activeaz un receptor si provoac prin intermediul
acestuia o cretere a polarizm membranei si, drept consecin o diminuare a frec ventei descrcm neuronului
Receptonil la Gaba formeaz, mpreun cu receptorul la benzodiazepine si un canal clar, un complex macromolecular care va sufen jocul interaciunilor reciproce ale agomstilor si antagonistilor Gaba
particip la controlul a numeroase funciuni si ar putea fi implicat n diferite manifestri psihopatologice Un deficit de Gaba apare ta cursul coreei Huntington, n boala Parkinson sau n unele epilepsii O
reducie a activitii gabaergice este de asemenea
presupusa n fiziopatologia depresiilor Multe medicamente care acioneaz ti mulnd sistemul Gaba si au artat,ntr adc vr, eficacitatea n tratamentul depresiei Antidepresorn clasici, tnciclicele, ar putea
exercita de asemenea un efect terapeutic prin intermediul sistemului Gaba ntele gem, aadar, interesul farmacologilor pentru acest neuromediator si efortul de a dezvolta noi medicamente capabile s co
recteze tulburrile funcionale ale smap selor gabaergice
G.A.P.P. - GRUP DE AJUTORARE PSIHO-PEDAGOGIC

GELOZIE (engl jedlousy) Sentiment provocat de teama de a fi nelat de fiina iubita i uneori de credina c aceasta deja prefera o alta persoan.
De la simpla gelozie ne ntemeiat, preocupare anxioas, la delirul de gelozie, veritabil psihoz pasional, toate gradele pot fi ntlnite, cum a artat D Lagache n teza sa Ldjdlouve amoureuse (1947) Cercetri pe termen lung (J Ades) asupra acestei gelozii morbide au permis constatarea c aproape o treime din pacieni QENOQRAMA

GLOSOLALJE

prezentau tulburri psihotice (delir paranoic sau, uneori schizofrenic), jumtate prezentau tulburri nevrotice si de perso nalitate, restul, tulburri organice (n spe cial sechele traumatice) sau o alcoolomanie
Alcoolul poate avea rol favon/ant n trecerea la acte agresive si chiar criminale ndreptate contra persoanei iubite sau a presupusului rival Acesta este adesea obiectul unui interes cu totul aparte din partea
gelosului delirant, din cauza unei homosexualiti latente pe care nu o recunoate, aceast iubire homosexual transformndu se n ur prin mecanismul incontient al proieciei paranoice - DELIR
PARANOIA

GENOGRAM (engl genogram) Reprezentare grafica a unei constelaii familiare privind mai multe niveluri de generaii.
M Bowen este acela care cel dinti, n cadrul terapiilor familiale sistemice, a pus la punct aceast reprezentare de informaii primite de la familia care se cerea tratat Utilizat foarte frecvent de famihotera
peuti, genograma este n mod cert un bun mijloc de a aduna ntr o reprezentare gra fic elementele recoltate n cursul primelor convorbiri familiale si de a repera sctie mele transgenerationale ale funcionrii
familiei Genograma a fost deosebit de bine sistematizat de M McGoldnck si R Gerson
GEOFAGIE (engl geophdgid) Pervertire a gustului alimentar care l face pe un subiect, n general psihotic sau profund arierat, sa mnnce pmnt sau argila. -> PICA
GEOMETRISM MORBID (engl morbid geometrism) Semn de schizofrenie,
care se manifest prin predominana patologic a formelor geometrice i adesea simetrice n expresia grafica sau literar a unor raionaliti morbizi.
Aceast form de creaie este pentru E Mmkowski o expresie printre altele a spatializm pe care o gsim n schizofrenia veritabil Rigiditatea totalitar a gndim antitetice are deci un corolar n precizia
inflexibil a exprimm unui univers geo metnzat -> RAIONALISM MORBID
GERONTOLOGIE (engl gerontology) tiina care urmrete sa explice mecanismele mbtrnirii. -+ SENILITATE
GERONTOPSIHIATRIE (engl getvnto
p\ychiatry) Disciplin medicala care trateaz tulburri mentale legate de vrsta.
mbtrnirea populaiei, crescut n prezent, a fcut necesare cercetri recente, de care beneficiaz gerontopsihiatna, asu pra unor tulburri foarte diverse, cum sunt acelea datorate reducem facultilor sen
zonale (vz, auz) sau psihomotoni, asupra dificultilor de memorizare sau proble melor legate de condiiile de viat (seden tantate, de exemplu) Gerontopsihiatna se refer, de asemenea, la evoluia cu
vrsta a maladiilor mentale manifestate antenor la subiect Ea urmrete s trateze aceste tul burn sau s le ncetineasc evoluia prin prescripii de medicamente adaptate la vrsta si starea prezent a
subiectului sau prin metode psihologice
GESTALTTERAPIE (engl GesUlt Psychotheidpy) Psihoterapie bazata pe ideea c tulburrile psihoafective se datoreaz unor gestalturi nedesvrite", psihoterapie creat de F. Perls n jurul
anului 1940 i larg rspndit n Statele Unite, ncepnd din 1960.
Pentru a se vindeca, pacientul trebuie sft-i triasc conflictele ntr-un fel de psihodram pe care o joac singur, mimnd succesiv diferitele roluri ale situaiei sale conflictuale Grupul terapeutic n care se
gsete este n acelai timp martorul si publicul amplificator al descrcm emoionale care ncheie edina Acesta i va permite astfel pacientului s rentregeasc gestaltunle nedesvrsite n istoria sa per
sonal, constientizndu le prin emoii si expresii corporale Aceast reachizitie a limbajului corpului este, ntr adevr, esenial pentru ca pacientul s ias din intelectualism" si s-si regseasc inele"
autentic, unitatea si totalitatea sa indivi dual, potnvit concepiei lui Perls
Acesta.de origine german, face un fel de sintez ntre diferitele curente care l au marcat n cursul studiilor sale medicale si psihiatrice n Germania si Austria psiho logia formei, pe vremea cnd era
asistentul lui K Goldstem, la Frankfurt, psihanaliza, pe timpul n care a lucrat cu P Schilder si 1-a cunoscut pe S Freud la Viena, n 1930, si influenta gndim lui W Reich, cruia i a fost ctva timp anahzant
Fugind de nazism, pleac n Olanda, iar n 1940 n Africa de Sud, unde sene pnma carte, ven tabil introducere n gestaltterapie Ego, Hunger and Agression, A Revision of Freud'sTheory and Method (1942)
Ajuns la New York n 1946, va promova si dez volta aceast nou form de psihoterapie, n colaborare cu R F Hefferlme si P Goodman Apoi pleac n California, la Big Sur, unde tine cursuri la Institut
Esalen (M Murphy anima pe atunci acolo diverse forme de contracultur") O edere n Japonia l face s mbogeasc gestalttera-pia cu filosofia si practicile Zen Sfrete ca mare guru al acelei coaste
califormene deschise pe atunci tuturor psihoterapiilor
de inspiraie oriental i naturist, opuse oricrui raionalism si oricrei explicaii logice, nct uneori au devenit suportul unor ventabile secte religioase Nu este cazul gestaltterapiei care, n special n Frana,
si a gsit noi practicieni, care au reluat teoretizarea acesteia pe baze mai tiinifice (J Ambrosi)
GLISROID (engl epileptoid) Se spune despre caracterul unui subiect care ar asocia o permanent adezivitate afectiv, viscozitate mental i bradipsihie cu o explozivitate ocazional, care se
manifest n cursul unor crize agresive i elastice. (Sinonim epileptoidie )
Acest tip caracterul nu mai este consi derat specific epilepsiei*
GLOSODINIE (engl glo^sdyma,pam m the tongue) Durere a limbii, n general localizata ntr-un punct bine precizat, durere agravata uneori de masticaie.
Este cazul, n special, atunci cnd este produs de o leziune lingual organic datorat unei infecii (candidoz), unei arsun si mai ales unui traumatism dentar obinuit (ghimpi traumatizani, tulburare de
articu latie dentar care provoac mucturi involuntare ale limbii etc )
Adesea, ns, nu este dect manifestarea unei anxieti de ordin nevrotic, care se observ la cancerofob, de exemplu, care se teme c papilele foliate linguale ar putea s degenereze n cancer al limbii
GLOSOLALIE (engl gloswldba) Limb n aparen nou, creat n mod voluntar de ctre un bolnav isteric sau delirant, spre a o limita Ia utilizarea personal i a varilor si prieteni intimi. Spre

deosebire de schizofazia* schizo frenicului, unde alterarea lingvistic este

QRAFOMANIE

profund, glosolaha continu s asculte de Structura organismului (1934), care va

legile gramaticale ale limbii obinuite a avea un impact considerabil asupra psihobolnavului, fat de care, n general, nu este logici occidentale din anii 1950, n special
dect o defortnatie destul de superficial asupra operei lui M Merleau-Ponty
GOLDSTEIN (Kurt) Neurolog si psihiatru american de origine germana (Kattowitz, azi Katowice, 1878 - New York, 1965).
A aprat o teorie unitar a organismului uman si a funcionrii cerebrale, foarte mult influenat de Gestaltpsychologie
Dup ce a predat neurologia la Konigs berg, apoi la Frankfurt pe Main unde s-a ocupat de muli rnii cu grave leziuni cere brale din primul rzboi mondial, Goldstem a fugit de nanism n 1933 spre a se
instala definitiv n Statele Unite Pred succesiv neuropatologia si psihopatologia la Um\er sitatea Columbia (New York) apoi la Harvard
Observaiile sale clinice asupra celor cu leziuni ale creierului l au tcut s pun la ndoial localizrile cerebrale prea limitate, spre a adopta un punct de vedere mai globalist si gestaltist asupra funcionrii
cerebrale El distinge dou niveluri de gndire o gndire zis superioar, cate gonal (sau abstract), si una inferioar concret La nivelul gndim concrete vor fi redui muli amputai cerebral, care nu mai
pot face fat unor situaii prea noi care cer un efort intelectual abstract n ase menea situaii, aceti bolnavi au reacii catastrofice de tip confuzional, cu mani festn de aspect deficitar, pe care nu trebuie s le
lum drept noi leziuni cerebrale n focar" Creierul reacioneaz, ntr adevr, n totalitatea sa, iar relaiile corp-spint sunt ntotdeauna de considerat ntr-o manier holistic, n globalitatea lor
Cel puin acesta este punctul de vedere pe care Goldstem l va apra n cartea sa
GRAFOLOGIE (engl graphology) Tehnic de interpretare a scrisului considerat ca o expresie a personalitii.

Grafologia vizeaz o abordare, chiar o comprehensiune a personalitii la diferitele sale niveluri, pe un traseu a crui sin gulantate se nscrie n mod paralel n dezvoltarea psihomotone, intelectual si
afectiv, ca un fel de martor fidel al evo lutiei subiectului n primii ani de nvare, pn h adolescent scrisul arat o vie sensibilitate la influentele educative Mai trziu,devenind automat scrisul se perso
nalizeaz diversele tendine ale personali tatu explic decalajul dintre modelul de scriere impus acelai pentru toi si scrisul fiecruia
Primul grafolog cunoscut este filosoful italian C Baldi care n 1622 public un Trdtit dl indicilor extras/ din stmon sju Artd de d cunoate prin examinarea unei scrisori moravurile si obinuinele autori/ /(//
ei lucrare care a trecut aproape ne observat atunci
La sfritul secolului al XVIII lea si nceputul secolului al XIX lea, fiziogno mistui J K Lavater, E Hocquart si abatele Flandnn se intereseaz de sens, iar abatele J H Michon public mai multe lucrri care
pun primele baze ale grafologiei Misterul scrisului Sistem de grafologie, Artd de d cunoate oamenii dup scrisul lor (1875) Dar adevratul fondator al grafologiei franceze, care va ti s treac de la analiza
ngust si limitat la o sintez solid construit, rmne J Crepieux-Jamin Lucrrile sale, L'6cnture et le Caractere (1888), L 'ecnture des candilles (1921), A B C de
ta graphologie (1929) sunt fundamentale Grafologul german L Klages i bazeaz interpretarea a ceea ce el numete nivel vital" pe caractere, cum ar fi ritmul si cldura scriiturii, mai puin direct inteligi bile dect clasificarea metodic a lui Crepieux-Jamin privind 175 de semne grafice dup genuri (rnduire, dimensiune, direcie, continuitate, presiune, form, vitez) Elveianul M Pulver i bazeaz
interpretarea pe modul n care scrierea se organizeaz n spaiul paginii, simboliznd, n general, mediul
Scrisul este un act prin care ne proiec tm noi nine Este un mijloc de comuni care n aceeai msur ca limbajul el permite intrarea n relaie cu cellalt Dup persoana la care se adreseaz (prieten, pa nnte,
patron etc ) dup coninutul \ehi culat (veste bun sau proast informaie administrativ sau sentimente) dup starea celui care scrie (oboseal enervare, destindere), el poate lua aspecte diferite Cu toate
acestea, descoperim mereu anu mite caracteristici constante si imuabile, asupra lor lucreaz grafologia Sensul este fcut din litere agate unele de altele, constituind cuvinte, rnduri pagini Aceste elemente
sunt guvernate de legea onentru spaiale Tot ceea ce atrage litera n sus se raporteaz la gndire la imaginaie, la spint si la poezie, tot ceea ce se prelungete n jos merge spre materie, pmnt, sen zualitate,
ceea ce merge spre stnga mr tunseste ataamentul de trecut, introversiune si gustul introspeciei ceea ce merge spre dreapta se onenteaz spre semen, devenire, mrturisete uurina de a se exterioriza si a
contactelor cu lumea exterioar Princi palele elemente ale literei sunt corpul, coada si linia vertical sau aplecat Corpul reprezint Eul subiectului, viata si contactul cu existenta, prezentul, mic, arat
repliere n sine, mare, arat trebuina de expansivitate, de exaltare Spaierea cuvin
telor este studiat de grafologi n msura n care corespunde ritmului gndim Spaierea considerat ca normal este de dou corpuri de liter
Din acest punct de vedere, distingem patru tipun de scriere Numim scris aerisit scrisul care ofer o bun repartiie a albi turn ntre cuvinte si rnduri Este consi derat ca un semn de inteligent, de claritate a
spiritului, de obiectivitate, de mdepen dent a judecii, de spirit de sintez Scrisul condensat este acela n care cuvin tele si rndurile sunt nghesuite, mrtunsmd un nivel mediocru de inteligent si o tre
buint struitoare de exprimare prin spirit sau pnn cuvnt Scrisul spatiat las mari ntinderi de alb ntre cuvinte si rnduri, mrtimsind timiditate, lips de sponta neitate si de spirit critic Spatiile foarte
inegale mrturisesc instabilitate a gndim dificultate a concentrm Cuvinte normal spatiate si rnduri strnse unele fat de altele arat o bun dominare a muncii cotidiene, dar un deficit de nlime a
vederilor Rndurile descendente mrtun ese fatigabilitate, pesimism, chiar tendine depresive din partea scnptorului, pe cnd un scris suitor mrturisete dinamism si optimism din partea acestuia n fata fon
de hrtie, cum va intra scnptonil n posesia acestui univers care, pentru un moment, este domeniul su 7 n acest context inter vin noiuni ca aceea de rnduire a textului, de ncadrare poziie care prezint
ansam blul grafic n raport cu pagina si care face ca marginea s apar ca structur esenial
Bibi Ohvaux R L dnalyse graphologique Masson Paris 1988

GRAFOMANIE (engl graphomania) Trebuina irezistibil de a scrie.

nsoete adesea fuga de idei a strilor maniace, grafomarua degenernd adesea n graforee
255

i (engl graphorrhea) Hiper-productivitate grafic care, in general, este consecina grafomaniei.

Aceast producie grafic foarte abundent patologic este analoagd pentru scris a logoreei* Se constat mai ales n strile de excitaie maniac, dar se manifest uneori la deliranii cronici paranoici (scrieri
de revendicare, de argumentaie juridic, de aprare contra persecutorilor etc ) sau para frenici (scrieri care, n acest caz stau mr tune despre vaste construcii imaginare sau fantastice, adesea alterate n
structura lor)

GRASPING REFLEX (termen englez) Reflex arhaic, care exist n special la noul-nscut, caracterizat printr-o flexiune permanenta i puternica a degetelor pe un obiect care a
atins palma (prehen-siune forat) i care poate s reapar n cursul unor leziuni cerebrale i a unor stri demeniale regresive.
GRAVIDITATE NERVOAS (engl psychic pregnancy, phdntom pregnancy) Ansamblu de manifestri fizice care evoc o graviditate la o femeie care nu este realmente nsrcinat.
Legat de motivata incontiente, aceast iluzie se asociaz cu simptome somatice ale graviditii (amenoree, greuri, vomis mente, creterea progresiv a volumului abdominal) si apare adesea la femei
sterile care doresc un copil Se constat si la unele isterice sau la delirante cronice, n acest caz ncadrndu se ntr un tablou ipohondnac

GRUP BALINT (engl Bdlwt group) Grup de discuie care reunete o duzina de medici, cel mai adesea practicieni de medicina general, sub conducerea unui psihanalist, pentru
ca fiecare participant s ia cunotin, datorit muncii de
grup, de procesele psihice care intervin n relaia cu propriii pacieni.
GRUP DE AJUTOR PSIHOPEDA-GOGIC sau G.A.P.P. (fr groupe J'aide psychop&idgogique) Echip constituit dintr-un psiholog colar i din doi sau trei educatori i
reeducatori, instituit pe lng o coal primar pentru a preveni i trata inadaptarea colara a unor elevi.
Create prin circulara ministerial din 9 februarie 1970, n cadrul Educaiei naio nale, asemenea grupuri permit, fund la fata locului si pnntr o observare continu a copiilor, o imediat luare n sarcin Re
educri specializate (ortofome, reeducarea cititului sau a psihomotncittn etc ), prac ticate individual sau n grupuri mici, sunt ntreprinse de ndat ce cadrele didactice formuleaz cererea Numai cazurile
cele mai dificile sau care se asociaz cu tul burn psihoafective importante sunt ndru mate spre centrul medico psihologic cel mai apropiat al mtersectorului de psihiatrie infantil
GRUP DE EGALI (engl peergroup) Ansamblu de indivizi care prezint pe plan psihologic i social caracteristici comune cu un subiect dat i care sunt susceptibile s-i influeneze conduita.
Influenta egalilor este o tem major a abordrilor psihosociale, ndeosebi n lucrrile nord americane Presiunea gru pului de egali se exercit asupra subiectului n mod diferit de aceea a familiei, a edu
catonlor sau a societii n general Ea va avea, firete, un impact variabil, n funcie de expenenele prealabile ale subiectului n interiorul familiei, scolii etc Aceast noiune este deci foarte important
pentru
GRUP OE EGALI

anumite vrste sau forme de devian, n care se pune problema integrm subiectului n societate Conceptul este deci deosebit de utilizat n matene de adolescent i preadolescent influenta egalilor este
unul din factoni importani n cutarea de ctre adolescent a unei identiti Aceast influen se va exercita asupra modurilor de relaie cu familia, asupra stilurilor de con sum, asupra conduitelor sexuale Ea
poate fi resimit ca nefast de ctre societate automstituindu-se n clanuri sau n bande, adolescenii se definesc uneori n opoziie vdit cu modelele parentale, dac nu cumva drept membri ai unei
contracultun Dar capacitatea adolescentului de a lega prietenii, de a se integra ntr un grup este mrturia esenial a unei bune socializri Aceast influent inevitabil si necesar a egalilor este uneori
utilizat ca factor de difuzare de informaie, ba chiar de modifi care a conduitelor adolescenilor, care, constituind o pia important, devin o int privilegiat a serviciilor de publicitate Ea devine, de
asemenea, obiectul unor campa nu de prevenie n materie de maladii sexual transmisibile, de dependent fat de droguri sau alte conduite de nsc Presiunea grupului este, desigur, de luat n conside rare n
matene de delincvent, ca si n toate tulburrile integrrii sociale Dar ea este studiat mai ales n cadrul alcoolismului, tabagismului si altor toxicomanii Grupul
de egali este cel mai adesea abordat ca factor de declanare sau de ntreinere a acestor conduite moda, exemplul, sfidarea sunt citate n primul rnd, de pild, pentru a se explica o prim administrare a dro
gului, creia grupul i confer valoarea unei initien n continuare, sentimentul apar tenentei la grup poate constitui un factor de cantonare n toxicomanie
Grupurile de egali nu sunt ns utilizate doar ca relee ale unor aciuni preventive, ci si ca mijloc terapeutic grupuri de foti toxicomani se antreneaz n abstinent sau comuniti terapeutice" i folosesc pe
foti" ca pe nite integranti Pe cnd, n materie de alcoolism, antrenarea de ctre egali n grupurile de frecventatori de car ciumi este bine cunoscut Alcoolica ano nimi au dat primul exemplu de funcie
pozitiv a grupului de egali identitatea de alcoolic le servete n acest caz la culi varea unei credine comune n necesitatea abstinentei Multe asociaii ncearc n prezent, dup acelai model, s instituie o
identitate durabil la cei egali (juctori, toxicomani, bulimici etc), utiliznd n acelai timp presiunea grupului ca suport terapeutic Sudat pnntr-o identitate care la origine se bazeaz pe un simptom comun,

grupul de egali devine n acest caz grup de ntrajutorare, ba chiar comunitate de credin sau de ideologie

HALUCINAIE (engl hallucwatiori) Experien perceptiva care se nsoete de o credina absolut n realitatea unui obiect totui fals perceput, deoarece subiectul nu recepteaz stimulare senzorial
corespunztoare de la acel obiect. n general patologic aceasta experien halucmatone este deci o percepie fr obiect de perceput" (H Ey) pentru Ey ar fi vorba de o realitate intern proiectat n afar, pe
fondul unei destructurri a con tiinei Pentru caracterizarea acestei tul burn psihosenzonale este nevoie de dou modaliti principale senzonalitatea,can cazul unei percepii reale, si proiecia spa tial Cu
toate c spatiahzarea nu ar fi evi dent pentru gust si, poate, pentru cenestezn, halucinaiile sunt clasificate dup diversele organe de simt tactile (kmestezice sau cenestezice), olfactive, gustative, vizuale si
auditive Ultimele dou categorii sunt, de departe, cele mai importante
HALUCINAIILE VIZUALE Pe cnd W Gnesinger le considera ca fund cele mai frecvente, majoritatea autorilor cred c se observ mai puin frecvent dect cele auditive Pentru J Baillarger halucinaiile
vzului sunt mult mai rare la alienai dect cele ale auzului, dar c tocmai contrarul se ntmpl la oamenii cu spiritul sntos" Este totui cert c halucinaia vizual se observ cu maximum de frecvent si
de luxuriant n cursul unor tulburri ale acti vittn psihice, ndeosebi n strile confu zionale Onirismul reprezint forma cea mai complet si mai tipic de halucinaie vizual n clinica psihiatric De
asemenea adesea observm halucinaii vizuale n cursul intoxicaiilor neurotrope, n primul rnd n alcoolism, dar si la cocamomani, n intoxicaiile accidentale sau experimentale (hai, peyotl, L S D ),
observm accese de vis care reprezint explozia de halucinaii
n acord cu J Seglas si E Regis, putem distinge halucinaiile vizuale elementare /culori, flcri, umbre, fotopsu, fosfene) de halucinaiile vizuale complexe (figuri, forme ornamentale) Unele coninuturi sunt
mai frecvente si mai tipice, cum sunt vederea de animale (zoopsn) sau de figuri umane Imaginile pot fi colorate sau n ntregime decolorate (imagini cenuii, album) Ele pot fi fixe sau mictoare Adesea
este vorba de imagini n transformare", care se
HALUCINAIE

metamorfozeaz nencetat (metamorfopsn), uneori este vorba de miscn ritmice Se pot prezenta mereu identice cu ele nsele (vizi une unic sau stereotip) sau sunt variabile Pot reprezenta amintiri mai mult
sau mai puin exacte (ecmnezie halucmatone) sau construcii imaginative cu totul stranii, deformate, bizare, cu tulburri ale dimensiunilor spaiale (dismegalopsie) Aceste jmagim se pot comporta destul de
difent n relaiile lor cu cmpul perceptiv vizual ba nu fac parte din acesta si sunt, ca s spunem aa, lipite" pe cmpul vizual, ba sunt pro lectate pe un fond, fie la suprafaa anumitor obiecte (plafon, perete
despritor), fie an gajate ntr o anumit perspectiv si ntr o anumit rnduire a obiectelor exterioare, n consecin, distingem halucinaii vizuale plate, cinematografice si halucinaii vizuale care guresc
pereii', prezentnd imaginea la distanta necesar avnd profunzime o perspectiva Ct privete asocierea cu alte senzaii, este cazul s notm diverse smeste zii (viziuni ordonate, sonore, tactile etc ) Cci n
mod efectiv n crizele zise halu cinatom", tulburrile psihosenzonale pot fi multiple si numai discursul retrospectiv al subiectului delirant privilegiaz cutare tip de halucinaie
HALUCINAIILE AUDITIVE Regsim aici caracteristici comparabile Se semna leaz halucinaii de auz elementare zgomote, sunete indistincte sau vibraie sonor regulat Cel mai adesea, ns, deliranii
se plng de halucinaii auditivo-verbale voci de care persecutaii se nelinitesc adesea Acestea pot vorbi la ureche, n spatele halucinatului, deasupra lui, de dup un zid, din aer Sunt voci cunoscute sau
necunoscute Uneori sunt voci bizare n ceea ce pnveste sonoritatea lor (voce de mscrici, de ventriloc, de aparate de radio sau TV,
de electrofon, de fluieras din trestie etc ) Cteodat sunt voci cntate, dar aceasta n mod cu totul excepional Ritmul este, dimpotriv, destul de frecvent (voci scandate, modulate etc ) Poate fi o voce unic
si invariabil sau pot fi voci variabile, multiple n cor si adesea n conversaie direct cu halucinatul sau conversnd ntre ele Coninutul lor poate fi acelai, baliver ne" ,sporovieh", refrene", sloganuri",
sau, dimpotriv, poate fi vorba de discursuri prolixe, nuanate, dialogate Fenomene foarte frecvente sunt ecoul gndurilor, al celor citite, mai rar al celor scrise, precum si comentarea actelor svrite Uneon
sunt auzite cuvinte incomprehensibile, discursuri ntr o limb necunoscut sau cuvinte sibi limce lipsite de sens nc si mai frecvent este vorba de vestiri, de informaii, de stm n sfrit, vocile sunt dotate cu
sentimente care se fac simite n tonul lor si n expresii (injurii, obsceniti, complimente, sfaturi) n ceea ce privete durata, ele se pot face auzite doar la intervale rare, n anumite situaii, cu predominant
nocturn sau diurn, n momente de neatenie sau, dimpotm, de atenie Cel mai adesea inoportune, une ori ele pot fi ateptate de pacient
HALUCINAIILE PSIHICE VERBALE
Acestea se apropie de fenomene care nu mai au caracter senzorial si care au fost numite halucinaii psihice" sau pseudo halucinaii" J Baillarger a artat cel dinti c unele fenomene halucinatoni verbale
apar sub form de voci fr timbru, fr sonoritate, voci optite, gndun vorbite, inspiraii, gnduri transmise, idei sugerate, conversaie interioar (ca nite cuvinte insonore etc) Al doilea caracter al acestor
halucinaii psihice verbale este acela c nu sunt proiectate n lumea obiectiv, cu semne spaiale de localizare (sus, jos, alturi etc ), HALUCINAIE SPECULAR
nefnnd trite, percepute de ureche si n spaiul exterior Firete, regsim n aceast categorie de fenomene toate aspectele eh mce semnalate n legtur cu halucinaiile auzului voci injurioase, consihante, per
secutoare sau favorabile, dialoguri m comprehensibile, informaii delirante, ecoul gndim, comentarea actelor etc Ansamblul acestor fenomene constituie esentialmente un sindrom de influent de
compenetrare a gndim (frecvent n delirurile spiritiste de posedare mistice) regsindu se n automatismul mental* descris de G Gatian de Clerambault ntre anii 1920 si 1926, pentru a l deosebi de
sindromul iniial si fundamental care preced manifestrile delirante si haluci natoni din multe psihoze cronice Cci dac halucinaia nu este singurul mecanism al delirului (interpretarea i intuiia joac si
aici un rol important), ea i este asociat in mod frecvent devenind chiar prepon derentjn psihoza halucinatone cronic individualizat de G Balletnl911
ASOCIERE MULTIPL DE FENO MENE HALUCINATORI1 Aceste feno mene ns, prin modalitile lor extrem de diverse si prin asocierea cu afeciuni mentale care merg de la accese delirante din cele
mai scurte la psihozele cele mai cronice, nu pot fi explicate ntr o manier simpl S a constatat c pot fi provocate de o destructurare a strii de contiin si de coborrea nivelului vigihttii Dar este si
satisfacerea halucinatone a unei dorine refulate, cum a demonstrat S Freud n le gtur cu amentia descris de Th Meynert, care, n unele cazuri, poate fi principala cauz a acestor fenomene Poate fi vorba,
de asemenea, de o zdruncinare structural profund a personalitii, cum vedem n schizofrenie, zdruncinare care produce

mecanismele proiective responsabile de activitatea halucinatone Unele intoxicaii sunt si ele responsabile de stri haluci natoni pasagere Se utilizeaz difente toxice pentru provocarea experimental a unor
astfel de stri (J Delay, G de Morsier), care pot fi produse si pnntr o izolare sen zonal absolut Subiecii cu care se expe nmenteaz sunt nchii ntr un fel de cheson lichid n imponderabilitate, n
obscuntate si linite din cele mai complete Dup cteva ore ei cad prad unor haluci natn multiple care nu nceteaz dect dup scoaterea din aceast izolare Se pare c absenta de excitaie senzonal
determin o scdere a ateniei si a tonusului cerebral declannd un fel de activitate nervoas autonom si halucmatone O astfel de de gradare funcionala a activitii cerebrale a crei natur nu a putut fi
precizat pn azi, s ar regsi n unele cazuri de psihoz schizofrenic
Bibi Ey H Tratte des hdlluundtioi 2 voi Masson Paris 1973 Faure H Hdllucmaltoiu et recite perceptive 2 voi PUF Paris 1965 Lapassade G Le e/,ih mudifies de consc/ente PUF Paris 1987 Valla J P L experiene hallucinogene
Masson Paris 1983

HALUCINAIE SPECULAR (engl dutoscopic hdllucindtion) Experiena halucinatone vizual n care pacientul vede propria-i imagine n faa ochilor si, avnd uneori impresib c are de-a face
cu o alta persoana.
Numit de M Lemaire, n 19() l, halu cmaie autoscopic , apoi autoscopie extern' de ctre P Solher, n 1903, si heautoscopie' de ctre J Lhermitte, n 1939, acest fenomen se poate produce n momentul
adormim (stare hipnagogic) sau n cursul unor accese hipnoide sau

amfuzo-omnce veritabile Se asociaz ade-tn CB o impresie de strametate nelinititoare (S Freud) si se poate uneori transforma n halucinaie heautoscopic negativ n care subiectul nu-i mai re cunoate
propna imagine aa cum i este totui reflectat ntr o oglind Este cazul particular din Horla, nuvela lui G de Mau passant (1887), n care personajul nu si mai recunoate chipul n oglind
S-a descris, n cursul evoluiei unor de mente, o afectare progresiv a recunoatem imaginii speculare, trecndu se de la un stadiu n care imaginea este resimit att ca strin ct si ca persecutoare, la
stadiul nerecunoastem totale si definitive (J Potei, 1967)
HALUCINOGEN (engl halucinogen', sau hallucinogemc drugs) Se spune despre un psihotrop natural, semisintetic sau sintetic, a crui aciune principal este o modificare a percepiilor (vizuale,
pro-prioceptive, tactile, auditive), cu posibilitatea halucinani
Folosirea de plante halucinogene ntr un cadru religios sau samanic dateaz fr ndoial din epoca paleolitic Amamta mucnd sau moartea mutelor, obiect si mijloc de cult, a fost folosit de amanii
sibenem Aceast ciuperc, care ar putea fi soma a anemlor ar fi fost legat de misterele primelor religii mod de extaz artificial, mijloc de contact cu puterile su penoare, ar fi una dintre pnmele diviniti In
Amenca Central persist venern de halucinogene care dateaz din cea mai n deprtat antichitate n Mexic, de exemplu, Psilocyba mexicana este nc si azi utili zat ntual aceast ciuperc, ce conine
psilocibin, puternic halucinogen, este carnea zeilor" azteci (Aganc teonanaeatl) Halucinogene sunt i alte plante, avnd
HALUCINOGEN

aceleai utilizri ntuale, cea mai cunoscut este pcyotl, din familia cactuilor, care conine mescalm Harmina si harmalma provin si ele din plante (Yage" sau , Ayawasca" din Amenca de Sud) Iboga
(Tabemjnthe iboga, care conine ibogam) este utilizat n Afhca Ecuatonal (Gabon)
Interesul pentru halucinogeni s a re actualizat o dat cu izolarea de alcaloizi activi si mai ales o dat cu obinerea de produi sintetici sau semisintetici L S D 25 este cel mai bun exemplu Alte substane, cum
ar fi P C P (fencichdma sau Angel Du) S T P , D O M etc , fac parte din aceast grup Descoperirea L S D a ge nerat mari sperane n domeniul cercetm si tratamentului tulburnlor mentale, dar aceast
pist a cercetm este extrem de neglijat n anii 60, folosirea halucmo genelor s a integrat ntr o micare de contestare a societii de ctre tineretul american a fost voga psthedeli smu/iu
Expenenta halucinogen, trip ui a fost de multe on descns, mai ales dup luarea de L S D |n limba englez n original = excursie cltorie de agrement not L G j ,Voiajul' ncepe la o jumtate de or
dup ingestie si dureaz aproximativ 6-12 ore Modul de a tri np-ul este va nabil, n funcie de experienele antenoare context, personalitate si asteptnle utiliza torului Acesta pstreaz o luciditate cert n
timpul tnp-ului si face,n general, efor tun spre a si pstra controlul Expenenta se nsoete de midnaz, tremurtun uneori incoordonare motone
Modificarea percepiilor se situeaz pe primul plan Cenestezia, simul tactil sunt nodificate (impresia de imponderabilitate sau de greutate ca de plumb, de nepenire, de pierdere, a limitelor corporale etc )
Tul burnle halucinozice vizuale (deformri modificn de culon etc ) pot face loc unor
261 HALUCINOZA
halucinaii n toat legea, adesea fcute din forme simple si colorate Modificarea percepiei sunetelor merge rareori pn la halucinaii auditive Sinesteziile sunt frecvente n general, viziuni provocate de
sunete Adesea sunt raportate fenomene de autoscopie*, percepia timpului este modificat, fie n sensul accelerm, fie al n cetimni, tulburrile de memorie, de atenie, sugestibihtatea si sensibilitatea la
condiiile ambiante sunt elemente importante ale voiajului"
Uneori tnp-ul se mrginete la deformri de percepii, expenent recreativ care nu bulverseaz subiectul Dar aceast perturbare poate cpta sensul unei pierderi a tuturor reperelor simbolice, reprezentnd
un veritabil traumatism psihic Unu triesc astfel experiene arhaice, infraverbale, care pun n cauz concepiile lor despre lume si despre ei nii Dac o astfel de .analiz slbatic' poate duce la adevrate
revelaii despre sine, ea st la originea a numeroase voiaje nefaste (engl bddtnps), ba chiar a unor treceri la act Adesea reve latia tnp-ului este trit ca o experien mistic frecventa acestui sentiment a fon
dat credinele psihedehce" ntr o nou religie Riscurile folosim halucinogenelor sunt, deci, foarte diferite de acelea legate de alte droguri toxicomanogene
Nu exist dependent fizic si nici obis-nuire La fel, superdozele nu sunt dect o posibilitate teoretic, dozele eficiente fund foarte nuci fat de dozele toxice Folosirea halucinogenelor este, n general,
recreativ sau sporadic, foarte rar regulat Pericolul major si cel mai frecvent este bdd trip" uneon simpl reacie de angoas, chiar 8e panic, asociat cu ostilitatea fa de anturaj sau cu sentimentul
pierderii controlului, iar alteori veritabil reacie psihotic, prezentnd toate aspectele unui episod de
schizofrenie n general, aceste tulburri regreseaz rapid sub efectul tranchilizantelor sau al neurolepticelor Rmne problema psihozelor cronice induse de folosirea halucinogenelor Pentru muli toxicomani
nu ncape ndoial c nu poi niciodat cobor din nou, c nu poi deveni psihotic n urma unui bad trip" Aceste cazuri sunt totui rare si, pentru muli, nu este vorba dect de o decompensare la psihotici
Bibi Furst P T La chair de-; dieux Seuil Paris 1974 Valla J P L expinence hallu cmogene Masson Pans 1983

HALUCINOZA (engl hallucmow) Percepie fr obiect, apropiata de halucinaiile vizuale, cu derularea de imagini colorate.
Halucmoza se deosebete de halucinaia vizual prin absenta participm afective din partea subiectului, care recunoate manifestarea patologic drept inexact si nu o integreaz ntr un sistem delirant >
HALUCINOZA PEDUNCULAR

HALUCINOZA PEDUNCULAR
(engl pedunculdT hdllucwottis) Tip special de halucinoz cauzat de o leziune a regiunii mezodiencefalice a creierului.
J Lhermitte (1922) o raporteaz la o leziune a calotei pedunculare Subiectul observ cu curiozitate si plcere animale, personaje si obiecte colorate, pe care le vede defilnd n fata ochilor si El re cunoate
nerealitatea acestor fenomene psihosenzonale chiar n momentul n care ele survin i nu le integreaz ntr-un sistem delirant, ceea ce le deosebete de manifestrile halucinatom propnu-zise Haluci noza
peduncular survine cel mai adesea la crepuscul Se poate asocia cu tulburri de contiin mai mult sau mai puin marcate

ir
HANDICAPAT (engl handicapped) Se apune despre o persoana care sufer de HB dezavantaj, de o inferioritate ce rezulta dintr-o deficiena sau dintr-o incapacitate care interzice sau limiteaz ndeplinirea
unui rol social, acesta din urma fiind considerat n raport cu vrsta, sexul, factorii sociali i culturali. Dac noiunea de madaptare este mult anterioar aceleia de handicap, totui aceasta din urm a fost
oficializat prin legea din 30 iunie 1975, de orientare n favoarea persoanelor handicapate -> LEGEA
DIN 30 IUNIE 1975

HANDICAP MENTAL (engl mental handicap) Dezavantaj sau inferioritate social i profesional care rezult dintr-o maladie mental.
Termenul handicap, utilizat mai nti de englezi pentru a desemna un joc de noroc, apoi greutatea pe care trebuiau s o poarte caii cei mai rapizi pentru a se echilibra sn sele celorlali cai ntr o curs, a
intrat n vocabularul medico social, n Frana, o dat cu legea din 23 noiembrie 1957 cu privire la reclasarea muncitorilor handicapai Este considerat muncitor handicapat [ ] once persoan ale crei
posibiliti de a obine sau pstra un loc de munc sunt n mod efectiv reduse ca urmare a unei insuficiente sau a unei diminuri a capacitilor sale fizice si mentale "
n acord cu P H N Wood, se cuvine s deosebim deficienta sau deticitul functio nai (engl deficiency), consecin direct a afectm anatomofiziologice a organis mului pnntr-un proces morbid sau traumatic,
inadaptdred (engl disabiement), care reprezint consecinele acestui proces asupra posibilitilor de autonomie ale subiectului si asupra competenelor sale n
HART FAMILIALA

viata familial i cotidian, handicapul propnu-zis, care este veritabilul dezavantaj social, adic limitarea sau modificarea rolurilor sociale i profesionale pe care individul le putea sau era n drept s spere a
le obine nainte de procesul patologic in validant Handicapul este deci de neles n funcie de aceste roluri sociale la care societatea nsi particip, ceea ce este adevrat mai ales n ceea ce privete han
dicapul mental Acesta nu trebuie conceput ca o incapacitate uor de msurat, ci este n funcie de interaciunile dintre handi capt si mediul su Poate exista ntr o anumit circumstan si nu n alta [ ] si [ ],
deci, nu este o constant' (F Chapireau) Este variabil si, n unele cazuri, poate fi doar potenial Iat de ce legea francez din 30 iunie 1975, zis de orientare n favoarea persoanelor handi capate' fiind
nainte de toate o lege de invaliditate care corespunde unei deficiente cuantificabile si definitiv fixat, trece pe lng noiunea de handicap ca atare, n special n domeniul patologiei mentale, n care procesul
morbid este, n plus, tot deauna evolutiv
HART FAMILIAL (engl family's crd) Schem de organizare a tranzaciilor familiale i a frontierelor dintre diferitele subsisteme.
Terapeutul stabilete harta familial pornind de la comunicaiile verbale si non-verbale, ca si de la comportamentele familiei n cursul edinelor de terapie Aceasta i permite s formuleze ipoteze cu privire
la domeniile n care familia funcioneaz bine si asupra acelora n care apar disfunctio-nalitti Determinarea obiectivelor terapeutice este n felul acesta facilitat Mai ales S Minuchin a utilizat aceast
tehnic de reprezentare pictural, la Philadelphia HAI9
HAI (engl hashish) Rin de cana-bfe. - CANABISM
HEAD (Henry) Neurolog britanic (Londra, 1861- Reading, 1940).
Esenialul cercetrilor sale l a consacrat pe de o parte, sensibilitii cutanate, iar, pe de alt parte, afaziilor n ceea ce privete sensibilitatea cutanat a fcut distincie ntre funcia protopatic (care depinde
de talamus) si funcia epicntic aceasta din urm fund facultatea de discriminare si depinznd de activitatea cortical a crei suprimare determin deci pierderea per ceptiei relaiilor spaiale si a formei obiec
telor care intr n contact cu suprafaa corporal
n ceea ce privete afaziile criticnd doctrina localizrilor cerebrale a neuro logilor clasici Head pledeaz pentru o clasificare esentialmente funcional, n care distinge patru forme de afazie ver bal,
caracterizat prin formarea defectu oas a cuvintelor sintactic, n care domin o tulburare grav a structurii gra maticale a frazei nominal datorat unei tulburri de folosire semnificativ a cuvintelor,
semantic, n care apare difi cultatea sesizrii inteniei unui ansamblu, a unui act, a unui gest, d unei fraze n consecin, limbajul afazicului ar fi afectat n dou moduri prin tulburarea semni ficatiei (formele
semantic si nominal) sau prin tulburarea utilizm (formele verbal si sintactic) Aceast concepie foarte nou despre afazie a ntrit tezele globaliste privind activitatea cerebral, n special pe aceea a lui
K Goklstem
HEBEFRENIE (engl hebephrema) Una dintre marile forme clinice ale schizofreniei.
Este caracterizat prin debutul n adolescent, prin aspectele de deficit intelec tual.cu inhibiie psihomotone si negativism, ca i pnn evoluia adesea marcat de tul burn timice atipice si accese heteroagre
sive sau autoagresive impulsive uneori dramatice
Pnma sa descnere fcut de E Hecker n 1871, fcea din ea o maladie autonom A fost reluat de E Kraepelm, care o mtro duce n cadrul dementei precoce fcnd din ea prima form clinic juvenil a
acestei afeciuni mentale El o apropie, de altfel de catatome individualizat de K Kahlbaum m 1874 ntr o alt form numit de el hebefreno catatonic E Bleuler reia aceste descrieri n 1911, n concepia sa
nosologic privind grupul schizofreniilor -> SCHIZOFRENIE
HEBETUDINE (engl hebetude) Stare de inhibiie stuporoas profund care se nvecineaz cu o veritabil ncremenire a activitii psihice, un timp mai mult sau mai puin ndelungat.
Datorat uneori unei emoii puternice care a zguduit subiectul, aflat n stare de soc psihologic ea este de multe ori una din manifestrile unor deficite intelectuale importante produse de demente*

Ir
feba^ea

'

'

UM. Cf tttllf

IE(engl hemiplegia) Paralizie a unei jumti de corp.

Consecin a lezm unilaterale a cii motorii piramidale, hemiplegia asociaz la deficitul motor pierderea unor forme ale reflexivitii (n special cutaneo abdomi nal) si a unor semne pozitive de liberare
(n perspectiv jacksoman) rspuns n extensie si n evantai al degetelor de la picioare n cazul excitaiei plantare (semnul Babmski), smcmezii,exagerarea reflexelor osteotendinoase si a tonusului Dat
fund
fasciculului piramidal, para se situeaz de partea opus a leziunii cerebrale i se nsoete adesea cu o rfazie motorie cnd este afectat emisfera cerebral dominant Leziunile n cauz sunt de obicei de
ordin vascular, mai rar tumoral, traumatic sau infectios (abces cerebral)
HEROIN (engl herow) Diacetilmor-fin, derivat semisintetic al morfinei, clasificat ca stupefiant
Heroina a fost experimentat, n 1898 de ctre chimistul berlinez Dreser Ea s a artat foarte eficace contra tusei tubercu losilor si ca analgezic Sosirea acestui nou psihotrop a avut loc n plin epidemie de
morfinomame si de cocainomame S a situat rapid la originea unui val si mai important al toxicomaniei la scar mon dial De h sfritul anilor '60 si n cadrul extensiei actuale a toxicomaniei la tineri,
heroina a rmas produsul de electie al toxicomanilor (chiar dac n America de Nord tinde de pe la mijlocul anilor 80 s fie nlocuit cu cocaina) Drog prin excelent heroina este produsul (mpreun cu
canabisul, care nu este considerat drog adevrat) care beneficiaz de cele mai diferite nume n argoul drogailor hem ' ,J)orse' cheval', junk" poudre', uneori dup originea ei, iranian", pakistanez*,
thailandez", sau dup aspect, alb roz',, cenuie", brown sugar" Diluat de multiple ori, heroina de pe strad" nu conine, n general, mai mult de 3-10% produs activ De la marele traficant inter
naional la micul deaferde pe strad ea este amestecat, pnn intermediari succesivi, cu manitol, glucoza, aspirin si chiar cu stric nm Se poate fuma ca n Orient sau ca n unele ri africane Toxicomanii
occidentali
HEROINA

o folosesc pnzat (sniff) i mai ales n s/ioof (injecie intravenoas)

ACIUNEA HEROINEI Aciunea sa este mai intens si mai scurt dect aceea a morfinei (efectele unei doze de heroin dureaz de la 3 ia 8 ore, n medie) Ea determin foarte rapid o dependent com
parabil cu aceea a altor opiacee depen dent psihologic intens, tolerant (obisnuire, cu necesitatea de a spori dozele) si mai ales dependent fizic
Sindromul sevrajului lipsa, este tipic pentru aceast form de dependent anxie ae nervozitate, cscaturi sunt urmate dup 6 8 ore de nnoree de lcnmare midriaz tremurtun.bufeuri de cldur Apar apoi
durerile musculare ndeosebi n regiunea lombar si n membre precum si crampe abdominale La acestea se adaug greuri si vomismente, n final diaree Sindromul atinge apogeul n 2-3 zile apoi semrteje
se estompeaz si dispar n mai puin de o sptmn La captul sevra jului subiectul este att astenic ct si hipersensibil pe plan afectiv si senzorial
In afara riscului de supradoz pericolele acestei toxicomanii in ndeosebi de prac tica injeciilor (shoot) Mai ales intensitatea dependentei face ca subiectul s nu triasc dect pentru si pnn drogul su n
detn mentul oricrei investiri sociale si afective si n dispre vizibil fat de corpul si sntatea sa
DE CE HEROINA' Exist sute de psiho trope capabile s instituie farmacodepen dent chiar n afara numeroaselor opiacee Preponderena heroinei pnntre drogurile adevrate constituie, deci, o enigm de la
nceputul anilor '70 ea este utilizat ca produs principal de 90% dintre toxicomanii consultai n centre specializate
265 HERCXNOMANIE
Faptul se explic pnn difuzarea clandestin a produsului, prin fabricarea sa relativ uoar si cu un enorm ctig financiar pentru traficani Piaa drogului este n Frana saturat de heroin, iar intermediarii
(dealers) tiu s-si atrag clientela Dar heroina, veritabil mit, corespunde, de ase menea, perfect efectelor cutate de toxico mani Este un drog care d o senzaie intens de plcere Juisanta controlat co
respunde versantului hedomc al chetei toxicomamace Este un anestezic puternic, care pune subiectul la adpost de percep tnle exterioare, de orice sursa de stres Diminueaz angoasa, fantasmele, visele
dispariia viselor este constant n fazele de intoxicare Ele revin n sevraj sub forma visului de desfundare ', ca si cum drogul ar fi devenit realmente o trebuina vitala mai puternic dect dorina Heroina
este, de asemenea un drog de izolare, de soli tudine (spre deosebire de un drog de acti une si de trezire de felul cocainei) Folosirea sa se integreaz, deci pe ver sntul ascetic si solitar al demersului
toxicomanie
Interzis, periculoas, heroina este si un drog de transgresiune si de asumare a ns cului, folosirea ei este legat de dehnc vent, deoarece cost mult si toxicomanii trebuie s si procure sume cotidiene im
portante spre a o obine Dar si pentru c aceast folosire este de acum trit n sine ca o trangresiune, ca o sfidare fat de legile stabilite Este, pe deasupra, un produs riscant, despre care niciodat nu prea se
tie ce conine , un drog al hazardului fiecare shoot este un joc cu moartea, o experien ordalic Heromomania rmne deci toxicomania paradigmatic n care se concentreaz toate paradoxurile chetei
active a dependentei i a nevoii de libertate, de sfidare i de supunere fa de cellalt
HEROINOMANIE (engl herowaddic-tion) Toxicomanie cu heroin.
HIPERESTEZIE (engl hypetesthesia) Sensibilitate exagerata faa de orice stimulare senzoriala.
ntlnmdu-se ndeosebi n modalitatea tactil n acest caz se pe ae nsoi de senzaii dureroase, ca in anumite polmevnte si uneori, n afeciuni talamice
HIPERFAGIE (engl hyperphagia) Comportament alimentar care consta n ingerarea unei cantiti de hran disproporionat fa de trebuine.
Este vorba mai degrab de un apetit exagerat dect de o veritabil tulburare alimentar ca n bulimie* Evident, hiper fagia este adesea responsabil de o obezi ae care poate fi redus prin acceptarea unui
regim
HIPERMNEZIE (engl hypermnesia) Exaltare i acuitate deosebit de vie a memoriei.
Apare n unele situaii emoionale de pericol (viziune panoramic a ntregii viei) si n cursul unor accese maniace Este, de asemenea, o capacitate extrem de spectacu Iar la unu debili mintali, calculatori
pro digiosi si repetiton de nenumrate liste de anuare Avem de-a face n aceste cazuri cu foti bolnavi de psihoz infantil ale cror posibiliti intelectuale instrumentale s au pstrat
HIPERSOMNIE (engl hypersomnid) Exagerare patologica a tendinei de a dormi.
Hipersomnia se manifest sub form de stan hipruce prelungite i de necontrolat pnn voina subiectului, sau sub form de
HIPNOTISM

accese paroxistice ca n sindromul Gehneau (narcolepsie-catalepsie)

HIPNOTIC (engl hypnotic) Medicament care, n doza terapeutic, provoac o sedare a sistemului nervos central, cu inducia i meninerea unui somn apropiat de somnul fiziologic normal i care
poate fi lesne ntrerupt.
Caracteristicile cenite de un hipnotic ideal sunt o absorbie si o eliminare rapid, cu un procentaj plasmatic eficient exclusiv pe parcursul nopii Toleranta, dependenta si toxicitatea sunt fenomene
indezirabile
Hipnoticele reprezint un grup eterocht de substane Cu toate acestea, n afar de efectul cutat, ele posed n majoritatea lor proprieti anxiohtice si anticomitiale Aceste psiholeptice pot fi clasificate dup
metabolism, modul de aciune etc , clasi ficarea dup structura chimic n barbitu nce si nonbarbitunce fund cea mai clasic
BARBITURICELE Sunt denvati ai unui produs sintetic lipsit de activitate central, melamlureea sau acidul barbitunc (Bayer, 1863), de la care dein nucleul comun
Proprietile lor psihofarmacologice sunt definite de diferiii radicali laterali (R) Ei pot provoca de la un efect de sedatie la unul de com si constituie anticonvul sivantu clasici ai epilepsiilor Barbituncele
sunt depreson centrali ai respiraiei (nsc major n intoxicaiile acute) Sunt, de asemenea, puternici inductori de enzime hepatice, de unde si fenomenul de tolerant observat Absorbia se face pnn mucoasa
intestinal (de la 30 de minute la 3 ore) Metabolismul este hepatic, iar eliminarea se face renal Modul de aciune ar fi legat de activitatea lor gabaergic (-* GABA)
Principalele barbitunce utilizate n Frana sunt amobarbitalul, pentobarbitalul,
fenobarbitalul si secobarbitalul, att singure ct i asociate.
NONBARBITURICELE
Benzodiazepine. Acestea reprezint un grup largile molecule denvate dmtr un nucleu complex comun Toate posed proprieti anxiohtice, sedative, miorelaxante, anticonviilsivante si ataxice, n grade
vnate
Absorbia se face n tubul digestiv superior (de la 30 de minute la 4 ore), iar benzodiazepinele se leag cu proteinele (90%) Modul de aciune, care face obiec tul a multiple cercetri, ar fi datorat unei
activiti asupra receptorilor compleci benzodiazepinici gabaergici postsmaptici Se descnu si fenomene de dependent
Principalele benzodiazepine utilizate ca hipnotice sunt clorazepat, flumtrazepam, nitrazepam si tnazolam
Alte hipnotice nonbarbitunce Industria farmaceutic nu nceteaz s dezvolte noi hipnotice cu mecanism de aciune nc slab cunoscut Dintre hipnoticele clasice nc larg utilizate, s citm carbamatele, al
cror pnncipal reprezentant este meprobamatul, metaqualona, glutetimida si hidratul de cloral Fenotiazmele, ca ahmemazina si protemazma, ca si diverse neuroleptice, ' sunt si ele prescrise ca hipnotice
Dup anxiohtice, hipnoticele sunt psihotropele cele mai cutate Indicaiile lor, alegerea medicamentului, urmarea tratamentului si implicaiile sale cer o supraveghere medical atent
Bibi Goldenberg, F , Pharmacologie du sommeil' m Benot, O , Physiologie du sommeil, Masson, Paris, 1984, Cordon, Jesse, ed , Handbook of clinical and experimental tfypnosis, Collier MacMillan,
London, 1967
HIPNOTISM (engl hypnotism) Ansamblul proceselor hipnozei i al tehnicilor care permit provocarea acesteia.
267 HIPNOZA
Prin extensie, este tot ceea ce are leg tur cu domeniul hipnozei, att n ceea ce privete aspectele sale teoretice si practice, ct si utilizarea n scopuri terapeutice, me dico judiciare, religioase sau
spectaculare
HIPNOZ (engl hypno<n<) Stare modificat de contiin, trectoare i artificial provocat prin sugestie de ctre o alt persoan, zis hipnotizator", stare caracterizat printr-o
susceptibilitate crescut la influena acesteia din urm i printr-o reducere a receptivitii la alte influene.
Aceast modificare de contiin si de memorie se asociaz cu idei si reacii care nu i sunt familiare subiectului fiindu i n parte sugerate de ctre hipnotizator Feno mene ca letargia anestezia paralizia ngi
ditatea muscular si modificrile vasomotoni cu localizare uneori foarte precis pot fi provocate n aceast stare ntreinute sau suprimate, independent de libera voin a subiectului Unui discipol al lui F A
Mesmer, marchizul de Puysegur, i revine meritul de a fi descris cel dinti aceast stare de somnambulism provocat 1 prin magnetismul animal, n 1784, iar un dentist din Manchester, J Braid, a utilizat acest
somn artificial ca metod de a si anestezia pacienta si a numit o ,hipnoz' n 1843, elabornd o prim teorie a hip notismului Aceasta va fi aprofundat la Nancy de A Liebault si H Bernheim, care au pus pe
prim plan rolul sugestiei si de J M Charcot, care la Paris, n aceeai penoad, o asimila, desigur n mod abuziv cu fenomenele isteriei S Freud va arta, cel dinti, c hipnoza permite manifestr ale
activitii incontientului, si tocmai pornind de la practica acesteia va descoperi el psihanaliza Dac istericii rmn subiecii cel mai uor de hipnotizat, J Hilgard a
artat (1970) c la fel stau lucrurile cu toi cei ale cror faculti imaginative si creative precum si credulitatea religioas sunt deosebit de dezvoltate Dimpotriv, oamenii de tiin si sportivii, care se con
sacr competiiilor ar fi cei mai refractari la hipnoz
Bbl Mavrotnatis A Hypnagogia Routledge London 1990 Tordjman G Comment corn pKndre l hypnose L R P Saint Leonaid Canada 1978
HIPOESTEZIE (engl hypoesthesu) Tulburare cantitativ a percepiilor senzoriale care rezult din diminuarea percepiei stimulrilor senzitive.
Exist hipoestezu ale sensibilitii de toate felurile si hipoestezu mai specifice
predominant, sensibilitile dureroas propnoceptiv, tactila sau termic
(engl hypomaiua) Forma atenuat de excitaie maniac.
Ea reprezint adesea perioada premoni tone a maniei Uneori apare ca o stare de supraexcitatie permanent mai obositoare pentru anturaj dect pentru subiect - Psi HOZ MANIACO DEPRESIV
HIROTONIE (engl hypotoma) Diminuare a tonusului muscular, care se manifest printr-o mai mic rezisten a muchilor i alungirea lor pasiv.
Hipotonia noului nscut se datoreaz n mod deosebit malnutritiei, bolilor cronice cu ecou general asupra organismului, cum sunt cardiopatiile, encefalopatiile etc
HISTRIONISM (engl histriomsm) Atitudine caracterizat prin trebuina de a atrage atenia asupra propriei persoane i de a seduce anturajul.
HOMEOSTAZJE

Manifestare frecvent a caracterului iste-nc, histnomsmul se apropie de teatralism, fiind asociat cu hipermimie i hiperexpre sivitate emoional Se nsoete adesea cu ludroenia si fanfaronada
HOLOFRAZ (fr holophrase) Cuvnt care conine n el toate elementele unei fraze.
Dup E Littr6 (1877) limbile holo frastice sunt limbi in care fraza n ntre gime, subiect, verb, si chiar inciden este aglutinat ca ntr un singur cuvnt n al su seminar din 1953-1954 Lacan explic faptul
c, pentru el, holofraza nu este intermediar ntre o asumare primitiv a situaiei [ ] care ar tine de registrul aciunii animale, si simbolizare Holofraza nu este pentru el nici o prim nnmolire ntr un mod
verbal ci dimpotriv un element al registrului simbolic definit la propria sa limit sau periferie Aceasta deturnare a unui termen lingvistic permite un dublu aport teoretic n psihoze n pnmul rnd holofraza
se manifest ca o veritabil compresiune forat a lanului semnificam comparabil cu un tren acei dentat n care fiecare vagon ar fi fuzionat cu unul sau dou alte vagoane Serge Leclaire (1957) d exemplul
unui pacient psihotic care utilizeaz termenul beaujolais spre a desemna un impermeabil semni ficatia holofrastic fiind moi j sui beau etjo est laid" n fenomenul psihosomatic Lacan (1953) susine c
totul se petrece ca si cum ceva este scris n corp, ceva ce este dat ca o enigm" Aceast enigm, care ar fi ca ngheat ar comporta o juisant specific prin fixaia sa si ar fi , profund nrdcinat n
imaginar" Dac holofraza nu este pentru Lacan un concept n ade vrtul sens, ea constituie totui o noiune pe care o rnduim lng metafor si metonimie" (A Stevens), deoarece toate
trei privesc funcionarea lanului semni-ficant si tulburarea psihologic Bibi Lacan J Le ecrrfs techniques de Freud Le Seuil Paris 1975 Leclaire S Ala recherche dK principe** d'une psychothe'rapie des psychoses Gvolution
ptychiatnque 2 1958 Stevens A ,Holophrase entre psychose et psychosomatique' m Ora/car Navann Paris 42 1987-1988

HOMEOSTAZIE (engl homeostatis) Tendin a organismelor vn de a menine constante condiiile de via.

PSIHOFIZIOL l datoram lui W B Cannon (1926) conceptul de homeoftazie pe care el l a creat spre a desemna ansamblul mecanismelor fiziologice care permit sa se menin mediul intern ntr o stare de echi
hbru Principiul homeostaziei se bazeaz pe ideea c interaciunile dintre mediu si organism modific starea acestuia din urm or supravieuirea organismului ne cesit meninerea proprietilor fiziologice

ale diferitelor sale elemente ntre limite relativ precise Orice risc de depire a acestor limite declaneaz retroactium care vor pune n joc mecanismele capabile s restabileasc echilibrul rupt Pe baza
ansamblului de fenomene adaptative si a proceselor de autoreglare, conceptul de homco'ttctzie a fost extins la psihologie de ctre C P Richter si la etologie de ctre K Lorenz
Dac principiul homeostaziei nu este repus n cauz, lucrrile mai recente ale cronobiologilor au demonstrat c mediul intern nu este constant n sensul strict al termenului, ci fluctueaz n mod periodic,
ritmic, ntre valon extreme El este deci n permanent schimbtor Tocmai depirea acestor valon declaneaz procesele homeo-statice HOSPTTAUSM

ifE
PSIHIATR Dup civa ani, o dat cu dezvoltarea terapiilor familiale sistemice, termenul este utilizat pentru a desene orice rezistent a familiei la schimbare, aceasta fiind considerat drept o eroare care
trebuie corectat sau nfrnat" Rspunsul hiperhomeostatic este frecvent n toate grupurile familiale disfunctionale si rigide, n special n acelea zise , de tranzacie schizofrenic" Se nelege c o asemenea
rigiditate ar putea jena considerabil orice proces terapeutic de schimbare -TERAPIE
FAMILIAL

HOSPITALISM (engl hospitalism) Dup R. Spitz, stare de alterare fizica profund ce se instaleaz progresiv la
copiii foarte mici plasai n instituii i care sufer o caren afectiv grav.
Dac separarea de mam survine dup 6 luni, cnd este deja stabilit o anumit form de relaie mam-copil, dar fr ca identificarea cu o imagine stabil s fie nc posibil, atunci inhibiia anxioas,
asociat cu dezinteresul pentru lumea exterioar (depresie anaclitic"), poate s dispar de ndat ce copilul i regsete mama n caz de caren afectiv total si precoce, tulburrile merg pn la marasm si,
eventual, la moarte Studiile asupra hospitalismului au determinat reforme profunde n condiiile de spitalizare ale sugarilor
IATROGEN (engl idtrogeiuc) Se spune despre ceea ce a fost provocat de tehnicile de diagnostic i de tratament medical, vorbind de o maladie, de un accident morbid.
Acest calificativ nglobeaz, de fapt, toate efectele negative ale unei aciuni medicale, fie aceasta o atitudine, un diag nostic, un tratament, o prescripie de medi camente n mod paradoxal, ameliorarea,
vindecarea nu sunt niciodat numite latrogene", fund calificate n felul acesta doar complicaiile, tulburrile produse de ctre terapeui Este tocmai ispirea marilor progrese ale medianei, care au permis
utilizarea de tehnici si de medicamente tot mai eficiente si mai diversificate, dar si tot mai periculos de manipulat Este oarecum luxul unei practici medicale ample si dezvoltate, cu multipli ageni si cu
utilizatori nc si mai numeroi" (G Lanten-Laura)
La nceput au fost acuzate mai ales medicamentele, pentru efectele lor nocive intoleran si tulburri sanguine provocate de antibiotice, de antiepileptice, leziuni hepatice si diskmezn datorate folosim
neurolepticelor, tulburri cardiovasculare produse de unu antidepreson etc Azi am
putea repera si complicaii latrogene n legtur cu atitudini medicale nepotrivite fat de pacieni sau de anturajul acestora cu tehnici diagnostice socotite prea mvazive, cu psihoterapn consecutive unor
indicaii greite sau conduse necorespun ztor, ca si n legtur cu condiii de spitalizare mconfortabile din punct de vedere fizic sau moral De fapt, totul n comportamentul unui medic poate deveni latrogen
dac acesta nu este ancorat ntr o competent suficient ntr un control autocritic permanent (punnd la ndoial n special a sa ,dormt de a vindeca", ntot deauna ambigu) si ntr o atitudine mereu
respectuoas fat de pacient si familia sa
IATROGENIE (engl latrogeny) Producere de tulburri morbide, de boli din cauza medicamentelor, a tratamentelor medicale sau chirurgicale, a atitudinilor medicale inadaptate sau prost
controlate.
n mod paradoxal, aadar, avem de-a face cu efecte nocive produse la pacient de aciuni medicale diagnostice sau terapeutice ntreprinse n scopul ameliorm stm sale de sntate i chiar, dac e
posibil,
271 IDEAT1E

a nsntoim sale complete Aa sunt, de exemplu, complicaiile provocate de folosirea unor medicamente, sechelele grave ale unor intervenii chirurgicale, agravarea nevrozei n cursul unei psihanalize
prost conduse (nevroz de transfer mtermma bil), apariia de tulburri psihice noi legate de o spitalizare prelungit (nevroz insti tutional, azilism) sau o decompensare psihotic n urma unei psihoterapu
care vizeaz doar s suprime un anumit simp tom Lista este extrem de lung si trebuie s i fac pe medici n acelai timp prudeni si ct se poate de modeti
IDEATIE (engl ideation) Formare i nlnuire de idei.
Ideatia poate fi tulburat de o prea mare rapiditate a ei n accesul maniac este fuga de idei* Ea este, dimpotriv, ncetinit si ' diminuat n deteriorarea mental* pci entul avnd tendina de a relua nencetat
cu o monotonie de care nu este contient, aceleai teme care l preocup prezint n acest caz simptome care in de perse veratie* si de trncneal

IDENTITATE - TULBURRI DE IDEN

TITATE

IDIOTISM (engl idiotic state) Obliterare a facultilor intelectuale i afective" (P. Pinel, Trite sur la mame, 1800).
Sub termenul de idiotism, Pinel regrupa att deficitul congenital de dezvoltare intelectual pe care Esquirol l va numi idioie', ct i ncremenirea subit a acti vittn psihice, pe care el o numea idiotism
dobndit Acesta devine demen acut n concepia lui Esquirol (1818), stupidi ae" n terminologia lui E Georget (1820) i confuzie mental primitiv" n aceea a ImPh Chaslm(1895) n pofida criticilor
272
aduse de Esquirol, acest concept nosografic are avantajul de a nu fixa aspectul deficitar de o fatalitate congenital si de a-1 asocia, dimpotriv, la noiunea de confuzie mental dobndit, susceptibil de a fi
reactio-nal fa de emotn puternice sau fat de diverse traumatisme psihice Dac ar fi fost pstrat, ar fi permis abordarea mai de tim punu a unei problematici a psihozei in fantile, pe care doctrina lui
Esquirol a redus o timp de mai bine de un secol la o simpl defectologie
IDIOIE (engl mdiocy) Form major de arieraie mentala profunda, corespunznd unui coeficient de inteligen inferior lui 30.
Creat de E Esquirol n scopul de a nlocui termenul idiotism* care i se prea ambiguu n msura n care avea si un sens gramatical [DEX, de pild nu nregistreaz dect sensul lingvistic not L G),
cuvntul idioie semnifica pentru el gradul cel mai grav de absent a dezvoltm inteligentei l opunea celui de dement , n dement omul este privat de bununle de care se bucura altdat este un bogat
devenit srac Idiotul a fost ntotdeauna n nenorocire si mizerie Starea dementului poate vana, pe cnd a idiotului este mereu aceeai Dementul are multe trsturi din copilrie, pe cnd idiotul conserv mult
din fizionomia sa de om gata fcut Si la unul si la cellalt senzaiile sunt nule sau aproape nule, dar dementul vdete n organizarea sa si chiar n inteligenta sa ceva din perfeciunea din trecut, idiotul este
ceea ce a fost ntotdeauna, este tot ceea ce poate fi n raport cu organizarea sa primitiv " Acest punct de vedere fixist asupra idioiei a contribuit la valorificarea tezelor organiciste si ereditanste despre
arieraie ca oligofrenie, consecin a unei
ILUZIA DUBLILOR

agenezn a anumitor structuri cerebrale Ar determina, de asemenea, un pesimism n ceea ce pnveste pronosticul, ncurajnd atitudinile de excludere si de simpl supraveghere si abandonnd orice psihopato
logie infantil de tip psihotic si autistic, care, netratat, duce n mod efectiv la o expresie deficitar ce se poate nvecina cu idiotia
IGIEN MENTAL (engl mental hygiene) Domeniu al activitii medico-psihologice consacrat studierii i utilizrii a diferite mijloace convenabile de conservare a sntii mentale ntr-o
populaie extins i, deci, de a preveni apariia maladiilor mentale la ct mai muli membri ai acestei populaii.
Axat de la bun nceput pe noiunile de aciune social extins si de profilaxie ideea de igien mental a fost dezvoltat de psihiatrul nord american (de origine elve tian) A Meyer, dup apariia n 1907 a
unei lucrri a unui fost bolnav mintal, Chff W Beers, unde el explic modul n care a putut fi vindecat de boala sa Meyer a n tocmit planurile unei foarte largi orgam zatn de igien mental pentru
eficacitatea tratamentului n cadru spitalicesc, apoi fa mihal si profesional, pentru prevenirea tuturor categoriilor de tulburri (alcoolice mfectioase, legate de dezorganizarea fa mihei, de delincventa juvenil,
de lipsa de prevedere n ceea ce privete condiiile ereditare ale familiei, de insuficienta am tar) El definea problema prohfaxiei pe planul etic al nivelului de demnitate si de gnj pentru integritatea
personal si considera c arma cea mai bun ar fi educaia i instituirea unei morale a ceteanului"
n Frana, E Toulouse a fost acela care a nfiinat primul dispensar zis de profilaxie mental", care a fost nceputul unei
ntregi seni de dispozitive medicopsiho-logice nsrcinate s previn i s trateze tulburnle mentale, att pnn informarea si educarea publicului ctji pnn precocitatea utilizm a diverse terapeutici, n urma
unei depistri la vreme a pnmelor semne de de tenorare mental Aceste dispozitive s au dezvoltat dup cel de al doilea rzboi mon dial ndeosebi din anii '60, fund tot mai mult integrate sectorului psihiatric
ILUZIA DEJA VU" (engl ilhision of d6ja vii") Impresie intens i instantanee de a fi trit sau perceput deja, cu aceeai tonalitate afectiv, situaia prezent.
Acest fenomen care pentru H Bergson ar tine de o slbire temporar a ateniei generale fat de viat' poate avea loc la subieci normali dar este deosebit de frec vent n psihastenie si n schizofrenie pre cum
si n cazul unor leziuni ale lobului temporal (lund n acest caz o alur paro xistic cu modificarea profund a stm de contiin, de tipul stare de reverie (engl dreamy state)
ILUZIA DUBLILOR (engl syndrome ofdoubles) Tulburare grav a identificrii unor persoane cunoscute, caracterizat prin negarea identitii acestora i prin credina delirant c au fost
nlocuite de o sosie. (Sinonim sindromul Capgras)
Numit mai nti iluzia sosnlor" de ctre J Capgras si J Reboul Lachaux.care au fost cei dinti care au descns o n 1923, aceast nerecunoatere apare ca un refuz al bolnavilor de a admite adevrata
personali ae a celor apropiai Pui n fata acestora, dac nu se poate ca ei s nu recunoasc o asemnare tulburtoare, n schimb le
273 IMAGINAIE DEURIC
neag identitatea si pretind c au de-a face cu un dublu sau cu o sosie
Survenind uneon n cursul unor accese dehnce sau confuzionale, acest sindrom apare mai ales n delirurile cronice pe teme de persecuie, bine sistematizate (ca n cazul pnnceps), si n formele paranoide ale
schizofreniei, unde adesea se asociaz cu false recunoateri S au descris si alte sin-droame de nerecunoastere delirant, relie fnd, de asemenea, identificri proiective psihotice sindromul Fregoh (P
Courbon, J Fail, 1927), n care pacientul crede c persecutorul su se ascunde sub vesti mentatia si aspectul a diverse persoane care i sunt familiare, trecnd de la o nfiare la alta, cum fcea iluzionistul L
Fregoh transformndu se rapid ntr un mare numr de personaje, mtermetamorfoza (Courbon si J Tusques, 1932), care de asemenea, se bazeaz pe credina delirant n transfer mri multiple ale
persecutorului sindromul dublului propriei persoane (G N Chnsto doulou, 1978), veritabil iluzie autoscopic n care subiectul este convins c imaginea sa, ca n //or/a de Maupassant sau ca n Dublul de
Dostoevski, a fost luat de persecutor, care s-ar ascunde n spatele ei
BM~Trethowan W H Enoch M P Uncomman PsychiatncSyndmmes,) Wnght Bristol 1980
IMAGINAIE DELIRIC (engl delusional imagmatjon) Delir cronic ce se caracterizeaz prin preponderena mecanismului imaginativ.
Tocmai prin dezmembrarea delirului cronic* descris de V Magnan, elevii acestuia au individualizat delirul de interpretare* (P Sevieux i J Capgras), psihoza halucmatone cronic (G Ballet) si imaginaia
dehnc (fr delm d'imagmation) E Duprf care, mpreun cu colaboratorul
274
su B Logre, a studiat timp ndelungat mitomania*, a descris n 1914 acest delir imaginativ n care produciile dehnce au loc ntr-un mod dezordonat, avnd un coninut extravagant, uneori fantastic Sunt
fabulaii luxuriante, pe teme megalo-manice, destul de prost organizate si une ori mprtiate, care mbogesc acest delir incoerent, lipsit de logic, ceea ce l distinge de paranoia
Pacienii suferinzi de imaginaie delinc, n pofida excentricitii lor, pstreaz un bun contact cu realitatea, ceea ce permite diferenierea lor de schizofrenici Ei se confund, de fapt, cu bolnavii de
parafrenie confabulatone si fantastic, afeciune definit de E Kraepehn mai de\reme cu civa ani
IMAO (engl M OI) Familie de anti-depresori care au n comun capacitatea de a inhiba activitatea unei enzime, monoaminoxidaza (MAO).
nc din 1952, J F Buisson, elev al lui J Delay, a remarcat activitatea eufonzant a izomazidei n cursul unui tratament antituberculos, dar Saunders si N Khne (1957) sunt cei crora le datorm descope rirea
proprietilor antidepresive ale celui dinti IMAO veritabil ipromazida
IMAO sporesc proporia de catecola mine cerebrale pnn inhibarea enzimei care permite degradarea lor, ceea ce se acord cu teoriile biochimice care vd n depresie o insuficient n monoamme centrale Ca
si tncichcele, alt mare familie de anti depreson, IMAO au la animal efecte caracteristice, n special antagonism fat de aciunea farmacologic a rezerpinei
Au indicaii mai limitate dect tncichcele sau dect antidepresoni dm generaia a doua n tratamentul depresiei ntr-ade-vr, IMAO obhg la o strict supraveghere
IMATURAT1E

cntiic.date fund posibilele efecte secundare, neputnd fi asociate fr nsc cu numeroase medicamente si cu unele alimente
n plus, inhibitoni monoaminoxidazei sunt eliminai lent, ceea ce complic stoparea tratamentului, mai ales cnd se decide s le fie substituit un alt medicament
UTILIZRILE IMAO La ora actual, doar doi IMAO mai sunt comercializai n Frana
- Ipromazida efectul su asupra melan cohei pare la fel de puternic, dar este mai inconstant dect acela al tncichcelor Din cauza proprietilor de stimulent, care 1-au fcut pe Khne s o califice iniial drept
Psychic Energizer" (energizant psihic), ipromazida este propus si pentru tratamentul nevrozei psihastemce
- Nialamida adesea este mai bine tolerat dect ipromazida
Un IMAO necomerciahzat n Frana, fenelzina, este utilizat de anglo-saxoni n unele forme de anxietate, mai ales n acce sele de panic
Dintre efectele toxice ale IMAO sunt de reinut
- o hipotensiune important sau, dim potnv, o hipertensiune paroxistic, n caz de colaps cardiovascular, medicamentele simpaticomimetice nu sunt autorizate din cauza hipersensibilitii receptonlor
cateco-lammergici indus de IMAO,
- hepatite toxice,
- rareon, accidente neurologice de tipul polmevntei membrelor mfenoare sau al nevntei optice, care regreseaz cu ajutorul vitammoterapiei B
TRATAMENT SI PRECAUII n caz de tratament cu IMAO se impun respectate

unele precauii n mod deosebit, asocierile cu alte medicamente trebuie ntotdeauna discutate Din cauza lungii perioade de eliminare a IMAO, un tnterval de timp de dou sptmn trebuie avut n vedere
dup oprirea administrm IMAO, nainte de a ntrepnnde un tratament cu un antidepresor tnciclic Se recomand un regim srac n tiramm (responsabil de hipertensiune) trebuie evitate brnzetunle
fermentate, drojdia, buturile alcoolice, bananele
Reticenta de a prescne IMAO este mai mic n rile anglo-saxone n Frana sunt prescnsi mai ales n cazul eecului altor antidepreson Cu toate acestea, dezvoltarea de noi IMAO, mai rramabih, deoarece
inhib ireversibil monoaminoxidaza (toloxa ton), fund uneori la fel de specifici (m hibiton ai MAO de tip A, cu implicare n tulburrile psihice moclobemid, brofara min), ar putea s suscite interesul
clini ciemlor, n cazul n care aceti noi compui se dovedesc la fel de eficieni ca IMAO clasici -> ANTIDEPRESOR
Bibi Kmemuchi,H,Fouler C J Tiphon.KF, Monoanune Oxydaze and Dtsease Academic Press, London, 1984 Lehman, H E , Non-Tn cychc and Non Monoanune Oxydase inhibitors S Karger Basel Munchen,
Paris, 1982, Zamfian, E , Loo, H , Le antidepresseiw,, Roche, Pans, 1982
IMATURATIE (engl immatunty, fr immaturation) ntrziere a dezvoltrii unui organism, a structurilor i funciilor sale.
Vorbim, pnn analogie, de imaturaie afectiv la un subiect a crui dezvoltare deplin spre vrsta adult nu s-a realizat Aceast imaturaie se expnm pnn persistenta unui comportament puenl, pnntr-un
anumit infantilism, pnntr-o fragilitate
275 (MATURITATE
INADAPTARE

emoional Ea nsoete, n general, o stare de aneratie mental* uoar si poate predispune la decompensri nevrotice sau chiar psihotice sufcacute, de exemplu un acces delirant*
(MATURITATE (engl mmutunty fr immatunte) Stare a unui organism viu care nu i-a ncheiat maturaia.
Evalum deci imatuntatea n raport cu o stare matur stabil sau ncheiat Imatuntatea biologic este atestat de incompletitudmi funcionale Caractens ticile imatunttii nervoase nu sunt cunos cute cu
precizie Se admite n prezent c pluninervatia, luxurianta celular constituie semnele sale patente n contrast cu srcia conexiunilor
Imatuntatea psihic, concept din hm bajul curent, poate fi definit n lumina mai multor criterii care, toate, sunt plundimen sionale si difer cbnform cu modul de abordare ales absenta de autonomie a
tnrului n raport cu adultul imposibili tatea de a si asigura satisfacerea trebu intelor vitale de a si controla micrile si emoiile apar pe prim plan n cazul unei observaii superficiale Abordnle experi
mentale au permis adoptarea altor criterii, care adaug si uneori substituie, la defi citele observate, deosebin calitative Astfel, plasticitatea sistemului nervos imatur, organizarea comportamentelor la sugar, n
pnmele luni de viat, nu ar avea aceeai form ca plasticitatea si organizarea com portamental la cel matur La specule mai evoluate, la care imatuntatea nu se resoarbe la natere i care se caracterizeaz
f&n durata dezvoltrii lor, stnle imature nu implic n mod necesar o funcionare si conduite mai elementare dect acelea de la matuntate
276
(engl flooding) zata uneori n terapia comportamentala pentru tratamentul tulburrilor fobice , sau fobo-obsesionale.
Const n confruntarea direct a pci entului cu stimulul sau cu situaia de care se teme, lsnd ca angoasa sa s ajung la paroxism Difer, n aplicarea sa, de tehni cile de desensibilizare n care confruntarea
cu situaiile se face n mod gradual
Imersia se poate practica n real (m vivo) anxietatea este n acest caz provocat direct prin prezenta obiectului fobogen (un animal sau praf de exemplu) Comporta mentalisrul poate de asemenea, s i evoce
pacientului situaia sau obiectul pe planul imaginaiei, prin jocul reprezentrilor mentale
Numim implozie utilizarea implicit a teonilor psihanalitice n alegerea imagini lor de evocat
Tehnicile imersiei i propun s sting (termenul trebuie luat n sensul unei de condiionri) reaciile de evitare sau de fug pe care le genereaz starea emoional a subiectului Ele pornesc de la ipoteza,
verificat pe animale potnvit creia anxie tatea se reduce dup ce a atins o intensitate maximal
Prin 1977, unu auton (Marks, Foa) au preconizat, pentru ca aceast metod s fie eficace, o durat lung de expunere (dou ore sau mai mult) si edine apropiate una de alta, care s le permit s obin, ntr
un termen scurt, amehorn simptomatice ale fobiilor simple si ale unor tulburn obse siv compulsive Pe marginea acestora din urm, autoni noteaz c obsesia, de exem piu aceea legat de murdne, care
deter min ritualuri de splare, scade n edinele n care pacienii, pui n prezena unor obiecte considerate de ei murdare sau ptate, nu au posibilitatea de a le cura si
nici de a-i spla minile Practica acestei tehnici, cunoscut si sub denumirea de prevenire a rspunsului, cere ca bolnavul s fie perfect informat asupra ipotezelor pe care ea se bazeaz, precum si asupra
mo dului ei de desfurare
IMPOTENT (engl impotence) Dis-funcie sexual care se exprim prin incapacitatea de a practica normal i complet actui sexual.
Se exprim, la brbat, prin diminuarea frecventei si intensitii ereciilor n cazul impotentei pnmare individul nu ajunge niciodat la coit, pe cnd impotenta secun dar survine dup o perioad de activitate
sexual satisfctoare Ea este adesea n legtur cu dificulti de un alt ordin datorate unor evenimente sau unor pro bleme afective cu component anxioas Rareori total impotenta este susceptibil cnd
nu este de origine fiziologic sau medicamentoas, s fie supus unor trata mente psihologice de exemplu cu tehnicile lui W H Masters si V E Johnson sau cu metode comportamentaliste de desensi bihzare
sistematic Se pune n acest caz problema diminum anticipm anxioase care genereaz perspectiva unei tentative soldate cu un nou eec
i (engl unpulse) Tendina irezistibil de a svri un act.
n psihiatne, impulsurile pot fi dmjate contra lucrurilor (piromama, de exemplu) sau contra persoanelor (agresiune, omicid) Ele au loc pe neateptate la schizofrenici $1 sunt obinuite n comportamentul
psihopailor, alcoolicilor, epilepticilor, hipo-nianilor i al unor paranoici Impulsurile se deosebesc net de compulsn* pnn faptul c e produc spontan, fr a fi precedate de MCI o lupt anxioas interioar
:*,,
IMPULSIVITATE (engl jmpulsiveness) Tendin la acte neateptate i incoerd-bile, care scap controlului voinei i se desfoar cvasiautomat i n mod ineluctabil dupte s-au declanat.
INADAPTARE (engl maladjustment) Absen de bun integrare i de relaii adaptate i armonioase cu mediul tn care triete subiectul.
Vorbim de madaptare familial, colar, social sau profesional, la a crei origine poate sta tot att de bine o boal sau o deficient (- HANDICAP), ct si o exclu dere social sau o nefast onentare pro
fesional de exemplu Termenul a fost utilizat dup Eliberare, cnd a fost creat .Consiliul tehnic francez al copilriei deficiente sau aflate n pericol moral' n scopul de a identifica ntreaga populaie infanto
juvenil care avea nevoie de msun medicale psihologice sau educative diferite de acelea prevzute pentru majo ntatea celorlali tmen, spre a fi readui la o viat normal" (D Lagache) Psihiatrul R Lafon,
din Montpelher face ca noiunea de ,copilne madaptat s acopere aproape ntregul domeniu al psihiatriei mfanto juvenile si al predelmcventei Pentru Lafon madaptatul este fie un tnr subiect pe care
anomaliile sale insuficienta aptitudinilor sau a eficientei sale generale sau defectele de caracter l pun n conflict prelungit cu realitile sau exigentele unui anturaj conform vrstei si ongimi sale sociale, fie
un tnr subiect ale crui aptitudini si eficient sunt satisfctoare si al crui caracter este normal, dar care sufer din cauza unui mediu neconform cu trebuinele sale corporale, afective, intelectuale sau
spintuale, fie, n sfrit, un tnr madaptat sau deficient care triete ntr-un mediu neconform" Ceea ce duce la trei
277 INAFECTTVTTATE
mn tipun de madaptare aceea care tine de copil, aceea care tine de mediu si aceea care ine si de copil, dar i de mediu
Aceste concepii stau la originea pn melor centre medicopsihopedagogice, a organismelor de depistare precoce a diver selor deficiene instrumentale sau senzori ale, a unor instituii de educaie specializat
si de prevenire dintre cele mai diferite, n final, la crearea mtersectorului de psihiatrie infanto juvenil
INAFECTIVITATE (engl lack of
affectivit%, wsensitiveness) Absen a sentimentelor i a vieii emoionale.
Este adesea mai mult o aparent dect o realitate, deoarece, cu excepia arieratului profund, a dementului sau autistului cufundat n refugiul su interior nici un om, chiar si bolnav mintal grav, nu este lipsit
de orice sensibilitate si de orice posibilitate a reaciilor afective sau emo tionale v
De fapt, avem de a face mai degrab cu o indiferent afectiv* datorat pierdem tranzitorii a unui contact cu lumea exte noar sau unei dezorganizri a relaiilor afective aa cum se observ aceasta n unele
faze procesuale ale schizofreniei si n stnle autistice
INCENDIATOR (engl aisanuQ Se spune despre orice persoana care n mod involuntar pune foc spre a provoca un incendiu.
Portretul tip al incendiatorului este urmtorul brbat celibatar, 30 de am, nu si a satisfcut serviciul militar, fr mobil aparent, provenit dintr-o familie disociat, butor, dar nu n stare de betie n cursul
actului"
Forma patologic si impulsiv a acestui ' comportament se numete piromame
278

INCEST (engl incest) Relaii sexuale ntre rude apropiate sau aliate, a cror cstorie este prohibita de lege: de exemplu, tata i fiica, mama i fiu, unchi i nepoata, mtua i nepot.
Anumii factori favorizeaz realizarea incestului izolare moral sau geografic promiscuitate, alcoolism, caren intelec tual si cultural Reprimat n condiiile definite de articolele 331 si urmtoarele ale
Codului penal incestul poate duce la o condamnare a autorului su la o pedeaps de 20 de ani recluziune criminal Adesea ascuns de so de ceilali membri ai familiei si de victima nsi, incestul este un
viol care provoac grave perturbaii
GENER & PSIHAN n numeroase societi sunt considerate incestuoase relaiile dintre grupuri mai largi de rude dect membru familiei nucleare (tat, mam fiu, fiica) Lucrul acesta nu face dect s confirme
universalitatea interdiciei nsi si a forei sale Interdicia incestului, lege universal care regleaz n toate societile schimbu nle matrimoniale este principiul fondator al complexului lui Oedip
Dup S Freud, incestul este dorit ntot deauna n mod incontient Prohibirea sa mpiedic la om dou tendine funda mentale uciderea tatlui si cstoria cu mama n societile moderne si de tip occidental,
cmpul su de aplicare este restrns, din punct de vedere psihanalitic, la triunghiul tat-mam-copil, iar funcia sa este interiorizat Freud introduce n Totem si tabu (1912) mitul originar al ucidem tatlui
hoardei primitive, urmat de ispirea fiilor, spre a explica interiorizarea acestei interdicii care marcheaz ncepu tunle culturii si ale umanitii ca atare
Aceast concepie este contestat de C Levi Strauss, ale crui lucrn permit
INFIRMITATE MOTORIE CEREBRAL*

sesizarea, dintr-un punct de vedere structural, a clivajului cuplului natur-cultur, la care se articuleaz prohibirea incestului Acesta nu depinde ntotdeauna de gradele de rudenie reale, ci de raportul social
care i fixeaz pe anumii indivizi la rangul de tat, mam, fiu, sor etc Drept urmare, interdicia incestului este o regul care i are originea n natur prin caracterul ei de universalitate, dar care i are
temeiul n cultur, unde este structurat de limbaj J Lacan reia aceast tez, preciznd c copilul nu poate avea acces la simbolic dect cu concursul legii date de tat si care semnific interzicerea incestului
Bibi Freud S Totem etTabou 1912 trad fr Payot Paris 1973 [trad m romnete de dr Leonanl Gavnhu Editura tiinific Bucureti 1991 si Editura Mediarex 1996 - nota L G | Hentier F L exercice de Ia parente Galhmard Seml Paris 1981 Levi Strauss C
Le tote mismeaujourd hui PUF Pans 1961 Rouyer M Drouet M L enfdnt violente Le Centurion Pans 1986

INDIFERENT AFECTIV (engl affective flatterung sau flattenwg ofaffect) Stare de insensibilitate sau de inexpre-sivitate emoional
Este vorba de o rceal afectiv n care subiectul pare s nu triasc nici un senti ment si nici s manifeste vreo reacie fat de mediul care l nconjoar Uneori ns nu este dect o aparent, deoarece poate
pstra o bun percepere a lumii exterioare si i poate aminti dup aceea foarte bine de aceast perioad de indiferent Este ndeosebi cazul atunci cnd aceasta a ap rut n cursul unui acces de melancolie (* MELANCOLIE), asociat cu o puternic inhibiie care mpiedic once expresie afectiv, sau n unele faze procesuale ale schizofreniei* n stnle de stupoare confuzional, n schimb, n care ea este
frecvent, amnezia lacunar, care o nsoete de obicei, arat c avem de-a face cu o pierdere total a relaiei cu mediul ambiant
INFANTILISM (engl mfantil,sm) Stare a unei persoane caracterizata de persistena la vrsta adulta a unor caracteristici proprii copilriei.
Poate fi vorba de caracteristici fizio logice (ntrziere n dezvoltare, n cretere si pubertate) sau psihice Cauzele sunt extrem de variate genetice, endocrine etc Infantilismul trebuie deosebit de puenlism,
form de comportament regresiv si reactional
INFIRMITATE MOTORIE CERE-BRAL (engl cerebral palsy) Sechele ale unor leziuni cerebrale infantile, nonevolutive, care se caracterizeaz prin tulburri ale motricitatii, fr afectarea
grav a inteligenei.
Dac la aceste tulburri motorii se adaug un deficit intelectual important, vorbim de encefalopatie
SIMPTOMELE, DE LA NATERE SI PN LA VRSTA DE 2 ANI n rile anglo saxone vorbim de paralizie cerebral fr a face referin la existenta sau mexis tenta unor tulburn intelectuale Infirmi
tatea motone cerebral nu este niciodat ereditar, pentru c este legat de o deteriorare encefalic survenit dup concepie La vrsta fetal, cel mai adesea prematuntatea este cauza imatunttu neurologice
si a riscurilor de anoxie (lips de oxigen) Exist o corelaie ntre deficitul ponderal la natere si frecvena de leziuni cerebrale (ar exista nscul unei treimi din sechelele de acest tip pentru o greutate la natere
sub l 000 grame) Sufenna fetal
279 INFIRMITATE MOTORIE l CEREBRALA
acut i suferina neonatal constituie riscul cel mai important dde infirmitate motorie cerebral la nastertfe (aproximativ 50% din cazun) Factorii n cauz sunt anoxia, strile convulsive, l hipoghcemnle si
hipocalcemule Icteruul (glbmarea noului nscut), legat mai ales de o in compatibilitate sanguin rfhesus, este un factor de nsc pe cale de disppantie, datorit profilaxiei Unele encefallite meningite
purulente si tulburri metaboohce constituie cauzele (mai puin frecventee) postnatale ale infirmitii motorii ceretbrale Aceste leziuni o dat constituite ssunt definitive, deoarece neuronii distrui i nu mai
sunt nlocuii, ns nu sunt evokutive si deci nu se vor manifesta dect prin sechele pe care le nglobm n termenul geenenc de infir mitate motorie cerebral /Aceste sechele vor depinde de localizare'a si de
cauza leziunii Dar leziunile survnn mai ales la un creier n plin evoluie caree continu s se dezvolt^ dup natere Faptful acesta exph c complexitatea simptom*elor pe care le prezint copilul respectiv
iPutem spune c leziunile privesc toate structtunle cerebrale cortexul prin rupturi veno>ase sau hemo rgii, substana alb prin niecroz, nucleu cenuii centrali prin fibrroz sau icter nuclear Sechelele
mfirnnittn motorii cerebrale difer deci de afeciunile neuro logice ale copilului mai n vrst al crui creier este mai matur, sau <3 fortion, de ale adultului Copilul infirm c erebral se pre zint dup doi ani
cu gracde variabile* de asociere a unor tulburri nflotom cu afec tiuni senzorial senzitive
COPILUL PARAPLEGIC Copilul para plegic (infirm de ambele pucioare) prezint o hipertome muscular elastic a picioarelor, numit spasticitate, care realizeaz clasicul sindrom descns (de J L Little
f*

(1853) Aceast contractur piramidal permanent poate deveni rigiditate Mem brele inferioare sunt ncordate, genunchii strni, iar labele picioarelor iau forma de copit de cal Mersul este deci dificil, ns
posibil, deoarece membrele superioare
i
mai puin afectate permit folosirea crjelor
COPILUL CVADRIPLEGIC Ali copii prezint o cvadnplegie (infirmitatea tuturor celor patru membre) Spasticitatea poate determina retractil tendinoase ce stau la originea unor atitudini posturale pato
logice, care necesit tratament chirurgical Copilul trebuie, aadar, s triasc ntr un fotoliu rulant Unu cvadnplegici sunt atini de tulburri de tonus care este fluc tuant, variabil de la un moment la altul si
de la o micare la alta Avem n acest caz de a face cu cvadnplegia atetozic Atetoza este un sindrom neurologic care se mani fest prin micri involuntare spontane lente aritmice si neregulate de slaba
intensitate si localizate cel mai adesea la extremiti Aceste micri nu survin n mod constant, ci sunt atenuate n starea de repaus si n poziia ventral Ele dispar n timpul somnului, dar sunt exagerate de
emotn si stimulri La infirmul motor cerebral aceste micri sunt mai marcate la membrele superioare, mai ales la nivelul degetelor, provocnd atitudini bizare., comparabile cu micrile coregrafice ale
dansatoarelor asiatice Fata este foarte schi monosit, mai ales n partea sa inferioar Faciesul este schimbtor, mimicile trec de la rs la uluial sau la grimase Vorbirea este anevoioas, pentru c limba este
agi-tat de torsiuni, de ncolciri Aceste mis
l
cari survin pe un fond de hipotome care
l
favorizeaz atitudini vicioase ale trunchiu
l
lui (scolioz) si extremitilor (flexiunea
j
rirtfaiti pe antebra i devierea degetelor n g3t de lebd")

COPILUL HEMIPLEGIC La infirmul motor cerebral hemiplegie (infirmitatea membrelor superioare sau inferioare de aceeasrparte a corpului) se constat pre dominanta atetozei membrelor superioare si
spasucitatea membrelor inferioare Este vorba de hemiplegia cerebral infantil forma cea mai clasic a maladiei Adesea ea nu este decelat dect tardiv, dup luna a patra, dei este posibil observarea mai
de timpuriu a utilizrii defectuoase a minii paralizate, care rmne blocat Abia la vrsta nvrii mersului se constat c subiectul se deplaseaz cu un picior cu laba deformat n copit cu gamb n
extensie pe cnd membrul superior este n flexiune cu mna curbat si pumnul strns n mod progresiv membrele paralizate se atrofiaz si prezint o scurtare
TULBURRILE ASOCIATE Cele trei asocieri de tulburri descrise se asociaz frecvent cu dificulti senzoriale si sen zitive Vederea poate fi jenat de existenta unui strabism sau a unei alterri a cmpului
vizual n hemiplegie Auzul si fonatia pot fi deficiente, asocnndu se cu tulburri de deglutiie si salivare excesiv, care deter min dificulti de limbaj Exist adesea tulburri ale sensibilitii superficiale si
profunde la originea unei ataxn (tulburarea coordonrii si staticii), care se manifest prin stngcie, dificulti de a controla poziia vertical si mersul Profilaxia trece pnn supravegherea medical a
gravidittu Reanimarea noului nscut anoxic trebuie s fie realizat perfect, altfel nscndu se creterea frecventei sechelelor de tipul infirmitii motom cerebrale Dup natere, depistarea precoce presupune
examinarea
sistematic a oricrui sugar la 4 i la 9 luni, apoi la un an i la un an i jumtate Diagnosticul de infirmitate motorie cerebral pare posibil de la vrsta de 9 luni Tratamentul trebuie instituit fr ntrziere, n
colaborare cu prinii, care trebuie s cunoasc metodele de stimulare, gesturile ce se cer evitate si situaiile periculoase Faza ulterioar a reeducm se face cel mai adesea la centrul de readaptare
funcional, n cazul n care handicapul este prea sever Echipa pluridisciplinar permite tratarea aspectelor kmeziterapeutice ergotera peutice, ortofomce si ortoptice, ca si adap tarea la colaritate Vrsta
impune unele limite progreselor realizate pnn reeducare si trebuie s tim s limitm tratamentele bolnavilor la ceea ce putem spera n mod rezonabil Chirurgia si prote7ele permit ori de cte ori este cu
putin remsertia social si uneori profesional cu concursul centre lor de ajutorare pnn munc sau al ae lierelor protejate, chiar n circuitul normal Bibi Collectif L enfant handicape physique
developpement atfectif et (.ognitif in Neuro psychiatne de I enfant no special 28 1-2 1980
INHIBIIE (engl uihibition) Blocaj al activrii emoionale la un subiect care rmne, fr voia lui, incapabil de reacii sau de iniiative i care uneori poate suferi din aceast cauz.
Frecvent la timizi, la psihasteniei, la emotivii supui unor condiii speciale (ta cerea unui candidat la examen, tracul unui actor pe scen etc ), aceast conduit se ntlnete mai ales n depresii, unde face
parte din sindromul de ncetinire (ralen tissement), bine descns de D Widlocher si care, n formele grave, poate merge pn la starea de stupoare melancolic
281 INJONCIUNE PARADOXALA
INJONCIUNE PARADOXAL
(engl paradoxal mjuncoon) Ordin dat unei persoane n astfel de termeni nct s conin o contradicie n sine (fii spontan") sau sa pun subiectul ntr-o situaie angoasant i absurd (dac
faci asta, te bat, iar dac nu o faci, tot te bat"), n cazul unor stri anxioase, mjoncti unea paradoxal poate fi utilizat ntr un scop terapeutic Acest tratament este bazat pe observaia c anxietatea creste
tocmai din cauz c se ncearc evitarea ei prin imaginarea n-mod irealist a consecinelor dezastruoase ale actelor sau evenimentelor nfricotoare n injonciunea paradoxal descris de V E Frankl m
1960 si reluata de adepii colilor cahforniene de f siho terapie, terapeutul prescrie clientului sau cu un anumit umor, s si reprezinte cir cumstantele cele mai de temut si cel mai adesea neverosimile care
stau la originea temerilor sale si chiar s ncerce s le provoace Unui psihiatru de exemplu, u va spune ncercai s avei o cn/d cardiac n acest caz la acesta are loc un adevrat travaliu cognitiv care i
permite s ia dis tant fat de propriile sale temeri si chiar s le ridiculizeze Dac aceast strategie poate duce rapid la dispariia unor fobii simple, ea nu trebuie ns niciodat utili zat dect n condiiile
unei bune cunoas ten a personalitii pacientului
Bibi

Frankl V E

.Paradoxical Intention Amencan Journal ot Psyt-hotherapy 14 1960

INJONCIUNE TERAPEUTIC
(engl therapeutic injunction) Aciune n sensul ordonrii unui tratament medical.
n cadrul legii nr 70-1320, din 31 de cembne 1970, procurorul Republicii i prescne n mod imperios unei persoane care a fcut uz n mod ilicit de stupefiante
s se dezintoxicheze sau s se pun sub supraveghere medical n acest caz nu se va exersa raci o urmrire penal n pnvinta celor care se conformeaz tratamentului medical prescris si l urmeaz pn la
capt
Preocupate de eficacitate si de rapiditate n obinere acesteia multe parchete (Paris, BordeauA Orenoble, Creteil etc ) au creat un serviciu de injonciune terapeutic Uneie parchete si au asociat, chiar la
nivelul locurilor de detenie, medici vacani angajai de D D A S S

INSECURITATE ONTOLOGIC
(engl ontologicdl msecunty) Teorie fenomenologic cu privire la schizofrenie.
Noiune introdus de R D Laing n 1959 si care ar corespunde tulburrii fun damentale in psihoza schizofrenic , Indi vidul scrie Laing -, in circumstanele obinuite ale vieii se poate simi mai mult ireal
dect real mai mult mort dect viu in sens literal, n mod precar difereniat de restul lumii n aa fel nct identitatea si autonomia sa s fie mereu puse sub sem nul ntrebrii El nu poate avea sentimentul
continuitii sale temporale, nu posed simul profund al consistentei personale, se simte lipsit de substan si incapabil s cread c materia din care este fcut este autentic, de bun calitate i poate simi
Eul parial separat de corp
Aceast precaritate, pus de Laing la baza insecuritii ontologice, corespunde unei tulburri axiologice majore n msura n care, dac fiinarea este trit ca precar, nici o valoare constant, nici o
consisten nu poate fi eafodat devalonzarea limbajului se integreaz astfel n precaritate sau n reificare ca mod de a exista Pentru Laing, o fiin care i poate simi Eul parial separat de corp nu se mai
simte n
siguran nici n lume i nici n el nsui" O fant care se gsete n fata precaritii ca regul, form si msur a vietn va cuta mai degrab prezervarea dect satisfacia, deoarece .circumstanele obinuite
ale vieii amenin pragul su de securitate, care este sczut" Aceast formulare este extrem de asemntoare acelora ale lui H S Sullivan E Fromm Reichmann si S Aneti ndeosebi P Federn chiar dac se
exprim ntr un vocabular foarte diferit, pare s fi susinut un punct de vedere foarte apropiat Laing susine c, dac individul nu poate simi ca dobndite realitatea, vitalitatea autonomia si identitatea fantei
sale si a celorlali devine obsedat de nece sitatea de a gsi mijloace de a ncerca s fie real, de a se menine n viat [ ] de a si prezerva identitatea, de a mpiedica pier derea propriului Eu Ceea ce pentru
majoritatea oamenilor nu sunt dect m runte fapte cotidiene abia luate n seam deoarece nu au semnificaie deosebit n msura n care fie contribuie la susinerea fiinm individului, fie l amenin cu
nonfimtarea (non being) Un astfel de in divid, pentru care elementele lumii cores pund unei ierarhii de semnificaii diferit de ceea ce este aceasta pentru o persoan obinuit ncepe, cum se spune, s tr
iasc ntr o lume a lui Nu este totui exact s spunem, fr a ne cntri cuvin tele, c el pierde contactul cu realitatea i c se retrage n el nsui" Este o critic a noiunii avansate de E Mmkowski n teza
sa din 1926, anume c n schizofrenie ar exista o pierdere de contact vital cu reali tatea Cu toate acestea, termenul critic semnific aici analiz si cutare a unei depm a poziiei date" i nicidecum res
pingere Aceast depire ar semnifica faptul c un contact cu lumea este meninut pnn prisma unei ierarhii diferite de sem
INSTABILITATE

mficatii" si tocmai n aceast nou organizare axiologic putem gsi o indicaie extrem de gritoare cu privire la o tulburare psihotic Laing i susine ipoteza pre ciznd c evenimentele exterioare nu-1 mai
afecteaz pe schizofren , n acelai mod ca pe ceilali, ceea ce nu nseamn c l afecteaz mai puin dimpotriv, adesea l afecteaz mai mult n mod frecvent el nu devine indiferent sau retras, dar se
poate ntmpla ca lumea experienei sale s fie de sa natur nct s nu o mai poat mpri cu ceilali Cu alte cuvinte tocmai deosebirea axiologic este aceea care accen tueaz dificultatea contactului
intersubiec tiv dintre schizofrenie si terapeut iar Laing se afl ntr o anumit continuitate cu lucr nle lui Mmkowski n consecin, lucrrile lui Laing apar ca tentative de sinteza si de depire a numeroase
curente franco-amen cane - ANTIPSIHIATRIE R D LAING E MINKOWSKI SCHIZOFRENIE
\Blbl Laing R D Le moi di vi se 1961 trad fr Stock Paris 1970 Laing R D La voix de lexperience 1982 trad fr 1986 Editions du Seuil 1986 Mmkowski E La notion de perfe de contact vital avec la realite et set, application** e/i psychopathologie Jouve
Paris 1926 Mmkowski E La schizophreme Payot Paris 1927 Garrab6 J Hn,toire de la schuophreme Seghers Paris 1992

INSTABILITATE (engl mstabihty) 1) Tendin de a-si schimba rapid starea emoional sau timic. 2) Dificultate de a-i fixa atenia i de a duce mai departe un lucru timp ndelungat.
Instabilitatea psihomotone este numit n prezent sindrom de neatenie hiper kmezie" (S I H ) Afecteaz aproape 2% dintre copiii de vrst colar, cu o net preponderent masculin (o fat la patru biei)
i se asociaz cu un comportament
^, INTEGRARE

impulsiv si o slab toleran la frustrri Considerat altdat ca o consecin a unei tulburri cerebrale minore (engl minimal brain dysfunction), instabilitatea nu ar fi dect o defens contra angoasei si se
manifest adesea n situaii care produc la copil un sentiment de insecuritate
INTEGRARE (engl integration) Proces prin care activitatea sistemului nervos central permite unificarea activitii individului.
C S Shemngton( 1906) este acela care a emis cel dinti ipoteza c motricitatea exercit o funcie n integrarea senzorial Motricitatea ar putea fi considerat un mediator mtersenzonal din cauza simihtu dinu
activitilor exploratoare realizate de diferitele sisteme perceptive
INTERNARE (engl sectionned confine ment) Msura constnd n plasarea i meninerea ntr-un serviciu de psihiatrie, pentru a fi ngrijii, a unor bolnavi mintali,M cererea familiei sau a autoritii publice, n baza vechii legi din 1838.
Pn n 1990 n Frana existau dou proceduri de internare psihiatric plasa mentul voluntar si plasamentul din oficiu Legea din 30 iunie 1838 este aceea care suferind diverse modificri, a organizat cele
dou regimuri de internare pn la legea din 27 iunie 1990
Legea din 1838 prevedea formaliti stricte nainte si pe parcursul perioadei de spitalizare Derognd de la principiul liber tailor individuale, legea instaura controale la toate nivelurile medical, administrativ
si judiciar
Plasamentul voluntar era realizat la voina anturajului prini,prieteni, vecini Necesita o cerere scns, un certificat medi cal si o carte de identitate n douzeci si patru de ore de la aprobare, medicul serviciului era obligat s redacteze certificatul El putea s decid externarea, care trebuia s fie instantanee
Plasamentul din oficiu era realizat fr consimmntul unei persoane n stare de alienare mental", persoan care compro mite| a] ordinea public si securitatea unor persoane' ntotdeauna necesita o
decizie de plasament din partea prefectului ceri ficatul medical nefnnd obligatoriu Cu toate acestea, n caz de pericol iminent, comisarii de politie din Paris si primarii din celelalte comune puteau lua msuri
pro vizoni, cu sarcina de a i raporta prefec tului, care trebuia s decid nentrziat
n ambele forme de plasament medicii naintau certificate obligatorii la prefect si la procurorul Republicii Pacientul nsui si orice alt persoan de fapt putea s cear externarea, scrnndu i prefectului
procurorului sau unui preedinte de tn bunal de mare instan Acesta din urm hotrnd n baza unor referate putea dup verificare si dezbateri contradictorii s se pronune pentru externarea imediat
Internrile reprezentau pn la legea din 1990 mai puin de 10% din spitalizrile psihiatrice Restul de 90% se fceau n serviciu liber, adic n aceleai modaliti proprii spitalizm n serviciul de medicin
sau de chirurgie Dei practicat n mod cu totul excepional, era posibil si internarea minorilor-* LEGEA DIN 30 IUNIE 1838 LEGEA DIN 27 IUNIE 1990, PLASAMENT DIN OFICIU PLASAMENT VOLUNTAR
SPITALI ZARE DIN OFICIU

INTERSECTOR (fr intenecteur) Structur administrativ creat n 1972 pentru a organiza i repartiza mijloacele de luare in sarcin a populaiei infantile, structur care corespunde unei zone
geodemografice de 200 000 locuitori, adk la trei sectoare de psihiatrie adulta.

w
Altdat, dup al doilea rzboi mondial, puterile publice au favorizat n Frana iniiativele pnvate, ceea ce a contribuit la crearea unei mn diversiti de instituii pentru copii, fr coordonare naional
Intrarea n funciune, din 1964, la nivel ministerial, a Centrului tehnic naional pentru copilria si adolescenta madaptat a permis, ntr o pnm perioad, regruparea tuturor asociaiilor pnvate i semipubhce
si a reprezentanilor administraiei Ultenor au fost instituite servicii publice de psihi atne mfanto-juvenil sectonzate, care s au adugat la instituiile deja existente, cu misiunea de a coordona mpreun
aciunea n domeniul igienei mentale infantile
Scopul intersectorului este de a ntre pnnd^t mai precoce posibil msurile necesare ngrijim copiilor aflai n difi cultate, cutnd s i menin n mediul lor sociofamihal ori de cte ori lucrul acesta este
posibil Continuitatea aciunii tera peutice este asigurat de membrii uneia si aceleiai echipe, sub responsabilitatea unui medic ef specialist n pedopsihiatne Centrul de sntate mental este adesea locul
primei ntlnm cu copilul, locul ela borrn diagnosticului si al proiectului terapeutic Cei mai muli copii beneficiaz de ngrijiri ambulatom, care pot asocia psihoterapia individual, reeducarea psiho-motone
si ortofonia, cel mai adesea cu concursul pnntilor Ali copii necesit admiterea ntr un spaiu terapeutic cu orar parial, numit spital de zi Este vorba mai ales de copiii psihotici sau care sufer de nevroze
grave Ei i pot pstra inseria sociofarruhal, iar familia particip la supravegherea lor Aceast structur permite ofe nrea unui loc de viat n care copilul poate beneficia de o ngnjire instituional Difentele aspecte ale vieii sale cotidiene sunt aici suporturi pentru o ajutorare adaptat
INTEHSECTOR

Admiterea ntr-un spaiu terapeutic cu orar complet, spaiu care poate fi situat ntr-un spital general sau ntr-un spital psihiatric departamental, este destinat fie observm copiilor sau adolescenilor care
sufer de tulburn psihice grave sau asociate cu pro bleme somatice, fie unor tratamente de lung durat pentru copii al cror compor tament este prea perturbat ca s permit meninerea n mediul familial,
sau pentru copii ale cror familii locuiesc prea departe de locul de ngrijire Pentru a completa mijloacele terapeutice si a reduce la mini mum spitalizrile, mtersectorul dezvolt luri n sarcin
extraspitahcesti, de felul plasamentelor familiale terapeutice si al centrelor de ngrijire pentru adolesceni Se dezvolt tot mai mult relaiile de cooperare cu serviciile spitaliceti de pediatrie cen trele de
protecie matern si infantil si colile de prevenire si depistare a apariiei dificultilor
Exist actualmente n Frana mai mult de trei sute de intersectoare de psihiatrie infanto juvenil, mai mult sau mai puin echipate cu localun si personal Medicii efi de mtersector sunt ajutai de Consiliul de
sntate mental, organism consultativ care cupnnde reprezentani ai administraiei intersectorului si asociaiilor private Membrii sunt numii de prefect si trebuie s se reuneasc cel puin o dat pe an
Prefectul trebuie consultat asupra tuturor proiectelor cu privire la igiena mental Intersectorul particip, de asemenea, la funcionarea Comisiei departamentale de educaie special, creat pnn legea de
orientare din 30 iunie 1975 n favoarea handicapailor Aceast comisie cupnnde 12 membri numii de ctre prefect, din care jumtate sunt propui de D D A S S si jumtate de inspectorul de academie Ea
cuprinde reprezentani ai Caselor de INTROiECIE
securitate social, reprezentani ai asociaiilor de prini si reprezentani ai instituiilor private si semipublice Ea are sarcina de a atribui alocaia de educaie special si complementele acesteia ntni
ajutorarea familiilor cu copii handicapai sarcina orientm copiilor spre stabilimente care s le acorde drepturi la preul zilei (institute medico educative si institute medico profesionale)
INTROIECIE (engl mtrojection) Proces care consta n a transpune ntr-un mod fantasmatic obiectele exterioare i calitile lor inerente n diverse instane ale aparatului psihic.
Termenul de introiectie introdus de S Ferenczi, este frecvent utilizat n opo zitie cu acela de proiecie Introiectia opereaz dup modelul incorporrii care i este matricea corporal La M Klein introiectia si
proiecia sunt legate de obiec tcle bune si, respectiv rele care pot fi introduse sau expulzate Introiectia joac, de asemenea, un rol n identificare
INVESTIRE (engl cdthexis) Mobilizarea i transformarea de ctre aparatul psihic a energiei impulsionate, ceea ce are ca rezultat ataarea ei de una sau mai multe reprezentri incontiente.
n primele sale lucrri (mai ales n Proiect pentru o psihologie, 1895), S Freud concepea investirea ca pe deplasarea (n sensul mecanic al termenului) a unei anu mite cantiti de energie n cuprinsul siste
mului nervos \n Interpretarea vi se/or (l 900), ns, noiunea de aparat psihic repune n cauz aceast descriere n acesta, de fapt, cantitatea de energie se repartizeaz si se transform n interiorul instanelor
Natura acestei energii de investire va fi definit, n cadrul celei de a doua teorii a aparatului
psihic (1920), ca o energie impulsional ce-si trage originea din Sine Utilizarea actual a termenului investire" depete cu mult accepiunea iniial se vorbete de investirea unui obiect (fantasmatic sau
real), a corpului propriu, a unei pri a corpului etc
INVOLUIE (engl mvoMion) Proces de mbtrnire a unui organ n general i, n mod mai special, a creierului.
Prin analogie cu fizicul, involuia se aplic psihismului Se descriu psihoze de involuie de tip depresiv (melancolia de involuie descris de J Capgras) sau deli ne (paranoia de involuie descris de K Kleist)
Aceste psihoze intr aadar, n cadrul presenescentei*
IPOHONDRIE (engl hypochondna) Preocupare exagerat a unui subiect n ceea ce privete sntatea sa, exprimat prin credine si atitudini iraionale fa de corpul su, prin teama de a avea o
maladie grav, ca i printr-o relaie de sfidare fat de medic, care este n acelai timp nvestit cu o mare putere, dar i condamnat la eec terapeutic de ctre pacient.
Ipohondria era considerat de Hipocrate apoi de Diocles si de Galen drept o form de melancolie cu originea n regiunea subdiafragmatic sau ipocondru Se meri mina n acest caz un exces de bil neagr n
splin (engl spleen) sau o macerare si putrefacie a umorii atrabilare n intestin sau n cavitatea gastric Abia n secolul al XVHI-lea, medicul englez Th Sydenham a afirmat originea cerebral a ipohondriei,
ca si a isteriei, recunoscnd c aceasta din urm era pentru sexul feminin ceea ce ipohondria era pentru cel masculin, fr a limita totui pe fiecare din ele la un sex determinat
IRITABttJTATE

Dac ipohondria rmne destul de frecvent n depresiile cronice zise de formul ipohondnc", ea este prezent si n nevroze, lund n special forma nosofobic", precum si n psihoze, unde devine realmente delmc n acest caz poate nsoi delirurile schizofrenice paranoide cu depersonalizare, unele deliruri cronice de persecuie si mai ales un tip de parafrenie fantastic cu delir de negare a organelor de
damnare si de imortahtate numit sindrom Cotard*, foarte apropiat de melancolia delirant
IPOHONDRU (engl hypochondnac) Se spune despre o persoan care sufer de ipohondrie.
Toate gradele pot fi nregistrate ntre simplele preocupri ipohondnce,n raport cu o stare de anxietate, cu o nevroz noso fobic, si delirul ipohondrie veritabil pe care l ntlnim n schizofrenie si para frenie
IRESPONSABILITATE (engl irres
ponsabihty) Calitate a celui care nu este capabil sau obligat s dea seama de actele, de comportamentele sale.
Aa cum responsabilitatea se poate descompune n mai multe tipun de respon sabihtti, iresponsabilitatea se poate si ea mpri n mai multe categorii
nainte de 1968, n Frana o persoan n stare de alienare mental putea fi declarat iresponsabil de daunele produse O dat cu legea din 3 ianuarie 1968, care refor meaz dreptul incapabililor majori, lucru
nte s-au schimbat Legea dispune, ntr-adevr, c acela care a cauzat o pagub semenului pe cnd se gsea sub influenta unei tul-burn mentale nu este mai puin obligat la despgubire"
Medicii din spitalele publice sunt iresponsabili din punct de vedere civil, spitalul fiind acela care i va asuma responsabilitatea n cazul unei greeli grave sau al unei lacune n organizarea serviciului Cu
toate acestea, dac practicianul a comis o greeal personal detaabil de serviciu sau n condiiile unei consultaii private, el redevine responsabil din punct de vedere civil
Responsabilitatea penal a unei persoane este angajat prin faptul violrii unui text de lege formal, indiferent de faptul c rezult sau nu rezult un prejudiciu Mino ni n vrst de mai puin de treisprezece
am sunt total iresponsabili, pe cnd cei n vrst de la treisprezece la optsprezece ani pot beneficia de scuza atenuant a mino rtului Legea prevede alte cauze de iresponsabilitate penal legitim aprare
stare de necesitate, ordinea legii, stare de dement Articolul 64 din Codul penal dispune c nu exist crim si nici delict n cazul n care acuzatul era n stare de de ment n momentul aciunii sau n cazul n
care a fost constrns de o for creia nu i a putut rezista' Cel mai adesea judectorul de instrucie este acela care, pnntr o ordo nant de neurmnre, pronun starea de dement, dup expertiza psihiatric a
acuzatului Subiectul declarat astfel ires ponsabil face de ndat, fr excepie, obiectul unei plasri din oficiu ntr un ntr-un serviciu psihiatric
IRITABILITATE (engl imtdbility) Hipersensibilitate la stimulri exterioare asociat, n general, cu o stare afectiv penibila.
Intabihtatea determin comportamente reacionate la acei sumuh perceputa ca ostili, ntr-un mod agresiv ndreptat fie contra anturajului, fie contra siei (autopumtiv) Intabihtatea se ntlnete u neon n
manie, dar de cele mai multe ori n unele depresii cronice mascate sau de epuizare Ea poate fi singurul semn al acestor stri depresive, care trebuie bine diagnosticate, spre a fi n mod eficient tratate cu anti
depreson
ISTERIE (engl hysteru) Nevroza caracterizata prin hiperexpresivitatea ideilor, imaginilor i emoiilor incontiente.
Simptomele psihomotorii, senzoriale sau vegetative constituie fenomenele de conversie Personalitatea subiacent se manifest prin sugestibilitate, teatralism si tulburri sexuale
n texte ale Egiptului antic unele stri patologice sunt atribuite migrm uterului, organ pe care l gsim reflectat n etimo logia greac a termenului isterie Pn in secolul al XVIII lea, originea tulburrilor
este atribuit abstinentei sexuale si dezordi nu provocate n corp de acumularea unor substane nocive Apariia noilor concepte de sensibilitate si iratibihtate a fibrelor nervoase face ca isteria s intre n
rndul maladiilor mentale pentru care Ph Pinel a propus tratamentul moral
La sfritul secolului al XIX lea, J M Charcot ncearc s ataeze isteria neurologiei, dar i-a fost imposibil s loca lizeze vreo leziune El contribuie la nelegerea mecanismului formrii simpto mului isteric
descoperind posibilitatea de a reproduce n starea de hipnoz un simptom (o paralizie) n orice punct comparabil Utilizarea de ctre J Breuer a metodei cathartice pentru tratarea unei paciente isterice,
fcnd-o s vorbeasc n stare de hipnoz, l incit pe S Freud s reia cercetrile privind etiologia isteriei El descoper existena unui traumatism psihic de natura sexual, survenit n copilrie i
ale crui reminiscene incontiente stau la onginea simptomului Introduce noiunea de conversie, salt al psihicului n inervaia somatic", implicnd o coresponden ntre cuvnt si simptom, pe care el o
numete isterie de conversie (engl conversion hysteria) Reprezentrile refulate vorbesc prin intermediul simptomelor de conversie, care apar ca expresia simbolic a compro misunlor dintre realizarea
dorinelor incontiente si procesele de aprare care h se opun Conversia este , transpoziia unui conflict psihic cu o tentativ de rezolvare a acestuia n simptomele sale somatice (paralizie, de exemplu) sau
senzitive (anes tezn sau dureri localizate, de exemplu) ILaplanchesiPontahs, 1968]
Pe plan clinic psihiatric se disting dou aspecte majore
PERSONALITATEA ISTERICA Tulbu rnle sexualitii sunt caracterizate de frigiditatea clasic de care femeia isteric se plnge mai puin dect partenerul ei Frigiditatea contrasteaz cu atitudinile de
seducie de hiperexpresivitate erotic, atitudini care l pot nspimnta pe parte ner Adesea femeia isteric mritat evit relaiile sexuale, sub diferite pretexte (migrene, menstruaie prelungit sau difi cultti
de contraceptie) Ea prefer activi ttile de reverie cu un partener idealizat Brbatul isteric cultiv adesea prietenii feminine, n teama sa fat de juisarea feminin, adesea el anticipeaz pnn eja culare precoce
i el recurge la masturbare si la reverie Cutarea virilitii si a arm citnlor masculine pasionale dovedesc tulburrile sale de identitate sexual, ba chiar o homosexualitate Relaiile sociale sunt alterate de
tendina de teatralism, de dramatizare i uneon mitomanie Isten cui i caut un model, uneon printre

w
personalitile celebre Sugestibilitatea, lipsa de naturalee, trebuina de a iei din comun vor suscita respingerea, n special din partea medicilor, cu att mai mult cu ct nu prea mascheaz agresivitatea in
contient a istericului, abil n a dezvlui defectele i dorinele ascunse ale fiecruia
ISTERIA DE CONVERSIE Trecerea conflictului incontient n corp se mani fest prin tulburri care seamn cu maladiile organice Putem avea de a face cu tulburri paroxistice, cum este clasica grande
crise descris de Charcot, care ncepe cu senzaia de nod n gt , cu tul burn vizuale, ca apoi s urmeze pierderea cunotinei, cu rigiditate si micri con vulsive, de tip epileptic Recuperarea este marcat
de atitudini teatrale pasionale Adesea nu este vorba dect de o criz convulsiv, apropiat de spasmofilie Sin copa izolat este, dimpotriv, frecvent, avnd loc n prezenta unei persoane semnificative
pentru bolnav Aceste tulbu rri mimeaz fantasme sau chiar atitudini orgastice Ele sunt uneon contagioase si cedeaz o dat cu izolarea Anesteziile si paraliziile isterice sunt conversii mai durabile Ele nu
respect organizarea ana tomic, fund variabile si sensibile la evenimente Survin contractun, spasme si tremurtun, dar mai ales tulburn senzo nale (vizuale si auditive) Manifestante viscerale constituie
capcane pentru medici, ntruct poate fi vorba de tulburn gineco logice (graviditate nervoas), de vomis mente, asociate sau nu cu comportamente alimentare anarhice
La brbatul istenc, o form frecvent de conversie este nevroza posttraumatic, descns dup pnmul rzboi mondial i care azi poate surveni dup un accident rutier sau de munc Existena unor
ISTERIE

tulburn locale, cum ar fi un edem, tulburn circulatorii rezistente la tratament, pot s-i duc pe bolnav i pe medicul su la o escalad de examinri si spitalizri, iar finalmente la delirul de revendicare si
une on la paranoia
Depresia la isteric poate duce la tenta tive de sinucidere, uneon izbutite Msunle terapeutice ntreprinse pot avea drept scop ajutarea nevroticului de a renuna la bene ficnle aparente ale bolii, care, de fapt i
restrng libertatea si l lipsesc de satisfacii reale n acest sens acioneaz terapiile psihanalitice Ambiia psihanalizei este de a descopen o parte a adevrului subiectului (Israel) si necesit o angajare a

pacientului si a psihanalistului su ntr un proces lung si uneori dureros Sunt utilizate si alte metode psihodrama relaxarea Profilaxia constituim maladiei istence trece pentru unu prin terapiile pediatrice,
avnd n vedere c la unu copii au fost descrise simptome dm stirpea celor istence Este de subliniat, pe de alt parte, faptul c isteria, ca nevroz, a disprut din manualul nord american de boli mintale
(DSM III), care a dezmembrat o n personalitate istenc si tulburare somatoform
PSIHAN Nevroz caracterizat pnn polimorfismul manifestrilor sale clinice.
Fobia numit uneon isterie anxioas trebuie deosebit de isteria de conversie Aceasta din urm se face remarcat n mod clasic prin intensitatea cnzelor emoionale i diversitatea efectelor somatice, care in
medicina n ah Psihanaliza contemporan pune accentul pe structura istenc a aparatului psihic, generat de un discurs i determinnd o economie, precum i o etic proprii istenei ISTERIE
ISTERIA N PRIMA TOPIC FREUDI-AN Freud se degaj la nceput de o concepie nativist, n favoarea ideii unei nevroze dobndite, si pune problema etiologic n termeni de cantitate de energie
isteria se datoreaz unui surplus de excitaie ' n Studii asupra isteriei (1895) se afirm nrudirea mecanismului psihic al fenomenelor isterice cu nevroza trauma tic , Cauza majoritii simptomelor isterice
merit calificarea de traumatism psihic' Amintirea acestui soc devenit autonom, acioneaz n acest caz ca un , corp strin" n psihism Istericul sufer de reminiscene ntr ade\r, afectul legat de incidentul
cauzal nu s a rezolvat pnntr o abreactie adic nu si a gsit descrcarea de energie pe cale verbal sau somatic deoarece reprezentarea psihic a trauma tismului este absent interzis sau msupor labil
Sciziunea grupului de reprezentri incriminate constituie n acest caz nucleul unui al, doilea contient care se infiltreaz n psihism n cazul crizelor sau inerveaz o zon corporal pnntr un simptom per
manent nevralgie, anestezie, contractur etc Mecanismul de aprare care prezideaz formarea simptomului isteric este n acest caz calificat drept refulare a unei repre zentn incompatibile cu Eul Freud
afirm, n acelai timp, c traumatismul n cauz este ntotdeauna legat de o expe nent sexual precoce trit n diapazonul neplcutului, inclusiv la bieii mici, ceea ce elibereaz isteria de ataamentul ei
exclusiv feminin Ulterior, Freud va consi dera c a supraestimat realitatea traumatic n dauna fantasmei violentei comise de un personaj patern
Concepia freudian impune cteva re mrci ea presupune c raportul psych-soma este acela dintre dou spatii, psych ocu pnd poziia de sus, separate de o bar
peste care poate trece o reprezentare psihic Freud deceleaz astfel la isteric o , atitudine de prevenire somatic",un fel de chemare a corpului ca o reprezentare refulat s vin s se adposteasc acolo
Aadar, Freud invit la abandonarea dezbatem clasice dintre psihogeneza si organicismul isteriei problema pus de aceast nevroz este aceea a ntlnim dintre corpul biologic si reprezentantul impulsionai"
care este de ordinul hm bajului adic un semnificant Simptomul este n acest caz un mesaj ignorat de autor inteligibil n valoarea sa metaforic si nscris n hieroglife pe un corp bolnav ntruct este parazitat
A DOUA TOPICA A LUI FREUD Dificultile ntlnite n curele psihanalitice l au fcut pe Freud s instituie cea de a doua topic a aparatului psihic Noile studii asupra isteriei promise nu au aprut totui
niciodat Pertinenta clinicii freudi ene apare ns n diverse texte pus n valoare de relectura lui J Lacan si datorita instrumentelor conceptuale propuse de el Astfel analiza visului numit Frumoasa
mcelreas' publicat n Interpretarea viselor (1900) i permite lui Freud s avanseze ideea c autoarea visului isteric este obligat s si creeze o, donnt nesatis fcut' de ce nu vrea ea caviar, pe care totui
l dorete 9 Pentru c ea rezerv n felul acesta locul dorinei, n msura n care aceasta nu se confund nici cu pretenia erotic, nici cu satisfacerea trebuinei Absenta constitutiv a dorinei este totui
articulat pnn prisma unei pretenii la locul Celuilalt, definit ca loc simbolic al limba jului Absenta este -n Cellalt articulare semmfkant a absentei obiectului ca atare, al crui semnificant este falusul n
con secin, donnt istericei reveleaz natura
ISTERIE

general a don n tei de a fi donnt Celuilalt Mai mult, acest vis este pur si simplu acela al unei istence care nu acced la donnt dect pe calea ocolit a identificm imagi nare cu o prieten, identificare ce
conduce la o apropiere a simptomului unui semen pnntr un raionament incontient, atnbu indu si motive analoage de a fi bolnav Textul acestui vis, pus n raport cu cazul Dora, ne permite s facem un pas
mai departe Dora prezenta numeroase simpto me legate de relaia complex pe care tatl ei si ea nsi le aveau cu cuplul K leg tura amoroas platonic disimulat dintre tatl ei si doamna K curtea uneori
insis tent dar secret a domnului K la adresa fetei Psihanaliza Dorei a fost onentat de Freud spre recunoaterea de ctre fat a dorinei ei refulate privitoare la domnul K Aceasta i a permis s demonstreze
im portanta n instalarea isteriei a dragostei pentru tatl impotent sechel oedipian interpretat aici ca defens actual contra donntei Dar Freud va recunoate c a ratat dimensiunea homosexual a donntei
isten cei, de unde si eecul curei Pentru Lacan este vorba mai degrab de o homosexu alitate" de neles aici ca identificare cu brbatul, domnul K , pnn mijlocirea cruia isterica i pune problema enigmei
femi nittii , Astfel istenca se pune la ncercare n omagiile adresate alteia si ofer femeia n care i ador propnul ei mister unui brbat al crui rol l ia fr a l putea juca n cutarea fr rgaz a ceea ce
nseamn a fi femeie" (crits, 1966)
ISTERIA POST FREUD Instituirea ultenoar a structum discursunlor bazat pe un joc de patru elemente subiectul, semnificantul dominant, informaia in contient si obiectul n calitate de cauz a
dorinei i a permis lui Ch Melman s
propun Noi stadii asupra isteriei (1984) Melman pune n valoare faptul c refularea proprie istencului ar fi, de fapt, o pseudc-refulare ntr-adevr, dac, aa cum sus inea deja Freud, fetita trece pnntr o faz
n care trebuie s renune la mam, deci necunoscnd mai puin dect biatul castrarea instalarea feminitii presupune o a doua faz n care ea refuleaz parial activitatea fahc la care castrarea prea s o
autonzeze ,Avansm aici ipoteza c refularea intete n mod electiv semnifi cantul dominant acela de la care subiectul eventual se reclam pentru a interpela obiectul Aceast refulare ar fi prima minciun a
simptomului istenc, deoarece se d drept o castrare (real si nu sun bohc) cerut de Cellalt s) care st la sursa ideii c ar putea exista aici o fantasm proprie femeii Drept urmare, refularea semnificantului
dominant reorganizeaz castrarea primar si o face interpretat ca privaiune a mijlocului de exprimare a donntei Simptomatologia istenca, este de aceea legata de resurgenta semnificantului dominant n
discursul social care sugereaz ideea de viol iar corpul mimeaz posesia de ctre o dorin totalizant ai crei semmfcanti se nscnu pe el ca pe o pagin De ce, n acest caz, nu este istenca once femeie'
Pentru c istena interpreteaz con simmntul la feminitate ca pe un sacri ficiu, ca pe un dar fcut voinei Celuilalt, pe care astfel ea l ar consacra n con secin, ea se nscrie ntr o ordine care i prescne s
plac si nu s doreasc Celor care se reclam de la donnt ea le opune o nou ordine moral", poruncit de dra gostea pentru un tat bolnav si impotent, ale crui valon sunt munca, devotiunea si cultul
frumuseii Astfel s ar nate o nou umanitate egalitar pentru c este egal n sublim si debarasat de castrare" Se deduce de aici o economie general a
291 isteriei, care pune n evident dou forme clinice aparent paradoxale Una este o form depresiv, n care subiectul se vede strin n lume i refuz orice aseriune si orice angajament, cealalt fiind o
form stenic, n care subiectul face din sacri ficiul su semnul unei alegeri" Isterica poate, n acest caz, rnd pe rnd, s se devoteze, s rivalizeze cu brbaii, s i nlocuiasc atunci cnd sunt judecai ca
fund prea mediocri, s o fac pe brbatul" necastrat, dup chipul Tatlui Ea este astfel capabil s tin toate discursurile care constituie legtura social, dar marcate de pasiunea isteric", cutnd s incar
neze orice valoare Contradicia const n aceea c mterpelndu i pe stpni si luptnd pentm abolirea privilegiilor lor ea l reclam pe cel destul de puternic ca s desfiineze altentatea
Este de notat c isteria masculin relev aceleai discursuri, economie si etic Ea se caracterizeaz prin mimarea condiiei unui biat tnr pus alturi de femei si reahzndu-si virilitatea pe cile seduciei, ca
creatur excepional si enigmatic
Masculin sau feminin, pasiunea isteric se ntreine din culpabilitatea cu care se copleete subiectul n cazul n care se acuz de a fi vinovat de castrare" si de a nu si gsi astfel locul n univers El se face
responsabil de imposibila coaptatie natural a brbailor si femeilor din mo ment ce sunt brbai" si femei" n numele limbajului Iat de ce isteria a stat la originea psihanalizei, discursul isteric rmnnd
defileul necesar oricrei cure
Bibi.: Freud, S , Breuer, J , tudes sur /Viysfene,1895,trad fr P U F , Paris, 1967, Melman, Ch , Nouvelles Studes sur l'hystt-ne, Joseph Chms/ Denael, Paris, 1984, Tnllat, E , Histoire de l'hytrie, Seghers,
Paris, 1986, Veith, I , Hystena The History of a Disease, University of Chicago Press, Chicago, 1965
ISTERO-ANOREXIE (engl hyitero-anorexid) Coexistena a tulburrilor isterice i anorexke la unul i acelai subiect.
Ch Lasegue, n 1873, a notat c unu istenci artau o repulsie mai mult sau mai puin puternic pentru anumite alimente la altn[ ) orice substan alimentar provoca dezgust" Respingerea hranei poate
merge mn n mn cu bulimia sau etilismul Anorexia isteric le afecteaz n mod deosebit pe unele femei si n cazurile n care o presiune oarecare le ncurajeaz la un regim de slbire, regimul poate, la
rndu-i s faciliteze anorexia ca simptom preferat Pe de alt parte, muli afirm c anorexia, fr a fi o structur propriu zis se regsete n numeroase structuri, cel mai adesea la femeile tinere Muli autori
ncearc s explice tulburarea printr un fel de fuziune mam fiic, pe cnd altn vor besc de fahcizarea" corpului, care devine o sfer de atotputernicie psihologic n msura n care subiectul poate desfura
o activitate frenetic, fr oboseal vdit Unu au apropiat istero anorexia de toxico manie Unul dintre riscurile majore este moartea prin manile - ANOREXIE CAZUL ELLEN WEST ISTERIE
Bibi Lasegue Ch , De l'anorexie hybtenque ' (1873), cnts psychiatriques, Privat, Toulouse 1971
IZOLARE TERAPEUTIC (engl
isolation) Msur cu scop terapeutic, al crei sens este sustragerea individului din mediul su de via obinuit.
Izolarea face parte dintre msurile tera peutice utilizate prin luarea n sarcin a bolnavilor mintali Dar ea a fost adesea pervertit i transformat, sub presiunea necesitilor sociale sau administrative,
IZOLARE TERAPEUTICA

ntr-o veritabil excludere sau ntr-o simpl nchidere

Pentru P Pmel era principala condiie a tratamentului moral, aceea care permitea sustragerea alienatului de la influenta nefast a mediului su, ceea ce confirma cel mai bun dintre elevii si, E Georget, n
1820 A i separa pe alienai de obiectele care i nconjoar, a i scoate din minile prinilor sau prietenilor lor este prima condiie, o condiie aproape indispensabil de a-i vindeca si, cu foarte puine excepii
putem spune c ei nu si recapt deloc sntatea n mijlocul lor" (De la folie)
Dar nu era vorba doar de o condiie a tratamentului moral Din nefericire, deja pe timpul lui Pmel la Salpetnere izolarea devenise chiar instrumentul acelui tratament, aici se afl, fr ndoial, originea
pervertim sale Cu att mai mult cu ct va fi preconizat forma sa cea mai de temut izolarea celular Chiar dac regulamentul azilurilor limita utilizarea acesteia, cern du se o autorizare din partea ierarhiei
medicale, abuzarea de izolarea celular va fi regula pe parcursul celei de a doua jumti a secolului al XIX lea pentru toi bolnavii zii periculoi", de ndat ce ei deveneau agitai, impulsivi sau violeni

pp
^^

MBTRNIRE (engl aging) Ansamblu de transformri ce afecteaz ultima perioad a vieii i care constituie un proces de declin
Semnele acestui proces de declin sunt slbirea vitalitii, modificri organice prin reducerea schimburilor deshidratarea esuturilor, atrofie muscular ncetinirea funciilor si scderea general a perfor
mantelor, toate acestea concurnd la limi tarea progresiv a capacitilor de adaptare n acest sens, mbtrnirea ofer n mod vdit imaginea inversat a dezvoltm si a putut fi descris ca o involuie
Creterea duratei medii de viat n numeroase ri zise dezvoltate' (n Frana aceast durat apare mai mult dect dublat azi, n corn paratie cu secolul al XVII lea) a condus la preocuparea tot mai intens
privind mbtrnirea uman si la cutarea mijloa celor de a corecta sau de a i ncetini mersul Scopurile mrturisite n afar de cunoaterea tiinific dezinteresat, sunt att umanitare ct si socioeconomice
n ceea ce privete scopurile umanitare, este vorba de a i reda btrnului (termen proscris, n favoarea expresiei cu conotatie mai puin negativ de persoan n etate")
respectul de sine si ncrederea deoarece slbiciunea btrneii, idee receptat interiorizat si confirmat de schimbrile de statut social (pensionarea de exemplu) este greu suportat Scopurile socioecono
mice sunt acelea de ameliorare a randa meniului sau de reducere a costurilor sociale din partea neneglijabil a populaiei pe care o formeaz indivizii clasificai din punct de vedere demografic n vrstele a
treia si a patra tiina mbtrnim numit gerontologie' nu si a luat avntul dect din anii 60 (A T Welford, mbtrnire si aptitudini umane, 1958) Ea reunete contribuiile mai multor discipline bio logia
psihologia, sociologia si economia Dezvluil cu brutalitate de deteriorarea performantelor la tesle, mai ales la ieste le mozaic de nleligenl, mblrmrea psihic a fost mai nti considerat ca un fenomen
natural pe care era nelalocul lui sau inutil s vrei s l elucidezi, n pofida apelului lansat de D Wechsler n 1935 (Rdnge ofHuman Capacities) n prezent se aplic cu succes, la studierea mbtrni ni,
metodele de cercetare a dezvoltm investigaii longitudinale si comparata transversale Obiectele de studiu au fost
diversificate n raport cu determinarea domeniilor i ntmunlor schimbm reperate sau subsumate, cu influenta factonlor de experien, cu luarea n considerare a con dinlor de viat i a diferentelor mtenndi
viduale mbtrnirea nu mai poate fi socotit un proces exclusiv involutiv si nu se mai reduce la o decadent global in ventarul schimbrilor comportamentale datorate vrstei, n ceea ce privete mari le
funcii mentale (percepia memoria rezolvarea de probleme emoliviiatea) a evideniat cteva ctiguri permanente si compensri care se opun unei reduceri totui notabile a capaciltilor Ca si n studierea
dezvollrn interesul aciuai pentru strategii reveleaz un numr de potenliahlli ulilizabile mai mare decl se presupunea menlmerea unei plaslicilti ner voase mai exlinse si o flexibiliiaie compor lamenlal
mai mare decl las sa se vad sludnle performantelor si teslele psiho melnce
Reducerea numrului de neuroni si sr cirea conexiunilor smaptice nu afecteaz n mod identic toate struclunle si regiunile cerebrale Aceste caractere diferenliale si heterocrone se regsesc n
comportamente Meninerea atenliei focalizate, memon zarea pe termen scurt si lung discnmi nrile perceptive, fluiditatea verbal raionamentul nu se deterioreaz in aceeai proporie si n acelai ntm
Patologiile mblrmm consliluie aslzi un cmp de cercetare vasl Reline atenia mai ales boala Alzheimer altdat numit dement senil" Dar amneziile de fixaie, care determin tulburri ale memoriei
de scurt durat, amneziile retrograde" (pacientul i retriete mai uor amintirile mai vechi dect pe cele mai recente), tulburrile de orientare n spaiu si tulbu rnle de personalitate legate de vrst fac
MPACHETARE

si ele obiectul unor cercetri mai sistematice dect n trecut Aceste cercetri alimenteaz o dezbatere vie asupra raporturilor normalului si patologicului, a crei miz depete domeniile gerontologiei ->
GERONTOPSIHIATRIE

Bibi Birren J E Bengtson V L Emergent Theones of Agmg Spnnger Publisher New York 1988 McGaugh J L Kiesler S B Agmg Biology and Behavior Academic Press New York London Toronto 1981 Muller Ch Wertheimer J
Psychogenatne Masson Pans 1981 Whitbourne S K TheAgingBody Physiologital Change** and Psychological Consequences Spnnger Verlag New York Berlin Heidelberg 198")

MPACHETARE (engl pack) nfurare umed a ntregului corp utilizat n terapeutica psihiatric
Psihiatrul nord american Michael A Woodbury a adus la Paris n 1965 aceast veche tehnic de hidroterapie care dateaz din secolul al XVII lea (practicat de Jean Floyer) prezentnd o ca pe o noutate de
numit pacJf nfurarea umed n scop lerapeulic este o veche metod de trata ment pentru pacienii psihotici, utilizat dintotdeauna n spitalele psihiatrice Ea const n a nfur membrele si trunchiul
unui pacient ntr o pnz umed rece, dup care este nvelit n cuverturi calde acestea acopermdu i ntreg corpul Pacientul ea man n acest caz cu o mumie El nu se poate mica, dar poate verbahza tot ce

dorete ngrijitorii fac roat n jurul bol navului edina dureaz aproximativ trei sferturi de or si se repet de mai multe on pe sptmn Esenialul n aceast psiho terapie cu mediere corporal nu rezid
n nsi tehnica mpachetm, ci n relaia, cu aspect adesea extrem de regresiv, pe care MPUCTUR
ea o ntreine ntre pacient (cel mai adesea psihotic) si ngrijitorii care l nconjoar, relaie pe care acetia din urm uneori o suport cu mare dificultate
MPUCTUR (engl shoot) n argoul toxicomanilor, injectarea unui drog, n general intravenos.
Practica mpucturii" este una din ca ractensticile modei actuale n toxicomanie Injecia permite s se extrag chintesena unor substane extrem de oneroase, ca heroina chiar cocaina Ea are de aseme nea,
drept scop obinerea unei senzaii speciale, imediate si puternice, flash" ui*
Trecerea de la ingestie, de la fumette" sau s/uf/" la shoot" constituie un salt important n trirea toxicomanic Unu utilizatori i refuz s ajung pn aici, adic s devin adevrai ,junkies" Alii,
dimpotriv, devin dependeni de senzaia nsi a mpunsturii sunt aa numiii needle. freaks" Efracia voluntar si tenta tiva de a si domina corpul sunt simbolizate prin practica tirette"-e,i (aspirarea de
snge n sering, nainte de injecie)
Aceast practic este, mai ales, una din principalele cauze ale maladiilor legate de toxicomanii scleroze venoase.hmfangite, abcese la locul injeciei, septicemii etc (Aa zisa poussiere, episod febril, cu fri
soane care dureaz uneori cteva ore, se datoreaz unei bactenemii sau trecem n snge a unor impuriti)
Clandestinitatea folosim drogurilor a favorizat schimbul de seringi si deci difu zarea unor maladii transmisibile hepatitele cu virus B si, mai ales, Sida De aceea, din 1987, n Frana seringile au fost puse n
vnzare liber, primele studii indic rezultate pozitive, nsoite de o modificare semnificativ a practicilor toxicomane
NCETINIRE (engl slowmg down) Diminuare a activitii ideatice i motorii, att n intensitate ct i n rapiditate.

D Widlocher face din aceasta, alturi de tristee, caracteristica fundamental a sindroamelor depresive Pe plan motor se manifest n lentoarea execuiei micrilor, n varietatea modificrilor de postur sau
de expresie a fetei, n srcia gesturilor si a mimicii Discursul pacientului se aude rar propoziiile sale fund scurte si ntrerupte de lungi tceri Vocea i pierde modulaia timbrul devine stins Pe plan ideativ,
asoci atule sunt lente si srace Gndirea pare d se tr fr vivacitate si fr prospeime Temele sunt adesea repetitive Pacientul pare a rumega mereu aceleai idei, traduse n expresii identice
Apropnndu se de bradipsihie*, ncei nirea se deosebete de aceasta prin faptul c este, n general, consecina unei mhi biii, aprnd ca un comportament de retragere si de imobilizare Ar fi vorba de un
veritabil rspuns defensiv extrem de arhaic n fata unui pericol care nu poate fi surmontat dect fcnd o pe mortul' ntr o situaie de extrem dezorientare, ca n depresiile anaclitice* din mica copilrie
O scar de evaluare a ncetinim a fost construit de R Jouvent, Y Lecrubier si Widlocher (1981) Ea este utilizat ndeo sebi n experimentarea de noi antidepreson

NTRZIERE DE DEZVOLTARE
(engl developmentdl retaiddtion) Decalaj temporal al unei funcii sau unei activiti care apare, la un individ, dup momentul n care ea a aprut in ansamblul nrudit din care face parte.
Un sugar care la 8 luni nu st aezat sau care la 2 ani nu merge singur sufer de o retardare motorie n raport cu vrstele
normale" de acces la poziia aezat sau la mersul autonom Norma este, ca regul general, reprezentat de un indice de tendin central (medie, mediocr sau, mai rar, mod) a distribuiei funciei sau
activitii examinate ntr-un grup de referin care formeaz ansamblul nrudit Este deci vorba de o norm statistic, a crei validitate este cu att mai mare cu ct varianta distribuiei este mai slab
O ntrziere de dezvoltare poate fi gene raia, adic poate afecta ansamblul funciilor biopsihice rahitismul, care, n sens strict, este o ntrziere de cretere, se n soteste cu o ntrziere mental El nc mai
bntuia, n rile occidentale zise dezvoltate", n primele decenii ale secolu lui XX, iar efectele sale asupra dezvoltm psihice au fost msurate cu ajutorul unor metode psihometnce, ndeosebi teste de
inteligent care msoar un ansamblu larg de funcii ntrzierea poate fi circumscris la o funcie sau la o activitate special si este n acest caz calificat prin domeniul la care se refer ntrzierea mo-tone,
psihomotone, perceptiv, colar etc
Unele ntrzieri sunt compensabile, pe cnd altele sunt socotite de nestvilit n principiu, doar analiza cazului autorizeaz un diagnostic si are un cuvnt de spus n adoptarea unei metode de reeducare Astfel,
ntrzierile posturale observate n cursul primului an la copil pot fi resorbite sau reduse pnn reeducri psihomotoni La fel, se caut s fie tratate si compensate ntrzierile colare, pnn crearea unor clase de
adaptare, grupe de nivel si pnntr-o evaluare individual a progreselor
La fel n ceea ce privete ntrzierea mental general, considerat cel mai adesea drept insurmontabil si pentru care
NRCARE

persist referina la valoarea normal" a Q I , care n realitate este un coeficient de vrst Aceast referin conduce adesea la un diagnostic sau cel puin la o prezumie de debilitate mental Cu toate
acestea, cercetrile lui R Zazzo si echipei sale (1971) au artat c ntrzierea mental nu formeaz un compus omogen, ci eterocron (decalajele variaz dup itemun sau probe, iar uneori sunt chiar
inversate), ea nu poate fi reprezentat pnntr un profil tipic n consecin, Q I nu autorizeaz un pro nostic de dezvoltare
Bibi Zazzo R Le debtlitw, mentale* A Colin Pans, 1971 (trad n romnete de Sergiu Stefnescu-Prodanovici si Flonca Nico-lestu Editura Didactic si Pedagogic Bucureti, 1979 - not L G ]

NRCARE (engl withdrawal, fr sevrage) ncetare accidental sau voluntar a lurii drogului de ctre un toxicoman.
Sindromul de nrcare (lipsa" toxico manilor) const din manifestri fizice si psihice legate de stoparea lurii drogului, dup substana n cauz, manifestrile vor fi diferite att pe plan fizic ct si pe plan
psihologic
Sindromul de nrcare /sevraj] este corolarul adaptm organismului la efectele unui drog Manifestrile sunt opuse efecte lor produsului n cauz n cazul opia ceelor, care sunt calmante si anestezice,
nrcarea va consta ntr-o angoas puternic, dureri difuze etc
Cura de nrcare (decrosarea") este o nrcare plnuit - CUR DE DEZINTOXICARE, FARMACOOEPENDENTA, STARE DE LIPS

297 JACKSON (John Hughlmgs) Neurolog britanic (Green Hammerton, \ ork-shire, 1834 - Londra, 1911)

Clinician pnn excelent a fost medic la National Hospital din Londra timp de 4S de ani Este considerat drept unul dintre fondatorii neurologiei moderne A descris cel dinti epilepsiile motorii unilaterale a
analizat tulburrile de limbaj si a introdus noiunea de localizare lezional A descris de asemenea, o ierarhie funcional n sistemul nervos nivelul cel mai de jos este constituit din mduva spinrii si
trunchiul cerebral, centn ai diferitelor reflexe seg mentare al doilea nivel cuprinde nucleu cenuii de baz si cortexul cerebral, n raport cu senzaiile si cu micrile cortexul prefroni, n sfrit, constituie
nivelul cel mai nalt care permite integrarea final si controleaz toate activitile organismului Lucrrile sale cele mai importante au fost reunite n dou volume Neurologica! Frdgments (1925) i Selected
Wntings (1958)

JACKSONISM i NEOJACKSONISM (engl jacksonism si neojackso msm) Teorie a disoluiei funciilor

nervoase din cauza bobi, invers faa de evoluia lor (n ontogenez i filo-genez), formulata de neurologul britanic J.H. Jackson n 1884, din perspectiva evoluionist a epocii sale
Aceast teone l a determinat pe Jackson s defineasc tulburri negative direct datorate leziunii unei structuri nervoase date de tip deficitar, si tulburri pozitive provocate de eliberarea unor structuri
subiacente, inferioare si mai arhaice pn atunci controlate inhibate de structura nervoas lezat, care le era superioar
Orice maladie neurologic se manifest deci, pentru Jackson, prin simptome de deficit si simptome de eliberare Lucrul acesta el l a constatat n special n minuti oasele sale studii clinice privind afazia si
epilepsia Teoria sa nu prea a avut succes chiar si n tara sa natal si era de acum uitat cnd H Ey a dezgropat o spre a o aplica n psihiatrie, n 1936, din perspectiva unei concepii organodinamice" a bolii
mintale Este ceea ce s a numit neojackso msm" Fr ndoial, Ey nu fcea dect s continue gndirea evoluionist n psihologia patologic a lui Th Ribot, P Janet si a profesorului su H Claude, de la
Spitalul
JANET

-Anne Dar el a aplicat-o cu mult rigoare, relund cercetrile originale ale lui Jackson, ntr o concepie cu adevrat global a ntregii psihiatru Pentru el, once maladie mental are n acelai timp un aspect
negativ datorat procesului patologic n cauz, marcat de o destructurare* a contiinei, i un aspect pozitiv, produs pnn ridicarea inhibiiilor, ceea ce permite o eflorescent de idei innd de structuri mai
arhaice si ndeosebi de incontient Aceasta nseamn a anexa si, totodat, a reduce descoperirea lui S Freud, dmtr o perspec tiv evoluionist la urma urmei destul de apropiat de aceea a lui Janet (CI
Prevost) Ey a dezvoltat neojacksomsmul n toate lucrrile sale ndeosebi n cele trei volume din fude psychidtnque'i apoi n al su Trite des hallucwations si, n sfrit n lucrarea care rezum ntreaga sa
gndire psihopatologic Des idees de Jackson a un modele organo dynamique en psychiatne (1975)
JANET (Pierre) Psiholog i psihiatru francez (Paris, 1859 - id., 1947).
Opera sa psihopatologic s a centrat pe noiunile de tensiune psihologic si de for psihologic A reuit la concursul de la coala normal superioar, apoi la acela de agregat n filosofic (1882) Mai nti
pro fesor la liceele din Chteauroux si Havre (unde practic primele sale experiene de hipnoz la distant), face n acelai timp studii de medicin si i ia doctoratul n litere, cu o strlucit tez susinut la
Sorbona.n 1889 este vorba de Automatts mul psihologic, care i a adus o mare notorietate Aceasta i a permis s intre la Salpetnere, n serviciul neurologului J M Charcot, care n 1890 i ncredineaz
conducerea laboratorului su de psihologie Trei ani mai trziu, n anul morii lui
Charcot, i susine teza de doctorat n medicin, intitulat Contribuie la studiul accidentelor mentale ale istericilor f Raymond, care i-a succedat lui Charcot, l a meninut la laboratorul de psihologie si, din
1895, Janet este suplinitorul lui Th Ribot la College de France, unde devine titular al catedrei de psihologie patologic, n 1902 Si a inut cursul timp de peste trei decenii pn n 1935 Dup pensionare,
continu s publice numeroase lucrri si, pn n 1942, pstreaz un cabinet de consultaie la Spitalul Sainte Anne Pn la moartea sa, n 1947, va avea o activitate psihiatric privat
Teza sa asupra automatismului psiho logic reprezint n mod cert una din primele tentative de abordare a inconsti entului ca obiect al tiinei cu civa ani nainte de primele descoperiri ale lui S Freud Putem
recunoate aici trei mari teme
Personalitatea are la baz dou instane latente, una care conserv organizrile din trecut, alta care sintetizeaz, care organi zeaz fenomenele prezentului' Alternanta funcionrii acestor dou instane ct si
simultaneitatea lor apare clar n , dispari tnle' si ,ntoarcerile faptelor de memone aa cum le observm n strile somnam buhce ,naturale' sau induse" (provocate) ori n decursul sugestiilor posthipnotice
Alternanta apare astfel ntr o sene de fenomene zise isterice diverse anestezii, scriituri automate, discursuri stranii, per ceptu insolite, comportamente n aparent involuntare, precum si n schimbri de
personalitate si cazun de dubl perso nalitate, ca acelea descrise de dr Azam la bolnava sa Fehda Putem interpreta aceste tulburri din perspectiva unei ngustri momentane a cmpului contiinei sau din
perspectiva unei disjuncii hipnice Oncum JANET
ar sta lucrurile, aceste fapte ne silesc s admitem existenta unei a doua contiine" care persist dedesubtul gndim normale" Chiar si la subiectul normal regsim aceast a doua contiin" fcut din
amintiri, din imagini, din senzaii bine nregistrate si susceptibile de a determina comportamentul, fr ca subiectul s fie contient de lucrul acesta
n unele stan patologice, personalitatea i poate pierde coeziunea, o parte din ea autonomizndu-se", detasndu se" de ansamblu Este cazul halucinaiilor, al delirului, al ideilor fixe" Aceste tulburri se
produc ca si cum sistemul de fenomene psihologice care formeaz percepia personal la toi oamenii este, la aceti indivizi dezagregat si d natere la dou sau mai multe grupe de fenomene contiente, gru
pate simultan, dar incomplete si rpindu-si unele altora senzaiile, imaginile si, n consecin, micrile care n mod normal trebuie s fie reunite n una si aceeai con tiin si putere" Pentru Janet, toate tul
burnle halucinatom, delirante, obsesionale sunt, aadar, consecina unei dezagregri psihice Ele sunt provocate de activitatea, n afara cmpului normal al contiinei, a unui ntreg sistem de imagini, de idei,
de vohtium Este deci vorba de o sciziune" n organizarea mtrapsihic Iar ideea obsedant sau delirant, de exemplu, a unei posedri de ctre altul" nu este dect con secmta unui clivaj psihologic care
dove dete existenta unei activiti psihice n mod normal incontiente
Concluzia de tras din aceast explicaie pur psihologic a tulburm mentale este c aceasta poate fi tratat prin mijloace exclusiv psihologice, adic prin psihoterapie Aa se explic, de altfel, efectul curativ
al sugestiei hipnotice Tot la persistenta unei gndm subconstiente voi
300

f-H
raporta aciunea majoritii sugestiilor posthipnotice " La fel stau lucrurile cu psihoterapia cathartic, despre care putem admite (de acord cu H Faure) c el i-a fost iniiatorul unele simptome isterice pot s
dispar prin evocarea si lichidarea amin tinlor traumatizante ngropate n inconsti ent si redezgropate n mod sistematic" Janet ne d n aceast privin un caz exemplar, acela al tinerei Mrie, n vrst de 20
de ara, care prezenta cnze convulsive la fiecare perioad menstrual Efectul cathartic al reamintim unei trm traumatice a vindecat o definitiv
Aceleai teme le regsim n teza sa de medicin asupra stm mentale a istericilor, cu accentul pus pe psihoterapie, care per mite ridicarea inhibiiei psihice responsa bile de tulburri De a lungul tuturor
scrierilor si cursurilor sale, Janet va relua aceste teme, confruntndu le cu o minu tioas observaie clinic prelungit asupra unor pacieni pe care el i va urmri ani n ir, ca medic consultant
Pornind de la noiunea de ubrezenie psihologic' , el desene apoi, ca pe o pere che simetric cu isteria, cealalt mare nevroz, psihastenia", care va nlocui neurastenia" descris de Beard si care va fi
individualizat de S Freud sub denu mirea de nevroz obsesional" Aceast descriere, cu totul fundamental, este fcut n 1903, n Obsesiile si psihastenia n 1919 apare lucrarea intitulat Medica tiile
psihologice, completat n 1923 cu Medicina psihologic, sintez a teoriilor sale psihice energetice si a expenenei psiho-terapeutice Aceast sintez este continuat n De la angoas la extaz, aprut n
1926 si consacrat celor doi bolnavi celebn ai si, scriitorul Raymond Roussel si mistica Madelame Lebouc
Ceea ce ntotdeauna i-a frapat pe prietenii si elevii lui Janet a fost tenacitatea, vivacitatea si inteligenta sa, care i-au pstrat intact capacitatea de gndire pn la sfritul zilelor sale l vedem astfel, dup
1934, cnd s-a pensionat din activitatea de cadru didactic, innd numeroase cursun st conferine la Samte-Anne Infatigabil si student etern, spint total deschis si novator, obstinat ntru cutarea adevrului, el
ntre-pnnde la aproape optzeci de ani studii asupra delirurilor si lucreaz la o carte despre diferitele forme de credin
Relaiile sale cu Freud au fost ntotdeauna ambivalene si chiar, uneon, ostile Dup spusele lui CI Prevost (Janet, Freut et la psychologie clmique), spre a i face plcere ginerelui su E Pichon, unul dintre
pnmn psihanaliti francezi, Janet a ncercat s se reconcilieze cu Freud, sunndu-i la u, n 1937, dar nu a fost primit Trebuie spus c Freud avea atunci alte griji Dac acesta a fost un mare inventator,
trebuie recunoscut c adversarul su francez, chiar dac nu avea geniul lui Freud, ne-a lsat una dintre cele mai vaste sinteze pe care le a efectuat vreodat spiritul uman" (H Ellenberger)
IE (engl jargonaphasia) Dezorganizare profund a limbajului, caracterizat prin utilizarea unor termeni deformai i neinteligibili, care se substituie cuvintelor potrivite.
Jargonafazia nsoete adesea o tulburare afazic cu alexie si agrafie si se regsete n stadiul afazo-agnozo-apraxic al alzheimenzm demeniale descnse de J de Ajunaguerra (stadiul III)

JASPERS (Karl) Psihiatru i filosof german (Oldenburg, 1883 - Basel, 1969).

k.
A fost profesor de psihopatologie i de filosofic la universitile din Heidelberg si Basel.
Dup studii de drept la Fnburg-im-Bnsgau, apoi de medicin, mai nti la Berlin, apoi la Gottmgen si la Heidelberg, unde devine asistent la clinica psihiatric universitar, n 1915, Jaspers i schimb
onentarea si devine cadru didactic, prednd psihologia si apoi filosofia, la aceeai universitate Devine profesor de filosofic n 1921 Cstorit cu Gertrud Mayer (sora filosofului evreu Emst Mayer), este
revocat de naziti n 1937 si se refugiaz n Elveia, la Basel Catedra i este redat, dup al doilea rzboi mondial Mai trziu ns, va reveni la Basel, unde i va sfri cariera de cadru didactic si de filosof
n afara operei filosofice de inspiraie fenomenologic si de operele de reflecie politic (Culpabilitatea germana, 1946, Originea si sensul istoriei, 1949, Bomba atomic si viitorul omului, 1958), este
cunoscut ndeosebi pentru monumentala sa Psihopatologie general, publicat pentru pnma dat n 1913 A treia ediie a aces teia (din 1923) a fost tradus n francez n 1927 si i-a marcat pe unu psihiatri
francezi ca H Ey, D Lagache sau E Minkowski Autorul lucrm, care a fost extrem de mflu entatdecartealuiW Dilthey (1833-1911) Idei cu privire la o psihologie descriptiv si analitic, propune s se fac
clar distinc ie n psihopatologie ntre ceea ce tine de explicaia cauzal naturalist si ceea ce depinde de comprehensibihtate, singura valabil n domeniul analizei psihologice si, mai precis, fenomenologice
Unele fenomene psihiatrice vor putea fi deci nelese, pnntr-un demers subiectiv, fie n aspectul lor strict fenomenologic si static, fie n aspectul lor genetic i dinamic, care permite sesizarea nlnuirii
faptelor si nelegerea modului n care se elaboreaz
301 JET-LAQ

un delir, pornind de la dezvoltarea unei personaliti premorbide, sau nelegerea modului n care a fcut irupie o psihoz reactional ca urmare a unui eveniment deosebit de dramatic pentru subiect n
schimb, vor rmne de resortul explicaiei naturaliste progresele" considerate organice ale unor maladii mentale, ca dementele sau schizofrenia Dei, n cazul chizofremei, s-ar impune s distingem fazele
procesuale incomprehensibile ale unor reorganizri psihopatologice secun dare, care pot fi comprehensibile din punct de vedere fenomenologic Aceast abordare psihopatologic, care examineaz pacientul
n globahtatea personalitii sale si n totalitatea vieii (att sincronic ct si diacronic), rmne si azi actual (P Berner) si mereu practicat pe scar larg
JET-LAG (termen englez) Sindrom de desincronizare a ritmurilor biologice provocate de zborurile aeriene intercontinentale cu decalaj orar important (mai mult de patru ore).
n esen, la subiecii sntoi, plan genle se refer la pierderea somnului normal si oboseal (somnolent diurn) Simptomele gastromtestmale de tipul gastntei si diareei sunt rare Ansamblul tulburrilor
dispare n 5 sau 6 zile
Le putem evita meninnd o stare de vigilitate prelungit, n cazul cltoriilor Est-Vest (cel mai adesea de zi), spre a nu dormi dect n noaptea corespunztoare locului de destinaie n cazul cltoriilor Vest
Est (de exemplu, W ashmgton-Pans), care se fac cel mai adesea noaptea, trebuie, dimpotriv, s adormim nc de la decolarea avionului, lund un hipnotic uor si cernd s nu fim trezii pentru mas sau
film La sosire, va trebui s ne pstrm starea de vigilitate pn la noaptea care urmeaz Uneori este necesar s continum
s lum cteva sen la rnd un hipnotic uor, n doze regresive, pentru a intra n ritmul mctemeral normal Va trebui, mai ales, s evitm utilizarea de benzodiazepine, a cror durat de aciune nu ar fi scurt
JOC (engl play sau game) Mod de activitate polimorf, observabil cu o frecven cu att mai mare cu ct ne ridicam n scara animal i avnd un loc cu att mai mare n viaa unui individ cu ct
acesta este mai tnr.
Jocul este utilizat n terapii pentru a stabili comunicarea cu copilul si a l ajuta s si modifice modul de funcionare mental
nc din antichitate, Platon consider jocul ca un mijloc educativ care permite nvarea unei meseni n viitor Montaigne observ c jocurile copiilor manifest ,nclinatnle profunde ale fiinei" S Freud este
ns cel dinti care analizeaz semm ficatia jocului ci nosorelu! la un copil de 18 luni care tria sub acelai acoperi cu el Freud sesizeaz dimensiunea simbolic a jocului copilului, care reproduce, cu obiectul pe care l are n mn, scena dispariiei si reapariiei mamei sale, asumndu si astfel un rol activ care i permite s domine acele evenimente, pn atunci suportate M Klein, pe urmele lui Freud, n 1919,
elaboreaz tehnica psihanalitic a jocului pentru copiii mici, descoperind c acetia i exprim fantasmele si angoasele esen tialmente prin joc Interpretnd nu doar discursul copilului,ci si activitile sale
cu jucriile, am aplicat acest principiu de baz (asociaia liber) la psihismul copilului, al crui joc si diversele activiti, de fapt ntregul comportament, constituie mijloace de a exprima ceea ce adultul
exprim n mod predominant prin cuvinte " Aceast psihanahst utiliza jucriile si o sal de terapie echipat cu o chiuvet, cu nuci
JUNKY

piese de mobilier, reprezentative pentru lumea real, care u permit copilului s exprime un larg evantai de fantasme si de experiene trite Copilul care sufer triete deci o uurare considerabil, de
exemplu, fcnd dintr-o jucrie inta tendinelor distructive pe care le are fat de un membru al familiei Interpretarea psihanalistului este aceea care d sens acestui comportament n cadrul terapiei Tehnica
jocului terapeutic (engl play therapy) a strnit controverse n rndurile psihanalitilor A Freud, ndeosebi, a refuzat s recunoasc activitile ludice ca echivaleni ai asoci atulor libere la adult La fel,
raporturile copilului cu psihanalistul, adic problema transferului, att de important pentru M Klein si discipolii ei, au fost examinate din punct de vedere diferit adesea sub un unghi pedagogic
Actualmente, n psihiatria infantil jocul este utilizat n numeroase forme de terapie, fie terapia individual de inspiraie psihanalitic, aplicat copiilor mici, fie un mare numr de metode de reeducare, ca
ortofonia,reeducarea psiho motricitatii sau a altor forme de expresie corporal Psihodrama utilizeaz o alt form de joc, jocul dramatic, care are drept scop nelegerea anumitor aspiraii ale pci entului,
care apar n enunul temei, n elaborarea si n alegerea rolurilor, ca si nelegerea mecanismelor de aprare, ale angoasei si culpabilitii Jocul este universal si corespunde sntii, ceea ce este natural, este
joc Este o terapie n sine", spune Wmmcott
BM.: Chteau, J , Le jeu et l entant apres trois aos, sa nature, sa discipline Vrm Paris, 1955, nouv ed 1967,Chateau,J ,Leswunxsdeluna-gmaire, fiditions umversitaires, Paris 1972, Gutton, Ph , Je jeu chez
l'enfant Larousse, Pans, 1973, Miliar S , La psychologie du jeu, Payot, Pans, 1971 Wmmcott D W Jeu et rfatitt, l'espace potentiel, 1971, Irad fr , l, Pans, 1975
JOC PATOLOGIC (engl pathological
gambling) Pasiune morbid pentru joc.
Unu psihiatri au fcut din pasiunea juctorului o veritabil maladie mental n DSM-III R, jocul patologic este considerat un comportament madaptat, cu nou criterii diagnostice (31231), patru din ele fund
suficiente pentru a l diagnostica
- preocuparea obsedant pentru joc,
- mare frecvent, cu mize foarte mari,
- trebuina de cretere a frecventei si a mizelor, spre a realiza emoia dorit,
- agitaie si intabihtate n cazul n care trebuina de a juca nu este satisfcut
- pierderi repetate de bani, cu zadarnice tentative de a rectiga banii pierdui,
- eforturi repetate de a reduce prtiei prea la joc sau de a se opri, dar fr succes,
- recursul la joc, n sperana de a se achita de obligaii sociale sau profesionale,
- sacrificarea, pentru joc, a altor activi tai sociale, profesionale sau de recreare
- continuarea jocului, n pofida ncap citaii de a plti datoriile tot mai mari
JOINT (termen englez) igaret fcut din frunze de cannabis (marijuana) sau dintr-un amestec de hai i tutun, pe care toxicomanii i-o trec unul altuia.
JUNKY sau JUNKIE (termen englez) Toxicoman inv eterat, n special heroino-man dependent care utilizeaz calea intravenoas.
Conotatia peiorativ a termenului, ca si desemnarea drogului ca junk", camelote", are valoarea unei autoderden si a unei sfidri n acelai spirit de disperare megalomamc, unii adolesceni revoltai s-au

putut desemna pe ei nii ca deeuri, rebuturi ale societii, nite pun/tf' [putregaiuri", tot aa, junk nseamn zdrene, boarfe nefolositoare, gunoi not L G )

KLEPTOMANIE (engl kleptomania) - CLEPTOMANIE

KORO (engl Koro) Psihoza anxioasa subacuta i uneori confuzionala, care se caracterizeaz prin impresia pacientului c are o retracie intraabdominal a organelor genitale.
Relativ frecvent n Asia de Sud Est aceast afeciune survine, n general, la adulii tineri imaturi de sex masculin, care au avut o relaie sexual dificil sau ntrerupt Ea determin o stare de ven tabil
disperare patologic, ce evolueaz, n general, ca un acces delirant* Adesea se admite specificitatea cultural a Koro, dei au fost descrise cteva cazun la bolnavi occidentali (G E Bemos, R L Bernstem, AC
Gaw)
KORSAKOV (Serghei) Neurolog i psihiatru rus (1854-1900).
A lsat numele su unei encefalopatii cu polmevnt, etiologia fund alcoolic Dup studii medicale la Moscova, unde a fost elevul neurologului A Kojevmkov, devine profesor i director al Clinicii neuro
psihiatrice universitare n 1892 i public
304

Cursurile de psihiatrie n 1893 si i dezvolt concepiile medicale, cu pnvire la zcerea la pat n tratamentul psihozelor", n 19(K) Are o mare influent asupra organizm asistentei bolnavilor mintali n
Rusia, participnd la reforma mai multor stabilimente spitaliceti Creeaz Societatea moscovit de neuropatologie si de psihi atne Rmne ns celebru n istona psihi atnei mai ales prin articolul su
pnnceps din 1887 asupra ,tulburnlor sferei psihice n paralizia alcoolic si relaiile lor cu tulburnle psihice din polmevnt' unde desene ceea ce va deveni psihoza Korsakov*
KRAEPELIN (Emil) Psihiatru german (Neustrelitz, 1856 - Munchen, 1926).
A fost profesor de psihiatne la Dorpat (1886), apoi la Heidelberg (1890) si, n sfrit, la Munchen (1903), unde a condus vreme de mai bine de dou decenii Clinica psihiatnc universitar
Elev al lui B von Gudden i W Wundt, s a strduit, de a lungul ntregii sale can ere de cadru didactic si de cercettor, s fac o clasificare a maladiilor mentale bazat pe cntenile clinice cete mai obiective
Aceasta se va contura n cursul celor opt cditn succesive ale clasicului su Tratat de psihiatrie (ediia nti, 1883) ncepnd din ediia a 6-a, publicat n 1899, el precizeaz cadrul nosografic al psihozelor
cronice, divizndu le n dou mari grupe
- pe de o parte, psihoza maniaco de presiv, caracterizat de tulburn timice majore si de o evoluie penodic
- si, pe de alt parte, dementa precoce marcat de o debilitare psihic progresiv care evolueaz spre o deteriorare mtelec tual, la subieci tmen fund ntr un fel pandantul .precoce" al dementei senile El
distinge o form hebefrenic, o form catatonic, o form delirant , paranoid" si o form, paranoid atenuat" care nu se nsoete att de repede cu , dezagregarea personalitii' si care va deveni, n 1912,
grupul parafremilor"
Kraepehn i ntemeia esentialmente clasificarea pe datele evolutive, conside rnd c psihozele sunt endogene si c n once caz duc, mai devreme sau mai trziu, la o stare de decdere terminal si la
necesitatea unei internn definitive n pofida extrem de numeroaselor cntici la care a fost supus timp de aproape un secol, nosografia lui Kraepehn rmne mereu utilizat pentru diagnosticul psihi atnc Cu
toate atacunle din partea colilor antipsihiatnce, el a marcat n mod durabil psihiatna european
KRAFFT-EBING (R ic h ard von) Psihiatru german (Mannheim, 1840 -Graz, 1902).
A fost, succesiv, profesor de psihiatne la Strasbourg (1872), apoi la Graz (1873-1889) si, n sfrit, la Viena, unde i-a succedat lui Th Meynert, n 1892 A publicat un Manual de psihiatne n 1889, dar este
mai ales cunoscut pentru a

Ut
KRETSCHMER

sa Psychopathia sexualis, aprut n 1886 (a crei a treia ediie a fost tradus n francez de E Laurent, n 1895), n care sunt descrise pentru prima oar, clinic si tiinific, diferitele anomalii sexuale n
pofida opiunilor sale neuropsihiatnce, fr a fi fost partizanul psihanalizei, a jucat un rol important n cariera lui S Freud [si a lui C G Jung, cum el nsui o recunoate - not L G ]
KRETSCHMER (Emst) Psihiatru german (Wusterrot, n apropiere de Heil-bronn, 1888 - Tubingen, 1964).
A studiat relaiile dintre morfologia cor poral si anumite tipun de maladii mentale
Dup studii de medicin la Tubingen unde devine cadru didactic n psihiatrie, n 1923, obine o catedr n aceeai speciali ae la universitatea din Marburg, n 1926 Opunndu se regimului nazist, trebuie s
renune la funciile sale oficiale n 1933 si nu le va relua dect n 1946 Va participa atunci la reorganizarea universitilor din Marburg si Tubingen
A elaborat un sistem de caracterologie cutnd corelaii ntre conformarea fizic a corpului (biotip) si caracter, spre a face apropieri ntre acestea si predispoziia la maladii mentale A pus astfel n evident
dou mn seni n una, biotipul este picnic (brevilm, scund u rotofei) si se nsoete cu un temperament ciclotimie si cu o pre dispoziie ctre psihoza maniaco depre siv, n cealalt, biotipul este leptosom
(longilin si slab), temperamentul este schizo-timic, iar predispoziia este ctre schizo freme (Korperbau und Charakter, 1921)
A descris, pe de alt parte, o form special de psihoz delirant, delirul de relaie al senzitivilor)* A mai sens Hystene, Reflexe, Insunkt (1923), Geniale Menschen (1929) Kretschmer a fcut mult pentru
305 KURU
psihiatna german, ntr-o penoad dificil prima data ntr-un trib din Nouadm istona acesteia, opunndu se cu fer- Guinee.
mitate ideologiei hitlenste
Datorat unui virus lent, ea se prezint
ca o afeciune degenerativ familial, cu
KURU (engl Jturu) Encefalita cu evo- manifestri clinice demeniale nrudite cu

luie extrem de lenta, observata pentru

acelea din boala Creutzfeldt-Jakob

F
306
LABILITATE (engl lability) Caracter al unei dispoziii instabile, schimbtoare
Labilitatea se ntlnete mai ales n acce sele isterice reactionale cu o hiperexpre sivitate a afectelor care nsoete o hiperactivitate la frustrri ca si la gratifi catu Aceste reacii afective sunt deosebit de ample crize de plns
spectaculare succed unor explozii de bucune, o tristee profund este urmat de exaltare euforic nereinut etc Se desene aceast labilitate si n unele stan mixte maniaco depresive n care oscilaiile de dispoziie sunt extrem de
rapide - PSIHOZA MANIACO-DEPRESIV
LACUNAR (engl /dcwiary) 1) Se spune despre o uitare, despre o lacuna n evocarea trecutului, cu referire la una sau mai multe perioade determinate.
Vom vorbi de lacun atunci cnd uita rea rmne circumscris, fiind prilejuit de un ictus mnezic, de un traumatism cranian sau de un acces confuzional n timpul crora se semnaleaz absena de memon zare, de fixare de
amintiri
2) n neuropsihiatrie, se spune despre o stare de debilitare psihica asociata cu tulburri neurologice simptomatice de
ramolismente cerebrale, cum putem vedea n sindromul p.>cudobulbar.
LAFORGUE (Rene) Psihiatru i psihanalist francez (Thann, 1894 - Paris, 1964).
A fost un pionier al psihanalizei n Frana Si a fcut studiile medicale la Berlin si s a interesat, nc de pe cnd era student de opera lui S Freud Venit la Paris n 1923 se instaleaz ca psihanalist, dup o cur di dactic destul de
scurt LU E Sokolmcka vzndu se nsrcinat de prof H Claude cu o consultaie psihanalitic la Spitalul Samte Anne ncepe atunci o lung cores pondent cu S Freud si, mpreun cu A Hesnard.R Loewenstem, M Bonaparte, E
Pichon si R Allendy,nfiineaz Socie tatea psihanalitic din Paris, n 1926, iar n 1927 fondeaz Revue franaise depsych analyse Dup al doilea rzboi mondial s a stabilit pentru un timp n Maroc, unde l a avut ca elev pe J
Bergeret, apoi a pri cipat la prima sciziune a micrii psihana htice franceze, alturndu se lui J Lacan si D Lagache si ntemeind mpreun cu ei, n 1953, Societatea francez de psihanaliz
307 LAQACHE

fWlf
LAINQ
Cercetnle sale s au axat mai ales pe tulburrile afective din schizofrenie si schizonoia , nevrozafamihal (unde, iari, a fost un veritabil pionier) si nevroza de eec, pe care a ilustrat o n lucrrile sale despre Ch Baudelaire, J J
Rousseau si N Bonaparte A studiat viata ,micului capo ral" si a sa fwte en avnt", ntr o carte n care apr luciditatea si oportunismul politic al unui C M de Talleyrand
LAGACHE (Daniel) Medic, psihanalist i psiholog francez (Paris, 1903 id , 1972)
Este fondatorul psihologiei clinice n Frana Fost elev al Scolii normale supe noare (1924), agregat de filosofic (1928) si doctor n medicin (1934) a fost discipolul lui G Dumas n psihologia patologic si al lui H Claude n
psihiatrie Urmeaz apoi o cur psihanalitic cu R Loewenstem si devine psihanalist n 1938 Numit profesor de psihologie la Universitatea din Strasbourg n 1937, urmeaz aceast universitate la Clermont Ferrand n anii celui
de al doilea rzboi mondial n 1947 devine profesor la Sorbona, la catedra de psihologie general, unde i succed lui P Guillaume dup ce si a susinut teza de doctorat n litere La jalousie amoureuse (publicat n 1947) Ocup
apoi catedra de psihologie pato logic, prsit de G Poyer n 1955 n cercetrile clinice si n cursurile sale se strduiete s introduc psihanaliza, att n psihologia social si individual, ct si n criminologie Fundamenteaz o,
psihologie clinic", definit ca studiu al conduitelor individuale, examinate ntr o conjunctur socioafectiv si cultural determinat", uti liznd n acelai timp tehnici psihometnce, o comprehensiune fenomenologic i o
interpretare de inspiraie psihanalitic n
306
Unitatea psihologiei (1949) arat c o psihologie adevrat nu poate fi dect clinic si c trebuie s utilizeze aceste di verse abordri ntr un demers sintetizator axat pe subiectivitate si mtersubiectivitate La sfritul vieii anim
proiectul Voca bulamlui psihanalizei pe care sub direcia sa l realizeaz elevii si J B Pontalis si J Laplanche
LAING (Ronald David) Psihiatru britanic (Glasgow, 1927 - Saint-Tropez, 1989)
Fenomenolog asociat adesea cu mica rea antipsihiatnc pe cnd el nsui se declara n favoarea unei psihiatru bune este mai apropiat de tratamentul moral prac ticat de Ph Pmel si de teona mterpersonal a lui Stack
Sulhvan dect de lobotomie sau de cura lui Sakel
nc de la primele sale lucrri asupra sindromului Ganser (1953) tnrul Lamg pe atunci locotenent se gsete ntr o situ atie critic n raport cu gndirea bleulen an Apoi, ncepnd cu arm 1956-1957 anii de redactare a Eului
divizat (1960) care introduce conceptul de insecuritate ontologic ruptura cu privirea diagnos tic' este aproape consumat La doi ani dup publicarea acestei lucrri Lamg, care are exact 35 de ani se consacr unui lung studiu
asupra operei lui E Minkowski el ajunge la concluzia c acesta a fost cel dinti din istoria psihiatriei care a re construit experiena trit a celuilalt" n aceeai perioad el redacteaz Sine si cei lalti (1961), apoi prima sa
capodoper Raiune si violent (1964) Acest studiu al gndim lui J P Sartre, redactat n cola borare cu D Cooper, subliniaz paradoxul istonc n care s a izolat Laing, cci, exact n momentul n care o parte dintre gnditorii
francezi se ndeprteaz de J P Sartre spre a se impregna de structuralism, rebelii englezi Laing i Aron Esterson se ndreapt
spJ-P Sartre,EMinkowski,HS Sulh-vm, L C Wynne i G Bateson, ntr-un efort teoretic de demistificare ce vizeaz s zdruncine psihiatria structural tradiional
Dar nu pe drumul sartnan ajunge n Frana gndirea lui Lamg, ci pe calea l ac amn
Difuzarea ideilor lui Lamg, Cooper si A Esterson a fost cu prisosin facilitat de R Gentis, care a lucrat la Saint Alban si l a tradus pe Sulhvan n 1968, ct si de M Mannom ntlnirea din 1967 dintre Laing, Cooper si manie
nume ale casei lacaniene si ale psihoterapie! instituionale permite s se ntrevad un teren de ntele gere Cooper a elaborat noiunea celor trei generaii care duc la psihoz si efectiv n jurul acestei noiuni si a ideii de alegere
forat' n psihoz s a conturat baza unui acord Sartre n prefaa sa la Raiune si violent sena n ziua de 9 noiembne 1963 Consider ca si voi, cred boala mintal ca pe soluia salvatoare pe care organismul liber [ l o
inventeaz pentru a putea tri o situaie de netrit
Cooper evoc, de fapt, o noiune pur psihologic dezvoltat de H Stack Sulhvan, iar opera lui Laing poate fi neleas ca o tentativ de sintez ntre viziunea macro psihosocial a lui Sulhvan, modelele micro sociale ale lui G
Bateson si L C Wynne, la care se adaug fenomenologia francez ncepnd cu lucrnle sale asupra smdro mului Ganser si asupra operei lui Minkowski, Laing este contient de faptul c nsc s continue o caner stranie' dar
sinteza sa va fi adus la cunotina unui public francez o dat cu toate interogaiile suscitate de evenimentele din mai 1968
Dac Lamg si a manifestat un entuzi asm explicit pentru Mmkowski, el este rezervat n pnvinta lui L Bmswanger, poate din cauza cazului Ellen West" care
l obsedeaz pe acesta Cu timpul el abandoneaz vocabularul psihiatric, pe care, de acord cu Van Den Berg, l consider un veritabil vocabular de denigrare" si, n scnenle sale autobiografice, subliniaz nu numai ataamentul
su fat de pnma sa scnere asupra sindromului Ganser, ci si fidelitatea fat de pnncipule lui Stack Sulhvan Privirea diagnostic" clasifi carea cu nesa nu pot, crede el, s serveasc sufletul aflat n suferin n consecin, se
altur preocupnlor pe care le regsim deja n teza lui P Belvet
Critica francez asupra lui Lamg trece adesea ,altun" de adevratele puncte slabe ale acestuia, cum subliniaz B Cuau si D Zigante Una din cnticile cele mai frecvente se refer la ideea c psihoza poate fi o perioad de
reorganizare a indi vidului, o reconstrucie sila ideea c azilul dubleaz alienarea subiectiv Din pcate Laing nu face dect s reia concepiile pe care au pus pecetea respectabilitii S Freud, W Perry, A T Boisen, H S Sulhvan
si Ph Pmel Acesta din urm considera c unele cnze de manie duceau la vindecare si c, dac este o art s dai medicamente, o art nc si mai mare este s te lipseti de ele De altfel, cntica azilului a renceput n Frana din
1945, iar condamnarea vieii de azil formulat de P C Racarmer n 1957 ar fi fost cu siguran bine primit de Laing
Aadar, cntica francez la adresa lui Laing apare ca o indispoziie n faa pro pnei oglinzi, echivalentul istonc al unei halucinata negative, iar Tosquelles are poate dreptate s sublinieze continuumul perceput ntre Saint Alban,
anti Sawt Jean de Dieif si antipsihiatne" -> ANTI- PSIHIATRIE CAZUL ELLEN WEST DUBLA LEGTUR PSEUDOMUTUALITATE SLN -DROM GANSER
300 LATERALIZARE (engl lateralisation) Situaie a unei funcii n cazul n care este asimetric organizata ntre cele doua emisfere cerebrale, dintre care una este funcional prevalenta n ceea ce

privete funcia avuta n vedere.

Aceast noiune se refer n primul rnd la laterahzarea motorie activitile mnu ale cer o cooperare bimanual, dar o mn este prevalent n ceea ce poveste execuia secvenei motorii Chestionarele si
testele de motricitate permit stabilirea unui coefi cient de lateralitate si clasificarea subiec tilor n dreptaci ambidextn si stngaci Dm cauza ncrucim cilor emisfera opus minii preferate este cea
dominant n ceea ce pnveste comanda motorie
Exist o extrem de puternic norm so cial de lateralitate n favoarea minii drepte dup H Hecaen(1984) n socie ttile studiate proporia stngacilor reperai variaz de la 2% (societi constrngtoare) la
10%v (societi permisive) -+ DOMI NANJ CEREBRAL
LCOMIE (engl gluttony) Exagerare a conduitelor alimentare, care devin dezordonate i se asociaz cu voracitatea.
Aceast lips de control a apetitului este frecvent n stnle demeniale avansate Ea nsc s provoace rtcirea alimentelor n lannge si pe trahee, ceea ce poate duce la o moarte imediat prin asfixie
LEGEA DIN 30 IUNIE 1838. Lege referitoare la internarea bolnavilor mintali, inserata n Codul de sntate publica (articolele L 326 - L 355) i care a fost n vigoare pn la 27 iunie 1990.
nainte de Revoluia din 1789, seches trarea nebunilor" se putea face conform
310
m multor modaliti Ordinele de justiie" constau n decizii sau sentine de sechestrare pronunate de jurisdicii competente (tribunale regale sau senioriale, parlamente, tribunal du Chtelet la Paris etc)
Inter narea putea fi, de asemenea, pronunat pnntr un ordin special' al unui magistrat sau pnntr un ordin al regelui" (lettre de cachet)
Subiecii recunoscui ca nebuni" erau n acest caz nchii n cele mai diverse locuri a cror vanabihtate nu inea dect de considerente de ordin local spitale generale ospicii de cantate, congregaii religioase
nchison castele, domicilii for ae sau case de corecie Nebunul se gsea n acest caz n prezenta unei populaii extrem de heteroclite, constituit din vagabonzi, omeri copii, btrni, epilep tici, prostituate si
delincveni
La 27 martie 1790 Adunarea constitu ant voteaz legea care abolete mandatele de arestare (lettres de cachet) Textul legislativ este fundamental, atnbumdu i nebunului statutul de bolnav si instituie
naliznd sechestrarea sa n spitale care vor fi indicate n acest scop' Medicul va fi rapid implicat, cum o simbolizeaz fapta lui P Pinel, care i scoate din lanuri pe alienai,n 1793, la Bicetre si la Salpetnere
Dar dac aceste dispoziii pnveau persoa nele deja sechestrate, nimic nu era prevzut pentru cele care ar fi putut fi susceptibile de sechestrare
Sub Consulat si Imperiu, soluiile la aceste situata sunt reglementate pnn sen inte pronunate de tribunale, dar aplicarea lor rmne aleatone si variabil de la o regiune la alta Dnd curs cercetrilor mai
multor comisii de anchet i concluziilor trase de pe urma a optsprezece luni de dezbaten parlamentare, Camera painlor adopt, la 30 iunie 1838, legea numit

tT '-
legea alienailor" Aceast lege, care prevede modalitile i locurile de internare a alienailor, se vrea n acelai timp
- o lege de asisten, deoarece fiecare departament este obligat s dispun de un stabiliment public special destinat ngrijim alienailor",
- o lege de protecie a bolnavului fa de el nsui (delsare, mutilare, sinucidere) si a societii fat de periculozitatea real sau presupus venit din partea alienatului n plus, acesta este deposedat de
gestiunea bununlor sale, pe ntreaga durat a spi talizni
Aceast lege, care derog de la pnnci piui constituional al libertii individuale, nu se putea deci concepe dect din motive cu totul grave n aceast pnvint, ea orga mzeaz dou tipuri de internri plasa
mentul voluntar si plasamentul din oficiu
Legea a fost obiectul a numeroase cri tici, dar va persista mai bine de un secol si jumtate, avnd o aplicare din ce n ce mai restrns
Aplicarea n psihiatrie a legii din 1838 nu mai reprezenta n 1990 dect 10% din cazun (2% plasamente din oficiu si 8% plasamente voluntare), 90% rmnnd a fi admise n serviciu liber, adic potnvit
modalitilor care reglementeaz spitaliza rea ntr un serviciu nepsihiatnc Serviciul liber, care nu este prevzut de legea din 1838, s a generalizat mai ales de cnd spitalizarea nu mai reprezint dect o faz
n tratamentul maladiilor mentale grave Lucrul acesta a devenit posibil o dat cu dezvoltarea tehnicilor medicamentoase i psihoterapeutice, precum si o dat cu instituirea unei politici de sector*
Pe de alt parte, legea din 3 ianuarie 1968 a amendat n mod deosebit legea din 1838, organiznd distincia dintre spitali zare i eventuala protecie a bununlor
LEGEA DIN 15 APRILIE 1964

Domeniul legii din 1838 s-a subiat i mai mult de cnd legea din 31 decembrie 1985 nu mat oblig departamentele s dis pun de un stabiliment specific destinat s primeasc pacieni internai
Legea din 1838 a ncetat de a mai fi n vigoare o dat cu apariia n Jurnalul oficial a legii din 27 iunie 1990*

LEGEA DIN 15 APRILIE 1954.

Lege referitoare la tratamentul alcoolicilor presupui a fi periculoi pentru semeni.
Deja nainte de 1954 legea condamna beia public si manifest Dar dac se dorea tratarea unui subiect alcoolic, se cerea con simmntul acestuia sau trebuia ca el s fie atins de tulburri mentale care s
justifice o internare (legea din 30 iunie 1838)
Or numeroi alcoolici, fr a fi alie nati si nici delincveni, constituie un pericol pentru anturajul lor sau pentru societate Aceste persoane sunt vizate de legea din 15 apnlie 1954, care apare astfel a f i o
adevrat lege de aprare social
Once alcoolic despre care se presupune c este periculos, fr ca acest concept s fie definit de lege, trebuie semnalat ctre D D A S S de ctre procurorul Republicii sau prefect, n urmtoarele dou cazun
- cu ocazia unor urmnn judicioase, cnd instana reveleaz puternice prezumu de intoxicaie alcoolic,
- pe baza certificatului unui medic de serviciu public (spital, dispensar) sau pe baza raportului unei asistente sociale
D D A S S dispune n acest caz s se procedeze la o anchet socioprofesional si la examenul medical al celui n cauz Exa menul are loc ntr un centru medicopsiho-logic sau ntr-o structur sanitar
abilitat
Medicul trebuie s i nainteze n 48 de ore concluziile, preciznd dac subiectul

311 LEGEA DIN 3 IANUARIE 1968

pare periculos, iar dac da, dac exist indicii de iminen a pericolului
On de cte on este posibil, D D A S S ncearc s-l determine pnn persuasiune pe alcoolic s se amendeze Dac lucrul acesta se dovedete imposibil, dispune convoca rea lui n fata comisiei medicale
deprta mentale, prevzute n acest scop Comisia poate decide o cur de dezintoxicare cu sau fr spitalizare n caz de refuz sau de gravitate a situaiei, dispune citarea subiec tului n fata tribunalului civil
Statund n instan nonpublic, tribunalul poate decide plasamentul ntr un centru de reeducare specializat Mai mult, el poate pronuna interdicii temporare (permis de conducere de vntoare poprire din
salariu etc )
n fapt, un departament din dou este dotat cu o comisie medical competent 20% din subiecii convocai dup semna larea D D A S S se prezint muli medici fund prea puin favorabili acestei legi
considerat autoritar un singur centru de reeducare specializat fiind creat pe ntregul teritoriu, la La Membrolle sur Choisille (Indre et Loire), n apropiere de Tours Actualmente, legea din 1954 rmne
puin aplicabil si puin aplicat

LEGEA DIN 3 IANUARIE 1968.

Lege privind reforma dreptului incapabililor majori.
Unele persoane nu mai sunt n stare s si apere cum se cuvine interesele, s si administreze patrimoniul, s practice actele elementare ale vieii civile Este cazul multor bolnavi mintali sau al unor subieci
care prezint infirmiti corporale, tulburri care mpiedic exprimarea voinei sau a discernmntului Pn n 1968, doar pacienii care fceau obiectul unei internri se vedeau deposedai de gestiunea
312

patrimoniului lor pe ntreaga durat a spi tahzni Dar, chiar de la externare, ei i recptau ntreaga capacitate jundic (pu terea de a si exercita personal drepturile si obligaiile) Nu exist nici o gradare posi
bil n ceea ce s a numit legea lui tot sau nimic Pe de alt parte, pacienii tratai n clinici private sau n ambulatorii erau exclui de la aceste msuri
Legea din 1968 i propune s separe medicalul de juridic si s introduc nume roase regimuri intermediare de protecie Majorii a cror protejare legea o va per mite, dat fund pierderea total sau parial a
capacitilor de exercitare, devin ncap bih n sensul juridic al termenului de unde expresia de incapabil major Legea organi zeaz trei mn regimuri de protecie ocro tirea juridic, tutela si curatela
Ocrotirea juridic este o msur provi zone si de urgent cu pnvire la un major care are nevoie de a fi protejat n actele vieii civile Ea rezult din declaraia unui medic specialist dat procurorului Repu
blicii din locul de tratament
O tutel este instituit atunci cnd un major sau un minor emancipat, din cauza alterm facultilor sale personale are nevoie de a fi reprezentat n mod continuu n actele vieii civile' Tutorele, fie c este
vorba de o rud, de o rud prin alian, de un administrator sau de o asociaie tutelar abilitat, este numit, dup instruire si jude cat, de ctre judectorul de tutele
O curatela este instituit atunci cnd un major, din cauza alterrii personale, are nevoie de a fi consiliat sau controlat n actele vieii civile" Curatorul este si el desemnat, dup instrucie si judecat, de ctre
judectorul de tutele n once clip, judectorul poate enumera actele pe care subiectul aflat sub tutel va avea capaci tatea s le fac singur, on pe acelea pe care
subiectul aflat sub curatela nu le va putea efectua singur Toate regimurile inter mediare sunt deci posibile si modificabile n permanent, mndu se seama de evoluia facultilor personale" ale celor n
cauz
Mai mult, toate aceste msun nu au, din punct de vedere legal, dect un caracter temporar deoarece ele trebuie s nceteze o dat cu cauzele care le au determinat Trebuie adugat c judectorul de tutele este
obligat s solicite avizul medicului curant nainte de a lua unele msun (insti tuirea unei tutele sau curatele, audierea celui n cauz, cstoria subiectului regimun intermediare etc )
LEGEA DIN 30 IUNIE 1975. Lege de orientare n favoarea persoanelor handicapate.
Legea de orientare, intrat n vigoare n mod treptat i propune dou mn obiec tive l)simphficarea legislaiilor antenoare ct si a procedurilor 2) considerarea lurii n sarcin a handicapailor drept o
obligaie naional, n sarcina statului (prevenire, depistare, ngnjire, educaie, formaie si educare profesional, utilizare si garantarea unui minim de resurse)
Handicapaii pot fi fizici, senzoriali sau mentali, dar legea din 1975 nu i definete n nici un fel Cu toate acestea, se tinde a se considera c handicapatul este legat de o situaie n care se gsete o persoan
poi fi deci handicapat pentru una sau mai multe activiti determinate Oncum, legea din 1975 se aplic att copiilor si adoles cenilor ct si adulilor
n ceea ce pnveste adulii, legea mstau reaz n fiecare departament o comisie tehnic de orientare si de reclasare pro fcsional (COTOREP) Fiecare COTOREP se compune din 20 de membn, ntre care

,
LEGEA DM 31 DECEMBRIE 1986

medici si reprezentani ai unor administram interesate Ea este competent mai ales n ceea ce privete recunoaterea calitii de muncitor handicapat, pronunarea asupra onentni i a msunlor adecvate de
asigurare a unei reclasn profesionale, desem narea stabilimentelor care s concure la aceast reclasare sau la ajutorarea adulilor handicapai (ateliere protejate, centre de ajutorare pnn munc, case de ajutor
spe ciahzat) COTOREP este, de asemenea competent s atribuie alocaia adulilor handicapai, n cazul n care sunt ndepli nite anumite condiii
n ceea ce privete pe copii sau adoles ceni, legea din 1975 creeaz n fiecare departament o comisie de educaie special (CDES) Fiecare CDES se compune din 12 membn, ntre care un medic si reprezen
tanti ai unor organisme sociale si medico educative Ea poate delega unele din atn butiile sale unor comisii de circumscnptie cu excepia acelora care au o inciden financiar CDES este competent ndeo
sebi s desemneze stabilimentele sau serviciile care distribuie sau nu educaia special (clas obinuit cu nvmnt de susinere, reeducatie sau tratamente ambu latoni, clas sau secie de adaptare sau de
educaie special dmtr un stabiliment colar normal, stabiliment sau serviciu specializat) CDES este, de asemenea, corn petent n atribuirea alocaiei de educaie special, n cazul n care sunt ndeplinite
anumite condiii
LEGEA DIN 31 DECEMBRIE 1985. Lege referitoare la sectorizarea psihiatrica.
Sectorul de psihiatrie este o ane geo grafic de aproximativ 70 000 de locuiton care depinde de un serviciu de psihiatne determinat Sectonzarea s a instituit
313 LEGEA DIN 27 IUNIE 1990

progresiv, ca urmare a circularei pnnceps" din 15 martie 1960, urmat de numeroase texte reglementare Dar numai prin legea din 25 iulie 1985, care cuprinde diverse dispoziii de ordin social, sectorul este
recunoscut pnntr-un text legislativ Aceeai lege instituie si un consiliu departamental de sntate mental care cuprinde ndeosebi reprezentani ai statului, ai unor colectiviti teritoriale, ai unor case de
asigurri pentru boal, reprezentani ai personalului sanitar, ai unor stabilimente de spitalizare publice sau private
Dar pe cnd legea din 25 iulie 1985 nu rezerv dect un articol sectorului psihi atnc, legea din 31 decembrie 1985 i este consacrat n ntregime Pnn drticolu' l ea modific legea din 31 decembrie 1970 cu
privire la reforma spitaliceasc si intioduce sectorul de psihiatrie n harta sanitar a Franei n articolul 4 legea dispune c fiecare stabiliment care asigur serviciul public spitalicesc si particip la lupta
contra maladiilor mentale este responsabil de aceasta n sectoarele psihiatrice care i sunt ataate Aceast lege modific, de asemenea, legea din 30 iunie 1838 privind internarea bolnavilor mintali, ea nu mai
oblig, ntr adevr, departamentele s dispun de un stabiliment public destinat n mod special ngrijirii alienailor"
Decretul din 14 martie 1986 este regulamentul de aplicare a legii din decembrie 1985 El precizeaz c sectoarele de psihiatrie sunt denumite, dup destinaia lor, sectoare de psihiatrie general, sectoare de
psihiatrie infanto-juvenil si sectoare de psihiatrie n mediu penitenciar Acest text definete si componena, si rolul consiliului de sntate mental (aviz consultativ asupra problemelor referitoare la
organizarea si funcionarea echipamentelor i serviciilor de lupt contra maladiilor mentale, ca
314

i asupra proiectelor de creare de stabilimente sociale si medico-sociale care s poat veni n ajutorul bolnavilor i handicapailor mintali)
LEGEA DIN 27 IUNIE 1990. Lege care reglementeaz condiiile de spitalizare a bolnavilor mintali i protecia drepturilor lor .aprut n Jurnalul oficial din 30 iunie 1990).
nlocuind vechea lege din 30 iunie 1838 si corespunznd ansamblului articolelor L 326 l pn la L 355 din Codul de sntate public, ea statueaz de la bun nceput c orice persoan spitalizat cu consim
tmntul su pentru tulburn mentale este considerat n spitalizare liber" Ea beneficiaz n acest caz de aceleai drepturi si statut ca un bolnav spitalizat ntr-un serviciu oarecare de spital general n
schimb, cnd persoana este spitalizat fr consim tmntul ei, se va ncadra fie n spitalizarea la cererea unui ter, care nlocuiete vechiul plasament voluntar", fie n spitalizarea din oficiu,
corespunztoare vechiului plasament dm oficiu (- LEGEA DIN 30 IUNIE 1838)
SPITALIZARE FR CONSIMT MNT Prima modalitate (seciunea I a legii, articolele L 333-L 341) nu se poate realiza dect dac tulburrile mentale ale bolnavului fac imposibil consimmntul
acestuia si dac starea sa psihic impune, pe de alt parte, ngrijiri imediate si o supraveghere permanent n mediu spi talicesc n afar de cererea de internare scris de un membru al familiei bolnavului sau
de o persoan care poate aciona n interesul acestuia (excluznd personalul ngrijitor, dac i exercit funciile ntr-un stabiliment de ajutorare), sunt necesare dou certificate medicale care s dateze de mai
puin de 15 zile, detaliate, care s

f
ateste imposibilitatea consimmntului din partea pacientului i necesitatea ca el s fie ngrijit si supravegheat continuu ntr-un stabiliment spitalicesc n mod normal, aceste dou certificate ar trebui
redactate de medici din afara acestei instituii, pentru a se evita orice risc de nelegere secret ntre practicieni Cu toate acestea, s-a admis ca al doilea medic certi-ficator s poat fi dintr-un stabiliment de
ajutorare Lucrul acesta face parial iluzorie separarea care ar fi trebuit meninut ntre medicii responsabili din punct de vedere medical de spitalizarea la cerere si practicantul din spital nsrcinat s
confirme sau s infirme, n 24 de ore, apoi n 15 zile si, n sfrit, n fiecare lun necesitatea continurii spitalizm la cerere
Acest din urm medic trebuie s re dacteze de fiecare dat, n acest scop, un certificat circumstanial care s conchid meninerea sau ncetarea spitalizm n afara certificatelor penodice legale", el poate si
trebuie s redacteze un certificat de ncetare a spitalizm la cerere, de ndat ce constat c aceasta nu se mai justific Diferitele certificate trebuie adresate n cele mai mici detalii autoritilor administrative
(articolele L 334, L 337 si L 338), ceea ce garanteaz un control extramedical al spitalizm la cerere, dar nu permite respectul secretului medical pentru bolnav, deoarece nici un articol de lege nu oblig
numitele autoriti la secret Cnd condiiile de spitalizare nu mai sunt ntrunite si n absenta unui certificat medical remis la timp, prefectul poate ordona ncetarea imediat a acestei spitalizri (articolul L
338) De obicei, ns, medicul stabilimentului va fi cel care, redactnd un certificat de ncetare a spitalizm, va proceda la externarea bolnavului sau, cu consimmntul acestuia, l va pstra n spitalizare
liber,
LEGEA DIN 27 IUNIE 1990

dac spitalizarea este nc necesar, sub tratamentul su

SPITALIZARE DIN OFICIU A doua mo dahtate (seciunea a Il-a a legii, articolele L 342-L 349) corespunde spitalizrii din oficiu Ea nu difer, practic, de plasamentul din oficiu din vechea lege din 1838
De fapt, este tot o decizie prefectural (la Pans, prefectul politiei), motivat si enunnd cu precizie circumstanele care fac necesar spitalizarea, n baza unui certificat medical detaliat (care poate fi redactat
de un practician al stabilimentului de primire), care dispune spitalizarea din oficiu i re vine apoi medicului din spital sarcina s confirme sau s infirme n certificatele sale necesitatea meninem spitalizm,
la 24 de ore, la 15 zile si lunar Iar dac psihiatrul declar c poate fi dispus externarea, directorul stabilimentului este obligat s adreseze n 24 de ore un referat prefectului, care trebuie s statueze fr
ntrziere (dar nu n mod necesar n sensul externm imediate, deoarece articolul L 348-1 pre vede c, pentru anumii pacieni, prefectul poate alege doi psihiatri din exteriorul stabilimentului pentru
confirmarea avizului practicianului din spital, nainte de a ordona externarea)
CONTROL SI SANCIUNI Sanciuni penale deosebit de severe (de la 5 zile la un an nchisoare, si de la 500 la 15 000 F amend, art L 352-354) sunt prevzute pentru directorii si medicii de spital care nu
au transmis n cel mai scurt timp aceste certificate sau care nu le au redactat n timpul prevzut Aceasta nseamn c ansamblul putem medicale este deosebit de bine controlat, n timp ce prefecturile i
pstreaz, n ceea ce pnveste spitalizrile din oficiu, o mare libertate de decizie
315 LEGEA DIN 27 IUNIE 1990

Pacientul trebuie informat nc de la internarea sa, iar mai apoi la cererea sa, cu privire la situaia sa juridic si la drepturile sale(art L 326 3) Acestea sunt, n pnmul rnd, dreptul de a comunica cu
autoritile, n special cu preedintele tribunalului de mare instan si cu procurorul Republicii, dreptul de a tnmite si pnmi corespondent de a consulta regulamentul de ordine interioar al stabilimentului n
care este spitalizat si de a cpta explicaiile care se raporteaz la acesta" dreptul de a bene ficia de sfatul unui avocat sau al unui medic preferat si chiar dreptul de a si exer cita n continuare votul si de a se
consacra unor activiti religioase sau filosofice potrivit opiunilor sale Si bineneles la externarea sa bolnavul i pstreaz totali tatea drepturilor si ndatoririlor de cet tean' (art L 326 5) Beneficiaz de
asemenea, de o supraveghere deosebit a stabilimentului n care este spitalizat Acesta tebuie vizitat fr o prealabil publicitate o dat pe semestru de ctre prefect sau reprezentantul su de judec torul
tribunalului de instan, de presedin tele tribunalului de mare instan sau de delegatul su, de primarul comunei sau de reprezentantul acestuia si, cel puin o dat pe trimestru, de ctre procurorul Republicii
n jurisdicia cruia este situat stabilimen tul' Aceste autoriti primesc reclamatiile persoanelor spitalizate sau de la consilierii lor si, dac este cazul, procedeaz la toate verificrile utile n sfrit, o comisie
departamental de spitalizri psihiatrice nsrcinat s examineze situaia persoa nelor spitalizate pentru tulburn mentale pnn pnsma respectului libertilor mdivi duale si a demnitii persoanelor" trebuie
instituit n fiecare departament (art L 332 3), cu urmtoarea component
316

1) un psihiatru desemnat de procurorul general de pe lng Curtea de apel,

2) un magistrat desemnat de pnm prese dintele Curii de apel,
3) dou personaliti calificate, una de semnat de prefect, cealalt de preedintele consiliului general, cea dinti fiind psihi atru, cealalt un reprezentant al unei orgam zatn care reprezint familiile
persoanelor ce sufer de tulburri mentale
Aceast comisie are un rol extrem de important n controlul spitalizrilor fr consimmnt (la cererea unui ter sau din oficiu) despre care trebuie s fie cu re gulantate informat Ea este, de asemenea
ntiinat cu privire la orice rennoire a spitalizam (la 15 zile si lunar) si cu pnvire la ncetarea acesteia n cazul n care bolna vul si a recptat posibilitile de consim tmnt Comisia examineaz la nevoie

situaia persoanelor spitalizate si, n mod obligatoriu, pe a oricrei persoane a crei spitalizare la cerere se prelungete mai mult de trei luni Sesizeaz, cnd lucrul acesta i se pare justificat, pe prefect sau pe
procurorul Republicii, cu pnvire la situaia persoanelor spitalizate Membrii comisiei trebuie s viziteze n mod regulat stabili mentele respective, primind toate recla mule bolnavilor sau ale consilierilor
acestora n sfrit, comisia verific toate informaiile transcrise n registrele legale si ntocmete ea nsi un raport anual de activitate, transmis autoritilor adminis trative si judiciare (6 art 332 4) Este un
progres considerabil n comparaie cu vechea lege din 1838 Este de dorit ca aceste comisii departamentale s benefi cieze de autoritate si de mijloace suficiente pentru a putea s funcioneze cu adevrat,
cum prevede legea
n 1993, ns, rare sunt comisiile in stituite n departamente De fapt, aceast

Ff
nou lege, dei l protejeaz mai bine pe ceteanul normal n fata pericolului de a fi internat n mod arbitrar, nu a ameliorat cu nimic situaia si luarea n sarcin a bolnavilor mintali
Meritul su esenial va fi, poate, n fata marilor dificulti de punere n practic si a unora dintre contradiciile sale interne, acela de a iei rapid din uz, ceea ce, de altfel legislatorul a prevzut propunnd
revizuirea ei n cinci am (ultimul articol, L 355 4)
LEGEA 18O. Lege introdusa n textul reformei sanitare generale din Italia (1978), n vederea planificrii i organizrii de alternative la spitalul psihiatric i la internare
Internrile erau pn n 1978 regie mentale n Italia de legea din 1904 (foarte apropiat de legea francez din 30 iunie 1838) critica acestor dispoziii si a insti tutiei azilare fcut de F Basagha si de
discipolii si n cadrul micm antipsihi atnce din anii 1960 a dus la aceast reform fundamental Aceasta viza att depirea definitiv si total a spitalului psihiatric deplasarea extraspitaliceasc a
ansamblului structurilor de ngrijire n materie de sntate mental, ct si un veritabil respect al libertii individuale a bolnavului si lichidarea excludem si izolrii instituiilor si legilor psihiatrice n
domeniul sanitar
De fapt, aceast lege nu a prescris, cum se spune adesea, nchiderea definitiv a spitalelor psihiatrice, ci a oprit noi spitalizri n aceste stabilimente specializate, n care si n prezent se afl internai 30 000
de bolnavi n contrapartid, spitalele generale s-au dotat cu mici uniti de psihiatrie, ale cror 15 patun alocate la o populaie de 100 000 de locuitori sunt
LETARGHE

rezervate pentru situaiile de urgent n consecin, reforma se nsene ntr-un de mers al medicului ctre bolnav i nu n serviciul instituiei (P Ventunni)
Fr a l suprima cu totul, legea a modi ficat profund spiritul internm din oficiu Tratamentul mpotriva voinei" pacien tului nu mai este dect o situaie de recurs luat prin decizia primarului sau a repre
zentantului acestuia, la propunerea unui medic, contrasemnat de un psihiatru sau de un alt medic dmtr un serviciu public Cererea de internare trebuie s justifice eecul oricrei alternative la spitalizare
Procedura trebuie s fie, n al doilea rnd, controlat de un magistrat abilitat Coni nuarea spitalizm mai mult de o sptmn trebuie justificat n paralel cu aceste m suri legislative au fost implantate
centre sau dispensare de sntate mental n fiecare regiune cu ndatorirea de a asigura luarea n sarcin global a pacienilor care au nevoie de ngrijiri psihiatrice La aces tea se adaug structuri
intermediare, spital de zi cmin apartamente terapeutice n aplicarea actualei legi 180 n Italia se constat o anumit disparitate ntre regiuni unele dintre ele nedispunnd de suficiente structuri intermediare
n aceste cazun, cele 15 patun de spitalizare nu fac fat nevoilor care n acest caz sunt satisfcute de insti tutu pnvate uneori mai rele dect vechile azilun Cci aplicarea sistemului si functio narea sa depind
nu numai de aceast lege si de voina psihiatrilor, ci si de condiiile economice, politice si sociale, care vanaz mult de la o regiune la alta
LETARGIE (engl lethargy) Stare de somn invincibil i profund.
Este uneon o tulburare a vigilitn sau a reglm strilor de veghe-somn (ence falit letargic) Cel mai adesea este o stare provocat pnn hipnoz sau cu ajutorul
317 LEUCOTOMIE

unor produse anesteziante (narcoz) Se poate confunda clinic cu o com*, de care se deosebete prin absenta tulburrilor neurovegetative grave si posibilitatea unei treziri trectoare, ca urmare a unei
stimulri puternice
LEUCOTOMIE (engl Icucotomy) Secionare chirurgicala a fibrelor albe de asociaie care reunesc lobii frontali (regiunea prefrontal) cu talamusul.
Propus de neurologul E Moniz din Lisabona, n 1935^aceast intervenie a fost practicat pe scar larg de W J Freeman si J W Watts, ncepnd din 1942 si pn la sfritul anilor 1950, cu scopul de a vin
deca schizofrenia si unele nevroze obsesio-nale deosebit de grave Ea a avut ca efect esenial dementiahzarea majoritii bolna vilor operai > LOBOTOMIE PSIHO CHIRURGIE
LICANTROPIE (engl lycaithmpy) Maladie n cursul creia subiectul se crede lup i acioneaz n consecin.
O utilizare abuziv a acestui termen a fcut ca el s se substituie celui mai puin cunoscut de zooantropie, care desemneaz orice metamorfoz a fiinei umane n animal De exemplu, Nabucodonosor, regele
Babilonului, care a fost descris ca fund timp de apte ani transformat n bou, pentru c a vrut s fie adorat ca un zeu, a fost uneori trecut la rubrica licantrop"
ISTORIC Ca maladie, aceast credin a fost clasificat din antichitate printre delirurile de origine melancolic, ntocmai ca altele n care oamenii se credeau fcui din unt si le era fric s nu se topeasc,
ori fcui din sticl i temndu-se s nu se sparg, n cazul hcantropiei ei se cred lupi si se vd aai de aceleai pofte ca si
318

aceste animale Aceasta este opinia lui Areteu din Capadocia (secolul II d Chr ), reluat de Sudianus, medic al mpratului Iulian (secolul IV d Chr), iar mai trziu de J Wier, medic al ducelui de Cleves, cunoscut pentru rolul su n stingerea proceselor legate de vrjitorie Remediile prescrise sunt aceleai ca pentru melancolie, mergnd de la luarea de snge la nghiirea de carne proaspt, bi nsoite de
repaus absolut, spre a se atenua, zice se, aceast nebunie fr febr n care bila sau fierea neagr otrvete sngele, provocnd groaza
Cuvntul licantrop s-a impus n locul celui de zooantrop si nu a putut dura dect din cauza legturii sale cu vrcolacul (loup garou) Cci, tot din antichitate, metamorfoza om-animal este obiect de
preocupri literare Herodot, Hesiod, Virgihu.Ovidiu (Metamorfoze) valorific o sene de povestiri ca aceea despre Lycaon metamorfozat n lup de ctre Zeus nnebunit de furie c si a devorat fr voie
propriu i fiu si care astfel l condamn pe autorul nelegiuirii Aceste legende, n cursul exploziei fenomenului vrjitorie", au fost reluate si utilizate ca refennte ncepnd din acel moment, vrcolacul ocup
avan scena Un vrcolac este un vrjitor pe care Diavolul nsui l transform n lup si pe care l oblig s rtceasc scond urlete nfricotoare", scrie Colhn de Plancy (Dictionnaire infernal, 1826)
Pentru a n telege aceast evoluie, este necesar s avem n vedere faptul c, pe plan teoretic, n toate epocile si n toate dezbaterile, inclusiv religioase, deosebirea dintre vrcolac si acel bolnav atins de
melancolie sau de turbare lupin" (Marcellus de Sida) a fost recunoscut si uneori respectat Astfel, hcantropul Jacques Rollet, condamnat mai nti la arderea pe rug, la Angers,

*9
a fost achitat ca iresponsabil si nchis la nebuni" prin decizia parlamentului din Pans (1598), n pofida analizelor lui P de Lancre (Tableau de l'mconstance des mauvais anges et ttemons \ ], 1612) Cteva
mn procese trecute n repertoriu (acela al lui Pierre Burgot, la Besancon,n 1521, citat de J Boguet si J Wier, acela al lui Gilles Garnier, din 1573, la Dole, n Franche Comte, citat de J Bodin si de Calmeil,
acela al femeii din Apchon", la Riom, n Auvergne, n 1588, citat de J Boguet acela al celor sase licantropi, dintre care trei membri ai familiei Gandillon,n 1598, citat tot de J Boguet, n Jura [un al patrulea
a fost rupt n buci de mulime], acela al lui Jean Grenier, n 1603, desen s de P de Lancre) s ar fi pierdut n masa celorlalte Ele au ns o funcie ttemonstrativ si de propagand Probleifia este aceea a
locului teoretic al unei metamorfoze posibile a corpului si a rolului acestei credine n spiritul jude ctonlor si demonologilor,determmndu i, ca pe H Boguet, mare judector la Saint Claude, s acorde o
predominant cu totul special vrcolacului Vrcolacii vor fi numii cei mai mari dintre vrjitori" si de aceea vor primi pedeapsa cea mai grea arderea de vii, fr prealabil sugrumare Ca vrjitori, ei sunt
recunoscui a poseda anumite caracteristici, cum ar fi un semn distinctiv (sigilum Diabol) sau prezenta mrturisit, dup mult tortur, la sabat, dar rmn marginali, fund n majontatea lor de sex masculin
si putnd fi considerai, de asemenea, ca membri ai miliiei Diavolului
ABORDAREA FENOMENULUI Istoricii din secolele ulterioare noteaz extrema srcie a majoritii celor condamnai Judectorii se mulumesc s o semnaleze
UCANTOORE

n treact, cci nu aceasta este preocuparea lor central Aceasta are n vedere cer cetarea metafizicii fundamentale n care intr problemele transformm femeie n brbat, fiin uman n animal, ecou
nelinitit a frazei Sfntului Augustm Nu este de crezut c pnn meteugul si puterea demonilor corpul omului ar putea fi schim bat n animal Deci nu este cu putin s i fie luat ceea ce servete adevrul
corpului omului" (Civitas De/), intr, de asemenea, problemele nelegerii procesului de procreatie Toate aceste probleme depind de o cutare a fixitii legilor naturale, a pu tenlor lui Dumnezeu, respectiv
ale Diavo lului, ca si a dreptului de analiz care rezult de aici O culpabilitate masiv i are aici ongmea, nu fr consecine asupra realitii n aceast vijelie, punctele de referin se rstoarn, iar
exigentele, altfel formulate, nebuneti n expresiile lor, dar mrturie a unei remanieri indispensabile, care i va da roadele, se decodeaz Mr tunsirn cerute n mod absolut vrjitoarei pentru condamnarea ei,
spusei acordn du-i se ntreaga putere, i se caut aici, n contrapunct, un corp fix n reperele sale adevrul negsindu se n opinia subiec tului, ci n judecile semenului De unde o teorie foarte rafinat a
noiunii de iluzie diabolic" un licantrop este un bolnav care se crede lup, dar care este singurul care se sesizeaz n felul acesta, n timp ce, dac vrcolacul se percepe drept lup, el este, de asemenea,
recunoscut ca atare de pnvirea celuilalt
Subiectivul nu poate fi singur judector, iar imposibilul rezid n ceea ce s-ar numi azi halucinaie colectiv" Dup care vin explicaiile transformare real, admis de unu (J Bodin, G Peucer) sau iluzorie"
(H Boguet, P de Lancre, M del Rio), Diavolul fascinnd" viziunea aproapelui
319 EVOLUIA CONCEPTULUI ntr-o cu totul alt manier, aceste dou curente continu s subziste n zilele noastre
tn domeniul psihopatologiei i al clasificrii psihiatrice Licantropia rftne acel delir de metamorfoz care este din antichitate, ntotdeauna rarisim, cel puin n forma sa pur" Pentru unu se ataeaz la
sindromul Cotard, avndu si locul n diferite idei de transformare, de negare parial sau total a corpului propriu, specific acestui sindrom, si manifestnd o melan colie profund Alte lucrri anglo saxone
mai recente ar defini aceasta maladie mai degrab n registrul schizofreniei para noide, sub influenta elaborrilor Melamei Klein Pe plan clinic, forme larvare, cu certitudini delirante privind prul sau dinii,
se pot ntlni n isteriile foarte grave
In domeniul psihanalitic Teoria aa seaz originea acestei tulburri la stadiul sadic oral (S Ferenczi),cele dou rdcini principale fund dorinele de devorare si de atacare celuilalt Diverse psihanalize pun
accentul fie pe dedublarea periodic a personalitii, pe alterarea psihic, fie pe perturbarea masiv a schemei corporale, anterioar stadiului falie si complexului castrm Bestialitatea, cderea n animali ae,
nerecunoasterea de sine vin s ras pund unei agresiviti pustiitoare, de necontrolat si destructurante
Ar fi o eroare s ne limitm la o expresie maladiv foarte ndeprtat de muntom obinuii si s ignorm descendentele vr colacului Aceast fantasm canibalic are repercusiuni mult mai vaste dect ne-o
arat psihopatologia Mrturie stau, de exemplu, crile de basme destinate copiilor si numeroasele filme care au drept tem vampirismul sau diversele metamorfoze reprezentative pentru monstrul bestial"
Aceste elaborri parcurg att
universul nocturn ct i pe acela al artelor, n tuse multiple, de o bogie incomparabil ntre reprezentarea rapid si violent dat de G Bataille femeii care juiseaz, cea turbat de nerecunoscut, nuvela de
concertant a lui B Vian Vrcolacul si textul clinic Omul cu lupi al lui S Freud, registrele se mprtie furios din clasica fraz a lui Hobbes Homo homtni /upu" [a lui PI aut, de fapt - not L G ] Bibi
Calmeil L F , De la folie consideree du point de rue pjthologique philosophique et jundique\ ], 1845,2 voi repnnt Laftitte, Pans
LIPEMANIE (engl melanchoha) Delir trist, asociat cu suferina morala i cu depresie.
Sinonim al melancoliei, acest neologism a fost creat de E Esquirol n 1815 (pornind de la radicalul grec lupof = trist), pentru a izola delirul melancolic al altor deliruri pariale, pe care el le va numi ,mono
mnu" Termenul va deveni desuet de la sfritul secolului al XIX lea -+ MONO MANI!
LITIU (engl lithium) Metal utilizat n psihiatrie pentru efectul su reglator n fluctuaiile excesive ale dispoziiei.
ISTORIC Virtutea medical a unor ape minerale care conin sruri de litiu a fost recunoscut nc din secolul V n secolul al XIX lea, srurile de litiu sunt utilizate n picturi, iar la nceputul secolului XX
ca sare de substituie la cardiaci (cu nume roase intoxicaii mortale)
Psihiatrul australian J Cade este acela care, n 1949, introduce srurile de litiu n psihiatrie, n tratamentul strilor maniace,

p?t
dup ce a observat efectul lor sedativ la cobai
Litiul a fost utilizat atunci pe scar larg, dar repede abandonat, din dou motive intoxicaiile mortale survenite i descoperirea, n 1952, a neurolepticelor Psihiatrul danez Schou a nceput n 1954 un studiu
longitudinal ntins pe 15 am, care a artat rolul preventiv al litiului n psihoza maniaco-depresiv El a demonstrat, de altfel, c accidentele survin n cazul n care htiemia depete un anumit prag, or, dozaje
regulate permit s se adapteze n aa fel dozele nct s nu fie depit pragul toxic Litiul poate n acest caz realiza veri tblia sa revoluie terapeutic
INDICAII Tratamentul profilactic al recidivelor psihozei maniaco depresive este indicaia major a litiului, accesele pot fi suprimate dac persist, sunt mai puin frecvente mai puin lungi si mai puin
intense
Litiul are si un efect curativ n unele stan maniacale si, poate,n accesele depre sive Din acest efect timoreglator esenial deriv utilizarea Imului cu succes n alte tulburri ciclice ndeosebi schizofrenia de
form distimic (evoluie periodic de episoade care asociaz semne distimice si schizofrenice) si alcoolismul periodic (dipsomamac), considerat un echivalent al psihozei mamaco-depresive
Existenta unei aciuni antiagresive specifice litiului, independent de reglarea tunic, pare n prezent stabilit
Un tratament cu litiu este un proiect pe termen lung, care necesit trei tipuri de condiii l) o supraveghere medical regulat, pentru a se evita accidentele de toxicitate, 2) o informare precis a pacientului cu
pnvire la scopul tratamentului, principiile sale (tratament ndelungat), limitele
LOB CEREBRAL

sale (posibilitatea recidivei nensemnnd ineficacitate), riscurile (n caz de graviditate, de exemplu) i inconvenientele efec tele secundare cele mai suprtoare sunt tremurtunle, ngrsarea, scderea libidoului si sindromul psihologic al litiului', n care hiporeactivitatea emoional se aso ciaz cu reducerea performantelor si a creativitii, 3) a treia condiie este, bine neles, posibilitatea unei bune cooperri a
bolnavului
Modul de aciune al litiului este nc foarte slab cunoscut Principalele cercetri se refer la modificri n neurotransmisie (reglarea turn over ului monoaminelor, n special serotomna) si la schimburile mem
branare (legturile litiului cu transporturile de sodiu si de calciu)
LOB CEREBRAL (engl lobe) Fiecare dintre prile rotunjite i proeminente ale creierului.
Creierul uman cuprinde mai muli lobi la nivelul fiecrei emisfere cerebrale Lobii sunt n numr de sase frontal, parietal, temporal, occipital, lobul insulei si lobul limbic Acesta din urm este uneon inclus n
lobul temporal
LOB FRONTAL Lobul frontal cuprinde partea anterioar a emisferelor, delimitat posterior de scizura central sau scizura Rolando, iar lateral de scizura Sylvius sau scizura lateral Circumvolutia frontal
ascendent este situat n partea caudal, naintea scizurn prerolandice n partea rostral a lobului frontal, sau lobul pre-frontal, se gsesc circumvolutule superioare, mijlocii si inferioare Lobul frontal este
deosebit de dezvoltat la specia uman, reprezentnd 1/3 din volumul encefalului Lobii frontali se divid n trei zone distincte Ana 4 cupnnde Circumvolutia
321 LOB CEREBRAL

frontal ascendent, circumvolutia rol an dic si ana motorie A doua entitate este ana premotone n sfrit, cortexul pre frontal este el nsui divizat ntr o fat dorsolateral sau ana convexittn, o portiune
bazal si fata orbital a lobului frontal Studiile lui A R Luna au stabilit diferite funcii pentru aceste trei structuri Ana 4 este ana motorie primar Ariile premotom sunt ani secundare implicate n organizarea
si in controlul micrilor fine Cortexul prefrontal sau zona teriar este o ane care integreaz comportamente motoni complexe cu informaii care provin din alte ani motoni Aceste zone sunt conectate cu alte
stnictun corticale si cu talamusul Lobul frontal este esentialmente vasculari za de artera cerebral anterioar
LOB PARIETAL Lobul parietal este delimitat, nainte de scizura Rolando ndrt de sntul paneto occipital si de o linie imaginara care continu acest snt pe fata exteVna a creierului Limita inferioar este
constituit de scizura Sylvius sau lateral si de o linie imaginar care pre lungete aceast scizura pn la lobul occipital Lobul parietal cuprinde trei cir cumvolutu circumvolutia parietal ascen dent, care
este delimitat de scizura postrolandic, si circumvolutule panetale superioar si inferioar
Lobul parietal este esentialmente imph cat n procesele somestezice Circumvolu tia parietal infenoar (si, mai precis girusul angular) intervine n limbaj Cir cumvoiutia panetal ascendent este spa iul de
proiecie a informaiilor somestezice care provin de la cile spinotalamice Este ana senzitiv pnmar Anile panetale pos tenoare pnmesc proiecii de la ana somato-senzitiv pnmar, de la cortexul asociativ
frontal si temporal, ca si de la unele struc
tun subcorticale Sunt ani de integrare senzorial teriar (procese senzoriale complexe provenind de la anile somatice vizuale si auditive), pe cnd zonele anten oare sunt ani pnmare si secundare care
controleaz procesele senzoriale mai ele mentare Vasculanzarea suprafeei externe a lobului parietal este asigurat de artera cerebral mijlocie Suprafaa intern este vasculanzat de artera cerebral
antenoara Lezarea acestui lob produce sindromul parietal caracterizat pnn tulburn mai mult sau mai puin importante ale somesteziei asociate cu tulburn ale schemei corporale care pot merge pn la
sindromul Anton-Babmski (hemiasomatogrozie) atunci cnd se asociaz cu o hemiplegie de partea ne dominant cu agnozn apraxu si afazie senzonal Wermcke atunci cnd leziunile pnvesc lobul dominant
(-> AFAZIE AGNO
ZIE APRAXIE CREIER)
LOB TEMPORAL Lobul temporal mclu de structurile cerebrale subiacente scizurn Sylvius El este delimitat, la nivel inferior de mscizura preoccipital, iar la nivel median de girusul hipocampului Cupnnde
neocortexul temporal si limbul temporal Neoeortexul temporal este divizat n dou pri girusul fusiform si girusul transvers Heschl Poriunea limbic a lobului tempo ral este esentialmente constituit de a
cincea circumvolutie temporal sau lobul limbic precum si de urmtoarele formai uni corticale hipocampul, lobul pinform bulbul olfactiv, uncusul, nucleu septah si amigdala
Neocortexul temporal este ana pnmar a proieciilor auditive Conexiunile sale cu lobii vecini sunt multiple Structurile neocorticale ale celor doi lobi temporali sunt interconectate pnn corpul calos, pe cnd
cei doi limbi temporali sunt legai

ff
pnn comisura alb antenoara Unele dintre aceste structun, ca bulbul olfactiv, pnmesc aferente de la sistemul senzonal al mirosu lui Complexul amigdahan si structunle hipocampice sunt ani de integrare
Com plexul amigdahan cupnnde aferente sen zonale si somestezice multiple El asigur reprezentarea si integrarea funciilor audi tive Hipocampul este implicat n controlul vieii emotive si posed
numeroase conexi uni cu sistemul limbic n afar de aceasta, are o contribuie important n procesele de memorizare Fata inferolateral a lobului temporal primete proiecii vizuale si asigur o integrare
senzorial polimodal n relaie cu ariile parietale si occipitale Lobul temporal este vasculanzat de artera cerebral postenoar
LOBUL INSULEI Este un lob profund pus n evident dac este ndeprtat scizura Sylvius Are o form triunghiular si cuprinde cinci circumvolutn
LOB OCCIPITAL Lobul occipital este situat n partea postenoar a creierului si acoper o zon triunghiular Cupnnde trei circumvolutn occcipitale inferolaterale si trei circumvolutn mediane (de sus n jos)
cuneus, lobului lingual si lobului fusiform Cuneusul este limitat nainte de scizura paneto occipital Lobului lingual este separat de cuneus prin scizura calcann si de lobului fusiform de scizura colateral
Lobului fusiform este limitat n afar de al treilea snt temporal si de mscizura preoccipital
De o parte si de alta a scizuni calcanne sunt situate anile de proiecie vizuale pnmare, buza supenoar primind proiec tule de la hemiretma supenoar, iar buza infenoar primind proieciile de la hemi retina
mfenoar Ci de asociaie leag
LOBOTOMIE

lobul occipital asociativ cu lobul limbic, lobul temporal si lobul frontal Lobul occipital este vasculanzat de artera cerebral postenoar
Bibi Hubel D Stevens Ch et aln Le cerveau Pour la science Paris 1982 fid fr de Scientific American Behn

LOBOTOMIE (engl lobotomy) Tehnica de psihochirurgie care const n secionarea fibrelor unui lob al creierului
Termenul este folosit mai ales n sensul de lobotomie prefrontal' Secionarea total (lobotomie) sau parial (leucotomie) vizeaz fasciculele albe care unesc cortexul prefrontal (partea anterioar a lobului
frontal) cu restul creierului n special cu talamusul
Intervenia este n general bilateral Ea este realizat orbete cu ajutorul unui trocar bont leucotomul, introdus prin orificiul de trepanare Leziunile corticale sunt mai puin importante dect lobectorrua
frontal care const n excizarea tesutu nlor Au fost utilizate si alte metode de lobotomie (termice, chimice, radioactive) Pe calea de abordare transorbitar, leuco tomul este introdus prin fundul de sac
conjunctiva! superior, fund apoi deplasat ntr un plan frontal, n timpul unei scurte anestezii
Istoricete, lobotomia datoreaz mult neurologului portughez E Momz, care pentru cercetrile sale a primit Premiul Nobelnl949 Intervenii mai selective, n special la nivelul amigdalei n cazurile de
agresivitate la adult si de hiperkinezie la copil, au fost ulterior preferate lobo tormilor Actualmente, n fata eficacitii psihotropelor si din considerente etice psihochirurgia a devenit o metod de excepie
chiar si n Statele Unite, unde ea LOCALIZARE CEREBRALA
pstreaz cei mai muli partizani Hinsie i Campbell, n cea de a patra ediie a Psychiatnc Dictionary (1969), subliniaz c efectele postoperatorii indezirabile (n special tocirea afectelor si comportament
dezinhibat) sunt mai aparente la pacienii nonpsihotici Lobotorraa prefrontal bilate raia este deci propus mai ales schizo fremcilor care rezista la alte terapeutici
Cu toate acestea, dup aceti autori, cele mai bune indicaii par a fi pentru tul burrile timice, nevrozele obsesionale si strile anxioase cronice Rezultatele li se par bune n 40% dintre cazuri si destul de bune
n 35% 5-10% dintre pacieni pre zint o epilepsie sechelar
Azi lobotomia prefrontal este uneori propus n formele extrem de grave de tulburri obsesional compulsive ea este n acest caz parial si asociat cu leziuni cingulare A putut fi de asemenea, utilizat n
unele forme de schizofrenie schizo-afec tiv sau pseudonevrotic, dar cunoate actualmente o total dezafectare Pmho chirurgia, n afar de lobotomie rmne indicat n unele epilepsii rebele respon sabile
de tulburri de comportament
LOCALIZARE CEREBRAL (engl cerebral localisation, brain locahsation) Ipotez conform creia flecare funcie mental este localizat ntr-o regiune specifica a sistemului nervos central.
Elaborat de F J Gali, noiunea de, loca lizare cerebral" a luat avnt o dat cu P Broca, atunci cnd el a constatat c o le ziune a celei de a treia circumvolutn frontale determina o afazie Tezele
locahzatioruste
324

au fost combtute de cei care aprau aspectul unitar al funcionm sistemului nervos (K Goldstem, K Lashley) Actualmente, datele anatomofziologice par s fac desuet cearta, confirmnd existenta de
localizri funcionale corticale, aceste date pun n evident fenomene de plasticitate si de recuperare care fac imposibil meninerea unui model localizator ngid
LOGOREE (engl hyperphrasia) Flux verbal inepuizabil i dezordonat
Logoreea se observ mai ales n strile maniace si uneori n anumite afazii sen zonale
L.S.D. (engl L S D sau lysergic acid) Substan semisintetic, dietilamina acidului lisergic (alcaloid al cornu-lui-de-secar), psihotrop halucinogen foarte activ
Dup ce, n colaborare cu Stoll a smte Uzat L S D n 1938, Hofmann i a desco pent n mod accidental proprietile psihotrope n 1949
L S D este activ n doze de 50-200 micrograme Poate fi prezentat pe zahr, sugativ sau sub form de comprimate Se utili zeaz, n general, prin mgestie Provoac un tnp', o experien halucinogen tipic
Dup ce a fost folosit ca productor de psihoze experimentale', a fost propus de unu autori n tratamentul psihozelor, al alcoolismului Dar L S D este mai ales simbolul sau emblema unei micri con
traculturale' care predic folosirea de substane psihedelice

Pf

M
MACROPSIE (engl macropsia) Iluzie a vzului care d obiectelor percepute o dimensiune cu mult mai mare dect cea pe care o au realmente
Poate fi vorba de un fenomen provocat de un spasm de acomodare vizual sau de o leziune retiniana -> METAMORFOPSIE
MAGNAN (Valentin) Psihiatru francez (Perpignan, 1835 - Paris, 1916)
V Magnan a fost aprtorul teoriei degenerescentei Fost intern al spitalelor din Lyon si Paris (unde a fost elevul lui J Baillarger si J P Fab-et), este numit nc de la inaugurarea Spitalului Samte Anne n 1867
medic responsabil cu internrile A rmas aici pn la sfritul carierei sale Dup studii asupra paraliziei generale alcoolismului si delirurilor alcoolice, el apr, dup o viziune diferit de aceea a lui B Morel,
conceptul de degenerescent* n psihiatrie n Consideraii generale asupra nebuniei ereditarilor sau degenerailor (1887) n 1891 public ale sale Lecii eh nice asupra bolilor mintale si reia n ace lai an
studiul Delirul cronic cu evoluie sistematic, pe care l opune, punct cu punct, delirurilor polimorfe ale degenerailor"
Era partizanul unei atitudini terapeutice foarte medicahzate fat de bolnavii mintali, preconiznd n special clmoterapia (-* CUNOFILIE) sau ederea la pat aproape ntreaga zi, ceea ce nu obinea dect
anevoie de la maniaci, excitai sau agitai
MAJOR INCAPABIL (engl adult unsound of mind) Persoan major care i-a pierdut capacitatea juridic.
Dreptul civil distinge dou grade n ceea ce poveste capacitatea juridic 1) capaci tatea de posesiune, care este, pentru orice persoan fizic, aptitudinea de a avea drep tun si obligaii 2) capacitatea de exerci
tare, care este puterea de a si pune singur n practic drepturile si obligaiile
Legea din 3 ianuarie 1968, referitoare la reforma dreptului majorilor incapabili, a instaurat trei mari regimuri de protecie ocrotirea juridic*, curatela* si tutela* Ocrotirea juridic este o msur provizorie
de urgent, fr pierderea capacitii jun dice Curatela este un regim de incapacitate parial, pe cnd tutela antreneaz dup sine o incapacitate total aceste msuri sunt pronunate pnntr-o judecat n
instan privind persoanele care, date fund MALADIE MENTALA
facultile lor psihice personale, au nevoie de a fi protejate n actele vieii civile
MALADIE MENTAL (engl mental
illnes) -> NEBUNIE PSIHIATRIE

MALTRATRI SEXUALE (engl

sexual abuse) Tratamente blamabile care duc la vtmri ale zonei genitale
Victimele acestor maltratri nu sunt n stare s se apere, fie din cauza inferioritii fizice, ca n cazul violului, fie din motive psihologice ca de exemplu n actele incestuoase comise de un printe asupra unui
copil sau adolescent, sau n cazul maltratrilor suferite de femeile btute Violentele fizice care relev sadism si atentate la pudoare, pe care unu pedofili le aplic unor copii, se asociaz uneori cu vtmri
sexuale care justific sanciunile penale
MANDATAR (engl rustee[GB] autho nzed agent [USJ) Persoan nsrcinat s reprezinte alt persoan n realizarea unuia sau mai multor acte juridice

Legea din 3 ianuarie 1968 a instaurat trei regimuri de protecie n actele vieii civile tutela, curatela si ocrotirea juridic Aceasta din urm este o msur provi zone si de urgent care las majorului
exercitarea tuturor drepturilor sale Cu toate acestea, dac cel interesat a constituit un mandatar n scopul administrrii bunurilor sale, fie nainte, fie dup punerea sub ocrotirea juridic, acest mandat voluntar
este executat Dac este cazul, judectorul de tutele va putea desemna un mandatar special n scopul executm unor acte de natur determinat n absenta mandatului, vor fi respectate regulile ges tiumi de
afaceri
MANIE (engl mama) Stare de excitare intelectuala i psihomotorie,de exaltare a dispoziiei, cu euforie morbid, cu evoluie de obicei periodic i ciclic, intrnd n cadrul psihozei maniacodepresive.
Dac mania era examinat altdat n cmpul semantic mai larg al nebuniei mte grale sau al delirului general (P Pmel),ea a cptat apoi sensul mai precis de exces de excitaie asociat cu hipertimie euforic,
n cadrul nebuniei circulare individualizate de J P Falretn 1852 devenit psihoza maniaco depresiv* n clasificarea psihi atrului german E Kraepelm, la sfritul secolului XX Ea i pstreaz actualmente
locul nosografic n aceast psihoz peri odic, n care reprezint faza hipertimic Debutul maniei cunoate o progresie rapid cu insomnie si hiperactivitate pacientul are multiple proiecte de cltorii de
cumprturi si devine turbulent dezor donat relaiile sale cu semenul uimesc prin familiaritatea lor prin folosirea de expresii vulgare, prin aluzii sexuale scitoare Bufona, bucuria expansiv se expnm pnn
cntece, rsete, dans, gesturi obscene, iar lipsa de nfrnare provoac un comporta ment general care nu mai respect codul bunei cuviine Excitaia intelectual deter min o fug de idei, o logoree
inepuizabil, glume, jocun de cuvinte obositoare pentru anturaj n perioada de stare toate impui sule sunt exaltate, iar S Freud a comparat mania cu saturnalnle din Roma antic, n timpul crora sclavii erau
scutii de toate interdiciile si obligaiile
Toate gradaiile pot fi ntlnite de la o hipomame relativ uoar la un acces de puternic excitaie maniac cu tulburn medico-legale de comportament (de exem piu, o vizit intempestiv a unui om de stat

*"?
important), care determin mtervenpa poliiei i o spitalizare din oficiu Evoluia spontan se face spre remisiune, scurtnd din fencire terapeutica neuroleptic si sedativ Trebuie ns de tiut c unele accese
maniacale preced o stare de depre sie, care i succed fr tranziie Este nebunia circular ventabil, descns de Falret n alte cazuri, cnd cele dou accese (depresiv si maniac) sunt cuplate n aceeai faz,
cu un interval ntre ele, vorbim de nebunie n form dubl' Iar n cazul n care cele dou accese alterneaz, desprite de un interval mai lung, mereu n aceeai succesiune vorbim de nebunie altern
termenul de psihoz periodic fiind rezer vat finalmente altor forme, care se mani fest irevocabil prin accese depresive sau maniace (forme unipolare) sau pnn accese de ambele tipuri dar fr o succesiune
regulat (forme bipolare) [- PSIHOZ
MANIACO DEPRESIVA]

Utilizarea n mod preventiv a unui tra tament cu litiu aa cum a fost pus la punct de psihiatrul danez M Schou evit n prezent un mare numr de recidive
MARCATORI BIOLOGICI N PSIHIATRIE (engl biological markers in psychiatry) Anomalie biologic observat n unele tulburri sau n unele maladii, ca n anxietate, depresie, fr a
constitui un indice biologic specific.
Unele tulburn psihiatrice pot fi carac tenzate de anomalii biologice Vorbim, astfel,de marcatoni biologici ai anxietii sau ai depresiei Cu toate acestea, nici o anomalie nu poate fi considerat actual mente
ca fiind un marcator de trstur Un marcator de trstur ar fi un indice bio logic specific (ntlnit exclusiv n afeciunea avut n vedere) si permanent (descoperit n toate fazele evolutive ale
MARCATORI BIOLOGICI IN PSIHIATRIE

afeciunii, inclusiv n intervalele libere) Unele anomalii au putut fi reinute ca marcatori de stare de exemplu, un test de moderare cu ajutorul dexametazonei (Dexa-methasone Suppression Test sau DST),
pozitiv n cursul unui episod depresiv si care revine la normal n cazul vindecm depresiei Marcatorii se rezum cel mai adesea la indicii de probabilitate o ano malie este cel mai adesea observat ntr un
anumit tip de afeciune Testele nu sunt ntotdeauna sensibile (DST rmne negativ n numeroase cazun de depresie) Exist vanabile necontrolate care explic, de altfel, lipsa de specificitate a presupusului
marcator Astfel, DST este pozitiv n alte sindroame dect strile depresive (manie dement tulburn schizoafective etc ) iar administrarea mai multor medicamente poate da rezultate fals pozitive
TULBURRI DE DISPOZIIE n tul burnle de dispoziie s au fcut cercetri asupra marcatorilor
1) neuroendocnni n afar de DST, care pune n evident o lips de reactivitate a axei hipotalamo hipofizo suprarenale nu merosi parametri neuroendocnni apar purturbati (axa hipotalamo tiroidian,
reglarea produciei hormonului cretem secreia de melatomn ),
2) biochimici, n special proporia de cataboliti ai monoaminelor msurai n diverse esuturi si lichide (lichid cefalo rahidian) ale organismului, activitatea unor enzime care particip la metabolismul
neurotransrmttonlor, caractenstice recep tonlor membranan ai acestor neurotrans nutton,
3) neurofiziologici, studiul electroence falografc al somnului, de exemplu,
4) genetici, acetia sunt, poate, indicii cei mai promiton, dat fiind dezvoltarea
327 MARIJUANA
actual a biologiei moleculare, s-a putut pune n evident o legtur ntre prezena anumitor gene la nivel cromozomic i dez voltarea psihozelor maniaco-depresive
ALTE CATEGORII DI AGNOSTICE Au fost studiai marcatori similari poteniali si n alte categorii diagnostice, trebuind s suscite aceleai rezerve metodologice Schizofrenia a beneficiat de dezvoltarea
tehnicilor de imagene cerebral Camera cu pozitroni, vizualiznd anomaliile de fixaie ale ligantilor radioactivi sau ale metabolismului la nivel cerebral, n timp real la bolnav, permite s se rspund unei
critici formulate adesea anomaliile bio logice, n afara unor studii post mortem, au fost studiate la periferie si nu la nivelul sistemului nervos central
n sfrit, indicii biologici nu marcheaz ntotdeauna categoriile diagnostice traditio nale, ci entiti transnosografice cum sunt agresivitatea sau inhibiia
MARIJUANA (engl marijuana) Substan produsa, n special la nivelul inflorescenelor femele, de o varietate de cnep originar din India i utilizata ca drog.
M.A.S. - CASA DE AJUTORARE SPE CIALIZAT

MASOCHISM (engl masochism) Perversiune sexual n care subiectul triete o plcere legat de durerea care i se pricinuiete de ctre un alt subiect.
S Freud extinde noiunea de masochism la unele aspecte ale vieii sexuale infantile si ale feminitii El analizeaz maso chismul mai nti ca ntoarcere d sadis mulm asupra propriei persoane (Tinete und
Tnebschicksale, 1915) Aceast concepie
va corespunde ulterior aceleia a masochismului secundar, pe care Freud este obligat s-1 deosebeasc de masochismul primar, ca urmare a introducem n teona sa a noti unu de impulsie a morii (1920) ntr
ade vr, masochismul primar este rezultatul ntreteseni impulsiilor erotice si al unei pri a impulsiilor agresive si distructive ndreptate asupra Eului
Tocmai pe masochismul pnmar s au sprijinit celelalte forme de masochism erogen, feminin si moral care apar n scrierile lui Freud de dup anul 1923 Masochismul erogen suport dezvoltarea
libidoului si ia o form specific diferitelor stadii oral, anal si genital n consecin la acestea se ataeaz dorina de a fi devo rt, btut, iar fantasmele legate de atitudinea pasiv feminin trimit la tgada
castrm Aceast tgad este o condiie necesar a masochismului feminin si a masochismului moral Masochismul feminin ar fi propriu fiinei femeii si privete poziia feminin n fantasm, pe care o
regsim la brbatul masochist pervers n sfrit, masochismul moral corespunde relaiei pe care o ntreine Supraeul cu Eul n toate cazurile n care un sentiment de culpabilitate a de venit incontient Acest
sentiment, adesea legat de masturbarea infantil, suscit o trebuin de pedeaps Bibi Naeht S Le masochisme Payot Paris 1965
MASTURBARE (engl masturbation) Obinere de plcere sexual prin manevre manuale sau mecanice de excitare a organelor genitale, la ambele sexe.
Plcerea solitar era odinioar condam nat att de duhovnici, care vedeau n ea un pcat de moarte, ct si de educatori si medici, care o considerau un mare pericol

F
pentru sntatea mental i fizic (Petit trit sur l 'onamsme, al doctorului Tissot, din Geneva), mijloacele cele mai energice fund folosite spre a o mpiedica Actualmente se admite c masturbarea
constituie pn la adolescent forma cea mai frec vent de excitaie sexual Ea nu devine patologic dect dac este exclusiv sau capt un caracter public (exhibiionism)
MATERNAJ (engl mothenng)
blu de tehnici de ngrijire care vizeaz
ntreinerea cu pacientul a unei relaii
mama-sugar
Aceast atitudine psihoterapeutic fa cihteaz regresiunea la un stadiu infantil precoce a unor bolnavi psihotici pe par cursul unor tratamente neuroleptice inten sive al unor cure hipnice si, altdat al unor
cure msulinice Cu condiia de a nu fi n mod abuziv prelungit ea permite sur montarea de ctre pacient a unor perioade deosebit de critice ale bolii faze procesuale ale unei schizofrenii cnze de angoas si
de depersonalizare n cursul unor psihoze cronice
MATURATIE CEREBRAL (engl
brain matuiation) Proces ireversibil care duce pn la capt dezvoltarea proprietilor morfologice i funcionale ale sistemului nervos central i anexelor sale.
Maturaia pune n joc o interaciune ntre faeton genetici, provenii din patrimoniul ereditar al individului, si faeton epigene tici, care eman din mediul su Maturaia cerebral cuprinde procese distincte n
timp si n ceea ce privete mecanismele lor, dup populaiile celulare sau proprietile avute n vedere creterea dimensional a neuronilor, proliferarea si creterea celule lor gliale, mielmizarea axomlor
anumitor neuroni, achiziia de sensibiliti specifice anumitor caracteristici ale stimuhlor
MEDIATOR SINAPTIC (engl synaptic neutotransmittei) - NEUROMEDIATOR

MEDITAIE TRANSCENDENTAL (engl transcendental medidtion) Metod de relaxare mental care i datoreaz originile unei tradiii vedice care vizeaz captarea subiectivului i
obiectivului i dezvoltarea pe aceast cale a cunoaterii.
Propagat n Statele Unite, ncepnd din 1960, de ctre un cercettor hindus, Mana nshi Mahesh Yogi, meditaia transcen dental const esentialmente n centrarea ateniei asupra interiorului, fr a retine
ideile parazite datorate lumii exterioare si factorilor de stres Acest travaliu este faci htat de o mantr, scurt silab sau grup de silabe, fr semnificaie deosebit care trebuie repetat mental, ntreaga atenie
fund concentrat asupra ei Scopul este ajungerea la o stare de contiin care transcende cunoaterea contient si i procur meditatorului o stare de repaus mental n care, spre deosebire de somn si vis i
pstreaz vigilitatea
Predarea meditaiei transcendentale se face n sase edine, elevul revzndu si, la trei luni dup ultima edin, monitorul, spre a i expune dificultile ntlnite n practica individual Importanta acestei
metode n lupta contra maladiilor datorate factorilor de stres si pentru prevenirea lor este adesea subliniat de adepii si, care raporteaz efecte benefice nu numai pe plan psihologic (linite, repaus mental)
ci si n ceea ce pnveste unu parametri fizio logici (ntm cardiac, tensiune arterial, respiraie)
MEGALOMANIE (engl megalomania) Supraestimare de ctre un subiect a capacitilor sale intelectuale, fizice, sexuale sau sociale. Aceast dispoziie, care corespunde la ceea ce psihanalitii
numesc hipertrofia Eului, poate merge de la o simpl supra estimare de sine pn la delirul de grandoare*
MELANCOLIE (engl melanchoha) Stare depresiva deosebit de severa, caracterizata de o durere moral intensa, cu sentimente de culpabilitate i de auto-depreciere, o mare tristee, o ncetinire
psihomotorie care merge uneori pana la stupoare i o anxietate major, adesea asociat cu insomnie i cu tulburri digestive.
Considerat de Hipocrate si de succesorii si (pn la Renatere) o boal provocat de un exces de bil neagr n organism (de unde numele su), originea sa cerebro psihic nu va fi ctui de puin
recunoscut nainte de secolul al XVII lea si mai ades de secolul al XVIII lea (o dat cu Ch Lorry) E Kraepelm va face din ea o psihoz endogen la sfritul secolului al XIX lea si pn la mijlocul secolului
XX va rmne prototipul depresiei funcionale, opunn du se depresiilor nevrotice si reactionale, a cror etiologic este de ordin psihogenetic De un deceniu, ndeosebi o dat cu apantia DSM III, distincia
ntre depresia endogen (melancolia) si depresia nevrotic sau reactional nu mai este att de marcat Vorbim mai degrab de depresii mai mult sau mai puin grave, calificativul melan colic" aphcndu se
celor dinti Se disting, din antichitate, dou mari forme
1) aceea n care predomin ncetinirea activitii psihice si fizice, ducnd la iner ie si mutism total, la o veritabil stare de stupiditate, este melancolia stuporoas sau asiran (care, pentru cei din antichitate,
se datora unui exces de bil neagr rece),
2) aceea n care anxietatea i agitaia se situeaz pe primul plan, asocnndu-se foarte repede cu idei de autoacuzatie, disperare si suicid, mergnd uneori pn la melancolia delirant atunci cnd autoacuzatia
devine persecuie, pnn amorsarea unei proiectil spre exterior sau cnd pierderea respectului de sine conduce la un delir de indemnitate sau de negare a corpului (sindrom Cotard) este melancolia anxioas
sau afectiv (melancolia vagabond" sau Kutubuth" a vechilor medici arabi, care, pe urmele lui Hipocrate si Galen, vedeau n ea conse cmta unui exces de bil neagr cald)
Melancolia evolueaz spontan, n mod periodic, prin accese care se ncadreaz n psihoza maniaco depresiv sau n depresie i creia descoperirea medicamentelor antidepresive i a transformat destinul Uti
hzarea acestora a permis, ntr adevr, vin decarea rapid a acceselor n peste 80% din cazuri n timp ce utilizarea unei litioterapn (- LlTIU) continue evit n prezent majo ntatea recidivelor
Bibi Tellenbach H La melancolie 1961 tradfr PUF Paris 1979

MEMBRU-FANTOM (engl phantom limb) Persistena sau reapariia sentimentului c nc ai un membru care totui a fost amputat sau ale crui aferente senzitive au fost ntrerupte.
Aceast iluzie foarte frecvent (mai mult de 80% dintre amputai au resimit o pe durata a cel puin cteva luni) s ar datora fixitii schemei corporale consti tuit n copilrie si care nu se poate modi fica
dect dup o lung expenen a dispariiei membrului amputat
MENTISM (engl mentism) Activitate mental prost controlata de voina,
330
METODA CATHARncA

apropiata de reveria diurna, tn timpul

rapiditate, fard oprire i ntr-un mod aproape incoercibil.
Mentismul este adesea provocat de anxietate si de dificultatea de a adormi Toxice psihostimulente, cum sunt cafeina sau nicotin, pot declana si menine mentismul, lungind perioada de adormire Chiar
dac P Chashn l a descris n cadrul semiologiei psihiatrice, mentismul nu are un caracter realmente patologic atunci cnd rmne izolat Este vorba de o tulburare destul de banal, pe care se cuvine s o
prevenim mai degrab pnn relaxare dect pnn tratamente farmacologice
MERICISM (engl merycism) Simptom digestiv caracterizat prin regurgitarea provocat a unor alimente, urmat de o rumegare total sau parial.
Cel mai adesea survine la biat dup a 6 a lun de viat si, mai rar la copilul mai mare sau la adult Aceast conduit abe rant, a crei semnificaie este contro versat, poate determina denutritia si
deshidratarea la sugar
Procesul fiziologic care intervine n mencism asociaz contracia diafragmei, care provoac o expiraie forat, cu blocarea muchilor mtercostali si ndicton u cutii toratice Aceast activitate com plex se
produce n mod repetitiv atunci cnd sugarul este sau se crede a fi singur Ea este nsoit de o stare psihologic n care o izolare relaional se asociaz cu o expresie extatic Apetitul este normal sau crescut
Unu auton cred c una din cauzele posibile se situeaz la nivelul relaiei mam-copil(L Kreisler), copilul ar erotiza o funcionare anormal Altii vorbesc de o activitate ludic aberant Spitalizarea este
necesar n unele cazuri, spre a corecta denutntia i a evalua perturbat iile functio nani mentale si fizice a copilului Numai o supraveghere ndelungat poate decela apantia unor tulburn de personalitate
METAMORFOPSIE (engl metamor
phopsia) Iluzie vizual (numit uneori sindrom von Weizscker),n care obiectele sunt percepute ca fiind deformate sau transformate.
Se nrudete cu micropsia (engl micro pva) caz n care obiectele apar mai mici dect sunt n realitate P F Schilder a con sideral c iluziile puteau fi n legtur cu tulburri ale schemei corporale si ale unor
aferente labmntice si vestibulare

METOD

CATHARTIC (engl

cathartic method) Orice metod terapeutic care vizeaz s obin o situaie de criz emoional, aa nct aceast manifestare critic s provoace o soluie a problemei puse n scen de criz.
Anstotel a fcut din catharsis pivotul concepiei sale despre tragedie funcia tragic ar consta n punficarea" pasiunilor nefaste (team, mil), pnn punerea n joc cu pnlejul unor reprezentaii teatrale, a unor
acte virtuoase si desvrite' J Breuer i S Freud reiau acest termen pentru a de semna pnma lor metod psihanalitic re viviscena unei situaii traumatice ar elibera afectul uitat", iar acesta i ar restitui su
biectului mobilitatea pasiunilor Catharsisul, la Freud, este legat de practica hipnozei cea mai bun dovad n acest sens este faptul c atunci cnd elaboreaz noiunile de transfer si de asociaie liber, aban
donnd hipnoza el abandoneaz i cathar-sisul Freud va sublima, la mult timp dup aceea (n 1920), c a trecut la aceast MEYER
abandonare atunci cnd a observat paradoxul determinat de noiunea de catharsis dac, ntr-adevr, orice reviviscen a scenei determin o purificare, nu este de neles de ce repetarea sa nu s ar nsoi cu o
uurare cu att mai mare Pe de alt parte, nu se nelege de ce faptul de a tri o scen traumatic ar trebui s i aboleasc nocivitatea Aadar, transferul nu este, probabil, o reviviscent a unei scene din trecut
Abandonarea noiunii de catharsis marcheaz intrarea lui Freud n psihanaliz J Lacan remarc faptul c nici Anstotel nu explic de ce apariia unor pasiuni nocive ar fi de ajuns pentru evacuarea lor Pentru
dnsul catharsisul are un sens mai ascuns dect acela descris de Anstotel, dac acceptm recunoaterea faptului c subiectul pasiunii tragice (Antigona, Oedip) este promis unui destin care l face s treac
ntr o zon de suferin de obicei inaccesibil oncui deoarece tragedia ca joc const n a pune n scen si a disimula acel moment kde trecere Efectul cathartic al tragediei capt n acest caz un alt sens el este
apariia la spectator a unor sentimente aferente acelui moment de limit n msura n care spectatorul rmne la mar ginea acelei zone, neptrunznd n ea Tragedia este deci un joc cu aceast zon de
dincolo de limit
MEYER (Adolf) Psihiatru american de origine elveian (Niederweningen, n apropiere de Zurich, 1866 - Baltimore, 1950).
Este fondatorul scolii de psihiatrie di narmc din Statele Unite Fiu al unui pastor al bisericii zwmgliene,si face studiile de medicin la Zurich si pe cele de psihiatrie la spitalul Burgholzh, unde este elevul
lui A Forel Dup un popas la Londra, unde a urmat cursunle lui H Jackson si ale lui

p?
Th Huxley, si la Paris, unde a audiat, n 1892, cursunle lui J M Charcot, pleac n Statele Unite, unde n 1913 devine profesor de psihiatrie la Universitatea John Hopkins si director al nou Phipps Chmque
din Baltimore Pe aici trec muli dintre viitorii mari psihiatri ai Statelor Unite, care ncepnd din anii 1940 vor apra o psihi atrie n acelai timp dinamic si psiho biologic motenitoare direct a doctrinei
lui Meyer Aceasta se baza att pe o concepie ,orgamsmic" (P Guiraud) a psihiatriei neseparnd psihismul de bio logism ct si pe noiunea de ,reactie maladiile mentale nefnnd pentru Meyer dect
modaliti anormale de reacie fat de mediu Iat de ce dup prerea sa, bolnavii nu pot fi ajutai dect modificnd n ace lai timp mediul si capacitatea lor de a reaciona pentru o mai bun adaptare De
unde marea sa preocupare pentru igiena mental si profilaxia primar si secundara a maladiilor mentale n pofida interesului su precoce pentru psihanaliz (a fost unul dintre cei dinti cititori americani ai
lui S Freud) Meyer a rmas convins c gndi rea contient este, pentru om, o tehnic major de adaptare la mediu, recuznd n acelai timp primatul incontientului despre a crui realitate n sens freudian
el de altfel, se ndoia
MICROGRAFIE (engl microgrdphia) Tendina de a scrie cu caractere minuscule.
Aceast tulburare face parte din sin dromul akmetic (srcia expresiei gestuale, dificultatea de a executa rapid micri alternative, lentoarea motricitatii voluntare si varietatea iniiativelor motoni), aa cum l
ntlnim n boala Parkmson
MNKOWSKI (Eugdne) Psihiatru ftWtcez de origine rusa (Sankt-Peters-fcnrg, 1885 - Paris, 1972).
Combatant n primul rzboi mondial, a evitat deportarea n anii celui de al doilea rzboi mondial si, n pofida unui mare numr de texte publicate, acest psiho patolog bergsoman, membru fondator al
&volution psychiatnque, nu a putut obine o catedr nc de la primele sale lucrri publicate (1922-1923) si mai ales dup teza sa, n limba francez asupra pierdem contactului vital" (1926) apare ca pur
ttor al unei alternative dialectice la sistemul pseudofreudian al lui E Bleuler Din 1923, n colaborare cu Rogues de Fursac, i dezvolt concepia despre schizofrenie n jurul ideii de atitudini antitetice n
teza sa subliniaz de la bun nceput importanta spatializru n schizo freme si deja anun un criteriu pe care nu l va abandona niciodat calitatea timpului trit Din nefericire, extrema ambivalen a
comunitii tiinifice franceze cu privire la noiunea bleulenan a acreditat ideea c Mmkowski nu era dect un simplu inter pre al lui Bleuler Nimic nu este mai puin adevrat si, ncepnd din 1933, el va
enuna cu claritate punctul de ancorare al viziunii sale despre psihoze ntr o dialec tic temporo spaial n 1933 el va publica Timpul trit, studii fenomenologice si psihopatologice n schizofrenii, fnnta se
instaleaz n imobilitatea unei cldiri ca Gara de Est si sentimentul timpului lipsete Aceast noiune a cunoscut un incontes tabil succes n grupul de la volution psyhiatnque si a fost reluat de P Balvet n
teza sa (1937) Pe de alt parte, aceast spatializare a fiinei se regsete n lucrrile lui D W Wmmcott - falsul se/ffund, de asemenea, un concept spaial i n acelea
MINUCHIN

ale lui H Faure Timpul trit a fost tradus n limba englez n 1972, dar curentul fenomenologic american (R May) l consider pe drept pe Mmkowski ca fondator al fenomenologiei psihopatologice, din
1958 Influenta sa la nivel internaional este deci extrem de semnificativ si putem spune, fr teama de a fi contrazii, c La fdusse conscience de J Gabel si Le moi divirtde R D Laing poart, amndou,
marca lui Mmkowski Acesta a contribuit la elabo rrea unei concepii despre schizofrenie care tinde la eliminarea ideologizni exce sive de care conceptul acesta sufer din 1908
Gndirea bleulenan, nnmolit ntr o cauzalitate biopsihic dup expresia lui J Potei, a luat natere dmtr un neologism si dintr o teone biopsihic, teorie care ddea prioritate unui , proces cerebral' direct
responsabil de simptomele primare Aceast noiune a fost respins n Frana de Anglade apoi n Statele Unite de Ch Dunlap De altfel spre a si construi edificiul Bleuler a absorbit isteria, isteria crepuscular
(Ganser) precum si o parte din psihoza maniaco depresiv Minkowski a adus st fel claritatea tiinific acolo unde Bleuler a destituit un ansamblu de credine, iar dac gloria de a fi creat semnificantul
schizofrenie i revine lui Bleuler, faptul de a fi dat un coninut tiinific acestei con ceptn i revine scolii franceze si mai ales lui Eugene Mmkowski -> ATITUDINI ANTITETICE FALS CONTIIN
GEO-METRISM MORBID SCHIZOFRENIE
MINUCHIN (Salvador) Psihiatru american (nscut n 1921).
Profesor de pedopsihiatne, a contribuit din plin la dezvoltarea terapiilor familiale zise structurale" (- TERAPIE FAMILIAL) Devine director al Philadelphia Child MfT FAMILIAL
Guidance Clinic, n 1967, lucrnd n spe cial n cooperare cu J HateyiB Montalvo Mai nainte a acumulat o bogat expenen n ghetounle negrilor si portoncanilor din New York S a instalat n acest ora la
pensionare, n 1980 A scris Family and Family Therapy (1974), tradus n limba francez cu titlul Familles en theraphie f 1979), Family Therapy Techniques (1981), Institutionalizing Madness (1989)
MIT FAMILIAL (engl family myth) Ansamblu de credine i de sperane pe care membrii unei familii le mprtesc fie cu privire la ei nii, fie cu privire la natura relaiilor care i unesc.
Acest concept introdus n 1965 de A J Ferreira se refer nainte de toate la modele de distorsiune a realitii mpr tsite de toi membrii familiei respective chiar si de ctre unu observatori din afar Aceste
credine organizate stau la originea instaurrii, a meninem si justifi cni a numeroase modele internaionale Mitul este mprtit si susinut de toi membrii familiei ca un adevr care scap oricrei critici
sau ndoieli El determin deci comportamentul tuturor atribuind fiecruia un rol Familia, n acest context, poate atribui titlul de bolnav unuia dintre membrii si Conceptul de mit familial este deosebit de
operator n terapia familiala
L (engl mythomaiua) Tendin constituional de a altera adevrul, tendin la fabulaie, la minciun i la crearea de fabule imaginare" (dup E. Dupre, care, n 1905, a creat acest
Aceast tendin patologic, mai mult sau mai puin voluntar si contient', nu este deci numai aciunea de a fabula sau de
a mini, ci este o veritabil constituie, un tip de dezechilibru care i determin pe unu debili, pe unu psihopai s elaboreze n permanent relatri de evenimente si de acte care nu au avut loc, dar despre care
semenul e fcut s cread c autorii reia trii au fost martori i actori, descnindu se, n general, ntr o poziie avantajoas Pe cnd psihopatologia lui Duprd rmne pur descriptiv si conduce la impasul unor
constituii psihosomatice si al perversitii mitomamace aceea a lui S Freud si a elevilor si se va angaja, prin prisma stu dieru isteriei si a sugestiei (n special auto sugestia) n conceptul unui, clivaj al
Eului Problematica fantasmei si a realitii va fi mai trziu elucidat de H Deutsch si W Stekel, care explic att credina pri cular ct si dedublarea personalitii n relatarea mitomamac
MODEL ANIMAL DE PATOLO-GIE MENTAL (engl animal model of
mental disorders) Tip animal care permite, n condiii precise, inducerea anumitor similitudini cu comportamentul uman.
Cercetarea anumitor aspecte ale pato logiei mentale este dificil la fiina uman n special cercetarea de indici biologici explorai prin tehnici zise invazive" si cercetarea privind noi medicamente Com
portamentul animal poate fi examinat pentru a face din acest tip de studii un model apropiat de comportamentul uman Putem distinge trei mn tipun de modele animale
MODELELE EMPIRICE Ele sunt rezul tatul observaiei empince si nu revendic nici o omologie cu o situaie existenial comparabil la om n psihofarmacologie, comportamentul animal i
comportamentul
MODEL ANIMAL

uman trebuie doar s fie modificate n acelai sens i cu o amplitudine similar de ctre substanele studiate Astfel, rigiditatea cataleptic a obolanului sub efectul unor neuroleptice este apropiat de
efectele extrapiramidale observate la om Spre a se permite examenul si tnerea rapid (sau screening ui) unor medicamente potenial uule pentru om, se alege la animal un com portament uor de reprodus si
de cuantifi cat Modelul se poate baza pe efectul unei substane sau pe interaciunea a dou substane la nivelul comportamentului Modificrile stereotipe produse de apo morfin la roztoare sunt
antagonizate pnn neuroleptice Acest model predictiv pentru un efect antipsihotic la om nu are n vedere mecanismele biochimice care intr n joc n stereotipii si schizofrenie chiar dac poate n mod
secundar servi la elaborarea unor modele neurobiologice Acest tip de schem a fost acuzat c sterilizeaz cer cetarea psihofarmacologic Astfel balena de teste care prezic efectul antidepresonlor tnciclici a
condus la dezvoltarea unor molecule foarte nrudite mai degrab dect la descopenrea de compui originali acetia au fost eliminai prin screening
MODELELE DE COMPORTAMENTE INDUSE PRIN SUBSTANE CHIMICE Aceste modele ncearc s reproduc un tablou psihopatologic, ipotezele etiopato genice urmnd a fi elaborate doar n mo
delele urmtoare Psihostimulente si halucinogene provoac n mod artificial la omul normal comportamente de tip psihotic Administrnd aceste substane la animal, se poate realiza un model de psihoz,
chiar dac simptomele declanate la animal nu seamn cu tabloul observat la om Astfel, un halucinogen ca L S D determin o potenializare la stimulente
aversive la obolanul pus n situaia de activitate exploratoare, ceea ce amintete puseul anxios i uneori delirant al subiectului sub efectul L S D confruntat cu un mediu necunoscut
MODELELE ETIOLOGICE Un proces psihologic sau biologic gsit la animal se presupune a fi la originea unui sindrom psihopatologic observat n chruc Acest tip de model are cea mai mare valoare euris
tic O situaie de conflict (recompens si n acelai timp pedeaps pentru un comportament dat) poate constitui un model de anxietate Expunerea obolanului la un stres inevitabil creeaz o stare de
neputin nvat (eng learned help /ess/ies*) care ar putea juca un rol esenial n dezvoltarea stm depresive n farma cologia animal sunt utilizate si alte situ atu depresogene de exemplu, inducerea de
ulcere de constrngere la obolanul imobi hzat, observarea mobilitii obolanului obligat s noate sau separarea unei mai mutici de mama ei
Altun de aceste exemple de procese psihologice sau comportamentale, un mo del biologic se bazeaz pe perturbarea arti ficial a sistemului dopammergic ca urmare a unei leziuni chirurgicale locali zate n
creierul animalului, pentru a se testa ipoteza unei hipofunctionn a sistemului n schizofrenie sunt observate consecinele biologice si comportamentale ale unei astfel de leziuni
LIMITELE COMPARAIEI ANIMAL/ OM Un model animal este adesea validat de capacitatea sa de a prezice un rspuns terapeutic la om Dar comparaia, fie si n afara problemei complexitii
psihismului uman, rmne limitat Modelele animale nu in seama de aspectul longitudinal al MONGOUSM
unei afeciuni psihiatnce evolutive si de tratamente Aceste modele nu sunt specifice pentru o afeciune sau o clas de medicamente ele trebuie utilizate n batem care regrupeaz mai multe teste n sfrit
modelele animale ncurajeaz studierea de comportamente elementare pe care le gsim n mai multe entiti clinice (inhibiie impulsivitate etc ) Aceast abordare caii ficat drept transnosografic, poate
deschi de noi perspective dar tinde s neglijeze bogia tradiiei clinice

MONGOLISM (engl Down s syndmme

Mongohsm) -> TRISOMIA 21 SAU MON GOLISM

MONOIDEISM (engl mono ideism) Concentrare patologic a gndirii si activitii intelectuale a unui subiect asupra unei singure teme, asupra unui singur obiect.
Monoideismul se ntlnete n psihaste nie* si n unele deliruri sistematizate asupra unui sector limitat
MONOMANIE (engl monomanid) Termen utilizat n prima jumtate a secolului al XlX-lea pentru a descrie delirurile pariale, anumite tulburri nevrotice i conduite delictuale i criminale. (Astzi este
ieit din uz.)
E Esquirol este acela care a creat aceast entitate psihiatric, pornind de la melancolie, delir parial si uneori trist, bine descris de profesorul su, P Pinel El izoleaz acest grup nosologic al mono maniei sau
mai degrab al monomaniilor, caracterizat la nceput prin faptul c tulburarea intelectual, delirant, se luni teaz la un singur obiect sau la un mic numr de idei Este, deci, un delir parial
,3olnavu sene Esquirol pornesc de la un principiu eronat, pe baza cruia i construiesc neabtut raionamentele logice si din care trag concluzii legitime, care le modific afectele i actele de voin n
afara acestui delir parial, ei simt, ratio neaz, acioneaz ca toat lumea Iluzii, halucinaii, asociaii vicioase de idei, convingeri greite, false, bizare stau la baza acestui delir pe care as don s l numesc
monomanie intelectual ' Dar Esquirol nu are n vedere doar aceste forme delirante El le adaug si alte monomanii, care nu nsoesc acest delir Acestea sunt n pnmul rnd monomaniile afective', care,
grosso modo, corespund la ceea ce Pinel numise ,mann fr delir 1 (nici o alterare sesizabil n funciile intelectului, percepiei jude ctu memoriei, perversiunile privind exclusiv funciile afective) Pentru
Esquirol care, de altfel, confund mania fr delir cu nebunia raional , n aceste monomanii afective, tulburarea rmne pur afectiv , Monomaniacn nu bat cmpii, dar afectele lor si caracterul sunt
pervertite, invocnd motive plauzibile, formulnd explicaii cat se poate de raionale, ei i justific starea actual a sentimentelor si i acuz bizare na, necuviina conduitei n ceea ce pn veste
monomaniile instinctive , deteriorat este doar voina, tulburarea conducnd la aciuni delictuale si chiar criminale Voina este lezat bolnavul [ ] este antrenat n acte pe care nu le determin raiunea sau
sentimentul, pe care contiina le dez aprob, pe care voina nu mai are puterea de a le reprima, aciunile (delictuoase) sunt involuntare, instinctive, irezistibile Tocmai n aceast ultim categorie gsim o
form de monomanie deosebit de grav pe plan social, judiciar i medico legal, monomania hormcid', care le a permis medicilor aheniti ai epocii s justifice din

*?
punct de vedere medical iresponsabilitatea penal a numeroi criminali Doctrina monomaniei va cunoate declinul su, n cepnd cu anul 1850, fund criticat ndeosebi de J P Falret, att pe plan nosologic,
ct si pe plan semiologic Din cadrul confuz si polimorf al acestei doctrine se vor izola progresiv principalele deliruri cronice si nevroza obsesional
MONOPOLAR (engl monopol.ir) Se spune despre o psihoz periodic a crei evoluie are loc prin accese ntotdeauna orientate spre acelai pol depresiv sau maniac (Sinonim unipolar) - DEPRESIE
MANIE MELANCOLIE PSIHO Z MANIACO DEPRESIV
MOREL (Benedict Augustm) Medic alienist francez (1809-1873)

A creat teoria degenerescentei* pentru a explica apariia maladiilor mentale cu ajutorul unei erediti morbide
Dup studii teologice si civa ani de jurnalistic, Morel face studii de medicin la Paris, ncepnd din 1834 iar psihiatria o nva cu J P Falret si Ch Lasegue La nceput este medic ef la azilul din
Mareville.n apropiere de Nancy (1848) contmundu si cariera la Saint Yon n apropiere de Rouen, ncepnd din 1856 Lucrrile sale clinice au fost reunite n volumele Gtudes clmiques (1852,1853) si n
Trite des mdladies mentales (1860) S a fcut cunoscut mai ales prin al su Trite des degenerescences physiques, intellec toelles et moralei, de l'espece humaine et des causes qui produisent ces vanetes
maladives (1857) Influenat de gndirea filosofic i moral a vechiului su camarad de studii P Buchez, el susine aici o teorie etiologic cu privire la maladiile mentale, n care ereditatea deine un loc
MORFINA

important Teona sa despre degenerescent apr concepia unei deviaii maladive de la un tip ideal primitiv" (dup chipul lui Dumnezeu), provocat de relele condiii de viat, fizice si morale, ale unor
generaii succesive, care conduc la descendeni degenerai", atini de diferite tare si de nebunie
MORFIN (engl morphine) Principal alcaloid psihotrop al opiului, clasat ca stupefiant.
Izolat la nceputul secolului al XIX lea din opiu (n mod cert de ctre francezul E Seguin, n 1801, naintea germanului F W Serfurner n 1805), morfina va deveni n jurul anului 1860 obiect al celei dinti
dintre toxicomaniile moderne Printre cauzele acelei veritabile epidemii trebuie citat invenia seringii pentru injecii hipodermice de ctre C G Pravaz (1850) si utilizarea terapeutic a injeciilor cu morfin
n anii rzboiului de secesiune din Statele Unite si ai rzboiului franco-ger mn din 1870
Primul mod de difuzare a morfinei a fost prescripia medical veritabil panaceu, ea era utilizat ca antalgic, antitusic, se dativ, hipnotic Primele atinse de morfino mame au fost mediile medicale Pe urmele
lui S Levinstem, medicu descriu destul de repede riscul de dependent Distincia dintre morfmizati', victime ale prescnp tulor, si morfinomam" (E Chambard), nevrozai, perveri sau ali degenerai' care
caut activ drogul arat c problemele actuale privind toxicomaniile au fost ridicate cu mult nainte Tratamentele morfi msmului sau ale morfinomamei, axate pe cura de dezintoxicare, au fost obiect de
controverse care ar putea fi mereu de actualitate MORFMOMANIE
Morfina, devenit drog la mod (dup unele surse, ar fi existat la Pans mii si mu de morfinomam la nceputul secolului al XX-lea), a fost si obiect de literatur Dintre scriitorii morfinomani, Laurent
Teilhade (La none Idole, 1920) ne-a lsat descrieri ale intoxicaiei cu morfin si ale metodelor terapeutice din epoca sa Clasica lun de miere" urmat de luna de fiere ' i are obria n aceast literatur a
znei cenuii", n care morfinele' capt chip de simbol sub pretextul c denun pericolele drogului, muli autori vor utiliza fascinaia tulbure a publicului pentru aceste plceri insolite, pentru riscul
decderii
Morfina (clasificat n Frana pe lista stupefiantelor) rmne unul dintre cele mai bune tratamente paliative n durerile intense si cronice, mai ales la canceroi Pe cnd utilizarea terapeutic nu conduce
aproape niciodat la toxicomanie, presti giul de drog al morfinei face ca medicilor s le repugne prescrierea ei La toxicomanii actuali a fost nlocuit cu alte droguri, mai ales cu heroin*
MORFINOMANIE (engl morphwe addiction sau morphmomdnid) Toxicomanie cu morfina.
M.P.T.P. {engl MPTP) Substana neurotoxic (al-metil-4-fenil-l, 2, 3, 6-tetrahidropiridina sau M.P.TP.) aflata la originea unor cazuri de boala Parkinson.
Prima observaie psihofarmacologic a fost prilejuit de autoadministrarea acei dental de M P T P de ctre un toxicoman califorman, n 1979 Toxicitatea acestei substane este proprie unor specii (om,
primate) si unor structuri neuronale (sistemul mgrostnat) Observaiile fcute incrimineaz rolul unor toxine alimentare sau chimice n etiologia bolii Parkinson
Administrarea de M P T P la animale realizeaz un model experimental care permite studierea de noi terapeutici, cum ar fi grefele neuronale, precum si studierea a diverse medicamente antiparkinsomene
MUSSITATIE (engl mussitation) Mod de a vorbi indistinct, cuvintele Fiind prost articulate, fr micarea buzelor, cu voce surda".
Este un fel de semimutism, expresie a unei reticente pariale sau a unei mari timiditi
MUTISM (engl mutism) Absena a vorbirii, ie din cauza nedezvoltrii limbajului, fie din cauza inhibrii voluntare sau involuntare, fie dintr-un refuz deliberat, ca n reticena.
Mutismul trebuie bine deosebit de afazie (tulburare datorat unor leziuni ale cen tnlor cerebrali ai limbajului) si de surdo mutilate Se descrie la copil un mutism complet, n unele forme de psihoz infan til,
si un mutism electiv, n special extra familial (de exemplu atunci cnd copilul intr la scoal si refuz s scoat vreun cuvnt), de origine nevrotic sau reactional
MUZICOTERAPIE (engl musicothe rdpy) Orice forma de terapie care utilizeaz arta muzical ca tehnica de exprimare.
Fr ndoial c este abuziv s mdivi dualizm muzicoterapia ca pe o veritabil psihoterapie specific (J Arveiller) Muzica nu este adesea aici dect o tehnic creativ n cadrul artterapiei*, de
acompaniament sonor si ntmic n numeroase terapii psiho motorii sau corporale, sau de expresie si comunicare, ca n cazul psihoterapulor care se adreseaz copiilor psihotici sau autiti care nc nu au acces
la limbaj (R Benenzon, J Verdeau-Pailles) Aadar, se utilizeaz o
atmosfer muzical" pentru acompanierea unor cure de destindere i relaxare*, analgezic i psihoprofilaxie a durem (n pregtirea actului obstetncal, de exemplu) sau chiar ca veritabil anestezie, ca n
sofrologie* Alte indicata, ca sevrajul alcoolicilor sau chiar al toxicomanilor, luarea n sarcin a unor tulburri psihosomatice la persoane n vrst sau aciunea de susinere moral i reeducativ a unor delincveni sunt mai discutabile Bibi Arveiller, J , Der musicoth6rapies, Issy-les Moulmeaux, fiditions scientifiques et

psychologiques, 1980, Benenzon,R ,Manuelde musicothtrapie. Privat, Toulouse, 1981

NARCISISM (engl narcisism) Iubire de sine care se marcheaz printr-o investire libidinal a Eului, luat ca obiect, de ctre impulsia sexual.
S Freud d termenului o definiie stmc tural n 1914, n Prolog Id o teorie d nar cinismului narcisismul nu mai corespunde unui stadiu al evoluiei sexuale care s ar insera ntrt autoerotism si iubirea
obiectal, ci reprezint mai degrab o staz a hbi doului, care ar rmne fixat asupra Eului de a lungul ntregii sale constituiri n consecin, Freud ia n considerare dou tipuri de narcisism narcisismul
primar, care corespunde acelei stri anterioare oricrei alegen de obiect exterior, stare numit de atotputernicie infantil, n care copilul este, el nsui, propriul su obiect erotic, narcisismul secundar, care
cores punde, ntr o a doua faz, refluxului libidoului obiectai asupra Eului Freud utilizeaz narcisismul secundar pentru a explica unele stan patologice, ntre care melancolia, pe care el o regrupeaz n
nevrozele narcisice n ceea ce privete narcisismul primar, deosebirea de puncte de vedere a autonlor se articuleaz n jurul noiunii de constituie a obiectului Oare
340

este aceasta aa cum se exprim Freud dup cea de a doua topic (1920), n care Eul este definit ca instan, ba chiar ca sistem chvat n mai multe instane o stare anobiectal, apropiat de aceea din
viata intrauterin sau de starea de somn, prin care s ar confunda din nou cu auto erotismul 7 Este oare vorba, dup M Klein, de faptul c relaiile obiectale se stabilesc de la originea vieii, existnd o
permanent a unei stri narcisice, legat de refluxul libidoului asupra obiectelor interiorizate' Pentru J Lacan, stadiul oglinzii ar clarifica aceast prim formaie narcisic numit Eu ideal, n care imaginea
celuilalt, aceea a semenului, este sesizat n oglind de privirea copilului si i determin jubilatia Narcisismul secundar ar corespunde unei stri ulterioare si permanente a investim idealului de Eu
NARCOANALIZ(engl ndrcoandlysis) Metod de investigaie a psihismului n stare de somnolena, prin injectarea intravenoas a unui barbituric cu aciune rapid.
Aceast metod si termenul care o desemneaz au fost create de Horsley, n

f*
1930 Subnarcoza amfenarmnat const n asocierea de metilamfetamin la barbitunc (amital sodic), urmrind s faciliteze exprimarea pacientului Aceste metode pot fi utilizate att n scop diagnostic, ca n
cazurile de mutism, reticent, amnezie, psihoz atipic, precum si ntr un scop terapeutic, pentru a permite o reelaborare a elementelor furnizate de pacient (narco-sintez) sau o abreactie* n nevrozele
posttraumatice, isterii etc Foarte discuta bil pe plan etic, narcoza a fost abandonat
NARCOLEPSIE (engl narcokpsy) Tendina excesiva de a adormi i care se manifest prin accese periodice de somn incoercibil.
Descris de C Westphal n 1877 si de J B Gehneau n 1880 narcolepsia este caracterizat n mod clasic prin patru simptome principale accese subite si repetate de somn, cataplexie (abolire bru tal a
tonusului muscular), halucinaii hipnagogice (care apar la adormire si mbrac toate modalitile senzoriale) si paraliza hipnice nsoete, n general, anomaliile fazei paradoxale a somnului
NARCOTERAPIE (engl narcotherapy) Mijloc terapeutic utilizat n psihiatrie i care const n a obine un somn discontinuu i prelungit, datorit administrrii de psihotrope sedative i izolrii.
(Sinonim cur de somn )
Scopul si eficacitatea acestei tehnici sunt apreciate dup dou optici principale Neurofziologii iau n considerare mai ales beneficiile datorate repausului reparator de structuri nervoase superioare procurat
de izolarea senzorial si de activitatea onmc Pe de alt parte, dmtr o perspectiv mai psihologic, regresiunea, visele si abreac-ia ar permite un efect psihoterapeutic
Indicaiile principale sunt crizele nevrotice diverse (angoas, patologie posttraumatic, somatizn), uneon sevrajul toxicomanilor si, mai rar, psihozele Narcoterapia este rareori utilizat n prezent
NARCOTIC (engl narcotic) Substan care produce o sedat ie i o anestezie.
Termenul este, n general, utilizat ca echivalent al termenului stupefiant
NEBUNIE (engl mddness) l) Boal a spiritului. 2) Nesbuin sau absen de raiune ^ceea ce scap controlului acesteia.
Este un termen vechi,care desemneaz n mod general alienarea mental, n special n formele sale psihotice nc mai este utilizat, dei tot mai rar, n vocabularul psihiatric, asociat cu un adjectiv care l
precizeaz nebunie circular (psihoz maniaco depresiv^, nebunie rdtioiul (delir de interpretare) sau nebunia ndoielii (psihonevroz obsesional)
Dar termenul de nebunie", utilizat fr adjectiv si fr complement nominal, este mai ales folosit n abordrile sociologic (imaginea nebuniei n societate, de exemplu) si antropologic
NEBUNIA CA BOAL MINTAL Toc mai prin pnsma acestei din urm abordri a artat M Foucault, n a sa Histoire de Id folie a l 'ge classique (1961), c aceasta nu si-ar fi primit statutul de boal
mintal dect la sfritul secolului al XVIII lea,o dat cu P Pinel si primii medici alieniti europeni din acea epoc ntr-adevr, acetia au cutat s clasifice tulburrile spiritului, imitnd metodele botamstilor
si zoologilor, pentru a le repera apoi ntr-o gril nosografic si a le face s apar ca
341 maladii specifice, pe un model al patologiei medicale De asemenea, crend azilul o dat cu E Esquirol si legea din 1838, ei au dat un loc tratamentului nebuniei, un loc nchis n care bolnavii sunt
observai n vederea unor lungi descrieri clinice si pzii acolo pn la moarte, spre a fi autopsiati Verificarea corpurilor" nu permite totui dect n cazul paraliziei generale gsirea de cauze organice la
afeciunile mentale Acestea sunt totui considerate drept maladii organice, ncepnd din 1845 si, n absenta unei etiologn somatice indiscutabile, alie-mstn fac un cal de btaie din noiunea de boal ereditar,
creia doctrina degenerescentei i este suportul teoretic (B Morel, apoi V Magnan, la sfritul secolului al XIX lea)

Astfel, ncepnd cu Pmel, care a scos treptat din limbajul su medical termenul de nebunie, aceasta i pierde caractens ticile de experien existenial" antropo logic, pentru a nu mai fi dect o boal Este
modul n care ea se poate nsene n discursul raional inaugurat de alienist si dominat de trei mn imperative naturaliste a observa, a defini (clasificnd, diagnosticnd) si a trata Aa cum a artat T Longe,
izolarea apare n acest caz ca instrumentul indispensabil creaiei obiectului" medical care a devenit nebunia si indispensabil cercetm sale tiinifice Se trece astfel de la cadrul antropologic, social si
jundico-poh-ist (pentru nebunia periculoas i delincvent) la cadrul de nchisoare azilar aplicat categonei alienaie-boal Prin mstrumentul-izolare, aceasta i poate deci gsi locul ntr-un discurs pur
medical n care medicul devine singurul stpn al recunoatem, diagnosticului si tratamentului bolii
342

NTOARCEREA LA ANTROPOLOGIE A trebuit ateptat S Freud i descopenrea incontientului pentru ca nebunia s-i regseasc n parte sensul i dimensiunile antropologice ntr-adevr, o dat cu psihanaliza ea nceteaz a mai fi o simpl boal deficitar Ea este din nou recunoscut ca o tentativ a omului de a si depi conflictele originare Ea este, de asemenea, mpreun cu antipsihiatna* anilor '60,
reconsiderat ca o experien pozitiv si ca o tentativ pentru individ de a iei din conflictele familiale si sociale, din confor mism, din norm, spre a si regsi autenticitatea, originalitatea, posibilitile
creative n sfrit, etnopsihiatna si curentul cultu rahst, de la G Roheim la G Devereux, relativizeaz noiunea de boal mintal si i redau nebuniei, ntr o anumit msur, o perspectiv mai vast, dac nu
universa list Ei au artat limitele unei concepii prea etnocentnce despre nebunie" si slbiciunile unei mstitutionahzn a deviantei" (E Roudinesco)
Se poate ca secolul XXI s asiste la dispariia psihiatriei ca specialitate me dical Pe de o parte, biologizarea furi bund a bolii mintale, asociat cu ideologia unei psihofarmacologn tnumfaliste, care o
susine, ar duce la tratarea n cadrul medi cinei somatice a ceea ce nu vor mai fi dect tulburri de comportament repertonate ntr un manual de diagnostice Iar, pe de alt parte, nebunia si-ar regsi drepturile,
ntr-un fel, i si-ar relua locul n cultur si n ceea ce este, n ceea ce are omul mai intim, contradicia necesar, dramatic i fundamental a spiritului omului ntre raiune i nesbuin
BMj Cadorel, M (sousladirectionde),Lafo/ie nusonnee, PUF, Pans, 1989, Ellenberger, H ,
fa decouverte de l'mconscient, histoire de la psych,atne dynamique, 1970, trad fr , SIMEP-Editions, Villeurbanne, 1974, Goldstem, J , Console and Classify Cambndge Univcrsity Press. Cambndge, 1987 Potei, J , Cenese de
la psychiatne, Le Sycomore Pans, 1987

NEBUNIE ISTERIC (engl hystencal madness) Ansamblu de fenomene clinice care au loc dup tulburri isterice grave.
Dup autori si epoci, acest termen n globeaz iluzii, halucinaii vizuale, o confuzie sau o amorire a spiritului, deli run, minciuni patologice forme de nelmis te si reverie, stare hipnoid, reacii deplasate,
stare de vis, conversii somatice diverse, inclusiv paralizii si stigmate iste nce, unele forme de mutism, personaliti multiple, sugestibihtate, unele forme de posedare (demonice sau de alt fel) si un mare
numr de nebunii mistice Aceast stare polimorf i poate induce n eroare pe practicieni care pot fi determinai s prescrie o mulime de intervenii chirurgi cale inutile Dac starea de vis, aproxima tule
lingvistice sau starea hipnoid domin tabloul, vom vorbi de isterie crepuscular Dac, n schimb, delirul istenc este luat n contul su de o populaie se va vorbi de isterie colectiv (Loudun, Morzine)
Istoricete, frontiera dintre nebunia isteric si schizofrenie este de cea mai mare instabilitate E Bleuler a absorbit (1908-1911) o parte din nebunia isteric n noua schizofrenie, iar internul su C G Jung
(1907) a dat diagnosticul de dement precoce (schizofrenie) mediumu-lui H61ene Smith, pe care Th Flournoy n deplin logic o considera isteric
i datorm lui K Abraham (l877-1925) o distincie precis articulat n jurul narcisismului Dementa precoce distruge

^
NEFAUSM

capacitatea de transfer sexual, de iubire obiectal" (1908) Pornind de la aceast baz, acceptat azi cu unele nuanri, el construiete urmtoarea distincie Auto-erotismul este acela care deosebete dementa
de isterie Aici detaare a hbi doului, dincolo investire excesiv a obiec tului, aici pierdere a capacitii de sublimare, dincolo o sublimare sporit" (trad n fran cez de I Barande si E Gnn)
Lucrrile lui Lacan au adus o distincie clinic suplimentar n nebunia isteric, delirul nu prezint distrugerea limbajului (nimicirea realului, a imaginarului si a registrului simbolic), distrugere pe care n
schimb, o gsim n schizofrenie Criteriile lacaniene s ar articula deci n jurul filiaiei, al limbajului, al inscnptrn metaforei Numelui Tatlui", fr a fi periclitat prin aceasta baza stabilit de S Freud si de
discipolul su Abraham -> ISTERIE SlN DROM GANSER SCHIZOFRENIE
Bibi Carroy J Hypnose suggestion et pyt/70-logic PUF Pans 1991 KreXchmer E Hystene Reflexe Instmkt 1923 - trad engl Peter Owen, London 1961 Lacan, J Se/m iu/re III LCA Psychoses, Le Seuil Paris 1981 Mdleval J C ,
Folies hystenquo, et psyt.hose-> disociativei, Payot Pans 1981 Melman C Nouvelles, tudes sur l hystene J Chms, / Denoel Pans, 1984 Tnllat, E , Histoire de l hystene, Seghers, Pans, 1986

NEFALISM (engl teetotahsm) Abinere totala i imperativa de Ia orice butur alcoolic.

Cuvnt de ongine greac, n antichitate se referea la grupuri de abstineni care i celebrau comportamentul pnn mari srbtori, nefahdele Adjectivul nefalist este adesea utilizat n Frana spre a desemna
grupurile de foti butori Croix Bleue,
343 Croix d'Or, Vie Libre, asociaiile de sub egida FITPAT, Alcooliques Anonymes etc
NEGATIVISM (engl negativism) Comportament de refuz i de opoziie la sugestiile i solicitrile semenului.
Este uneori o dispoziie permanent de a se opune tuturor cerinelor anturajului Pacientul rezist att pasiv (refuznd o mn ntins, de exemplu) ct si activ incordndu se dac vrei s l pui n micare
strngnd maxilarele dac vrei s l hrneti (opozitionism) Refuzul de a vorbi, mutis mul fac si ele parte din negativism Aceste manifestri opoziioniste se ntlnesc mai ales n unele deliruri de persecuie
n replierea autistic si n forma catatonic a schizofreniei atitudinile de nepenire n poziie fetal sau hieratica reprezentnd adesea aspectele extreme ale negativismului
NEOLOGISM (engl neologism) Cuvnt nou i bizar, creat de un bolnav mintal delirant sau schizofren, prin deformare, substituie, inversiune sau invenie de foneme.
Aceste cuvinte, spre deosebire de neo logismele construite pentru a completa o limb (tiinific, argotic, tehnic etc ) spre a ameliora schimburile ntr un mediu dat, sunt fabricate n ntregime pentru
folosirea exclusiv de ctre bolnav, por nmd de la deviaiile fonemice cele mai diverse Ele nu au uneori nici un sens, participnd la jocuri verbale pure, alteori au un sens, dar numai pentru pacient, care le
poate crea spre a nu fi identificate de altcineva sau spre a se ncadra n logica' mai mult sau mai puin coerent a discursului su delirant
344

Unele neologisme, mai puin bizare, sunt utilizate de afazicii senzoriali (Wemicke) spre a nlocui cuvinte uitate
NEURASTENIE (engl neurasthema) Stare cronic de fatigabilitate i de astenie fizic i intelectual ce evolueaz pe un fond depresiv i la care, n general, se asociaz dureri somatice numeroase.
Descris de neurologul nord american G M Beard, n 1880 neurastenia a fost la mod n clasele conductoare din lumea occidental pn pe la mijlocul primei jumti a secolului XX Ea cuprinde cel mai
adesea forme minore de depresie* cu distome neurovegetativ si duren corporale care duc cu gndul la o boal realmente organic (de tipul depresii mascate actu ale) Recent, Y Lecrubier a individualizat un
sindrom similar, care ar fi legat de o hipofunctionare doparmnergic timastema

NEUROENDOCRINOLOGIE (engl
neuroendocnnology) Studiere a interaciunii sistem nervos central-sistem endocrin.
Creierul este un organ secretar ai crui hormoni regleaz funciile endocrine ale organismului, n special prin intermediul axei hipotalamo hipofizo suprarenale Unu dintre aceti hormoni sunt neurotransmi
tton zii peptidergici", care intervin n funcionarea creierului n mod paralel cu clasicii neurotransmiton monoaminer gici n cursul vieii fetale, hormonii cir culani afecteaz maturaia creierului
Psihoendocnnologia, ramur a neuroendo-crinologiei, studiaz funcionarea endocrin n strile psihice normale si patologice Astfel, fenomenul stres* corespunde unei
hiperactiviti a axei hipotala-mo-medulo suprarenale n psihopatologie i pentru a nu vorbi dect de strile depresive, multe afeciuni endocrine pot sta la originea patologiei depresive, n mod deosebit
bolile tiroidei (hipertiroidie sau hipo tiroidie), ale corticosuprarenalelor (boala Addison sau, dimpotriv, hipercorticismul [boala Cushmgl ale paratiroidei (hipo sau hiperparatiroidie) ale hipofizei (msufi
cient antehipofizar global, hipersecretie de GH [hormonul cretem]) Este, de asemenea, cunoscut frecventa depresiilor la femeie n momentul menopauzei, cnd diminueaz proporiile unor hormoni
sexuali
Cu toate acestea, atenia psihiatrilor a fost reinut mai ales de dozajele diverilor hormoni n cercetarea cu marcatori bio logici a bolii mintale Aceste dozaje pot fi statice, simpl msurare a proporiei
plasmatice a cortizolului de exemplu dar si dinamice n cel de al doilea caz este analizat reacia unei axe endocrine la o perturbare artificial studierea evoluiei proporiei plasmatice a cortizolului dup
administrarea a l mg de dexametazon constituie testul de frnare prin dexameta zon sau DST (Dexamethasone Suppresion Test) Acest test, destinat la nceput s pun n evident hipercorticismul
sindromului Cushing, a suscitat o obstruare conside rabil atunci cnd s a observat c pacienii deprimau nu erau supreson, adic la ei, contrar fat de subiecii normali, zii supreson", proporia de cortizol
nu scade dup administrarea de dexametazon, cor ticoid de sintez care n mod normal frneaz secreia de cortizol pnntr un efect de retrocontrol Conform datelor din textele de specialitate publicate n
ultimul

i
NEUFKXEPTIC

deceniu, DST a fost administrat la mai mult de 12 000 de pacieni Din nefericire n practic s-a dovedit inutilizabil ca marcator biologic al unei stan depresive Prea puin specific, el este pozitiv (non
suprimare) n numeroase alte tulburri mentale si n situaiile de stres Cu toate acestea DST a avut meritul de a obiectiva o dereglare a axei hipotalamo hipo fizo suprarenale n depresie, dereglare care
continu s fie explorat la alte nive Iun Dac nu exist azi marcatori biologici ai marilor smdfcame psihiatrice neuro endocrinologia acumuleaz indici de disfunctie care corespund poate mai mult unor
comportamente patologice transnoso grafice dect sindroamelor repertonate de tradiia clinic
NEUROLEPTIC (engl neuroleptic) Substan psihotrop utilizat n tratamentul psihozelor
Eficacitatea neurolepticelor st la ori ginea unei profunde schimbri n abordarea psihozelor cronice, n special a schizofre mei Pn la aplicarea primului neuroleptic clorpromazma, la psihozele acute si sub
acute, de ctre J Delay si P Demker, n 1952, nu se dispunea de nici un medica ment eficace n tulburrile mentale majore Recursul la neuroleptice a permis ieirea din instituiile psihiatrice a numeroi
pacieni condamnai s rmn spitalizai pe viat A devenit astfel posibil dez voltarea de tratamente complementare axate pe aspectele psihoterapice si sociale ale psihiatriei
DESCOPERIREA NEUROLEPTICELOR
Clorpromazma, pnmul neuroleptic dintre fenotiazme, a fost utilizat pentru pnma dat de H Labont (1952) ca anestezic
345 NEUROLEPT1C

Asociat cu prometazma si cu petidina, induce o hibernare artificial" ntr o sene de comunicri prezentate n 1952 Delay si Deniker au precizat, la Spitalul Samte Anne indicaiile clorpromazmei n
diferitele tipun de psihoze subliniind efectul acestui medicament asupra agitaiei bolnavilor un sindrom de indiferent psihomotone nsoete aciunea neurolepticului Abia la Colocviul internaional asupra
neurolepti celor (1955) a fost confirmat eficacitatea acestora n psihozele cronice dar n acelai timp s a pus n evident capacitatea lor de a induce un sindrom reversibil de aspect parkinsoman
Clorpromazma rmne produsul de referin, mai ales n Statele Unite chiar dac ulterior au fost propui muli ali compui
Termenul neuroleptic a fost utilizat de Delay si Deniker n 1957 evocnd efectele neurologice extrapiramidale ale acestor compui,'care, pentru unu autori sunt proporionale cu proprietile lor antipsihotice Americanii folosesc uneori termenii de antipvhotic si tranchilizant major Pornindu se de la pnmele observaii asupra clorpromazmei si asupra unui alt neuro leptic rezerpma au fost propuse cinci criterii
de activitate neuroleptic
1) inducia unei stri de indiferent psihomotone
2) eficacitate asupra excitaiei si agita tiei
3) reducere progresiv a tulburrilor psihotice acute si cronice,
4) apariia de smdroame extrapiramidale (corespunznd catalepsiei la animal) i vegetative,
5) efecte dominante asupra structunlor cerebrale subcorticale
346

Aceste cnteni rmn valide chiar dac starea de indiferent psihomotone este pro-pne mai ales unor neuroleptice sedative
MECANISME BIOCHIMICE Toate neurolepticele au un efect blocant asupra receptorilor dopammergici, ceea ce explic efectele lor secundare reversibile de tip parkinsoman si a condus la ipoteza unei
hipofunctionn dopammergice n schizo frenie Acest fenomen de blocaj poate fi vizualizat cu ajutorul unor neuroleptice marcate cu substane radioactive Tehnici de imagene, cum este camera cu pozitrom
(PET Scan) permit msurarea la om a fixm si defixrn la nivelul receptorilor dopammergici centrali Blocajul recepto nlor determin o cretere compensatoare a sintezei de dopamin urmat de o descres
tere a proporiei de dopamin ceea ce expnm un fenomen de tolerant Dar toleranta exist la nivelul sistemului striat si nu la nivelul conexului frontal Activi tatea antipsihotic a neurolepticului ar putea
rezulta din efectul su mezocortical efectele neurologice secundare provenind din aciunea sa asupra sistemului striat Camera cu pozitrom a artat c neurolepti cele nu rmn fixate pe situnle lor de legtur
dect cteva zile, pe cnd efectul lor clinic persist mai multe sptmni n schizofrenie Receptorii dopammergici nu ar fi deci singurele structuri puse n cauz Camera cu pozitrom nu a artat, pe de alt
parte, la bolnavii aflai nainte de tratament, o cretere a numrului de recepton, aa cum prevede ipoteza disfunctiei dopami nergice n schizofrenie
CLASIFICAREA NEUROLEPTICELOR Pnma clasificare utilizat a fost aceea a lui P LambertsiL Revol(1960) neuroleptice sedative", care provoac,n general,
NEUROLEPTIC

efecte secundare neurovegetative (somnolen, astenie, hipotensmne), neuroleptice incisive", care reduc semnele productive ale psihozelor (halucinaii, delir) si produc efecte neurologice secundare
Deniker (1977) difereniaz pe plan clinic un pol sedativ si un pol dezmhibitor ntre care se repartizeaz familiile clinice ale neurolepticelor
n aceast clasificare, neurolepticele polivalente sunt n acelai timp sedative, antipsihotice (la nivelul delirului, n spe cial) si dezmhibitoare Termenul dezinrh bitor se refer ndeosebi la inhibiia la pacieni
a unei funcii emoionale, con ducnd la tocirea afectelor Unele neuro lepuce ar avea un efect dezmhibitor n doz slab si antidehranf n doz puternic (sulpind flufenazm pimozid, tnfluo perazm
tioproperazm pipotiazm)
Pe plan chimic se disting mai multe familii de neuroleptice

Fenodazine Clorpromazma este cea dinti, dup care au fost descopente si alte fenotiazme n conformitate cu lanul lor lateral, se divid n trei grupe, dup cum acel lan este
1) rectihmu (ahfatic) aceast subgrup cupnnde Clorpromazma si ali compui sedativi (levomepromazma, acepromazina), care determin puine efecte neurologice secundare, dar determin tulburn neuro
vegetative (hipotensiune),
2) purttor de nucleu piperaruzat pro clorperazma (utilizat mai nti ca anti emetic) a fost cel dinti dintre aceti compui, adesea puternic dezmhibiton (tioproperazm), dar care induc numeroase efecte
neurologice parkinsomene sau diskinetice, care trebuie corectate,
3) purttor de nucleu pipendmat tion dazina este cea mai tipic dintre aceste substane, producnd, dimpotriv, puine efecte neurologice secundare, dar a cror activitate antipsihotic este mai slab
Clasificarea neurolepticelor (P Deniker si D Gmestet, 1973)
Neuroleptice
l
tenotia/me alifatice
levomeproma/m
clorproma/in etc
re/erpmice

sedative
seditivc

diben/oazepme cloti ipm

loxapma etc

sedative si de
mijloc

aj

de mijloc

oxipcrm molindoni

^ ienotiazme pipendmate |
tiond izm J3
propenciazm o P'potia/in
etc
2 hilopendol

de mijloc si
polivalente
polivalent

" fenotxzmepiperazmate
flufenazml tioproperazm
tnfluoperazin
proclorperazin
tripendol

polivalente si
dezmhibiton
dezmhibitor

henzamide sulpindetc dezmhibiton

^ ' carpipramin

dezmhibitor

Aceti compui, abando nati din cauza tolerantei lor nefaste, au marcat o etap n istona neurolepticelor Rezerpma, alcaloid extras din rdcina unui arbust indian, Rauwolfia serpentina, a fost mai nti
utilizat ca antihipertensor cu aciune central N Klme (1954) pune n eviden efectul su sedativ n doz ndicat, rezerpma are o autentic aciune neuroleptic
347 NEUROLBPDC

Halopendolul, cap de sene al acestei familii, este derivat al unui analgezic (dextromoramid sau Palfium) Este deosebit de eficace asupra halucma tnlor, dar induce efecte secundare parkm somene si
diskmetice pe care autorii belgieni, care au descoperit halopendolul (l959), le au numit neurodisleptice ' Au fost sintetizate si alte butirofenone, dar halopendolul rmne un neuroleptic de referin
NOI NEUROLEPTICE n pnmn doispre zece am de la descoperirea lor toate neurolepticele dezvoltate aparineau celor trei familu descrise mai sus, ulterior au fost descoperite noi structuri Acestea sunt
- compui triciclici Ca si fenotiazmele ele cuprind un nucleu tnciclic intr n aceast clas mai ales tioxantenele (de exemplu, flupentixolul) si dibenzooxaze pmele (de exemplu loxapma)
- difemlpipendmele, apropiate de butirofenone (pimozid)
- benzamidele substituite, al cror cap de sene este sulpinda Ca si sulpinda un compus recent al acestei clase, amisul pinda, posed n doz slab, o aciune dezinhibitoare
- compuii micsti Carpipramma asoci az o structur tncichc de tip antidepresor cu o structur nrudit cu a butirofenonelor pe plan clinic, acest compus original po seda un efect dezinhibitor n
schizofreniile deficitare si n diverse stri astenice Amoxapma, pe care o putem clasifica si pnntre tncichce, aparine grupului dibenzo oxazepmelor Ea posed att propnetti antidepreswe, ct si
neuroleptice,
- dibenzodiazepinele Clozapma, care are particulantatea de a cauza puine efecte secundare extrapirarrudale, dar a stat la on ginea agranulocitozei, i arat eficacitatea
348

n schizofrenii care au rezistat altor neuroleptice

Neuroleptice cu efect prelungit Corn pui care posed o funcie alcool primar, ca fliifenazida sau halopendolul, se pot lega cu un acid gras spre a forma un ester a crui hidroliz progresiv determin un
efect care dureaz mai multe sptmni dup administrarea intramuscular sunt neuroleptice cu aciune prelungit
INDICAIILE NEUROLEPTICELOR
Neurolepticele sunt utilizate n psihozele acute mai ales n accesele delirante si accesele maniace psihozele cronice schizofrenice sau nu alte indicaii melancoliile anxioase sau delirante (n asociaie cu
antidepresorn) unele tulburri obsesio nai compulsive, unele stri psihosomatice algnle rebele coree
EFECTE SECUNDARE Efectele neuro logice constau ntr un sindrom extrapira midal iniial (diskinezie akmezie, sindrom akineto hipertonic hiperkmezie) care poate fi controlat prin medicamente anti
parkinsomene si n diskmezn tardive cu evoluie aleatoare Aceste diskmezn tar dive, micri anormale care afecteaz ndeosebi sfera buco hngual, apar n ge neral dup ani de tratament Frecventa lor real
nu este cunoscut Cum nu exist actualmente nici un tratament al acestei complicaii uneon ireversib'le, indicaiile tratamentului neuroleptic trebuie cntrite cu grij Diskmeznle tardive au provocat m
Statele Unite urmnn judiciare din cauza unor prescnptn socotite abuzive
Efectele neurovegetative cupnnd efecte cardiovasculari (mai ales tahicardie si hipo tensiune provocate de fenotiazmele seda tive), digestive (gur uscat, constipatie),
metabolice (ngrare, spaierea menstru-aiei, tulburri sexuale), alergice si toxice relativ rare (fotosensibilitate i icter, sub clorpromazm) De temut este mai ales sindromul malign, rar, ns grav, care
const dmtr o febr asociat cu o alterare a funciilor neurovegetative, cu o evoluie uneori mortal
Pe lng aceste efecte secundare orga mce, sunt de citat efectele psihice care uneon sunt greu de difereniat de simpto mele aduse de tratament indiferent reac tivare anxioas provocat de un compus
dezinhibitor depresie, rareon stan confu zionale
Dac primele neuroleptice (clorpro mazina, halopendolul ndeosebi) sunt si astzi prescnse din belug, nou compui par a fi pe punctul de a trece n domeniul clinic dup o lung perioad fr miz pe pia
n urma clozapmei, aceti noi compui, fr a fi blocanti tot att de puter nici ai receptorilor dopammergici, actio neaz n mod echilibrat asupra diverselor tipun de recepton (n special D, si D 2) si asupra
sistemului serotonmergic n acelai timp sunt studiate substane antipsihotice care intervin la nivelul neurotransmit tonlor situai n amonte de cile dopami nergice, ca glutamatul sau glicina acestea vor
putea n curnd s constituie o alter nativ la neurolepticele tradiionale BiH Colonna L Petit M Lepine I P tUctionnaire des neumleptiques J D Baillere Pans 1989
NEUROLINGVISTICA (engl neuro Lngvistics) Abordare experimentala a cunoaterii organizrii funcionale a limbajului prin studierea unor disfuncii observate atunci cnd se instaleaz leziuni corticale care afecteaz o emisfer cerebral sau alta.

y
NEUROUNQVISTIC

Neurolingvisuca s-a consutuit, ca atare, foarte recent Aceast abordare experimental ia n considerare tocmai dezorganizrile difereniale care marcheaz exersarea funciei lingvistice conform lateralizrn
leziunii, conform localizm mtraemisfence a acesteia, conform tipului su, focal sau difuz Patologia ofer astfel refleciei un domeniu privilegiat tocmai n msura n care distrugerile care afecteaz
structurile nervoase dezorganizeaz n mod electiv componentele funciei globale aa cum se actualizeaz ea n stare normal Aceast descompunere structural furnizeaz un ansamblu de observaii si de
fapte pe care se edific modelele teoretice concepute spre a explica organizarea funcional a limbajului Aceasta este perspectiva pe care o ia n considerare H Hecaen n a sa Introducere w neuropsihologie,
cnd definete neurohngvistica drept studiul tulburrilor vorbim din cauza unor leziuni corticale
OBIECTUL NEUROLINGVISTICII Aceast perspectiv se nscrie direct pe linia logic a acelei remarci deja vechi (1956) si mereu de actualitate pe care R Jakobson o prezint n capitolul al doilea din
Fundamentals of Language, intitulat n mod caracteristic Dou aspecte ale limbajului si dou tipuri de afazie' ,Aphcarea de criterii pur lingvistice la interpretarea si la clasificarea faptelor de afazie poate
contribui n mod substanial la tiina limbajului i tulburrilor limbajului, cu condiia ca lingvista s procedeze cu tot atta grij si precauie atunci cnd abordeaz datele psihologice si neurologice ca si
atunci cnd se cantoneaz n domeniul lor obinuit" Aceast recomandare a deve rut regul, iar neurolingvistica s-a dezvoltat si constituit ntr-un ansamblu multiplu de
348 NEUROUNQVIST1CA

cercetn despre care stau mrturie numrul i calitatea lucrrilor care s-au nscris n aceast abordare metodologic n care proiectul teoretic este imediat confruntat cu criteriul validrii sale prin analiza
corpului de performante reale observate la bolnavi
Jakobson- citeaz, ca ilustrare a acestei convergente mterdisciphnare si fructuoa se, lucrarea autorilor T Alajouamne A Ombredane si M Durnd consacrat analizei caracteristicilor articulatorii pe care le
capt sunetele limbajului la bol navn afazici moton Lor li se pare c difi culttile de articulare exprim trei categorii de fenomene care viciaz realizarea fone melor fie n mod izolat, conferind un caracter
dominant deficitului paretic (adic deficitului din punct de vedere muscular) distomc sau apraxic, fie n conjuncie Trei dintre caracteristicile tulburm sunt astfel descrise n termeni neurologici, interfernd
cu observaiile fonetice instrumentale Corn ponenta paretic descrie dificultatea ini tieni micrilor articulatorii componenta distonic desene acele fenomene legate de pierderea prin hipertome prin
rigiditate postural si/ sau pnn sincmezie, a amplitu dinu micrilor articulatorii si a coordo nani n timp, componenta apraxic descrie un nivel al tulburrii care afecteaz con figuraia micrilor buco
linguo faciale care intervin n executarea gestunlor sis ternului bucofonator n cursul vorbim
Autorii nu se pronun asupra naturii fonologice a deficitului, dar subliniaz c formele acestor deficite expnm analogii cu unele etape ale maturatiei progresive a elocuiunii la copil Reinnd ipoteza unei
involuii legate de leziune, ei au denumit sindrom de dezintegrare fonetic acele tulburri care afecteaz articularea sune telor limbajului aa cum se observ ele n afazia motone
CTEVA REPERE ISTORICE Dac neuropsihologia, n ceea ce pnveste metoda, numele lipsmdu-i, a luat fiin n mod efectiv o dat cu lucrrile fundamentale ale lui P Broca, Ia nceputul anilor 1860,
neurolingvistica este aceea care furnizeaz, n mod normal, ca s spunem aa, primele elemente ale unei concepii moderne a reprezentrii funcionale a limbajului n creier n cursul unor polemici extrem de
vehemente care i au opus, n cadrul Societii de antropologie din Paris, pe adepii unei teze globaliste aprat de P Flourens, care refuza s accepte c func tiile spiritului, n special limbajul, ar putea fi
legat n mod electiv de diferite pri ale creierului si adepii unei teze locali zationiste privind funciile superioare si,n spe, limbajul
Flourens recunotea c creierul ,sediu al inteligentei este unul' Dar, avnd n vede re ceea ce numim n prezent adesea func tu superioare', el refuza categoric s ia n considerare ipoteza c fiecare dintre ele
ar putea constitui un ansamblu individualizat si reprezentat ca atare n creier De fapt, nu numai toate percepiile, toate actele de voin toate facultile intelectuale rezid exclusiv n acest organ, dar toate
aceste faculti ocup aici acelai loc De ndat ce una dispare din cauza unei leziuni a unui punct dat al creierului propnu zis, toate dispar, de ndat ce una revine pnn vinde carea acelui punct, toate revin
Facultatea de a percepe si de a voi nu constituie deci dect o facultate esentialmente una, iar aceast facultate una rezid esentialmente ntr-un singur organ" El consider c fiecare dintre prile creierului
este indis pensabil exercitrii tuturor funciilor superioare Inteligena, sau spin tul, sau su fletul, ca s relum termeni care pe atunci acopereau aceeai realitate, era fructul

:m
ui exerciiu gkjbal ^ prile creierwui r
Leziunea uneia
dintre prile creieWIui nu poate distruge aceast inteligent pentru c ea este unitar n pnncipiul ei, fiecare din celelalte pri suplinind ceea ce slbete, cu excepia unui efect de mas, de felul totul sau ni
mic, care distruge o ntindere sau o mare cantitate a creierului, excluznd astfel posibilitatea suplinim Lobii cerebrali concur n mod efectiv, pnn ntregul lor ansamblu, la exercitarea funciilor lor, fund cu
totul natural ca una din pri s poat fi suplinit de alta ca inteligenta s poat subzista sau s se poat pierde pnn fiecare din ele lat destule motive ca s nu plasm rnd pe rnd sediul acestei inteligente n
fiecare dintre aceste pri, iar apoi s o excludem, rnd pe rnd, din fiecare Eroa rea const n a nu lua n considerare dect cutare sau cutare puncte date ale lobilor cerebrali cnd ar trebui s le lum n
considerare pe toate
n cadrul acestor discuii n edina din 18 apnlie 1861 la Societatea de antro pologie din Paris, Broca a prezentat descnerea clinic a unui bolnav Leborgne decedat de cinci zile dup ce trise vreme de
douzeci si unu de ani n Spitalul Bicetre unde era internat Acest bolnav, n cursul ultimilor ani de viat, nu putea pronuna dect silaba tan", n general reiterat n contururi melodice extrem de modulate

Dup o descriere minuioas a stm macroscopice a creierului, Broca conchidea , Aadar totul ne permite s credem c, n cazul de fat, leziunea lobu lui frontal a fost cauza pierdem vorbim ' El fcea
totodat precizarea c focarul principal si sediul pnmitiv al ramolismen tului (responsabil de dispariia limbajului articulat) este partea mijlocie a lobului frontal din emisfera stng" Astfel se fcea corelaia
anatomo-clmic ntre afemie",
NEUROUNGVISnCA

nume reinut de Broca pentru denumirea acelei deficiente de articulare a limbajului, si leziunea care distrugea piciorul celei de a treia circumvoluii frontale stngi
Cteva luni mai trziu, la edina din luna august 1861 ,ntr-o lung comunicare intitulat Remarci asupra sediului facultii limbajului articulat, urmate de o observaie privind afemia (pierderea vorbim)
Broca expunea preocupnle teoretice care l ghi dau Limbajul, ca facultate general care const n a stabili o relaie constant ntre o idee si un semn", se deosebete de fcui ttile lingvistice particulare
care utilizeaz cutare sau cutare suport, sunet, gest, figur sau traseu oarecare '.pentru a asigura reali zarea limbajului, un limbaj articulat care utilizeaz sunetul vocii pentru a constitui semne care
autorizeaz limbajul oral st fel, concepia de ansamblu a unui sistem funcional al limbajului era afirmat n termeni recunoscui si azi si care funda menteaz ruptura cu concepia globalist dominant pe
atunci orice limbaj presu pune un wsfe/n emitor (muchii apar tului efector, nervii care i activeaz si zona din cortexul cerebral care i controleaz) un sistem receptor si, ca s relum chiar cuvintele lui
Broca, acea, parte a creierului care tine sub dependenta sa facultatea general a limbajului" Rsturnarea teore tic la care el procedase avea s conduc la o generalizare a pnncipiului localizm cerebrale a
funciilor superioare si la m staurarea curentului asociationist
Bolnavul Leborgne nu dispunea dect de dou foneme f si El le utiliza n toate sensunle, dar le articula ntr un mod cu totul pertinent din punct de vedere acustic S a observat frecvent, n afaziile motom, o
asemenea reducere la un singur item lexi cal disponibil Acest enun recurent", cum 1-a numit J H Jackson, ar expnm ultimul
350
351 NEUnOUNGVWTlCA

act lingvistic m curs de efectuare m mo mentul instalm leziunii Acest enun bine articulat ar fi rezultatul activitii emisferei drepte emisfera cerebral non dominant pentru limbaj si responsabil de
dimensiunea automat a limbajului Conservat m memone fr s fi fost trans format mtr o propoziie el nu conine nici o propoziie si nu este m acest caz dect un suport pentm variaiile melodice care
exprim adaptrile bolnavului in eforturile sale permanente de comunicare A prezenta fie si numai o vedere pano ramic sumar a lucrrilor actuale de neurolingvistic ar depi cu mult cadrul prezentului
articol Un singur exemplu cu privire la acelai obiect care cu Broca a dus la geneza neurolingvisticn ne va de monstra permanenta schemelor metodo logice si aprofundarea teoretica legat de evoluia
cercetrilor lingvistice care se bazeaz pe disponibilitile tehnologice noi
O ANALIZA FONETICA SI FONO LOGICA W Ziegler si D von Kramon (1986) au cutat s msoare efectele de coarticulare la un bolnav afazic si respec tiv la patru subieci normali de limba german
Efectele de coarticulare traduc distribuia trsturilor fonologice pe seg mente discrete (foneme) prin frontierele silabice ba chiar prin frontierele cuvin telor m limbajul real Indicii fonologiei nu au putut fi
niciodat identificai in mod complet m segmente discrete nici la nivel acustic si nici in compunerea micrilor aparatului bucofonator Astfel mtr o structur disilabic (vocal consoan voca la) frecvena
primilor doi formani ai vocalei preconsonantice reflect o influent legat de realizarea vocalei postconso nantice
Frecvena punctului de amplitudine spectral maximal Vare caracterizeaz spectrul exploziei m consoanele ocluzive vanaz sistematic in funcie de mediul vocalic in care se realizeaz La bolnavii afazici
moton care manifest dificulti in stpnirea caracteristicilor fonologice cum pot varia ajustrile fine care prezideaz in domeniile spectral si temporal realizarea de lanuri fonemice'? O asemenea ntrebare
mtr un cadru conceptual si instrumental nnoit implic acelai ordin de probleme abordate de Alajouamne si colaboratorii si Observaiile se refer la repetarea de 30 de ori pentru fiecare dintre cele patru
vocale [V = (i y u a)] a itemului vector
gat Vt 3/ unde schwa () constituie punctul culminant al celor dou vocale iniial si final Frecventele formantice ale lui \chwa se preteaz cel mai bine la urma nrea precursorilor acustici ai vocalei int
(V) si la msurarea mai uoar a influen telor impuse de aceasta [ ] nseamn oare ca s relum ipoteza lui Alajouamne Ombredane si Durnd c in acel deficit articulator al afazicului motor trebuie regsit
urma unei veritabile involuii care l readuce la stadiul unor cuvinte monosilabice holofrastice proprii copilu lui 9 Cam aceasta este ipoteza explicativa avansat de Ziegler si von Kramon cnd ei iau m
considerare la afazicii moton un model de producie articulatorie a limba jului prin realizarea succesiv de mono silabe izolate
GESTUL I CUVNTUL Aadar neurolingvistic ocup o poziie special m ansamblul lingvisticii tocmai m msura m care maladia consecutiv leziunii introduce observatorul direct m miezul sistemului
lingvistic in structura sa funcional Fr ndoial rmne mult de cunoscut pan a

f
se ajunge Ia o descriere complet i la nelegerea mecanismelor lingvistice si a mecanismelor neurofiziologice care le susin
In cadrul leziunilor cerebrale focale dezorganizarea performantelor lingvistice pare s loveasc imediat instrumentali tile lingvistice cum le a denumit K Goldstem si numai in mod mediat sistemul cognitiv
nsui Capacitile de comportament social adaptat rmn la aceti bolnavi dovedind o bun conservare a acestui sistem cognitiv Un cmp nou si complementar se deschide neurolingvisticu in examinarea
tulburrilor care afecteaz tocmai acest sistem cognitiv aa cum ni se dezvluie ele m dementele Alzheimer si m dementele senile de tip Alzheimer
Complexitatea si bogia sarcinii nu ar putea fi mai bine evocate dect pnn acest citat din Merleau Ponty din capitolul 6 prima parte a crii sale Phenomenologie de la perception pe care el l intituleaz
semnificativ Le corps comme expression et la parole si pe care l consacr tocmai analizei afaziei dup ce a evocat gestul ca raport al omului cu lumea sensibil el extinde aceast reflecie la universul lin
gvistic ca ansamblu gestual Gestul lingvistic ca toate celelalte i deseneaz el nsui sensul [ ] Gesticulaia verbal dimpotriv vizeaz un peisaj mental care nu este dat de la bun nceput fiecruia si care are
ca funcie tocmai comunicarea Dar ceea ce nu d natura d aici cultura Semnificaiile disponibile adic actele de exprimare anterioare stabilesc intre subiec ii vorbitori o lume comun la care cuvn tul
actual si nou se refer ca gestul la lumea sensibil Iar sensul cuvntului nu este nimic altceva dect modul m care el manevreaz aceast lume lingvistic sau creia u moduleaz pe acest clavir semnificaii
dobndite Afirmnd m felul
NEUROUNGVISmCA

acesta comunitatea care leag cuvntul si gestul el subliniaz specificitatea cuvan tului Ceea ce este ins adevrat si justific situaia special pe care o are de obicei limbajul este c singurul din toate
operaiile expresive cuvntul este capabil s se sedimenteze si s constituie o expe nent intersubiectiv A compara vorbirea cu muzica pentru a marca deosebirea lor esenial prin faptul c una vorbirea se
bazeaz pe uitarea de sine viznd lumea despre care vorbete chiar dac este vorba de ea nsi pe cnd cealalt trebuie s se reconstruiasc integral in contiina fiecrui artist care i se druiete O gndire
fr cuvnt reprezint nendoielnic un ideal intangibil pe cnd o muzic fr sunet este propriu zis un nonsens De aceea se cuvine s reaezam gndirea printre fenomenele de expresie Bibi Alajouamne T
Ombredane A Duraid M Le syndrome de Jes / tegration phon&tique dans laphaste Massoi et Cie Pans 1939 Alzheimer A Ober eine eij,enartige Erkrankung der Hirnrmde AllgemeineZeihchrift[ ] 64 1907 pp
146 148 11 Rottenberg DA Hochberg F H (ed ) Neurological Classics m Modern Translation Hafner Press New York 1977 PP 41-43 Bayles K A Kaszmak W Commumcation and Cogmtion in Normal Agint,
and Dementia Taylor an Francis Ltd London 1987 Broca P Bulletin de la S xiete d anthropologie de Pan* 1861 6 pp 235 ^37 330-357 1865 6 337 393 Flourens P Recherches expe'rimentales sur Ies
propnitis et Ies fonctions du systeme nerveux dans Ies animaux vertbres Bailhere Pans 2 e eil 1842 Goldstem K Language and Language Dtsturbances Grune and Stratton New York 1948 Hecaen H
Introduction a la neuro-psychohgie Larousse Pans 1972 Hecaen H Dubois J La naissance de la neuropsychologte du langage (1825-1865) Textes et documenta NEUROMEDIATOR

m
NEUROMEOIATOR
anon, Pans, 1969, Ingaray, L , Le lan-gage des demente, Muutnn, Pans, 1973, Jakobson, R , Essai de Iwguistique generale, traduit el preface par Ruwet N Le fiditions de Minuit Pans, 1963 Jackson, J H Scleited Wnlingt, (Taylor.J ed ) Hodder and
Stoughton, London 1931-1932 Merleau Ponty, M , Phenomeno logie de la perception Gallimard Paris 1945 Uff FJ Mack L Mahlman J Greenberg S , A Companson of Lexical Semantics Inquire ments in Left Hermsphere Stroke and Alzheimer Disease'
m Brain and Language 34 1988 pp 262-278 Ziegler W von Kramon D Disturbed Coarticulation m Apraxia of Speech Acoustic Evidence Brain and Language 29 1986 pp 34^t7

NEUROMEDIATOR (engl neurotrans mitter) Molecula sintetizat i eliberata de neuroni i care asigura transmiterea chimica a influxului nervos (Sinonim neurotransmittor)
Atest fenomen se produce la nivelul smapsiei^ neuronale, adic ntre neuronul presmaptic si neuronul postsmaptic Neuro nul presmaptic conine deci neurotrans mittorul iar elementul postsmaptic prezint
la suprafaa sa receptori care recunosc neurotransmittorul si declan seaz propagarea influxului Un neuron poate conine mai muli neurotransmitton, transmisia chimic depinznd de tipul de
neurotransmittor implicat si de natura receptorilor de la nivelul postsmaptic Pentru ca o molecul s fie recunoscut ca neuromediator, este necesar ca ea s ras pund la sase principii fundamentale
1) precursorii acestei molecule, precum si enzimele necesare sintezei sale, trebuie s fie prezeni n elementul presmaptic,
2) neurotransmittorul poate fi gsit n regiuni cerebrale particulare, crora h se poate stabili o cartografie precis, el este
prezent de-a lungul ntregii celule nervoase, iar stocarea sa se face n terminaia axonal,
3) n cazul unei depolanzn smaptice, neuromediatorul este eliberat n spaiul smaptic prin terminaiile nervoase,
4) molecula eliberat exercit o aciune specific asupra receptorului postsmaptic,
5) n fanta smaptic pot fi puse n evident enzime si mecanisme inactiva toare ale neuromediatorului,
6) substane farmacologice pot aciona n mod specific asupra transmisiei in fluxului
Trei grupe de molecule rspund acestor criterii aminele, ammoacizii si neuropep tidele Aminele sunt actualmente neuro transmittorn cei mai bine cunoscui Principalele amine sunt acetilcolma sero tomna,
dopamina, noradrenalma, adrena lina (ultimele trei sunt catecolamme) Aminodcizn sunt molecule cu greutate molecular mic Dintre ei, s citm acidul gama ammobutinc (GABA) si mo lecule mai recent
identificate ca neuro transmitton acidul glutamic si acidul aspartic, si, n curs de identificare, taurina
Neuropeptitlele au o greutate molecular mai mare si se compun dmtr o succesiune de ammoacizi n numr variabil (de la 3 la 30) Ele au fost descoperite recent, iar rolul lor fiziologic este, pentru unele din
ele, nc prea puin cunoscut Unele dintre aceste peptide joac, de altfel, un rol ca substan hormonal la nivel intestinal (substana P , colecistokinina) Un grup dintre ele, numite endorfine, sunt substane
cu aciune morfinomimetic Cele mai cunoscute sunt metenkefalina, leuenkefalma si beta-endor-ftna Toi aceti neuromediaton pot avea efecte foarte diferite, chiar opuse, n sistemul nervos central, dou
tipuri de neuromediaton putnd coexista, putnd fi
eliberai n acelai neuron dopamina, colecistokinina, GABA si substana P
SINTEZA NEUROMEDIATORILOR Sinteza neuromediatonlor se face pornind de la precursori si necesit enzime specifice
Sinteza catecolamineloi Precursorul tuturor catecolammelor este un armnoacid, tirozma Furnizat de alimentaie si capabil s traverseze bariera hematoencefalic, el este captat activ de neuron Aportul
ahmen tar de tirozma este ntotdeauna excedentar n raport cu nevoile sintezei neuronale Pnma etap a biosintezei este o etap linu-tant enzima de hidroxilare a tirozmei (sau tirozinhidroxilaza) regleaz
proporia de catecolamme sintetizate prin activitatea sa mai mult sau mai puin important Compusul astfel format este dihidroxi fenilalamna sau dopa Aceasta sufer apoi o sene de reacii, dintre care prima
duce la transformarea n dopamina, iar sinteza va fi stopat la acest nivel pentru neuronii dopaminergici n continuare, dopamina va fi transformat n noradrenalma (cu oprirea aici a sintezei pentru neuronii
noradre nergici) si n adrenalin pentru sistemele adrenergice Aceste etape nu sunt limitate
Sinteza serotomnci Precursorul este un armnoacid, tnptofanul Acesta se gsete n cantitate limitat la nivel cerebral, deoarece n circulaie este legat de serumalbumin si numai fraciunea liber trece
bariera hematoencefalic n caz de stres sau n procesul de maturatie neurologic, la nceputul dezvoltm, tnptofanul este eliberat n cantitate mult mai mare, contribuind deci la o intens activitate a
sistemului serotomnergic Pnma enzima de sintez care transform tnptofanul n 5-hidroxitnp-tofan este tnptofanhidroxilaza Aceast etap este hmitant, iar enzima este specific 5-hidroxitnptofanul este
apoi
transformat n serotomn de o decarbo-xilaz, care este o enzima nespecific, ntruct intr i pe calea de sintez a catecolammelor
Sinteza acetilcolinei Sinteza acetilcoh-nei se face pornmdu-se de la coenzima A si de la colin, cu ajutorul cohnacetil transferazei Etapa este una hmitant, iar enzima este specific Dar biosmteza este, de
fapt, reglat de concentrarea intra celular de colin
Pentru aceti neuromediaton clasici, numai enzimele sunt sintetizate n corpul celular, iar neuromediatorn migreaz spre terminaiile axonale, vancozittile si butonn smaptici
Sinteza GABA i a glutamatului Pre cursonil principal al acestor ammoacizi este glucoza Sinteza lor este legat de ciclul Krebs
Sinteza neuropeptidelor Neuropeptidele sunt sintetizate direct n corpul celular, sub form de precurson Aceti precurson sunt molecule mn, care migreaz apoi ctre terminaii, iar maturatia lor se nsoete
de sciziune la nivelul de secvene protidice ncadrate de ammoacizi bazici, cu formare de numeroi compui Astfel, sistemul opioid denv din trei familii propiomelanocortina (care d, n pnncipal, betaendorfina), pro enkefalma (precursor al moleculelor enke falmergice) si prodinorfinele (precurson ai neoendorfinelor si ai dinorfinelor)
STOCAREA NEUROMEDIATORILOR Stocarea neuromediatonlor are loc n intenorul veziculelor smaptice, iar aceste vezicule astfel formate permit celulei s pstreze o rezerv de neuromediator care va
putea fi eliberat n caz de necesitate Pe de alt parte, aceste vezicule protejeaz neuromediatorul de enzimele mtracitoplas-matice Veziculele intervin, de asemenea,
354 NEUROMEDIATOR

n sintez, n cazul neuronilor noradrener gici, deoarece ultima enzim de sintez (dopammbetahidroxilaza) se afl localizat aici n cazul depolanzni neuronului eli berarea se face pornind de la vezicule
prin exocitoz n spaiul smaptic

Neurotransmittoru exist si sub form liber si de exemplu,n cazul acetilcolmei transmisia influxului se face prin eliberarea fraciunii libere a neuromediatorului pe cnd fraciunea vezicular nu intervine
dect n caz de depolanzare neuronal repetat Ageni farmacologici pot interveni asupra fraciunii veziculare a neuromediatorului n cazul unor neuromediaton catecola mmiu rezerpma provoac o eliberare
de neuromediaton si o depletie a veziculelor smaptice n citoplasm
ELIBERAREA NEUROMEDIATORI LOR Depolanzarea terminaiilor axonale sub influenta potenialelor de aciune, provoac eliberarea de neurotransmitton n spatftjl sau fanta smaptic Aceasta nu
poate avea loc fr o intrare prealabil de calciu n elementul presmaptic Eliberarea se efectueaz prin exocitoz, pornind de la veziculele smaptice pentru majoritatea neuromediatonlor, sau pornind de la
fracti unea liber, pentru acetilcolm
Unu compui pot s mpiedice elibera rea neurotransrmttorului rezerpma, dar si substane care intervin asupra canalelor ionice, cum sunt tetraiodoxina (asupra ioni lor de sodiu) sau tetraetilamomul (asupra
ionilor de calciu) Dimpotriv, injectarea extracelular de calciu provoac eliberarea neuromediatorului n cazul acetilcolmei exist la nivelul jonciunii neuromusculare, n absenta potenialului de aciune,
poten tiale electrice ale celulei n repaus, numite poteniale miniaturale Ele ar rezulta din eliberarea aleatoare a fraciunii libere a
acetilcolmei prin cuante (molecule n numr mic) n neuronii care funcioneaz cu mai muli neuromediaton, potrivit cu intensi tatea frecventei de stimulare, se produce o eliberare selectiv a unuia dintre ei
Eh berarea unui neuromediator de altfel se poate efectua pornind de la mai multe componente structurale celulare terminaie axonal butoni smaptici sau vancozitti Ct privete mesajul care se propag la
elementul presmaptic, el nu poate avea loc fr o etap de recunoatere prealabil a neuromediatorului de ctre elementele celulare de membran ale neuronului postsmaptic Aceste elemente sunt numite
receptori Interaciunea cu neuromediatorul va permite producerea unui rspuns (hiperpolanzare sau depolanzare)
PROPRIETATEA RECEPTORILOR Po zitnle receptonlor sunt saturabile prin legarea unei molecule de neuromediator drept poziie de recunoatere Interaciunea este specific Legtura hgant receptor este
reversibil Ea permite o modificare a configuraiei spaiale a receptorului Uneon aceast modificare se nsoete n mod direct de deschiderea unui canal ionic membranar cu trecere de ioni (sodiu, de
exemplu, n cazul receptorilor de tip nicotmic ai sistemului colmergic) Alteori receptorii modificai activeaz o protein (proteina G), care la rndu i permite mo dificarea canalelor (receptor GABA de tip B)
n alte cazuri, este necesar o etap enzimatic anterioar nainte de modifi carea canalelor
n sinapsele excitatoare, ionii implicai n funcionarea elementului postsmaptic sunt sodiul si calciul n cazul sinapselor inhibitoare se observ o intrare de ioni clorati, care induce o hiperpolanzare, inhibnd
deci o depolanzare (cazul

p
sinapselor gabaergice) Receptorii post-smaptici sunt multipli i pentru fiecare tip de neurotransmitor exist numeroi receptori cu aciuni foarte difente, uneori opuse si avnd afiniti diverse pentru mo
lecul Pentru acetilcolm exist recepton muscanmci si nicotmici Pentru noradre nai m exist recepton alfa si beta care, ei nii, se subdivid n subclase (alfa l alfa 2 sau beta l beta 2)
INACTIVAREA NEUROTRANSMITA TORILOR Inactivarea neurotransrmt tonlor se face pe dou ci principale , degradare enzimatica si recaptare
Degradarea enzimatic Aceasta face s intervin enzime care degradeaz neuromediatorul n fanta smaptic Pentru monoamine enzimele puse n joc sunt catecol O metiltransferaza si monoammoxi daza
Produsul excretat este 3 metoxi 4 hidroxifemlglicolul (M H P G ) pe cnd dopamina este degradat n acid homo vanilie (HVA) si n acid 3,4 dihidroxi femlacetic (dopa C) Pentru serotonm acioneaz doar
monoammoxidaza iar denvatul de excreie este acidul 5 hidroxi mdolacetic (5 HIA) Toi aceti compui pot fi dozau n unn sau n L C R ceea ce poate prezenta un interes deosebit m une le patologii Ct
pnveste sistemul cohner gic, acetilcolmesteraza este aceea care elibereaz acetilcolm de coenzim
Ct pnveste catabolismul peptidelor, endopeptidazele sunt acelea care se nsr cineaz s le degradeze pnn hidroliz n cazul GABA, molecula este degradat de o transarmnaz
Mecanismul recaptaru. Recaptarea este un proces pnn care neuromediatoni sunt recuperai de ctre terminaiile nervoase nsele, molecula putnd fi n acest caz reutihzat Este un transport activ care
NEUROMEDIATOR

necesit energie (consumarea de adeno-zin tnfosfat sau A T P ) Este un fenomen saturabil Cantitativ se refer la 70% dintre monoammele eliberate
REGLAREA FUNCIONRII NEURO NULUI Reglarea se poate face la nivelul sintezei neuromediatorului de ctre enzim limitant n unele sisteme, o activitate electrica crescut poate accelera sinteza
(exemplu neuronii catecolammergici) Se poate aciona si prin intermediul recep forului presmaptic, pnn mecanismul retro reglator pornind de la produsul excretat Autoreceptorn (recepton situai pe ele
mentul presmaptic) pot stimula sau inhiba sinteza dar si eliberarea neurotransmita torului Ageni farmacologici pot aciona asupra autoreceptonlor pentru a bloca sau a stimula sinteza Receptorii ca atare pot
varia cantitativ la suprafaa celulei indu cnd o hipo sau hipersensibilitate neuronal
TEHNICI DE IDENTIFICARE A NEUROMEDIATORILOR Pot fi utilizate cinci tehnici de identificare difente
Tehnici de detecie directe Sunt tehnici morfologice care vizeaz identificarea neurotransmittonlor sau a enzimelor care intervin n sinteza sa
1) hMofluorescenta Aceast tehnic const n a forma cu catecolammele den vati fluoresceni ceea ce permite o cartografiere a cilor catecolammergice Este, de asemenea, posibil utilizarea pro
pnettilor de oxidoreductie a unor neuro mediatori, fcnd ca monoammele s intre n reacie cu sruri metalice, dar aceast tehnic este prea puin specific,
2) reacii imunologice Principiul este de a pune n prezent anticorpii specifici ai neuromediatonlor cu moleculele nsei sau cu enzimele care intervin n sinteza lor,
357 N6UROMEDIATOR

considerate n acest caz antigeni Este o tehnic de vizualizare extrem de sensibil n felul acesta s-au putut detecta n celulele nervoase diferitele enzime de sintez ale monoaminelor, stabihndu se
cartografia cerebral a numeroi compui (GABA acetilcohn etc),
3) captarea Tehnicile morfologice utili zeaz de asemenea, proprietile de cap tare de ctre neuroni a neurotransmittonlor n mediul extern ntr adevr injectarea n spaiul extracelular a unui
neuromediator de sintez radioactiv permite apoi n timpul trecem acestuia n mediul intra celular, vizualizarea celulelor nervoase
Tehnici de detecie indirecte Exist dou tehnici principale tehnicile bio chimice si tehnicile electrofiziologice
1) Tehnicile biochimice f ac apel la reat tu biochimice care se desfoar n celulele nervoase Este posibil s msurm densi tatea neuromediatorului ntr o celul sau ntr un onstituent al acesteia (terminaii
axonale ), precum si concentraiile pre cursorilor, ale enzimelor care intervin n sintez, sau ale catabolitilor neuromedia torului n afar de aceasta, tehnica ,bmdmg' ului sau marcarea receptorilor pnntr un
hgant permite analizarea densi tatu receptorilor pe suprafaa unui neuron, caracterizarea acuvittu sale farmacologice sau a afinitii fat de produsele prezente n mod natural sau de sintez Prin aceast
tehnic se pun n evident substane capabile s mimeze activitatea neuromedi atorului (agonisii) sau s i mpiedice aciunea fiziologic (antagomti) Exist, n sfrit, metode bazate esenialmente pe
marcarea izotopic, permind furnizarea de indicii asupra activitii neuronilor (viteza de rennoire a neuromediatorului, sinteza sa etc)
2) Tehnicile electrofiziologice pot face apel la modificri de descrcare neuronal observate n urma administrm unor substane, a unor neuromediaton de sintez si a unor ioni la periferie
CARTOGRAFIA CEREBRAL A NEUROMED1ATORILOR Cu ajutorul a diferite metode histologice a fost posibil stabilirea precis a localizrilor cerebrale a unor neurotransmitton Sunt n curs de
identificare si alte sisteme neuronale unele dintre ele nc foarte slab cunoscute Mai mult, neuromediatorn au repartiii neomogene
Sistemul catecolaminergic
Calea noradrenergic Principala iner vatie provine din locus coeruleus Celelalte formaiuni care conin corpii celulari ai neuronilor sunt regrupate la nivelul pro tuberantei si al bulbului rahidian Se disting
fascicule ascendente si fascicule descen dente Fasciculele ascendente se dirijeaz spre diencefal (hipotalamus nucleu olfac tivi ana preoptic) spre ariile limbice ca si spre hipocamp amigdal cortexul
cerebral si nucleu rafeului Fasciculele descendente sunt constituite de cile noradrenergice care se proiecteaz asupra cerebelului formaiei reticulate bulbare sau n mduva spinrii pnntr un cordon lateral
Calea dopamnergic Corpii celulari se gsesc ndeosebi la nivelul trunchiului cerebral si al mezencefalului,n substana neagr si ana tegmental ventral Aceste sisteme se proiecteaz la nivelul nucleului
caudat, al putamenului si globus palhdus Calea mgrostnat este important deoarece se refer la 2/3 din doparmna cerebral Celelalte sisteme inerveaz cortexul hmbic, pornind de la ana tegmental ventral
Exist, n sfrit, dou fascicule generate
f?
/?
NEUHOMBMATOR

in hipotalamus si care se proiecteaz, pnn axoni scuri, fie n hipotalamusul nsui, fie la nivelul prii mediane a hipofizei (post hipofiz)
Calea adrenergic Exist dou grupun de celule principale un grup plasat lateral de oliva bulbar si un al doilea situat n partea dorsomedian a formaiei reticulate Fasciculele inerveaz mezencefalul, tala
musul si hipotalamusul
Sistemul serotomnergic Corpii celulari se afl n partea de jos a trunchiului ce rebral, n nucleu rafeului si se proiecteaz la nivelul ariei optice, a hipotalamusuluu__ talamusului amigdalei, cortexului
cerebral precum si n mduva spinrii Celulele serotomnergice sunt puin numeroase 30 000-40 000 n nucleu rafeului
Sistemul colinergic Nu l putem localiza cu certitudine dar pare implicat n calea habenulo pedunculo septo hipocampic n unele ci care se proiecteaz n cerebel n amigdal, n unu interneurom ai stn
atului si ntr un grup de nuclei din globus pallidus, cu proiecie cortical
Sistemul gabaeigic Nu exist sistem bine localizat deoarece corpii celulari se gsesc repartizai n ntreg creierul ns o concentraie mai puternic a GABA este decelabil la nivelul substanei negre si al
nucleilor profunzi ai cerebelului, fibrele proiectndu se n putamen, globus pallidus, nucleul accumbens Se observ foarte adesea o bucl funcional ntre sistemul ascendent dopammergic si cel descendent
gabaergic n afar de aceasta, 30% din ansamblul terminaiilor neuronale cere brale funcioneaz cu GABA ca neuro mediator
Acidul glutamic si acidul aspartic moleculele lor ar fi implicate n neurotrans misia la nivelul hipocampului, al cerebelului si la nivel cortical (spre talamus si corpii striai)
Majoritatea cilor acestui sistem sunt incomplet cunoscute sau nc neidentificate Cea mai bine definit este substana P corpii celulari for meaz neuroni scuri mai degrab dect proiecii difuze, ndeosebi
cu mterneurom Substana P ar fi localizat mai ales la nivelul hipotalamusului, talamusului, gan glionilor bazali, substanei negre si al cor donului posterior al mduvei Ali neuroni si ar avea proieciile n
nucleul interpedun cular dublnd calea colmergic
Peptidele opioide beta endorfma ar fi prezent mai ales n hipotalamus si ar inerva sistemul hmbic si mezencefalul Pep tidele hipotalamice i excercit aciunea trecnd n hipofiz (vazopresma, angio
tensina prolactma etc) Somatostatma este prezent n hipotalamus, ganglionii bazali si cortex, ca si colecistokimna
ASPECTE NEUROFARMACOLOGICE ALE ACIUNII ASUPRA NEURO MEDIATORILOR Prin aciunea unor substane farmacologice pot fi perturbate toate fazele metabolismului neuromedia lorilor
Prin inhibarea competitiv a pre cursorului (tnptofan, de exemplu cu ajutorul leucinei) se poate aciona asupra primelor stadii ale sintezei La fel alfa metilparatirozma blocheaz sinteza catecolammelor
Rezerpma provoac o depletie a veziculelor catecolarmnergice n ceea ce privete sistemul colinergic, hemi colina poate inhiba sinteza acetilcohnei Numeroase substane farmacologice pot interveni si
asupra receptonlor, fie ca agonisti fie ca antagomti (pilocarpina, antagonist pentru neuronii cohnergici) n ceea ce pnveste sistemele catecolammer gice, receptoni alfa sunt blocai de cloni din, receptorii
beta de betablocanti (propanolol ) Pentru opiacee, morfina poate juca un rol de agomst, n timp ce NEUROPEPTIDA
naloxona este un antagonist specific Unele substane pot, de asemenea, s acioneze n sensul inactivm neurotransmit-tonlor
Inhibitorii moroaminoxidazei (deprenil) pot inhiba enzima de degradare a cateco lammelor Pornind de la aceste substane de altfel, s au putut distinge clase de pro duse care interfereaz cu neuromediatorn
neurolepticele, antagonisti ai receptorilor doparmnergici presmaptici elibereaz astfel dopamina, prin anularea retrocontrolului Ele au o aciune antipsihotic permind utilizarea lor n psihozele acute sau
cro mce Antidepresom, inhibitori ai degradrii monoammelor (IMAO) sau blocanti ai recaptrn (antidepreson tncichci) sunt utilizai n cazul depresiei pentru a stimula psihismul si a ameliora dispoziia
Psihosti mulentele activeaz funcia catecolammer gica Cele mai cunoscute sunt amfetarrunele cu aciune stimulatoare pentru memorie oboseal etc
ASPECTE FIZIOPATOLOG1CE Neuro transmittorn intervin n controlul tuturor comportamentelor umane
Monoanunele Aceti neuromediaton sunt implicau n comportamentele motorii n executarea micrilor n boala Parkinson, o degenerare d substanei negre provoac o prbuire a doparmnei, ducnd la
ngidi ae, la tremurtun, la akmezie Admims trarea de L dopa permite corectarea cvasitotal a tulburrilor
n patologia depresiv, unele depresii par a fi legate de o funcionare anormal a sistemelor ammergice centrale Aceast ipotez se bazeaz pe succesul inhibitorilor monoarrunoxidazei n aceast patologie,
sugernd o hipofunctionare a sistemului catecolarmnergic n depresie La fel, toate tnciclicele acioneaz n acelai sens, inducnd recaptarea monoaminelor Alte
substane, cum este clonidma, agonisi al receptorilor alfa 2 adrenergici, au o aciune depresiv, pe cnd yohimbina (antagonist al receptorilor alfa 2 presmaptici) are o aciune antidepresiv
Monoammele par s aib un rol n patologia schizofrenic cum ne o atest, pnn efect indirect, aciunea pozitiv a neuro lepticelor, dar rolul lor este prea puin cunoscut Mai mult monoammele par im plicate
n reglrile hormonale (inhibarea secreiei de prolactin prin dopamina) Este de asemenea, evocat intervenia lor n memorizare si atenie
Acetilcolma joac un rol important n comportamentul motor n patologie nuaste nia boala imunologic ce duce la distru gerea receptorilor nicotmici ai jonciunilor neuromusculare conduce la o
fatigabihtate major si mvahdant Mecanismele coli nergice intervin, de asemenea n nvare si memorizare Scopolamina, antagonist al acetilcohnei are un efect amneziant la ani mal pe cnd fzostigmma
(agonisi) favo nzeaz nvarea n patologie, boala Alzheimer se nsoete cu o puternic re ducere a activitii colmergice n plan clinic, aceast boal afecteaz mai ales n mod progresiv, funciile cognitive
Sistemul gabaergic Reducerea activi tatu sistemului este implicat n pertur bnie biochimice care nsoesc coreea Huntington
Sistemul peptidergic Acest sistem este implicat n transmisia de mesaje dureroase mai precis, n raport cu substana P si sistemul enkefalmergic
Bibi Collu R etaln Bram Neurotransmittert, dnd Hormones, Raven Press, New York, 1982

NEUROPEPTIDA (engl neuropep ode) Molecula protidic implicata in funcionarea sistemului nervos.
NEUHOPSIHIATRIE

Descoperirea, n cursul anilor '70, a unor proteine ale creierului si hipofizei al cror efect l reproduce pe acela al morfinei (endorfinele) a suscitat un ansamblu de cercetri, azi n plin expansiune Darideea
unei modulri a funciilor cerebrale cu ajutorul unor molecule peptidice a fost sugerat deja de efectul unei ablatn de esut hipo fizar asupra dobndim de reflexe condiionate de evitare la obolan (N

Applezweig si M Baudry 1955) Administrarea de pep tide hipofizare permite corectarea acestui deficit Aceste peptide mai ales hormonul adrenocorticotrop (ACTH) si vasopresma influeneaz de asemenea,
comportamen tul animalelor care nu au suferit n pre alabil nici o manipulare experimental Acest tip de experien si administrarea de fragmente sintetice care reproduc unele secvene de aminoacizi ai
peptidelor natu rie au condus la ideea c efectul compor lamentai al acestor compui, cunoscui n majoritatea lor ca hormoni nu trece prin clasica lor aciune endocrin Mici frag mente din aceti compui,
lipsite de orice aciune hormonal, exercit, de fapt o acti une asupra comportamentului
Se tie n prezent c hormonii hipofizari si numeroase alte peptide gsite n tesu tunle penfence, ca, de exemplu, n tubul digestiv, pot fi sintetizate si n creier Ele formeaz ci de neurotransmisie zise
peptidergice ', alturi de clasicele ci de transmisie monoammergice Neuropep Udele se caracterizeaz pnn marele numr de agonisii care posed o structur simi Iar Aceti omologi pe plan structural pot
complica sarcina cercettorilor, care au recurs esentialmente la metode imuno citochirruce si de bmdmg (legtur) la poziiile moleculare, spre a studia aceste structuri noi O atare organizare dovedete,
poate, modul n care evoluia a reglementat
problema complexitii crescnde a siste melor nervos si endocrin si a interaciunilor lor Pe de alt parte, neuropeptidele si monoammele sunt adesea colocalizate" n aceiai neuroni si eliberate n acelai
timp n fanta smaptic, ca n cazul doparmnei si colecistokininei
Neuropeptidele fund neurotransmitton eventualul lor efect terapeutic a fost studiat pe modelul psihotropelor care afecteaz neurotransmisia monoammergic n spn jinul acestor ipoteze, cercetri contradic
torn au artat o cretere sau o scdere d proporiei de endorfine n schizofrenie
Un derivat al endorfinelor, detirozin gama endorfina, ar avea proprieti anti psihotice, potrivit unei ntregi seni de studii olandeze care totui nu au fost confirmate de alte echipe Noi neuropeptide sunt des
copente n fiecare an Funciile lor rmn nc slab cunoscute, dar s ar putea ca n anii ce vin s se ajung la o mai bun cu noastere a substratului biologic al mala dnlor mentale si a aplicaiilor terapeutice

NEUROPSIHIATRIE (engl neuro

psychtatry) Psihiatrie n msura n care este considerat o patologie a sistemului nervos central, indisociabila de neurologie
Termenul de neuropsihiatne a fost mult timp utilizat pentru a califica psihiatria si de altfel, pn n 1968, neurologii sipsihi atrn au fost reunii, n Frana, n aceeai specialitate Tulburri neurologice si psihi
atnce sunt uneori ntreesute parkmsom enu, de exemplu, sufer adesea de tulburri depresive Aadar, ne putem reprezenta neuropsihiatna ca pe o ramur a ceea ce anglo-saxonn numesc psihiatrie organic
(W A Lischman), atunci cnd tulburrile psihiatrice sunt asociate cu o patologie somatic foarte precis Ea se deosebete de curente de gndire ca psihanaliza, n
361 NEUROPSHIATRIE

care sistemul nervos central, chiar dac locul su nu este negat, nu are un rol fundamental n articularea cunotinelor Definirea neuropsihiatnei ne oblig s precizm etapele de dezvoltare istoric a unei
discipline care insist asupra aspectelor somatice ale bolii mintale
NEUROANATOMIE, AGENI INFEC TIOSI SI CERCETRI ORGANICE
Ia Frana n secolul al XIX lea, legea din iunie 1838, stabilind modaliti de m ternare, determina crearea de stabilimente specializate Ahenistn puteau acum s stu dieze la pacienii lor bolile aa cum o
fceau celelalte discipline medicale si cu metode echivalente Acel curent orgamcist s a preocupat de nosografie, descriere ade ea minuioas a afeciunilor observate bazat pe fiziologie Pentru un anatomo
fiziolog ca F X Bichat (1771-1802), maladiile se datoreaz unor leziuni tisulare Dac F J V Broussais (1772-1838) insist asupra rolului inflamatiei (Trit de l'imtation et de la folie, 1828-1829) el caut s
si sprijine teoriile pe studii ana tomice Dincolo de anatomie, progresele metodelor de laborator fac de acum posi bile cercetrile microscopice Metoda anatomoclmic (proslvit de R Virchow [1821-1902]
caut s fac s corespund o leziune tisular unei maladii, ba chiar unui semn zis patognomoruc", caractens-tic pentru acea maladie
Psihiatria trebuia s se mulumeasc a desene sindroame, fr a le gsi bazele organice, cnd,n 1822, A-L Bayle descoper c o meningit cronic st la onginea unei afeciuni care ncepe pnntr-o mono
mame cu delir de grandoare, care evolueaz spre o mame, apoi spre o dement, sfrind cu moartea A Fournier (1879) recunoate natura sifilitic a acestei maladii, paralizia general Noguchi (1913)
identific drept responsabil treponema pallidum Aceast afeciune, devenit foarte rar de cnd sifilisul este tratat cu succes cu antibiotice, va servi mult vre me drept model orgamcistilor Mai trziu,
encefalita epidemic descns de C von Economo (1917), aflat la originea a nume roase stri psihotice, face s apar rolul factonlor virali Cu toate acestea, cazurile menionate vor rmne izolate n istoria
marilor sindroame psihiatrice
n paralel, pe urmele lui F Gali (1758-1828), se dezvolt ideea de locali zri funcionale cerebrale creierul este compus dmtr-o juxtapunere de centri care pot fi stimulai sau distrui n mod expe nmental
Afeciunile mentale ar depinde nu numai de un proces fiziopatologic, ci si de structuri cerebrale bine definite P Flourens (1794-1867) practic printre pnmii expen mentri pe sistemul nervos la animale
Anatomistn descriu lobii si circumvolutnle creierului n 1861,P Brocademonstreaz c o funcie poate fi vtmat de o leziune specific a creierului afazia, tulburare de limbaj, este rezultatul unei leziuni n
lobul frontal al emisferei stngi Mai trziu Broca localizeaz centrul limbajului' n cea de a treia circumvolutie frontal stng si definete noiunea de emisfer dorm nant emisfera stng la dreptaci si cea
dreapt la stngaci Sunt descnse ariile motorii, senzitive, senzonale (auditiv vizual), ca si anile nespecifice, zise asociative", constituind o adevrat hart a creierului Patologia limbajului este precizat
Dac vtmarea emisferei dominante se refer la regiunea descris de Broca, afazia pnveste exprimarea oral, dac leziunea se situeaz la nivelul interseciei paneto-temporo-occipitale (C Wermcke, 1874),
afazia privete nelegerea Altun de afazie*, tulburare a vorbim, se definesc

f*
tulburn ale cititului (alexie*) si sensului (stafie*)
m strintate In Germania, psihiatru organicisti (Somatiker") se ndic m-potnva motenitorilor tradiiei romantice, partizani ai unei explicaii pur psihologice a tulburrilor (ftycfiiJter") W Gnesmger
(1817-1868), apoi K Westphal (1833-1890), la Berlin, nu concep maladie mental n afara unei leziuni a sistemului nervos Psihiatru sunt si anatomisti T Meynert (1833-1892), la Viena, descrie diferitele
straturi celulare ale cortexului si d o baz organic clasificm maladiilor mentale Elevul su C Wemicke (l848-1905), care a descris o form de afazie, distinge mai multe tipuri de psihoze, dup calea de
aso ciatie cerebral v'tmat Acest punct de vedere nguros anatomic nu va rezista dect rareori experienei n 1887, S Korsakov observ totui un sindrom caracterizat de o amnezie de fixaie si de o
dezorientare, compensate de confabulatie si nsotmdu se de leziuni ale sistemului nervos periferic, de tipul polinevntei membrelor inferioare Acest tablou, ntlnit ndeosebi la alcoolici, corespunde unei
leziuni bilaterale a unor nuclei subcorticah corpii mamilan De asemenea, A Alzheimer (1906) descrie leziunile parieto temporo occipitale ale dementei presemle, iar A Pick (1892) ataeaz numele su unui
tip mai rar de dement, caracterizat pnntr o atrofie frontal Aceste trei maladii, al cror suport anatomic este cunoscut, dar a cror etiologic rmne ipotetic, sunt diagnosticate i azi Ele aparin, la drept
vorbind, att domeniului neurologului, ct si aceluia al psihiatrului
TEORIA ORGANODINAMIC nlocui marilor entiti psihiatrice, concepii mai puin localizatiomste au prevalat n secolul XX, ca teona organodinamic" a
neurologului britanic J H Jackson (1834-1911) si a psihiatrului francez H Ey (1900-1977) sau chiar teona mai fiziologic a lui I P Pavlov(1849-1936) Pentru Ey, maladia corespunde unei destructurn de
funcii psihice ierarhizate Un proces organic este presupus a fi la onginea aces tei disoluii, proces care determin o regre siune la un nivel de funcionare mfenor Legtura cu neurologia este meninut o
disolutie parial conduce la tulburri neurologice localizate, pe cnd n psihiatrie aceast disolutie este global
DEGENERESCENTA Unu organicisti, sub influenta lui Ch Darwm, au insistat, pe urmele lui BA Morel (1809-1873) asupra caracterului evoluionist' al perso nahttn Maladia mental ar exprima o
degenerescent, deviaia n raport cu tipul uman normal, care este transmis ereditar si care se agraveaz puin cte puin, pn la extincia familiei' Rezultnd din cauze variate, care pot fi organice, dar si
morale sau sociale, degenerescenta dobndit devine transmisibil Consecina sa cea mai bine cunoscut ar fi dementa precoce", care va fi mai trziu numit .schizofrenie" V Magnan (1835-1912) reia
teoriile lui Morel El desene mai multe tipuri de degenerescent, care se manifest pnn stigmate morale si fizice Pe acest teren predispus survin accidente psihopate logice tranzitorii, ca accesele delirante ale
degenerailor Literatura naturalist, cu romanele lui Zola si ale frailor Goncourt, cnminologia, cu Lombroso, reiau aceast idee a unui atavism si a stigmatelor degenerescentei
Anomalii ereditare, congenitale sau do bndite de timpuriu, pot determina un dezechilibru constituional al funciilor psihice E Duprt (1862-1921) desene astfel constituii" apropiate de temperamentele
362 NEUHOPSIHIATRIE

hipocratice Teona degenerescentei introduce noiunea de evoluie diacronic, mai avan sat dect simpla localizare cerebral a funciilor, dar n acelai timp ideea unei erediti ineluctabile
INFLUENTA PSIHOPATOLOGIEI
Th Ribot( 1839-1916) a creat o scoal de psihopatologie care nu este stnct medical, paralel cu tradiia psihiatric Pn la sfritul celui de al doilea rzboi mondial naintea individualizrii studiilor de
psihologie psihopatologia a fost predat la facultatea de litere ca o disciplin filo sofic G Dumas(1866-1946)si A Bmet (1857-1911) la Sorbona P Janet (1851-1947) la College de France au influenat
neuropsihiatna prin modul lor de abordare a maladiei mentale abordare mai mult sintetic dect analitic rationahst si adesea experimentala mult vreme critica cu privire la tezele psihanalitice
n Germania E Kretschmer (1888-1964) .ncearc s stabileasc corelaii ntre tipuri psihologice si caracteristici constituionale organice Spre deosebire de tentativele anterioare, tipologia lui Krets chmer nu
pornete de la idei preconcepute ci se bazeaz pe studierea clinic a unei populaii de bolnavi ale cror caracteristici psihologice si corporale sunt cu grij repertoriale Factorii umorali joac un rol important
Nu sunt cutate localizri cere brale Psihiatrii contemporani au prezent n spirit tipul leptozom al schizofrenului sau tipul picnic al maniaco depresivului, aa cum le a descris Kretschmer I se dato reaz, de
ademenea, ideea unor grade inter mediare ntre normal si patologic naintea schizofreniei exist un tip schizotim, apoi un tip schizoid Kretschmer face apel la metode statistice si de psihologie expen
mental, ca tahistoscopia
364

DOI PRECURSORI AI DSM-III Pentru E Kraepelm (1856-1926), care a influenat puternic psihiatria anglo-saxon, psihiatrul trebuie s tie s recunoasc semnele obiec tive utile pronosticului n cazul
maladiilor mentale Kraepelm se refer la modelul paraliziei generale El rmne descriptiv si nu se ntemeiaz pe o teorie ca aceea a degenerescentei Concepiile sale au putut fi astfel reluate de DSM III
clasificare modern si, n principiu ateoretic a maladiilor mentale propus de psihiatru americani (-> DSM-III)
K Schneider (1907-1967) a influenat de asemenea, DSM III prin diferenierea ntre simptome de primul si de al doilea rang Numai simptomole de primul rang sunt eseniale pentru diagnosticul schizo
fremei Pacientul poate astfel prezenta un tip special de halucinaii auditive apropiate de automatismul mental al lui G de Cle rambault el se crede deposedat de propriile sale idei si simte c i se impun idei
strine ca n sindromul de influent al scolii fran ceze Chiar dac K Schneider recuno iste originea organic a maladiilor mentale el i ntemeiaz clasificarea pe descrierea simptomatologiei
PSIHOFARMACOLOGIA W Mayer Gross n Germania, apoi n Marea Bn tanie a introdus psihofarmacologia expe nmental n mediul psihiatric englez dominat de organicismul lui H Maudsley (18311910) n Frana, I Delay (1907-1987) si P Deniker rmn iniiatorii psiho farmacologiei, care modific comportamen tele acionnd asupra sistemului nervos central si ale crei progrese au condus la
dezvoltarea actual a neurostnntelor
PSIHIATRIA BIOLOGIC AZI Este astzi psihiatria biologic motenitoarea

if.
neuropsihiatnei 7 Dac unu auton, ca N Andreasen n Statele Unite, nc mai apr ipotezele neuroanatomice.n special pentru schizofrenie, pornind de la rezultate ale imagenei cerebrale (camera cu pozi
troni, rezonant magnetic nuclear), psihiatria s a ndeprtat de neurologie Interesul s a deplasat asupra studiului transmisiei neuronale si al receptorilor la un nivel fundamental, chiar dincolo de modelele
de comportament animal nece sare studiem psihotropelor n consecin neurobiologia risc s piard contactul cu realitatea maladiei mentale, iar muli psihiatri sunt tentai de o ntoarcere la clinic
respectnd n acelai timp regulile de rigoare metodologic a cror necesitate au demonstrat o neurostuntele Bibi Frazer A Winokur A Bio/opta/ BaJ6 of Psychijtni. Disorden Spectrum New York 1977
Snyder S H Biological AspecLs of Mental DisorJer Oxford University Press New York 1980
NEUROPSIHOIMUNOLOGIE (engl
neumpsychoimmiinoLogy) Studiu al relaiilor dintre sistemul imunitar i sistemul nervos central (SJ4 C.) n diverse stan psihologice i psihopatologice.
Pn nu demult sistemul imunitar era considerat ca autoreglat controlndu si propria i homeostazie Diverse observaii au dus la luarea n considerare a proceselor de interaciune ntre pe de o parte, S N C ca
si, de altfel unele axe hormonale si, pe de alt parte, sistemul imunitar se vorbete de neuroimunomodulatie Limfocitele posed receptori specifici pentru neurotrans miton, hormoni si neuropeptide Ele
sunt capabile s produc hormoni, ndeosebi proopimelanocortin, precursor al A C T H Or, A C T H intervine n procesele
NEUROPStHOHMUNOLOQIE

depresive i anxioase Psihiatria dispune astfel de instrumente noi, care permit explorarea mai multor tipuri de patologie, dmtr un unghi original
DEPRESIE SI STRES Strile depresive si modelele de stres au fost cele mai studiate Astfel, R Bartrop si colaboratorii si (1977) au demonstrat ntr o cercetare controlat c o situaie de doliu determin n
acelai timp cu o stare depresiv o alterare funcional a limfocitelor T supre soare Aceste limfocite^u un rol important n fenomenele de cooperate celular, mo dulnd n special producia de anticorpi de
ctre limfocitele B ntr un studiu longi tudinal care prospecteaz evoluia a diferii parametri imumtan la sotn femeilor care sufer de cancere mamare ntr un stadiu avansat echipa lui M Stein a stabilit ca
reactivitatea limfocitelor la diferii compui mitogem ca fitohemaglutimna (P H A ) diminueaz dup decesul soiei
Cu toate c un deficit al imunitii celu lare nu a fost ntotdeauna gsit m alte situaii de depresie majora (M Albrecht si colab , 1985), majoritatea cercetrilor ra porteaza anomalii care nu se explic prin
stresul spitalizm (S Schleifer si colab , 1985) si care par legate de severitatea depresiei Schleifer si colab (1989) nu au gsit anomalii la testele de proliferare a limfocitelor stimulate de mitogene, nici n
numrul diverselor populaii limfocitare si nici n activitatea NK (celule naturale ucigae), contrar rezultatelor precedente Cu toate acestea, depresivii nu se comport normal nu gsim la ei creterea rspun
sului proliferativ si a numrului de hmfocite T4 observat o dat cu mbtr mrea la subiecti-marton sntoi nc nenelese cum se cuvine, aceste alterri ale funciei imumtare sunt de comparat cu
Jfei NEUROPSIHOLOQIE

constatarea unei mortaliti si morbiditi maj ridicate la depresivi

SCHIZOFRENIE O diminuare a capaci tatu de rspuns imumtar a fost raportat si in schizofrenie Proporia unor imunoglo buline in plasm sau in lichidul cefalo rahidian ar fi ridicata S au observat
anomalii ale unor subpopulatu limfocitare Rezultatele rmn mai contradictorii dect in stres doliu sau depresie dar viitorul va putea fi promitor in msura in care schizofrenia este o afeciune cronic mai
lesne de caracterizat pe plan clinic

Pe de alta parte in cazul schizofreniei au fost evocate mecanisme autoimune istoria sa naturala baza sa genetic posi bila asociere cu anumite specialiti ale sistemului H L A creterea proporiei de anticorpi
antinuclear antihmfocite T sau anti creier pledeaz pentru o asemenea ipoteza Variabilele nespecifice cum sunt tratamentele cu neuroleptice responsabile de reacii autoimune trebuie s fie con trolate Intr o
populaie de schizofrenici in mod strict netratati s a constatat recent o scdere a interleukmei 2 (I L 2) mediator fundamental al cooperm celulare in sis temui imumtar (F Villemam si colab 1989) si o
cretere a receptorilor la I L 2 (M Rapaport si colab 1989) ceea ce orienteaz ctre o perturbare a reglm imumtare in schizofrenie
ALTE AFECIUNI In dement dat fiind prezenta unor leziuni organice problema s a pus mai simplu plci senile si degenerescent neurofibnlar unde au fost gsii factori senei Ansamblul maladiilor
psihosomatice cancerele si in prezent SIDA aparin de asemenea neuropsiho imunologiei in msura m care factorii psihologici apar ca determinani Imunologia
ar putea astfel juca rolul pe care farmaco logia l a jucat in ultimele trei decenii m dezvoltarea psihiatriei biologice
Bibi Vi l Iernam F Sfress et immun Ingie PUF Pan 1989

NEUROPSIHOLOGIE (engl neuro

psychology) tiin care ncearc sa stabileasc un raport inteligibil intre procesele psihologice superioare i func tionarea cerebrala
Neurops hologia uman se ntemeiaz in principal pe studiul tulburrilor psiho logice care survin dup o leziune cerebrala neuropsihologia animal a recurs la expen mentare (ablatn stimulri electrice modi
ficn farmacologice etc )
Neurops hologia se gsete la un fel de rspntie a dou mn grupe de discipline pe de o parte neurostnntele* care caut sa elucideze logicile funcionm cerebrale ca s structurile fizice si mecanismele bio
logice care le realizeaz iar pe de alta parte psihologia care se strdu este sa neleag logica si organizarea operaiilor mentale si a comportamentului n demer sul su interpretativ si m metodele de cerce
tare neuropsihologia este in prezent puternic influenat de psihologia cognitiva psiho lingvistic si inteligenta artificial
Ca subdisciphne vom semnala neuro psihologia developmentdl al crei obiec tiv este relationarea fenomenelor de maturatie si de senescent cerebral cu evoluia conduitelor in cursul vieii si
neuropsihologia reeducdtiv care urma reste remedierea consecinelor mvalidante ale vtmrilor cerebrale
Poziia de frontier a neuropsihologiei la interfaa tiinelor biologice si a tiinelor psihologice are drept consecin existenta unor nuane m obiectivele de cercetare
Astfel cercettorii orientai cu precdere spre tiinele neurobiologice se strduiesc m primul rnd s determine fundamentele neurobiologice ale proceselor cognitive ei constituie curentul neurostiintelor
cogni Ove Acest curent face eforturi nu numai de a stabili corelatele neurobiologice ale pro ceselor cognitive (mai ales localizarea acestora) ci si de a nelege logica func tionrn lor n acest scop cercettorii
pot elabora si stimula modele teoretice ale funcionm unor ansambluri neuronale capabile s susin procesele cognitive (model neuromimetic) n acest curent de cercetare se exploateaz la maximum
tehnicile de imagene funcionala cerebral spre a se analiza anumii parametri ai func tionni creierului m timpul realizam unor activiti cognitive precise Cercettorii mai orientai ctre psihologia
cognitiv studiaz tulburrile psihologice in scopul mai bunei nelegeri a funcionrii mentale normale Dou postulate principale anim aceast direcie de cercetare acela al mo dulanttu care semnifica
independenta funcional a difentelor componente ale arhitecturilor cognitive si acela al trdns parentei care sugereaz c tulburrile neuropsihologice sunt rezultatul functio nm normale a sistemelor
cognitive am putate de una sau mai multe subcomponente Pnn selectivitatea lor tulburrile neuro psihologice (disocienle) dau in vileag mtr un mod negativ structura normal a arhitectunlor cognitive
Neuropsihologia se transform in acest caz mtr un fel de psihopatologie a cogmtiei Acest travaliu de fragmentare a proceselor mentale se poate face i la subiectul normal bene ficimdu se de pe urma
organizrii incru osate a sistemelor aferente si eferente care permite analiza contnbunlor specifice
NEUHOT1INTE

ale fiecrei emisfere cerebrale in realizarea diverselor activiti cognitive

Aceste dou curente ale cercetrii nu sunt totui disjuncte iar obiectivul final al disciplinei rmne acela de a nelege funrMonarea cerebral m raportunle sale cu funcionareamentaJ AFAZIE AGNOZIE
APRAXIE NEUROTIINE TULBURRI DE LIMBAJ

Bibi Beaumont J G Intrcxluttion t Neuro pi,y<.hology Blackwell Oxtord London 1983 Grossberg S The ita^tive Bm i ~> v l N rth Holland Amsterdam New York Oxtord 1987 Hecaen H IntmduLlio i a la neurop yt/j loj, e
Larousse Paris 1972

NEUROSTIINTE (engl neurosciences) Discipline reunite in jurul unui obiect unic sistemul nervos
Termenul de neurostunte nu a fost mtro dus dect spre sfritul anilor 60 El desemneaz studiul sistemului nervos la nivel molecular biochimic celular la nivelul funcionm sale precum si m formele sale
cele mai elaborate (limbaj rezolvarea de probleme dobndirea de cunotine etc ) Neurostnntele au permis cooperarea cercettorilor din discipline care pan atunci erau foarte comparti mentate Dezvoltarea
lor se datoreaz m mare parte progreselor considerabile reali zate in ultimii ani in analiza molecular celular si intracelular a sistemului ner vos ca si in studiul comportamentelor Recent au aprut
interrelatn fructuoase ale neurostiintelor cu tiinele cognitive inter fata celor dou ansambluri de discipline a luat numele de neurostiinte cognitive
Bibi Assotiation de la psychologie de langue tranaise Psychologie et Cerveau Symposium 1987 Toutouse PUF Pans 1990 Collectif

367 NEUROTRAN8MITATOR
Progress m Neumsciences, W H Freeman, New York, 1986

NEUROTRANSMITTOR (engl
neumtransmtter) Sinonim al termenului neuromediator.
NEVROPATIE (engl neuropathy) Ansamblu variabil de tulburri minore ale personalitii, care pot s aparin simptomatologiei nevrozelor, iar uneori chiar psihozelor, nedeterminnd o maladie mental veritabil.
Termenul nu mai este utilizat dect n domeniul literar, unde se va vorbi de nevropai n descrierea unor personaje originale care au un caracter nevrotic sau
psihotic - NEVROZA PSIHOZA
NEVROZ (engl neumsis) Maladie mental despre care subiectul rmne dureros de contient i care, n pofida tulburrilor permanente de personalitate pe care le poate determina, nu vtma
profund funciile eseniale.
Tulburrile nevrotice sunt extrem de frecvente (aproape 12% din populaie ar fi nevrotic) si se repartizeaz in cinci mari categorii
1) tulburn anxioase, panice si fobice (anxietate, accese de panic, agorafobie fobii simple si fobii sociale),
2) tulburn obsesiv compulsive (TOC)
3) tulburn isterice (cu conversii soma tice),
4) tulburn somatoforme (n afara con versnlor) si ipohondrie,
5) tulburn depresive si reacionale la stres
APARIIA CONCEPTULUI DE NE VROZ l PRIMELE EVOLUII Ter menul de nevroz va fi n mod treptat
368

deturnat de la sensul su iniial, n cursul evoluiei sale istorice Creat de un profesor de medicin din Edmburg, W Cullen, n 1769, spre a defini ansamblul maladiilor nervoase, a afirma originea lor organic
si a da un cadru nosologic specific neuro logici nscnde, termenul va acoperi pro gresiv domeniul afeciunilor mentale a cror cauzalitate psihogen este din ce n ce mai evident n pnmul rnd tulburrile
de intelect adic ntreg domeniul nebuniei, al psihozelor apoi psihonevrozele, de unde apar, ca figun dominante, pe de o parte, istena, iar pe de alta, nevroza obsesional, crora S Freud le va da statutul
nosografic definitiv
n primul rnd cu P Pinel, mare cititor al lui Cullen (a tradus ndeosebi ale sale Elemente de medicin practic n 1785) clasa nevrozelor din a sa Nosografie filo sofic (1797) regrupeaz att maladiile
neurologice organice cum sunt afeciunile comatoase sau apoplexia cerebral ct si maladiile care in pentru el de cauze morale cum sunt, afeciunile ipohondnce si melancolice si chiar mama', ca si iste na
si somnambulismul Dar mai ales la mijlocul secolului al XIX lea, o dat cu progresele medicinei anatomopatologice, vor fi puin cte puin ndeprtate din nevroze toate afeciunile neurologice spe cifice ca
paralizia agitant, devenit boala Parkinson sau scleroza lateral amiotro fic, ce va fi studiat si definitiv descns, ca o entitate neuropatologic precis, de ctre J M Charcot
Dar aceste descoperiri vor rmne limitate si nu vor srci ctui de puin marele capitol al nevrozelor, debara mai mult sau mai puin heteroclit, cu care, n general, se ncheie once tratat de medicin care
apare n secolul al XIX lea Cci nevrozele se defineau atunci mai ales pnn
caracterele lor negative stan morbide, dar n general fr febr (apiretice), fr leziune precizat, nedeterminnd modifi cn profunde si definitive, avnd o evoluie greu previzibil, ca s nu spunem imprevi
zibil Vtmarea inteligentei, a sensibili tatu, a motihttii este mereu incomplet, parcelar fugar Aceast definiie plin de reticente este chiar aceea aternut de penia lui A Axenfeld, n al su Trite des
ntvroses, aprut n 1867 El sene aici ntreaga clas a nevrozelor a fost nte meiat pe o concepie negativ ea este negat din ziua n care anatomia pato logic, nsrcinat s explice bolile prin alterarea
organelor s a gsit n fata unui numr de stan morbide a cror raiune de a fi i scpa n fata eecului anatomiei patologice era ispititor s se caute o vat mare pur funcional Deja A Foville a vorbit despre o
localizare care nu ar fi anatomic ci pur fiziologic Dar mai ales Charcot va ncerca s precizeze tulburrile funcionale ale istenei si n tata eecului su, elevii si F Raymond si P Janet vor onenta
cercetrile spre o cauzalitate psiho logic a nevrozelor O dat cu ei apare ntr adevr termenul de psihonevroz, care marcheaz o cotitur decisiv n evoluia conceptului nosologic aa cum va fi el neles
de S Freud si de psihanaliti care i vor centra originea n noiunea de conflict intrapsihic
EVOLUIA CONCEPTULUI DE NE VROZ Elev si succesor al lui Charcot la Salpgtnere, F Raymond, n articolul su Nevroz i psihonevroz' din Tratat de psihologie patologic, coordonat de A
Mane, urmrete evoluia conceptului nosografic Dei recunoate c nevrozele sunt maladii fr leziuni cunoscute', el crede totui c la ongmea acestor maladii,

i&L
NEVROZA

pe care magistrul su le califica drept dinamice" sau funcionale" n opo zitie cu maladiile neurologice organice, ale cror leziuni sunt bine cunoscute si limitate n aspectele lor anatomopatologice cele
mai precise se pot gsi modificri ce rebrale de ordin chimic Dar el admite c, pe un plan clinic mai concret, ele par s depind de perturbn esentialmente psiho logice, cel puin la nivelul simptomelor,
care, n esen, afecteaz funciile psihice ,Dac modificnle caracterului si mtelec tului au fost dmtotdeauna relevate pnntre simptomele manlor nevroze numai recent atenia neurologilor si ahenistilor s a
ndreptat, n mod cu totul deosebit, ctre cercetarea aprofundat a tulburrilor psihice [ ] si [ ] numeroase lucrri consacrate strii mentale n diferitele nevroze, au ca rezultat reliefarea perturbm afectivitii
si inteligentei iar astzi se admite n mod general c elementul psihic joac n manie nevroze rolul primordial Tocmai n funcie de aceast psiho genez recunoscut n faptele clinice dac nu n teona
patogenic, Raymond propune s nu mai fie numite, nevroze ci ,psihonevroze' El lua acest termen din nosologia german si ndeosebi de la R Krafft Ebing, care o utiliza din plin, dar ntr o concepie extrem
de extensiv, de oarece el acoperea practic ntreg domeniul psihozelor, adic al fostelor tulburri de intelect Pentru Raymond, chiar dac unele mn nevroze nu sunt prea departe de psihoze (ca cel delire de
toucher' al marilor fobiei), trebuie s ne ferim de aceast confuzie Suntem ncredinai c, dac psihonevrozele se apropie pnn multe aspecte de tulburnle de intelect, ele se si deosebesc pnn caractenstici
importante Simptomele psihice sunt aici mai dez voltate dect n nevrozele simple sau
369 NEVROZA.
partiale, dar sunt mai puin accentuate si mai puin constante dect n tulburrile de intelect delirul mai ales, nu este aici dect un episod accidental si tranzitoriu, pe cnd n tulburrile de intelect este regul
"
n pofida efortului de a face distincie ntre cele dou grupuri morbide termenul va ntreine confuzia regretat de Raymond Pe de o parte, prefixul psiho " moeaz o etiologic si o patogeme psihologice
Este semnificaia pe care o retine succesorul lui Charcot Pe de alt parte ns termenul trimite la noiunile de gravitate de delir, de cronicitate de cvasipsihoz Iat de ce el este abandonat de Janet
colaboratorul lui Raymond care totui l a utilizat de acord cu acesta n primele sale lucrtri
Relund vechiul termen de nevroz, Janet l definete att pe plan patogeme ct si pe plan clinic Distingnd dou mari categorii de nevroze isteria si psihastenia (care va acoperi n mare parte nevrora
obscMoiidl individualizat de Freud) Janet consider ta dup ierarhizarea func tulor psihice funciile de adaptare la real sunt primele afectate atunci cnd are loc ca o consecin a unor perturbri mentale,
0 scdere a tensiunii psihologice Aceasta se asociaz cu o ngustare a cmpului contiinei si cu tulburri psihice care con stituie, n esen, diferitele psihoze Recunoscnd importanta apariiei n acest
context, a unor sentimente de anxietate dintre cele mai primitive si a conflictului mtrapsihic el poate defini nevrozele n felul urmtor Sunt maladii ale perso nalittu caracterizate prin conflicte intra
psihice care inhib conduitele sociale "
CONTRIBUIA PSIHANALIZEI Acestei patogenii destul de statice, care rmne centrat pe scderea tensiunii psihologice,
1 se va opune patogema mai dinamic a lui
Freud, care d deplinul ei sens noiunii de conflict mtrapsihic, situndu-l ntre con stient si incontient si articulndu-1 n jurul mecanismului fundamental de refulare
ntr adevr, psihologia apare de la bun nceput ca o psihologie dinamic, o psiho logie care privilegiaz noiunea de conflict psihic orice comportament este, final mente, expresia unui conflict, fie ntre
individ si mediul exterior, fie n interiorul individului (conflict mtrapsihic) Iar dez voltarea instinctive afectivitii va purta astfel marca tuturor conflictelor pe care individul a reuit s le surmonteze, cci
soluionarea conflictului, n diferite stadii de dezvoltare, permite de fiecare dat o reorganizare care orienteaz mai mult sau mai puin definitiv relaia ulterioar cu obiectele
Aceste conflicte se rezum n opoziia dintre cele dou mari principii freudiene principiul plcem si principiul realitii Primul guverneaz viata sugarului n perioada neonatal n absenta obiectului care
poate satisface copilul (mama), acesta dispune, prin halucinaia care suprima lumea real, satisfacerea halucinatone a dorinei Dar, puin cte puin, principiul realitii l oblig pe copil s admit reali tatea,

cu frustrrile si interdiciile sale n consecin, principiul realitii se nfrunta n permanent cu principiul plcem n funcionarea aparatului psihic Acesta func tioneaz deci potrivit unui model topologic
care la nceput, separ aparatul psihic n incontient", care ascult de principiul plcerii, si contient", care ascult de principiul realitii
ncepnd cu anul 1920, Freud modific aceast topic, descriind trei sisteme inele (parte a vechiului incontient, sistem de instincte aflate sub dependenta principiului plcem), Eul (contientul, principiul

* 4P

L
lealitii) si Supraeul (incontient, dei provenit din Eu, sistem care conine elemente refulate de Eu, sub presiunea realitii) Noiunea de refulare rmne aici esenial Tocmai n aceast perspectiv
definete Freud nevrozele, n special prin prisma fixaiei la un stadiu libidinal nevroz obsesional la nivel cloacal, nevroz fobic la nivel genital preoedipian mpreun cu nevrozele zise de caracter"
(organizare nevrotic a caracterului, cu un puternic dezechilibru instinctive afectiv) si cu nevrozele trdiiwdtice reactionale la un eveniment traumatic, fizic sau psihic (care adesea nu face dect s reactiveze
o stmc tur nevrotic subiacent, pn atunci latent), acestea constituie si azi cadrul nosologic de referin al psihiatrului fran cez Pentru psihiatrul francez contemporan, cmpul clinic al nevrozelor se
definete cum arat Ch Bnsset, prin ,simptome ne%rotice' si prin caracterul nevrotic al Eului' Primele sunt tulburri ale unor conduite sentimente sau idei care mani fest o c.efeiisa contra angoasei si con
stituie fat de acest conflict intern un compromis, subiectul trgnd din poziia sa nevrotic un anumit profit (beneficiile secundare ale nevrozei)" n ceea ce pri veste caracterul nevrotic al Fului", acesta se
caracterizeaz prin faptul c Eul , nu poate gsi n identificarea propriului su personaj relaii bune cu semenul si un echilibru interior satisfctor", ceea ce nu-1 mpiedic s menin cu realitatea un contact
aproape normal spre deosebire de cele ce se ntmpl n psihoz, unde delirul este luat ca real
NEVROZA EXPERIMENTAL Dac chniciemi nc par s urmeze, n Frana, ndeaproape perspectiva freudian, trebuie s recunoatem c noiunea de nevroz
NEVROZA

experimental", introdus mai nti de I P Pavlov,n Rusia, la nceputul secolului XX, apoi de J Massermann, n Statele Unite, si de H J Eysenck n Marea Britanic, a cptat o mare important o dat cu
utilizarea pe scar tot mai larg a terapiilor comportamentale Pa\ Iov a fost cel dinti care a demonstrat c putem crea nevroze experimentale la animale, prin condiionri cu semnale contradictorii sau slab
difereniate (- NEVROZ EXPERI
MENTALA)

Avnd n vedere, ca punct de plecare, tulburrile de nvare, Eysenck, Masser mann si J Wolpe au putut defini nevroza ca rezultnd dmtr o suit de stimuli si rspunsuri neadaptate la stimuli J Cam a
descris, la rndu i, geneza unor fragmente de nevroz prin condiionare defectuoasa si dispariia acestora n urma unei decondi tionn bine conduse Actualmente, tera puie comportamentale sunt din ce n ce
mai practicate n rile anglo saxone pentru tratarea a numeroase tulburri nevrotice tratate pn acum cu psihoterapu de mspi raie psihanalitic Nu numai tulburrile sexuale, apetentele pentru droguri si
alcool, ci si fobiile si comportamentele antisociale sunt astfel tratate prin tehnici de decondi tionare uneori foarte agresive,cum putem vedea n filmul lui S Kubnck, Portocdld mecanic (1971) Nevrozele
cele mai clasice nu pot fi considerate n acelai timp drept simple tulburri de nvare, pasibile de veritabile reeducri terapeutice
SCOAL CULTURALIST ntr-o per spectiv sensibil diferit, scoal cultu-rahst, cu G Roheim, R Benedict, K Homey, a vzut n presiunile sociale factori declanatori de nevroze, dintre care unele tipun
clinice le au putut aprea
371 NEVROZA ANXIOASA

mai specifice unei cu l tun particulare dect nevrozele individuale

DESTINUL NEVROZEI Trebuie s ne ntrebm, n sfrit, dac nsui termenul de nevroz nu va disprea ntr adevr, o dat cu apariia DSM III al Asociaiei psihi atrice americane, n 1980, am asistat la
excluderea sa din aceast clasificare R Spitzer, unul dintre principalii respon sabili ai redaciei manualului explica faptul dup cum urmeaz Termenul nevroz a fost exclus din aceast nomen clatur,
deoarece aceasta se vrea stabilita ntr un context etiologic ateoretic spre a nu avea de reconciliat toate aspectele doctnnale ale psihiatriei Or termenul nevroz, impregnat de doctrina psihana htic implic o
etiologic de conflicte intrapsihice incontiente si o patogeme bazate pe mecanisme de aprare inconsti ente singurele justificri pentru a grupa n rubrica nevroz condiii a cror simpto matologie este att
de disparat ca nevroza anxioas depresia nevrotica nevrozele isterice de conversie
nlocuite de o sene de tulburri afec tive', tulburri anxioase , tulburri so matoforme etc nevrozele dispar, deci din diagnosticul american nseamn aceasta moartea lor nosologic 9 Se pare c nc nu Muli
psihiatri americani ndeo sebi cei cu o formaie psihanalitic, au protestat n mod vehement Un compromis a fost propus de J Talbott, care reintro duce, doar ntre paranteze diferitele nevroze (Modified
Tdlbott Plan) Vor mai pstra ele mult vreme acest spaiu noso grafic msurat 7 De la marea canapea scoian a lui Cullen la strapontina lui Talbott, nevrozele vor fi urmat destinul psihiatriei Anexate de
doctrine n acelai timp succesive si antagoniste, ele nu au
37*

rezistat luptelor ideologice i unui pragmatism din ce n ce mai reductor si imperialist Oare trebuie s ne felicitm sau trebuie s ne temem c, o dat cu ele, este evacuat omul bolnav, nedonndu se s se vad
si s se trateze dect tulburrile sale de comportament si simptomele 9 -> FOBIE ISTERIE OBSESIE PSIHOTERAPIE SOMA TIZARE
BW.Benedict R PattemsofCulture Houghton Mifflm Boston 1934 Cam J Le probleme dei nevrose? experimentale* Desclee de Brouwer Paris 1964 Cottraux J Mollard E Le phobies perspectives nouvelle* PUF Paris 1986
Freud S Intmduction a la psychanalyse 1916 Payot Pans 1967 Horney K La per !>onnalite nevmtique de notre temps trad fr LArche Pans 1953 Janet P Le nevroses Flammanon Paris 1909 Manus A Psychmes et nevroses de l
adulte PUF Paris 1987 Potei J Quetel CI Nouvelle H,sto,re de ld psihiatrie Privat Toulouse 1983 Wolpe J Psyihotherjpy by Reciprocdl Inhibitiun Stan tord University Press Stanford 1958

NEVROZ ANXIOAS (engl ouuety neurosis) Nevroza caracterizata clinic prmtr-o stare de excitabilitate generala i expectativa anxioasa, prin accese de angoasa, cu manifestri somatice i
neurovegetative, i prin fobii.
S Freud a propus, n 1895, diferenierea acestei forme de nevroz fat de neuras tema definit de G Beard Pentru Freud aceast afeciune se datoreaz unei den vatu a excitaiei sexuale somatice la distant
de psihism si unei utilizri anor male a acestei excitaii", cu manifestri corporale Cauza declanatoare a tulburm nu este deci, pentru Freud, de ordinul patogeniei psihice, ca n cazul isteriei sau al
nevrozei obsesionale, ci rmne n sfera somaticului, ea nu depinde de refularea
unei reprezentri si de deplasarea afectului Cel mai adesea este vorba de aduli tmen care au sufent o ntrerupere brutal a vietn lor sexuale Aadar, aceast nevroz nu justific o cur psihanalitic
Actualmente nu mai este recunoscut drept entitate nosologic, aprnd mai degrab ca prima manifestare a unei structun prepsihotice

NEVROZ

EXPERIMENTAL

(engl experimental neurosjs) 1) Tulburri comportamentale durabile, dar de cele mai multe ori reversibile, care pot fi observate Ia animalul pus n anumite condiii de nvare.
I P Pavlov este acela care a dat numele de nevroz experimental perturbatnlor comportamentale care pot surveni n cursul unei nvri discnmmative la animal ntr o procedur de condiionare atunci cnd
animalul este determinat s dea un rspuns condiionat (salivatie) la prezen tarea unui cerc (stimul condiionat) care anun o farfune cu hrana (stimul ne condiionat) l putem nva sa discnmi neze cercul
de o elips cu aceeai suprafa pnntr o procedur de discnmi nare prezentarea stimulului necondiionat (hrana) de fiecare dat cnd este artat cercul si neprezentarea acelui stimul cnd >sste artat elipsa
(sahvatia la vederea elipsei se stinge progresiv) Putem n acest caz s facem s vneze forma elipsei apropiind o de aceea a cercului spre a analiza capacitile discnminative ale animalului On de cte on
elipsa devine prea puin difent de cerc animalul este incapabil s discnmmeze cei doi stimuli iar comportamentul su se schimb brusc agitaie, chellieli, reacii emoionale mai mult sau mai puin
violente, care pot merge pn la excitaia generalizat sau pn la apatie Aceste tulburn comportamentale
NEVROZA EXPERIMENTALA

se pot asocia cu mamfestn psihosomatice tahicardie, ulcer gastnc etc

Manifestrile comportamentale ale nevrozei experimentale prezint fr ndoial, similitudini cu comportamentele nevrotice umane n aa msur nct au fost fcute numeroase tentative de a trata
nevrozele prin procedee de condiionare, presupunndu se c la baza nevrozelor st condiionarea Cu toate acestea natura accentuat simbolic a conduitelor nevrotice umane face dificil reducerea pur si
simplu la schema nevrozelor experimentale ale animalului
y
2) Stare observat la animalele de laborator care au fost supuse unor situaii conflictuale de condiionare i care se manifesta prin tulburri (anxietate, abulie, comportamente de evitare etc )
comparabile cu acelea care pot fi constatate n cazul nevrozelor umane.
n secvene de condiionare animalul a fost supus unor stimulri urmate de re compensa sau de pedeaps, stimuln att de puin diferite nct nu mai pot fi distinse una de alta Faptul acesta provoac la
animal stan de iritare de panic, de stres sau de pasivitate asocnndu se uneori cu o veritabil patologie psihosomatic
Pe urmele lui H J Eysenck, s a putut vedea n aceasta un adevrat model al nevrozei cauzat de tulburarea nvrii justificnd, aadar, o psihoterapie de re nvare sau de reconditionare J Wolpe ndeosebi,
pornind de la acest model, a dezvoltat terapii comportamentaliste al cror scop este, ntr un fel, reeducarea nevroticilor, stingnd la ei reacii compor tamentale nefaste dobndite n copilrie, pentru a i
determina s dobndeasc reacii noi, bine adaptate

*.

NEVROZA

NEVROZ

wsrm/noNALA

INSTITUIONAL

(engl instituional neurosis) Ansamblu de tulburri nevrotfce (i psihotfce) dobndite de un pacient spitalizat ntr-o instituie psihiatric de mai bine de doi ani, tulburri datorate acestei
spitalizri. Pornind de la un studiu referitor la mo dificnle comportamentale pe care le determin viata ntr o instituie (engl instituional behavior) psihiatrul britanic R Barton a descris la sfritul anilor
50 diferite simptome psihiatrice care apar la schizofrenicii internai, simptome care ntr un fel se adaug la simptomatologia individual a pacientului Aceast, nevro za se aseamn cu ceea ce a si fost
descris de ctre psihiatru englezi din secolul al XIX lea sub denumirea de Asylum De mentia si cu ceea ce numim n Frana azilism*

NEVROZ OBSESIONAL (engl

obsesuonal neurous) Entitate clinic izolai de S Freud, prin prisma concepiei sale despre aparatul psihic: interpretarea care face din ideile obsedante expresia dorinelor refulate i-a permis lui
Freud s identifice ca nevroz ceea ce pn atunci figura ca nebunie a ndoielii", fobie a tabuului", obsesie", compulsie" etc
Cazul pnnceps, publicat de Freud n 1909, este acela supranumit Omul cu obolani" (n Cwq Psychanalyses 1954) nvmintele acestui caz sunt inepuizabile Freud subliniaz c nevroza obsesional ar
trebui s fie mai lesne de sesizat dect isteria, deoarece nu include saltul n somatic" Simptomele obsesionale sunt pur mentale si totui ne rmn mai obscure Trebuie s recunoatem c epigonii nu prea au
contribuit la clarificarea lor J Lacan.n
374

ceea ce l pnveste cu excepia tezei sale pe tema paranoiei , nu a sens lucrri de clinic propriu zis, de teama de a nu contribui la obiectivarea cazurilor, adic la avatarurile subiectivitii Cu toate
acestea, n aceast analiz ne vom referi la tezele ' sale
CUM SE EXPLIC DIFICULTATEA ABORDRIP Ea este, fr ndoial, legat de faptul c nevroza obsesional este foarte aproape de activitatea noastr psihic obinuit si de exemplu, de procedura
logic prin care suntem de obicei tentai s o explicm Pe de alt parte, aceast dispo zitie mental solicit una dintre relaiile noastre cele mai conflictuale, aceea care ne leag de tat pe cnd complexul lui
Oedip ne ar incita mai degrab Tiresias a dat m acest sens un sfat oportun sa ne temperam dorina de a ti Ea opereaz n aceast privin o disolutie a funciei pro prii cauzei m beneficiul unei relaii
care leag ferm m lanul vorbit, antecedentul de succesor ntr un mod care oblitereaz once plan de clivaj Cercettorul se gsete astfel expus riscului de a mprti ndoiala obsedatului asupra a ceea ce era
la nceput si ar h putut s fie determinant
CLINIC Clinica nevrozei obsesionale se deosebete de la bun nceput de clinica isteriei prin cel puin dou elemente afinitatea electiv, dar nu exclusiv, pentru sexul masculin, reticenta pacientului de a
recunoate si de a si lsa cunoscut mala dia, adesea intervenia unui ter l incit s consulte un terapeut
Predilecia acestei nevroze pentru sexul masculin este instructiv prin aceea c marcheaz rolul determinant al complexu lui lui Oedip iat cauza care a fost disimulat , deoarece acesta este acela

U|
care stabilete sexul psihic Ct despre refuzul de a recunoate" maladia, acesta tine n mod vdit de faptul c refuzul este trit ca greeal moral" si nu ca pato logie (Exist, ns, un alt motiv esenial de
disimulare)
Simptomatologia major este deci repre zentat de ideile obsedante, de aciunile compulsive si de defensa angajat contra acestora
Obsesiile sunt marcate de caracterul lor vdit profanator circumstanele care cer exprimarea respectului omagiului, al de votiunn sau supunerii sunt cu regularitate declanatoare de idei injurioase, obscene
scatologice, ba chiar criminale Cu toate c adesea articulate sub forma unei adresri imperative (de exemplu Acum tu i te vei c n gur ), ele sunt recunoscute de ctre subiect ca expresie a voinei proprii
nucit si terorizat ca ea poate fi att de monstruoas Trebuie deci s remarcm c aceste incidente (germ Emfallen) nu sunt niciodat luate ca fiind inspirate din afar chiar dac audiia lor poate fi, n unele
cazun, cvasihalucinatone Drept urmare, se angajeaz o lupt n care intervin contra idei expiatoare sau de pledoarie altruist care pot ocupa ntreaga activitate mental diurn, pn cnd subiectul ia aminte,
cu groaz, c aceste contramsun sunt ele nsele infiltrate Se impune astfel imaginea unei fortree asediate ale crei metereze n mod febnl si succesiv ridicate se dove dese puse n slujba asediatorului, sau

ale crei sprturi abia astupate anun apariia altei sprturi, n alt parte Se va recunoate n aceste figurri obinuite ale imagenei noastre mentale expresia comarului, dar si a comicului Aciunile
compulsive, cu scop verificator sau de expiere, cad prad unei ambiguiti similare si se pot dovedi i ele, tb mod involuntar, obscene sau profanatoare
NEVROZA OB8ESONALA

Aceast permanent dezbatere opereaz ntr un climat de ndoial mult mai sistematic dect aceea consiliat de filosof i nu duce la nici o certitudine de a fi n aceast ndoial are loc adesea o mtero gatie
sfietoare si generatoare de multiple verificri, mereu nesatisfctoare, cu pri vire la posibilitatea unui asasinat pe care subiectul l ar fi comis sau l ar putea comite fr tirea sa Un automobilist se va simi
astfel constrns s se ntoarc din drum spre a controla dac nu a accidentat un trector la cutare intersecie, fr s fi bgat de seam se nelege de la sine c verificarea nu l va putea convinge, cci
ambulanta a putut pleca ntre timp, iar martorii s au putut mprtia
Un astfel de simptom ment a fi reinut deoarece el asociaz actul si ndoiala obse sionalul nu triete numai cu spaima de a comite un act grav (asasinat sinucidere infanticid, viol etc ) impus de ideile lui ci
si cu spaima de a l fi svrit din nebgare de seam Ingrosand trsturile, vom des pnnde progresiv figura unui tip uman care nu este o raritate tnr tomnatic rmas lng fusta mamei funcionar sau
contabil rob al unor obinuine si manii mrunte, scnipulos si cultivnd o justiie egalitar, pnvilegnnd satisfaciile intelectuale si ascunznd n spatele politeii si rehgio zittn o agresivitate ucig
OMUL CU OBOLANI Cancatura de mai sus nu seamn ntru nimic cu tnrul junst Ernst Lanzer pe numele su ade vrat, dup cte se pare , care n 1905 a venit s l consulte pe Freud inteligent,
curajos, simpatic, tare bolnav Omul cu obolani avea tot ce trebuie pentru a l seduce
Simptomul su ocazional se produsese n anii serviciului militar imposibilitatea
375 NEVROZA OBSESIONALA
NEVROZA OBSESIONALA

de a rambursa, potrivit unor modaliti ce-i fuseser prescrise, modesta sum datorat unei funcionare de post Cnd un cpitan cunoscut pentru cruzimea sa" i-a ordonat s i plteasc locotenentului A ,
care ndeplinea slujba de vagmistru, cele 3,80 coroane pe care acesta le avansase pentru un colet contraramburs, Ernst era sigur c se nsal Locotenentul B era cel care se achitase de sarcin, iar creditul i l
acordase postnta Ordinul cpitanului opereaz totui ca un incident (germ Ewfdlf) si s a vzut constrns s l execute, spre a evita astfel [conform unei superstiii not L G | ca nenorociri ngrozitoare s
Io veasc fiine care i erau dragi A urmat apoi un zbucium nspimnttor n n cercarea de a face s circule datoria sa ntre aceste trei persoane, nainte de a o des pgubi pe postnta Este adevrat ca
obiectul livrat nu era indiferent un lomion (germ Zwicker) comandat unui optician vienez, care l nlocuia pe acela pierdut n timpul unei halte si pe care nu voise s l caute, ca s nu ntrzie plecarea unitii
militare n cursul acelui popas, crudul cpitan, partizan al pedepselor corporale, povestise despre acel supliciu oriental (descris de O Mirbeau n Le jardm de* supphces) n care un brbat gol este aezat pe
o gleat cu obolani acetia, flmnzi, se nfund ncet n rectul su Freud noteaz plcerea deosebit, incontient' cu care pacientul i relata anecdota
Tatl lui Ernst murise cu puin timp mai nainte un brbat cumsecade, un vienez vesel, genul chiulangiului", cel mai bun amic al fiului su si confidentul acestuia, cu excepia unui singur domeniu" Fost
subofier, prsise armata din cauza unei datorii de onoare pe care nu putuse s o restituie, datorndu-si ndestularea csto nei cu o bogat fiic adoptiv De altfel,
mama lui Emst era aceea care controla bienle pungii si care va fi consultat, dup vizita la Freud, asupra oportunitii de a ntreprinde o cur n orizontul erotic, dama pe care o venereaz" si pe care o
curteaz fr speran este srac, nu prea frumoas, maladiv si nendoilenic steril, ea nu se prea omoar dup el Tatl ar fi dorit, dup exemplul su, o cstorie mai pragmatic Tnrul are pe de alt
parte, cteva relaii de prietenie, puine la numr Are un prieten , ca un frate", cruia i cere sfatul cnd ajunge la disperare acesta l a sftuit s consulte un psihanalist Lectura Psihopatologiei vietn cotidiene l
a ndru mat ctre Freud Nu si a terminat studiile de drept, iar tulburrile sale s au agravat dup moartea tatlui
Efortul lui Freud urmrete s l fac s recunoasc ura refulat mpotriva tatlui si dat fund faptul c o relativ renunare la genitalitate duce la o regresiune a libi doului la stadiul anal, ura devine dorin de
distrugere Se pare c Ernst a beneficiat din plin de cur Rzboiul din 1914,apuscapt elanului su regsit
OBSESIA Vedem c ceea ce rmne de neneles este n special caracterul specific al maladiei obsesia De ce ele mentul refulat se ntoarce imediat, cu o virulent proporional cu fora refulm, aa
nct aceasta poate prezenta, prin una din fetele sale, nsui elementul refulat 7 De unde aceste acte impulsive care l con strng pe obsedat 7
Un rspuns la aceste ntrebri este de dont dac vrem ca particularitatea lor s ne nvee ceva asupra legilor funcionrii psihicului
n ceea ce ne pnveste, vom ncerca s avansm pe acest teren, pornind de la comparaia fcut de Freud ntre exerciiul
religios si ritualul obsesional, asemnn-du-l pe acesta din urm cu o religie privat"
Trebuie s evocm,n acest scop, caracterul patrocentnc al religiei ludeo-crestme, bazat pe iubirea de Tat si pe refularea gndurilor sau sentimentelor care i sunt ostile Vom nota c dac istena este per fect
descris, n pofida polimorfismului ei clime, si i vede etiologia identificat, cu circa 2000 de am nainte de Chnstos, de ctre medicii egipteni,n schimb nu gsim nici o urm semnificativ de nevroz obse
sional n textele medicale, literare, religioase, on n inscripii nainte de constituirea religiei mdeo cretine O dat ce aceasta a fost instituit, este de notat acumularea de texte sacre destinate s
epureze actele si gndurile de tot ceea ce ar putea s nu fie conform voinei supe noare n felul acesta, fiece clip ajunge s-i fie consacrat cu o minuiozitate care nu nceteaz de a se rafina Din aceast
perspectiv, de altfel, Evanghelia poate fi neleas ca un protest al subiectivitii pretins detaabil de povara faptelor si a unui ritual care nu mpiedic incircum ciziunea inimii' (/ 'incirconcision du
coeur")
Se ivete totui un obstacol major pe aceast cale ntr adevr, demersul ratio nalist nu este mai puin cauz de nevroz obsesional, cum se cunoate Recuzarea referinelor la un Creator si preocuparea
pentru o gndire riguroas si logic merg cot la cot cu morbiditatea obsesional, tovrie neateptat pentru cel care spera ntt-o eliberare a gndim Cum s ne reconciliem cu un asemenea paradox, dac nu
ncercm s-1 facem s funcioneze n scopul explicm mecanismului care intr MCI n joc?
Ceea ce cele dou opiuni aparent contrare (dar nu si pentru Sfntul Toma, cum se tie) au n comun, ntr-adevr, este un tratament identic al realului Postulnd filiaia noastr cu acela care s-ar menine n
real (acea categorie a crei abordare suscit angoasa si groaza), religia tinde s-1 mblnzeasc Nu este exagerat s spunem c religia legtur sacr este o operaie de simbolizare a realului O dat
anulat ideea potrivit creia realul este ntotdeauna n alt parte, singurul mijloc de a pune n valoare dimensiunea respectului fat de oaspetele divin este distanta eucli dian n aceast mutaie esenial
vedem noi cauza stazei proprii stilului obsesional refuzul de a se detaa si de a creste, de a depi etapele, de a si termina studiile, chiar si refuzul de a termina cura psih analitic Un atare consimmnt ar
pre zenta,ntr adevr, riscul de a egala idealul si, n consecin, de a l distruge, coffipro mitnd meninerea vietn Dar o alt consecin este nc si mai distructiv anularea categoriei realului prin prisma
simbolizm suprim totodat categoria referentului pe care se bazeaz lanul vorbit (la chane parlee) De aceea, se instaleaz nu numai ndoiala Funcia cauzei pn vat de suportul ei este raportat la
orice cuplu al lanului, legnd antecedentul de succesorul devenit n felul acesta consec vent Puterea de generare este astfel de pendent, acum, de rigoarea lanului si este de neles grija obsesional de a o
verifica fr ncetare si de a expulza eroarea devenit criminal
Calamitatea tipic obsesional a acestui efort considerabil este c, dac realul este forclus (-* FORCLUZIE), el revine ca lacun ntre dou elemente oarecare pe care a trebuit s le sudeze perfect (este
tocmai cezura ntre dou pavele cu
376

iM
NEVROZA OBSESJONALA
NEVROZA POSTTRAUMATICA
care se va juca copilul) Dar orice lacuna este perceput ca o cauz de obiectiuni surs de comentam care vor face apel la alte comentam verificare retroactiv a drumului urmat punere in cauz a premise lor
etc pe scurt o ratiocmare care nu si poate gsi linitea In lipsa referentului care s duca la alinare fiece element al lanului capt o atare pozitivitate ( este tocmai aceasta ) meat nu este suportabil dect daca
se anuleaz ( nu este nimic ) Astfel va fi curat terenul propice unei formali zri despre care vom da exemplul unei aplicri in aceastl nevroz
Putem spune mtr adevr c dispozi tivul evocat este suportat de o relaie R care claseaz toate elementele lanului potrivit unui mod reflexiv (xRx) teea ce nseamn c fiecare element poate fi considerat
propriul sau genentor inti simetric (xRy si nu yRx) din cauza cuplului antecedent succesor si tranzitiv (xRy yRu deci xRu) ceea ce permite ordbnarea tuturor elementelor lanului Aceasta relaie R fund
identic cu aceei a numerelor naturale vom nelege mai bthe afinitatea spontan a gndim obsesio nale cu aritmetica si logica (si invers de ce o formaie tiinific nu este ntotdeauna cea mai bun ca s
devii psihanalist)
Suntem in orice caz la jonciunea m care se ghicete de ce religia si ratio nahtatea propunnd un acelai tratament al realului vor risca aceleai consecine morbide
PREUL DATORIEI Forcluzia* realului acea categorie care se opune oricrei totahzn (ca si gndim care fondeaz totalitarismul) echivaleaz cu forcluzia castrm Iat nepltitul a crui datorie tortureaz
memoria obsedatului mereu preocupat s echilibreze veniturile si
cheltuielile m cazul Omului cu obolani este m primul rnd neplata tatlui su pe care el o va achita fr ndoial cu preul vieii sale Dar respingerea imperativului falie va fi pltit retrospectiv m locul de
unde pentru subiect se profer mesajele pe care el va trebui sa le ia pe seama sa (locul Celuilalt m teoria lacaman) locul im perativului pur dezlnuit fr limit (cci castrarea este forclus) si deci plin de
toate riscurile Este de neles aversiunea nevroticului obsesional fata de manifesta nle autoritii chiar daca el este un partizan al ordinii In schimb lipsa de referin fahc acel imperativ al Celuilalt va
surveni de acum nainte si va excita zonele zise pregemtale (oral anala) ca tot attea locuri propice pentru o juisant perversa si culpabila in acest caz fiind pur egoist
Lornionul pierdut de Ernst Lanzer ne evoca voiensmul din copilria sa Dar homosexualitatea atribuita obsesionalului este de un tip special deoarece include nu numai dorina de a si face iertat agresi
vitatea mpotriva tatlui si dorina de a fi iubit de el ci si ntoarcerea in real si asupra unui instrument traumatic pe care l voia abolit Aceast abolire a si provocat am vzut ntoarcerea m Celalalt (de unde se
articuleaz ideile subiectului) a unei obsce nitti dezlnuite si efectiv profanatoare dac este adevrat c ea privete mstru mentul care comand de asemenea cel mai mare respect
Dar ea justific si --etentia obiectului numit de Lacan petit a suport al unui plus de jouir pe care obsesionalul si l menajeaz de acces dar cu preul unor infinite precautium si al unei constipatn mentale Cat
privete actele impulsive m sfrit ele ne amintesc desigur pnn neputina lor actul major (castrarea) cruia obsesionalul a preferat s i se
sustrag, nermnandu i dect moartea ca act absolut temut si totodat dezirabil BM Freud S Le neuro psychoses de detense 1894 m A/e vn se psychose et per venuon PUF Obse sions et phob.es 1895
ibidem .Nouvelles remarques sur Ies psycho-neVroses 1896 ibidem Actions compui sionnelles et exercices rehgieux 1907 ibidem
377

Caractere et erf tisme anal 1908 ibidem .Remarques sur un ca de nevr e obsessionnelle (l Homme aux rats) 1909 m Onq Piychana lyses Sur Ies types d entre'e dans la nevrose 1912 m NeVrose psyc/iose et perversion La disposition a la nevr se
obsessionnelle 1913 ibidem Introduction a la psychanalye Payot Pans 1967 Inhibit n ymptume angoisse 1926 Lacan J cnb Le Seuil Paris 1966 Le 5enuna/re (publie ou clandestin) Mann m O
L homme aux rats i Le Temps modemes mai 1965 Melman Ch SeminaiK sur Ij jevrose obsessionnelle 1987 1988 1988 1989 a paraitre Salzman L The Obse sive Perso nalily Science House l ic New Y rk 1968 On pourra aussi lire l auvre de M Bouvet
con sacree a le nevrose bses lonnelle Pay t Pans 1967 1968

NEVROZ POSTTRAUMATICA
(engl traumatic neurosis) Nevroza care survine n urma sau cu prilejul unui traumatism fizic
Termenul nevroz este aici in general luat intr un sens larg extensiv nglobnd manifestri psihiatrice mai mult sau mai puin structurate Traumatismul poate pnvi craniul dar si oricare alt parte a corpului
Numeroi auton au insistat asupra lipsei de corelaie intre gravitatea traumatismului si gravitatea manifestrilor nevrotice ulten oare Ei subliniaz relativa varietate a nevrozelor posttraumatice legate de un
traumatism cranian sever in timp ce aceste nevroze se dezvolt cu predilecie m urma
unor traumatisme in aparen benigne pe plan somatic Tulburrile nevrotice pot s existe in mod izolat pot nsoi sechelele fizice sau se pot grefa pe acestea Eve nimentul traumatizant evoc ntotdeauna o
ameninare de moarte fizic si/ sau psihica Exista traumatism psihic atunci cnd capacitatea de stpnire a angoasei este bulversata sau depita Acest fenomen este provocat direct de intrarea in rezonanta a
ameninam de moarte cu elementele fundamentale ale istoriei personale a subiectului
Nevrozele posttraumatice pot realiza tablouri clinice variate
nevroza groazei este o reacie emotio nala acuta care survine aproape imediat dup traumatism adesea insignifiant in el nsui dramatice sunt ins cncumstantele m care el a avut loc (catastrof feroviara
incendiu etc )
vndroamele neurastenice realizeaz stan de hiperexcitabihtate senzoriala si senzitiva care evolueaz pe un fond cronic de astenie tulburrile constau in cefalee algu polimorfe palpitaii transpiraie insomnii
nevroza fobica este adesea o agora fobie (frica de spatii ntinse)
nevroza isterica poate realiza toate formele de conversie somatic paralizii algu spasme afome
- nevroza obsesional se observ extrem de rar
undroamele depresive sunt rareori izolate si vin adesea s coloreze mtr un moment sau altul afeciunile descrise mai sus
Pe un plan mai general toate nevrozele posttraumatice au m comun patru tipun de elemente
l) un timp de latent veritabil perioad de incubaie care poate fi de la cteva zile
378

t*.
379 NIMFOMANIE
la cteva luni, aceast faz corespunde reorganizrii psihice consecutive traumatismului,
2) o angoas, adesea flotant, ns uneori cristalizat n tulburri mai specifice (fobie, isterie),
3) semne specifice, cu labilitate emo tional, inhibiie relaional si fenomene repetitive, acestea din urm apar n cursul somnului si se refer la trirea afectiv a accidentului,

4) o organizare nevrotic d personali tatu, care se exprim pnntr o stare de dependent efectiv a traumatizatului fat de anturajul su, starea aceasta se asociaz frecvent cu o not revendicativ, n cuta rea
de beneficii secundare, printre acestea figureaz recunoaterea pagubei sufente si ndeosebi atribuirea unei despgubiri
Nevrozele posttraumatice pun problema prevenim lor, a tratamentului a evoluiei si a despgubim, dac exist un interes protejat jundiceste Dac este posibil, despgubirea trebuie s vin ct mai repede si
n mod rezonabil, nainte ca tulburrile s se fixeze Este totui greu s se izoleze partea ce revine traumatismului de aceea care depinde de starea anterioar a personalitii rnitului
NIMFOMANIE (engl nymphomama) Exagerare a dorinei sexuale la femeie, care conduce la atitudini de seducie i de provocare care nu sunt conforme rolului feminin, aa cum este el, n general, ateptat n societatea occidental. Descris de un tnr medic francez, D T deBienville.n 1772, ca o veritabil boal a sexului", ca o furie utenn" care le face pe cele atinse de ea s scuture jugul
impozant si glorios al pudorii" si s solicite cu o frunte fi dezonorat" si cu o voce pe ct de abject tot pe att de
criminal primilor venii s rspund insaiabilelor lor dorine" Comparat cu satinazisul la brbat, nimfomania tine mai mult de un diagnostic moral si de o judecat de valoare dect de o veritabil afeciune
fizic sau mental, chiar dac poate fi uneori consecina unor tulburri endocrine (hiperovansm) sau a unei stri de excitaie maniac
NONCONSTRNGERE CORPO-RAL (engl non restrawt) Ansamblu de msuri i veritabil sistem terapeutic ce vizeaz suprimarea tuturor mijloacelor de imobilizare a bolnavilor mintali. n
general, psihiatrul bntamc J Conolly este creditat a fi cel dinti care a preconizat o nonconstrngere corporal total, n 1839, ntr un azil pe care l conducea la Hanwell, n Middlesex Se pare c reali tatea
istoric este mai complex (A Scull) si c o anumit mitologie ilustreaz aceast revoluie, ca aceea a gestului eliberator al lui Ph Pmel, la Bicetre Nu i mai puin adevrat c asemenea msuri au avut
ntotdeauna un efect benefic si c mijloa cele de imobilizare si de constrngere nu sunt practic niciodat justificate, chiar si n cazul pacienilor celor mai agitai si mai dificili
NONDIRECTIV() (engl nondirec tive) Se spune despre o metod pedagogic ce const n a nu face nici o presiune asupra interlocutorului, n a nu-i impune nici o directiv strict.
O convorbire nondirectiv (engl no;) directive interview) este o tehnic de con vorbire individual (uneori colectiv) referitoare la o problem general sau referitoare la un obiect precis, cum ar fi un produs
comercial, prin care intervievatul, pnntr-o atitudine n mod voit neutr,
380
NONDIRECnvrrATE

caut s descopere nu ceea ce gndete pe loc persoana intervievat si nici care sunt trebuinele sale imediate n materie comercial, ci care sunt dorinele sale personale profunde si rezistentele care i
influeneaz comportamentul C Rogers a folosit expresia nondirectiv" n primul rnd pentru a caracteriza n psihoterapie o tehnic interactional nonevaluativ de facilitare si ascultare El i a substituit o
rapid pe aceea de centrat pe persoan", tinznd s generalizeze aceast orientare, mai ales la nvmnt n acest sens vorbete Rogers de un nvmnt centrat pe student", pe care el l definete ca pe o
experien fcut de studentul nsui, n mod activ acompaniat de un cadru didactic care nva si el s nu mai fie exclusiv raportorul de cunotine
n anii '60, nondirectivitatea a suscitat experiene si entuziasme n pedagogie Azi ea este esentialmente o tehnic de animaie care incit la dialog si la comunicare ntr un grup n formare ->
NONDIRECTIVITATE
NONDIRECTIVITATE (engl non
directive technique) Abinerea de la orice presiune asupra subiectului (individual sau colectiv) spre a-1 consilia sau a-i sugera o direcie, spre a i se substitui n percepiile, evalurile sau alegerile
sale.
Nondirectivitatea implic ncrederea n capacitile de autodezvoltare si de auto-directionare ale subiectului Ea intervine n domeniile relaiei de ajutor, de sfat, de animare a grupurilor, ale relaiei pedagogice si n conversaie
Noiunea de atitudine nondirectiv (opus aceleia de atitudine directiv) a fost dezvoltat de psihologul american C Rogers, pornind de la experiena sa referitoare la Psihoterapie si la sftuire (engl
counselmg) Ba caracterizeaz o anumit atitudine a
terapeutului (sau sftuitorului) fat de clientul su, atitudinea aceasta const n a evita orice intervenie directiv care ar tinde s impun sau chiar s propun modul su de a vedea, sistemul su de valon,
obiectivele sale, spre a le substitui acelora ale clientului Pozitiv, este vorba de a facilita procesele de evoluie si de maturatie ale clientului pnntr-o atitudine de comprehensiune empatic, de autenticitate si
de congruent si pnntr-o atenie pozitiv centrat asupra persoanei n pnmul rnd si nu a problemei Aceasta se transpune mai ales ntr-o anumit tehnic a convorbim ea const n reformularea sentimentelor
si continutunlor exprimate de client (refor mulare care joac rolul de oglind, ofenn du i clientului reflectarea propriului su discurs) si n clarificarea a ceea ce este expnmat, pentru a favonza
contientizarea, aadar, nondirectivitatea nu se confund nicidecum cu o atitudine pasiv, de /diiser /j/re Cu toate acestea, atitudinea nondirectiv nu poate fi redus la o teri nic, deoarece, n mod
fundamental, ea indic o poziie de ascultare, de compre hensiune si de autenticitate ntr-o relaie de ajutorare considerat o relaie interperso nal profund
Cu timpul, Rogers a extins atitudinea nondirectiv la animarea grupurilor si la relaia pedagogic n practica grupal, animatorul nondirectivist caut s faciliteze ntlnirea si comunicarea ntre participani
si s asiste evoluia spontan a grupului Pedagogia nondirectivist pornete de la ipoteza c orice cunoatere semnificativ (care modific modul de a gndi si de a se comporta al subiectului) i are onginea
ntr-o nvare care nu poate fi transmis din extenor, ci rezult dintr-o expenent personal Funcia pedagogic ar consta n acest caz n instaurarea unui cadru care s
381 NOSOGRAF1E
NUCLEI CENUII CENTRAU

permit un astfel de proces de nvare bazat pe motivaiile, interesele si demersul propriu celui care nva, care i pstreaz responsabilitatea si direcia
Pe un plan mai larg, s au putut opune, n numeroase forme de relaii umane, dou stiluri de atitudini directivist si nondirec tivist n stilul directivist, persoana aflat n poziia de expert' este aceea care are
iniiativa, ea este aceea care definete tema schimbului, pune ntrebri, evalueaz si interpreteaz cele spuse de interlocutor, explic modul su de a vedea problema, tempereaz, d sfaturi si sugereaz
soluii n stilul nondirectivist, dac poate exista asimetrie ntre ,consultat' si consultant', acesta din urm este acela care are ini tiativa, propune teme si orienteaz schim bunle, consultatul adopt o atitudine
de comprehensiune empatic, de reformulare si de clarificare
Aceste atitudini se regsesc ntr o form specific de convorbire, convorbirea nondirectiv (- NONDIRECTIV), care a cunoscut o foarte mare extindere nu numai n domeniul relaiei de ajutorare, ci si ca
tehnic de anchet n tiinele umaniste Convorbirea nondirectiv poate fi utilizat n acest cadru ori de cte on se exploreaz trirea subiectiv a unui subiect, lumea valorilor sale, a motivaiilor si repreze
rilor sale, relaia si atitudinile sale fat de un obiect Intervievantul tinde n acest caz s se eclipseze n fata intervievatului si s relanseze discursul su spontan prmtr o atitudine de explorare, de reformulare
si de clarificare, el urmrete s lase s se exprime universul propriu intervievatului, cu minimum de interferene si inducii din parte i
Exist totui o deosebire important ntre convorbirea nondirectiv terapeutic si aceea care se nsene ntr-un demers investigativ n cea dinti accentul este pus pe iniiativa
clientului, pe comunicarea interpersonal si pe schimb, pe cnd n cea de a doua mtervievantul este acela care fixeaz tema si obiectivele convorbim, se strduiete s pstreze o anumit neutralitate
relaional si privilegiaz culegerea de informaii mai degrab dect schimburile Bibi Pages M L onentation non-directive en psychotherapie et en ptyihohgie sociale Dunod Pans 1986 (3 e ed) RogersC
Letleveloppe ment de la personne Dunod Paris 1968 Le groupes de rencontre, Dunod Pan-, 1973
NOSOGRAFIE (engl iwsology) Descriere i clasificare a diferitelor boli, care poate conduce la o veritabila taxonomie medicala.
Nosogratia se deosebete de nosologie* aa cum etnografia se deosebete de etno logie Una dintre nosografule cele mai celebre a fost aceea a lui Ph Pinel, Noso graphie philosophique ou Id Methode de l
andlyse dppliquee d Id medecme, care a cunoscut sase ediii ntre 1798 si 1818 si a fost violent atacat de F J V Broussais n al su Examen de la doctrine medicale (1816)
NOSOLOGIE (engl nowlogu) tiina general a bolilor, care conduce la formularea de teorii patogenice i uneori la sisteme de patologie generala.
Adesea confundat cu nosografia*, ea este n acest caz considerat o simpl metod de clasificare a bolilor Rmne ntotdeauna pericolul, mai ales n psihi atne, de a placa o clasificare de smdroame clinice
pe o clasificare de faeton sau de procese etiologice Este un pencol pe care 1-au voit evitat, fr a se fi reuit ntru totul, DSM-III si ediia sa revizuit, ca si noua clasificare internaional a bolilor mintale (C
l M 10) Pe de alt parte, unu psihiatri se vor categonc antinosologisti, mergnd
ptn acolo nct s resping nsi noiunea de boal mintal" n analogia sa cu boala medical" (somatic), adoptnd n acest caz o concepie unitar despre afeciunile psihice

NUCLEI CENUII CENTRALI

(engl bafdl ganglid grey nudeusei) Ansamblu de nuclei din substan cenuie ai subtalamusului, situai n
partea mediana a creierului. (Sinonim nuclei telencefalici subcorticali)
Nucleu cenuii centrali sunt constituii de nucleul caudat, putamen, globus palii dum si complexul nuclear amigdahan Majoritatea autorilor includ n nucleu ce nusii centrali nucleu subtalamici si locus niger
Acest ansamblu joac un rol de control al motricitatii, iar vtmarea sa determin apariia de micri anormale

OBISNUIRE (engl drug hdbitudtion) Stare ce rezulta din consumarea repetat a unui drog i care provoac dorina de a-1 consuma din nou.
nainte de 1969 termenul de obisnuire semnifica pentru experii din cadrul Orga nizatiei Mondiale a Sntii dorina de a continua luarea drogului, tendin palid sau chiar inexistent de cretere a dozelor,
dependent psihic, dar nu fizic posibile efecte nocive dar numai pentru individ Desemna deci o simpl obisnuire, care se opunea alienm toxicomaniei sau obis numi patologice*
Pe un plan mai general, obisnuirea nu reprezint dect unul dintre aspectele farmacodependentei* sau toxicomaniilor adaptarea sau deprinderea subiectului expus la luarea sistematic a unei substane
psihotrope Ea implic un grad indubitabil de dependent psihologic si este pentru unii autori (A Porot, de exemplu) smo nunul fenomenului de tolerant fiziologic adaptarea organismului la o substan
implic n acest caz o cretere a dozelor, spre a se obine un efect identic Toleranta este una din cheile dependentei fizice Pentru una si aceeai substan ea este
384

variabil dup efecte astfel,n cazul opia ceelor exist o tolerant la efectele psiho trope, dar si una la doza mortal Toxicomanii sunt deci determinai s consume zilnic doze uare l ar ucide pe un neobinuit
n cazul barbituncelor, dim potriv, toleranta nu se exercit asupra dozei letale pericolul obinuim este n acest caz evident
OBISNUIRE PATOLOGIC (engl

dddictionjr assuefucfe) Aservire faa de drog, cu dependen psihic i adesea fizic.

Obisnuirea patologic este pentru experii OMS sinonimul toxicomaniei ceea ce nseamn c desemneaz o relaie de dependent extrem de alienant, contra rul simplei obiuium Termenul este actualmente
mai puin utilizat dect acela de farmacodependent* Este totui frec vent utilizat spre a traduce termenul englez addiction, atunci cnd acest cuvnt desemneaz o relaie alienant, nu n mod necesar fat de
o substan chimic Pentru muli auton (de exemplu, S Peele) toxico mania nu este dect una din numeroasele forme posibile ale patologulor obinuim
n relaia dintre un subiect i un drog ar exista o infinit varietate de situaii ntre independenta absolut i alienarea total Nu numai c fiecare individ s-ar situa n mod diferit de-a lungul acestui continuum,
ci unul si acelai individ s-ar deplasa ntr-un sens sau n altul de-a lungul existentei sale (contrar dogmei Alcoolicilor anonimi o dat alcoolic, alcoolic pe veci" ) Pe de alt parte, acest concept suplu si care
nu implic relaia cu un toxic" permite aph carea unei reflecii generate de cercetnle n toxicomanie la alte domenii ale experienei umane relaii amoroase exclusive, alienante si distructive, obisnuirea
patolo gic cu televizorul, cu munca (acei workaholicf americani), cu jocul, cu unele sporturi, tulburri ale conduitelor ahmen tare etc Ieind din domeniul strict al clinicii toxicomanilor, unele abordri
psihosociale fac jonciunea cu concepiile psihanalitice bazate pe noiunile de depen dent sau obisnuire patologic
OBREGIA (Alexandru O ) Psihiatru romn (Iai, 1860 - Bucureti, 1937).
Printre mentorii si n domeniul psihiatriei s-au numrat K Westphal, J M Charcot si V Magnan Din 1893 a fost director al ospiciului Mrcuta, iar din 1899 a condus Serviciul sanitar al Romniei, patronnd
construcia primului ase zmnt psihiatric modem din tar, Spitalul Socola din Iai, dat n folosin n 1905, urmat n 1923 de Spitalul Central din Bucureti Alexandru Obregia spune neuropsihiatrul P
Cortez a fost un remarcabil om de tiin si pedagog n domeniul histologiei si al psihiatriei Ca organizator sanitar a iniiat nfiinarea a 32 de spitale rurale si a celor dou mn spitale de psihiatrie din
tar (menionate sus) A fost pnmul din lume care a
preconizat si practicat pe scar larg punctia suboccipital si a fcut temeinice studii anatomopatologice si clinice n sifilisul nervos (sindromul obsesiei dentare, ticul pastilei, care-i poart numele din
paralizia general progresiv), pelagr, alcoolism A sistematizat cadrul nosografic al ciclofrennlor S a afirmat si ca un precursor al scolii romneti de endocrinologie Era convins c la baza suferinei psihice
stau unele modificri biologice sau biochimice, survenite la diverse niveluri ale sistemului nervos central, fiind ns n egal msur ptruns de nsemntatea influentei mediului economico social Profund
cunosctor al strilor de lucruri ale epocii, a dat un semnal de alarm n legtur cu neajunsurile pe plan sanitar si a militat pentni o psihiatrie social Timp de 41 de am (1893-1934) a condus ser viciul de
psihiatrie si Clinica de boli mm tale din Bucureti' (apud C Gorgos, sub redacia, Dicionar enciclopedic de psihi atrie, voi III, Editura Medical, Bucureti 1989) De notat sunt si cercetnle sale n domeniul
schizofreniilor
:S1E (engl obsession) Tulburare psihic durabil, caracterizat de irupia n contiin a unui sentiment sau a unei idei care i apare subiectului ca fenomen morbid care provine, totui, din
propria-i activitate psihic i persist un timp mai mult sau mai puin ndelungat, n pofida voinei sale contiente i a tuturor eforturilor de a se debarasa de acel sentiment sau de acea idee.
Alienistul francez J Falret a fost acela care a introdus termenul (pornind de la verbul latin obsidere, a asalta, a lua n stpnire), pentru a sublima n ce msur unele idei patologice asediaz contiina
pacientului Mult vreme s-a crezut c este

OBSUXONALA)

vorba de o patologie a voinei, deoarece bolnavul nu prea s aib tria de a se debarasa de ideile obsedante S Freud a dat fenomenului o explicaie psihanalitic, fcnd apel la noiunile de refulare, izolare,
anulare si regresie la stadiul sadico-anal, atunci cnd el a individualizat nevroza obsesional* Obsesia este,n general, aso ciat cu compulsia, aciune pe care subiec tul este obligat s o svreasc
mpotriva voinei sale contiente n limba german, de altfel, Zwang corespunde att obse >iei, atunci cnd este vorba de idei (Zwdngsvor'itellung, reprezentare obse dant), ct si compi//sie/ atunci cnd
este vorba de acte (Zwangshandlung, aciune compulsiv)
Fenomenele obsesionale sunt destul de frecvente (peste 2% din populaia general sufer de obsesii) Pe plan clinic vom deosebi obsesii fobice ideative impulsi foarte adesea aliate cu ritun (compulsii
Structura obsesional poate cunoate toat strile intermediare de la simpla , pr ocupare obsesional si pn la afeciune, sever, invahdant O treime dintre pac enti cunosc tulburri naintea vrstei de 15
ani Tulburrile obsesionale ale copilului s ar demarca totui prmtr o pre dominant masculin, asocnndu se cu unele tulburri neurologice sau psihopatologice Aceste tulburri sunt rareori tratate n
copilrie, deoarece ele nu stingheresc activitile colare
Tratamentele sunt n acelai timp variate si complementare psihanaliz, psihoterapie individual, terapii cognitive comportamentale (mai ales tehnica expu nem) si, n sfrit, chimioterapii Recent,
tratamentul medicamentos al tulburrilor obsesionale a beneficiat de punerea la punct a unor molecule care inhib recaptarea serotomnei la nivel central (fluvoxamin,
fluoxetm, trazodon), medicamente care si-ar fi dovedit eficacitatea pnntr-un efect exclusiv antiobsesional
Trebuie tiut c aceste tulburri sunt, n general, destul de rezistente la diverse terapeutici si c psihanaliza, ndeosebi, trebuie uneori prelungit pe o foarte mare durat ca s fie eficace (M Bouvet)
OBSIDIONAL() (cngl obsess;oa/) Se spune despre o idee, despre o impulsie sau aciune n raport cu tulburri psihice de natura obsedanta, care se impun subiectului mpotriva voinei sale.
Adjectiv cam desuet, care practic se confund cu termenul obseuonal, cu excepia cazului n care este utilizat pentru a descrie o psihoz colectiv care lovete populaia unui ora asediat (fievre obsidioiidle)
OCROTIRE JURIDIC (Ir sau\e
gdrde de justice) Msura de protecie provizorie a unui major care are nevoie de a fi protejat n actele vieii civile, rezultat al unei declaraii naintate la procurorul Republicii de ctre un medic sau de ctre
judectorul de tutele.
Ocrotirea juridic este o msur de urgent instaurat de legea din 3 ianuarie 1968 privind reforma dreptului mcapabi hlor majori Unele persoane nu mai sunt n stare s si apere cum se cuvine interesele s
practice actele elementare ale vieii civile Acesta este cazul unor bolnavi mintali sau al unor persoane care prezint infirmiti corporale, tazul tuturor tulbu rarilor care mpiedic exprimarea voinei sau
discernmntul necesar nainte de legea din 1968, numai bolnavii care fceau obiectul unei internri erau deposedai de gestiunea patrimoniului lor pe toat durata spitalizm La externare, ei sirecaptau de
ndat drepturile civile n urma legii din ianuarie 1968, medicalul si juridicul sunt separate, astfel, de exemplu, un pacient tratat n ambulatoriu poate face obiectul unei ocrotiri juridice, pe cnd un altul
spitalizat psihiatric nu va face obiectul nici unei msuri de protecie Legea din 1968 enun principiul general al nulitii actelor n caz de insanitate a spiritului si instituie trei mn regimuri de protecie
curatela, tutela si ocrotirea juridic Curatela este o msur privind incapacitatea parial, pe cnd tutela este un regim ce privete incapacitatea total Incapacitatea se refer la pierderea putem de a si exercita
singur drepturile si obligaiile
Ocrotirea juridic devine aplicabil de ndat ce certificatul redactat n acest scop de un medic specialist este nregistrat la parchetul procurorului Republicii Majorul i pstreaz exercitarea tuturor
drepturilor sale Cu toate acestea, actele pe care el le a ncheiat sau angajamentele contractate vor putea fi declarate nule pentru o simpl ofens sau limitate n caz de exces Dac persoana protejat a
constituit, dup punerea sa sub ocrotire juridic, un mandatar care s-i administreze bunurile, acestui mandat i se d curs n absenta acestui mandat, vor fi respectate regulile gestiunii de afaceri Unele
persoane apropiate sau tere persoane au totui obligaia s gereze patrimoniul celui protejat Dac este cazul, judectorul de tutele va putea desemna un mandatar special, cu scopul de a ndeplini acte de
natur determinat
Ocrotirea juridic nceteaz pnntr-o nou declaraie, care atest c situaia anterioar a luat sfrit, pnntr-o prescriere a declaraiei medicale, n cazul c aceasta nu a fost rennoit prima declaraie se
perimeaz dup dou luni, iar declaraiile ' (j. "fc fcopun de rennoire se perimeaz n sase
luni, pnn radiere, pe baza deciziei procurorului Republicii, pnn instituirea unei tutele sau a unei curatele, n ambele situaii, msura este pronunat la nivelul tn-bunalului de instan, pnntr-o hotrre a
judectorului de tutele
OENILISM. Intoxicaie alcoolica cu
OLIGOFRENIE (engl oligophrenia) Deficiena mentala globala de origine organica.
Este cazul unor insuficiente ale dez voltni psihice datorate unor malformaii sau unor dismetaboln cerebrale Se desene, de exemplu, o oligofreme femlpiruvic de origine ereditar detectat cu ajutorul
testului Guthne* nc din pnmele zile de la natere Termenul este totui din ce n ce mai des nlocuit cu acela de drieratie mental", care are o accepiune mai larg
ONIROID (engl oneiroid) Se spune despre o stare delirant care are o analogie cu gndirea visului, fr a se asocia cu confuzie mentala.
Aceste deliruri oniroide (S Follm) se disting de onirismul confuzional din dehrium, dei n general rmn subacute Chiar atunci cnd evolueaz timp n delungat, acestea sunt procese delirante reversibile',
rtciri ale stm de contiin" care nu antreneaz o vtmare profund a personalitii si nici o disociere mental, ca n schizofrenie, ci intr mai degrab n cadrul psihozelor isterice sau al unor forme
delirante ale psihozei mani-aco-depresive
OPIACEU (engl optate) Preparat pe baza de opiu sau substana naturala,

yi

OPIACEU

OPIU

semisintetica sau sintetica ce exercita o aciune comparabila cu aceea a opiului.

Opiul este, fr ndoial, cel mai vechi medicament Dup tenacul" lui Galen, o sene de preparate farmaceutice pe baz de opiu au fost utilizate att la recomandarea medicilor, ct si de ctre toxicomani
lauda numul lui Sydenham (secolul al XVII-lea), elixirul paregoric (a crui comercializare se face pe baz de reet medical, din 1989, n Frana) etc Principalul alcaloid activ al opiului este morfina
izolat n 1801 Codeina este foarte utilizat pentru efectul ei antitusic, dar este si psihotrop precum si analgezic toxicomanii utilizeaz adesea siropurile sau comprimatele anti tusice ca pe substitute ale
heroinei Tebaina este un alt alcaloid psihoactiv al opiului Ali altaloizi (papavenn, narsem nos capina) sunt lipsii de aciune psihotrop Mereu n cutarea unui produs ideal care sa aib efectele
medicamentoase ale morfinei, dar fr a produce dependent, cercettorii au inventat multe opiacee de sintez toate sunt clasificate ca stupefiante si toxicomanogene Petidina, dextromora mida sunt bine
cunoscute toxicomanilor Pentazocina si mai ales dextropropoxifena sunt mai puin active Fentanilul nu este utilizat dect n anesteziologia chirurgical Dintre opiaceele de sintez, metadona con stituie un
caz aparte opiaceu n ntregime, ea are aceleai efecte si aceeai putere de a genera dependent, dar este un produs cu aciune prelungit (peste 24 ore) Aceast proprietate a stat la baza utilizrii sale (Dole si
Nyswander) ncepnd din ana 1960, ca tratament de ntreinere (de meninere) a opiomanilor
Cea mai important aciune psihotrop a opiaceelor este efectul analgezic ele diminueaz sau suprim toate tipurile de
durere, mai ales cronic Dup substan i dup calea de administrare, acest efect va fi mai mult sau mai puin important i durabil Paralel exist anestezie (diminuarea percepiilor nedureroase) Bufona,
sedatia, efectul narcotic" sau stupefiant" sunt strns legate de aceast aciune analgezic
Pe planul fizic, aciunea se exprim prin mioz, greuri sau vomismente,constipatie si depresie respiratorie (aciune a minima antitusic, a maximd responsabil de moar tea prin stop pulmonar n caz de
com cauzat de superdoz) Toleranta (obis nuirea organismului) este extrem de mare pentru toate aceste efecte, inclusiv pentru doza mortal (spre deosebire de brbi tunce) toxicomanii ajung s consume
doze net superioare dozelor mortale pentru cei neobinuii Dependenta psihic si fizic este extrem de puternic Ea se exprim pnntr o lips", un sindrom de sevraj tipic (-> HEROIN) dup produsul n
cauz, variabile sunt doar intensitatea si durata acestui sindrom
nelegerea mecanismului de aciune a opiaceelor a fcut, din anii 1970-1980, progrese considerabile mai nti prin localizarea n sistemul nervos a zonelor receptoare ale acestor produse, apoi prin punerea
n evident la neuroni a unor re cepton specifici, n sfrit, prin identificarea si izolarea unor substane endogene, endorfmele, care se fixeaz n starea fiziologic pe aceti receptori Endorfmele ar fi
modulatorii durem, ba chiar si ai plcem (Ar fi confirmarea neurofizio-logic a principiului plcem", constitum-du-i reglarea) Saturnd poziiile receptoare, opiaceele, ntr-o pnm faz, suprim du rerea si
procur plcere Adaptarea neuronilor se exprim prin diminuarea progresiv a efectelor lor Cnd are loc
stoparea, nainte ca mecanismele celulare normale s-si reia cursul, se produce un efect invers lipsa, cu cortegiul ei de suferine Unu farmacologi au crezut c au gsit n endorfine cheia toxicomaniei (care sar datora unui deficit de endorfine sau de receptori etc ) Trebuie mai degrab s vedem aici o confirmare a datelor clinice si a realitii plcem exogene toxice Exist molecule antagoniste ale opiaceelor, care
le suprim efectele Naloxona, de exemplu, este utilizat n comele cauzate de supradoze Unu au propus utilizarea acestui produs la toxicomani, ca antiabuzul la alcoolici Actualmente cercetrile au n vedere
substane cu aciune mixt, att agoraste, ct si antagoniste (ca buprenor fina) aceste substane au un efect opiaceu dar blocheaz" receptorii mpiedicnd aciunea altor morfmice Desigur trebuie s ne
ateptm la unele progrese n cer cetarea acestor produse (n materie de tratament al durerii, ndeosebi), dar primele abuzuri toxicomanice au si fost semnalate
OPIOMANIE (engl opium addiction) Toxicomanie cu opiu.
OPIU (engl opium) Suc din macul somnifer (Papaver sommferum albumf), bogat in alcaloizi psihotropi.
Opiul brut este latexul coagulat al capsulelor de mac Exist, de asemenea, forme preparate si medicinale de opiu
Puterile psihotrope ale macului sunt cunoscute din timpuri strvechi urme s ar gsi n textele cuneiforme datnd de patru milenii nainte de era noastr, gsite pe amplasamentul oraului sumerian Uruk n
Mesopotamia, China, Egipt, Grecia, macul a fost unul din primele medicamente utilizate ca sedai v, somnifer sau antalgic Butura magic mpotriva tristeii, despre
care se vorbete n Odiseea, nu ar fi alta dect o butur din mac Dup Hipocrate, Andromahus (medic al lui Neron) l prescrie ca medicament, urmat n secolul al II-lea al erei noastre de Galen acesta a fost
inventatorul tenacului", preparat extrem de complex pe baz de opiu, care, cu variantele sale a subzistat n farmaco logie pn la nceputul secolului XX mpratul Marc Aureliu ar fi fost unul dintre primii
opiomani
La sursa mitului romantic al opiului a stat si un alt preparat laudanumul medi cului englez Th Sydenham, care a trit n secolul al XVII lea
n secolul al XIX lea, exploatarea m cului cultivat n India a fost o surs de profit considerabil pentru englezi Principal destinatar al acestui trafic, China a trebuit s limiteze importurile, din motive de
.sntate public' Pe timpul domniei regi nei Victoria au avut loc rzboaiele opiului duse de Marea Britanic si de aliaii si ntre care Frana, spre a obliga China s accepte comerul
La nceputul secolului XX, opiul consu mat de imigranii chinezi n Statele Unite avea s apar drept prototipul drogului periculos venit din exterior Conferine internaionale au dus la primele interdicii
privind drogurile, opiaceele fiind primele dintre stupefiante
O dat cu S T Colendge, Th de Qumcey a contribuit la mitul opiului, drog atot puternic si satanic, panaceu si panpatogen Ale sale Confesiuni ale unui consumator de opiu (1822), traduse de A de Musset,
apoi de Ch Baudelaire (o versiune romneasc se afl n prezent n librrii not L G ) reprezint, fr ndoial, primul exemplu de autobiografie a unui toxicoman Ca si Qumcey, Baudelaire a devenit
sclavul Iau danumului, iniial ntr un scop terapeutic

Im.

ORQANOQENEZA

Paradisunle artificiale exprim ntreaga sa fascinaie si ambivalen fat de droguri Decadenii de la finele secolului al XIX lea au gsit aici ncurajare opiul, obiect ro mantie de literatur, inaugura mitul
drogu nlor moderne Opiomania zis terapeutic , pnn mgestie, si a adugat exotismul o dat cu apantia fumtornlor de opiu, practic adus din Onent de marinari si de primii colonizatori din Indochina C
Farere P Loti si alii au depus mrturie despre aceast vog Ca toate opiaceele opiul este un psihotrop care produce euforie anes tezie si o dependent fizica si psihic Locul su este totui nensemnat printre
drogurile utilizate de toxicomanii actuali care prefer opiacee mai concentrate si mai puternice ca heroina Folosirea opiului care a fost una din cauzele interdiciilor in materie de droguri apare azi ca un
nrav blnd fat de practicile acelor junkief* de astzi
ORG-ANOGENEZ (engl organo genesis) Concepie etiologic general care atribuie o cauz organic majoritii tulburrilor psihiatrice.
Organogeneza bolilor mintale a fost aprat cu vigoare n Frana, ncepnd din 1840 Tinerii medici ahemsti ai vremii respingeau cauzalitatea psihogenetic a nebuniei susinut de Ph Pinel si E Esquirol si
reprezentat de tratamentul moral prac ticat de F Leuret (cu excese condamnabile de agresivitate si de violent asupra bol navilor) Pornind de la ideea c bolnavul mintal trebuie tratat cu tot atta respect ca
i acela care sufer de o afeciune me dical, ei i orientau cercetrile, n spatele lui G Ferrus i J Moreau de Tours, spre descoperirea leziunilor anatomice sau biologice cerebrale susceptibile s explice
apariia diverselor forme de nebunie n

390

1845, Moreau de Tours, publicnd o lucrare asupra haiului, compara efectele toxicului cu acelea ale maladiei mentale, spre a afirma, cam pripit, c toate tulbu rnle psihice au o origine organic Si se
recitea teza lui A J Bayle, care, n 1822 mpreun cu magistrul su P P Royer Collard, descrisese o maladie att mental, ct si neurologic arachnita adic mfla marea cronic a meningelui, determinnd n
acelai timp un delir cu evoluie spre dement si o paralizie progresiv de unde numele pe care 11 va da mai trziu J Requin, acela de paralizie general progresiv Aceast meningit cronic devenea n
acest caz modelul,paradigma maladiei mentale datorate unei vtmri a meningelui si a oreierului (cum a artat L V Calmeil) Se uita c cei dinti care au descris o nu au fcut din ea dect o frenezie
cronic , adic o , nebunie simptomatica a unei vtmri cerebrale, o afeciune neuropsihi atnc, pentru ca m culmea entuziasmului s se vad nsi nebunia n esena ei Civa ani mai trziu bazndu se pe
ca racterele evolutive care permit individuali zarea bolilor n medicin, J P Falret i a dat, nebuniei circulare un statut noso logic precis, confirmat de E Kraepelm, care va face din ea psihoza mamaco-depre
siv Kraepelm i bazeaz si el indivi duahzarea afeciunilor mentale, si n special a psihozelor, pe acest criteriu al evoluiei, raportnd cauzalitatea lor orga nic (n absenta descoperim unor leziuni cerebrale
precise) la o cauz somatic endogen, ntr o concepie care va avea un mare succes, n pofida impreciziei sale si a aspectului de oracol din Delfi al psi hiatnei",cumacalificatoK Kolle H Ey a ironizat si el
pe tema acestui oracol* si a nodului gordian" pe care trebuia s aib curajul s l taie' El ncearc s-i dea
organogenezei dimensiunea dinamic ce i lipsea, construmdu si teoria organodma mic cu privire la maladiile mentale, bazat pe un neojacksomsm (-> JACKSONISM l NEOJACKSONISM) care l
clarifica si l n deprta definitiv credea el de orga nomecamcismul, localizator si reductionist, al partizanilor obinuii ai organogenezei De fapt el nsui nu ieea dmtr un orga nicism ale crui aspecte
psihodinamice rmneau pur funcionale Dar ntre timp de la nceputul secolului XX S Freud si revoluia psihanalitic au redat vigoare psihogenezei* maladiilor mentale o dat cu sociogeneza lor iau avnt
aspectele cele mai dinamice ale psihiatriei si majoritatea formelor actuale de psihoterapie*
Cu toate acestea organogeneza rmne ntru totul de actualitate si bine aprat n special n tot ceea ce numim psihiatrie biologic neuropsihiatrie* psihofarmaco logie* si n diversele aplicaii ale neuro
tiinelor* la diagnostic si la tratamentul maladiilor mentale Dintre aceste neuro tiine neuropsihologia pe de o parte neurochimia cerebral pe de alta parte au adus clarificri noi extrem de importante Cea
dinti a renovat profund problema localizrilor cerebrale si a permis mari progrese n cunoaterea asimetrici func ulor cerebrale ntre cele dou emisfere (R W Sperry) si n aceea a restaurrilor
postlezionale ale creierului Cea de a doua, axat pe neuromediaton si pe sistemele adrenergice dopammergice si serotonmer gice, a permis o mai bun nelegere a perturbatiilor transmisiei smaptice si a
funcionm anumitor substane psihotrope
Dar nc este vorba doar de cunotine fragmentare, n snul unei complexiti neurochimice foarte mari, care nu pot explica patogema maladiilor mentale ntr o perspectiv unicist, cum ar don o unu

.m,
ORTOFONIE

.Neurochimia maladiilor mentale nu se reduce la universul terapiilor neuroleptice aa cum nevrozele nu se reduc n mod efec tiv la inversul perversiunilor (G Lanten Laura) De fapt manie conflicte dintre
ideologiile dominante care privilegiaz o singur cauzalitate dispretuindu le pe cele lalte nu mai sunt la mod Fr a cdea in ateonsm psihiatrii de azi au mai degrab tendina de a lua n considerare factori
multipli in declanarea unei maladii psihice si de a utiliza diversele modele propuse de cercettori potrivit cu valoarea lor euns tic pentru a explica un punct precis al dezvoltm al simptomatologiei si trata
meniului afeciunii mentale i pacienilor lor
Bibi Cussa P Appnx.he>>p-,ych<>pdtho0uiique'> Jes (roub/es mentdux Masson P ins 1959 Deshaies G Psy<.hopdthol<>t,ie .enerdli. PUF Paris 1959 Ey H Dev ;Jees Je /atAso/i a un modele organo dytidmique Jc ld p^ychutnc Privat Toulouse 1974
Guiraud P P^chidlne generale Le Fran^ois Paris 1950 Moreau de Tours J Du hast/i/sc/i et de / dhendtion men tdle Fortin et Mas son Paris 1845 Zanhan E es jardiniera de le folie O Jacob Paris 1988

ORTOFONIE (engl orthophony) Specialitate paramedical al crei obiect este studiul i tratamentul tulburrilor de limbaj (vorbire, voce), oricare ar fi cauza lor i oricare ar fi vrsta pacientului.
Recunoaterea oficial a ortofomei este de dat recent ea nu si a dobndit locul n nomenclatura general a actelor profe sionale dect din 27 martie 1972 n mod general, intervenia ortofomstului este con
secuuv unei decizu medicale, frecvent luat de o echip pluridisciplinar Ortofomstul este solicitat de un evantai patologic extrem
391 ORTOFONE

de ntins interesnd mai multe specialiti medicale practica sa este deci foarte diferit dup cum intervine mtr un spital specializat m otormolanngologie in neurologie sau mtr o echip medicopsiho logic
Competentele sale trebuie deci s se ntind de la tiinele umane la pedagogie trecnd prin psihologie si neurologie Ele se dobndesc m trei am de studii supe noare Ortofonistii pot interveni Ia pacieni de
toate vrstele
Mijloacele de depistare a handicapurilor senzoriale (surditate cecitate) a infirmitii motorii cerebrale la copilul mic permit reeducri ortoforuce mai precoce De exem piu la luarea in sarcin a copilului surd
unu prevd sa i se permit acestuia accesul la lumea sonor si la producia vocal ape landu se la aparataj si la educaia sonor
Ortofonistul intervine si in cazul copi lului nehandicapat senzorial care prezint o ntrziere de limbaj sau dificulti in exprimarea orala innd seama de tulbu rrile* de nelegere si de realizare a hm
bajului Bilanul se situeaz m acest caz in cadrul evalum medicopsihologice care caut s determine originea dificultilor de comunicare si de funcionare ale copilului si/sau ale familiei sale Daca
ortofonistul constat o ntrziere masiv a dezvoltm limbajului echipa va putea lua o decizie in ceea ce privete terapeutica tinandu se seama de datele anamneziei ale perso nahttu prinilor si de relaiile
lor cu
copilul si simptomul su Reeducarea va putea fi axat pe sensul ritmului al de tentiei corporale sau pe achiziiile struc tunlor sintactice sau evocarea cuvintelor Nu trebuie neglijat blbial Ortofonistul
poate de asemenea s colaboreze la luarea in sarcin a dificultilor nvm cititului si scrisului la copiii colarizai in cursul pregtitor (-+ DlSLEXIE)
n cazul adultului ortofonistul este chemat sa i reeduce pe pacienii cu afazie adic pe cei care au tulburri de vorbire in urma unei vtmri neurologice n otonno laringologie ortofonistul intervine pe
parcursul operam chirurgicale a disfonulor sau la cei lanngectomizati n sfrit indi catule ortofomei la persoanele in vrsta sunt din te m ce mai importante in vede rea amel orarii depistam si tratamentului
tulburrilor de auz de voce sau de limbaj Aceasta specialitate este m plin expan siune ceea ce reflecta interesul tot mai mare pentru problemele de comunicare si de limbaj
Bibi Aimard P Morg i A Approche methodolo&ique dei tmubles du langage chez tentant Massoi Pans 1983 Launay C Borel Maisonny S Le troubles du langage de la parole el de la voix (2 e ed ) Masson Pans 1976 Actes
scientifiques du Congres inter naional d orthophonie L orthophome ici ailleurs autrement approches tognitivistes et pragmatiques L Ortho-edition Isbergues 1988
PACIENT DESEMNAT (engl deagna

ledpauent) Persoana desemnata dintre pacieni, m cursul unei terapii familiale ca factor reglator al procesului terapeutic
Prin manifestrile sale de comportament un asemenea pacient va semnala variaiile de tensiune emoional care se produc in interiorul sistemului familial att acas cat si in edina terapeutica -> TERAP l
FAMI LIALE
PACK -> MPACHETARE
PALILALIE (engl palilalia) Repetare de cuvinte, de silabe de onomatopee ntr un ritm uneori extrem de rapid, care evoc tahifemia
Adesea asociat cu ecopraxia si cu eco lalia (pahlaha fund considerat de unu drept o simpl autoecolahe) ea se mani fest in demente si in fazele catatonice ale schizofreniei Se ntlnete de asemenea n
boala Parkmson si m smdroamele pseu dobulbare fiind in aceste cazuri un feno men neurologic simptom al unei tulburri motorii subcorticale

PALO ALTO
ALTO
COALA DE LA PALO

PARAMNEZIE (engl paramnesia) Vtmare a memoriei imediate carac tenzat prin false recunoateri i iluzia deja vu sau deja vecii
Asocimdu se adesea cu un sentiment de strametate si de dereal paramnezia se manifesta in strile de contiina modificate (crepuscular sau hipnoid) si in faza de debut a psihozei Korsakov
PARANOIA (engl paranoia) Psihoz cu caracter cronic caracterizat printr un delir m general bine construit i siste matizat asociat cu tulburri de judecat i de percepie dar fr deteriorare
intelectuala i fr afectarea funciilor instrumentale
ISTORICUL DESCRIERII PARANOIEI Pentru ahenistn francezi paranoia a corespuns mai nti delirului de persecuie descris de C Lasegue Aceast entitate nosologic aprut in 1852 i are originea in
unele forme de melancolie sau deliruri pariale descrise de Ph Pinel si se definea in cadrul monomanilor descnse de E Esquirol pentru a distinge melancolia sau hpemama (delirul trist) de delirurile
monomaniace, dintre care monomania de persecuie este una din formele cele mai frecvente F Leuret insist cel dinti asupra distinciei dintre deliranii incoereni" si aranjorii" al cror delir se
sistematizeaz, se organizeaz ntr-un mod logic (1834) Mai trziu, V Magnan precizeaz caracteristicile delirului cronic cu evoluie siste matic, opunndu l delirurilor prost construite ale degenerailor
Elevii si P Seneux si J Capgras, dau numele lor formei celei mai tipice de delir delirul de interpretare* sau nebunia raional (1909), care se va confunda cu paranoia aa cum aprea ea n acea vreme, n
clasificarea lui E Kraepelm, sub numele de Verrucktheit Aa o numise n Germania, din 1845, W Gnesinger, insistnd asupra originii sale primitive, independente de orice cauza exterioar sau de orice stare
morbid ante noar n tratatul su din 1863 K Kahlbaum reia termenul de paranoia pentru a descrie, la capitolul despre vecordias (boli mintale n care vtmarea psihic este parial, n opoziie cu
tulburrile de intelect [ ve<,diiiasj, care afecteaz definitiv totalitatea psihismului, si cu disfrennle, care nu-1 afecteaz dect temporar), tulburrile intelectului Alturi de paranoia, el face loc distimiei,
vtmare a sferei afective, si diastrefiei, vtmare a voinei n aceast perspectiv motenit, prin intermediul lui J C Heinroth, de la filosofia kantian, paranoia apare deci ca maladia funciilor de judecat si
de nelegere, opunndu-se aceleia a emoiilor si sentimentelor, ceea ce exclude once patogeme emoional sau psihoafectiv R Krafft-Ebmg este acela care descrie paranoia primitiv la subiectul tnr, recognoscibil dup delirul bine sistematizat, care se opune unor paranoia tardive, slab sistematizate i care din cauza aceasta vor fi numite deliruri paranoide Kraepelm, n
394
ediiile succesive ale Tratatului su (din 1883 n 1905), o apropie progresiv pe cea dinti de psihonevroze, iar pe celelalte le ncadreaz n dementa precoce, sub numele de demente paranoide" Kraepelm
izo leaz astfel cu grij paranoia de dementa precoce, n aa msur nct, n ediiile succesne ale tratatului su, ea are un loc tot mai limitat, spre a nu mai defini dect delirurile bine sistematizate, fr nici o
vtmare demenial, si mai ales delirurile interpretative Avem de a face, sene el, cu o dezvoltare insidioas, sub dependenta unor cauze interne si dup o evoluie con tinu, a unui sistem delirant durabil si
imposibil de zdruncinat, care se instaureaz n condiiile pstrm n ntregime a clan tatu si ordinii gndim, voinei si aciunii' Astfel ngustarea progresiv a cadrului paranoiei va permite extinderea cadrului
dementei precoce, care, devenit o dat cu Bleuler schizofrenie, nglobeaz finalmente aproape toate psihozele cronice Scoal francez se opune totui acestei evoluii nosografice constatat n Germania si
n rile anglo-saxone Sub influenta lui H Claude si apoi a lui H Ey, delirurile cronice rmn izolate de dementa precoce Ele se regrupeaz dup organizarea, con structia sau structura lor n trei mari
categorii deliruri cu structur paranoid (deliruri incoerente, nesistematizate, cele mai apropiate de formele delirante ale schizofreniei, care sunt dementele para noide), deliruri cu structur parafrenic
(deliruri fantastice, a cror proliferare, dei nc foarte haotic i de inspiraie divers, se organizeaz ntructva ca, n arhitectur, Palatul ideal al factorului Cheval), si delirurile cu o structur paranoic,
care se caracterizeaz prin dezvoltarea sistema tic si coerent a unei drame persecutive, prin argumentarea ireductibil, lucid,
penetrant i chiar contagioas, prin tonalitatea fundamental afectiv si agresiv, pnn absena unei notabile decden psihice. Aceste deliruri, halucinatom sau nu, regrupeaz delirurile pasionale, delirurile
de interpretare, unele deliruri de influen" (C Nodet) Aceast specificitate structural a paranoiei va susine, aadar, cele dou mn forme clinice, delirurile pasionale cu o idee prevalent, pe de o parte, i
delirurile de interpretare care se extind n reea, pe de alt parte
CELE DOU MARI FORME CLINICE ALE PARANOIEI Psihiatna distinge, n mod clasic, delirurile pasionale si delirurile de interpretare
Delirurile pasionale Cunoscute sunt mai ales erotomania, delirul de gelozie si acela de revendicare
Erotomania, descris de G G de Cleram bault, este iluzia dehric de a fi iubit de un obiect cel mai adesea inaccesibil (vedet, om politic de vaz, medic, preot, avocat, aceste din urm profesii fund n mod
spe cial predispuse a servi drept obiect eroto-manului, care, n opt din zece cazuri, este femeie) Afeciunea evolueaz n trei stadii dup o faz a speranei, adesea prelungit, urmeaz faza decepiei, n cursul
creia solicitrile sunt tot mai inoportune pentru obiect, apoi faza ranchiunei, care se poate asocia cu manifestri medico-legale grave (antaj, conduite agresive, iar uneori tentative de asasinat)
Delirul de gelozie este o gelozie erotic morbid, pe care trebuie s-1 distingem bine de delirurile de gelozie secundar ale alcoolicului Aceast gelozie este adesea expresia unei pasiuni homosexuale
incontiente fa de rival (D Lagache)
Delirul de revendicare se caracterizeaz prin trebuina prevalent si voina ireducPARANCMA

tibil de a face s triumfe o cenn a crei satisfacere este refuzat de societate Pacientul are convingerea de nezdruncinat c deine adevrul si c este de o deplin bun-credmt Se apropie de delirurile de
filiaie si de rudenie celebr nerecunoscut (n genul falsului Ludovic al XVII lea", fiica tarului scpat de la masacru' ndeosebi), de delirurile mistico religioase si politice (de care sufer unu asasini de
efi de stat, regicizi descrii de E Rdgis), delirunle de invenie (inventaton nerecu noscuti" ai tratamentului cancerului, ai unui perpetuam mobile, de exemplu, nefimd ntotdeauna uor s i deosebeti de
inventatom autentici, pe ct s-a susinut) n sfrit , idealitii ptimai" descrii de M Dlde si P Guiraud, adesea reformatori sau mistici, pot si ei intra n aceast cate gorie, chiar dac avem de a face mai
puin cu delirani veritabili ct cu personaliti psihopatice
Delirurile de interpretare Ct privete delirunle de interpretare, forma lor cea mai frecvent este delirul de persecuie cu inter pretn multiple, care se extinde n reea si invadeaz ncetul cu ncetul toate*
activi ttile pacientului Uneon se asociaz cu halucinaii Conduitele agresive sunt foarte frecvente denuntun,plngen nejustificate la politie si la procuror, lovitun, rnin si uneon uciderea persecutorului"
sau a per-secutonlor" I se aseamn o form individualizat de E Kretschmaer, delirul de relaie sau paranoia senzitiv, care survine la subiecii sensibili si timizi, capabili s se nfrneze n fata unor
expenente dureroase trite, pn cnd reacia brutal delirant invadeaz n mod persecutor ntreg sistemul relaional al pacientului
SOCIOGENEZA PARANOIEI Paranoia nu este o simpl tulburare a judecii Ea

U&.

PARANOIA

i are rdcinile ntr-o vtmare profund a psihismului, de ordin mstmctiv-afectiv, bine pus n evident de S Freud si elevii si (- DELIR) Trebuie ns tiut c si influenta mediului va juca un rol consi derabil n evoluia paranoicilor delirani Dac ameliorarea tratamentului medicamentos si a psihoterapie! a permis o trans formare a sortii lor ntr un sens destul de favorabil pentru cei mai muli dintre ei,
societatea, n toleranta si intoleranta sa, are, de asemenea, o influent important asupra destinului lor Americanul E Lembert a artat bine c, n unele cazuri, procesul patologic al paranoiei nu este numai
acela al personalitii paranoicului, ci si acela al ansamblului interaciunilor si relaiilor sociale ale pacientului ntr un fel, para noicn i au si ei inamicii lor" Viitorul paranoic este puin cte puin exclus si
literalmente persecutat de anturajul su, care adopt fat de el o atitudine politie neasc si conspiratoare' Putem deci vorbi de natura conspirativ" a acestei excluderi Tot mai , indezirabil" viitorul paranoic
este izolat de grup, pus n caran tin, la secret" Manifestrile originale ale comportamentului su sunt amplificate" si interpretate" n sensul cel mai peiorativ si patologic n felul acesta se creeaz n jurul
lui acea spiral de minciuni", bine descris de E Gofman, conducndu l n mod treptat pe subiect la veritabilul delir Aceast sociogenez a paranoiei este important Ea ne-ar putea face s nelegem mai
bine modul n care o societate totalitar poate s fac dintr-un opozant pn atunci sntos la minte un paranoic autentic Dar ce s spunem de acei oameni care i transform pe alii n paranoici 9 Nu ei ar fi
adevraii paranoici'7 Aa cum constat R Laing n Faptele vieii M intereseaz foarte mult cuvintele, att prin ceea ce
396
avem de la ele, ct si pnn ceea ce nu avem Cuvntul paranoia, de exemplu Gsesc ntotdeauna straniu c dispunem de acest cuvnt pentru a semnifica faptul c cineva se simte persecutat, pe cnd cei care l
persecut nu cred c el este persecutat Dar nu dispunem de cuvinte pentru a distinge situaia n care persecutai pe cineva fr a v da seama de lucrul acesta, situaie pe care as socoti o la fel de grav ca si
cea lalt si care n mod cert, nu este mai puin frecvent '
PSIHAN Utilizarea termenului paranoia foarte veche n psihiatrie, a evoluat de la o extensiune extrem de larg care era pe punctul de a ngloba n psihiatria germana a secolului al XIX lea totalitatea deliru
nlor la o utilizare mai precis, limitata ndeosebi sub influenta lui E Kraepelm (1899), la psihozele n care se instaleaz un sistem delirant durabil si de nezdruncinat care las intacte facultile intelectuale
voina si aciunea Termenul corespunde conceptelor de monomanie si de delir cronic sistematizat al autorilor vechi distingndu se deci de schizofrenie sau dementa precoce
S Freud, pe urmele lui Kraepelin, adopta aceast larg difereniere si nglobeaz n paranoia, n afar de delirul de persecuie erotomania, delirul de gelozie si delirul de grandoare El se opune astfel lui
Bleuler care include paranoia n grupul schizofreru ilor, regsind la originea celor dou maladii mentale aceeai tulburare fundamental disocierea Aceast din urm concepie este aceea care prevaleaz
actualmente n scoal psihiatric american de inspiraie psihanalitic
Totui, Freud, din alte raiuni, n special pentru c sistematizarea delirului nu este suficient dup prerea sa spre a defini

, mi ezit s ataeze la acest grup forme, zise paranoide", ale de-prccoce n consecin, chiar n titlul lucrrii sale pnvind cazul Schreber, el echivaleaz paranoia cu dementa para noid (dementia
paranoides)
Dar aportul esenial al psihanalizei n legtur cu paranoia nu privete aceste probleme de clasificare nosografic, ci chiar tinde s le estompeze, strduindu se mai degrab s pun n evident mecanis mele
psihice care intervin n aceast psihoz si contribuia incontestabil a psihogenezei n etiologia sa
CAZUL SCHREBER Freud instituie n 1911 observaia unui caz de paranoia pornind de la Memoriile unui nevropat (1903) ale preedintelui Schreber, eminent jurist care a scris si publicat el nsui istoria
maladiei sale Aceasta a nceput, dup nu mirea sa ca preedinte al Curii de apel progresiv sub forma unui delir haluci natorm" multiform, ca s culmineze apoi ntr-un delir paranoiac sistematizat, dup
care, potrivit afirmaiilor unuia dintre medicii si, personalitatea sa s a restabi ht" si el s a putut arta la nlimea sar cmilor vieii, n afar de cteva tulburri izolate"
n acest delir, Schreber se credea chemat s salveze omenirea, aceasta dmtr un n demn divin care i se transmitea prin limbajul nervilor si ntr o limb special, numit limba fundamental (germ Grundsprache) n acest scop el trebuia s se transforme n femeie Ipoteza de la care a pornit Freud era c aceste manifestri psihice pot fi abordate n lumina cunotinelor achiziionate de psihanaliz n tratarea
psihonevrozelor, deoarece ele decurgeau din aceleai procese generale ale vieii psihice

L.
PARANOIA

n consecin, n raporturile pe care, n delirul su Schreber le ntreinea cu Dumnezeu, el regsete transpus terenul familiar al complexului patern" Freud recunoate, de fapt, n personajul divin simbolul
sublimat" al tatlui lui Schreber, medic eminent, fondator al unei scoli de gimnastic terapeutic, cu care acesta a ntreinut, ca once biat, raporturi n ace lai timp de veneraie si de nesupunere La fel, n
subdiviziunea ntre un Dumnezeu superior si un Dumnezeu inferior el re gsete personajele tatlui si fratelui mai mare
NARCISISM SI HOMOSEXUALITATE Freud i axeaz interpretarea tocmai pe relaia erotic homosexual dintre aceste dou persoane El consider ca esen a paranoiei faptul c Schreber a trebuit sa
construiasc un delir de persecuie pentru a se apra de fantasma dorinei homosexu ale care, este el de prere, ar exprima feminizarea cerut de misiunea divina Iar aceast fantasm, prezent n evoluia
normal a biatului, nu ar deveni cauz a psihozei dect pentru c ar avea, n para noia, un punct fragil care s ar gsi undeva" n stadiile autocratismului, narci sismului si homosexualitii
Aceast referire la narcisism va fi pre cizat n 1914, cnd Freud va face o dis tmctie si mai clar ntre libidoul obiectai si libidoul narcisic, de partea acestuia din urm sitund psihoza n ansamblul ei La
schizofrenici, ca si la paranoici, el pre supune, ntr-adevr, o dispariie a hbi-doului obiectai n favoarea investim Eului, delirul avnd drept funcie secundar n cercarea de a readuce libidoul la obiect
Aceast reflecie o gsim deja n lucrrile lui Karl Abraham (1908), care, refenndu-se la dementa precoce, opune
387 PARANOIA

cele dou tipuri de investiie, tot el pre supune c persecuia are o origine erotic, persecutorul nefund la nceput dect obiec tul sexual nsui
MECANISMUL PROIECTIV Relund aceast tez, Freud i va da o dezvoltare extrem de important, deoarece ea va fonda esena teoriei sale delirul de per secutie ca si de altfel delirurile eroto maniace
si de gelozie ar fi ntotdeauna rezultatul unei proiecii care produce pornind de la enunul de baza homosexual eu, un brbat iubesc un brbat mai nti negaia sa , nu l iubesc, l ursc apoi
inversarea persoanelor el m urte' Prin aceast proiecie ceea ce ar fi trebuit s fie resimit pe plan interior ca iubire este perceput ca venind din exterior ca ur subiectul putnd evita astfel pericolul n care
l ar pune irupia n contiina sa a dorinelor homosexuale pericol conside rabil din cauza fixaiei acestor bolnavi la statiiul narcisismului ceea ce face din ame mntarea cu castrarea o ameninare vital de
distragere a Eului Delirul apare deci pentru paranoic drept un mijloc de ai gurare a coeziunii Eului su si totodat drept mijloc de rezidire a universului
DEZVOLTRI ALE TEORIEI FREUDI
ENE Dintre aceste dou aspecte eseniale ale teoriei freudiene a paranoiei regresia la narcisism si evitarea prin proiecie a fantasmelor homosexuale , cel dinti a cunoscut dezvoltarea cea mai
important ncepnd cu Melanie Klein, pentru care orice psihoz este o stare de fixaie sau de regresie la un stadiu infantil primar, n care un Eu precoce este capabil, nc de la natere, s triasc angoasa,
s utilizeze mecanisme de aprare si s stabileasc relaii cu obiectul, dar cu un obiect pnmar,
snul,el nsui clivat ntr-un sn ideal si un sn persecutor Acest Eu nc neorganizat si labil ar deturna angoasa, provocat n el de conflictul ntre impulsiile vieii si impulsiile mortn, pe de o parte ntr un
mijloc de proiecie, iar pe de alt parte n agresivitate Vedem deci c, nc de la origine, orice fiin uman este psihotic si n mod special paranoic Aceast atitudine primitiv este, de altfel, denumit paw
noid schizoid
Dimpotriv, n ceea ce privete al doi lea aspect, anume nucleul homosexual al paranoiei, Melanie Klein nu l reia, acest aspect pune, de altfel, unele probleme de fond pe care nii contemporanii lui Freud
le au ridicat
FORCLUZIA NUMELUI TATLUI Dar fr ndoial cel care a reluat aceasta problem n modul cel mai indicat pentru o clarificare, a fost J Lacan (Semmdire sur /es psychoses 1955-1956) Recitind textul
freudian referitor la Schreber el introduce date eseniale pentru nelegerea a ceea ce Freud numete complex patern la nevro za si a ceea ce l deosebete de ceea ce ntlnim la psihotic clarificnd n acelai
timp considerabil ceea ce semnific pre tinsa homosexualitate ' a paranoicului Este \ orba de funcia patern simbolic sau metafora patern desemnat si prin ter menul Numele Tatlui* care trebuie
deosebit de tatl real, funcie patern care rezult din recunoaterea de ctre o mam nu numai a persoanei tatlui, ci mai ales a cuvntului su a autoritii sale, adic a locului rezervat funciei paterne
simbolice n promovarea legii La paranoic aceast metafor nu este operant Exist la el Lacan reia aici un termen mai tardiv n opera lui Freud o Verwerfvng (= res pingere, repudiere, dezaprobare,
condam nare not L G ), pe care el l traduce

prm fbrcluzie"*, ceea ce nseamn c n locul Numelui-Tatlui este o gaur, care etaleaz la subiect o gaur care corespunde locului semnificaiei f alice, ceea ce provoac la el, atunci cnd este
confruntat cu acea semnificaie falic o extrem confu zie Aa se face c la Schreber psihoza se declaneaz n momentul n care el este chemat s ocupe o funcie simbolic de autoritate, situaie n care el
nu poate reac tiona dect prin manifestri halucinatorn acute, crora puin cte puin construcia delirului su i va gsi o soluie consti tumd, n locul metaforei paterne falimen tare, o metafor delirant
destinat s dea un sens la ceea ce pentru el este total lipsit de sens
n lumina acestei concepii nelegem mai bine la ce corespunde ceea ce Freud desemneaz drept homosexualitate Este vorba mai degrab de o poziie transexual adic de o feminizare a subiectului sub
ordonat nu dorinei privind un alt brbat, ci relaiei pe care mama o ntreine cu metafora patern si, deci, cu falusul n acest caz, care echivaleaz cu forcluzia* primului termen, copilul este considerat a fi
acel falus matern, concluzia fund c neputnd fi falusul care i lipsete mamei, i rmne soluia de a fi femeia care lip sete brbailor' (Ecntt,) sau mcar femeia lui Dumnezeu
Forcluzia metaforei paterne interzice, ntr-adevr, identificarea cu o atitudine feminin n homosexualitate sau cu aceea, mai general, din complexul lui Oedip inversat, acel a fi femeia (etre la femme) la
cate se vede constrns Schreber, de oarece tocmai ameninarea cu castrarea te aceea care, contrar celorlalte dou Wua|d, i lipsete cu desvrire Tatl lui Sctaeber, despre care am vzut n ce Wswi
putea fi o figur important i

m,
respectat, ilustreaz bine pnn ce un tat poate fi astfel n realitate si, n acelai timp chiar din cauz c se prevaleaz de o poziie de legislator sau din cauz c este n slujba unei opere, poate fi, n raport cu
aceste idealuri n postura de om lipsit de consideraie sau chiar de fraudator, cu alte cuvinte poate ,exclude Numele Tatlui din poziia sa n semmficant' (cnts)
O alt consecin a acestei reformuln teoretice este aceea c ea pune capt ntr o manier poate neateptat discuiilor privind deosebirea dintre paranoia si schi zofrenie Problema paranoiei devine pro
blema cu totul general a structurii psihozei - PSIHOZ Bibi Clerambault G G de Ouvre nychiatnque PUF Paris 1942 Gemi Perrin G Le paraiojaques Alean Paris 1926 Kretsthmer E Paranoia et
sensibilite 1918 tradfr PUF Paris 1963 Lacan J La psychose paranouque i/ans <es rapports avec la persunndlite 1932 reed Le Seuil Paris 1975 Lamg R Le^faiH de la vie Stock Paris 1977 Lasegue Ch Textes
p^ychiatnques reunis par J Corraze Privat Toulouse 1971 Seneux P Capgras J Lei, toiies uisonnantes Alean Paris 191)9
PARANOIC (engl paranoid) Se spune despre o persoana delirant atinsa de paranoia sau despre o personalitate patologica definita prin trasaturi ca orgoliul, mefiena, falsitatea
raionamentului, psihorigiditate i inadaptabilitate Se disting trei categorii de paranoici l) paranoicii combativi, la care sunt vizi bile hipertrofia Eului (orgoliu, sentimentul mani superioriti), atitudinea
de mefiena (tendina de a si resimi anturajul ntr un mod ostil si de a interpreta ruvoitor corn portamentele semenului) si falsitatea raionamentului (cu opinii tendenioase si eronate asupra celorlali,
aplicarea ngid a
399 PARANOID
PARHON

legn i regulamentelor, revendicn continui si angajri n proceduri judiciare nefondate),

2) paranoicii veleitari, care la trsturile precedente adaug o preocupare ideologic sau teoretic pentru care ei revendic interesul si adevrul absolut, ca si idealitii ptimai descrii de M Dide si P
Guirand, ei sunt fondatori de secte sau militani ai unei micri reformatoare sau chiar revoluionare,
3) paranoicii senzitivi, descrii de E Kretschmer, caracterizai ca introspec tivi si excesiv de sensibili, incapabili de descrcare emoional normal si deosebit de timizi Ca urmare a unei ultime decepii,
dup multe altele la care nu au reacionat, ei se vd brusc decompensai, ntr un delir de relaie dl senzitivilor
PARANOID (engl paranoid) Se spune despre un delir vag, imprecis, incoerent, fr sistematizare, fr construcie logica i, n general, polimorf n ceea ce privete coninuturile i mecanismele
sale.
Structura sa se va opune deci att ace leia a delirurilor paranoice bine sistema tizate, coerente si mai ales interpretative (dup tipul descris de P Seneux si J Capgras), ct si aceleia a parafrennlor, unde
construcia delinc, dei adesea fantastic sau confabulatone, respect o anumit logic si i permite pacientului pstrarea unui contact destul de bun cu realitatea Delirul paranoid, cu retragerea n sine care i

se asociaz, l face s piard acest contact si, prin monotonia si stereo tipiile sale, l antreneaz pe bolnav spre o stare pseudodemential Este specific expn mani delirante observate de E Kraepelm la unu
bolnavi de dement precoce (de unde individualizarea unei forme parano-ide a dementei precoce) E Bleuler, n
400

descrierea fcut de el acestei psihoze cronice pe care o numete schizofrenie", vede i n aceasta o caracteristic a maladiei si insist ndeosebi asupra aspectelor sale disociative si autiste
PARAFAZIE (engl paraphasia) Utilizare de cuvinte i de foneme nepotrivite i deformate n limbajul oral, aa cum se poate observa n unele forme de afazie.
Distingem parafazia verbal, n care cuvntul ateptat este nlocuit de altul (perturbare la nivel semantic), de parafazia fonemic, n care nlnuirea fonemelor spre a constitui un cuvnt este deformata sau
inversat (perturbare la nivel fone matic)
PARAFILIE (engl paraphilia) Anomalie sau perversiune a sexualitii caracterizata prin cutarea permanent a excitaiei genitale i a plcerii sexuale la un partener sau la un obiect care n mod
obinuit nu au acest rol, sau ntr-o situaie bizar i anormal.
Parafiha este definit n raport cu nor mele n vigoare n mediul social al subiec tului, care este contient de caracterul deviant al comportamentului su Terme nul se refer, n general, la urmtoarele
anomalii pedofilie*, zoofilie*, frotensm*, fetiism*, masochism*, sadism*, eonism* sau travestism*,exhibiionism* si voiensm*
PARAFRENIE (engl paraphrenia) Psihoz delirant cronica, cu mecanisme n special halucinatorii i imaginative.
Temele parafreniei au adesea un carac ter fantastic, construcia fiind relativ logic si coerent, n pofida unei extensii destul de dezordonate, evoluia sa nu duce la disociere mental si nici la dezorganizarea
profund a personalitii (cum este cazul n

li
schizofrenie), ceea ce i permite pacientului s pstreze un destul de bun contact cu realitatea
Aceast grup nosologic, creat de E Kraepelm ntre anii 19()9 si 1913, desemneaz, de fapt, deliruri cronice care se situeaz ntre dementa precoce de tip paranoid si paranoia* Distingem patru forme
clinice
1) sistematic, form care corespunde psihozei halucinatorii cronice descris de G Ballet,
2) fantastic, cu delir cosmic si ezoteric deosebit de bogat si extraordinar
3) expansiv, care se apropie de unele mnu* cronice,
4) confabulant, vecin (mpreun cu cea fantastic) cu imaginaia delinc* de scris de E Dupre
PARESTEZIE (engl paraestheva) Senzaii anormale (furnicturi, picturi etc.) care rezult din apariia spontan a influxului nervos n fibrele senzoriale mklinizate, ca i cum s-ar produce n
cazul unor leziuni sau compresiuni ischemice ale nervilor periferici.
nregistrrile fcute cu microelectrozi implantai n fasciculele nervoase, la omul n stare de veghe, ne fac s credem c anormalitatea senzaiei s ar datora organi zni temporale atipice a trenurilor de influx
n populaiile de fibre senzoriale, ar rezulta percepte compozite, fragmentate n timp si atribuite la multiple teritorii cutanate
PARHON (Constantin l) Endocrinolog i neuropsihiatru romn (Cmpulung Muscel, 1874 - Bucureti, 1969).
Studii medicale la Bucureti, unde n 1900 a obinut si titlul de doctor n medi-n. Specializare la Munchen (1906) timp de 21 de ani a fost profesor de
neurologie si psihiatrie la Facultatea de medicin din Iai (1913-1933), iar timp de 13 ara a condus spitalul psihiatric Socola", dup ce n anii 1909-1912 fusese medic primar la ospiciul Mrcuta Director al
Institutului de endocrinologie (1949-1957) si al Institutului de geriatrie (1952-1957) din Bucureti Autor, n colaborare cu M Goldstem, al primului tratat de endo cnnologie din lume (Le secretions intemes.
Paris, 1909) A cercetat ntre altele, raporturile dintre disfunctnle glan delor endocrine si tulburrile psihice (endocnnopsihiatne) natura isteriei si cauzele acesteia ohgofrennle (ndeosebi mongohsmul),
problema sinuciderii la alienai psihozele senile fenomenul m btrmni si modalitile de a institui o gcrontopsihiatne eficace ntr un cadru mai larg de igien mental si de profilaxie a maladiilor psihice Un
accent aparte a pus pe studierea mecanismelor afectivitii n ceea ce privete isteria , boal psihiatric ce preocup si azi mai ales pe psihanaliti, Parhon reia prin prisma experienei clinice proprii concepia
lui Babmski Fr s contest n mod absolut producerea pe cale sugestiv a unor manifestri catalogate sub diagnosticul de isterie, m cred ndreptit s susin c interesul si nu auto sau heterosugestia a
fost factorul esenial care a produs marea majoritate, dac nu toate cazurile de mutism isteric, hemiplegii, paraplegn, camptocor mu etc observate n timpul rzboiului mondial Aceast afirmaie se bazeaz
pe urmtoarele observaii Condiiile de exis tent n spital erau mult mai bune dect cele de pe front sau cmpul de lupt Cu ct istericii erau mai ngrijii,n sensul traiului bun, masajului, asistentei n
genere, cu att vindecarea ntrzia, cu ct, din contr, ei erau tratai mai sever, cu att vindecarea se
401 PATOM1MIE

producea mai repede mi este greu s admit, de exemplu, c torpilajul lui Clovis Vincent este o metod care lucreaz prin sugestie Acest tratament face pe bolnav s simt o suferin actual foarte real si
insuportabila mai sigura n tot cazul dect o e\entual rnire pe front Pe de alt parte, am v/ut isterici cu hemi plegn sau surdomutism tratai prin masaj sau prin psihoterapie de doamne sau domnioare
delicate isterici ale cror simptome se permanentizau dar care se vindecau repede imediat ce eriu scoi din atmosfera aceasta terapeutic si supui torpilajului sau unei metode echivalente De asemenea mi
amintesc de un caz de < camptocormie istenc i vindecat instan taneu cnd a tost culcat pe spate si ntins mod mecanic irj poziie de decubitus
colid, psihozele intermitente sau periodice circulare ciclotimia psihozele alterne Conceptid psiho/ei maniaco-depresive f 1925), Constituia somatopsihic si rapor tonle ei cu cnminologin (1930),
Btrneea si tratamentul ei Problema rentineririi (1948) Biologia vrstelor (\ 955)
PATOMIMIE (engl pithomimesis factitious JisorJcr) Simulare incontienta, mitomaniac a manifestrilor unei infirmiti sau a simptomelor unei maladii
Diferit de simularea contient si utilitara patomimia (termen creat de G Dieulafoy) se mai numete si patologie factice ntlnim mai iles dermatopatomimii fiec vente n regiunile cutanate descoperite
avnd uneori aspect ele veritabile stigmate (J Corrize) febre simulate hemoragii
dorsal (, Ce 1936)
Pentru Parhon v iat psihica nu este legata numai de i reier sau de sistemul nertos central sau thiar central si periferic, ci tot organismul o influente i/a (Lecia de deschidere a cursului de psihiatrie la
Spitalul central de tnih mint ile s; ;ier\ oase 16 aprilie 1945) Concepie confirmata de marile progrese ale actualelor neuro scicnces n starea actuala a tiinei spunea el acum mai bine de o jumtate de
secol nu putem concepe o cercetare aprofundata a psihiatriei fr a cunoate nu numai ceea ce se numete de regula tizio logia cerebrala, dar si rara a nelege bio logia cerebrala, cu alte cuvinte condiiile
de dezvoltare, de nutriie de funcionare ale creierului' (ibid ) Dintre numeroasele sale scrieri, citm Cercetri asupra glandelor cu secretiune intern n raportul lor cu patologia mintal (1910) Btrneea
Senilitatea Psihozele vrstei de involuie (1925), Psihozele afective Mama melann sindromul Lastheme de Ferji l (J Bernard) tulburri metabolice factice c i pohuropolidipsia hipoglicemia sau alte perturbaii electrolitice n raport cu un abti? de diuretice tulburri psihiatrice diverse
(halucinaii onirism si chiar catatome) In uncie cazuri putem avea de a face cu o isterie de conversie care evoc pitiatismul descris de J Babmski, iar uneori cu un veritabil sindrom Munchhausen* (subieci
pohtraumatizati si operai, acoperii de cicatrice cum era faimosul baron aven tuner din legenda german)
PEDOFILIE (engl pedophiha) Tulburare a unor aduli care cuta sa obin o excitaie sexuala avnd relaii, cel mai adesea simple atingeri, cu copii pre-puberi, uneori imaginndu-i asemenea relaii.
Copilul este n majoritatea cazurilor o fetit n vrst de zece ani, dar se ntmpl ca homosexualii s ncerce s seduc
>EDOPSIHIATRIE

minori mai n vrst Aceast atracie sexual fat de copii este uneori interpretat ca rezultatul unei insatisfacii n viata de cuplu a pedofilului Ca si alte parafihi (exhibiionismul, de exemplu), aceast
tulburare a orientm sexuale justific sanciuni penale, conform legii
PEDOPSIHIATRIE (engl childpsychi atry) Specialitate medical care are drept obiect prevenirea, depistarea si tratarea tulburrilor psihice pe care le prezint copiii i adolescenii.
Istoricete, J M G Itard este pionierul care caut s neleag si s trateze tul burnle unui copil numit Victor, un copil slbatic (- COPIL SLBATIC) din Aveyron, care a fost internat la Institutul naional
de surdo-muti, strada Samt Jacques, Paris,n ziua de 6 august 18(X) Itard este acela care pentru prima dat face referire la caracterul dobndit al deficientei si la curabilitatea acesteia, ntr o vreme n care
medicii nu concep deficienta dect fixat si neevolu tiv (Ph Pinel) Cu toate acestea, este vorba de o reeducare ntr o perspectiv pe dagogic si de tratament moral E Esquirol inaugureaz nvmntul
psihiatriei si public tratatul su Des maladies mentaies [ ] n 1838, n care subliniaz interesul prezentat de cercetrile lui Itard
Elevul su, J P Falret, caut n psiho logie o nou explicaie a idiotismului si creeaz n 1834, n colaborare cu F Voism, coala ortopedic Ali psihiatri din secolul al XlX-lea caut mijloace de a i reabilita
pe idioi" D M Boumeville creeaz la Vitry pnmul institut medico-pedagogic, unde vor fi asigurate ngrijiri din punct de Vedere fizic, psihologic si pedagogic Pn hui Tratat de psihiatrie a copilului este
publkat n 1888 de J Moreau de Tours n pWalel cu aciunea medicilor, trei perso-fcalltii i-au dat psihiatriei copilului
dimensiunile sale psihologice si educative E Seguin, elevul lui Itard, deschide o scoal pentru idioi, n strada Pigalle, ca apoi s ia conducerea scolii din Bicetre n 1850 el se exileaz n Statele Unite, unde
dezvolt psihiatria copilului pe coasta de Est Elevul lui Seguin, Vallee, fondeaz propriul su centru de tratament, n 1847, la Bicetre, care va deveni Fundaia Vallee A Bmet este adevratul fondator al
psihologiei experimentale n Frana si public, n 1903 L'etude experimentale de l wtelh gence n colaborare cu psihiatrul T Simon public n 1905 articolul Methodes nouvelles pour le diagnostic du niveau
intellectuel des anormaux", unde descrie primul test mental utilizabil n practic, ale crui rezultate sunt exprimate prin coefiu entul de inteligent sau intelectual (Q I) Se punea problema completm datelor
clinice, n scopul evalum adaptabilitii colare si orientm copiilor cu dificulti spre clasele specializate
n conjuncie cu progresele psihometriei, s au dezvoltat ideile psihanalitice, mai ales n Marea Bntanie, unde dou psihanaliste au contribuit foarte mult la cunoaterea copilului si la punerea la punct a unor
metode terapeutice adecvate Este vorba de M Klein care public The Psychoanalysis ofChildren,n 1932 si de A Freud, sta biht la Londra n 1938 mpreun cu tatl ei Dezvoltm centrelor de cluzire
infan til n rile anglo saxone i a corespuns n Frana, dup rzboi, crearea centrelor medico psiho pedagogice Ct privete universitatea, prima catedr de psihiatrie infantil a fost creat n 1948, avndu l
drept titular pe G Heuyer De atunci ncoace, sub impulsul acestuia si al psihanalitilor (S Lebovici, R Misfes, ntre alii), vor fi elaborate textele si regulamentele care s repartizeze mijloacele de luare n
sarcin a copiilor si familiilor
403 PEDUNCUL CEREBELOS

acestora, ct mai aproape de domiciliu este vorba de crearea mtersectorului de psihiatrie infantojuvenil,n 1972 (-* INTERSECTOR)
Pedopsihiatna este actualmente n plin criz de cretere Marcat de avntul psih analizei, ea este n acelai timp influenat de dezvoltarea epidemiologiei si a neuro tiinelor, care au luat un avnt considerabil Pe plan terapeutic, noile tehnici de terapie familial si comportamental i revendic locul lor n luarea n sarcin a copiilor si familiilor acestora
Noua reform a formm pedopsihi-atnlor, care vor trebui s treac mai nti prin faza de intern n medicin si numai dup aceea s se specializeze, favorizeaz medicahzarea profesiei ceea ce poate pune
problemele funcionrii n echip pluridisciplinar Un mare efort se face n prezent n vederea propunem unei clasificri internaionale a tulburrilor men tale ale copilului spre a se facilita epide miologia si
cercetarea, ameliornd totodat comunicarea ntre profesioniti BiM Ajunaguerra J de Manuel de psychiatne de l enfant (nouv ed ) Masson Paris 1977 Ajunaguerra J de Marcelii D P^ychopatho logie de l
entant 1982 Masson Paris reed 1984 Anthony E J Chiland C Koupeniik C L entant a haut nvque psyc/ua(r/c/ue PUF Paris 1980 Barker P BJMC Chilii Piyctuatry Granada, London 1979- Melamed, B G
Matthews K A Routh D K Child Health Psychology Howe Hillsdale Erlbaum, London 1988
PEDUNCUL CEREBELOS (engl
cerebell.tr peduncle) Lame de substana alb, n numr de ase, care unesc cerebelul cu diferitele pri ale trunchiului cerebral i care sunt locul de trecere a cilor aferente i eferente ale cerebelului. - CEREBEL

r
PELTICIE (engl lisp) Tulburare articulatorie a vorbirii care se manifesta printr-o distorsiune fonematka datorata unui stigmatism anterior.
Acest stigmatism interdental (sau aden tal) se caracterizeaz prmtr o poziie anormal a vrfului limbii, care se situeaz prea aproape de incisivi sau se plaseaz ntre dini si determin deformarea lui s n
s" si a lui ,j" n z" Aceste foneme sunt n mod normal dobndite spre vrsta de 4 ani, dar nu trebuie s ne neliniteasc distorsionarea lor de ctre copil pn la 5 ani Dincolo de aceast vrst ns, pelticia
necesit o reeducare ortoforuc, ce permite att buna plasare a limbii, ct si mai buna discriminare a sunetelor Psihoterapia nu ar fi indicat dect dac ar justifica o unele tulburri psihoafective ale copilului
sau o atitudine infantilizant a prinilor
PERICULOZITATE (engl degree of danger) Stare ce caracterizeaz o persoan care amenin sau compromite securitatea, existena unei alte persoane sau a unui lucru.

Dup cnmmologul italian R Garofalo periculozitatea este cantitatea de ru de care ne putem teme din partea unui mdi vid" Dup psihiatrul francez G Heuyer este , potenialul de nocivitate social al unui
subiect"
Putem distinge mai multe tipuri de periculozitate Periculozitatea juridic se caracterizeaz prin gravitatea, violenta caracterul brusc, imprevizibil ale actului periculos Periculozitatea psihiatric este maladia
mental care determin starea periculoas ar exista corelaie ntre tul burnle psihiatrice si tulburrile compor tamentului Periculozitatea victimologic

k
este caracterizat, de exemplu, de atitudinea echivoc, chiar provocatoare a unui subiect, care duce la un act criminal Periculozitatea cnmmologic se definete dup cum urmeaz voind s integreze
delincventul, victima, actul si situaia, cnrrunologia suscit ntrebarea Va comite subiectul din nou un act periculos 9" Periculozitatea social este o noiune care iese din sfera psihiatriei si psihologiei s citm
exemplul exhibiionismului care nu prezint periculozitate psihiatric, dar care, oricum, prezint o periculozitate social
Majoritatea cnrmnologilor moderni cred c starea periculoas este legat de factori multipli, biologici, psihologici, sociologici, situationah, n aa fel nct pentru a diag nostica starea periculoas, adic
pentru a stabili un diagnostic n termenii posibilului, este necesar sinteza tuturor acestor ele mente Aceast sintez nu poate fi valabil efectuat dect de o echip plundisciph nar care s includ magistrat,
cnmmolog, psihiatru, psiholog, educator, asistent social
Periculozitatea este n mod expres prevzut n anumite situaii medico le gale n cazul unei crime sau al unui delict, expertul, care este convocat de judector s stabileasc dac acuzatul era n stare de
dement n momentul aciunii", este, de asemenea, ntrebat dac subiectul prezint o stare periculoas Legea din 15 aprilie 1954, referitoare la tratamentul alcoolicilor presupui periculoi pentru semeni,
insti tuie proceduri n acest scop Cu toate aces tea,ea nu definete periculozitatea care, la alcoolic, este mereu potenial Legea din 30 iunie 1838 organizeaz internarea unor bolnavi mintali n dou
modaliti, anume Plasamentul voluntar si plasamentul din
PERSEVERATIE

oficiu Cu toate c periculozitatea constituie elementul esenial al spitalizm din oficiu, legea se mulumete s ia n con siderare cazurile persoanelor care ar compromite ordinea public sau securitatea
unor persoane"
PERSEVERATIE (engl perseveration) Tendin de a menine si de a repeta ntr-un mod necorespunztor acelai tip de conduit sau de rspuns comportamental, fr a ine seama de situaia sau
de problema pus.
Tendina aceasta se ntlnete mai ales n strile de arieratie mental de schizo freme catatomc sau de confuzie mental stuporoas si n toate formele de dement n faza de debut Este un semn patogno
monic al bolii Pick* Uneori se ntlnete o perseveratie a atitudinilor (catatomc de exemplu, sau isteric) si o perseveratie mental mai general
Unele afazii si apraxn se asociaz cu aceasta din urm, sub forma de rspunsuri iterative verbale sau gestuale
DEZV Persisten a unui rspuns sau a unei atitudini, adecvat unei situaii, n pofida
i reduc eficacitatea. (Noiunea de perseveratie se opune aceleia de flexibilitate.)
Perseveratia reprezint un deficit de inteligent, de adaptare la situaii noi Dac afecteaz sistematic conduitele individului si conduce la ntuahzri rigide, constituie un semn de debilitate Se ntlnete si la
subiectul normal, n dependent de orien tarea rspunsului dobndit un subiect pus s rezolve probleme de acelai tip, care, de exemplu, reclam dou operaii aritmetice, aplic apoi aceeai soluie la
probleme mai simple, introduse pe ascuns n sene si care pot fi rezolvate pnntr-o singur operaie n
405 PERSONALITATE MULTIPLA

viaa cotidian, multe dintre actele noastre de rutin poart marca perseveraiei
n psihologia developmental, una dintre ideile acceptate este c perseveratia scade o dat cu naintarea n vrst a copilului, ca apoi s creasc la sfritul vieii, la btrn Aceast idee, prea general, este
suspect de incoerent, dac inem seama de numeroasele achiziii realizate n cursul copilriei Ea contrazice ipoteza unei plasticiti deosebite la nceputul vieii Este combtut pnn punerea n evidenta, n
mod experimental, bine controlat, a unor conduite flexibile la sugar si chiar la noul nscut

PERSONALITATE

MULTIPL

(engl multiple personality disordef) Tulburare de personalitate definita prin existena, la una i aceeai persoan, a doua sau mai multe personaliti distincte, fiecare lund pe rnd controlul total
al comportamentului subiectului.
Definiia de mai sus provine din clasificarea american a maladiilor mentale (DSM-III R) Aceast entitate patologic face parte din tulburrile disociative dm cadrul nevrozelor isterice Ea a fost de scris
pentru prima dat de Mitchell n 1816, iar dup aceea, n epoci si curente de gndire diferite, au fost raportate mai multe cazun, cele mai celebre fund Juliette", n descrierea lui P Janet, si Chnstme
Beauchamp" descris de M Pnnce Este ns o patologie rar
La nivel fenomenologic, cazun le recenzate sunt mai ales femei care prezint o personalitate anxiodepresiv, cu tulburri de comportament alimentar, ca si cu manifestri halucinatoni auditive si vizuale n
antecedente putem gsi manifestri de conversie, de amnezie psihogen, numeroase fugi, comportamente suicidare, precum i automutiln Principalele diagnostice difereniale evocate sunt strile limit, formele psihice de epilepsie temporal, precum si sindromul Bnquet (sau isteria de conversie) Unu autori au subli mat n geneza si dezvoltarea tulburrilor o
posibil implicare a unor intervenii medi cale sau psihiatrice care mbogesc simptomele, cu att mai mult cu ct toate studiile concord n demonstrarea puter nicei sugestibihtti a acestor subieci De
asemenea, ei par si foarte uor de hipnoti za n antecedentele personale ale acestor pacieni gsim frecvent experiene trauma tizante n copilrie, cu abuzuri sexuale si relaii incestuoase
Pornind de la aceste observaii au aprut mai multe tentative de explicare a tulbu rarilor prin noiuni de ambivalen extre m, de forma unei tgade foarte elaborate n aa fel nct copilul sfrete pnn a atri
bui altcuiva evenimentul Pentru Kernberg (1975), subiectul ar institui mecanisme de aprare de tipul clivajului, identificrii pro icctive, idealizm, tgadei si omnipotentei Astfel, sesiznd importanta
proceselor clivajului sau a tentativelor de reprimare a amintirilor traumatizante, subiectul ar dez volta tulburri de personalitate de tip narcisic sau stare limit -> DISOCIERE

PERSONALITATE PSIHOPAIC (engl psychopathic personality) Personalitate patologica a crui structur nu este nici psihotk i nici nevrotic, fiind caracterizat prin instabilitate, impulsivitate i o mare varietate de trsturi de caracter, manifestndu-se mai ales prin conduite antisociale care nu se asociaz cu o culpabilitate contient. E Esquirol a descns cel dinti o mono manie* instinctiv, fr tulburn de
ratio nament, cu afectarea exclusiv a voinei, ceea ce l determin s comit delicte Este

RK

L
ceea ce a reluat englezul J Prichard, n 1835, descriind o nebunie moral (engl moral insanity) Lui V Magnan i vom datora noiunea de dezechilibru mental (specific degenerailor dezechilibrai') noiune
care, n perspectiva constituie nalist a lui E Dupr6, va deveni perver <iiune instinctiva n 1923 psihiatrul german K Schneider o va numi ,psiho patie" Psihanalitilor, n special lui D W Wmmcott si lui R
Mises, le revine meritul de a descrie personalitatea psiho patic ntr o viziune evolutiv si psiho dinamic, definind o ca pe o , nondepsire a fazei depresive", copilul renunnd la restaurarea obiectului" si ,
abandonnd miscnle de reparaie" Legtura cu obiec tul total nu mai este meninut dect dato rit unei stpniri omnipotente si utilizm tuturor resurselor defensei maniace (n sensul pe care i l d M
Klein) Aceast dizarmome evolutiva" special \ a conduce la absenta culpabilitii si la trecerea la actul antisocial, n care .subiectul caut s scape de anxietatea depresiv, de nostalgie de pencolul unei
regresn n care si ar pierde limitele" (R Mises, 1981) BlM. Mises R Cinq 6lude>> de psychopdtho logie de l enfant Privat Toulouse 1981
PERVERSITATE (engl perversity,
perverseness) Dispoziie activ de a face ru n mod intenionat, apelnd la resursele inteligenei i imaginaiei.
Termenul perversitate implic o jude cat moral, iar termenul pervers nu poate fi aplicat unor fapte independente de voina i de contiina moral a subiectului Perversitatea poate fi doar intermitenta
umitndu-se la o ntreprindere determinata
i se poate polariza asupra anumitor fiine nefiind fatalmente i ntotdeauna patologic Ea poate, ntr-adevr, s fie fapt de indivizi reputai ca normali, sub influenta unei stri pasionale oarecare Patologic este perversitatea constituional, carac tenzat prin amoralitate, mafectivitate
josnicie, impulsivitate, cruzime si inadap labilitate
PERVERSIUNE (engl perversio/i) Orice relaie sexual care caut plcerea n afara relaiilor zise normale" cu un partener de sex opus i de vrsta echivalenta.
Se nlocuiete aceast noiune, ncrcat de o conotatie moral, cu aceea de para!ilie*
PSIHAN Experien a unei pasiuni umane n care dorina permite idealul unui obiect
Perversiunea nu este simpl aberaie a mpreunm sexuale n raport cu criteriile sociale stabilite Ea implic primatul fa Insului, realiznd o fixaie a juisantei la un obiect imaginar adesea eratic n locul
funciei fahce simbolice care organizeaz dorina sub influenta castrrii si lipsei
Perversiunea izoleaz funcia obiectului n raportul su cu complexul castrrii, n msura n care acest obiect se enun ca o cauz care dicteaz dialectica dorinei la nevrotic S Freud noteaz c,
predispoziia la perversiuni este predispoziia originar si universal a impulsiei sexuale" (Trei studii privind teoria sexualitii 1905) Aceast proximitate este cauza dificultii de a distinge cu claritate
specificul perver siunn n generalitatea sa
PERVERSIUNEA N CONTEXTUL El MORAL Problema se pune deoarece ter menul, foarte vechi, de perversiune, nsem nnd rsturnare", sugereaz din capul locului noiunea unei norme morale, sau
PERVERSIUNE

a natuni de la care perversul s-ar ndeprta Este de amintit c, foarte de timpuriu, Biserica a destinat sexualitatea strictei finaliti a reproducerii
O atare apreciere, evident, nu tine seama de dimensiunea veritabil a dorinei sexuale, care, supus legilor limbajului, scap oricrei finaliti direct sesizabile Or aceast referin moral st la originea
integrrii perversiunilor n cmpul com petentei medicale din secolul al XIX lea Stabilirea catalogului lor si descrierea lor de ctre R von Krafft Ebmg si Havelock Elhs, vizau s precizeze incidena medi co
legal de acte de delincvent si s aprecieze raportul lor cu nosografia psihi afric Interesul pe care I prezint lucrrile acestor anton const n problema existentei unei structuri clinice perverse individuali
zate A spune c ele prezint interes necesit o nuanare, deoarece faptul sau actul pervers constituie cel mai adesea un impa^s n organizarea nevrotic Cu toate acestea, se poate ca perversul, presimind
incompatibilitatea economiei sale libidmale cu demersul analitic, s evite acest demers Pe de alt parte, eforturile unor autori de a elabora un tablou exhaustiv al unui subiect pervers' sunt puin
convingtoare, ba chiar discutabile din punct de vedere psihanalitic
O meniune special trebuie fcut n ceea ce privete operele literare, unde distingem trei categorii
- pe de o parte, textele de libertinaj erotic (Restif de la Bretonne, Reage, Klossowski), care relev una dintre car ac tensticile omului mpingerea experienei dorinei pn la limitele sale ca experien
moral,
- pe de alt parte, opere autobiografice (abatele Choisy, Sacher-Masoch),
- n sfrit, utopiile filosofice si sociale (Sade, Charles Founer), care arat n ce msur poate fi afectat legtura social prin promovarea unei juisante universale a unui obiect
Astfel se exemplific o structur social capabil s organizeze o perversiune gene ralizat pe calea unei sublimri colectiv asumate Aceste utopii sugereaz n acest caz c noiunea de perversiune depinde
mai degrab de o legtur social dect de un subiect exclusiv
Perversiunile ilustreaz n grade diverse funcia obiectului aa cum se enun el n fantasma nevroticului, dar cu o deosebire notabil Meritul unei descrieri specifice i revine psihanalizei Articulat n forma
sa definitiv de ctre Freud n 1927, n legtur cu un caz de fetiism, aceasta descriere rmne modelul pornind de la care se explic celelalte forme de pener suine Acest caz confirm primatul falu sului,
implicarea unui obiect de substituie metonimic n raportul su cu castrarea simbolic Aceste elemente se expliciteaza n experiena primordial a copilului, cu prilejul lovim sale de problema sexului care
apare ntr o lumin esentialmente traumatic
DESCRIEREA PRINCEPS A DESCO PERIRII FREUDIENE Descrierea fcut de Freud observ trei timpi
1) Descoperirea si apoi recunoaterea de ctre biat mai nti, mai puin de ctre fetit, a dou categorii de fiine cele prevzute cu penis si cele care nu l au Stupoarea si groaza pe care le conoteaz aceast
descoperire determin la biat teama de castrare, a crei execuie este n mod tradiional atnbuit funciei tatlui

2) Al doilea timp este acela al refuzului, al tgduirii reprezentrii sau al tgadei, pe

408
PERVERSIUNE

care urai autori o traduc pnn negare (germ Verteugnung) Nu este adevrat ", pro-pozitie care combate angoasa si ameninarea cu castrarea
3) n sfrit, o soluie de compromis menine cele dou propoziii contrare n incontient, care le poate admite, favon znd un clivaj subiectiv [sau clivaj al Eului, dup ali autori] (n Ib german Ichspaltung)
care comport att tgada, ct si recunoaterea castrm Observaia fcut de Freud arat motivul pentru care per versiunea este punctul slab al brbatului, pe cnd aceasta nu se ntlnete dect n mod
excepional la femeie
CASTRAREA SIMBOLIC Castrarea imaginat de biat ca privaiune suferit de fetit depinde n mod specific de castrarea simbolic, gen de castrare care univer sahzeaz lipsa la originea dorinei, dup
legile limbajului, unde falusul este semni ficantul originar refulat Astfel falusul nu poate interveni dect n funcia sa sim bolic, adic sub forma a ceea ce trebuie s rmn voalat sau cel puin n lumina
privilegiului pe care i l d nevroza de a l regsi" chiar n locul n care se execut castrarea
Dar, n esen, la brbat castrarea im plic faptul c tocmai ceea ce are a i servi drept baz este acea parte a unei juisante pierdute (ba chiar proscrise de interdicia incestului) Si tocmai aceast parte originar
sustras se silete s o recupereze perversul pe calea piezi a unui obiect dejuisdnt, spre deosebire de nevrotic, pentru care interesul rezid n efectele donntei pe care J3 provoac lipsa Aadar, fetiul
realizeaz Wea dubl operaie a unei tgade, dei fumi-waz garania ultim a acelei juisante pe catea piezi a unui obiect concret (ncl-taunte, poleial pe nas" ), stabilind un **port metonimic cu
semnificantul falus
De asemenea, tocmai pnntr-o dezvelire inopinat exhibiionistul reveleaz dimensiunea falic a ceea ce este exhibat, fornd pudoarea celuilalt, provocndu i stupoare Relaia cu semnificantul falie fiind de
obicei nchis subiectului,el nu poate avea acces aici dect din locul Celuilalt n consecin, la nceput, tocmai din locul mamei (Cellalt primordial) este impus acel semnificant care divizeaz inaugural
subiectul n dorina sa Acest dispozitiv simbolic afecteaz legtura social a per versului n msura n care voina sa de a l supune pe cellalt la capriciul juisantei pnntr o parte a corpului su (Kant avec
Sade' , 1963, n crits, 1966), pn n strfundul angoasei celuilalt, marcheaz diviziunea subiectului care i revine ca Cellalt) Dar tot n supunerea acelui Cellalt i revine subiectului propria abolire fat de
semnificantul care i anim dorina Dispariie pe care o realizeaz masochistul identificndu se cu obiectul demn de dispre care i condiioneaz juisanta, nu fr a fi cerut participarea unui altul la contract
Aa nct, dac perversul pune la btaie gama obiectelor (voce, privire, sn, fecale) ca nevroticul, dorina sa rmne limitat la o juisanta clandestin, aservit acelei pri interzise a Celuilalt De unde
necesitatea de a se asigura de Cellalt incontient si de a realiza n acelai timp fixaia exclusiv a dorinei la acel obiect, moment de suspendare a lanului semnificant Pe aceast cale ocolit, toate
perversiunile solicit deci imaginarul inter subiectiv al relaiei cu Cellalt, nu fr ca de fiecare dat s fie specificat condiia simbolic a referinei la Cellalt pnn prisma semnificantului falie
MODELUL CLINIC AL HOMOSEXUALITII MASCULINE La toate cele PEYOTL
artate pn aici, homosexualitatea mas culm adaug o dimensiune suplimentar imaginea Eului libiJiiulizdt dicteaz alegerea unui obiect n persoana proprie prin prisma unui altuia Aceast situaie
explic acea complexitate si oscilaie per petu care caracterizeaz homosexualitatea masculin Freud arta nc n 1915 c , impulsiile sexuale se sprijin n primul rnd pe satisfacerea impulsiilor Eului
(Impulsiile si destinul impulsiilor) n consecin, fixaia la o jignire sau la starea de abandon narcisic induce un proces de restaurare n viata erotic prin revalorizarea fahc a imaginii libidmahzate a subiec
tului la care cellalt este rugat s si alieneze libertatea Aceast imagine n acelai timp prejudiciat si libidmalizat comand alegerea narcisic ficut din identitate si fraternitate aceasti perver sume datorat
sublimm de care ea este capabil, devine idealul social prin exce lent
* Perversiunea aadar nu face dect s imite aparenta dorinei nevroticului sub influenta castrm deoarece ea vizea/ partea interzis a juisantei din aceast cauz perversul devine cu att mai mult sclavul
Celuilalt, care l divizeaz n mod radical exact n punctul n care el ncearc s pareze teama de castrare Faptul de a fi prada crucificat de semnificantul falie l face accesibil curei psihanalitice
Bibi Aulagmer Spairam, P La perversion comme structure m L mconscient, no 2 1967 Lacan J Kant avec Sade , in tnfs, U Seuil Paris, 1966, Recueil de textes Leperven,iom> lei, chemini, de traversei. (Freud, Abraham,
Ferenczi el aln), Tchou, Paris, 1980

PEYOTL(engl peyoll) Nume indigen al Lophophora wiUiamsu, o cactacee

nespinoasa, localizata ntr-o ngusta regiune muntoas din Mexic i Texas i care furnizeaz un halucinogen puternic, mescalina.
Absorbia mescalmei provoac simp tome fizice (grea, midriaz tahicardie) si psihice (anxietate agitaie, halucinaii n special \iznale) precum si distorsiuni perceptive
PICA (engl picd) Perversiune a apetitului alimentar care l face pe subiect sa ingereze substane necomestibile si uneori periculoase pentru organism.
Putem avea de a face cu arierai sau cu copii autiti care se alimenteaz astfel ntr un mod impulsiv si madaptat Mai rar este vorba de femei gravide care ingur giteaz pmnt spre a lupta contra unei
eventuale deminerahzn n anumite medii culturale tradiionale
PINEL (Philippe) Medic alienist francez (Tarn, n apropiere de Gibrondes, azi Jonquieres, 1745 - Paris, 1826).
Este fondatorul psihiatriei n Frana n mitologia postrevoluionar apare adesea cu caliti de erou medical primul ehbe rator al nebunilor
Faptele, ns, nu ndreptesc aceasta glone postum pe care, n timpul vieii sale P Pmel nsui nu a invocat o niciodat Lucrrile istorice din ultimele dou decenii au artat c acest mit, creat si progresiv
mbogit de discipolul su E Esquirol si de fiul su, S Pmel (tardiv, n 1836), nu se baza pe nici o realitate Cei patruzeci" de nebuni, primii eliberai, vizita suspicioas a teribilului Couthon, paraplegic
purtat de garda sa personal, curajul medicului care lupta att contra prejudecilor Vechiului Regim, ct si contra poliiei cu adevrat
inchizitoriale a regimului totalitar al Terorii, toate acestea nu sunt dect legend i roman familial care, dincolo de tribul Pmel, era acela al ntregii psihiatru nscnde si al burgheziei franceze monarhist
constituionale i apoi republicane
Pmel era un brbat din sud est, nscut ntr-o familie de medici, n apropiere de Castres i face studiile clasice la colegiul din Lavaur si pe cele religioase la colegiul Esquille din Toulouse, dar prsete
repede sutana pentru a studia medicina, tot la Toulouse, unde devine doctor la 21 decembrie 1773, la vrsta de 28 de am
n anul urmtor pleac la Montpelher pentru a se perfeciona n arta medical l cunoate aici pe J A Chaptal, nc student, studiaz nosografia lui Boissier de Sauvages si frecventeaz cursurile lui P J
Barthez Nu susine aici o alt tez de doctorat, dar redacteaz mai multe, pe care le vinde unor studeni mai mult bogai dect contiincioi n 1778 pleac la Paris cu sperana de a face carier, ns n
ceputunle sale n capital sunt destul de modeste supravieuiete dnd n particular lecii de matematic si redactnd articole medicale de circumstan Aceast activi ae de jurnalist l face s ia, n 1784,
direcia publicaiei Ld gdzette de snte, pe care i-a lsat-o pe mn J Paulet Traduce, n 1875, Instituiile de medicin practic de scoianul W Cullen, lucrare pe care o va copia din plin n viitoarea sa
Nosografie filosofic [ ] n 1788, scoate o nou ediie comentat a Operelor medicale ale lui Baglivi La nceput nu exercit medicina de clientel Abia ncepnd din 1786 trateaz civa bolnavi mintali la
casa de sntate a domnului Belhomme din strada Charonne, rezervat unor pacieni avui
Cum Vechiul Regim nu 1-a prea rsfat (diversele sale tentative academice si
acelea de a deveni medic al madamelor" mtusile regelui Ludovic al XVI-lea s-au soldat toate cu eecuri), urmeaz cu patim micarea revoluionar Scrisorile sale din 1789 si 1792 sunt entuziaste
mprtete toate idealurile de atunci ale Revoluiei si chiar face parte din Section des Piques, n ale crei rnduri va participa la serviciul de ordine, cu arma n mn, laolalt cu ceilali ceteni ai seciei',
in ziua executm lui Ludovic al XVI lea
Dar acest paricid naional este pentru el intolerabil, ocazie a unei revizuiri sfie toare a convingem sale revoluionare Nu suport regimul Terorii, instaurat n mod progresiv Pensiunea Belhomme devine
obiectul unei anchete poliieneti, deoarece ea gzduiete bogtai suspeci, considerai nebuni atta timp ct pot achita note de plat exorbitante Risc, n calitate de medic al acestei case, s fie el nsui
anche tat aa nct i cere lui Thouret, care l aprecia, s l numeasc medic la ospiciul din Bicetre Ocup aceast funcie din septembrie 1793 si pn n 29 aprilie 1795 Aici, la 7 e emploi", secie rezervat
ne bunilor agitai, observ el modul de a lucra al supraveghetorului ef Pussm si nelege importanta tratamentului moral n dimensi unea sa instituional n acea bolgie dantesc, ce servete de scen a
mitului eliberm din lanuri a alienailor, se pare c el s-a mulumit cu rolul de observator prudent, lsnd supraveghetorului iniiai vele cele mai numeroase
Partizan ardent al reactiunn termidon-ene, nu i-a urmat tnumfalu-i destin Numit profesor adjunct de fizic medical si de igien la noua Scoal de sntate din Paris, la 14 decembrie 1794, h succed n anul
urmtor lui Doublet la catedra de patologie intern (medical) Este, din 13 mai 1795, medic-sef la Salpetnere, unde i continu

cariera pn la moarte Membru al Institutului din 1803, face parte din prima sene de decorai ai Legiunii de onoare, creat de Napoleon, care n 1805 l numete medic consultant al mpratului"

Face servicii Imperiului, apoi Restauraiei, care l decoreaz cu ordinul Samt Michel,n 1818 n pofida oportums mului su politic, este revocat n 1822 din postul su de profesor, n urma unei raz merite a
studenilor n medicin parizieni contra extrem de reacionarului ministeriat Corbiere Cteva luni mai trziu are pnmul su ramolisment cerebral si i sfrete zilele ntr o stare de dement artenopatic
foarte avansat, n ziua de 25 octombrie 1826
Cariera sa nu este aceea a unui mare revoluionar, ci a unui medic foarte culi vat, a crui pemt este mult mai abil dect vorbirea, destul de stnjenit n public, de un umanism care a rmas impregnat de
fil9sofia Luminilor n fapt un om al secolului al XVHl-lea, cruia nu i surde zeia Fortuna dect n zorii secolului al XIX lea, cnd moartea sau digratierea tuturor celor dinaintea sa au lsat locul gol
permitndu-i s se ndice de la o situaie ct se poate de modest n prunul rang al societii franceze a Directoratului
n primul rnd Pinel rmne n istoria medianei ca noosograf si clinician nc de la prima ediie a crtn sale Nowgraphie philosophique ou Methode de l'analyse appliquee a la mediane, aprut n 1798 n
mod clar inspirat mai mult din Cullen dect din Boissier de Sauvages, medicul de la Salpeuere i bazeaz clasificarea bolilor mai puin pe simptome ct pe organele lezate Aceasta se ntemeiaz pe o
metod analitic promovat de naturalist! ca Lnne, Daubenton, Jussieu si de anatomisti com parahsti ca G Cuvier Va avea o influent,
412

poate exagerat, asupra dezvoltm anatomiei patologice, n care lucrrile lui Xavier Bichat reprezint prima etap francez,cci,n Marea Bntanie, Hunter si succesorii si au deja un avans considerabil n
acest domeniu Ct privete vesannle", adic bolile mintale, Pinel urmeaz ordinea stabilit de Cullen, fund vizibil stingherit de ideea de a le integra ntr-o nosografie medical
D, de altfel, o clasificare foarte diferit a vesannlor n al su Trite medico-philo wphique sur l'dlienation mentale ou la Mame, a crui prim ediie (1800) rmne centrat pe manie , boal mintal care
este pentru Pinel modelul cel mai tipic si mai frecvent El recunoate aici de la bun nceput c alienarea are fie cauze predis pozante" (n mare parte ereditare), fie ocazionale (rol important al unor eveni
mente exterioare si al unor emoii puter nice) Pinel nu crede ntr o organogeneza cerebral direct, el gndete c leziunile cerebrale sunt prea grave ca s dea doar tulburri mentale Aceste leziuni determina
stricciuni serioase pe plan vital, si definitive Prin prisma conceptului destul de ambiguu de simpatie", el consider ca afeciunile psihice sunt mai degrab consecina unor vtmri viscerale, ele nsele
provocate de emotn si de pasiuni Avem de a face, ntr un fel, cu o teorie penfenc a emoiilor, care prefigureaz teoriile lui James si Lange Elevii lui Pinel ai lui Esquirol si mai ales ai lui Georget vor critica
aceast concepie confuz, un fel de organogeneza secundar Confuz, deoa rece magistrul lor se situeaz, pe plan filosofic, la rspntia unui empirism sen zuahst motenit de la Condillac si Locke a
materialismului lui Cabanis si a curen telor spiritualiste, din care biramsmul reprezint resurgenta, n plin organicism

r
f
, a frenologiei nscnde Reluat n cea de a doua ediie a Tratatului medico-fi-/osofic(1809), care nu mai poart subtitlul Mania", clasificarea bolilor mintale este fcut finalmente la nivelul comportamentului, ncepnd cu perturbarea psihic cea mai uoar si sfrind cu cea mai grav Astfel, ea ncepe cu simpla melancolie sau delirul parial ,dinjat asupra unui singur obiect", care preced mama sau
delirul generalizat, cu forma sa particular de manie furioas fr delir' Urmeaz dementa sau decderea intelectual generalizat Nu exist nici un fel de raionament, nici corect, nici fals ideile sunt ca
izolate, realmente unele n urma altora, dar nicidecum asociate [ ]' n sfrit, idiotismul, ultimul grad de vesanie, abolire total a funciilor intelectului" Idiotismul poate fi nnscut sau dobndit Acesta din
urm va deveni ulterior dementa acut descris de Esquirol, stupiditatea' descris de Georget, con fuzia mental primitiv" descris de Chashn
Dar Pinel este si unul dintre creatorii de azil, un medic care, dup cum scrie M Foucault, introduce o tiin clinic la Bicetre si la Salpetnere", aducnd aici mai ales un personaj ale crui puteri nu m
prumutau acelei tiine dect deghizarea lor sau cel mult justificarea lor" Pragmatic nainte de toate, Pinel profit de perioada postrevoluionar si de manie faciliti care i-au fost acordate pentru a juca un
rol considerabil n organizarea tratamentului alienailor Dac dezvolt tratamentul moral", deja aplicat de medicii englezi, artnd c la alienat rmne ntotdeauna un rea de raiune care permite s se
restabileasc, ntr-un fel de alian terapeutic, dialogul ntrerupt de nebunie,el s-a interesat mai ales de politie", de reglementarea
PINEL

instituiei spitaliceti psihiatrice care va fi numit azil"

Putem constata c a doua ediie din Tratatul metlico-filosofic cuprinde peste dou sute de pagini noi consacrate expe rientei sale instituionale la Bicetre si mai ales la Salpetnere El arat aici importanta
relaiilor cu anturajul familial, a mediului, a celorlali bolnavi n declanarea, per sistenta, agravarea bolii mintale Pune accentul pe disciplin, pe reglarea vieii bolnavilor, pe clasificarea lor riguroas, pe
izolarea celor mai penculosi Insist asupra necesitii pentru medic de a participa la administrarea spitalului Tratamentele medicamentoase nu au pentru dnsul dect o important secundar Medicul alienist

trebuie s fie nainte de toate un observator si un director care organizeaz si refor meaz n permanent reeaua relaional din interiorul serviciului su Putem spune c Pinel cu asemenea concepii si prin
intermediul elevului su Esquirol este adevratul precursor al instituim unei reglementri psihiatrice care i va gsi cadrul n legea promulgat la 30 iunie 1838
Dac Revoluia francez a fost favora bil operei lui Pinel, a fost mai puin prin idealunle noi si pnn conceptele noi pe care le aducea ct pnn ocazia nesperat pe care o ddea unui medic, pn atunci
ignorat, de a sui n cteva semestre toate treptele ierarhiei medicale si spitaliceti*, afln du-se n vrf la nceputunle Directoratului Obligat s se intereseze de bolnavii mintali, Pinel a tiut s reia si s
dezvolte reformele umanitare ntrevzute deja de intendenii lui Ludovic al XV-lea si dezvoltate sub domnia lui Ludovic al XVI-lea de ministrul Breteuil si de medicii Colombier si Doublet A tiut s le
impun Consulatului si Imperiului, pregtind astfel instalarea
413 PIROMANIE
PLASAMENT DIN OFICIU
psihiatriei,ca o nou specialitate medical, n Frana si n Europa Bibi Potei J Genele de la p^ihiatne Le premier* &.nt-> ps^th; itnque^ Je Philippe Pinel Le Sycomore Paris
ion nuvre <Ju point Je rue Je la mt.Jn.ine mentale Impnmeries reumes Paris 1888

1981 Stmelaigne R Philippe Pinel ci

PIROMANIE (engl pyromdnia) Impulsie obsedanta, incontrolabila i repetitiva de a provoca incendii

Se ntlnete l umil debili mintali, vani tosi si mitomani la perveri schizofrenici si paranoici La acetia din urm actul incendiar este n acelai timp o manifestare si o consecin a delirului lor
Dat fiind severitatea Codului penal fat de incendiul voluntar considerat ca un atentat deosebit de grav contra propnctatn si ca o crima deoarece risca s duca la moartea unor perso ine (chiar dac nu a existat intenia de
omucidere), experti/a psihiatrica medico legala este ntotdeauna obligatorie n asemenea cazuri Aceasta va trebui sa releve anomalii grave ale perso nahtatii si tulburri patologice majore care nsoesc comportamentul incendiar
pentru a putea diagnostica piromama si starea de dementa n momentul comitem faptei

PITIATISM (engl pithidticitm) Ansamblu de tulburri fizice care se manifesta la un subiect, n urma sugestiei venite de la semen sau prin autosugestie.
Termenul, creat de J Babmski, vizeaz o critic a lucrrilor lui J M Charcot asupra isteriei si punerea acesteia sub semnul ntrebm n calitate de veritabil entitate morbid Pnn examene neuro logice
minuioase efectuate la bolnavii isterici, Babmski reuete ntr adevr s
demonstreze c ntreaga lor patologie" este simulat si c nu avem de-a face, de fapt, dect cu o patomimie" Doctrina pitiatismulm a aprut ca prea reductionist fat de isterie iar psihanaliza i-a redat
acesteia un statut nosologic, dintr-o per spectiv psihodinamic ce nu mai admite discuie
PLACEBO (engl placebo sau dummy) Medicament care n mod intenionat nu conine nici un compus farmacologic activ.
Eficacitatea unui placebo se bazea/ pe ncrederea pe care pacientul o acord acelui medicament cruia nu i cunoate adevrata natur Placebo este n general o substan inert sau poate corespunde unui compus farmacologic
activ dar lipsit de eficacitate n patologia de tratat vorbim n acest ca/ de efect placebo Acest efect poate de asemenea, s rezulte din aciunea favorabil a unei terapeutici nemedicamen toase Se spune c exist un efect nocebo
(de la verbul latin noceo a duna, n opoziie cu placeo, a plcea) atunci cnd pacientul raporteaz efecte indezirabile ale unei substane lipsite de activitate farmaco logic Efectul placebo are Ia baz meca nisme fiziologice
autentice S a putut demonstra c pacieni calmai cu ajutorul unui placebo n cadrul tratm unei dureri dentare si au vzut durerea crescnd la administrarea de naloxon, spre deosebire de subieci insensibili la placebo
Naloxon este un antagonist al aciunii antalgice a opiaceelor Totul se petrece ca si cum subiecii sensibili la placebo ar secreta opiacee endogene antagomzate de naloxon (S Levme si colab , 1979) Efectul placebo este
deosebit de marcat la persoanele sugestibile n psihiatrie, acest efect este mai important ntr-o depresie nevrotic

*
.sensibil la relaia cu semenul si mai ales cu medicul care prescrie tratamentul dect ntr-o melancolie endogen care survine la o persoan normal Aceast aciune este mai clar n cazul anumitor
substane Ca s lum un exemplu din afara terapeuticii, efectul halucinogenelor depm de mult de ateptarea subiectului
Luarea n considerare a efectului placebo ne oblig s comparam orice medicament nou, cruia vrem s i demonstrm eficacita tea, cu un produs placebo, fr ca medicul sau bolnavul s tie, nainte de
terminarea cercetm, ce produs este administrat este cercetarea unui medicament cn double aveugle contra placebo ntr o asemenea cercetare, pentru ca experimentatorul s nu poat recunoate o substana
activ prin efectele ei secundare, se utilizeaz uneori un placebo ,activ care produce aceleai efecte secundare, dar rmne tara activitate terapeutic propriu zis farmacologica Aceste cercetri contra placebo
pun pro bleme etice, ndeosebi n ps hiatne (risc suicidar, n caz de melancolie tratat doar pnn placebo) Este dificil de aplicat o ase menea metodologie ntr o maladie grav a pe care o putem trata eficient cu
terapeui cile aprobate Primele neuroleptice au tost cercetate contra placebo un nou tratament al schizofreniei ar fi azi comparat cu neurolepticele , de referin
Textele legislative (n Frana legea Hunet din decembrie 1988) prevd mfor marea pacientului asupra utilizm unui placebo nainte de a obine consimmntul su pentru acest tip de protocol
PLANUM TEMPORALIS (engl temporal planum) Poriune posterioar a circumvoluiei transverse Heschl, care *e ea nsi partea superioara a primei circumvoluii a lobului temporal.
Planum temporalis face parte din zona Wernicke, unde i are sediul funcia auditiv verbal Este,n general mult mai voluminoas n emisfera dominant (A B Rubens)

PLASAMENT DIN OFICIU (engl

sectionned confinement) Internare a unui bolnav mintal ntr-un serviciu psihiatric abilitat ordonata de autoritatea publica.
n Frana plasamentul din oficiu a fost instaurat si organizat prin legea din 30 iunie 1838 Pn n iunie 1990 a constituit cu plasamentul voluntar cel de al doilea regim de internare posibil pentru bolnavii mintali Plasamentul din
oficiu este mur narea unui bolnav mintal care ar compro mite ordinea public sau securitatea unor perso ie pusa n execuie pe baza unui decret prcfectural Uneori n ca/ de peri col iminent comisarii de politie din Paris si
primarii din alte comune pot lua masuri provizorii, cu obligaia de a i nporta n 24 de ore prefectului, care trebuie sa dtcida fr ntrziere
Plasamentul face obiectul a numeroase controale
- nscrierea ntr un registru special al stabilimentului a tuturor informaiilor administrative si a certificatelor medicale privind spitalizarea
- vizite regulate fcute la stabiliment de magistrai, primar, reprezentani ai prefectului, le este pus la dispoziie registrul special,
posibilitatea din partea oricrei per soane, inclusiv pacientul de a i scrie pre fectului, procurorului Republicii sau preedintelui tribunalului de mare instan,
- posibilitatea externm imediate, prin decizia prefectului sau a preedintelui tn bunalului de mare instan

415 PLASAMENT FAMILIAL

Legea din 27 iunie 1990 nlocuiete plasamentul din oficiu cu spitalizarea din oficw -> LEGEA DIN 27 IUNIE 1990 SPITALIZARE DIN OFICIU

PLASAMENT FAMILIAL (engl

familial placmg, fostenng) Modalitate de luare n sarcin medico-legal prin care un copil sau un adult suferind de o afeciune mental aste ncredinat unei familii specializate, uneori doar pe
timpul nopii (dac, pe de alt parte, frecventeaz o structur terapeutic de zi).
Mai nti utilizate pentru copii madap tai si organizai n raza unui institut medico pedagogic (ca n experimentul lui D Rouques n raza stabilimentului La Sitelle ) aceste plasamente familiale specializate s
au extins la copii psihotici gravi tratai n spitalele de zi (T Lame) In mediul familial de plasament femeia are in general statutul de ,asistent matern atunci cnd cei doi prini nu au statutul de eJucator
cum se ntmpl din ce n ce mai frecvent Prinii naturali pot n gene ral sa si reia copilul la sfrit de spt mn on de cte on lucrul acesta este posibil Bineneles, aceast Juare n sarcin nu prezint
interes dect n cadrul unei echipe de psihiatri psihologi asisteni sociali, educatori si infirmieri care lucreaz n comun cu pnntn de plasament, cum se face n prezent n multe intersectoare Rmne totui
deschis problema ambi guittu rolului acestor , prini de plasa ment" rol parental, matern sau patern sau ceea ce este cu totul diferit rol terapeutic 9 Ambele se pot confunda fr risc de dubl legtur* si
alte confuzii, fcnd pencu loase si aleatorii identificrile copilului 9
Acest tip de plasament nu are dect de puin timp existent oficial n Frana, pen tru bolnavii aduli (decretul din 14 martie
416
1986) El a fost ns deja practicat n Germania, de ctre G Kolb (din 1902 n 1931), n Belgia, la Lierneux, si la Nantes, n mod oficios, de ctre P Sans
S ar putea totui considera c acele colonii familiale pentru bolnavii mintali de la Dun sur Auron si de la Amay le Chteaux create la nceputul secolului nostru aveau deja o funcie nrudit dar ntr un cadru
prea colectiv si nc azilar Aceste plasa mente specializate pentru aduli au n prezent aspectele cele mai diverse si privesc de asemenea att pe psihoticn cronici ct si pe toxicomani sau handi capatu'
deficieni mintali
Aceste plasamente se multiplic apar n numeroase sectoare articulndu se cu crearea de structuri intermediare multiple care contribuie la golirea tot mai mult a vechiului spital psihiatric (G Amado)
Captndu si deplina important n cadrul unei munci de echip si n comunitatea si teritoriul unui sector ele i ment din plin calificativul de terapeutice (P Sans) Bibi Rouques D De* enfants en familie
daccueil Fleurus Paris 1987 Sans P etcoll Le pldcernents tambaux tberapeutiques Fleuius Paris 1987
PLASAMENT VOLUNTAR (engl
voluntary institutionalisauon) Internare a unui bolnav mintal ntr-un serviciu de psihiatrie abilitat, la cererea anturajului
Plasamentul voluntar a fost instaurat si organizat n Frana prin legea din 30 iunie 1838 Pn n iunie 1990, a constituit, cu plasamentul din oficiu, cel de al doilea regim de internare posibil pentru bolnavii
mintali Pn n 1990, reprezenta mai puin de 8% din intrrile n mediu psihiatric Plasamentul voluntar este o spitalizare forat neordonat de autoritatea public

dar efectuat la cererea anturajului pacientului (familie, prieteni, vecini)

A fost nlocuit, o dat cu noua lege din 27 iunie 1990, cu spitalizarea la cererea unei tere persoane - LEGEA DIN 27 IUNIE 1990
POLIHANDICAPAT () (engl poly
haixhcapped) Se spune despre o persoan care sufer de mai multe liandicapuri, din cauza existenei la ea a cel puin dou deficiente sau infirmiti diferite.
Este uneon cazul handicapailor mentali care sufer n acelai timp de cecitate de surdomutitate sau de infirmitate cerebral motorie Existenta unei infirmiti senzo riale sau fizice poate de altfel, prin rni
rea narcisic pe care o produce la prini si prin ambivalena atitudinilor lor n acelai timp de respingere si de supraprotectie fata de copilul lor infirm sa declaneze la acesta o evoluie dizarmonica sau
psihotic une on foarte grav (C Lairy si A Covello) aflat la originea acelui muli sau poli handicap
POLITOXICOMANIE (engl multiple adckction panaddiction sau multiple drug abuse) Toxicomanie sau farmacodepen-den simultan pentru mai multe droguri diferite.
La sfritul secolului al XIX lea, toxico mama desemna tocmai apetena pentru mai multe substane toxice si se deosebea deci de simpla morfinomanie, cocainomarue etc Majoritatea toxicomanilor actuali
au recurs la mai multe feluri de droguri eufonzante (opiacee), excitante (cocain, amfetamine) sau droguri ilicite (heroin), n folosin alternat cu psihotropele legale (medicamente opiacee, hipnotice,
tranchilizante)
POSTCUR(engl psyehtatnc a/tercare) 1) Perioada care urmeaz unui tratament psihiatric intensiv efectuat de obicei n mediu spitalicesc. 2) Ansamblu de tehnici medicopsihologice i
medicosoci-ale utilizate spre a se evita cronicizarea sau recidiva bolii mintale care a necesitat spitalizarea.
Postcura reprezint deci o continuitate terapeutic dup externarea bolnavului viznd att meninerea sntii psihice ct si reinsertia social si profesional mai ales dac acesta a pstrat din boala sa o
anumit lips de autonomie si vreun han dicap Se pune deci problema att a urm ni unui tratament la dispensar* sau la centrul medicopsihologic* ct si a unor msuri de readaptare utilizndu se dac este
necesar structuri intermediare ca hoteluri sau apartamente terapeutice* pla samente familiale sau cmine de postcurl care i permit pacientului s aib pe parcursul unei perioade mai lungi sau mai scurte o
ncadrare special de trecere de la viata de spital la viata curent ntreg acest dispozitiv este n principiu prevzut, in Frana n politica de sector psihiatric ela borat ncepnd cu circulara din 15 martie 1960
si pn la decretul din 14 martie 1986
POST l RE (engl media) Conduit alimentar de reducere extrem a alimentaiei, pe care subiectul o consider ca pe o form normala a existenei sale (L.F.Gayral).
Diferit de anorexia mental si de greva foamei, aceast conduit era la nceputul cretinismului specific unor sihastri care triau n izolare ntr o peter sau pe vrful unei coloane (stiliti), ntr o stare de
ascez si de misticism religios deosebit de intens O regsim actualmente n unele cazuri de
417 POTENIAL
PREPSIHOZA

schizofrenie, de delir mistic sau de nevro-patie deosebit de sever

POTENIAL(engl potenial) Diferena de potenial electric de o parte i de alta a unei membrane celulare (potenial transmembranar) sau ntre doua puncte ale corpului (potenial de suprafaa), generata de
esutul nervos sau muSfcular. Numim potentidl de repaus (engl resting potenial) diferena de potenial perma nenta care exist n interiorul unei celule Neuronul aflat n repaus adic n absenta oricrei
stimulri este, ca orice celula \ie polarizat Pentru celulele nervoase si celulele musculare valoarea potenialului de rep ii's sau potenialul de membran este Cuprins ntre -60 si -100 mV Scm n l indica
faptul ca interiorul este nega tiv f it i de exterior
Numim potenial Je aciune (enj;l ict'op potenial) depolan/arca idiot in vesare polari/ani membran ire de repaus care se proptga din aproape n aproape
branei smaptice a unei celule nervoase ca rspuns la eliberarea unui neuromediator n fanta smaptic n cazul unui neuromedia tor excitator acest potenial local const dmtr o depolanzare membranar
(potenial postsmaptic excitator sau P P S E), susceptibil s genereze un potenial de aciune Un neuromediator inhibitor, n schimb provoac o hiperpolanzare (potenial post smaptic inhibitor sau P P S I)
Numim potenial e\ocat (engl evoked potenial) rspunsul electrofiziologic al unei populaii de neuroni consecutiv un pactului unui stimul asupra organismului Un potenial evocat cuprinde de obicei mu
multe componente, iar durata sa se exprima n zeci sau sute de mihsecunde Sursa de stimulare se poate gsi n exterior la supr i lata sau n interiorul organismului La om se nregistreaz cel mai adesea
poteni ile evocate corticale dup stimularea unei modaliti senzoriale, plasnd electrozii de recepie la nivelul pielii capului Aceste nregistrri furnizeaz date utile asupra

rsp ins care dure izl de la, l la " mili secunde repre/mta componeni electric a influxulu nervos ei este caracteristic elementelor excitabile (celule nervoase si celule musculare) Potenialul de aciune al
fibrei nervoise ascult de legea tot sau nimic amplitudinea sa este de la bun n ceput maximal Dimpotriv ntr un nerv se produce un fenomen de recrutare de fibre pe msur ce intensitatea stimulrii creste
n aa fel nct amplitudinea potenialului de aciune nregistrat creste pn la un maximum Excitabilitatea fibrei nervoase se modific dup emiterea unui potenial de aciune
Numim potenial postsinaptic (engl postsynaptic potentidl) un potenial electric nregistrabil de o parte si de alta a mem
418
c ire sufer de tulburri neurologice
POTOMANIE (engl potomama) Tendina impulsiva de a bea cantiti excesive de apa sau de alte lichide.
Aceast tulburare de comportament alimentar de origine psihic (a se deosebi de pohdipsnle de origine organic endo cnn sau renal) se ntlnete n stan de mare anxietate sau de excitaie maniac (sau,
une on, isteric) Poate determina grave de? echilibre electrolitice n snge pnntr o prea mare dilutie,n special o hiponatremie (m suficient de sodiu) care poate conduce la o com ce necesit o reanimare de
urgenta
PREPSIHOZA (engl schizoid perso-nality, borderline psychosis) Concept
definit de coala franceza de pedopsihi-atrie, pentru a repera i trata copiii a cror funcionare mentala prezint un risc de evoluie spre o psihoz a adolescenei sau a vrstei adulte.
Numeroi autori clasici si-au pus problema trecutului schizofrenicilor, cu intenia de a descoperi semne prevestitoare ale psihozei si de a ncerca s previn apariia acestora
E Kraepelm a sublimat c unele de mente precoce sau schizofrenii au nceput cu mult nainte de adolescent De cele mai multe on, ns psihiatru de aduli au fost decepionai n anchetele lor A trebuit
ateptai anii 1960 pentru ca dezvoltarea psihiatriei infantile s permit urmrirea si tratarea copiilor pe parcursul unor ani ndelungai Observaiile culese (n special n sectorul de pedopsihiatne al
arondismen tului XIII din Paris, de ctre R Diatkme) au permis mai buna nelegere a dezvoltm tulburrilor personalitii copilului pre-psihotic Referinele teoretice ale acestui autor sunt psihanalitice El
utilizeaz contribuiile principalilor pedopsihanahsti, ca M Klein si D W Wmmcott, care au dezvoltat aspectele teoretice freudiene si au aplicat tehnica psihanalitic la copii
PSIHOPATOLOGIE Funcionarea mental a copiilor zii prepsihotici" prezint par ticulantti comune cu organizarea psiho tic. Se constat c stabilirea la copilul mic separrii ntre lumea sa interioar si
reali wtea exterioar nu se face dect parial C5opflul nu se poate proteja mpotriva an "r legate de discontinuitile ngriji : si recurge cu mult uurin ui satisfacem halucinatom a i sale Acesta
funcioneaz adesea pnmare (condensare-depla-i vise), supunndu-se principiului fr a putea mijloci si utilia

funciile instrumentale (cum sunt limbajul si motricitatea), pentru a-i domina angoasa si disperarea Aceste dificulti n achiziia normal a proceselor psihice secundare (care necesit o bun investire a
Eului pen tru ca satisfacerea donntei s fie amnat, permind astfel experiene mentale) perturb achiziia continuitii sentimen tului de a exista Wmmcott vorbete de anihilarea seifului, care perturb
investirea narcisic si deci maturizarea Eului copilu lui Nu este dobndit permanenta Eului si a obiectului Copilul prepsihotic va putea n acest caz s funcioneze ca un fals seif , ceea ce nseamn c se
conformeaz cenn telor anturajului, reacioneaz la stimuh, dar pentru a masca autenticul, pentru a ctiga timp, pentru a si nega trirea an goasat si persecutat Ambivalena nor mala n relaia cu semenul
nu exist dar subiectul utilizeaz clivajul Clivajul Eului (dup S Freud) este coexistenta n snul Eului a dou atitudini psihice fat de realitatea exterioar una tine seama de aceast realitate, cealalt o neag
sub influ enta impulsiilor si detaeaz Eul de realitate Aceast reorganizare poate deveni vdit cu ocazia unei investiri afective noi sau dac exigentele mediului covresc capacitile de aprare ale Eului
copilului Dorina este n acest caz trit ca o , ran insuportabil, ca o plag deschis" si poate provoca o experien delirant primar, adic intrarea n psihoza adolescentei sau a vrstei adulte
CLINIC Copiii prepsihotici pot prezenta diferite tipuri de simptome Unu prezint o eficient intelectual satisfctoare, dar un comportament psihomotor alterat Ei sunt dispraxici (nendemnatici)
Comportamentul lor social este conform dorinei prinilor Ei evit conflictele si sunt bine tolerai de anturaj, care nu noteaz dect o
419 PRESB10FRENIE
anumit neghiobie si o slab cunozitate Examenul psihologic este acela care d la iveal refularea reprezentanilor psihici ai impulsiilor, tgduirea oricrui afect dezagreabil Aceti copii pot evolua spre o
autentic schizofrenie sau pot deveni fali debili", rezistnd la orice terapeutic Alii prezint defense nevrotice sau carac-tenale, care au particularitatea de a fi ineficiente n ceea ce privete focalizarea
angoasei si posibilitatea investim vieii intelectuale Aceti copii pot suferi de insomnie (marcnd eecul funciei defen sive a visului), altn sufer de fobii, de exemplu colare, care persista, lsnd copilul n
stare de dependent si de su punere periculoas Examenul psihologic pune n evident insuficienta investim narcisice, nonelaborarea de fantasme m contiente, care iau nfiri persecutorii (regresia la
faza schizoparanoid descris de M Klein) Evoluia acestor forme pseudonevrotice sau caraUenale va de pindede instituirea procesului terapeutic, care poate permite o reluare a proceselor de mentalizare si
de accedere la geratahtate, uneori cu preul unei cicatrizri pnntr o hmitatie intelectual Un al treilea grup de copii poate prezenta la consultaie tulburri de nvare a cititului si ortografiei Dar eecul rapid
al oricrei tentative de reedu care pune n evident predominanta angoasei, pe care copilul nu reuete s o controleze prin formarea de simptome nevrotice si nici prin agitaie psihomotone Dislexia este
legat nu de o tulburare a funciilor instrumentale, ci de absenta la copil a sensului limb scrise El nu se intereseaz de aceast reprezentare a discursului" (Diatkme) Copilul lupt astfel contra depresiei si
i dezinvesteste lumea mental Aceti copii rezist adesea la orice tentativ de reeducare sau de psihoterapie Evoluia poate avea loc spre
o pseudodebihzare prin inhibiie sau spre o form de psihoz stabil
Bibi Baranes J J Cahn R , Diatkme R leammet P et aln Piychanalyse adolescence efpsyc/iose Payot Paris 1986 Diatkme, R Simon I La psychanalyse precoce Le pro-cessus p^ychanalytique chez l enfant PUF Pans 1972
Collectif, Psychose de l enfant" in Controntations psychiatnque Specia Paris 1969

PRESBIOFRENIE (engl Kahlbaum -Wernicke Syndrome, presbyophrenia) Forma de demena senila n care, n perioada iniiala, afectarea memoriei predomina faa de deteriorarea intelectuala. Tulburrile
memoriei anterograde se caracterizeaz n special prin numeroase false recunoateri, asociate cu o dezonen tare temporo spaial si cu tendina frec vent de confabulatie Pacienii pstreaz mult vreme o
aparent social destul de bun, fiind de obicei amabili, surztori, ba chiar euforici Dar dezorganizarea psihic subiacent continu s se agraveze si, dup acea perioad de aspect korsakovian dementa*
devine total
PRESENESCENT (engl presenes cense) Perioada care corespunde nceputului mbtrnirii, ntinzndu-se ntre 45 i 65 de ani si variind considerabil de la un individ la altul.
Numit si presenium sau presemlitate, aceast perioad de vrst este o adevrat rspntie a mbtrnim, n care involuia organelor, n special a creierului, nu joac, n general, dect un rol minor n raport
cu contextul social, familial, economic si n raport cu reprezentrile pe care ni le facem despre btrnee Astfel, dup M Gogna lons Nicolet, raportarea reflexiv la sine nsui (n ceea ce privete
btrneea) nu

*
este mprtit n egal msur de toate clasele sociale si nu se efectueaz n timp n acelai fel, deoarece fiecare clas social, potrivit resurselor materiale, simbolice i temporale de care dispune, i
apropriaz un anumit viitor social sau, dimpotriv, vede reducndu-se capacitatea sa de antici pare a viitorului" Gognalons Nicolet prefer, de altfel, s utilizeze un termen nou, care pare s defineasc mai
bine aceast perioad acela de maturescent Pe plan psihiatric, s a ncercat individualizarea unor stri nevrotice, mani-aco-depresive si delmce ale menopauzei la femeie, ca si ale andropauzei la brbat, care
nu au nici o specificitate clinic si pe care doar vrsta de debut permite s le raportm la aceast vrst critic (H Maranon) n schimb, s au descris psihoze de involuie* care debuteaz la aizeci de am, mai
bine individualizate depresii presenile, melan colii de involuie (E Kraepelin,J Capgras), paranoia de involuie (K Kleist), delir de prejudiciu (Kraepelm) parafremi tardive, stri ipohondnce, care au o
anumit spe cificitate si n care nceputul deteriorm intelectuale poate da pronosticului o not destul de pesimist
PREVENIRE (engl prevention) Ansamblu de masuri luate ntr-o societate pentru a lupta contra apariiei i dezvoltrii maladiilor mentale.
Distingem,n general, trei grade de pre venire
1) o prevenire primar care, prin edu catie, informare, amenajarea mediului de viat (familial, colar, de munc), sfaturi genetice si dietetice si o bun igien fizic si mental, vizeaz s mpiedice
madaptarea psihic si social a indivizilor si s dinu nueze riscurile lor de morbiditate psihi atnc,
PROCES

2) o prevenire secundar care, pnntr-un diagnostic precoce si tratarea primelor tulburri, se strduiete s evite dezvoltarea maladiei mentale, n special la copil si adolescent,
3) o prevenire teriar care, atunci cnd maladia psihic deja s a dezvoltat, o mpie dic s se agraveze aplicnd tratamentele cele mai eficiente de care se poate dispune si s recidiveze, datorit unei
postcure prelungite si unei munci n mediul socioprofesional si familial,n ncercarea de a suprima condiiile care favorizeaz si ntrein boala
Dup cum vedem, prevenirea necesit un larg dispozitiv de meninere a sntii mentale, care s dispun din plin de oamenii si de mijloacele adecvate scopului De altfel, mai degrab societii ca atare
dect tehnicienilor sntii i incumb ndatorirea organizm acestei preveniri
PRION (engl priun) Minuscul particul proteica infecioas lipsit de acid nucleic.
Pnonu ar putea fi agenii responsabili de anumite afeciuni cerebrale animale, ca encefalita spongiform bovin, sau umane ca boala Creutzfeld-Jacob* sau Kuru*
PROCES (engl process) Succesiune de evenimente care conduc un obiect sau un organism la schimbarea formei sau a strii, dup o evoluie n care pot fi reperate, n general, diverse etape.
n psihopatologie, o dat cu K Jaspers, termenul desemneaz o modificare pro fund a personalitii unui pacient, care poate fi n raport cu o leziune cerebral sau cu o vtmare pur si simplu psihic, dar
care, oncum, nu este comprehensibil pe plan fenomenologic Este, de exemplu,
421 PHOC8ASTINA1E
cazul unui proces schizofrenic, care rmne inaccesibil comprehensiunii si ar putea ine doar de o explicaie naturalist (o tulburare biologic, de exemplu) Difer deci n mod radical de o dezvoltare morbid a personalitii, care rmne comprehensibil n cazul n care cunoatem personalitatea anterioar, premorbid Este ceea ce se produce n unele deliruri, n care paranoicul intr progresiv n paranoia*,
ca si n psihozele reactionale, unde modif carea personalitii poate fi neleas ca o reacie la o situaie, la un eveniment, la o trire de neneles
n toate aceste cazuri nu exist ruptur ntre starea anterioar si starea morbid n schimb, cnd vorbim de proces, subnte legem c exist o veritabil soluie de continuitate, incomprehensibil, ntre cele
dou stri Iat de ce E Bleuler, descriind unele faze procesuale ale schizofreniei, ne spune c ele sunt incomprehensibile si c nu se pot explica dect prmtr o vtmare organic a sistemului nervos central
PSIHAN Mod de funcionale a aparatului psihic.
S Freud a numit proces primar" un mod de funcionare caracterizat pe plan economic prin libera curgere a energiei si pnn libera glisare a sensului Incontientul este pnn excelent locul acestui proces, ale
crui mecanisme specifice sunt deplasarea si condensarea, ca moduri de trecere a unei reprezentri n alta
Invers, procesele secundare se caracterizeaz pe plan economic pnn legtun si un control al curgem energetice, supus pnncipiului realitii Sistemul preconti-ent-incontient este locul acestor procese
secundare, care reprezint adevratul suport al gndim logice i al limbajului
Dimpotriv, procesele pnmare corespund unei gndin libere, imaginative, n care micarea semnificantilor nu sufer constrn gerea conceptelor, cum este cazul n vise
PROCRAST1NATIE (engl procrasti nation) Tendin patologic de a amna aciunea, de a temporiza.
Este o form de abulie* frecvent n psihastenie
PROIECIE (engl projection) Operaie prin care un subiect situeaz n lumea exterioar, fr a le identifica ns ca atare, idei, afecte, concepii, dorine e te., creznd n existena lor obiectiv,
ca ntr-un aspect al lumii.
ntr un sens mai ngust, proiecia con stituie o operaie prin care un subiect res pinge n afar si localizeaz n altcineva o impulsie pe care nu o poate accepta pentru persoana sa, ceea ce i permite s o con
teste la sine nsui - PARANOIA
PROSOPAGNOZIE (engl prosopa gnosia) Tulburare a recunoaterii unor fee cunoscute.
n aceast agnozie a fizionomiilor, bol navul a pierdut posibilitatea de a si re prezenta imaginile amintire ale celor apropiai, ale pnetenilor, ale tovarilor de munc Bolnavul descns de J M Charcot n 1890
nu si recunotea nici nevasta, nici copiii si nici propna-i fat J Bodamer, care creeaz termenul n 1947, consider c pierderea recunoatem fizionomiilor este cea mai profund tulburare gnozic a categonei
vizuale, genetic cea mai pnmi-tiv El a constatat c adesea este asociat cu o agnozie a obiectelor destul de grav H Hdcaen i R Angelergues au pus la ndoial aceast asociere si consider,

T
dimpotriv, c distincia este foarte clar ntre cele dou felun de agnozie
Cu toate acestea, ei admit c prosopa-gnozia poate avea toate gradele, de la imposibilitatea total de a identifica o fat, fie si a unei persoane foarte apropiate, pn la simpla eroare n recunoaterea pe foto
grafie a persoanelor cunoscute de subiect, dar nefamihare Aceast agnozie este izolat, dar poate fi observat si n asociere cu alte forme de agnozie vizual, n primul rnd cu unele agnozu spaiale" Prosopa
gnozia este n general, provocat de o leziune a anilor occipitale asociative din emisfera nedominant
PROZENCEFAL (engl prosencepha
Ion forebram) Prima vezicul cerebral primitiva din stadiul embriologic cu trei vezicule ale tubului neural.
n cursul embriogenezei.prozencefalul se va subdiviza n dou vezicule telence falul si diencefalul Creierul adultului deriv din prozencefal
PSEUDODEMENT (engl oseudo dementia) Form particular de depresie senil care capt un aspect demenial i dispare o dat cu revenirea la o stare timic normal.
Uneori este greu s o deosebim de o dement ventabil, mai ales n cazul n care o maladie demenial se asociaz, la debutul ei, cu o stare depresiv, ceea ce se ntmpl foarte frecvent -> DEMEN
PSEUDOFOBIE (engl pseudophobia) Ansamblu de manifestri de angoas care au aceleai caracteristici compor-tamentak (ndeosebi evitarea) ca n cazul fobiilor, fr a avea specificitatea i
permanena acestora.
PSEUDOMUTUALJTATE

Pseudofobule se pot ntlni n cadrul unor stri anxioase severe, similare cu acelea descnse n nevrozele anxioase sau n psihoze
PSEUDOMUTUALITATE (engl pse
udomutuality) Model de interaciune social ntr-o familie cu tendine patologice, teoretizat n 1958 de L.C. Wynne, IJVI. Ryckoff, J. Day i S.I. Hirsch.
Contestarea ideii neojacksomene potn vit creia schizofrenia ar fi un fel de re gresiune spre o stare primitiv de slbatic bun" si a gsit expresia, n psihopatologia american, n teoria interpersonal a lui H
S Sullwan n 1958 apare, mtr o revist a curentului sullivaman, un studiu apropiat de cercetrile lui G B ae son si Don D Jackson Data este semnificativ, deoa rece modelul macro psiho social (Sullivan) ia
natere n perioada de instabilitate si incertitudine care a urmat crizei din 1929 si a omajului care i a fost consecina Anii 1950, perioad de conservatorism si apoi de relativ prosperitate sunt, n schimb
martori ai unor modele microsociale de schizofrenie, a cror dubl legtur (double bmd) si pseudomutualitate se numr prin tre cele mai cunoscute
Ipotezele teoretice ale pseudomutuali tatu constau n aceea c relaiile umane sunt o trebuin, c fiiata se orienteaz n funcie de obiecte si c fiecare individ caut s-si dez\ oie o identitate personal
Pentru atingerea acestor scopun, exist trei soluii mutualitatea (relaie evolutiv care integreaz divergentele), nonmutuahtatea (exemple de relaii banale client/vnztor, pasager/funcionar feroviar) si
pseudo mutualitatea, n care relaia dintre dou persoane se stabilete cu preul negni diferenierii a dou identiti Investirea emoional este dirijat mai degrab spre PSEUDOOSTHJTATE
meninerea cerem reciproce [ ] cu preul unei orbin n fata modificrilor cerem " Este o situaie stereotip care nu poate evolua, un teatru ai crui actori sunt recru tai de la muzeul Grevin, n care diver genta
este perceput ca ameninare a relaiei si deci trebuie evitat dar dac divergenta este evitat, dezvoltarea relaiei este imposibil '
Prima ipotez La persoanele care dezvolt o schizofrenie acut relaiile [fa mihale] deschis recunoscute ca acceptabile posed calitatea unei pseudomutualitti intense si durabile
A doua ipotez n familiile de schizo frenici poteniali intensitatea si durata pseudomutualittn au determinat dezvol tarea unei varieti deosebite de mecanisme familiale care au drept efect excluderea din
cmpul percepiei sau reintegrarea deh rant a oricrei deviaii m raport cu structura rolurilor familiale Aceste meca nisme k comune acioneaz la un nivel primitiv, mpiedicnd articulaia si selecia de
sensuri care s i poat permite indivi dului, membru al familiei s si diferen tieze identitatea personala in interiorul sau in exteriorul structurii rolurilor familiale
Toate percepiile sau comunicaiile care amenin homeostazia familial sunt deci deformate, estompate, diluate ntr o ase menea situaie, posibilitatea de a ti cine eti si ce poziie ocupi se reduce, de unde
dificultatea de a ti elabora o identitate
A treid ipotez Fragmentarea expe nentei, segmentarea identitii, perturbarea percepiei si a comunicrii [ ) sunt n mare parte denvate dmtr un proces de interiori zare familial a caracteristicilor
organizm sociale'
Pentru autorii menionai, aadar, pseudomutualitatea nu este o teone com
424
plet a schizofreniei, ci particip la geneza tulburrilor n cazurile n care ar fi prezeni Sl ali faeton - DUBLA LEGTURA SCHIZOFRENIE
Bibi Allendy R Laforgue E La psychana lyse des evmses Payot Paris 1924 Bateson G et aln Toward a Theory of Schizophrenia 1956 trad fr in Vers une ecologie de l espr/l l II Le Seuil Paris 1980 Esterson A The Leaves oi
Sprtng Tavistock London 1970 Lacan J Gcnfi Le Seuil Paris 1966 Lamg D R The Divided Selt 1960 trad fr Le moi divise Stock Paris 1970 Lasegue C cn(s psychiatnques Pnvat Toulouse 1971 Leconte M Co;i/7;(s mciaux et
psychoses Dom Paris 1936-1937 Meyer A Approach m the Inves tigdtion of Dementia Praecox m Chicago Medi calRecorder voi XXXIX 1917 Sulhvan H S Schizophrenia as d Human Process Norton New York London 1962
Conception-, ot Modem P^ychiatry Norton New York London 1953 Climcdl Studie; m Psychiatry Norton New York London 1973 Wemberg K S Sonety and Penonality Disorder Prentice Hali New York 1952 Wynne L C
Ryckott J M Day J Hirsch S I Pseudo-Mutuality m the Family Relations of schizophrenics P^chiatry voi XXI no 21 1958

PSEUDOOSTILITATE (engl pseudo-hostility) Forma patologica de homeo-stazie familial pe baz de negaie, care permite unui grup sa triasc sub o masc colectiva, sub care un consens
implicit disimuleaz o intens trebuin de afeciune i o transform n scenariu" de critici, enervri i revendicri interminabile.
Relativa victorie a lui H S Sulhvan asupra neojacksomstilor (n Statele Unite, - PSEUDOMUTUALITATE), excesele scien tistilor psihiatriei biologice si criza stun tific din jurul noiunii de schizofrenie
au
contribuit la ncurajarea unei serii de cercetri cu privire la familiile de schizo fremci Pseudoostilitatea, care se structu reaz dup aceeai dinamic vizibil la pseudomutualitate, implic un rit al con
flictelor si uni interminabile, dar super ficiale Acest adevrat teatru al uni are dou scopun n pnmul rnd evitarea anxietii si a fncn de umilire care ar putea nsoi o intimitate oarecare Se pare apoi c jocul
de a ura evit distrugerea total a relaiilor familiale Potrivit cercetrilor lui L C Wynne pseudoostilitatea se asociaz cu tulburn semantice (,diffusion of mea ning ) care semnific un ,halou semantic lrgit ),
notate de asemenea de G Bateson R D Lamg si A Esterson -> DUBL LE GTUR PSEUDOMUTUALITATE SCHIZO
FRENIE

PSIHALGIE (eng psychic pain sau funcional pain) Durere cu localizare somatic, fr substrat lezional organic.
Psihalgnle se pot manifesta la pacieni purtton ai unei afeciuni psihice cunoscute si eventual tratate sau la subieci fr tulburn psihice Instalarea lor este de obicei insidioas, iar evoluia este subacut sau
cronic Jena funcional pe care o determin psihalgule depinde de mtensi tatea lor, care este variabil Adesea inter rrutente, psihalgule pot fi tenace, chiar rebele Sunt localizate ndeosebi la abdo men, la
torace si la cap (cefalalgn), dar pot fi resimite si n membrele inferioare
Se ntlnesc mai ales n stnle de anxie ae cronic, nevroza istenc (unde ele sunt uneori confundate cu fenomene de con versie) i unele sindroame ipohondnce legate de depresii cu evoluie lent si
ndelungat Tratamentul cu antalgice nu este ntotdeauna suficient ca s le fac s
dispar Trebuie n acest caz tratat starea psihic subiacent, cu psihotrope sau cu o psihoterapie (n special n depresiile de doliu caz n care psihalgia poate fi o tr satur de identificare cu maladia celui
disprut)
PSIHASTENIE (engl psyclusthenu) Nevroza descris de P. Janet, care se manifest printr-o stare anxiodepresiv cronic (legat, dup prerea lui, de un deficit de tensiune psihologica), cu inhibiie, abulie, sentimente de incompleti-tudine i de autodevalorizare, ndoiala permanenta, idei fixe i obsesii
Termenul, desuet, a fost nlocuit de la Freud ncoace cu acela de nevroza obse siondl* Continum totui sa utilizam adjectivul psihastenie pentru a califica un tip de personalitate patologica apropiat pentru
unu de un caracter narcisic bazat pe o organizare limit (J Bergeret) iar pentru altn de forma astenic a personalitilor anancastice* descnse de K Schneider
PSIHEDELIC (engl psychedehc sau mindexpanding) Se spune despre caracteristicile experienei datorate halucinogenelor, ca i despre micrile culturale care au proslvit consumul acestor
substane.
n cursul anilor 1960 n Statele Unite refuzul rzboiului, conflictul dintre gene raii au luat forma unor micri contes ttare, ca micarea hippy n acest cadru utilizarea de droguri halucinogene trebuia s
constituie voga psihedehsmului Senti mentul extatic de revelaie, expenenta intim eliberat de legile societii si ale limbajului, chiar si atunci cnd este pstra ta starea de vigilitate au fcut din halucinogene drogun speciale ele favonzeaz explorarea personal, replierea n lumea
425 intenoar, opunndu-se deci valorilor combativitii i aciunii cultivate de societile actuale, fr a prezenta un pericol vital Consumul ritual de plante halucinogene n amanism si n religiile primitive
este un argument n favoarea unei interpretri mistice a acestor revelaii
T Leray, psiholog la Harvard, a incarnat pretenia psihedelismului de a se constitui ntr-o nou religie L S D ar nlocui azima, iar mprtania ar fi totuna cu experiena halucinogen Alii, ca scriitorul K
Kesey, se mulumeau cu un consum hedomc, mai puin teoretizat, dar destinat s stimuleze creativitatea, cutarea de forme de viat mai libere Numeroi artiti au participat la acea micare sau au ncurajat o
Primul a fost, fr ndoial A Huxley si ale sale ui ale percepiei Expenentele individuale ale lui A Artaudou si H Michaux sunt bine cunoscute Utili zarea de , psihedehce ' a caracterizat, de asemenea,
unele grupuri marginale violente ca Helt's Angels' Fensiclidma sau P C P le datoreaz porecla de Angel Dust" (n anii 1970)
Represiunea (Leary si Kesey au cu noscut rigorile legii) si evoluia sociologic au pus capt micm psihedehce n anii 1970 Este de sublimat c dac, dup acest eec, halucinogenele au fost mai puin
utilizate de tmen,n schimb a nceput voga actual a toximamei cu droguri tari" (heroin, cocain etc )
PSIHIATRIE (engl psychiatry) Specialitate medicala consacrat cercetrii, diagnosticrii i tratamentului maladiilor mentale.
Termenul apare sub pana medicului german J C Reil, n 1802, scris Psychi-atene", apoi n Frana, ncepnd din 1809 (n Bibhotheque medicale", condus de
A A Royer-Collard) Dar, pn ctre anii 1860, nu este ctui de puin utilizat, numai n aceast perioad va nlocui treptat termenul de medicin alienist
ISTORICUL PSIHIATRIEI Dac tulbur nle mentale sunt tratate de ctre medici nc din cea mai ndeprtat antichitate (D Gourevitchj, abia la sfritul secolului aceast specialitate se constituie ca o
practic cu instituii spitaliceti specifice W Battie, la Londra, lund conducerea noului Spital Sfntul Luca, V Chiarugi, cruia marele duce Leopold i a ncredinat responsabilitatea spitalului Sfntul Boni
fcui, rezervat nebunilor la Florena J Daquin la ospiciul din Chambery W Tuke care a fondat stabilimentul Retragerea' de pe coasta York, n 1792 si mai ales P Pinel*, la Bicetre si apoi la Salpetnere au
participat cu toii la naterea unei noi ramuri a medianei, ale crei dez voltn aveau s fie considerabile (J Gold stern) Glorioasa paternitate a acestora a revenit alienistului parizian, el datornd o poziiei
centrale de atunci a Parisului, att pe plan cultural, ct si pe plan politic (cu impactul ideologic al Revoluiei franceze n ntreaga Europ) Aadar, Pinel ocup un loc cu adevrat privilegiat n istoria crem n
acelai timp teoretice si msti tutionale a psihiatriei, loc pe care l dato reaz mprejurrilor, dar si meniului de a fi introdus o atitudine medical radical nou fat de nebuni G W Hegel,nal su Compendiu de
enciclopedie a tiinelor filosofice, din 1816, atribuie lui Pinel men tul de a fi recunoscut un rest de raiune la once nebun (devenit, n consecin, numai alienat"), pe cnd mai nainte nebunul' era exclus,
ca animalul sau bruta, de la once comunicare interuman Aceasta va permite tratamentul moral, acel tratament
PSIHIATRIE

care, va sene Hegel, tine de concepia c nebunia nu este o pierdere abstract a raiunii, nici n ceea ce pnveste inteligenta, nici voina, ci o simpl dereglare a spiritului, o contradicie n raiunea care nc
exist Acest tratament uman, adic att binevoitor, ct si raional al nebuniei P Pinel are dreptul la cea mai mare re cunotin pentru tot ce a fcut n aceast pnvint presupune bolnavul raional si
gsete aici un punct de spnjm solid pentru a-1 aborda pe aceast latur" Asttel este fcut posibil identificarea medicului raional cu alienatul, identificare necesar pentru a se instaura un tratament psihic
veri tabil Acest spaiu de ntlnire, de comuni care cu bolnavul mintal, fcut posibil prin recunoaterea acelui rest de raiune pe care el 1-a pstrat, este n acest caz azilul aa cum este el conceput de ctre
alienist, nu ca un loc de claustrare si de excludere (cum va spune M Foucault), ci ca un loc de izolare de lumea extenoar hrtuitoare un adevrat refugiu, un , adpost al pcii si reculegem" dup zbuciumul
furtunii Tocmai n aceast perspectiv, izolarea nu este dect condiia tratamentului moral Din nefencire, ea va deveni mai apoi instru ment, iar presiunea societii va face din azil instituie de excludere Iar
aceast pervertire progresiv rezum istoria decade ni tratamentului moral n cea de a doua parte a secolului al XlX-lea (J Potei) Ea va continua, pe msur ce nvtura pinehan iniial va fi dat uitm,
ocultat puin cte puin de mitul filantropic al eliberm alienailor", la Bic6tre, apoi la Salptnere, si de iconografia sa legendar Zarva si strlucirea acestei legende, creia i s-a putut demonta ntreagaconstrucie imaginar, pnn cercetn istonce minuioase (J Potei, G Swain), vor acopen, prin cuvntul depohtizat al mitului"
(R Barthes), cu un val de tcere si uitare ceea ce a admirat filosoful german, cam suspect totui de complezent fat de aceste noi specialiti medicale care ncercau s si dea un statut tiinific (-*
ALIENARE
INTERNARE NEBUNIE n ceea ce privete istoria psihiatnei si evoluia ei, pornind de la concepiile etiologice psihogenetice ale lui Pinel* si ale lui E Esquirol", spre o medicalizare progresiv si un interes tot
mai mare artat organogenezei* maladiilor mentale, pe un model al entitilor noso logice anatomochnice ale patologiei somatice) Vedem, de asemenea, modul n care, cu legea din 30 iunie 1938* se
precizeaz excluderea social a bolnavilor mintali preludiu al acelei decadente a tra tamentului moral, evocat mai sus
Va trebui s vin , revoluia psihana htic (M Robert) pentru ca psihiatri i si ias, n fine din acest impas la nceputul secolului XX Descopennd incontientul si afirmnd c orice simptom are un sens S
Freud revoluioneaz edificiul psihiatnei clasice, iar punctul de vedere orgamcist i pierde importanta, n beneficiul concep tnlor psihogenetic sau psihodinamic Cu toate acestea, rare vor fi instituiile
psihi atnce n care psihanaliza va fi realmente aplicat unor psihotici Se citeaz clinica Chesnut Lodge", din apropiere de Washington, ca una dintre pnmele n care are loc aceast aplicare, cu I Fromm

Reichmann, la nceputul anilor 1930 Dar mai ales datorit terapiei instituionale* vor intra psihanalitii cu adevrat n spitalele psihiatrice Impactul freudian, apoi cel lacaman, n Frana, vor marca ns
profund psihiatria, iar teona psihanalitic pstreaz un loc preponderent n cercetarea psihopatologic a maladiilor mentale, chiar dac se crede mai puin dect altdat n eficacitatea terapeutic a
psihanalizei (E Zrit ian) PSIHIATRIE
O dat cu tratamentele biologice care i fac apantia dup 1930, organogeneza trezete un anumit interes cura Sakel*, psihochirurgia*,electrosocul cunosc succese reale, chiar dac ele sunt discutabile Dar
numai acesta din urm va continua s fie utilizat dup descoperirea neurolepti celor*, n 1952, si a antidepresonlor* n 1957, care, introducnd o psihofarmaco logie* realmente tiinific, va reda spe rante
serioase cercettorilor care apr originea organic a maladiilor mentale
Fr ndoial, antipsihiatnile* englez si italian din anii 1960 vor combate ase menea concepii care aplic un model medical neurobiologic extrem de reductio nist Ele vor determina o ntreag micare
spre sociogeneza psihozelor*, asociat cu apantia unor terapii familiale* de inspiraie foarte divers
CELE TREI MARI MODELE ALE PSIHIATRIEI ACTUALE Psihiatria se mparje actualmente ntre trei mari modele explicative ale maladiilor mentale modelul psihanalitic, modelul neurochimic bio
medical si modelul psihosociologic
Modelul psihanalitic, care este susinut de una dintre cele mai puternice avangarde antroposofice pe care le a cunoscut civiliza tia iiideo-crestin, a adus un corpus teoretic care permite explicarea n mod
coerent a majoritii datelor psihopatologice Dar el a euat ,pe planul practic al tratamentului maladiilor mentale" (A Bourguignon), neoferind dect un ajutor psihoterapeutic la luarea n sarcin a bolnavilor
psihotici, fr a-i putea vindeca realmente (E Zanfian)
Modelul neurochimic de inspiraie biomedical rmne modelul dominant al medicinei contemporane, bazndu-se mai ales pe biologia molecular, devenit adevrata sa tiin fundamental Descoperirile
neurochimice ale psihofarmacologiei
428

au transformat realmente viata bolnavilor mintali, precum i condiiile de munc ale medicilor psihiatri Dar acest model neurochimic rmne un eec pe planul teoretic, n msura n care nu a reuit s
explice etiologia general a maladiilor mentale deoarece s-a limitat n mod strict la cerce tarea anumitor efecte asupra sinapselor a medicamentelor psihotrope utilizate Punctul de vedere promovat nu a
permis crearea de alte medicamente cu adevrat noi, deoarece toate produsele utilizate au fost rezultatul unui pur empirism, produ sele noi nefnnd dect consecina unor sin teze sistematice de molecule noi,
pe baza primelor neuroleptice sau antidepresive descoperite oarecum ntmpltor (J Cade, htiul.n 1949,J Delay,clorpromazma,n 1952, si R Kuhn, imipramma, n 1957)
Modelul psihosociologic a permis modi ficarea profund a atitudinilor psihiatrilor fat de bolnavi, cum ne o dovedete isto ria terapiei instituionale* El a demonstrat, de asemenea, c maladia mental nu
este ntotdeauna vtmarea psihic a unui singur individ, ci este adesea simptomul indispoziiei unui ntreg grup familial sau social, permind, aadar, asocierea trata mentelor individuale cu o aciune terape
utic familial sau instituional Oricum ns, acest model se lovete de ireducti bilitatea anumitor stri zise patologice (A Bourguignon)
MODELUL PS1HOBIOSOCIAL Ar trebui depite aceste trei modele pnnci pale, pentru a se ajunge la un model mai global, de tip psihobiosocial Este ceea ce a ncercat s fac A Meyer*. nc de la
nceputul secolului XX ncercare reluat de G L Engel, n 1977, propunnd pentru acest model o tripl paradigm", biologi c, psihologic (cu o abordare att psiho dinamic, ct si comportamental) si

r
, fiina uman fund considerat o fiin social n permanent interaciune cu anturajul su Este ceea ce ne propune si M Reynaud, sub forma unui model pe care l numete mtegrativ", biopsihosocial
(1989) Trebuie s recunoatem extrema complexitate a activitii psihice umane, care se situeaz n acelai timp ntr un organism biologic dinamic si ntr o reea de interaciuni psihosociale multiple cu
mediul, fr a se putea ntotdeauna preciza ceea ce este de domeniul sntii si de acela al maladiei, distincia dintre normal si patologic fund n general arbitrar, convenional si nentemeiat tiinific n
acest sistem complex, mai cert este faptul c acele concepii etiologice bazate pe relaii lineare ntre cauz si efect sunt cu totul insuficiente ntru a explica apariia maladiilor si tulburrilor mentale Iar orice
tentativ reductionist care urmrete s pnvilegieze un singur determinant, este n mod ineluctabil sortit eecului Iat de ce trebuie abandonate definitiv luptele sterile dintre diversele ideologii etiologice,
fie ele organogenetice, psiho genetice sau sociogenetice, n psihiatrie Aceasta trebuie s se orienteze spre o practic n acelai timp pragmatic (fund capabil s utilizeze toate mijloacele de aciune care i
stau la dispoziie), dar si plin de respect fat de subiectul uman si suferina sa psihic, pe care face eforturi s o aline Cci nebunia nu este numai o boal, ea este, de asemenea, una din con diiile
antropologice si existeniale funda mentale ale vieii fiecrei fiine omeneti WbL: Bourguignon A ,Penser la psychiatne" Synapse, no 58 nov 1989 pp 1-3 Ey H Plan d'organisation du champ de la
psychiatne, Pnvat, Toulouse 1966 Lalonde.P .Grunberg, F , Psychiatne climque appnxhe bio-psychoPSIHIATRIE GENETICA

soc/a/e, GMonn, Montre"al, 1988, Potei, J , Cenese de la psychiatne. Le Sycomore, Pans, 1981, Postel.J ,Quetel,C , NouvelleHistoiK de la psyt.hiatne, Pnvat, Toulouse, 1983, Reynaud, M , Soigner la folie
Frison Roche, Pani, 1989 Somelaigne, R , Le pionniers de la psychiatne /ran^a/se Bailliere, Pans, 2 voi , 1930, 1932 Swain G Le sujet de la folie Nais^nce de la psychiatne Privat Toulouse, 1979 Thu^leaux
M Co/i;u/>*a;ice Je la folie PUF Pans 1973 Zanfian E Le jardiniera de la lolie O Jaeob Pans 1987

PSIHIATRIE GENETIC (engl

genetic psychidtry) Domeniu al psihiatriei consacrat cercetrii factorilor etiologici ereditari ai maladiilor mentale.
Primele cercetri au fost de epide miologie familial bazndu se pe analiza cantitativ a distribuiei unui caracter morbid (fenotip) n cadrul uneia sau mai multor familii Ele s au orientat spre metoda
gemenilor* care permite evaluarea indicelui de determinare genetic ntr o afeciune mental dat Gemenii mono zigoti posed un genotip comun, pe cnd gemenii heterozigoti nu mprtesc dect
jumtate din patrimoniul lor genotipic (ca fraii si surorile ntr o nfrire obinuit)
Aceste dou tipuri de gemeni se dez volt,n general, n acelai mediu, metoda gemelar constnd deci n a compara proporia de concordant, n cazul unei trsturi patologice, ntre gemenii mono si
dizigoti Metoda copiilor adoptai permite, pe de alt parte, s se disting partea care revine ereditii biologice" n comparaie cu ereditatea environmental" Actualmente s-a trecut de la abordarea
epidermo logic la metode care permit, n virtutea progreselor realizate de genetica molecular, cercetarea direct a localizrilor precise pe cramozorm Metoda acestui hnkage
429 PSIHOCHIRURGIE
PSIHODRAMA

cromozomic permite testarea cu ajutorul marcatorilor a ipotezei mai specifice privind o ereditate legat de un cromozom dat" (J Mendlewicz)
Aceste cercetm diferite s au referit n special la psihoza maniaco depresiv si la schizofrenie Numai prima dintre aceste dou afeciuni ar avea o etiologic ereditar aproape cert (cel puin la nivelul pre
dispoziiei) Dar gena fiecrei familii de psihoz maniaco depresiv nu este domi nantd nu are o penetrant total Rolul mediului este fundamental experienele din prima copilrie, partea psihosocialului
teoria psihoterapeutic si psihanalitic nu sunt incompatibile cu ceea ce explorm noi spunea la congresul de h Atena (octombrie 1989) Mendlewic? specialist n cercetri genetice n psihi itne
PSIHOCHIRURGIE (engl psychow gery) Metoda de tratament al tulburrilor mentale prin intervenie chirurgicala asupra creierului.
ISTORIC La originea psihochirurgiei st neurologul portughez E Moniz care n 1935 a efectuat intervenii de acest fel (dei o tentativ ndrznea rmas fr rsunet, a avut loc n 1891, pe 6 bolnavi
agresivi tentativ datorata lui Burckhardt) Moniz a obinut n 1949 Premiul Nobel pentru c a , descoperit aciunea terapeu tic a leucotomiei prefrontale n unele psihoze' Reluat de auton anglo-saxom ca
Freeman si Watts, metoda va fi utilizat pe o scar destul de mare n anii "40, pentru ca apoi s cunoasc un declin treptat, o dat cu utilizarea n premier a unor tra tamente medicamentoase Recent, perfecionarea tehnicilor (ndeosebi reperajul stereotaxjc) a fcut operaiile mai puin mutilante, ceea ce permite utilizarea metodei n
430

continuare (dei mai rar n zilele noastre), n pofida problemelor etice pe care le pune
Indicaiile psihochirurgiei au n vedere patru cnteni eseniale caracterul extrem de invalidant al tulburrilor, o evoluie de lung durat a maladiei si lipsa de speran ntr o ameliorare spontan a acesteia,
eecul sau imposibilitatea tuturor celorlalte tratamente, n sfrit, afeciunea n cauz trebuie s aib drept indicaie optim psiho-chirurgia Beneficiaz de aceast metod nevroza obsesional, melancolia si,
ntr un grad mai redus, mania cronic si schizo frenia paranoid Este, de asemenea, utili zat n strile de agitaie ireductibil la epileptici si la ohgofrem
Aprecierea rezultatelor psihochinirgiei este extrem de dificil puine sunt studiile care precizeaz criteriile de succes sau de eec si evaluarea obiectiv a eventualelor sechele cognitive si afectiv e Alterarea
per sonalittu (cea mai grava fund clasicul sindrom frontal' indiferent, euforie depl isat, pierderea simului etic etc 1 a se izut mult, ca risc n urma limitm Iezi umlor, dar rmne unul din reprourile
eseniale la adresa acestei metode, chiar dac unu subliniaz c o modificare a personalitii care s fac posibil o mai buna adaptare este scopul comun al tuturor tratamentelor psihiatrice
PROBLEME ETICE Unele regimuri au fost bnuite c i lobotomizeaz (- LOBO TOMIE) adversarii politici Altele au propus psihochirurgia pentru delincvenii sexuali agresivi, ca alternativ la
pedeapsa cu nchisoarea n general, se consider c are loc un abuz ori de cte on n utilizarea psihochirurgiei intervin alte interese dect acelea stricte ale pacientului Aceste abuzun, chiar dac nu pun sub
semnul ntrebrii nsui principiul metodei, arat

ct de mare trebuie s fie prudenta A i no, H Ey a putut denuna abstentionismul agresiv" al celor care refuz a pnon un tratament de pe urma cruia pacientul ar obine un beneficiu major Fapt este c
nsi legitimitatea psihochirurgiei rmne pus n discuie crearea unei leziuni orga nice ntr o maladie funcional, caracterul ei ireversibil, intruziune distructiv si oarb n ceea ce constituie esena nsi a
unui om - LEUCOTOMIE LOBOTOMIE
PSIHODRAMA (engl psychodrdma) Tehnica de joc improvizat n cursul cruia se exprim tensiuni afective mai mult sau mai puin puternice, in vederea psihoterapie! personale sau a unei
evoluii relaionale.
Termenul si metoda au fost inventate de J L Moreno n cursul anilor '30, apoi reluate si remaniate de numeroi psihana hsti Psihodrama moreman, ivita din experiene de teatru improvizat", vizeaz
esenualmente un efect cathartic (descrcare afectiv) produs de o exprimare spontana si interactiv Terapia psihodramatic se aplic la unele tulburri caractenale la conflicte conjugale, parentale sau
profesio nale, ca si la tensiuni aprute n cadrul unui grup Pentru a o conduce, Moreno solicit cinci instrumente de aciune si de interacti une un spaiu scenic n care corpul s se exprime prin vorbire, unul
sau mai muli acton, care s si pun si s-si triasc pro blemele, un psihodramatician (n acelai tunp conductor de joc, analist si terapeut), civa ego-auxilian (determinai s incar rac personajele evocate
de actor sau Hpirnd dublul acestora), un public (mem-W m unui grup sau ai unei sesiuni) invitat ii reacioneze liber la avatarurile jocului si icontribuie la elucidarea sensului su si notaiilor
edina se desfoar n trei faze nclzirea grupului (engl warmwg-up process) aciunea dramatic nsi, mteranaliza co lectiv a jocului n cursul aciunii, anima torul poate sugera o rsturnare de rol, un
sohloc sau incarnarea de ctre subiect a partenerilor si de zi cu zi cei mai investii (prini, prieteni, efi etc ), n scopul in tegrru sau al evoluiei percepiilor si afectelor sale
n Frana, numeroi psihanaliti au reluat demersul psihodramatic, n modaliti destul de difente de acelea ale fondatorului su Dup D Widlocher, n loc de a induce activ spontaneitatea (concept vag) se
las pacientului alegerea temei de joc, singur sau n grup, rolul psihodramatitianului const n interpretarea temei si n punerea ei n scen (verbala sau gestuala), n ter menii unor dorine sau defense
ncrcate de semnificaii incontiente interpret in care vor fi comunicate fie la sfritul sedm tei, fie pe parcursul jocului, prin intrarea in scen a analistului nsui nclzim' si sugestiilor le iau locul
transferul si regresi unea, iar imaginaiei creatoare, analiza fantasmelor tare stau la baza conduitelor
Modalitile psihodramei analitice sunt ele nsele diverse, dup persoanele imph cate (tineri sau aduli), dup situata si obiective Uneori pacientul este singur n interaciune cu un cuplu sau cu o echip de
terapeui, alteori demersul dramatic alter neaz cu edine de grup de evoluie sau capt forma unui ciclu, ultimele cazuri corespund mai degrab aciunilor de for mare intensiv dect unor psihoterapn
Bfl>l Blatner A Actwg m Practicai Appli cations oi Psychodramatic Methods, Spnnger Pubhshing Company, New York 1989 (2 e ed ) Kestemberg E , Le psychodrame psychana lytique PUF, ,Que sais-je1" Pam, 1987
431 PSIHOFARMACOLOQIE
Anzieu, D , Le psychodrame analytique chez l enfanl et l adolescent, PUF, Paris 1979

PSIHOFARMACOLOGIE

(engl

psychophdrmacology) Cercetare a medicamentelor care au un efect asupra activitii mentale (psihotrope).

Unele sedaive vegetale, ca opiul, bela dona sau rdcina de rauwolfia sunt men tionate din antichitate Droguri ca haiul peyotl sau coca au fost utilizate n trecut pentru a favoriza experienele mistice
Principiile active ale acestor droguri nu erau cunoscute Ele au fost izolate abia n secolul al XIX lea, cnd s au produs pn mele medicamente de sintez

Dintre psihostimulente cafeina din cafea (Runge 1820) stricnina din nuca vomic (P J Pelletier si J B Caventon 1818) efedrina (M Nagai 1885) au fost extrase din substane naturale Amfetammele amine
sintetice au fost mai nti utilizate sub form de benzednn (1931) apoi sub form (5e dexednn si n sfrit de metil amfetamina (1939) Dintre halucinogene mescalma din peyotl (izolat n 1894 si
sintetizat n 1910) va fi utilizat n studiile de farmacologie experimental de ctre W MayerGross (1925) n Germania si apoi n Marea Bntanie ca si n Frana (1949-1954) de ctre scoal lui J Delay
Ct privete sedativele, sunt izolai alcaloizn beladonei, ntre care atropin (1825) si scopalamina din mselant Aplicaii clinice capt si ali compui Bromura, utilizat n tratamentul unor stan corrutiale
(1851), va fi numit de V Voism si M Legrand du Saulle botnia epi lepticilor' Cloralul (1832) este si astzi utilizat ca hipnotic
Barbituncele vor fi descoperite la nceputul secolului XX, cnd se izoleaz dietilmalomlureea Feruletilmalonilureea
va fi propus ca hipnotic nainte de a-i fi fost puse n evident proprietile anti-epileptice ncepnd din 1935 sinteza barbituncelor cu perioada de njumttire scurt va permite utilizarea lor pe cale
intravenoas,n narcoanalize n doze mici, barbituncele sunt utilizate si ca sedative
Va trebui totui s se atepte anii 50 pentru ca unu compui s dovedeasc o eficacitate terapeutic specifica n strile psihopatologice Naterea psihofarmaco logici de azi o marcheaz descoperirea n 1952
a eficacitii clorpromazmei n psihoze (- NEUROLEPTIC) Pn atunci nu se dispunea de medicamente cu adevrat active n manie tulburri mentale ci doar de sedative si de hipnotice nespecifice sau se
recurgea la metode de soc (ca electro socul) n 1950 a fost propusa n trata mentul unor stri de agitaie prometazma Ea nc mai este utilizat ca antialergic si ca sedativ Clorpromazma este o alta
fenotiazm derivata din antihistamimce familie care va sta de altfel la originea primelor antidepresive Clorpromazma rmne totui capul de sene al medica mentelor neuroleptice sau tranchilizante majore
Neurolepticele se vor dovedi efi ciente nu numai n formele acute si pro ductive de psihoz, ci si n schizofreniile deficitare cu evoluie cronic, marcate de inhibiie n 1963 (A Carlsson) a fost des copent
capacitatea de blocare a recepto nlor dopammergici, comun la aceti compui eterogeni pe plan chimic
n cutarea de substane care posed propnetti anxiolitice si sedative fr efect hipnotic, cercettoni au sintetizat clordiazepoxida, pnma benzodiazepm Benzodiazepinele, cei mai cunoscui tran chihzanti
minon", vor fi din plin recoman date ncepnd din anii '60 Mai puin toxice, ele vor nlocui treptat barbituncele
Medicamente simptomatice ale angoasei, benzodiazeptnele nu au efectul specific al neurolepticelor si antidepresonlor
Primele dou tipun de antidepreson sau timoanaleptice au fost descopente n 1957 un tnciclic, imipramina (R Khun) si un IMAO (inhibitor al monoaminoxidazei), iproniazida (N Klme) Mai recent, antidepresoni cu structun chimice eterogene au dovedit o eficacitate antidepresiv simi Iar Toi aceti compui au propnetatea de a redresa dispoziia depresiv, mergnd pn la a determina uneon o inversare a
dispoziiei expnmat pnntr o stare maniac
Alte medicamente, numite timoregla toare", sunt utilizate n tratamentul de fond al tulburrilor de dispoziie Litiul, utilizat din 1949 (J Cade), apoi abandonat, a fost reintrodus n practica clinic (1966)
dup ce danezul M Schou a demonstrat c eficacitatea si caracterul inofensiv depind de controlul stnct al proporiilor sale plas matice (litiemia) Litiul posed un efect curativ antimaniac si mai ales un efect
pre ventiv n ceea ce privete recidivele mani ace si depresive, ceea ce a ameliorat pronosticul psihozei maniaco depresive, pacienii nemaifnnd la discreia unei recidive
Dezvoltarea psihofarmacologiei a con dus la o clasificare a psihotropelor, ca aceea propus de P Demker, dup J Delay Dincolo de eficacitatea sa asupra simpto melor-int", psihofarmacologia
poate determina o modificare psihologic global la pacieni, permitndu le s si reorgani zeze relaiile pe care le ntrein cu ei nii fi cu ceilali Drept urmare, neurolcpticele u contribuit la
golirea spitalelor psihiatrice i i-au fcut pe unu pacieni accesibili la psihoterapia individual i la luarea n sarcin instituional Pe plan teoretic, psihotropele, adevrate unelte farmacologice,
au
PSIHOS6NZOR1AMA)

putut servi drept analizon ai comportamentelor si ai sistemelor monoammergice care intervin n maladiile mentale Ele au condus astfel la clasificarea din DSM-III, au acreditat teona dopammergic a
schizofreniei si au contribuit la separarea tulbu rnlor pamce de alte forme de anxietate Psihofarmacologia a modificat desigur profund viziunea noastr despre psihiatrie Este de notat c descopennle
fundamentale n psihofarmacologie au avut ca ongine obser vatia clinic si c nici o descopenre esen tial, n pofida dezvoltm neurostuntelor nu a pus sub semnul ntrebrii progresele realizate n anii '50 -
FARMACOPSIHO LOGIE
Bibi Barchas J P et alu Psychopharmaco logy From Theory to Practice Oxford Univer sity Press New York 1977 Feldman R S Fundamentate of Neumpsychopharmacology Sinauer Sunderland Mass 1984 Iversen L L et alu
Handbook of Psychopharmacology Plenum Press 1977

PSIHOPLASTICITATE. Tendina de a produce simptome de expresie somatica sub influena unor reprezentri psihice induse de anturaj.
Psihoplasticitatea este o caractenstic a personalitii isterice
PSIHORIGIDITATE. Trstura de caracter care se manifest printr-o lipsa de suplee a proceselor intelectuale i o incapacitate de a se adapta la situaii
PSIHOSENZORIAM)(engl psycho-sensory) Se spune despre o experien perceptiv ale crei caliti senzoriale nu sunt produse de stimulri ale organelor de sim- PSIHOSOMATIC
Avem deci de a face cu o experien halucmatone Termenul tulburare psiho senzorial este, de altfel, sinonim cu acela de halucinaie'
PSIHOSOMATIC (engl psychosoma tic) Se spune despre ceea ce privete n acelai timp corpul i spiritul, mai ales n legtura cu vtmri viscerale organice sau funcionale provocate parial sau total de
ctre factori psihoafectivi. Medicina psihosomatic, despre care s a crezut c a fost descoperit la nceputul secolului XX, dateaz, de fapt, de pe vremea lui Hipocrate Pentru scoal din Cos boala cea mai
somatic are ntot deauna o parte din cauzele sale n psihic precum si un rsunet psihic omul fund un complex psihosomatic care trebuie ntot deauna tratat n totalitatea sa Chiar si n secolul Luminilor
medicul genevez M Tissot desena pe larg influenta pai unilor sufletului n maladii si mijloacele de a i corecta efectele nefaste Influentele .moralului' asupra , fizicului au fost, de asemenea bine descrise de
G Cabanis Ph Pmel si E Esquirol Dar numai dup reflexologia pavlovian (o dat cu ,medi cina corticovisceral" a lui K M Bkov) si mai ales dup psihanaliz a fost studiat ntr un mod mai tiinific
cauzalitatea psihic a afeciunilor organice, ncercn du se, n special stabilirea de corelaii ntre cutare maladie si cutare tip de conflict, de personalitate sau de traumatism afectiv Acolo, de altfel, unde
putem gsi aceste corelata se situeaz adevratul domeniu al medicmei psihosomatice, despre care putem spune c este vorba mai mult de un tip de abordare a maladiilor (C Dejours) dect de o veritabil
specialitate medical Acest demers a fost bine clarificat de psihanaliz Explicaia cea mai simpl a
tulburam psihosomatice a fost n pnmul rnd cutat pe planul conversiei isterice (J Delay), al crei mecanism rmne prea specific unei nevroze ca s poat fi real mente reinut aici, din perspectiv psiho
somatic Ali psihanaliti si ndeosebi F Alexander si scoal din Chicago au cutat s explice manifestarea organic pe planul simbolizm psihosomatice Fiecare maladie somatic trebuie n acest caz s
corespund unui tip de conflict determinat sau unui nivel precis de fixaie sau de re gresie a libidoului Si n acest caz inter pretarea s a dovedit destul de hazardat, iar corelaiile cutate au fost rareori
evidente De la nivelul regresiunii s a trecut n mod cu total firesc la tipul de personalitate si de funcionare mental Scoal din Paris cu M Fam P Marty si J Mac Dougall s a ilustrat n mod deosebit n acest
domeniu Ea coreleaz expresia morbid psiho somatic cu carena funciilor simbolic si imaginar la pacient care nu ar dispune dect de o gndire operatorie si ar fi forat s acioneze n si prin corpul su
asupra conflictelor si angoasei de care sufer ntr un fel de proces de psihoz alb (psychose blanche)
Au fost, de asemenea investigate nume roase mecanisme endocrine (H Selye) si biochimice Dar P Sifneos a introdus conceptul de alexitimie*, care leag boala psihosomatic de un tip de personalitate
alexitimic destul de caracteristic este vorba de pacieni tensionai, rigizi care au mn dificulti n contactul cu ceilali si sunt incapabili s si expnme sentimentele si starea afectiv Alexitirma apare deci ca
acea incapacitate de a stabili conexiuni ntre emoii si reprezentnle lor mentale Explicaia neurofiziologic ar fi absenta de conexiuni ntre nucleu sistemului hmbic (generator de emoii) si neocortex
Aceasta
ar genera o hiperactivitate a sistemului neurovegetativ care poate determina la unu tulburri somatice (P Sifneos) Dup cum vedem, aceast concepie se ntlnete finalmente cu aceea a lui P Marty Un bun
exemplu de alexitimie este dat de subiecii care au supravieuit unor exponente extrem de traumatizante (rzboi) si care cred c au ieit cu bine din ele datont insensibilitii lor si negrii masive a emoiilor
La n toarcerea la viata normal este pstrat aceast linie de conduit, cu frecventa apantie a unor tulburri somatice
La tratamentul organic specific al maladiei se asociaz, n general, o luare n sarcin psihoterapeutic Dar aceasta rmne dificil n msura n care subiectul o solicit rareon si nu are ctui de puin
posibilitatea, cum am vzut mai sus s se expnme cu uurin pe plan emoional Psihoterapia trebuie, n plus, s abordeze conflicte extrem de arhaice, cu un transfer de relaie matern deosebit de precoce
(Mac Dougall), foarte aproape de aceea a psihoticului, greu de controlat Iar restabi hrea funciei imaginare" (Sami Ah) rmne destul de aleatoare BM. Alexander F La mediane psychosoma ftquc.Payot
Pans 1952 Dejours C Lecorps entie biologie et psychanalyse Payot Paris, 1986, Marty P et coli L ordre psychosoma tique. Ies mouvements indmduels de vie et de mort, Payot, Pans 1980 Sami Aii CotpsKel
coips imagmaue, Dunod, Pans, 1977
PSIHOTERAPIE (engl psychothe iapy) Once utilizare de mijloace psiho logice pentru a trata o maladie mental, o adaptare sau o tulburare psihosomatic Aceast definiie este foarte larg n ceea ce
pnveste tehnicile care pot fi utilizate, iar n ceea ce pnveste recomandrile
(care, pnn pnsma psihosomaticului, pot cuprinde aproape ntreg domeniul patologiei organice) corespunde diversitii extreme a practicilor psihoterapice si a teoretiznlor acestora Toate formele de
psihoterapie pot fi totui reduse, dup F Guattan, la o gestiune savant si, dac e posibil, ameliorat a relaiei mterumane" Ele vor implica trei termeni eseniali
- pacientul purttor de simptome sau madaptat,
- operatorul terapeutic, n acelai timp depozitar de cunotine si al unui savoir fam specializat,
- un mijloc pnvilegiat de comunicare Pommdu se de la aceste trei elemente,
se vor gsi numeroase \anatii care, totui, pentru cei mai muli rmn n sfera unui model privilegiat n cultura noastr occidental de la finele secolului XX, acela al psihanalizei* Si nu pentru c aceasta ar
fi doar o psihoterapie Dimpotriv, ea nu este dect n mod accesonu psihoterapie, fiind n primul rnd o teone psihopata logic si chiar o ventabil doctrin cu nsemntate antropologic si filosofic Dar ea
rmne marea refennt teoretic a multor psihoterapu practicate n prezent
ISTORIA PSIHOTERAPIEI Aa cum spune H F Ellenberger n A la tecouverte de l'mconscient (1974), preistona psihana lizei ncepe cu magnetismul animal introdus la Pans, n 1778, de F A Mesmer Un
discipol al lui Mesmer desene, cel dinti, n 1785, starea de somnambulism provocat" pnn pase magnetice Marchizul A Al J de Chastenet de Puysegur este acela care indic relaia care se instaureaz ntre
terapeut i somnambulul" su, relaie hipnotic", cum o va numi J B raid atunci cnd a nlocuit termenul de somnambulism cu acela de hipnotism Iar la Nancy
H Bemheim precizeaz importana sugestiei n declanarea somnului hipnotic, opunndu-se lui J M Charcot, care, la Sal-pStiere, l consider mai degrab o mani festare a isteriei Tnrul neurolog vienez
S Freud, vine, n 1885, la Paris si la Nancy, fund pnmul care detecteaz, n fenomenele hipnotismului, aciunea unui incontient pe care ncetul cu ncetul,l va descoperi Rentors la Viena, unde lucreaz cu
magistrul su J Breuer asupra unor cazuri de isterie* tratate prin hipnoz, el i d seama c majoritatea manifestrilor acestei nevroze sunt de ongine inconsti ent, exprimnd n conversiuni corporale un
conflict refulat de contiin Abando nnd metoda hipnotic si lsndu i pe pacieni s vorbeasc (engl talkmg cure) aa cum le dicteaz asociaia liber a idei lor lor, el precizeaz treptat manie principii ale
psihanalizei, al crei scop este n acelai timp punerea n evident a transferului (- TRANSFER) si interpretarea defenselor si a fantasmelor, care duc la o explicare etiologic sexual a nevrozelor
DIVERSITATE DE METODE O dat cu dezvoltarea psihanalizei ctre anii "30, se ajunge la o situaie n care aceasta ocup un loc central, n raport cu care se vor situa majoritatea celorlalte psihoterapn,
mai mult sau mai puin departe de centru Aceasta duce la un fel de clasificare concentric" (D Lagache) a acestora la centru, psihanaliza n forma sa cea mai nguroas de cur tip", cu dispozitivul tehnic al
divanului, cu principiul asociaiei libere si al neutralitii psihanalistului, iar mprejur s ar situa toate variantele acestei cure-tip, caractenzate prin modificri tehnice care au drept scop evitarea dezvoltm
unei situaii terapeutice inaccesibile mijloacelor propnu-zis analitice Este mai
nti nlocuirea divanului pnntr-o prezentare race--face, n special n cazul copiilor, psihoticilor, delincvenilor Dez voltat de A Freud i M Klein, psihana liza copiilor reprezint domeniul tentativelor de
maxim elaborare si eficient n sfrit, la periferie se situeaz psihoterapule de inspiraie psihanalitic
Hipnoza cunoate o recrudescent a interesului, mai ales n rile anglo-saxone sub forma hipnoanalizei Visul n stare de veghe dirijat (R Desoille) se apropie de aceasta ,Cura scurt" caut s realizeze o
psihoterapie mai rapid dect psihanaliza utiliznd conceptele psihanalitice I se aa seaz terapia analitic a lui F Alexander a crei strategie se inspir din patrimoniul de cunotine teoretice si practice ale
psihanalizei, scurtarea curei nefnnd un scop ci un rezultat fericit psihanahzele si psihoterapule de grup, teatroterapule si n special forma lor cea mai cunoscuta psihodrama lui J L Moreno n sfrit
psihoterapia sub narcoz, zis ,narco analiz' (J Delay,P Cossa)
PS1HOTERAPII DIRECTIVE SI NON DIRECTIVE Putem, de asemenea, face distincie ntre psihoterapn dup cum ele sunt directive sau nu n cazul celor dinti psihoterapeutul joac mai degrab rolul
unui pnnte autoritar, iar pacientul pe acela al unui copil asculttor Hipnoza si sugestia sunt formele lor cele mai tipice, dar nu sunt singurele Terapeutul poate interveni n deciziile practice si n organizarea
vietn n alte forme, personalitatea este abordat pe latura motivaiei (trebuin, emoie) iar psihoterapeutul capt un rol mai matern de consolare, de susinere, de ncurajare Mai rar, personalitatea este
abordat sub aspectul ei intelectual terapeutul expune principii de igien mental, distinge meca rusme psihologice, reface cu pacientul o

a vieii i personalitii Toate abordri se pot combina, cum este adesea cazul n psihoterapule de susinere, care sunt, n general, de tipul unei psiho terapii directive sau autoritare, fcnd apel la sugestie, la
persuasiune, la raionament Invers, psihoterapia nondirectiv centrat pe client (engl client centered), elaborat de C Rogers, se vrea mai liberal si mai neutr dect psihanaliza La Rogers nu se pune
problema de a interpreta, nici chiar de a clarifica, de a reformula spusele pci entului Psihoterapeutul se mrginete s asculte, s joace rolul de catalizator n progresele fcute de pacient ntru cunoas terea
de sine si n dezvoltarea personal Nu este aici locul s discutm despre eficacitatea psihoterapiei nondirective si mei despre eventuala insuficient a inter ventulor psihoterapeutului nondirectivist Este
posibil ca psihoterapia nondirectiv s comporte o parte de iluzie, n msura n care nomnterventia exterioar se ia drept un liberalism profund si, pnvndu se de o anumit libertate de atitudine, devine un

rigorism Oncum, psihoterapia nondirec tiv constituie, cel puin n principiile sale ultimul termen al unei seni continue n care psihoterapule se definesc dup rolul mai mult sau mai puin directiv al
terapeutului si, n mod corelativ, dup rolul mai mult sau mai puin autonom al pacientului' (D Lagache)
PSIHOTERAPII COMPORTAMENTA LE I COGNITIVE ntr o perspectiv mult difent si ndeprtndu se n mod hotrt de once referin la Freud, se situeaz psihoterapule comportamentale si cele
cognitive, bazate pe nvare Ele au cptat, de civa ani, o important eres cnd si par mai lesne de stpnit dect Pahotwapule psihanalitice Pnmele tra
PSIHOTERAPIE

teaz direct simptomul, considerat n el nsui patogen i automtretmndu-se Nu se pune deci problema de a interveni asupra personalitii globale a pacientului Adre-sndu se mai ales obsesionahlor si fobicilor, terapiile comportamentale fac apel la tehnici de deconditionare de desensibih zare care se nscnu ntr un program terapeutic", care rmne totui specific problematicii personale a fiecrui bolnav
Terapiile cognitive, introduse n special de A Ellis(1962)side A Beck(1973)n tratamentul depresiei, vizeaz s onenteze pacientul ctre o contientizare raional a comportamentelor sale patologice',
permitndu i s si reformeze unele dintre judeci si aprehensiunea perceptiv a lumii extenoare
TERAPIILE CORPORALE Trebuie s citm si terapiile corporale n acelai timp centrate pe relaxare* pe realizarea unei destinderi musculare si o restructurare a imaginii corpului" (G Pankow) Aceste
terapii au utilizat uneon tehnici asiatice vechi, de tip yoga, ele fac, de asemenea apel la filosofii religioase, ca zen n cazul gestaltterapiei* lui F Perls sau a terapiei lui S Monta Ele se pot uneori nconjura de
o instrumentaie sofisticat, ca n biofeed back, unde intervenia electronicii permite un control continuu al destindem muscu lare cutate Desigur, am putea extinde aproape la nesfrit lista de tehnici
psihoterapeutice utilizate Cartea lui W S Salakian, din 1969, desene deja trei zeci, dac nu le avem n vedere dect pe cele principale Actualmente s au reper-tonat mai mult de dou sute (P Genn) Oncum,
aa cum sena D Lagache n 1956, nici o psihoterapie nu este un panaceu universal" PSHOTIC
SPRE UN BILAN Un bilan pune foarte clar problema valoni i eficacitii diferitelor tehnici, problem care mult vreme a rmas fr soluie, fiecare coal, fiecare bisericu aprndu i cu strnicie
metoda si succesele sale terapeutice, res pingnd, n general, din cadrul ei spiritele prea cntice, fie ei terapeui sau pacieni De civa am, a nceput n sfrit o abordare comparativ, obiectiv i chiar
cantitativ a problemei Germ si echipa sa de la unitatea 265 a I N S E R M au ntreprins o evaluare a acestor diverse psihoterapn ntr o cercetare multicentnc, cu o meto dologie att de riguroas pe ct o
permite o asemenea cercetare Concluziile lor rmn n prezent deosebit de prudente Li s a prut posibil s defineasc indicatori de schimbare care permit recunoaterea c a avut loc, dac nu o vindecare cel
puin un veritabil proces de schimbare (E Marc) pe parcursul psihoterapiei nc ne mai amintim de articolul lui H J Eysenck (1952^ care declar c dou treimi dintre nevrotici ,se amelioreaz oricare ar fi
tratamentul si fie c sunt sau nu tratai' Un studiu comparativ al lui M L Smith si G V Olan (l977) analiznd 475 de lucrri asupra diferitelor tipuri de psihoterapie, nu a putut indica deosebiri prea
semnificative n rezultatele terapeutice obinute Iar L Pnoleau.M Murcloch si R Brody.ca urmare a unei analize comparative a efec telor unor psihoterapn fat de un placebo, ajung la concluzia c
beneficiile psiho terapiei nu sunt superioare fat de acelea ale placebo la bolnavi adevrai" (The Behavioral and Brain Sciences, 6, 1984, pp 275-285) Este deci greu s ne pronunm asupra valoni cutrei
sau cutrei psihoterapn Foarte repede apar atitudini pasionale, favorabile sau defavorabile cutrei sau cutrei psihoterapn Iar pentru
muli psihoterapeui un astfel de demers trece drept sacnlegiu, dat fund pretenia pe care o presupune, de a cuprinde n glo balitatea sa un domeniu att de complex (N Smelnikoff)
BiW Elhs A Reason and Emotion m Psycho therapy Lyle Stuart New York 1962 Freud S trad fr De la techmque psychanalytique PUF Pans 1953 GAin P L tvaluation des psycho fherap/es PUF Pans 1984 Salakian W S
Piychotherapy and Connsiling Rnd McNally Collcge PubI Chicago 1969 Smelnikoff N Le psychotherapies M A t& Pans 1987 Walpe J The Practice of Behavior Therapy Pergamon New York 1982

PSIHOTIC (engl psychotic) Se spune despre o persoana care sufer de o psihoz Adj Care ine de o psihoza; care caracterizeaz o psihoz
Bolnavii psihotici sunt, aadar cei care sufer de schizofrenie, de psihoz mani aco depresiv sau de un delir cronic (parafreme psihoz halucmatone cronic paranoia) Caracteristicile psihozei sunt
esentialmente, ruptura cu realitatea exten oar diminuarea sau pierderea capacitii de a comunica, bizarena tulburrilor care rmn incomprehensibile, si lipsa constien tizni morbiditii (spre deosebire de
con stientizare n cazul afeciunilor nevrotice)
PSIHOTONIC (engl psychotomc) Se spune despre substane diferite care exercit o activitate stimulant i uneori periculoas asupra psihismului.
Psihotomcele includ produse precum cafeina, amfetammele, nuca vormc, sru nle de arsenic, heptarmnolul, a cror aciune poate fi extrem de nociv
PSIHOTROP (engl psychotropic drug sau mmdallenng drug) :

r
semMntetka sau sintetica, susceptibil de modifica activitatea mental (la nivelul vigiUttii, percepiilor, cursului gndirii, dispoziiei).
Termenul, datorat lui J Delay este contemporan cu revoluia farmacologic din anii 50, care a dus la naterea si dezvoltarea spectacular a psihofarmaco logiei* Utilizarea n 1952 a fenotiazmei pnmul
neuroleptic (H Labont J Delay P Demker) n tratamentul unor tulburri psihotice, a bulversat tratamentele in psihi atne n 1954 meprobamatul a fost pnmul tranchilizant modern nlocuit in 1958 de
clordiazepoxid primul anxiolitic din sena benzodiazepinelor O dat cu imipra mina (1957) ia natere o nou sene de psihotrope antidepresorn
CLASIFICARE Delay propune o clasi ficare a psihotropelor adoptat de Con greul mondial de psihiatrie n 1961 bazat pe noiunea de tonus mental a lui P Janet Medicamentele sunt regrupate m funcie
de aciunea lor dominant asupra nivelului de vigilitate si asupra dispoziiei De acord cu Demker putem distinge trei categom
Pnholepdcele Psiholepticele sunt de preson ai activitii psihice Acestea sunt
1) Hipnoticele (somnifere) barbitunce sau nonbarbitunce (adesea din sena benzodiazepinelor)
2) Tranchilizantele i sedativele (anxio littce, calmante etc ), mai ales din sena benzodiazepinelor (derivai ai diaze pamulm),
3) Neurolepticele, definite pnn cnteni precise (Delay i Demker, 1957), anume
- crearea unei stan de indiferent psiho motone,
- eficacitatea cu pnvire la stan de exci taie si de agitaie,
PSIHOTROP

- reducerea progresiv a unor tulburn psihotice acute si cronice (ca i aciune antagonist fat de halucinogene),
- producerea de sindroame extrapira midale si vegetative
- efecte subcorticale dominante Exist azi o ntreag gam de neuro
leptice de la cele mai sedative (fenotia zin) la cele mai inhibitoare (carpiprarmn tnflupendol) etc
4) Timoreglatom utilizai spre a preveni recidivele psihozelor maniaco depresive este vorba de o nou categone de psiho leptice (srun de litiu)
Psihoanalepticele Psihoanalepticele sunt stimulenti ai activitii psihice Ele sunt
1) Nooanaleptice sau stimulenti ai vigi .httii acele excitantia clasice ale lui
L Lewm (cafea etc ) la care se adaug amfetammele
2) Timoanalepticele sau antidepresoni Umipramm IMAO etc)
Psihodislepticele Psihodislepticele sunt perturbatoare ale psihismului Acestea sunt
1) Halucinogenele sau onirogenele
2) Stupefiantele
3) Alcoolul si celelalte mebnantia ale lui L Lewm (eter solveni)
UTILIZAREA PSIHOTROPELOR Apa ntia de medicamente eficace a contribuit la dispantia aproape total a .tratamentelor de soc utilizate n psihiatrie imobilizarea, curele lui Sakel, electrosocuri, chiar
lobotomu sau alte intervenii neurochirur gicale Unele utilizn ale acestor medica mente nu s-au bucurat de struin curele de somn nu sunt dect puin indicate, narcoanaliza sau subnarcoza amfeta rrunic
sunt aproape abandonate, la fel ca i expenenele de tratament cu halucinogene
PSHOTROP

Gama neurolepticelor este folosit n tratamentul simptomatic al manifestrilor acute de psihoz stan delirante acute, halucinaii, agitaie maniac etc Ele sunt adesea propuse ca tratamente de lung durat,
ndeosebi n folosirea de neuro leptice cu efect prelungit Pe lng folo sirea de antidepreson, srurile de litiu, cu aciune psihotrop minim, au un efect preventiv n ceea ce pnveste accesele de psihoz
maniaco depresiv
Dincolo de funcia lor de tratament simptomatic, toi aceti produi au relansat abordarea biologic a tulburrilor psihi atnce Aceste cercetri farmacologice fac jonciune cu neurofiziologia, ndeosebi pnn
cercetarea neuromediatonlor
Dar, dincolo de progresele n tratament sau n cercetarea biologic a tulburrilor, psihiatrice, utilizarea medicamentelor psihotrope a devenit un element socio cultural fundamental al societilor noastre Din
anii '60, consumul de psihotrope es n cretere constant, iar n Frana, n 1985 cifra vnzrilor a depit 200 de milioane de cutii anual Prescrierea acestor medica mente depete deci de departe cadrul
specializat al psihiatriei Tranchilizante, hipnotice prescrise de medicii de familie constituie un progres incontestabil n terapeutic Dar adesea este greu de fcut deosebirea dintre o prescripie punctual
justificat si unele forme de abuz aproape toate psihotropele sunt susceptibile s provoace obisnuire si muli subieci ajung s nu se mai poat lipsi de tranchilizantul lor", de pilula lor" de somn Dup un
raport al CREDOC, n 1987 francezii au utilizat 76,7 milioane de cutii de hipnotice i sedative i 87,9 milioane de cutii de tranchilizante Aceste prescripii sunt n majoritatea lor destinate femeilor (2/3 fa
de 1/3 brbai) i persoanelor n vrst de
peste 50 de am, 16% dintre sugani de 9 luni ar fi absorbit tranchilizante Trebuie oare s vedem n aceast stare de fapt, n acord cu T Szasz, o dovad de sacralizare a chimiei si a influentei unei puten medi
cale care nlocuiete vechea putere re hgioas9 Sau trebuie s admitem c psihotropele sunt chemate s devin dincolo de simple medicamente produse de confort", pe care uzageni trebuie s nvee ei
nii a le utiliza 9 Aceste dezba ten tnmit la reflecii asupra sntii publice si asupra libertilor individuale ele se afl n centrul prevenim n materie de toxicomanie
PSIHOTROPE SI TOXICOMANIE
Abuzul de a dreptul toxicomaniac de psihotrope, n general n cadrul unei politoxicomann, nu reprezint deci dect o mic parte a acestei vaste probleme Cu toate acestea, orice substan psihoactiv este
susceptibil s dea loc la abuz, dac nu la dependent fizic Deosebirea ntre psihotrope si drogun este legat de cultur de istone, de mod si de legislaie mai mult dect de farmacologie Toate drogunle
majore (heroin, cocain, barbitunce amfetamine etc) au putut fi utilizate ca medicamente Convenia de la Viena, din 1971, asupra psihotropelor, destinat s limiteze abuzunle si problemele de sn ae
public, este calchiat pe convenia din 1961 asupra stupefiantelor- Legislaia Unde s rezerve substanele cele mai active unei utihzn controlate medical
Exist ntructva o paralel ntre soliei tarea individual a toxicomanului si cerce tarea medical sau tiinific donn de atotputernicie i imortalitate, de fericire sub forma unor senzaii imediate si manipu
labile, toxicomani i cercetton, ca Ghil games, n cutarea tinereii eterne, sau

iPersrfal, n cutarea Graalului, sunt n goan dup elixirul juneii sau dup pilula
Bibi Dcniker P La psychopharmacologie PUF Que sais je^', Pans 1966 Dcniker,P Psychopharmacologie Ellipse Pans 1987

PSIHOZ (engl psychosis) Maladie mental grava care vtma n mod global personalitatea pacientului i cel mai adesea justific o luare n sarcin terapeutic intensiv, uneori cu necesitatea spitalizrii
contra voinei pacientului.
Termenul psihoz rmne general si se asociaz cel mai adesea cu un calificativ care precizeaz evoluia (acut sau cronic), etiologia (organic, afectiv etc ) sau na tura (schizofrenic, depresiv etc ) A
fost creat de psihiatrul austriac E Feuchtersleben, care l a utilizat pentru prima dat n cursul su de patologie mental, inaugurat la Viena n 1844 Dar el nu se distinge n acest caz de termenul de nevroz

sau de vesarue, semnificnd doar boal a spin tului" Treptat va defini afeciunile mentale cele mai grave, lsnd termenului nevroz ntregul domeniu al celor mai uoare si despre care pacientul are
contiina carac terului lor morbid, ceea ce permite tratarea lor cu acordul subiectului, pe cnd pnmele necesit adesea s fie tratate contra voinei sale
De altfel, psihoza va fi caracterizat n raport cu nevroza, potrivit unor deosebiri semiologice si psihopatologice de care s a abuzat att de mult nct frontiera dintre ele s-a adncit n mod exagerat Mai trziu
s-au creat entiti morbide noi care stau clare pe aceast frontier cazul border line* sau stri limit, care au artat carac teiul adesea arbitrar si convenional al
PSIHOZA

CRITERII SPECIFICE ALE PSIHOZEI Cu toate acestea, putem recunoate criterii distinctive pentru oricare psihoz
- mai nti, gravitatea tulburnlor, care adesea vor duce la deficiente importante si la un adevrat handicap atunci cnd ele sunt definitive,
- lipsa contientizm morbiditii tul burnlor, un delirant crede n realitatea delirului su si nu admite c este vorba de o maladie care necesit un tratament,
- dificultatea comunicrii, iar uneori chiar incomumcabilitate total din partea psihoticului, acesta fuge adesea de orice contact, nchizndu se n tcere si n reti centele sale si utiliznd cte o dat cnd
accept s vorbeasc, un limbaj de nente Ies, plin de neologisme, devenind n unele cazuri o adevrat schizofazie,
- n sfrit, acea nchidere n sine, care se poate nvecina cu autismul*, se asociaz cu o veritabil rupere de realitatea exten oar, ,care nu mai este recunoscut aa cum este, care poate fi chiar negat n
ntregime sau n parte si nlocuit cu o neorealitate personal a subiectului, cu noscut numai de el, mcomumcabil (A Manus)
Perturbarea profund a relaiei subiectu lui cu realitatea va rmne cntenul esenial al psihozei, n special pentru psihanaliti, care vor repera, pe urmele lui S Freud, mecanisme psihotice specifice, pentru a o
explica n pnmul rnd proiecia delirului, care urmeaz refulm si pnn care bolnavul va proiecta n afara sa ceea ce refuz s recunoasc drept realitate psihic propne Este n special cazul atraciei
homosexuale pentru un obiect transformat n persecutor demn de toat ura, n paranoia Este apoi, la J Lacan, forcluzia (termen luat din vocabularul juridic, semnificnd pierderea unui drept care nu a fost
exercitat pn la
441 PSIHOZA

termenul admis) Numelui-Tatlui,rcsp//i-gaea(gem Verwerfung) unui semnificam fundamental, care bareaz accesul subiectului la ordinea simbolic, la metafora patern", unde trebuie s se inaugureze, si
la funcia semnificant a falusului", la care se articuleaz problematica fncii de castrare Importanta acestui model lacaman este dat de faptul c se refer att la vtmarea relaiei cu realitatea, ct si la
ruperea comunicrii El dezvluie, ntr-adevr prin negativul psihozei, legtura intim dintre percepia realitii si poziia pe care o ocup semenul ca surs si ca destinatar al comunicm"
CRITICA UNICITII PSIHOZEI Pro blema unicitii psihozei a fost ridicat din a doua jumtate a secolului al XIX lea, n special de ctre J P Falret, ahenistn din prima jumtate a secolului fund mai de
grab partizanii unei nebunii unice, idio patice sau eseniale (E Georget), creia ei i opuneau freneziile sau nebuniile simpto matice legate de leziuni cerebrale sau viscerale (organice) Conceptul de psihoz
unic sau monopsihoz a fost combtut de ndat ce psihiatri ca Falret, iar mai trziu E Kraepelm, care au individualizat, cu criterii clasice si evolutive extrem de stricte, psihoza maniaco depresiv f, pe de o
parte, i dementa precoce schizo frerua* pe de alt parte Astfel, aceste dou mari tipuri de psihoz unul cu tulburri afective predominante, iar cellalt caracterizat de o disociere mental progre
siv si de o vtmare a funciilor cognitive i mpart domeniul acestor psihoze eseniale, pe care Kraepelm le considera endogene Dar diagnosticul diferenial al acestora, chiar dac este bine codificat n
diferitele manuale de psihiatrie i ndeosebi
442

n DSM-III i DSM-III R, nu este ntotdeauna uor de fcut Iar unu au ton, cum sunt P BernersauHG Pope, consider c prezenta simultan a simptomelor schizo fremce i a simptomelor timice este destul
de frecvent, relansnd problema unei monopsihoze schizoafective i modelul psihopatologic al lui W Janzank
CTEVA MODELE ALE PSIHOZEI Modelul lui Janzank (1959) se bazeaz pe conceptele fundamentale de dinamic (germ die Dynamik), de structur (germ d/e Struktur) i de coerent ntre dinamic si
structur (germ d/e Strukturell dyna mische Koharenz) Acest model permite s se neleag de ce unele simptome ale schizofreniei, considerate clasice, nu sunt n mod necesar specifice acestei psihoze ntr
adevr dac dinamica se refer la elanul vital (germ Antneb) si la viata emo tional (germ Emotionalitat), structura la schemele comportamentale (germ Verhal tenmuster) si la reprezentri (germ Repra
sentationen) si dac unele elemente ale acestei structun sunt invadate de dinamic fund de aceea asociate cu sentimentele (germ Gefuhle), sunt posibile deraien care pot s mearg pn la o instabilitate
dinamic total, dup schema A
Vedem astfel cum, n funcie de soli ditatea mai mult sau mai puin mare a structuni antenoare, apar, sub aciunea unor coninuturi dinamice patogene, difentele psihoze, potrivit unui continuum n care ele
nu sunt net separate unele de altele
ntr-un model mai recent, P Berner a reactualizat aceast schem psihopate gemea, distingnd dou laturi (a se vedea schema B)
LATURA ORGANOGENEZEI Acest punct de vedere extrem de general cu

PSIHOZA
coninuturi dinamice
|
structura personalitii
(puternic)
|
deraien

(slab)
1
instabilitate

(foarte slab)
dmaL

stabile

parial

total

psihoz
afectiv

psihoz
schizo afectiv

| schizofrenie

unipolar

bipolar

(reducie

(expansiune si

dinamic)
n

^ductle dinamic
n alternant)

(modelul lui Janzank)

de o parte
predispozi
tuia
deraien dini
amice
1

deraieri
stabile
|
manie
depresie

deraien
instabile
|
stan mixte
n alternant
rapid cu
tulburn
schizofrenice
)

sihoz uni

psihoz
schizoau bipolar
afectiv
de cealalt parte
instabilitate dinamic
total, cu vtmare
cognitiv
simptome schizofrenice (de primul rang K Schneider)
(modelul lui Berner) 443 PSIHOZA

pnvire la psihoze nu prejudiciaz cauzele lor, care tm cel mai adesea att de organo-genez, ct si de psihogenez Pe latura organogenezei vom identifica factori genetici, mai ales la nivelul predispoziiei
factori cronobiologici pui n evident ndeosebi n unele psihoze maniaco de presive, de G Darcourt si scoal de la Nisa factori imunologici, a cror important au artat o N Kammerer si F Villemam, si,
ntr un mod mai ipotetic factori neuro psihofiziologici (cu vnaii abia sesizabile de volum cerebral mai mult sau mai puin specifice, fcute vizibile pe scanner si prin rezonanta magnetic nuclear) factori
endocrini (ndeosebi vtmri tiroidiene n psihozele mono si bipolare), carene vita mmice (n vitamina B6 si PP la unu schizofrenici), o posibila infecie virotic (D A J Tunel 1979) intoxicaii n special cu
droguri ca L S D mescalm derivaii dimetilati ai tnptaminei, amfetamine* Dar mai ales ipotezele biochimice rein actualmente interesul cercetrilor Acesta se refer la excesul de dopamin sau la rolul
peptidelor opioide si, pe un plan mai general, la rolul neuromediatonlor smaptici
LATURA PSIHOGENEZEI SavzMtaici explicaia dat de psihanaliz unor operaii mentale proprii psihozei proiecia delirant (Freud), forcluzia Numelui Tatlui (Lacan), chvajele obiectului si ale Eului
n regresia la faza schizoparanoid (M Klein) etc Dar aceste explicaii,n acelai timp genetice si structurale nu pot ele singure s dea seama de apantia si dezvoltarea unei psihoze, chiar dac pot justifica si
orienta o psiho terapie a unor psihotici
S a fcut apel si la faeton sociofamihali (- ANTIPSIHIATRIE TERAPIE FAMILIALA ) Trebuie doar s menionm interesul trezit de numeroasele abordn n acest domeniu
mai nti aceea inspirat din psihanaliz (Th Lidz, N W Ackermann), apoi abor darea sistematic, care face din familie un ventabil sistem autoreglat, cu ale sale dou funcii cam contradictorii tendina la
homeostazie, pe de o parte, capacitatea de transformare, pe de alt parte ceea ce se apropie de scoal de la Palo Alto* care pe urmele antropologului G Bateson centreaz etiologia schizofreniei pe o

tulburare de comunicare dubl legtur1 (engl double bind) si, n sfrit, ca s n o citm dect pe una dintre cele mai importante, scoal lui L Wynne, care a pus accentul pe conceptele de pseudomutuah
ae si de pseudoostilitate ca generatori de disociere si de psihoz n intenorul unei familii
Dup cum vedem, psihoza rmne multipl att n ceea ce privete etiologia sa structura sa psihopatologic dar si formele sale nosologice Se cuvine s vor bim mai degrab de ,psihoze ' si s admi tem un
fascicul de factori predispozanti si declanatori spre a explica apariia si dezvoltarea unei psihoze la un subiect Trebuie s fim capabili s evitm pre judecile care ne ar conduce si s nu utili zm dect un
tip de tratament n cazul unei luri n sarcin terapeutic
PSIHAN

Proces mortud ciesc dezvolt Ui locul unei sunbolizn nercahzate.

Nu exist definiie propriu zis psihana htic a psihozei Dar i revine psihanalizei meritul de a se fi strduit ca, prin pnsma teonilor sale, s scoat n evident meca nismele psihice care conduc la psihoz
delimitnd astfel domeniul ei, n raport cu acela al psihozei
Dac Freud rmne protagonistul incontestabil al avansurilor teoretice n materie de psihoz, el a fost n mod divers
PSIHOZA
urmat n dezvoltrile teoretice ultenoare ale altor protagoniti afirmai n persoanele unor Lacan, Melame Klein si, o dat cu ea, D W Wmmcott

CONCEPIA LUI FREUD Freud, ca si Kraepehn n acea vreme, vedea o legtur ntre paranoia si catatome (schizofrenia lui E Bleuler, elevul lor comun), dar, contrar acestuia, nu accepta organogeneza
care h se presupunea n consecin, el s a strduit ca, pornind de la propna sa teone a libi doului, s pun n evident fundamentul sexual al oncrei psihoze, care d cheia difentelor tipun de delir, ntr un
magistral studiu lingvistic
Tocmai n analiza Memoriilor unui nevropat, publicate n 1903 de preedintele Curbi de apel din Saxoma, doctorul n drept P D Schreber, a gsit el fundamentele teonei sale despre psihoze (1911) cu puin
nainte de a si elabora concepia despre narcisism (1914)
Psihoza preedintelui Schreber s a de clanat atunci cnd el a fost numit prese dinte al Curii de apel n viata sa el fusese obiectul unui adevrat teronsm pedagogic exercitat de tatl su, care era medic (M
Mannom, ducation impossible, 1973) Acel tat era autorul unui tratat de educaie, n care o bun parte consta dintr un dresaj cu ajutorul unei gimnastici terapeutice", al crei scop era s eradicheze tot ce
era ru la copil si s repnme tot ce putea tine de ordinul donntei Schreber a avut un frate care s a sinucis la vrsta de 38 de am Viata sa conjugal, fencit, era umbnt de lipsa copiilor Aceste cteva elemente
prezint un mare interes n logica procesului su morbid Boala lui Schreber debuteaz n 1893 pnn cteva vise n care simptomele, trite cu nou ani mai nainte (ipohondrie grav, se spusese),
se repet si n care se impune ideea neateptat si bizar c ar fi frumos s fie o femeie care nate" Indispoziiile fizice sunt interpretate ca persecuii exercitate de doctorul Flechsig, acuzat de asasinat al
sufletului, acelai doctor care l ngrijise si l vindecase cu ctva timp mai nainte Preedintele Schreber a rmas la casa de sntate pn n 1902, iar hotrrea judec toreasc pnn care si a recptat
libertatea, conine rezumatul sistemului su delirant, n pasajul urmtor El se considera che mat s mntuiasc lumea si s i redea fericirea pierdut, dar nu ar fi putut o face dect dup ce ar fi fost
transformat n femeie Schreber credea c, cu preul emasculni, avea de jucat un rol mntuitor devenind soaa lui Dumnezeu si procrend o lume schebenan Cci acel Dumnezeu substitut al doctorului
Schreber nu era nconjurat dect de cadavre
Freud remarcnd c persecutorul desem nat, doctorul Flechsig, fusese la nceput obiect al dragostei lui Schreber (si al soiei sale, care, n semn de recunotin, pstrase am n ir fotografia sa pe birou),
emite ipoteza unui puseu de hbido homosexual, ca punct de pornire al oncrei maladii Freud se bazeaz pe faptul c Flechsig a fost pentru pacient un substitut al obiec telor sale erotice infantile, adic tatl
si fratele, amndoi decedai n momentul exploziei delirului fondul nsui al fantas mei delirului devine coninutul persecu tiei", sene Freud
Avansunle teoretice ale lui Freud cu pnvire la libidoul infantil l fac s identifice punctul slab al paranoicilor n fixaia la stadiul autocratismului, al narcisismului si homosexualitii, etap obligatorie a on
crei construcii libidmale, n care copilul ia drept obiect erotic pe deintorul de organe genitale asemntoare cu ale sale.
445 PSIHOZA

cci el se iubete n primul rnd pe sine, cu tot cu propnile-i organe genitale

Freud adaug c lucrurile se petrec exact la fel n schizofrenie psihoticu au un libido esentialmente orientat spre corpul propnu
Libidoul, n general, este sublimat n raporturile sociale, dar exercitarea lui este periculoas pentru psihotic care, n oricare altul, nu are de a face dect cu un duplicat al lui nsui, pe care l contest, geniul
lui Freud a remarcat c, n diferitele deliruri care se constituie, totul se reduce la contra zicerea unei propoziii unice eu, un bar bat, l iubesc pe el, brbat', diferitele forme clinice ale delirurilor epuiznd
toate mo durile posibile de a formula aceast contradicie
Analiza lingvistic pe care el o face indic trei moduri de a contrazice propo zitia contrazicerea subiectului a verbului si a obiectului Delirul de persecuie va opera o rsturnare a verbului ,eu nu l iubesc, el
m urte, l ursc pentru c m persecut", erotomanul va refuza obiectul nu pe el l iubesc ci pe ea", care se va transforma n o iubesc pe ea pentru c m iubete" n sfrit, gelosul delirant nu va
recunoate subiectul si va transforma pro poziia n nu eu l iubesc pe brbat, ea este aceea care l iubete, nu eu iubesc femeile, el este acela care le iubete"
Propoziia, adaug Freud, poate fi res pins chiar si n bloc nu iubesc pe rumeni, nu m iubesc dect pe mine", caz n care avem de a face cu delirul de grandoare
Problema teoretic de rezolvat pentru Freud este aceea de a pune n evident legturile dintre proiecie i refulare, de oarece n economia hbidtnal a psihoti cului este reprimat o percepie intern, n locul
ei ajungnd o percepie venit din extenor
Se pune astfel problema unui mecanism care ar fi propnu psihozei Bazndu-se pe
convingerea lui Schreber cu privire la iminena sfritului lumii, convingere foarte adesea ntlnit n paranoia, Freud consi der c refularea ar consta dintr-o retragere a investiiilor libidmale care se refer
la persoane sau obiecte altdat iubite, pro ductia morbid delirant fund o tentativ de reconstrucie a acelor investiii, un fel de tentativ de vindecare, el face atunci acea remarc extrem de important c
elementul abolit n interior (Verwerfung) revine din afar, dar adugnd c deta sarea hbidoului trebuie s fie mecanismul esenial si regulat al oricrei refulri, las n suspensie nsi problema detarii
hbidoului
Dup elaborarea celei de a doua topici Freud va delimita cmpul psihozei ntr un conflict ntre Eu si lumea exterioar, iar cmpul nevrozei ntr un conflict ntre Eu si Sine (Nevroz si psihoz, 1924)
Pierderea realitii, consecin a acestor conflicte pe care le ntlnim n ambele cazuri, ar fi un dat iniial n psihoz, unde s ar cuveni mai degrab s avansm ideea c un substitut de realitate a luat locul a
ceva care a fost forclus pe cnd, n nevroz, realitatea este remaniat ntr un registru simbolic
VEDERILE LUI LACAN Lacan, pe lima neabtut a demersului freudian, va relua vedenie lui Freud din 1914 despre narci sism si va pune problema forcluziei (germ Verwerfung) pentru a construi a sa
teone a eecului metaforei paterne, pus la baza oncrui proces psihotic Narcisismul nu este doar libidoul investit n corpul propnu, ci o relaie imaginar central pe planul relaiilor mterumane ne iubim n
cellalt i tocmai n acesta are loc once identificare erotic i aici are loc once tensiune agresiv (Lacan, Le Psychoses, 1981)
PSIHOZA

Constituirea subiectului uman este ine-rent relaiei cu propria imagine, este ceea ce Lacan a conceptualizat pnn stadiul oglinzii, etap n care copilul se identific cu propna i imagine Aceast imagine este
Eul su, onct de puin l ar recunoate ca atare un ter Astfel, pe de o parte ea i permite s si diferenieze propna sa ima gine de aceea a altuia, iar pe de alt parte, i permite s evite lupta erotic sau agre
siv pe care o provoac nelegerea secret nemijlocit a unuia fat de cellalt, n care singura alegere posibil este ori el on eu" n aceast ambiguitate esenial n care se poate afla subiectul funcia
terului este deci s regleze aceast instabilitate fundamental a oncrui echilibru imaginar fat de cellalt Acel ter simbolic este ceea ce Lacan numete , Numele Tatlui" si tocmai de aceea rezolvarea
complexului lui Oedip are o funcie normativ
Pentru a nelege acest mecanism, este necesar s ne referim la jocul donntei, inerent psihismului uman de la bun nceput pnns ntr o lume simbolic, din cauza limbajului, care h preexist Jocul donntei,
pnns n mrejele limbajului, va consta n acceptarea de ctre copil (germ Bejahung) a faptului simbolicului care l va ndeprta pentru totdeauna de semmficantii pnmordi aii ai mamei (refulare onginar),
ceea ce va permite, n momentul complexului lui Oedip, metafora patern substituirea semmficantilor legai de donnta de a fi falusul matern cu semmficantii legii si ai ordinii simbolice (Cellalt)
Perenizarea donntei care se refer la once obiect difent de mama va fi asigurat n cazul eurii refulm onginare, intervine forcluzia, res pmgere a simbolicului, care n acest caz va reaprea n real spune
Lacan n momentul n care subiectul va fi confruntat cu donnta Celuilalt ntr-o relaue simbolic
Cellalt [cu majuscul - not L G ], ct si cellalt, semenul, se va vedea respins n jocul specular
Lacan arat c, n ntregul delir al lui Schreber, reperm di soluia celuilalt ca identitate ntr o subiectivitate specular n disolutie n felul acesta homosexualitatea lui Schreber nu are nimic de a face cu o
perversiune, ci se nscrie n procesul nsui al psihozei Persecutorul nu este, de fapt, dect o simpl imagine a unui cellalt cu care singura relaie posibil este agrest vitatea sau erotismul, fr medierea
simbolicului Ceea ce n a fost simbolizat la Schreber este semmficantul tat, relaia cu femeia n simbolul procreatiei, iar eecul metaforei paterne ar putea fi foarte bine faptul c tatl real al lui Schreber s ar
fi instaurat n ntruchipare a legii donntei si nu n reprezentant al aceleiai legi, blocnd astfel orice substituie semmficant
n cmpul nevrozei nu exist niciodat pierderea relaiei simbolice Once simptom este un cuvnt care se articuleaz, raportul cu realitatea nu este obturat de o forcluzie ci de o negare (germ Vememung)
CONCEPIA MELANIEI KLEIN SI A LUI DONALD WOODS WINNICOTT Cu totul alta este poziia Melaraei Klein Ea acord un rol esenial mamei ca furnizoare de obiecte bune si rele si, ca atare,
gene ratoare a tuturor relelor ca si d tuturor binefacerilor, n difentele etape care duc la rezolvarea conflictului oedipian, noiunea de clivaj este fundamental n sistemul de concepte funt de ea pentru
dezvoltarea hbidinal, clivajul const dmtr o oscilaie perpetu ntre agresivitate si angoas, n care obiectele donntei evolueaz n acelai timp n extenorul i n intenorul corpului, Lacan, admirator al
expenentelor sale, o
447 PSIHOZ CARCERALA

numea comerciant de mate genial", neadernd ns la modul ei de a teoretiza

Pentru Klein, n jocul perpetuu al intro-icctiei de obiecte bune si rele, n interiorul corpului susinut de agresivitatea si an goasa inerente libidoului pe care ea l desemneaz drept poziie schizoparanoid,
psihoza este fuga spre obiectul bun interior, iar nevroza fuga spre obiectul bun exterior
Dehmitndu se ntructva de Klein, Wmmcott, acordnd acelai loc privilegiat mamei, denun procesul psihotic ca pe o maladie a falimentului mediului dezmves tirea prematur a mamei care nu permite
substituirea obiectelor bune l fixeaz pe copil n poziia schizoparanoid de unde importanta obiectului de tranzitje n cuce nrea independentei de ctre copilul mic Klein si Wnracott au stat la originea
rmscni antipsihiatnei* (R Laing si D Cooper) si au avut o larg audient n rile anglo saxone Influenta lui Lacan este prepon derent n rile francofone, cu o larg penetraie dincolo de Atlantic mai ales
n America Latin -> DELIR DEPRESIE PARAFRENIE PARANOIA PSIHOZ CRONI
CA HALUCINATORIE SCHIZOFRENIE Bibi Ey H Bernard P Bnsset Ch Manuel depsychiatne Masson Paris 1960 Freud S tradfr Cinq Psychanalyses P U P Pans 1954 Haley J Strategies ot Psychotherapy Grune andStratton
New York, 1972 Lacan J Gcnts Le Seuil Paris 1966 Laing R Esterson A trad fr L eqmiibre mental la folie et la familie Maspero Pans 1971 Lidz.Th The Family and Huma/i Adaptation Hogarth Press London 1964 Manus A
Psychoses et n^vwses de l adulte PUF Paris 1987 Mendlewicz J Manuel de psyduatne biologique Masson Pans 1987 Miemiont J Dictionnaire des the'rapies Payot Pans 1987 Roelens R Introduction la psychopathotologie
Larousse Pans 1969 Sechter D Pravel C Chronobiobgie etpsychi atnc, Masson, Pans 1985 Watzlawicz P
Helmick-Beavm, J, Jackson, DD, tradfr, Une logique de la commumcation, Le Seuil, Pans 1972

PSIHOZ CARCERALA (engl pnson psychosis) Psihoz subacut, delirant i confuzional, reacional la ncarcerarea mai mult sau mai puin prelungit a unui deinut care sufer n mod
deosebit de claustrarea sa i de izolare.
Este vorba cel mai adesea de accese delirante sau de crize confuzionale (avnd uneori aspectul sindromului Ganser) pro vocate de ntemniare, aceasta putnd cauza si stan depresive prelungite, n care
domin ideile de suicid si de persecuie
Aceste tulburri mentale nu apar, n ge neral dect la personaliti fragile si pre dispuse marcate de cele mai multe ori de psihopatie alcoolism si toxicomanii din cele mai diverse
Crearea de centre medico psihologice n interiorul nchisorilor a permis prevenirea sau tratarea pe loc a unei mari pri dintre aceste tulburri psihopatologice de origine carceral Numai cele mai grave
necesit un tratament n mediu spitalicesc spe cializat
PSIHOZ DISTIMIC (engl affective schizophrerua sau schizo-affective disordef) Psihoz caracterizat de o simptomatologie de tip schizofrenic, dar care evolueaz prin accese periodice, pe
fondul unui aspect maniaco-depresiv.
J Kasanin a fost acela care, n 1933, a individualizat stan schizofrenice cu evo lutie periodic, n cursul crora simpto matologia predominant este de natur distimic El le a numit psihoze schizo afective
acute" Argumente extrase din numeroase studii genetice permit actual mente ncadrarea acestor psihoze n sfera
PSIHOZA LOCALA

pthozeimaniaco-depresive(J Mendtewicz), ceea ce este confirmat de eficacitatea obinuit, att curativ, ct i preventiv, a tratamentului cu litiu
PSIHOZ HALUCINATORIE CRONIC (engl chmnic hallucinatory psychosis) Psihoz delirant caracterizat printr-un debut n form de automatism mental, printr-o bogat activitate halucinatorie, evoluie cronic i, adesea, absena de predispoziie paranoic.
Descris de G Ballet, n 1911-1912, por rund de la grupul de deliruri cronice de perse cutie descris de Ch Lasegue si V Magnan, unde deja fusese individualizat delirul de interpretare (P Srieux si J
Capgras), aceast psihoz, numit odinioar nebunie senzorial' sau paranoia halucmatone", i gsete specificitatea n importanta halucinaiilor Aceste tulburri psiho senzoriale in de diferite simuri si
depesc de departe importanta interpretrilor si a instituiilor delirante ceea ce nu mpiedic delirul s rmn destul de bine organizat si sistematizat
Ch Nodet a ncercat (n 1932) s cla sifice aceast psihoz n trei forme care s depind de trei structuri paranoic, parafreruc si paranoid , reducnd o pe pnma la paranoia, pe a doua la parafremi, iar
pe a treia la schizofrenie Dar psihiatru anglo-amencam o consider ca fcnd parte n ntregime din schizofrenie Cu toate acestea, de curnd, o dat cu apariia DSM-III R, delirurile cronice paranoice i-au
regsit o anumit individualitate n clasificarea nord-amencan a maladiilor
PSIHOZ KORSAKOV (engl Korsa*nfs syndrome) Psihoz caracterizat anterograd, cu
confabulaie i false recunoateri, dezorientarea temporospaiala nsoind o polinevrit a membrelor inferioare.

Aceast afeciune poate surveni n cursul graviditii, al tuberculozei, al traumatismelor sau intoxicaiei cu CO 2 Ea se ntlnete mai ales la alcoolicii cu o grav caren a vitaminei B Leziunile
anatomopatologice predomin la nivelul tuberculilor mamilan si al circuitului lui Papez* Psihoza Korsakov poate exista izolat sau poate urma unei encefalopatii Gayet Wernicke, cu care este foarte nru dit,
constituind n acest caz o sechel adesea cronic
PSIHOZ LOCAL (engl local mad ness sau collective madness fr psychose de quartier) Discursuri i agitaie delirante care pun stpnire pe spiritul unei populaii date, devenind realitatea sa
psihica
Principiul psihopatologic formulat de J Falret si C Lasegue avea la baz ideea pe ct de simpl pe att de strlucit c o persoan sau un grup de persoane psihotice si delirante i puteau antrena
anturajul,pnntr un proces de identificare n delirurile lor, care ar fi captat astfel nu numai realitatea psihic, ci si locul reali tatu" nsi Dac acest proces are loc ntre dou persoane foarte apropiate, vorbim
de nebunie n doi", iar terapia va consta n separarea persoanelor cu pricina Raz boaiele, ca si perioadele de instabilitate economic si ideologic pot, se crede, facilita acest tip de mecanism la cei care sunt
structural sau constitutiv expui la o form dat de decompensare M Legrand du Saulle (1871) a putut sene c revoluiile i rscoalele nu lovesc dect inteh gena unor indivizi predispui i nu fac dect s
precipite scadena unei nenorociri PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVA
previzibile" n psihozele de cartier, de palier sau de cas, adeziunea la discursuri delirante nu se explic numai prin factori dispozitionah ci mai degrab printr-o pre ponderent a unor mecanisme de identifi care si deci pnntr o
extrem slbiciune a facultilor critice Astfel ntr un orel se va afirma c evreu rpesc fetite si le fac s dispar cu ajutorul unui submarin Faptul c rul de acolo are o adncime de mai puin de un metru nu intervine cu nimic
n corectarea convingem delirante a grupului -* PSIHOZ REACIONALA
Bibi Heuyer G Psych<y,es co//ecf;ves e( su/c/dest.ollectifs PUF Pans 1973 Lasdgue Ch Falret J La folie a deux m Lasegue Ch ferit:, p->yi.hiatrnjue-, (1877) Privai Toulouse 1971 Letonie M s d Conflilt, iocjaux et piychoses
Dom & Cie Paris 1937 1938 Layand du Saulle M LedeliKde persecution (1871) repnnl ditions du GREC Chthy 1989

PSIHOZ MANIACO-DEPRESIVA
(engl manie depresive psychosis) Mala die mentala caracterizata prin dereglri de dispoziie, care evolueaz prin accese ce se detaeaz mai mult sau mai puin net unele de altele i de starea normala
Termenul a fost introdus in Frana in 1907, de ctre Deny M Camus Relund ansamblul cercetrilor lui E Kraepehn, ei definesc m felul urmtor psihoza mani aco depresiv Este o psihoz constituie nal esentialmente ereditar
caracterizat pnn repetiia, alternanta, juxtapunerea sau coexistenta unor stan de excitaie i de depresie ' Ei adaug c ea cuprinde nu mai trei grupe de stri diferite, legate, e adevrat, ntre ele pnn numeroase forme
intermediare stan maniace, stan depresive
450
si stan mixte" Legturile care unesc melan coha si mama au fost ntrevzute nc din antichitate de Hipocrate apoi de Areteu din Capadocia n secolul I d Chr Numai la mijlocul secolului al XIX lea o dat cu Baillarger si Falret
alternanta maniei cu melancolia a fost ataat la una si aceeai afeciune Spectral bolii maniaco depre sive' aa cum l desene Kraepelm n 1889 i include si pe pacienii cire nu au pre zentat dect episoade depresive Aceast
form este numit psihoz maniaco depre siv unipolar Psihoza maniaco depresiva bipolar cupnnde succesiunea de accese depresive si de accese de excitaie n aces te dou forme de psihoz maniaco depre siv succesiunea
si durata ciclurilor ca si durata si locul intervalului liber sunt variabile dar nu modific diagnosticul Aceste dou forme difer la nivelul ere ditatn al vrstei de manifestare a primelor tulburri al simptomatologiei acceselor al
personalitii dintre crize al rezultatului la tratament
Psihoza maniaco depresiv este conside rat o psihoz constituionala endogena a crei evolutivitate ar fi prea puin mflu entat de factorii psihologici si environ mentali
n 1974 Dunner si Fieve au izolat psihozele maniaco depresive cu cicluri ra pide, care au fost deja descnse de autorii din secolul al XIX lea si sunt caracterizate de cel puin patru episoade distimice pe an Mai recent in 1983,
Akiskal a dezvoltat un nou spectru bipolar o mame veritabila definete tulburarea bipolar de tip I n tulburrile bipolare de tip II un episod depresiv este urmat de penoade hipo maniace de intensitate mai nuc Tul burarea
bipolar de top III este caractenzat de succesiunea de episoade depresive

-f
care BVUI la subieci ce au antecedente familiale ale psihozei mamaco-depresive polare
ACCESUL MANIAC Termenul manie este utilizat din antichitate spre a desemna o stare de excitaie Debutul este adesea brusc, bolnavul devenind exuberant, hiper activ i insomniac Accesul maniac este uneon
precedat de un semn premonitor
Descriere Cnd cnza este instalat, ne aflm n prezenta unui bolnav care umbl fr ncetare ncolo si ncoace, ntr-o inut neglijent, cnd argos cnd jovial n starea de excitaie el nu se poate fixa la nici o sarcin, fie si de
rutin activitile se succed rapid uneon punctate de crize de fune si agresivitate Pe planul ideilor, excitaia se manifest pnntr o logoree fr sfrit, marcat de jocuri de cuvinte de elipse i onomatopee Jocul este o expresie
esenial a acestei agitaii Elementele sunt ntotdeauna luate din lumea extenoar bolnavul introduce n jocul su persoane din anturaj si evenimente la zi Ideile se nlntuiesc cu mare vitez schimbndu se la vederea unui obiect
sau la o consonant deosebit Atenia nu se poate fixa, bol navul este distras la cea mai mic solicitare Dispoziia const din bucune, optimism si ncredere, fiind totui extrem de labil, eufona fcnd loc uneori mniei si chiar
depresiei Semnele fizice dau seama de gradul de agitaie tendin la deshidratare, tahicardie, febr
n aceast agitaie, comportamentele instinctuale sunt adesea perturbate alcooli zare masiv, hipersexualitate cu exhibiionism, n special contemporane cu accesul maniac Insomnia este regula, fr a duce la
epuizare Bolnavul percepe o accelerare a timpului, care pare a se derula cu o vitez supermultiplicat

L
P3WOZA MANWCOOEPfeSVA
n acest context de expansivi ae, iniiativele exuberante sunt numeroase schimbarea activitii profesionale, schimbare de domiciliu, plecare n cltone, cumprtun considerabile
Evoluia accesului maniac Delamtro ducerea chimioterapiei neuroleptice, agitaia motone i excitaia psihic se reduc n dou trei sptmni cu restaurarea som nului si regularizarea apetitului
Un acces depresiv de mai mare sau mai mic intensitate succed adesea unui acces
ACCESUL MELANCOLIC n general accesul melancolic se constituie n cteva zile sau n cteva sptmni Interesul pen tru munc pentru loisirun pentru viata de familie si social precum si somnul, se degradeaz pacientul
se plnge de obo seal nereparat de odihn apar nelinitea intabihtatea dificultatea de a tri Descura jarea indecizia aprehensiunea anxioas a viitorului impregneaz progresiv desfsu rrea vieii cotidiene
Cnd accesul este constituit, bolnavul e invadat de un sentiment dureros de tnstee permanent de un pesimism patologic do minat de sentimentul neputinei, de ncap citate si de dezgust fat de viat El este abtut, abulic sau
prezint uneon o in tolerant la zgomot, proteste
Sentimentul de inutilitate i de desconsi derare de sine provoac o angoas pu ternic Timpul i d strania impresie de a fi imuabil Anestezia afectiv, indiferena pentru ceea ce poate surveni ca fapt fen cit sau
nefericit alterneaz cu momente de hipersensibilitate sfietoare Anhedoma sau incapacitatea de a tri plcerea carac-tenzeaz instinctele depnmatului Pe plan intelectual, orice efort de concentrare a ateniei nu
dureaz i determin o absen
451 PSIHOZA MANJACCWJEPRESIVA

total de iniiativ Pe plan motor, accesul melancolic este marcat de lentoare Toate actel vieii cotidiene sunt penibile pentru melancolic si sunt asigurate cu efort scularea din pat, toaleta, pregtirea pentru
mas Cu toate acestea, atunci cnd angoasa si aprehensiunea l covresc pe deprimat, agitaia este aceea care domin tabloul Sentimentele de mdignitate si de autoacu zatie pot fi n acest caz responsabile
de impulsii autoagresive cu totul de temut
Dereglrile somatice sunt constante n melancolie tulburrile somnului sunt frec vente, cu treziri matinale precoce, pe cnd anorexia conduce cteodat la o slbire accentuat O oboseal din ce n ce mai
intens impregneaz Fiecare moment al zilei
Riscul sinucidem este ntotdeauna mare n disperarea sa si convins c i face pe ceilali s sufere, deprimatul poate gndi c numai moartea poate fi o soluie
Accesul melancolic, a crui evoluie spontan este evaluat la sase luni, regre seaz n prezent, datorit antidepresonlor, n sase sptmni, dar se nregistreaz accese foarte scurte, pe cnd altele sunt mult
mai lungi Un acces melancolic pn lejuieste o reducere a activitii sociale de cel puin patru luni, n medie
DIFERITE FORME DE ACCES ME LANCOLIC Accesul melancolic descris mai sus poate cpta uneori particulariti simptomatice
n melancolia delirant, sentimentul de incapacitate poate conduce la elaborri delirante mai bogate La unii, n legtur cu dispoziia depresiv, ideile de culpabilitate, de lips de demnitate, de mcurabihtate, de ruin antreneaz dup ele ateptarea unei pedepse
Uneon bolnavul este convins c are o maladie grav, mergnd chiar pn la elaborarea unor idei de negare de organ La unele populaii, n anumite culturi, pe pnm plan sunt uneon ideile de persecuie
Depresiile mascate ocup un loc aparte Ele sunt marcate de o oboseal intens, de tulburri de somn care rezist hipnoticelor, de duren cu sedii si intensiti variabile, de migrene Lombalgnle sunt cele mai
frec vente, uneon mai frecvente sunt tulburrile digestive sau cele sexuale Toate aceste simptome au o evoluie periodic, alter nnd cu tulburri manifeste de dispoziie, care faciliteaz diagnosticul
Evoluia depresiei este lung, marcat de riscul de sinucidere
STRILE MIXTE n cursul acestor stri se amestec elemente depresive cu ele mente de excitaie La aceti pacieni dis poziia e schimbtoare, labil, oscilant, de la bucurie la tristee profund De regul,
predomin agitaia motone si excitaia intelectual Aceste stan sunt momente intermediare atunci cnd dispoziia se inverseaz dup un acces melancolic sau dup un acces maniac
TULBURAREA AFECTIV SEZO NIER A fost descris recent o tulburare afectiv sezonier care afecteaz mai frecvent femeile tinere
n emisfera nordic, accesul depresiv survine ntre octombrie si decembrie vmdecndu se la nceputul pnmveni Simptomatologia este caractenzat pnn hipersomme si frecvent hiperfagie, cu predilecie
pentru zaharate n timpul veni se observ o stare apropiat de aceea de hipomame Importanta zilelor nsorite a fost recunoscut de pacieni, dintre care
urm prefer s triasc n sud pe timpul temu O terapeutic solar ar fi eficient
PSIHOZA MANIACO-DEPRESIV LA COPIL n prezent este recunoscut suc cesiunea de accese depresive si de accese maniace la copil si adolescent Simptomele de acces depresiv pot fi clasice, dar, cel
mai adesea, ele pot fi mascate de tulburri de comportament cu intabihtate si agresi vitale si de atitudini de nchidere n sine Manifestrile delirante nu sunt rare, pe tema incurabihttii, culpabilitii, megalo
maniei Halucinaiile auditive si vizuale sunt manifeste n aceast form infantil Episodul maniac la copil si adolescent este marcat de o mare distractibihtate, de fug de idei si simptome delirante, uneori cu
halucinaii auditive Important este s putem recunoate caracterul ciclic al tulburrilor de dispoziie, deoarece aceti subieci pot beneficia de un tratament preventiv eficient al recidivelor cu litiu
EPIDEMIOLOGIE Prevalenta tulburnlor de dispoziie bipolare este identic la bar bai i la femei Vrsta de debut a tulbu rarilor este mai precoce pentru tulburrile bipolare (de la 25 la 30 de am) dect
pentru tulburnle unipolare (de la 30 la 35 de am) La ora actual, raportul unipolar/bipolar este de aproape 2/1 incidena anual a psihozei maniaco depresive bipolare este cupnns ntre 9 si 15 la 100 000 de
brbai i ntre 7 si 32 la 100 000 de femei O eres tere a proporiei morbiditii a fost pus n evident, n ceea ce pnvete ansamblul de presulor, la generaiile nscute dup 1940 Tentativele de sinucidere,
accidentele arat o supramortalitate n cazul tulburnlor depresive n raport cu populaia general (10-20% dintre cei depnmati mor pnn suicid) O supracrestere a mortalitii ar
putea fi legat i de patologii le cardiovasculare
FACTORI DE RISC N PSIHOZA M NIACO BEPRESIV Un anumit numr de condipi par s-1 fac pe individ vulne rabil i s l predispun la aceast maladie
Caracterul familial al psihozei mama co depresive este cunoscut de mult vreme, dar este mai mult vorba de o vulne rabihtate genetic si de existenta unor posibile interaciuni ntre gene si mediu Riscul de
mbolnvire este crescut n interiorul unei familii, acesta ar fi de 20% n familiile de bipolan, fat de 1% n populaia general El ar fi mai mic, 1%, n familiile de pacieni umpolan Con cordanta tulburm
mamaco-depresive ntre gemem monozigoti este mai mare dect la dizigoti
Pnmele rezultate ale cercetrilor cu marcatori genetici arat multiplicitatea genelor n cauz n maladia maniaco de presiv
n afara factorilor de nsc fiziologici (vrst, sex) si genetici, sunt de semnalat unele condiii biologice Unele boli so matice coincid cu recidiva unor tulburri timice, ba chiar le declaneaz Boala Parkmson,
scleroza n plci, unele tumori cerebrale sau unele leziuni vasculare ale sistemului nervos central pot fi revelate de tulburn de dispoziie Episoade maniace sau depresive nsoesc unele vtmri ale glandei
tiroide, ale paratiroidelor sau ale glandei suprarenale Hipertensiunea arten ala, alcoolismul au legtur cu repetarea unor episoade depresive
Unele medicamente pot revela psihoze mamaco-depresive autentice Pnntre aceste medicamente se numr antihipertensivele cu aciune central, corticoizu, amfeta nunele Rolul oestroprogestativelor
rmne foarte controversat

PWHOZA P08TTTUUMAT)CA
De asemenea, n apariia unei psihoze mamaco-depresive a fost evocat rolul anumitor anomalii biochimice ntr-adevr, unele medicamente care au o aciune biochimic asupra monoammelor cerebrale s-au
artat foarte eficiente n tratamentul i prevenirea acestei maladii Deoarece un efect biochimic nsoete aciunea terape utic a acestor medicamente, s a tras con cluzia c ele pot corecta o eventual
anomalie biologic Aceste anomalii au fost cutate la nivelul biochimici sistemului nervos central, n special la nivelul sub stanelor mediatoare care asigur trans misia ntre diferiii neuroni Substanele
care au fost cel mai adesea implicate si explorate n psihoza maniaco depresiv sunt serotonma, noradrenalma si doparmna
Aceste ipoteze, nevenficate la ora actu ala, presupun un exces de noradrenalma si/sau de dopamm n sistemul nervos central n cursul maniei si un deficit n depresie Un deficit de serotonma este uneor^
gsit n manie si melancolie si ea ar fi deosebit de redus la pacienii suicidan sau impulsivi si agresivi Alte ipoteze se bazeaz pe cronobiologie Evoluia ciclic a psihozei maniaco depresive este un argu
ment n favoarea unei alterri temporare a ciclurilor biologice Ritmurile biologice ar fi desmcrorazate n aceast maladie Lucrul acesta a fost constatat la nivelul temperaturii, la nivelul secreiilor hormonale,
la nivelul somnului In general, perturbaii s-au constatat la unu bolnavi, dar ele sunt inconstante si nu permit stabilirea diagnos ticului
n afara vulnerabilitii genetice si biologice evocate n psihoza mamaco-de presiv, trebuie menionai faeton de nsc psihologici, care pot s declaneze un episod maniac sau melancolic Este vorba de
evenimente ale vieii cum ar fi moartea unei persoane iubite, pierderea unui loc de
unei locuine, un prejudiciu, o umilin, dar si o mare reuit, o promovare Aceste evenimente nu constituie ns o condiie suficient de declanare a unei psihoze maniaco depresive

CARACTERISTICI TERAPEUTICE Neurolepticele i srurile de litiu rmn tratamentul de predilecie al cnzei maniace Depresiile melancolice rspund favorabil la antidepreson n trei sptmni Depre
sule de origine psihologic rspund mai bine la psihoterapn La ora actual, tera puie comportamentale sau colective cu aceast indicaie arat o anumit superiori ae n raport cu celelalte psihoterapn
Tulburrile de dispoziie sezoniere au caracteristica de a rspunde la tratamentul solar O eficacitate tranzitorie are priva tiunea de somn n cazul depresiei
A doua faz terapeutic a psihozei m niaco depresive se bazeaz pe tratamentul preventiv al recidivelor Acest tratament este justificat dup apariia a dou trei episoade acute Este un tratament care se
ntinde pe durata mai multor am, bazn du se ndeosebi pe utilizarea unor sruri de litiu, tratament care a dus la transformarea vieii acestor bolnavi La ora actual sunt folosite n acest scop si alte
medicamente, anticonvulsivante, singure sau n asociere cu htiul
BihLFreud.S Deuil et Melancolie ,mM6ta psychologie, 1917 trad fr Gallimaid, Pans 1968 Klein, M , Contribution a la genesc des tats mamaco-de'pressifs' 1947 in Essais de psychanafyse, trad fr Payot
Paris 1968 Collectif , La psychose maniaco-de>ressive numen) special (no 14) de Confmntations psychiatnqucs. Specia, Pans

PSIHOZ POSTTRAUMATIC
(engl traumatic psychosis) Psihoza care
Cei mai mula autori nu admit nici mcar noiunea de psihoz provocat de un soc fiZic Ei cred c nu avem de-a face cu stan psihotice, ci mai degrab cu smdroame confuzionale cronice cu toate acestea,
dac tabloul clinic este acela al unei psihoze autentice, ei cred c ea exista deja naintea accidentului, sub o form manifest sau latent Totui unu anton admit c n condiii foarte stncte o asemenea
afeciune s ar putea realiza Dincolo de consideraiile etiopatologice, interesul practic este acela care pune problema posibilei despgubiri a unor astfel de psihotici (accident de munc, accident feroviar etc )

PSIHOZ PUERPERAL (engl

post parfum psychosis) Bufeu delirant polimorf care survine la o femeie imediat dup ce a nscut, elementele delirante fiind centrate pe natere i relaia cu copilul, nsoite de o
stare confuzo-oniric i tulburri timice.
Cel mai adesea curabil n cteva spt mni, aceast psihoz subacut face parte din psihopatologia situaiei de post parfum*

PSIHOZ REACTIONAL (engl sttuation psychosis, reaction psychosis sau reactive psychosis) Maladie mental de structur psihotica provocat de o situaie, un eveniment sau
un accident i care pune subiectul (victima) n incapacitatea de a se adapta ntr-un mod pur i simplu emoional sau nevrotic.
O putem considera o ventabil insufi cien de ordin psihic care conduce la o stare psihotica acut sau subacut, con secin direct a unei triri insurmontabile provocate de mediul extern Este o psihoz
psihogen sau exogen, care, n nosologia lui E Kraepelm, se opune marilor psihoze

PSIHOZA REACTIONAL
endogene, a cror evoluie este mai degrab cronic, fie ea continu sau penodic nc de la nceputunle psihiatnei s a recunoscut originea emoional a unor afeciuni psihotice Ph Pmel a descris cazun de mame si de idiotism provocate de emotn intense E Esquirol arat i el c, n
declanarea alienm mentale, cauzele morale sunt tot att de frecvente ca si cauzele fizice Si V Magnan insist asupra factorilor emoionali (cauz ocazional) susceptibili s produc o psihoz la subieci
atini de degenerescent
E Kretschmer a fost acela care a precizat cel mai bine distincia fcut de E Kraepelm ntre psihozele endogene si psihozele psihogene reactive n privina celor dinti, el recomand buna difereniere a
reaciilor primitive' de reaciile per sonalittn Primele ar fi ontogenetic si filogenetic arhaice si s ar observa cel mai adesea la subiecii a cror personalitate a rmas imatur sau slab, ori a fost slbit de un
traumatism prea puternic (fie fizic ca o vtmare cerebral, fie moral, ca trirea unei mari catastrofe) Ct privete psihozele psihogene reactive (reacii ale personalitii), trebuie s le considerm reacii care
reprezint cu adevrat expresia cea mai pur si mai marcant a ntregii individualiti Ele sunt veritabile expenen te cheie' Caracterul si expenentele cheie merg mpreun, ca cheia si broasca Ceea ce l
determin pe Kretschmer s fac din unele deliruri paranoice adevrate reacii ale personalitii, fie ele pasionale, ca gelozia morbid sau erotomania, fie relaionale, ca delirul de relaie al senzi tivilor Dar,
cu o asemenea extensie a cauzalitii reacionate, se ajunge s se fac din once psihoz o psihoz reactional, n sensul c nu exist tulburri mentale care s nu se afle n strns relaie cu istona
456

Jfa PSIHOZA REACTIONAL

subiectului" (H Ey) Iat de ce trebuie s restrngem noiunea Ia tulburri care nu s-ar fi produs dac traumatismul psihic nu ar fi avut loc si care sunt n relaie corn prehensibil" cu factorul declanator (K
Jaspers) Nu ar exista deci psihoz reacionat" dect cnd aceasta apare n continuitate temporal cu un eveniment exogen, psihogen, care vtma un psihism relativ sntos Fr ndoial, individul care
face o psihoz reactional trebuie s aib un prag de reacie mai sczut dect acela care nu o face (fat de acelai eveni ment traumatizant) Dar termenul trebuie rezervat psihozelor n care predispoziia
rmne minimal, pe cnd cauza ocazio nal este maximal Ceea ce elimin, psihozele ocazionale" descrise de Jaspers, fr raport comprehensibil cu evenimentul si care ar aprea dup orice soc emoional
de o oarecare intensitate
Pe plan etiologic vom descrie mai ales psihozele de rzboi sau pe acelea provocate de mn catastrofe, de exemplu cutremurul de pmnt din decembrie 1988 din Armenia sovietic, iar uneori consecutive
izolm, ntemnim (psihoze carcerale), separm brutale Pe plan clinic, manifes rile lor sunt uneori de tip depresiv (de presa reactionale) si, mai rar, maniac mbrac adesea aspectul unei psihoze
anxioase subacute i confuzionale de tip bufeu delirant Ele pot fi, de asemenea, pentru Kretschmer, reacii delirante siste matice de tipul delirului de relaie sau al psihozei pasionale Dar acestea nu evolu
eaz n mod necesar spre un delir cronic putnd s nu apar dect ca o reacie paranoic subacut (paranoia abortiv descris de R Gaupp) Locul nosologic al psihozelor reactionale rmne totui extrem de
controversat n prezent Aa se si explic faptul c nu exist categoria diagnostic reacie" sau tulburri reac tionale" n DSM III Noiunea de reacie este aici prezent doar n legtur cu tulburarea de
adaptare, care este definit ca o reacie neadaptat la un factor de stres* psihologic identificabil' Numai la clasa tulburri psihice neclasificate n alt parte' gsim o psihoz reactional scurt (298-80), al
crei tablou clinic l evoc pe acela al clasicului acces delirant, cu o evoluie care nu depete 15 zile
Bibi Chatagnon PA De la legitimite et des hmites des psychoses reactionnelhs Masson Paris 1949 Heuyer G Fouquet P Psychot.es Cdrcerales Semaine des Hopitaux de Paris octobrel941 Kretschmer E Manuel depsycho-logie
medicale Payot Pans 1926 Starobmski J .Reaction Le mo et Ies usages' Controntations psychtatnques 12 oct 1974 pp 19-42

R
CEREBRAL (engl

sofiemng ofthe brain) Leziune cerebral consecutiv suprimrii aportului circulator al arterei care irig n mod normal regiunea supus ramolirii.
Ramolismentul va ocupa deci un ten tonu cerebral determinat de topografia vascular Iat de ce putem descrie ramo hsmente sylviene (pnn obliterarea arterei Sylvius sau a uneia din ramunle sale),
ramolismente ale teritoriului arterei cere brale antenoare, ale tentonului coroidienei anterioare sau, uneon, ramolismente mai ntinse i mai difuze cauzate de tromboza carotidei interne Onginea este
ntotdeauna o ocluzie artenal ca urmare a unei mala du vasculare (aterom) sau a unei embolii, dar supleantele circulatorii care pot avea loc vor limita adesea distrugerile de parenchim cerebral Simptomele
neurologice vor fi n raport cu funciile specifice teritoriului cerebral mfarctat Dup o prun perioad edematoas, n care vor fi deosebit de intense, Simptomele pot regresa pKttl n cazul n care, dup vreo
zece zile, ramolismentul tinde s se hchefieze si s W transforme n cavitate mtracerebral i de aceste ramolismente importante,
ns localizate, cu o vtmare neurologic si instrumental evident se pot produce o sene de mici ramolismente cerebrale, aproa pe microscopice si diseminate n ntreg parenchimul cerebral Acestea nu se
mani fest pnn sindroame neurologice evidente ci pnntr o stare de insuficient psihic mai mult sau mai puin demenial Este o dement vascular (engl muli infarct de mentia [MID]), care se distinge de
celelalte demente (abiotrofice) pnntr o evoluie mai puin regulat, prin apantia precoce a tulburrilor de limbaj (P Pichot) si uneon pnn cteva semne neurologice (n focar), care corespund la unul sau mai
multe ramolismente mai ntinse -> DEMENA
RAPTUS (engl attack) Comportament paroxistic, cu caracter de descrcare irezistibil i brutal, n cursul creia subiectul, mpins de o stare emoional intens, risc s treac la act ntr-un
mod uneori dramatk, de evitare (fug) sau de agresivitate (contra semenului sau a lui nsui).
Asemenea raptusun se pot produce cu ocazia unui acces de intens anxietate sau
457 RAIONALISM MORBID
de confuzie mental acut, ntr-o stare crepuscular sau n cazul unei intoxicaii (amfetamina, L S D , beie alcoolic), con ducnd uneori la omor sau la sinucidere
RAIONALISM MORBID (engl mor
bid raionalism) Form de logica schizofrenica care pune n joc valori nelese exclusiv de subiectul delirant.
Identificat de E Mmkowski, aceast noiune se apropie de atitudinile antitetice si de geometnsmul morbid Raionalismul morbid implic un raionament de sistem mpietrit, apoi o abolire a fiinei, n favoa
rea unui sistem zis logic' care ar servi de mecanism de aprare contra imploziei shizofrenicului Schizofrenicul (sau perso nalitatea schizoid, dup unu auton) caut s vieuiasc exclusiv dup un sistem filo
sofic sau matematic n consecin, num rul sau cuantificarea pot s domine gndirea si uneori, scrierile raionalitilor morbizi Dac tema sau evenimentele sunt n dezacord cu sistemul acestea sunt
evenimente sau impresii subiective, ero nate sistemul sau ansamblul de pseudo valon nu poate fi pus la ndoial deoarece corespunde ancorrii fiinei n lume Pentru Mmkowski si adepii si once
schizofrenie veritabil implic un grad de raionalism morbid Trunchiul comun dintre feno menologia francez si structuralism ar fi deci imposibilitatea de a introduce o dia lectic oarecare n cazurile de
schizofrenie Cazuri frapante de raionalism morbid se gsesc uneori la schizofrenicii utopiti, n propoziiile lor legile guvernnd munca, activitile de loisir etc Ceea ce Minkowski numete incizie ntre
subiect si ambiant sau lume implic faptul ca sistemul de valon al subiectului s nu provin dect de la el nsui Raionalismul morbid este deci o patologie individual care devine ideo logie potenial ntrun grup, ca atare,
aceasta ilustreaz concepiile devitalizate pe care le gsim ntr o anumit experien schizofrenic si totalitar -> FALS CON
TIINA

BiM Dellassus J M L oeuvre et l utopie de G ttese dactilographiec Nancy 1965 Minkowski E La <fchizophr6me Payot Pans 1927

REABILITARE (engl rehabilitation) Aciune ce consta n restabilirea unui fost bolnav n drepturile i capacitile sale, n ceea ce privete activitatea profesionala, inseria sa sociala i familiala Acest
termen juridic a devenit n psihi atne sub influenta limbii engleze, sino mmul readaptri*
BAI Liberman R P Rehabilitation p^ychi atnque Jes malades mentaux chroniques Masson Pans 1991

REACIE (engl Kdctioi) Rspuns psihopatologic original i specific pe care un individ l poate opune unui eveniment vital, unui traumatism psihologic care risca s-i pun n pericol echilibrul
mental.
Legat de teoria medical vitalist din secolul al X VIII lea (E Stahl), care desemna prin reacie ' once rspuns al unui orga rusm viu la tot ceea ce i punea n pencol supravieuirea', rspuns dinjat de
pnnci piui vital', aceast noiune este prea vag ca s fie utilizat n mod valabil n psihi atne dect ca adjectiv, n scopul de a desemna o nevroz sau o psihoz reactio nal (-> PSIHOZ REACJIONALA)
Ea a fost totui larg dezvoltat de A Meyer, care, la nceputul secolului XX, a ncercat s substituie nosografiei psihiatnce a lui E Kraepelm o clasificare n tipuri de reacie Pentru el, maladia mental trebuie
considerat ca un rspuns, ca un comportament

f
(Plouai patologic la stimulri, la exigente de mediului la care subiectul nu poate da m rspuns adaptat El clasific aceste opun de reacie morbide fcnd referire la noiunea de dinamism global, de ergon
(energie", n limba greac), care i va servi drept baz subdivizrii comportamentelor psihopatologice, numite de el tulburri de ergasie Drept urmare, Meyer distinge
1) Reacii majore sau psihoze, repre zentate pnn
- anergjsie, definit ca reacie organic n care comportamentul este modificat pnn deficiene att structurale, ct i funcionale, ca n paralizia general, tulburrile senili tatu, epilepsie si toate stnle
demeniale,
- disergdsie, definit ca o tulburare de terminat funcional, n care structura nu este direct compromis, tulburare non neurologic n care creierul sufer efectele unor ageni infectiosi sau ale unei defi ciente
nutritive (delirun n sensul de deli num, delir acut si cnze halucinatorn)
- timoergasie, care corespunde unei dis poziii depnmate sau exaltate, expnmat pnn anxietate sau excitaie, stan maniaca depresive si distimn
- paraergasie, definit pnn distorsiunea esentialmente delirant sau paranoic, cupnnznd, totodat, fostele delirun crom e i diversele forme de schizofrenie
2) Reacii minore, unde regsim, pe de o parte, insuficientele dezvoltm intelec tuale, deficientele constituionale, mergid de la simpla debilitate mental si pn la formele grave de aneraie
(oligoergasnlc), pe de alt parte, ntinsul domeniu al tultu rnlor funcionale pariale sau merergau-ik, corespunznd n unu mn smdroamebr nevrotice
Aa cum va remarca J .H Massermai, gsim aici o entors la doctrina holisti: aprat de Meyer, deoarece el admite n
acest caz o vtmare parial a comportamentului Ceea ce arat, n treact, fragilitatea unei astfel de clasificri care a avut, totui, un mare succes n Statele Unite, timp de aproape patru decenii O vom
regsi, de fapt, la baza DSM I, publicat n 1952 Ceea ce i sedusese n mod mdiscu tabil pe partizanii si inea n parte de refuzul de a recunoate entiti nosologice n spatele sindroamelor psihiatnce, care
nu mai erau considerate dect rspunsun com portamentale, reacii la stimulnle mediu lui i mai ales la unele evenimente vitale" Dar este evident c noiunea de reacie nu o putea nlocui pe aceea de
maladie men tal Aa c, din anii 60, DSM II se rentorcea la clasificarea lui Kraepelm

READAPTARE (engl rehabilitation) Ansamblu de aciuni, de tehnici medicale, sociale i educative susceptibile de a permite unui bolnav, dup remisiune sau stabilizarea tulburrilor, o nou integrare, cea
mai fericit posibil, n mediul su familial i socioprofesional. Misiunea readaptm este deci, dup W Anthony, aceea de a ameliora functio narea persoanei, n aa fel nct aceasta s poat avea succes si
satisfacie n mediul su de opiune, cu minimum de intervenie profesional posibil" Trebuie, deci, s i sponm capacitile de funcionare, n sen sul de a i nlesni cea mai mare autonomie posibil, n
mediul de viat care pare s-i convin cel mai mult, reeducndu i aptitu dimie pentru viaa social si exprimarea corect a trebuinelor, sentimentele si stnle emoionale, facuitndu-i nvarea si renvarea
unei activiti profesionale, cnd lucrul acesta este posibil i mai ales ncurajnd-o s participe activ si spontan la fiecare din etapele acestei readaptri Participarea activ a subiectului rmne, ntr-adevr,
piatra unghiular a oricrui demers de readaptare Cci readaptarea nu este ca un pansament pe care l aplici pe o plag, fr ca pacientul s-i dea seama Ea trebuie fcut cu participarea pacientului
considerat partener activ si nu exclusiv unul care consimte Multe tehnici de readaptare au drept scop s l fac s participe s l ajute s si fixeze scopuri, s si evalueze capacitile si resursele si s si nving
slbiciunile Acest principiu este, de altfel din ce n ce mai aplicat n tratamentul m ladnlor fizice ntr adevr, medicul modern mai degrab dect s cear o supunere pasiv din partea bolnavilor si, a
neles este mult mai bine s conteze pe pri iparea lor activ Pacientul care nu accept n tratament nu l va urma Persoana care ufer de incapacitate mental si care este ilit s triasc s nvee sau s
mun ceac ntr un mediu care nu i este pe plac va gsi mijlocul de a evada din acesta (W Anthony, J Dansereau, M Farkas, Psychiatne francaise nr 6,1989)
Maladia, incapacitatea mental a subiec tului nu este dect un element dmtr un ansamblu mult mai complex, la care pri cip relaiile familiale si profesionale diferiii factori socioeconomici (n special
piaa muncii), elemente care nu depind exclusiv de medicii psihiatri Ali profesio nisti au a se ocupa de aceast readaptare si colectivitatea nsi joac un rol consi derabil pnn atitudinile sale de compre
hensiune si de ajutorare sau, dimpotriv, de protecie sau de respingere n mod clasic distingem, totui, un dispozitiv de readaptare socio-medico-psihologic cu locun de gzduire i de ngrijire (spital de
noapte, cmin de postcur, apartament terapeutic, centru medicopsihologic, plasament f amili al), locun de loisir (chibun, locun de nti mre etc ) i un dispozitiv socioprofesional
axat pe nvare sau munca protejat (ateliere de readaptare, centre de formare sau aju torare pnn munc), unde personalul nu este medical Remsertia socioprofesional a bolnavului ar fi astfel facilitat
Ne putem totui ntreba mpreun cu G Bleandonu, dac pentru muli bolnavi mintali aceast remsertie este realmente altceva dect un simplu transfer dmtr un pavilion spitalicesc [ ] ntr un plasament
familial sau ntr o pensiune de familie" De fapt, multe dintre aceste instituii nu fac dect s reproduc viata azilar cu un pre mai mic pe zi" Adesea, tot dup Bleandonu ele sunt interesate mai ales de
supunerea bolnavului si de conformismul su fat de normele instituionale Iar readaptarea nu are loc n realitate dect la un mic numr de bolnavi selectai cu grij cei care par capabili dup o scurt
perioad de readap tare s obin o slujb pe piaa muncii Iat de ce trebuie s insistm asupra pri cipni active a pacientului M s facem totul pentru a i facilita libera spontaneitate Sarcin dificil n acele
locuri care apar prea adesea ca spatii protectoare rezervate unei subsocietti protejate ' (R Lamb) Or, tocmai acolo unde iniiativa creatoare va fi mai mare, att pentru fostul bolnav ct si pentru diferiii
acton, readaptarea va avea cele mai mn anse de reuit
BiM Anthony W A TTie Pnnciples ofPsychi atnc Rehabihtation Umversity Park Press New York 1979 Bleandonu G Dictionnaire de psychiatne sociale, Payot, Paris 1976 Lamb R Rehabilitation m Communtty Mental Health Jossey Boss, 1971, Watts,
F.N , Bennett, D H Theory and Practice of Psychiatne Rehabili talion } Wiley and Sons 1983

RECEPTOR (engl receptor) Structura de recunoatere de natura proteica,

tfee fi capabila sa recunoasc n mod specific neurotransmiatorul.

n urma acestei interaciuni se produce o schimbare de conformaie a receptorului Interaciunea induce modificri de echilibru ionic n membrana postsmaptic sau presmaptic ceea ce contribuie fie la o
transmisie a influxului fie la o reglare biochimic a funcionm neuronale Poziiile receptonlor sunt saturabile legtura fund specific si reversibil
Interaciunea neuromediator-receptor poate determina, n mod global, trei seni de modificn, dup conformaia receptoru lui l) aceasta posed n afara poziiei de legtur, o structur icnofor care asigur
transportul unui ion pnn intermediul unui canal ionic inducnd deci o modificare a echilibrului ionic postsmaptic 2) recepta rul funcioneaz cu un transductor de na tur proteic, transductor care la rndu i
acioneaz asupra canalelor ionice 3) re ceptorul face s intervin un al doilea mesager proteic care va determina modifi carea canalelor ionice Ionul respectiv poate fi de sodiu, de calciu sau de clor Fiecare
neuromediator posed numeroi recepton pre si postsmaptici La nivel postsmaptic, receptorul permite transmisia influxului, n timp ce, la nivel presmaptic, legtura neurotransmittor-receptor poate aciona
reducnd biosinteza neurotransmi-torului (cazul catecolammelor) Aceti autorecepton postsmaptici sunt localizai pe terminaiile nervoase si au, de aseme nea, un rol n eliberarea neurotransmit torului
Numeroase substane farmacologice pot juca rolul de agomst al neurotransnru-torului, reproducndu-i aciunea, sau rol de antagonist, mpiedicnd efectul f arma cologic al neurotransmittorului, pnn
fixarea pe receptor Neurotepticele, de exemplu, acioneaz blocnd un receptor presmaptic dopam nergic, ceea ce are ca efect ndicarea inhibiiei n mod normal exercitate de dopamm asupra propnei sale
sinteze si accelerarea acesteia Mai mult, identificarea precis a difentelor tipun de recepton n fiecare sistem si a substanelor farmacologice care interactioneaz cu acetia n mod specific a permis stabilirea
de cartografii precise, pnn procedeul auto radiografie, ale difentelor ci ale neuro transmittonlor centrali ai creierului
Bibi Tauc, L Transmission Action on Syneptic Neural Receptor Membran in Pnnciples of Receptor Physiology Berlin 1971

RECEPTOR ALFA (engl alpha adreno-ceptor) Molecul proteica mare inclus n membrana celular i cuprinznd o poziie de legtur unde vine s se fixeze stereospecifc o molecul de
adrenalin sau de noradrenalina.
Receptom alfa sunt receptori adrener gici (sau noradrenergici) Au fost puse n evident dou clase de recepton adrener gici recepton alfa si receptori beta
RECEPTOR SENZORIAL (engl
sensory receptor) Celul specializat, capabil s produc un mesaj nervos ca rspuns la aciunea unui stimul la care este deosebit de sensibil.
Sunt posibile mai multe clasificn ale receptorilor Luarea n seam doar a natu ni stimulului eficient (adecvat) va conduce la distingerea, de exemplu, a unor foto recepton, chemorecepton, termorecepton
sau mecanorecepton, care sunt excitai, respectiv, de un stimul luminos, chimic, termic i mecanic C S Shemngton(1906)

461
regrupeaz diferiii receptori n trei categorii, n funcie de situarea i de rolul lor Exteroceptom, situai la suprafaa corpului, sunt sensibili la aciunile mediului exterior Propnoceptoni se gsesc n
muchi ten doane i articulaii i sunt sensibili la depla srile proprii organismului Interoceptom (visceroceptorn) sunt localizai n viscere si rspund la diveri stimuh interni
Funcia receptorilor senzoriali este de a furniza informaii sistemului nervos central, pornind de la stimulrile pe care le capteaz n acest scop, este necesar ca stimulul s fie convertit n influx nervos este
procesul de transductie Intensitatea stimulului este codata de frecventa de emi sie a impulsurilor nervoase si de numrul de receptori activi Calitatea senzaiei depinde de receptor si de sistemul pus n joc o
stimulare mecanic sau electric a nervului optic va produce ntotdeauna o senzaie care are o component luminoas' O alt caracteristic codat a stimulului este perioada sa de descretere temporal Cnd
este aplicat un stimul de lung durat unu receptori, numii receptori fazici" sau cu adaptare rapid", nu rspund dect la instalarea (iar uneori la ncetarea) stimulu lui Ali receptori, numii receptori
tonici", descarc pe toat durata stimulului Cele dou tipun de recepton pot, de altfel, s coexiste n interiorul aceleiai modaliti senzoriale Receptorii senzoriali sunt deci transducton codon care trimit
mesaje sis ternului nervos central ntr-un limbaj care i este inteligibil
REFORMULARE (fr reformulation) Demers al terapeutului faa de un pacient, prin care acesta este ajutat sa-i formuleze afectele, relund el nsui expresia lor intr-o noua formulare, aa nct
sa-i permit continuarea tratamentului i, pe
de alta parte, sa le permit pacientului i terapeutului meninerea fluxului schimbului.
REINSERTIE (engl reinsertion) Aciune care vizeaz reintroducerea unui subiect n fostul su mediu familial, social i profesional.
Este n mod special cazul fotilor bol navi mintali, ale cror tulburri psihice au necesitat o excludere mai mult sau mai puin lung din mediul lor de viat obis nuit Remsertia lor socioprofesional va fi
rezultatul reuitei readaptrii* lor, cnd aceasta este posibil
RELAXARE (engl relaxation) Metod de tratament care, cu ajutorul unor tehnici bine definite ce produc o stare de destindere muscular mai mult sau mai puin voluntar, caut s reduc tensiunea, anxietatea, dezechilibrul emoional al unui subiect, acionnd n mod specific asupra activitii miotonice i a sistemului neurovegetativ.
Metoda cea mai utilizat n Frana rmne tramingul autogen, inventat de un psihiatru berlmez, J H Schultz, pentru care principiul acestei terapii este acela de a induce, pnn exerciii fiziologice i raionale
determinate, o deconectare general a or gamsmului, care, pnn analogie cu vechile cercetri asupra hipnozei, permite toate realizrile proprii strilor sugestive auten tice' (- TRAINING AUTOGEN ) Avem aici,
aadar, dou elemente comune pentru numeroase relaxri instaurarea unei stan de destindere fiziologic antagonist ace leia de stres sau de anxietate i inducerea unei stan de contiin modificat, nrudit
cu hipnoza Terapeuii care practic trai-rungul autogen (n forma sa original sau
jjfc

T
M una din numeroasele variante) pot pn-ritegia una sau alta dintre aceste dou caracteristici, n funcie de obiectivul re laxni sau de indicaie Marea suplee a utilizrii, asociat cu o real eficacitate, au
contribuit la succesul nc actual al metodei (N Sinelmcoff),
O alt tehnic de relaxare cu un punct de plecare mai fiziologic este aceea pro movat de E Jacobson la Chicago, care vizeaz s obin o destindere provocat de contientizarea repausului muscular nsui,
n aa fel nct pacientul s poat ajunge la o veritabil dominare a activitii sale mo-toni si la odihnirea cortexului su' De unde preconizarea utilizm ca n biofeed back*, a unei autoencefalografn pe care
subiectul o poate controla n timpul se dintei Destul de apropiat de aceast metod, eutonia propus de G Alexander urmrete regsirea armoniei corporale pnn executarea cu minimum de consum
energetic a unor micri naturale si armo moae ale corpului O alt tehnic este aceea a lui J de Ajunaguena, numit reeducatie psihotomc, metod care vizea za s reia, pornind de la o poziie extrem de
regresiv si ntr o relaie transferential bine controlat, o dezvoltare psihomotone degajat de perturbatnle sale nevrotice infantile Reluarea acestei dezvoltri se va asocia cu o mai bun dominare a marufes
tnlor tomco-emotionale ale subiectului n relaia cu semenul Aceast metod, ca si precedentele, de altfel, poate face apel la comprehensiune si la o interpretare lumi nat de psihanaliz M Sapir a
demonstrat convingtor interesul pentru abordarea psihanalitic n materie de relaxare i o preconizeaz n toate aciunile terapeutice care depind de ea
BM- Aunol B Intwduction aux mlthodes de relaxation Privat Toulouse 1979, Sapir, M

RESPONSABILITATE
La relaxation, son dpprocbc psychanalitiquc, Dunod,Pans, 1979 Sinelmkoff, N ,Lespsycho-therapies, fid M A Pans, 1987

RESPONSABILITATE (engl habihty) Obligaie de a da seama de actele sale, n faa anumitor instane, potrivit unor proceduri bine determinate.
Responsabilitatea poate fi, de asemenea, necesitatea sau obligaia moral, intelec tual de a ndeplini o datone, un angajament, sau de a repara o greeal Responsabili tatea luat n considerare n afara con
ceptelor procedurale, nglobeaz si noiunile de competent, de putere, de direcie sau de luare n sarcin Pe plan strict juridic, exist mai multe tipun de responsabilitate, dup cadrul n care aceasta se
nscrie
Responsabilitatea ci vil asigur protec tia individului permind persoanei lezate de comportamentul autorului actului s obin repararea prejudiciului suferit Codul determin dou tipuri de responsa
bilitti civile responsabilitatea contractual si responsabilitatea extracontractual (sau delictual) Responsabilitatea civil este contractual atunci cnd rezult din inexe cutia uneia din obligaiile asumate
pnntr un contract ncheiat ntre dou pri care, pe baza articolului 1147 din Codul civil, sta tueaz un drept la repararea daunei care rezult din acea mexecutie Responsabili tatea civil este delictual cnd
se bazeaz pe articolul 1382 din Codul civil, care dispune Once fapt care cauzeaz seme nului o daun l oblig pe fpta la plata daunei " Iar articolul 1383 stipuleaz Fie care este responsabil de dauna
pe care a cauzat-o nu numai cu fapta, ci si pnn negii jenta sau imprudenta sa "
Din 1936, Curtea de casaie consider c ntre medic i clientul su se ncheie un adevrat contract care presupune angaja mentul [ ] de a-1 trata j ] contiincios si RESTAURAI* FUNCIONALA
atent [ l conform cu datele certe ale tim tei" Medicul nu are totui dect obligaii generale de prudent i srgum"
n toate cazurile, ns, trebuie ca reclamantul s fac dovada c a suferit o daun (cert, actual i direct), c a fost comis o greeal si c o legtur de la cauz la efect exist ntre greeal si daun
nainte de 1968, un subiect n ,stare de alienare mental" se putea vedea exonerat de responsabilitate ncepnd cu legea din 3 ianuarie 1968, care reformeaz dreptul majorilor incapabili, lucrurile s au schim
bat ntr adevr, legea dispune ca acela care a cauzat o daun semenului, sub influ enta unei tulburri mentale nu este mai puin obligat la plata daunei' Medicii din spitalele publice sunt civilmente irespon
sabili, iar dac este vorba de o greeal grav sau de un neajuns n organizarea si funcionarea serviciului, spitalul este acela care i va asuma responsabilitatea Numai tribunalul administrativ este competent
n ceea ce privete acordarea de eventuale despgubiri Cu toate acestea, dac medi cui a comis o greeal personal n afara serviciului sau cu prilejul unei consultaii private, el este civilmente responsabil
n fata tribunalelor de drept comun Bolnavii spitalizai prin plasament voluntar sau din oficiu sunt uneori externai provizoriu Dac ei cauzeaz daune n cursul acestor concedii, tribunalele administrative
consi der c spitalul este obligat s repare prejudiciul este aplicarea teonei responsa bihttii fr vin
Responsabilitatea penal are temeiun diferite de cele precedente Ea este angajat pnn faptul violm unui text de lege for mala, fie c din aceast violare a rezultat sau nu un prejudiciu Exist, totui, cteva
cazun de exonerare de aceast responsabilitate penal Acesta este cazul atunci cnd acuzatul era n stare de demen n

momentul aciunii sau a fost constrns (de o for creia nu i a putut rezista" (art (64 din Codul penal) Judectorul de instrucie este cel mai adesea acela care pronumt starea de demen', dup expertiza
psihii atnc a acuzatului
Medicii i angajeaz responsabihtaKed profesional n cazul n care au nclcat una din dispoziiile Codului de deontologie medical, medicii de spitale sunt, n afair de aceasta, pasibili de sanciuni n fata
urnei comisii de disciplin si n fata unei corni SH chemate s judece competenta profesito nal

RESTAURARE FUNCIONAL
(fr restaurat/o/l fonctionnelle) Reapariie pariala sau totala a unei funcii (limbiaj, vz etc.) vtmate n urma unei leziuim cerebrale.
Multiple mecanisme pot fi invocate pentru a explica revenirea unei funcii dujpa lezarea substratului ei nervos 1) restatbi lirea, care postuleaz o reprezentare ire dundant a funciei n cadrul unei regiujni
specializate a cortexului cerebral functtia preluat de prile intacte ale acestei regi uni este restabilit, identic cu aceea caire se exercita naintea leziunii, 2) reorgami zarea care presupune un sistem n care
o performant poate depinde de mai muilti centri corticah un centru cruat de leziume poate prelua funcia, chiar dac perfcor mantele sunt n acest caz realizate datomt unor strategii difente Oricare ar fi
meca msmul pus n joc, restaurarea funcionaal face dovada unei plasticiti caractenstuce sistemului nervos central Numeroi factcon pot afecta mecanismele de restaurare ei pot tine de individ (sex,
vrst, expenemt anterioar etc ), de natura leziunii i c de durata evoluiei, precum i de condiii pcost lezionale (reeducarea, de exemplu)
RORSCHACH

MTMOANTEROGRAD. Se spune despre o amnezie privind evenimnente recente i evenimente vechi.

RITUAL OBSESIONAL (engl obsei
sional ritual) Comportament pe care nosotogia psihiatrica moderna H include in simptomatologia tulburrilor obsesio-nal-compuisive.
Aceste comportamente se manifest pnn verificri*, exces de igien (splarea exa gerat a minilor, de exemplu) sau cura rea de obiecte sau vesminte, pe care subiectul se simte obligat s le efectueze ntr
o ordine predeterminat si adesea iterativ
El are contiina inutilitii acestor acte, chiar dac mrturisete c pnntr un fel de superstiie, le acord o valoare magic Aceste ritualuri obsesionale l fac s piard mult timp, mergnd pn acolo nct
punnd la socoteal si unele verificri s fie mpiedicat s si ndeplineasc sarcinile profesionale Uneon avem de a face cu simple mici mnu pe care anturajul le privete cu indulgen, dar activitatea
compulsiv a subiectului l poate duce la efectuarea de ritualuri complexe si inter minabile, n care el implic familia Singurul rol, neexplicit, al acestor ritualuri este reducerea anxietii
ROOERS (Cari) Psihopedagog american (Oak Park, Illinois, 1902 - La Jolla, California, 1987).
Provenit dintr-o familie protestant foarte religioas, el oscileaz mult vreme ntre dou orientri n aparent contra dictom fenomenologia i existenialismul, pe de o parte, expenmentalismul si scien ti
smul, pe de alt parte n 1939 fondeaz un centru independent de psihopedagogie la Rochester (statul New York) Scrie n acea perioad The Clinica! Treatment of the Problem Child, iar apoi devine profesor
la universitatea din Ohio (1940)
Abordarea de ctre Rogers a problemelor (pe care mai trziu o va califica foarte exact, ca fund nondirectiv , vorbind de predilecie despre abordarea centrat pe client) marcat n acelai timp de influenta
lui S Freud si a lui J Deway este profund original Concepia sa despre terapie experimentat cu schizofrenicii si aplicat m implicarea direct terapeut-bolnav fr distantiere medical si/sau psihanalitic
va fi modelul unor reluri nondirectiviste ulterioare, esentialmente franceze Par seste cariera universitar n 1963 pentru a se consacra cercetm, n California, dar metoda sa s a generalizat la nvmnt, n
pofida propriilor lui reticente Principalele sale scrieri sunt Psihoterapie si relaii umane (1942), Client Centered Therapy (1951), Dezvoltarea persoanei (1961)
RORSCHACH -> TESTUL SAU PSIHO DIAGNOSTICUL RORSCHACH SADISM (engl sadism) Ansamblu de perversiuni sexuale a cror satisfacere depinde de durerea moral sau fizica exercitata asupra
semenului
Termenul sadism apare n limba fran cez nc din anii 1830 dar este introdus n psihopatologie o dat cu acela de masochism de ctre R von Krafft Ebmg n 188^ si reluat de S Freud si de tradiia
psihanalitic Freud, dup ce, n 1920 a formulat ipoteza impulsiei mortn definete sadismul ca pe o parte a acestei impulsii care aliat cu impulsia sexual, este onen tat spre exterior Sadismul presupune o
cale activ a agresivitii fat de semen nu ntotdeauna legat de punerea n scen a unor fantasme sexuale La copil, mai ales, o astfel de impulsie apare n stadiile sadic oral si sadic anal Cnd se refer la
actul sexual, sadismul este de luat n consi derare laolalt cu opusul su masochismul (sadomasochism)
Bibi Davison G C Nealc J M Abnorma! Psychology Wiley New York 1982 Stekel W Sadism aml Masochism The Psychology oi Haticd aml Cruelty Grove Press New York 1963-1964
SADOMASOCHISM (engl sadomaso chism) Cuplu de termeni complementari care caracterizeaz un dublu aspect fundamental al vieii impulsionate, sadismul* i masochismul*
SALAT DE CUVINTE (engl word salad) Amestec de foneme i de cuvinte bizare (termeni vulgari, tehnici i neologisme) care nu au nici o semnificaie pentru asculttori
Expresia a fost creat de A Forel pentru a descrie o tulburare de limbaj nrudit cu aceea a schizofrenicilor si care se ntlnete frecvent n formele delirante paranoide ale schizofreniei
SNTATE MENTAL (engl mental
health) Capacitate a psihismului de a funciona n mod armonios, agreabil, eficient i de a face fa cu suplee situaiilor dificile, putndu-i regsi echilibrul" (J. Sutter).
Face parte din conceptul mai general de sntate .deplin bucurare de prosperi tatea social, mental si fizic i nu numai absenta maladiilor sau deficientelor", dup
SNTATE MENTALA

definiia dat de Organizaia Mondial a

Dup cum vedem, noiunea de adaptate la mediu are o mare importan n ceea ce privete bunstarea mental", care ne prf-ocup aici Aceasta subnelege, ntr-adf vr, c individul sntos mental este
acela care triete n armonie cu anturajul sli, deci este bine inserat n familie si societate El trebuie, de asemenea, s se bucure de un echilibru mental satisfctor, fund det-i capabil s si rezolve conflictele
att n interiorul, ct si n exteriorul su si s reziste diverselor frustrri, inevitabile n viata cu ceilali Acela care nu reuete nu se va putea bucura de aceast bun sntate mental, deoarece risc s si
exprime conflictele nerezolvate ntr o nevroz sau chiar s se decompenseze cu totul si s piard contactul normal cu realitatea de venind psihotic
Iat de ce societile noastre occidentale s au organizat n aa fel nct s dezvolte politici de igien mental* si de prevenire a maladiilor psihice Aceste politici, care pot avea un cost economic important,
nece sit n prealabil o bun cunoatere a tref butnelor n materie de sntate mental Epidemiologie* este aceea care permite (O asemenea cunoatere Primele anchete epidemiologice psihiatrice dateaz
de l<a nceputul secolului al XIX lea A Bnghann ar fi realizat prima anchet de acest fel m Connecticut (Statele Unite), n 1812, apo A Halhday, n Marea Bntame, n 1828 , P R Holst, n Norvegia, n 1852
si E Jarvis.n Massachusetts (Statele Unite)), ta 1854 Aceste cercetri au fost urmate de multe altele, toate avnd n vedere ameho rrea asistentei psihiatrice, pentru a (P extinde la toi cei care puteau avea
nevoite de ea i adaptnd o la realitatea morbida iau premorbid pus astfel n evideni Cunoaterea acestor trebuine permitte
atingerea obiectivelor bine definite de ctre H Hafnernl979
- asigurarea utilizm adecvate a orga nismelor deja existente,
- programarea raional a noilor struc tun de prevenire sau de tratament,
- determinarea prioritilor, ceea ce ne cesit nu numai o bun cunoatere a tre buintelor, ci i o evoluie precis a gradului de urgent a fiecreia, n funcie att de gravitatea tulburrilor si de riscurile de
mortalitate ct si de sarcina care revine familiilor si comunitii (P E Munoz)
Dar politicile de sntate mental vor depinde si de definirea necesitii de asis tent psihiatric, necesitate care este van abil de la o naiune la alta, de la o cultur la alta, de la o epoc la alta , Necesitatea
perceput' de subiect sau de grupul social respectiv este condiionat, att calitativ, ct si cantitativ de faeton extramedicali (soci ah, culturali sau economici), care au un caracter dinamic, schimbtor, pnn
simplul fapt al ofertei de servicii care multiplic cererea De asemenea, s a trecut de la o lung perioad de mare instituionalizare (creterea numrului de patun n spitalele psihiatrice, din anii 1840 si pn
n anii 1960, n proporii considerabile) la faza actual a ,dezinstitutionahzni" paturile fiind nlocuite pnn multiple structun inter mediare.modificndu se, totodat, necesi tatea asistential, ca si cennele
publicului, ale pacienilor si familiilor acestora
Aadar nu exist politic de sntate mental care s nu depind de condiii economice, culturale si sociale, ca si de atitudini mentale colective fa de nebunie si de bolnavii mintali Ceea ce explic faptul c
politicile sunt att de difente de la o ar la alta i c uneon rmn de-a dreptul iluzom
Bfti- Jamsse M P , Individual Differences Stres and Health Psychology, Spnnger Verlag, New
467 SCALA BNET-SMON
York Heidelberg London, Pans, 1988, Siva-don P Down J La snte mentale, Pnval, Toulouse, 1979 Collectif Association inter nationele de psychiatne de l enfant et de l ado lescent et des professions associees Nouvelles
Approihes de la snte mentale de la naissance a l adolescente pour l enfant et sa familie L Expansion suentifique frnase 1986

SCALA BINET-SIMON (engl Binet-Simon scale) Scala care exprim dezvoltarea inteligenei, constituit dintr-o serie de mici probe concrete, scurte i variate, apropiate de situaiile din viaa
curent i care fac apel la judecat, nelegere, raionament.
Aceast scal a fost publicat de A Binet si T Simon, n L Annee psychologique, n anii 1905 1908 si 1911 Sunt precizate modalitile de aplicare a fiecrei probe si de evaluare a rspunsurilor Probele si
tipurile de rspunsun cemte sunt gradate si corespund, n principiu unor vrste de la 3 la 13 "ani Scala furnizeaz o evaluare a , vrstei mentale" a unui subiect adic a vrstei unor copii normali care dau n
mod obinuit rspunsunle date de subiect Scala era conceput iniial n aa fel nct s evalueze ntrzierile de dezvoltare ale unor copii susceptibili s beneficieze de un nvmnt special
Scala Binet-Simon a cunoscut o notone ae mondial si a fcut obiectul a nume roase adaptri, mai ales n Statele Unite, datorit cercetnlor unor psihologi ca L M Terman Din ea deriv si scalele lui D
Wechsler n Frana, R Zazzo si grupul su au publicat n 1966 o revizuire inti tulat Nouvelle Echelle metnque de Tintelligence" (N E M I)
SCAL DE EVALUARE (engl ratmg scale) Instrument de msurare care
permite cuantificarea unor aspecte ale psihopatologiei.
Vorbind despre psihometne, F Galton (1879) nelegea prin aceasta faptul c trebuie s se aplice noiunea de msur operaiilor mentale si c se dorea s se dea psihologiei statutul unei tiine Msurarea este
posibil n comparaie cu datele eta lonani Cutare populaie de anxiosi perfect caracterizat a primit de exemplu, cutare not medie la o scal a anxietii, n mo mentul validm sale iniiale Putem de acum
s l definim pe un anxios prin nota sa la aceast scal, comparndu l cu un alt subiect si urmnndu i evoluia determinat de tratament
Pe cnd n testele mentale stimuln n sunt prezentai subiectului ntr o situaie strict standardizat, scalele de evaluare u dau posibilitatea observatorului, ntr o situaie semistandardizat s formuleze o
judecat cu privire la prezenta anumitor simptome Observaia clinic este astfel codificat Cercetrile clinice pot fi n mod legitim comparate
Exist mai multe tipun de scale de eva luare, dup coninutul lor, dup utilizator (infirmier, medic, pacientul nsui n cazul scalelor de autoevaluare) si dup sistemul de cotare Cotarea poate fi dihotomic
(simptom prezent sau absent) sau graduat Graduarea permite aprecierea simptomelor dup intensitatea lor sau dup frecvent Exist, de asemenea, scale n funcie de tipul de patologie explorat
EVALUAREA Evaluarea du
c global Observatorul
formuleaz o judecat global asupra mten sittn patologiei Uneon se pune problema apreciem schimbm constatate de la o exa minare la alta se va spune, de exemplu, c pacientul este foarte ameliorat,
ameliorat,
neamehorat, agravat" (opiune irtre 4 puncte de graduare) Acest tip de scal corespunde modului de gndire sintetic al psihiatrului sau psihologului Cu toate acestea, ponderea acordat diferitelor aspecte
clinice ale tabloului global poate varia de la un obser vator la altul, iar cliraciemi vor cota dife rit unul si acelai pacient ncercndu se standardizarea evalum globale, s a propus (Scala CGJ = Climcal
Global Judgment) s se aib n vedere n mod succesiv
- intensitatea tulburrilor
- schimbarea stm bolnavului
- eficacitatea terapiei, care corespunde la dou dimensiuni diferite aciunea bene fic a tratamentului si eventuale efecte indezirabile
Se poate, de asemenea, s nu fie luate n considerare dect un numr redus de simptome cheie ' socotite eseniale (M Freyhan) care s ghideze judecata global, dar alegerea acestor simptome duce adesea
la discuii
Inventare generale Aceste instrumente de evaluare permit s se ntocmeasc un inventar de simptome si de alte caractens tici ale bolnavului (antecedente, factori declanatori etc) Astfel, PSE (Present State
Examination), de origine britanic a fost utilizat n anchetele epidemiologice internaionale ale O M S
AMDP, de origine german, dar rspn dit n rile francofone, cuprinde 4 pri psihopatologie, examen fizic, antecedente si tratament Fiecare item al inventarului psihopatologic este definit cu grij de un
glosar, n aa fel nct toi observatom s coteze acelai lucru
Inventare pentru pnhoze funcionale Acestea permit aprecierea severitii marilor psihoze Cea mai cunoscut si mai bine validat dintre aceste scale rmne BPRS (Bnef Psychiatnc Ratmg Scale a lui
SCALA DE EVALUARE

J Overall i DGorham, 1962) n Frana, BPRS, ca i numeroase alte scale, au fost adaptate si validate de P Pichot
Scale specifice Acestea se limiteaz la unele categorii diagnostice Pentru a se evalua intensitatea unei depresii s a recurs n general, la scala de depresie a lui M Hamilton(1960) care cuprinde 23 de itemun
cotate dup o graduatie de la 3 la 5 grade Scala lui S Montgomery si M Asberg regrupeaz IO dintre cele mai sensibile itemun la schimbare n condiiile tratamentului cu antidepreson, ntr un mstniment de
evaluare global a psihopata logici CPRS (Comprehensive Psychiatnc Ratmg Scale a lui Asberg si colaboratorii 1978) MADRS este deosebit de util n obiectivarea efectului unui nou antidepresor
Pentru a evalua intensitatea anxietii nevrotice se utilizeaz adesea scala de anxietate Hamilton cupnnznd 14 itemun cotate de la O la 4 (-* CHESTIONAR DE ANXIETATE) Un studiu matematic al rezul
aelor n populaiile de anxiosi analiza factonal, a artat c aceste 14 itemun ar corespunde unui factor general de anxietate si unui factor bipolar care acoper semnele fizice si semnele psihice ale anxietii
Alte instrumente, ca scala L Covi sunt mai puin utilizate n Frana D Sheenan a pro pus un instrument mixt care recurge la scal si la chestionar Chestionarul este o autoevaluare, adesea slab corelat cu
hetero-evaluarea de ctre clinician, n special n domeniul anxietii

CALITI METROLOGICE O scal trebuie s fie

- vahd, s msoare n mod efectiv ceea ce pretinde c msoar, n general, vii darea este realizat n pnmul rnd n raport cu un cntenu extern, de exemplu pnn compararea cu o scal clasic, deja
verificat, SCALELE DE INTELIGENTA WECHSLER
caz n care vorbim de validitate concurent, un alt procedeu de validare const n a studia structura nou scale pnn procedeul matematic al analizei factonale,
- sensibil, s permit diferenierea unui numr suficient de grade ale simptomatologiei, de exemplu pentru a lua n seam simptomele de slab intensitate,
- fidel, s dea aceleai rezultate atunci cnd starea pacientului nu s a schimbat ntre dou evaluri (fidelitate temporal) si cnd pacientul este cotat de doi judectori dife nu (fidelitate interjudecton)
Concordanta ntre judecile observatonlor se ameho reaz pe parcursul antrenamentului n cotare Acest antrenament, ncepnd cu nregistrrile la magnetoscop, face parte din pregtirea obinuit a unei
cercetri clinice
Numrul de mijloace indirecte face s vneze rezultatele la scalele de evaluare Unu observatori au tendina de a supra estima sau de a subestima simptomele Ei pot s'atribuie ansamblului itemunlor o not
medie (tendin central) sau o not similar (efect de halou) Antrenamentul n cotare si recursul sistematic la observaii multiple diminueaz nscul de eroare Cu toate acestea, la un nivel fundamental, difi
cultatea, chiar contradicia, provine din aprecierea obiectiv a subiectivitii D Bobon prefer s vorbeasc de msu rare obiectiv a ceea ce pacientul expnm si a ceea ce clinicianul observ Din aceast
perspectiv, scalele de evaluare au permis indiscutabil aprofundarea concepiei noastre despre semiologie i despre psihopatologie
BtW Guelfi J D Semiologie et cchelles d'lvaluabon en psychiatne de l adulte", L 'vo-lution psyctuatnquc, 48, 1983, pp 485-505

SCALELE DE INTELIGENT WECHSLER (engl Wechsler IntclligenceScahs) D Weschsler a elaborat mai multe scale de inteligen utilizate din plin Pnma n ordine cronologic (Wechsler Bellevue Scale) a fost publicat n 1939 apoi revizuit n 1955, cnd a fost de
numit Wechsler Adult Intelligence Scale (Scala de inteligen Wechsler pentru aduli) Ea cupnnde ase probe verbale si cinci probe de performan (neverbale) Rezultatele sunt notate inndu se seama de
vrsta subiecilor (de la 16 la 60 de am si peste) Scala aceasta permite obinerea a trei Q I (deviaie n raport cu media, fr refennt la o vrst mental") Q I glo bal, analizat n Q I verbal i Q I perfor
mant Wechsler a publicat ultenor scale de acelai tip adaptate la subieci mai tineri Scala de inteligen Wechsler pentru copii (engl Wechsler Intelligence Scale for Children sau WISC), pentru subieci de la
5 la 16 am (1949), Scala de inteligent Wechsler pentru penoada precolar si scoal primar (engl Wechsler Preschool and Pnmary School Scale of Intelligence sau WPPSI), pentru subieci n vrst de la 4
la 6 ani (1972

SCHEM CORPORAL (engl body scheme) Reprezentare mai mult sau mai puin contienta a corpului n aciune sau imobil -, a poziiei sate n spaiu, ca i a posturii
diferitelor st
Vp*Ptca<
l&conw
f|*Srtnde<
' fttundatii
Aceast reprezentare rezult esenial mente din integrarea informaiilor senzo nale multiple, att exteroceptive (vizuale, tactile si auditive), ct i propnoceptive (cenestezace si kmestezice), mai ales vesti
bulare, musculare, articulare, tendinoase Noiunea de schem corporal a pus cteva probleme, date fund onginile sale, modelul dualist somato-psihic de la nceputurile psihologiei Ea se situeaz n acelai
timp de partea sensibilului (somatoestezie)
i contiinei (de sine), fund tot-conceput drept consecina unei i de experiene senzonale multiple f ta un dat imediat al vieii contiente Dar ambiguitatea sa nu trebuie s ne mpiedice t-o utilizm,
deoarece, aa cum a sens O Gusdorf n Descoperirea de sine, de barasndu ne de ea ar echivala cu a ne lansa ntr o sene de munci ale lui Hercule spre a realiza o economie destul de mic i den zone"
Termenul ca atare a fost creat n 1923 de ctre neuropsihiatrul vienez R Schilder El a descoperit n pnmul rnd ansamblul datelor cenestezice si senzonale furnizate de corpul nsui Dar treptat s a extins la
un ventabil complex de reprezentn si de semnificaii simbolice care pun n joc ntreaga personalitate, acest fenomen fund un produs n acelai timp al nnscutului si al dobnditului al ereditii si al
mediului
Cercetnle recente de neurofiziologie si de neuropsihologie au permis s se disting dou noiuni mai mult sau mai puin confundate n literatura neurologic Un pnm nivel de tratament al informaiilor
senzonale permite elaborarea unei imagini a corpului, suport al expenentei contiente a corpului nostru perceput ca un corp identificat Expenenta corpului definit ar rezulta din tratamentul de informaii
senzonale cu pnvire la poziia difentelor pri ale corpului si cu pnvire la poziia corpului ntr un spaiu de referin ego centrat" (F Paillard, 1980) Aceast con cepie despre schema corporal se apropie
foarte mult de aceea elaborat, n 1911, de Head i Holmes, pentru care schema corporal este de conceput ca un nistru ment de msurare a schimbnlor de postur contiente sau incontiente

SCHEMA CORPOHALA
ACHIZIIA DE CTRE COPIL A SCHE MEI CORPORALE Schema corporal nu este nnscut, ci se construiete n cursul dezvoltm ntr-adevr, integrarea sen zori motone este progresiv La natere,
copilul nu este contient de lumea care l nconjoar, nici de corpul propriu si cu att mai puin de separarea dintre corp si lume Reflexele arhaice sunt acelea care pun n joc senzaiile tactile si auditive
(aflate la originea reaciilor de aprare) sau orale (sugerea obiectelor) Reaciile zise scheme preformate de comportament' (apucare evitare, scormonire), dei lipsite de orice semnificaie pentru copil i
permit un nceput de orientare n spaiu
Este clasic s se admit c de la natere la aproximativ 3 luni informaiile furnizate de diferitele modaliti senzoriale nc nu sunt coordonate Schema corporal ar fi deci limitat la unele subspatu locale Cu
toate acestea, prezenta de rspunsuri postu rie antigravitare foarte adaptate, existenta de interaciuni precoce ntre sistemele senzonale (de exemplu,ntre sensibilitile vizual si vestibular, tactil si
vizual) ne las s credem c formele primitive ale schemei corporale ar putea fi observate foarte de timpunu n dezvoltare Maturatia, pe parcursul primelor trei luni de viat, a structurilor nervoase permite
o difereniere progresiv a informaiilor propnoceptive si exteroceptive si apariia primelor coordo nan senzori motorii care asigur un tra tament spaial al informaiilor senzonale Sugarul devine ncetul cu
ncetul capabil s i disting corpul de obiectele mediului nconjurtor El devine, de asemenea, ca pabil s utilizeze schema corporal ca pe un sistem de referin care permite loca lizarea si apucarea
obiectelor n raport cu poziia propriului corp n spaiu
471 SCHEMA CORPORALA

Integrarea celor trei modaliti de senzaie, vizual, tactil i kmestezic, ncepe ctre vrsta de 6 luni Obiectele percepute prin vz i vor permite recunoaterea diferitelor pri ale corpului, acestea sunt duse
la gur n aa fel nct, puin cte puin, copilul ajunge s disting ceea ce depinde de propria sa micare si ceea ce aparine lumii exterioare Astfel ncepe att recunoaterea obiectului, ct si aceea a corpului
propriu Acestea sunt n curnd urmate de o schi de anticipare a per ceptiei, iar ncepnd de la vrsta de un an, aa cum a artat H Wallon, apare motili tatea intenional' proiectat n direcia obiectului
Are loc elaborarea spaiului obiectiv, distinct de corpul propriu prehen siunea ncetnd de a mai fi un reflex auto mat de gra^pwg se supune controlului voluntar motricitatea este acum o activi ae tot mai
dirijat spre un scop si dotat cu semnificaii Verticalizarea confirm aceast evoluie mai nti prin achiziia pozitiei vasezat (6 luni), apoi prin ederea n picioare (9 luni) si, n sfrit, mersul (l2-16 luni)
O dat cu achiziia deplasrilor auto nome, apoi a mersului schema corporal, de acum constituit, se modific si se com picteaz prin elaborarea unei reprezentri fr ncetare rennoit a corpului mobil n
mediul nconjurtor n continuare schema corporal se desvrete prin achiziia limbajului Ea atinge definitiv nivelul gnozic simbolic o dat cu apariia dominantei laterale (n general, dreapt) care se
fixeaz ctre vrsta de 5 sau 6 ani, vrst de la care se produce, n caz de amputatie, fenomenul membrului fantom Trebuie s se ajung la vrsta de aproximativ 6 ani pentru ca un copil s fie capabil s
fac distincie ntre mna sa dreapt si cea stng
Funciile imitative intervin i n con stituirea schemei corporale, permindu i
472
copilului s pun n relaie corpul su cu acela al semenului Astfel, pentru Wallon construcia schemei corporale i aceea a percepiei celuilalt depind de acelai proces de dezvoltare O concepie similara
gsim n abordrile psihanalitice (de exem piu F Dolto 1980), care fac, de asemenea distincie ntre schema corporal i ima ginea corpului Pentru psihanaliz, schema corporal care este n parte
incontient dar si contient sau preconstient, rapor teaz corpul actual n spaiu la experiena imediat Ea este, n principiu, prea puin sensibil la variaiile mtenndividuale la o vrst egal, va fi aceeai
pentru diferii indivizi din specia uman Invers, imaginea corpului care este ntotdeauna mconsti ent, este proprie fiecruia ea este legata de subiect si de istoria sa, reprezint sinteza vie a experienelor
emoionale ale subiec tului fund constituit din articularea dinamic a unei imagini de baz a unei imagini funcionale si a unei imagini a zonelor erogene, loc privilegiat de expn mare a impulsiilor
TULBURRILE SCHEMEI CORPO RALE Tulburrile minore ale schemei corporale (slab lateralitate, dificulti de reperaj spaial) sunt destul de frecvente Se pare c frecventa acestor defecte minore de
structurare este mai ndicat la fotii nas cuti prematur
Tulburri mai importante ale schemei corporale se produc n urma unor leziuni ale lobului parietal (cazul leziunilor extinse la rspntia parieto temporo occipital a cortexului) Trebuie fcut deosebirea
ntre alterrile emisferei minore si acelea ale emisferei dominante n primul caz tulburrile se refer (la dreptaci) la juma tatea de corp stng, expnmndu se fie pnntr un sentiment de absen sau de non
apartenen a hermcorpului, fie pnntr-o hemiasomatognozie care poate merge

fo
mi
plot ta incontienta total a acestuia n tU de vtmare motorie concomitent ^hemiplegie), apare adesea o anosognozie, adic o nerecunoastere a tulburm motorii lovete acea jumtate de corp, tul burnle
rmnnd localizate la aceasta n mei un caz ele nu ating veritabila contiin a corpului (conscience du corps) n ntregul ei Dar leziunile emisferei dominante determin o asomatognozie global centra ta
pe sindromul Gerstmann si pe auto topoagnozie*
Sindromul Gerstmann asociaz o agnozie digital cu incapacitatea de a distinge dreapta de stnga, o apraxie constructiv o agrafie si acalculia Ct poveste autotopo agnozia ea se caracterizeaz prin imposi
bihtatea pentru pacient de a recunoate si a numi diversele pri ale corpului Este deci vorba de o vtmare a activitilor simbolice si semantice fr ndoial m raport cu o extindere a leziunilor n regi uni
vecine cu lobul temporal
Vedem astfel c, prin studiul genezei si prin acela al patologiei sale, schema cor poral poate fi definit la dou niveluri pe de o parte, acela al unei .structuri primare de integrare somatognozic
polisenzonal nemijlocit', a crei vtmare se manifest pe hemicorpul minor pe de alt parte, acela al unei structuri secundare cu mij locire verbal, dezvoltat la nivelul emi sferei majore (R
Angelergues), structur a crei vtmare determin o tulburare general a cunoatem corpului, acest nivel confundndu se n mod indiscutabil cu acela al activitilor simbolice inerente gndirii
reprezentative sau operatorii (J Piaget)
Bibi Schilder, P L'image du corps Galhmard Paris, 1970, Warner, J Werner H TTieBodvftaxepf.RandomHouse.New York, 1965
SCHIZOFAZIE (engl schizophasm) Limbaj patologic fcut din neologisme i din cuvinte deformate, care nu respecta structura gramatical sau sintactica, total incomprehensibil pentru anturaj. Termenul,
creat de E Kraepelm desem neaz deci o alterare deosebit de grav a exprimrii verbale care nsoete disoci erea mental si discordanta afectiv n formele paranoide si autistice ale schizo fremei ntr un
stadiu destul de avansat al acesteia
SCHIZOFRENIE (engl schizofrenia) Psihoz grav care survine la adultul tnr, de obicei cronic, din punct de vedere clinic caracterizat prin semne de disociere mental, de discordan afectiv i de activitate delirant incoerent, care, n general, determin o rupere a contactului cu lumea exterioar i o repliere autist.
Pornind de la dementa precoce definit de E Kraepelm drept psihoz cronic endogen care survine la sfritul adoles centei si evolueaz ntr un mod deficitar progresiv, E Bleuler va rspndi, n 1911,
conceptul de schizofrenie' (de la gre cescul schizem, a despica' si fien, spirit ), termen pe care l a creat n 1908 Utiliznd nvtura freudian, pe care i a transmis o asistentul su C Jung, magistrul
psihiatriei zuncheze public, n marele Tratat de psihiatrie (Haiidbuck der Psychiatne) al lui Aschaffenburg, celebra sa lucrare intitulat Dementia praecox, oder die Gruppe der Schizophreme" (1911)
Numesc dementa precoce schizofrenie deoarece, dup cum sper s demonstrez, despicarea (germ Spaltung) diverselor funcii psihice este una din caracteristicile sale cele mai importante Pentru
comoditate, folosesc termenul

473 la singular, cu toate c grupul cuprinde realmente mai multe maladii"

Contestnd noiunea de evoluie demenial susinut de predecesori, B leu Ier definete grupul schizofreniilor ca pe un grup de psihoze a cror evoluie este fie continu, fie fazic i care se caracterizeaz
prin despicarea funciilor psihice (com plexe independente de care depinde uni tatea personalitii, aceasta fund dominat cnd de unul cnd de altul dintre aceste complexe [germ Komplexen] sau tendine
[germ Strebungen]), prin tulburri ale asociaiilor de idei, responsabile de blocn, ca si prin tulburri afective care vdesc discordant si ambivalen
Mai trziu, Bleuler va preciza aspectul structural al schizofreniilor si va propune o dubl dimensiune fundamental nega tiv sau deficitar marcat de disocierea vietn psihice (ceea ce a fcut ca pn atunci
aceti pacieni s fie considerai demeni) si accesorie pozitiv, eliberat de dimensiunea precedent (este vorba de delirul generator de iluzii si halucinaii care sfrete pnntr un ,haos delinc' lipsit de once
logic si sistematizare) Bleuler va opera n acest grup al schizofreniilor, o diviziune n patru categorii
1) forma paranoid, esentialmente mar cat de producii delmce vagi si mcoe rente,
2) catatoma, exprimat psihomotor,
3) hebefrema, n care domin degradarea intelectului,
4) forma simpl, n care nu exist dect semne fundamentale care evolueaz insidios
Tocmai aceast diviziune n forme clinice va fi, n general, reluat de succe-son Unii,n special psihiatrii anglo-ame-ncam, vor extinde acest concept nosologic la aproape toate strile psihotice delirante
acute i cronice, cu excepia unui cadru
474

limitat rezervat paranoiei n Frana, n schimb, noiunea de alterare disociant a personalitii, motenit de la Bleuler, i permite lui H Ey s defineasc schizo frenia ca pe o psihoz cronic a crei
caracteristic este o transformare pro fund si progresiv a persoanei, care nceteaz a-si construi lumea sa n con ditiile comunicm cu semenul spre a se pierde ntr o gndire autist, adic ntr un haos
imaginar'
Trebuie ns recunoscut c n definirea clinic a schizofreniei persist o mulime de divergente aparente Acestea in adesea de concepiile etiopatogenice diferite pe care diferitele scoli psihiatrice le au sus
inut pentru a explica etiologia afeciunii Cci n ceea ce privete cauzalitatea si nsi natura maladiei s au dezvoltat nume roase ipoteze, bazate pe date mai mult sau mai puin sigure Aceste ipoteze se
regrupeaz n raport cu cele trei teorii cu privire la apantia tulburrilor mentale organogenetic, psihogenetic si socio genetic
IPOTEZA ORGANOGENETIC Aceasta i atribuie schizofreniei o cauz organic, socotind o o maladie somatic si n special cerebral Aa gndeau deja Kraepelm si Bleuler, iar succesorii lor se vor
strdui s o demonstreze, acumulnd numeroase date anatomo patologice si biologice Exist numeroase cercetri efectuate de histologi ca M Klippel, care susine noi unea kraepehman a demenei
epitehale' (1904), sau ca V M Buscamo, al crui raport din 1957 face bilanul acestor date histopatologice Vom arta aici doar datele actuale, obinute pnn noile tehnici de explorare cerebral Imagena pnn
rezo nan magnetic (I R M ) a permis punerea n eviden, n unele cazun de schizofrenie,
a UBOT modificri structurale ale creierului, destul de caracteristice creterea n volum a ventriculului al IlI-lea i a celor dou ventricule laterale, atrofierea hipocampului. Un studiu al lui W Saddath (1989),
aprut n New England Joumal of Mede cuie din 22 martie 1990, a putut compara starea cerebral a unor gemeni monozigoi (n vrst de la 25 la 44 de am), dintre care unul era schizofrenic S a putut
confirma, la bolnavul din pereche, aceast cretere a volumului ventricular si un hipocamp anterior mic", pe cnd nu exist deosebiri semnificative n grupul gemenilor normali de control (apte perechi
servind drept martor, din 15 perechi n care un gemen era bolnav) S a cutat, din aceeai per spectiv, o etiologic infectioas Exist, oare, un microb responsabil de schizo fi-erne 1? S a cutat timp ndelungat
un pre tins schizococ' atunci cnd, la nceputul secolului XX, s a constatat frecventa tuberculozei la ascendeni si la bolnavii nii n realitate era vorba de o simpl coincident, datorat, desigur, proastelor
condiii de igien n care triau acei bolnavi A continuat cutarea unui virus patogen, iar neurologul rus V Malis a crezut mult vreme c a descoperit virusul responsabil de maladie Dar mai ales pe terenul
tulburrilor biochimice i meta bohce au considerat cercettorii c este de gsit cauza organic a schizofreniei Deja J Moreau de Tours, n cartea sa din 1845 despre hai, susinea o teorie toxmic" a
alienm mentale Iar H B aruk si elevii si au putut provoca o stare de catatome experimental", n 1932, folosind toxine cohbacilare Cercettorii s-au orientat ns mai ales spre investigarea unor tulburri
metabolice Raportul lui Buscamo la congresul de la Zunch (1957) aduce numeroase argumente n favoarea unui
dismetabolism schizofrenic", care s-ar afla la ongmea bolii Ar exista n special o adevrat toxicoz ammc, smdroamele de tip schizofrenic ar fi declanate la om de substane cu structur anunic
Mescahna, dietilamina acidului hsergic, psilocibina produc halucinaii, pe cnd indoletilamina este catalepsizant Schizofrenia ar fi, n special la subiecii predispui pnn eredi ae, consecina unei toxicoze
armnice, mai ales pnn substane cu structur indolic, ale cror surse sunt complexe cea mai im portant pare tnptofanul, a crui decarboxi lare produce indoletilamina, a doua este tirozma, a treia
adrenalina
Exist n prezent un anumit consens n ceea ce privete existenta unei tulburri biochimice, n special la nivelul neuro mediatorilor smaptici Problema este mai degrab aceea de a se ti dac factorul
biologic este singurul determinant al maladiei sau dac nu cumva rolul su este doar s provoace o vulnerabilitate anorma la de care s profite ali faeton declana ton, de ordin biologic sau psihogenetic
Problematica este identic n ceea ce pnveste eventuala ereditate' a schizo fremei Numeroase studii genetice ale maladiei se repartizeaz n dou grupe de teorii monogenetice i pohgenetice Pn mele pun n
cauz o singur gen si o ongine biochimic, pe cnd celelalte pun n cauz o ongine funcional, cu corelarea dintre factoni genetici i circumstanele extenoare A R Kaplan a reunit 34 de studii ale unor
specialiti n genetic psihiatric, rezumnd datele problemei relaii genetice ntre schizofrenie i psihozele infantile, aspecte sociale i culturale, studii pnvind gemenii, cercetri imuno-logice etc Aceste
concluzii merg n sensul unei predispoziii sau fragiliti" la maladie ntr un studiu mai recent (1983),
475 R.M Murray a gsit, la gemeni, corelaii morbide extrem de semnificative cu pnvire la psihoza schizofrenic Astfel, pnntre gemena schizofrenici el a gsit 54% personaliti schizoide, pe cnd la
gemenii diagnosticai ca suferind de smdroame schizo-afective nu a gsit dect 10% per sonahtti schizoide ntr-un alt studiu, danezul C Schulsmger d rezultatele unei ' cercetri desfurate din 1962 n
1980 asupra ereditii n schizofrenie Pentm el exist un raport foarte clar ntre schizo freme si borderlme Preschizofrenicn prezint un deficit de atenie si de afectivitate legat de tulburrile cognitive si
afective din mica copilrie Tocmai la acest nivel evo Iuti v (care preced intrarea n schizofrenie, care ar depinde de ali faeton, declanatori) gsim corelaii ereditare n cercetarea sa, care se refer la 207
schizofrenici, corn parai cu 104 copii martori, urmrii timp de 18 am, C Schulsmger ajunge la urm toarele concluzii Strile schizofrenice nu corespund unui proces morbid care lovete un individ n plin
sntate, ci, dimpotriv, unei situaii evolutive ale crei pnme simptome ar fi survenit n cursul a diverse situaii stresante si la copii care au pre zentat dificulti afective n copilrie, cu mama, precum si
dificulti obstetncale " n ansamblu, aceste studii conduc la nlturarea originii pur ereditare a procesului morbid ca atare, reinnd doar noiunea de transmitere genetic a unei predispoziii, a unei
fragiliti nervoase" (Ey) care faciliteaz izbucnirea maladiei
PSIHOGENEZA SCHIZOFRENIEI Ct privete psihogeneza, datele sunt, de asemenea, extrem de numeroase si se repartizeaz dup trei mn curente psihanaliza, fenomenologia si patologia familial i a
tulburrilor comunicrii
476
n ceea ce privete psihanaliza, este tiut c S Freud, analiznd scrierile autobiografice ale preedintelui Schreber, suferind de o dement para-noid", a deschis calea unei cunoateri psihanalitice a
psihozei* El a artat c schizofrenia corespunde unei grave regre-sn narcisice", ceea ce a confirmat atunci acela care nc mai era discipolul si pne tenul su, Jung Acesta insist ndeosebi asupra noiunii de
psihoz latent, care ar deveni o psihoz real, schizofrenia, sub influenta unor faeton incontieni Deja n mtroversiune gsim refugiul n singurtate, atitudini ntuale, conduite anorexice si de abinere de la
mncare, conflictul ntre incontient si lumea exterioar care va explica retragerea narcisic, asociat cu pierderea comunicrii mterpersonale, sl birea interesului si exagerarea imaginaiei Avem de a face
cu o regresie, cu o dispantie a funciei realului si cu caracterul oniric al gndirii care se rtcete n iraional si subiectiv Schizofrenia este astfel o pierdere a elanului vital, o pierdere a voinei", de unde
acea refulare a realitii, acea disociere a realului Ct pnveste deh rul, el ar fi o tentativ de vindecare, o reconstrucie" Trebuie doar s notm c apantia sa nu este secundar si c nu con stituie esenialul
maladiei
Pornind de la aceste date (dezmvestirea realului si regresia la stadiul infantil), succesoni lui Freud discut dispoziiile nnscute n care ereditatea poate juca un rol, prepsihoza" n care se pune problema
relaiei materne, natura Eului si raporturile sale cu activitile instinctuale care l asalteaz si sfresc pnn a-1 invada, mecams mele de aprare ale Eului, ntre care delirul este pnn excelen arma care
neutralizeaz angoasa, permitndu-i bolnavului s perceap lumea altfel dect este, ntr-o proiecie delirant si halucinatone cvasiperma-nent(PC Racamier) La aceast refulare a tuturor afectelor angoasante, J Lacan adaug un element esenial pentru declanarea psihozei forcluzia Numelui-Tatlui,
respingerea total n afara universului simbolic al subiectului a acelui semnificant fundamental a crui ntoarcere" n con tiina subiectului s-ar face numai n realul" lumii halucinatom a schizofrenicului
Curentul fenomenologic. Curentul fenomenologic a produs si el numeroase studii asupra schizofreniei n Frana, mai ales E Mmkowski se va inspira din aceast filosofic n abordarea schizofrenicului El
preconizeaz intuiia si efortul de pene tratie" pentru a nelege structura vieii mentale care condiioneaz factorii instinctivo-afectivi Simptomele nu pot fi izolate n mod artificial ele trebuie sesizate
direct, n ansamblul lor, innd seama de faptele psihopatologice, nu din unghiul morbiditii, ci n raport cu contextul ge neral al vieii n spatele oricrui simptom ar exista deci expresia unei modificn
profunde si caractenstice a ntregii perso nalitti umane Pentru Mmkowski, ar fi vorba la schizofrenic de o pierdere de contact vital cu realitatea si de o alterare a structura sale existeniale", n special pe
planul temporal, timpul devenind pentru el completamente ncremenit" Ceea ce a reluat L Bmswanger n a sa analiz existenial (germ Dasemanalyse), analiz inspirat din filosofia existenial a lui M
Heidegger n cele cinci cazun de schizofrenie pe care el le-a descns amnunit n Archi ves suisses de psychiatne et neurologie (1923-1947) si dintre care cele mai celebre sunt cazunle Suzanne Urban si
Ellen West (aceasta din urm, care s-a sinucis la ieirea sa din clinica lui Bmswanger, era considerat de Kraepehn

^
melancolic), el reia acea analiz fenomenologic a psihozei, artnd c aceasta este generat de o existen devenit neautentic" Din aceast perspectiv, autismul apare ca proiect de a nu fi tu nsuti"
(pentru Ellen West ndeosebi), cu o grav alterare a temporalizra existeniale" Iar Bmswanger va desene acest autism dup cele trei forme ale prezentei raportate" distorsmned sau ciudenia (germ
Versc/iro-benheit), aroganta (germ Verstiegenheit) si manierismul (germ Manierierthett Dar el se nchide ntr-o egologie" n care Eul" si Eul n lume" sunt un fel de scen, drama psihozei conducnd la
pierderea Eului n existent" n pofida interesului pe planul unei anumite comprehensiuni (n sensul lui K Jaspers) a trim bolnavului, o astfel de analiz existenial ne nva prea puin (si, de altfel, nu
acesta era scopul ei) cu pnvire la cauzele schizofreniei
Patologia familial n cadrul celui de al treilea curent, n schimb, preocuparea de a repera o anumit cauzalitate este evident Ne refenm la toate acele studii care se ocup de rolul familiei n declanarea,
dezvoltarea si ntreinerea maladiei schizo frenice la unul sau mai muli dintre mem bni si Una psihanaliti s-au si interesat de aceast problem Th Lidz a analizat, din 1956, rolul tatlui patogen" (el
distinge cinci tipun de astfel de tai) si al proastei organizri familiale n deviaiile si dizarmo-nnle personalitii copiilor El atrage atenia asupra unor anomalii ale comunicm intrafamihale care pot provoca
tulburn mentale destul de grave nct s conduc la psihoz A Green.n teza sa din 1958, repera la rndu-i influenele patogene ale unor pnnti care prezint un caracter psihotic" (fr simptom clinic) ce
nsc s provoace o psihoz manifest la copai lor Dar mai ales noiunea de dubl legtur,
477 introdus de antropologul G Bateson, i-if fcut, din 1960, pe J Weakland i D Jackson s si onenteze cercetarea asu pra determinm comunicrii n cadrul familiei si asupra consecinelor sale psiho
logice la diversa indivizi din grupul fa milial Reunii n ceea ce s a numit scoal de la Palo Alto* cei doi, la care s au raliat J Haley, V Satir si P Watzlawick, dez volt o teorie de inspiraie sistemic fcnd
din familie un , sistem si din tul burnle de comunicare factorul esenial al patologiei acestui sistem, susceptibil de a sta la originea schizofreniei unuia din elemente, adic a unuia dintre membrii sistemului
familial Aici gsim, indiscu tabil, nceputul terapiilor familiale sistemi ce, utilizate astzi pe scar mare Noiunile de homeostazie familial de pseudo ostilitate si de pseudomutuahtate, de simetrie si
complementaritate de paradox si de interaciuni familiale completeaz panoplia conceptual care servete tuturor terapeuilor familiali (- TERAPIE FAMILI ALA) Aceti terapeui caut deci mai puin s
trateze schizofrenia unui pacient ct patologia familiei sale, care ar sta la originea bolii lui mintale
Dmtr o perspectiv ntructva diferit, partizanii antipsihiatnei engleze au dez voltat o teone familial a schizofreniei R D Laing si A Esterson, influenai de filosofia existenialist a lui J P Sartre, au pus n
evident, ntr un studiu aprofundat extins la 11 familii de schizofrenici (Echi librul mental, nebuni J si familia, 1964), interaciunile patogene responsabile de apantia si de meninerea maladiei Pentru dnii
familia este o estur relaional, un cmp de interaciuni concrete n care nfruntrile si influentele reciproce se am plific n funcie de proximitatea fiinelor aflate ntr-o confruntare permanent'
478

Este vorba de un fel de nexus familial", termen pe care ei l utilizeaz pentru a desemna acea structur nodal privilegiat prin care un individ se poate ngloba n interaciunile familiale Iar schizofrenicul
va fi, n familia patogen, acela care i va asuma ntructva acea patologie, singura soluie care i rmne spre a putea supravieui n acel mediu familial
PROBLEMA SOCIOGENEZE1 SCHIZO FRENIEI Antipsihiatni englezi lrgesc, de altfel, familia la ntreg mediul social apropiat, fcndu ne s punem n mod inevitabil n cauz societatea Ei ne conduc
astfel la o adevrat sociogenez a schizofreniei, cellalt mare curent de teorii etio logice cu pnvire la aceast maladie mental Din aceast perspectiv, societatea nsi ar fi aceea care produce schizofrenia
Este ceea ce a susinut ndeosebi Th Szasz, care consider c orice societate, pentru a si asigura supravieuirea, are nevoie s si fabrice api ispitori Evul mediu avea vrjitoarele si ereticii si, iar noi i
avem pe bolnavii mintali n afar de aceasta so cietatea trebuie s instituie aparatul, struc tura care s i permit s scoat din brlog apii ispitori si s le administreze soarta cuvenit Evul mediu avea
Inchiziia, noi avem psihiatria instituional Un atare demers trebuie, totui, justificat 1 n acest caz se inventeaz mituri mitul vrjitoriei, mitul bolii mintale' Scopul urmrit este mereu acelai izolarea,
etichetarea, stig matizarea, njosirea si distrugerea Celuilalt, nonconformistul, cel care stingherete (fie c l numim vrjitoare, eretic, jidan sau bolnav mintal) De fiecare dat societatea se justific,
pretinznd c intervine pentru mntuirea sufletului sau pentru binele victimei (Fabricarea nebuniei, 1970) ntr-un asemenea context, schizofrenia i
apare lut Szasz ca o simpl etichet comod creat de psihiatri spre a justifica o continuare a practicilor lor si controlul cel mai riguros al bolnavilor mintali" Analiznd istona schizofreniei, pornind de la
Kraepehn si Bleuler, el se strduiete chiar s ne demonstreze c avem de a face mai puin cu un sindrom psihiatric, ct cu un adevrat scandal tiinific' (Schizofrenia, trad fr 1983) Este desigur, inutil s
zbo vim asupra unei asemenea reducii a con ceptului nosologic de schizofrenie devenit aici o simpl etichet (cum a fcut o la rndu i psihosociologul cahforman Th J Scheff), negnd finalmente orice
realitate patologiei mentale Aceast atitu dine antipsihiatnc nc si mai radical dect aceea a lui D Cooper si Laing nu ajut cu nimic la nelegerea patogenezei schizofreniei
Pe de alt parte cercetarea factonlor socioculturali pui n evident de anchetele epidemiologice au putut sesiza deosebiri semiologice importante, n funcie de populaii si de culturi ideile mistice sunt mai
frecvente la cretini, n timp ce hm duii au mai mult manifestri psihomotoni (catatome) halucinaiile vizuale sunt de osebit de importante la mexicani suicidul este o complicaie ntlnit foarte adesea la

schizofrenicii japonezi etc Pe planul evo luiei, etnopsihiatrul canadian H Murphy a artat c schizofrenia este adesea spontan curabil la indigenii din insula Mauritius (chiar si netratati), pe cnd ea are un
pro nosuc mult mai sumbru la bolnavii englezi (totui din plin tratai cu neuroleptice) H Collomb si echipa sa din Dakar s au interesat mult de factoni culturali, artnd ta special c unele schizofrenii apar la
senegalezi n contextul conflictelor, pe care ei le pot tri dureros, ntre cultura african p cultura francofon, ntr-o aculturaie greu
de dominat La fel, pe planul tratamentelor schizofreniei, ar trebui respectate aceste reprezentri socioculturale, pe cnd, aa dup cum sene Murphy, tipul de trata ment pe care o societate decide s l admi
nistreze bolnavului mental este mai determinat de modul n care publicul per cepe si calific maladia mental dect de luarea n considerare a ceea ce ar fi necesar si posibil pe plan medical"
MULTIFACTORIALITATEA CAUZE LOR Trebuie deci s inem seama de toi aceti factori att de diveri si sa i re cunoatem -schizofreniei o cauzalitate multifactonal De acord cu D Widlocher putem
conchide c diferii faeton care in de organism si de mediu suscit foarte de timpunu la copii o fragilitate deosebit (personaliti prepsihotice sau cu nsc ndicat de psihoz) si c un alt ansamblu de faeton l
constituie condiiile apariiei si evoluiei schizofreniei Aceast teone bi sau chiar tnpolar a etiologici schizofreniei este compatibil cu explicaiile biologice psihologice si psihosociologice
SIMPTOMELE Chiar dac climciemi au uneori dificulti n a se pune de acord asupra conceptului clinic si psihopatologic de schizofrenie, cei mai muli recunosc un ansamblu central de tulburn (motenit
de la Bleuler) care permite un diagnostic clinic al maladiei
Sunptomele minimale. N Sartorius, director al departamentului de psihiatrie al Organizaiei Mondiale a Sntii (OM S ), n cursul unei reuniuni a peste 400 de psihiatri, la Londra, n 1986, rezum n felul
urmtor acest ansamblu de simptome minimale, ntrunind unanimitatea celor de fat tulburn afective si de putere de aso-ciane (discordan i disociere), ambivalen,
479 SCHIZOFRENIE

autism cu nchidere n sine si pierderea tiv i sentimental Ea se manifest, de

contactului normal cu realitatea Tocmai fapt, n cele trei registre ale sentimentelor,
avnd n vedere discordanta, ambivalena voinei si inteligentei Este tendina de a lua
si autismul se va formula diagnosticul n considerare n mod simultan, sub dublul
clinic de schizofrenie
lor aspect negativ si pozitiv, diversele
Discordanta Pnma, pe care o numim si motivaii si aciuni psihice Este deci un fel
disociere intrapsihic, se datoreaz pier de unitate paradoxal a unor judeci opuse,
dern armoniei, unitii si continuitii n a unor idei sau sentimente contrare, care n
tregn activiti mentale, determinnd mod normal nu ar putea fi adevrate n
emanciparea unor procese psihice, care se acelai timp Schizofrenicul le face s
vor lega ntre ele pnn asociaii ntmpl coexiste si s se exprime mpreun, fr a
toare Aceast discordant, att de bine cuta s resping pe vreunul / vreuna Ade
descris de Ph Chashnn 1912 (Elements vrt segmentare a afectivitii, ambi
de sem6iologie et clmique mentales) se va valena apare n spusele bolnavului, n
manifesta pnntr o absent de raporturi ntre actele si impulsiile sale si n expresia ambi
simptome care astfel par incoerente, si gu a sentimentelor pnntr-o lips de armonie ntre coninuturile
Autismul n < gndim si ale trim emoionale
ceea ce privete autismul, acesta este att nchidere n sine, ct si
exprimarea lor psihomotone gestual si evadare din realitate Bleuler noteaz c mimic Neghiobie, manierism rsete autismul se apropie de autocratismul nemotivate, micri stereotipe si catatonice descris
de Freud, dar avnd o semnificaie paraziteaz astfel cu totul un discurs deja mult mai extensiv El apare sub un dublu prea puin coerent Limbajul nsui este de aspect, att negativ sau pseudodeficitar, ct
fapt, extrem de discordant exist un fel de si pozitiv imaginar si delirant Primul xpresia verbal si evoc, de fapt, dezinvestirea progresiv a activitatea intelectual Cuvintele si frazele realitii exterioare, cu
pierderea contac tului afectiv, care se traduce prin indife rent, dezinteres si apragmatism Al doilea, dimpotriv, corespunde exagerm imagi naiei care nsoete o gndire dereal, o hipermnezie autist' si
o producie deh nc, fie oniroid, apropiat de activitatea magi nar (S Follin), fie paranoid, cu i
independent ntre e* activitatea
pronunate nu mai exprim cu adevrat gndirea bolnavului Este aa numita, eman cipare a limbajului', cu stereotipii verbale verbigeratie si frecvente neologisme, care pot s conduc la o veritabil
schizofrenie* Ct privete gndirea aceasta este rat
cit", din ce n ce mai dezorganizat, carac imaginara p romn), ie paranoid, cu un tenzndu se prin ncetinire, baraje, fading luxuriant delir incoerent, vag, ru siste (P Guiraud) Incoerenta sa, deja atnbuit
matizat, asociat cu o activitate halucina de Kraepehn unei deraieri n nlnuirea tone, n general multisenzonal Dar ar fi logic, este legat pentru Bleuler de un fel vorba n acest caz, pentru Bleuler, de
simp de dislocare, de Spaltung , tulburare tome accesorii", prea puin patognomonice fundamental a asociaiilor care ar regla, Diagnosticul din DSM-IQ Dac diag crede el, cursul normal al activitii
psihice nosticul clinic al schizofreniei a rmas Ambivalena Ambivalena ar corespun mult vreme bazat pe concepii bleulenene, de, tot dup Bleuler, despicm facultilor el a evoluat totui, o dat cu K
Schneider, sensibilitii" care particip la viaa afec- n sensul unei luri n considerare a tulbu

fi
dehnce si halucinatom, socotite de l german ca simptome de prim i ca avnd o mare important pentru diagnostic Este vorba, n mod succesiv, de perceperea auditiv a gndim, de haluci naii auditive cu
conversaia de voci ntre cte" sau cu comentarea actelor" pacientului, senzaii corporale impuse, furtul de idei, impunerea gndim sau divulgarea sa, sentimente impuse sau controlate percep ie delirant,
impulsii si acte de voin impuse sau controlate
DSM III propune pentru diagnosticul schizofreniei criterii grupate n sase ca pitole, n care vom regsi majoritatea simptomelor de prim rang semnalate de Schneider
Primul capitol privete tulburrile con siderale caracteristice Cel puin unul din cele sase grupe de simptome trebuie s fie prezent pentru a autoriza diagnosticul de schizofrenie idei delirante bizare (delir de
influent, divulgarea gndim, impunerea gndim, furt de idei) delir somatic, delir de grandoare, delir religios sau nihilist fr coninut de persecuie sau geloziac deliruri de persecuie sau de gelozie, dac se
aso ciaz cu halucinaii de orice tip halucinaii auditive n care vocile comenteaz actele i gndurile subiectului sau converseaz ntre ele, halucinaii auditive fr origine depresiv sau eufonc, dac ele se
repet si nu sunt limitate la unul sau dou cuvinte, incoerent, asociaii bizare, gndire accen tuat ilogic sau srcie marcat a coni mitului limbajului, dac se asociaz cu cel puin unul din urrntoarele
simptome tocire a afectelor, retragere afectiv, afecti vitate neadecvat, delir sau halucinaie, catatome sau comportament general vizibil madaptat Celelalte cinci capitole privesc diferite caracteristici, a
cror prezen este cerut simultan cu simptomele precedente
deteriorare psihosocial, persistent a simptomelor timp de cel puin ase luni, absenta sindromului depresiv sau maniac tipic, debut nainte de vrsta de 45 de ani, absenta unei maladii organice care poate
explica simptomele Sunt, de asemenea, de reinut unele simptome prodromale sau reziduale.
- izolarea social
- madaptarea vdit la locul de munc, la scoal, acas
- madaptarea n ceea ce privete igiena personal,
- bizarerii de comportament,
- afectivitate tocit sau nepotrivit
- discurs vag, ermetic sau metafizic
- bizarerii de ideatic (superstiii idei telepatice,, al aselea simt' etc )
Ansamblul este deci extrem de vnat si nu simplific un diagnostic fcut nc si mai dificil prin numeroasele forme clinice pe care le poate mbrca maladia Fr a reveni asupra celor trei mn forme iniiale
descnse de Kraepehn (hebefrenic cat tonic si paranoid sau delirant), trebuie tiut c ele persist n clasificrile cele mai recente ca acelea propuse de DSM III
Pnn acest manual nord amencan, putem recunoate o form principal, foarte bleulenan, dezorganizat (engl disorga mzed), marcat de incoerent, de impor tanta tulburnlor afective (discordant si
ambivalen) si de absenta delirului orga mzat, structurat', o form psihomotone, catatonic', cu numeroase impulsii si mafectivitate, o form delirant parano id", cu delir incoerent si uneon cu delir
luxunant, foarte patognomomc pentru maladie, o form nediferentiat (engl undiffereutiated), neclasificabil pnntre cele trei forme caractenstice precedente, i o form zis reziduala (engl residual), definit
pnn existena a cel puin unei faze
481 SCHIZOFRENIE

procesuale (- PROCES), absenta de sirnp tome caracteristice si persistenta unor tulburri destul de minore ale ideaiei comportamentului si afectivitii (discor dant si disociere mentale minimale)
Pe plan evolutiv, DSM distinge patru tipuri de evoluie subcronic (de la sase luni la doi ani), cronic (peste doi ani) cu pusee acute (accese paranoide faze pro cesuale sau disociative) pe fondul unei evoluii
subcronice sau cronice si n remisiune complet" (neon fr nici o tulburare [engl no mental c/isorcfer] form evolutiv care corespunde unei schizofrenii reziduale asimptomatice Tocmai n cadrul acestei
forme total latente albe' , unu psihiatri manipulai de administratorii lor au vrut s i ncadreze pe disideni" care de fapt nu au prezentat niciodat faze pro cesuale iniiale care caracterizeaz debutul maladiei
Aceast utilizare politic a psihi atnei pare s fi ncetat n unele republici din Fst unde a fost pe larg practicata ntr o vrerne
SIMPTOMATOLOGIE NEGATIVA SI POZITIV Acum zece ani a fost propusa o alt clasificare clinic, reintroducndu se simptomatologia negativ sau deficitara si pozitiv sau productiv n descrierea
schizofreniei, studnndu i implicaia n fiziopatologia tulburrilor si n rspunsul lor farmacologic Astfel T Crow a propus n 1980 o ipotez bismdrorruc, distingnd n cadrul schizofreniei un tip I
(productiv) si un tip II (deficitar), pornind de la imagena cerebral (I R M ), de la cercetri asupra funcionm receptorilor dopa mmergici cerebrali si de la date farmacologice El a artat c schizofrenia de
tip I se caractenzeaz pnntr-un debut brutal, funcii intelectuale de obicei pstrate, un bun rspuns la neuroleptice, o probabil
482

augmentare a receptorilor dopammergici, D2 si totala absent a tulburrilor defici tare Crow crede c simptomele pozitive expnm o perturbare a transmisiilor dopa minergice, iar simptomele negative o pier
dere de celule care determin modificri structurale la nivelul creierului
El se bazeaz pe trei elemente pentru a si apra ipoteza
I) simptomele pozitive rspund mai bine la neuroleptice dect simptomele negative
volum a ventriculelor laterale la schizo frenicu cronici si simptomele negative, mai ales deficitul intelectual
3) exist o corelaie ntre numrul de receptori dopammergici (la creierele de schizofrenici examinate post mortem) si simptomatologia pozitiv a acestor pci enti
Crow a pus n evident o triad simpto matic major tocire afectiv srcie a limbajului si abulie devenit ulterior pier dere a elanului aceste simptome se opun triadei simptomelor pozitive idei delirante
halucinaii, tulburri ale gndim Este de remarcat c tulburrile gndim fac parte pentru el, din simptomele pozitive Pe de alt parte Crow introduce un parametru evolutiv simptomele pozitive sunt mai
frecvente n episoadele psihotice acute (schizofrenie acuta"), pe cnd simptomele negative caracterizeaz mai mult schizo frenia cronic
Doi ani mai trziu, N Andreasen si S Ol sen, inspirndu se din neojacksomsm si din noiunile de disolutie si de eliberare a funciilor, definesc si ei dou categom de schizofrenie una pozitiv, alta negativ
Pentm aceasta din urm ei construiesc o scar de evaluare clinic numit SANS (Scales for the Assessment of Negative Symptoms), care cupnnde cinci dimensiuni
principale ale sindromului schizofrenic deficitar
- retragere sau srcie afectiv expresia ncremenit a fetei, diminuarea micnlor spontane, srcia expresiei gestuale, srcia contactului vizual, absenta de rspunsuri afective, afect nepotrivit, monotonia
vocii, plngere subiectiv de vid afectiv,
-alogie srcia discursului, srcia coninutului discursului (srcie ideatic), baraje, creterea latentei rspunsunlor, sentiment subiectiv de alogie (dificultatea venficat de a gndi si de a-si organiza ideile),
- avolitiune apatic toaleta si igiena neglijate, lips de asiduitate n munc sau la scoal, anergie psihic (inerie motorie), plngere subiectiv de avolitiune si de apatie,
- anhedome retragere social scdere a intereselor si a activitilor de loisir, scdere de interese si activiti sexuale, incapacitate de a tri relaii intime, srcirea relaiilor de prietenie i colegiale, contiina anhedomei si a retragem sociale,
- atenia neatenie n activitile sociale, neatenie n timpul examenului, plngere subiectiv pnvind neatenia (traducerea n limba francez de Y Lecrubier si P Boyer)
Datont acestor cercetn, cele dou tipun de schizofrenie pot fi schematizate (E Hantouche) [A se vedea tabloul alturat j
Este cert c aceast nou clasificare, chiar dac este discutat, are o mare im portant nu numai n ceea ce privete pro nosticul bolii, ci si n ceea ce privete terapeutica Unele neuroleptice, ntr-ade vr,
utilizate n doze mici, au o aciune dezinhibitoare si antideficitar specific, cum vom vedea studiind tratamentul schizofreniei
Tratamentul ne va permite s regsim cele trei dimensiuni organogeneza, psihogeneza
SCHIZOFRENIE

POZITIV (TD? D

NEGATIV (TIP O)

funcionare premorbid

funcionare premorbid
srac
predominarea simptomelor
negative tocire afectiv srcia
discursului
evoluie cronic sau
detenorativ
funcionare social proast
omaj ruptur social

normal
debut relativ acut
simptomatologie
predominarea simp
* tomelor pozitive
halucinaii, delir
exacerbare si rerrusia
s.mptomelor
funcionare social
relativ adaptat
performante normale la teste
date cognitive
scanner normale

perturbarea testelor
neuropsihologice
atrofie cerebral la scanner

bun rspuns la neuroleptice

macotogie
necesitatea de doze ridicate
de
neuroleptice

rspuns slab la neuroleptice

rspuns mai bun la doze
reduse
de neuroleptice

si sociogeneza maladiei Cci abordarea terapeutic trebuie s rmn deschis tuturor metodelor i diverselor tehnici susceptibile de a trata aceast grav afeciune mental
TRATAMENT Pe plan biologic, metodele de soc nu mai sunt practic utilizate, chiar dac socul cu cardiazol si electrosocul au fost practicate cu un anumit succes Cea mai folosit a fost cura de insulina
sistematizat de M Sakel(1932) Indicaia sa major este indiscutabil schizofrenia, unde a permis numeroase remisium Dac avem puine explicaii biologice asupra mecanismului de aciune al acestei cure,
este cert c, pe plan psihopatologic coma insuhnic interpretat ca o cufundare la niveluri descrescnde de constant, urmat de o reemergent, ca si climatul deosebit de la trezire creeaz condiii favorabile
pentru psihoterapia care completeaz cel mai adesea cura Cat privete psiho chjrurgia introdus de E Momz n 1936 (si care i a adus Premiul Nobel in 1947), bazat pe o concepie patogenic total eronat
referitoare la schizofrenie, ea a cunoscut un anumit succes timp de aproape dou decenii Sub form de lobotomie frontal (secionarea fibrelor asociative talamo prefrontale), ea va fi practicat la scar
foarte mare mai ales de ctre americanii W Freeman si J W Watts (Psychosurgery, 1942) O cale de abordare transorbitar, foarte rapid, dar periculoas, va fi propus de A M Fiamberti, apoi de Freeman Ea
permitea s se intervin n perioada comatoas postcntic a electro socului, fr precauiune chirurgical special, deci ntr un serviciu psihiatric obinuit Freeman a practicat, fr ndoial, peste dou mu de
intervenii nainte ca psihochirurgia s cad n desuetudine i s
devin ilegal n unele state, ca Rusia i statul California Sechelele demeniale postoperatorii erau destul de frecvente, eclipsnd cu totul rezultatele favorabile pe care se putea conta n ceea ce privete
angoasa, discordanta afectiv si unele tul burn delirante
Neurofcpticele O adevrat revoluie n tratamentul schizofreniei o va aduce, ns descoperirea empiric, n 1952, de ctre J Harl,J DelaysiP Demker, a efectelor asupra agitaiei delirante din strile psihotice
a unui nou antihistaminic studiat n laboratoarele Rhone Poulenc (D Bovet S Courvoisier P Decourt) antihistammi cui 4560 R P sau clorpromazma Tocmai pornind de la acest prim medicament considerat
mai nti ca ganglioplegic de ctre Demker va fi sintetizata si prescris cu succes o ntreag sene de neuroleptice chiar dac s a dovedit c ele rmneau in capabile s i vindece definitiv pe schizo frenici Se
pare c ele acioneaz asupra maladiei (A Carlsson) n primul rnd pnn blocarea receptorilor dopammergici modi ficnd fumover ui doparmnei (sczndu 1) si provocnd n mod secundar o stabilizare a
transmisiei dopammergice (- NEURO MEDIATOR SINAPS) Acest bloc de recep ton dopammergici pare a explica n parte efectul antipsihotic, precum si efectele secundare (ndeosebi motorii tulburri
extrapiramidale, diskmezn etc ) Diverse familii de neuroleptice (fenotiazmele cu clorpromazma, butirofenonele, cu halopen dolul, Uoxantenele, benzamidele etc ) permit o mare varietate de prescripii
Unele dintre aceste neuroleptice au o aciune prelungit (N A P ) si necesit o singur injectare a produsului la interval de dou sptmni sau chiar o dat la o lun Alte produse, ca armsulpnda, administrate
n doze relativ mici, ar avea mai ales un efect dezinhibi
SCHIZOFRENIE

tor" deosebit de util n formele de schizofrenie zise negative" sau deficitare n sfrit, clozapina este un nou medicament antipsihotic foarte eficient, care nu ar avea efecte secundare, n special
extrapiramidale (deci nu ar intra cu adevrat n cadrul neurolepticelor aa cum le a definit J Delay) Dac aceste medicamente psiho trope au transformat realmente destinul schizofrenicilor permitndu le
reintegrarea n mediul social familial profesional ele trebuie asociate cu un travaliu psiho terapeutic dac vrem cu adevrat s vedem c ameliorarea se menine
Psihoterapiile Diversele psihoterapii care pot fi utilizate se repartizeaz n trei categorii psihanalitice familiale si compor tamentale n ceea ce privete psihanaliza I Fromm Reichmann n celebra clinic de la
Chesnut Lodge si S Aneti sunt printre pnmn care au aplicat o n Statele Unite n Frana P C Racamier a fost de asemenea un pionier al psihanalizei psihoticilor ca H A Rosenfeld n Anglia cu un suport
teoretic care i datoreaz mult Melamei Klein Dup cum subliniaz L Singer este necesar adaptarea la condiiile speciale ale curei, aplicndu se unele reguli cu totul diferite de acelea rezervate nevroticilor
bolnavul s nu fie culcat pe divan s i se acorde mai degrab un suport moral, dect s i se scotoceasc incontientul, investi ganle s nu fie duse n profunzime, s i fie ntrite mecanismele de aprare, s se
evite momentele de tcere, s nu se rspund la ntrebri pnn tcere, s nu se caute eluci darea amneziilor, s nu fie nici confirmate si nici negate ideile delirante, s se discute teama de nebunie, de suicid sau
de omuci dere, dndu se sfaturi pracuce, pacientul s fie ajutat s si rezolve dificultile inter personale Se va obine astfel ncrederea bolnavului si acceptarea explicaiilor
Psihoterapia trebuie opnt n cazul n care psihoterapeutul este integrat de bolnav ntr un delir de persecuie n unele cazun ar fi de dont separarea rolurilor de psiho terapeut si de medic care prescne medi
camente Unu preconizeaz acest soi de coterapie" pentru a fi ocrotit la maxi mum neutralitatea celui dinti, lsndu i se celui de al doilea gnja unor decizii care s ar impune contra voinei bolnavului modifi
carea chimioterapiei, punerea sub tutel spitalizarea (L Singer) Ct privete terapiile familiale de inspiraie sistemic i au si ele locul lor n evitarea unei recidive imediate Este cazul ndeosebi in familiile
n care exist un schizofrenic cu nsc ndicat pentru a diminua emoia expn mat (E E) reperat de G Brown ca factor frecvent de recidiv Tratamentul de mspi raie comportamental s ar situa mai degrab n
programele de redobndire a competentelor sociale uneori indispen sabile pentru reinsertia unui schizofrenic n urma azilismului provocat de spitah zarea ndelungat
Socioterapia. Dac n prezent este ntot deauna recomandabil asocierea chimio terapiei cu psihoterapia n tratarea unui schizofrenic, nu este mai puin recoman dabil ca acestea s fie completate cu o
socioterapie, care s urmreasc n deaproape readaptarea bolnavului De fapt socioterapiei i revine ntreaga munc de reabilitare, a crei important practic a artat o pe drept cuvnt Y Ciompi, chiar dac
ea este uneon considerat secundar n raport cu celelalte dou volete ale tra tamentului Ea se va realiza n cadrul unor multiple structuri zise de readaptare' cmin de postcur, apartamente si ateliere
terapeutice, centre de ajutorare pnn munc etc , existente n dispozitivul sectorului de psihiatrie* Uneon, aceasta va autonza o SCHIZOIDE
remserie socioprofesional complet n alte cazuri va trebui s menin un mediu protejat, n care schizofrenicul i va putea recrea un ansamblu de referine i de repere afective si temporo-spatiale" (L Singer), care s-i
permit s-si exploateze posibili ttile psihice restante Un asemenea mediu va constitui pentru el lumea apropiat n care va putea munci, amehorndu-i calitatea vieni si redndu-i o anumit autonomie Bibi Andreasen, N Olsen
S Negative vs Positive Schizofrenia Definition and Vii dation", in Archives General of Psychiatry 39 1982 pp 789-794 Aneti.S Interpretalion of Schizophrema Brunner-Mazel New York, 1955 Arieti S , Ort Schuophrema
Phobias Depression Psychotherapy and the Farther Shores of Psychiatry, Brunner Mazel New York, 1978 Bleuler, E Dementia Praecox oder die Gruppe der Sthizophremen , in Aschaffenburg, Hand buch der Psychiatne F
Deuticke, Leip/ig, 1911 Boyers, R , Ronald Laing et l Antipsychiatne Payot, Paris 1971 Crow T Positive and Negative Schizophrema Symptoms and the Role of Doparmne 111 Bntish Journal ofPsythutry 137,1980,pp 383386,Goldstein MJ Hand I Hahlwey K Treatment ot Schizophrema Spnnger, Berlin, New York, 1986, Kaplan, A R , Genetics Factors m Schizophrema, C Thomas Spnngfield 1972 Kraepelm E , Leons cit mques sur la dimence
precoce et la psychose maniaco-dipressive (trad fr), Privat, Toulouse 1905, Minkowski, E , La schuophreme (2-e ed) Desclee de Brouwer, Paris, 1951, Singer, L Traitement au long cours de la schizophre'me ',
\nSemainedesh6pitaux,no4 1988,pp 362-377, Sulhvan, H S , Conceptions ot Modem Psychiatry, Norton, New York, 1953, Szasz, T , trad fr, Fabnquerla folie, Payot, Pans, 1970, Szasz, T , La schizophrtme, trad fr , Payot, Paris,
1983

SCHIZOIDIE (engl schizoidia, schizoi-dism) Constituie mentala sau mai degrab structur a personalitii la
Hmtta patologicului, caracterizat printr-o tendin la introversiune, interiorizarea afectelor, nchiderea n sine putnd merge pn la izolare, reverie, atracie pentru abstracii.
Distanarea de realitatea exterioar n cazul schizofreniei nu merge totui pn la o veritabil ruptur cu aceasta, cum o vedem n psihoz si n mod cu totul deosebit n schizofrenie Uneori s-a considerat c schizoidia poate fi o
form atenuat a acestei psihoze sau c ar constitui un teren predispozant pentru aceast maladie grav Am avea de-a face n cazul acesta cu un adevrat biotip desemnat de E Kretschmer cu numele de schizotimie* De fapt,
muli schizoizi nu devin niciodat schizofrenici, iar n antecedentele schizofreniei nu gsim trsturile acestei personaliti premorbide dect n mai puin de 50% din cazuri

SCHIZOMANIE (engl schizomama) Form atenuat de schizofrenie caracterizat printr-o exagerare morbid a tuturor trsturilor schizoide.
H Claude a creat acest termen (1926) pentru a desemna o stare patologic ce se dezvolt pornind de la schizoidie*, fr a se asocia realmente cu disocierea mental si nici cu discordanta afectiv Simptomele sunt madaptarea la
mediu, tendina la reveni morbide, negativismul, bizareria comportamentului, iar uneori fugi i reacii agresive deosebit de violente Evoluia se caracterizeaz prin episoade de excitaie delirant, crora le succed lungi penoade
depresive de aspect atipic O asemenea afeciune s-ar ncadra azi mai degrab n psihozele schizoafective

SCHIZONOIA(engl schizonoia) Ten-dina general la discordan ntre comSECTOR DE PSIHIATRIE/SECTORIZARE

portamentul exterior pe care un subiect hc s-l pstreze fa de mediul su i activitatea sa psihic incontient.
Termenul, creat de E Pichon (1932), a fost apoi reluat de H Codet si R Laforgue pentru a grupa o ntreag sene de arieraii afective care se asociaz cu discordant si repliere autist De fapt, se punea problema, ca si pentru
schizomama individualizat de H Claude mai nainte, de a ndeprta din cadrul prea aglomerat al schizofreniei un anumit numr de forme minore sau pseudonevrotice

SCHIZOTIMIE (engl schizothymia) Tip de caracterologie descris de E. Kretschmer, caracterizat printr-o tendin la interiorizare i prin majoritatea trasaturilor proprii constituiei mentale
schizoide.
Schizotirrua se asociaz, pentru Kret schmer, cu o morfologie corporal lepto soma", longihn cu toracele plat si corpul suplu, si cu o dispoziie disonant sau distona" Schizotimia ar predispune la schizofrenie, dei studii
anamnestice si epi demiologice aprofundate nu au descoperit o schizotirrue sau antecedente de schizoidie dect la 40% dintre schizofrenici

SCHNEIDER (Kurt) Psihiatru german (Grailsheim, Bade-Wurtemberg, 1887 - Heidelberg, 1967).

A dezvoltat o concepie sistemic a tulburrilor psihice si a diagnosticului psihiatric Dup studii de filosofie la Heidelberg, unde a frecventat cursunle lui K Jaspers, apoi de medicin la Koln, devine profesor de psihiatrie n
acest ora, ncepnd din 1922 Dup cel de al doilea rzboi mondial, este numit profesor la Heidelberg, unde i termin canera n 1955
Dup o lucrare despre personalitile psihopatice, aprut n 1923, public n
1935 Psihopatologia sentimentelor 11 instinctelor, care i va aduce un renume internaional, ca reprezentant al psihopate logici germane, aproape egal cu al magistrului su Jaspers Dar mai ales Psihopatologia clinic (1950)
dezvolt cel mai bine concepiile sale n domeniul diagnosticului si al clasificrii maladiilor mentale Desene aici n special Simptomele schizofreniei, pe acelea de prim rang', n raport cu , expe nente anormale" caracteristice
acestei psi ho/e, si pe acelea de al doilea rang care se pot vedea si n alte psihoze, n special simptome afective (uni sau bipolare) Simptomele de prim rang sunt urm toarele enunarea sau ecoul gndim halu cinatn auditive n
care voci converseaz ntre ele, halucinaii auditive n care voci comenteaz comportamentul subiectului senzaii corporale impuse, furt de idei impunerea gndim, divulgarea gndurilor percepie delirant, sentimente impuse
sau controlate, impulsii impuse sau contro late Ele constituie o prim definiie ope raional a schizofreniei (P Bemer) Rmn printre criteriile diagnostice cele mai utilizate n cercetrile epidemiologice si statistice actuale

SCOTOMIZARE (engl demal of reality

scotorwsdtiori) nlturare de ctre subiect a unei pri importante, dar contestate, a realitii.
SECTOR DE PSIHIATRIE / SECTORIZARE (engl catchment area secta nsation) Arie geografica bine delimitat, cu aproximativ 70000 de locuitori, deservit de un serviciu de psihiatrie,
aceeai echip medko-social asigurnd tratamentele intra- i extraspitaliceti.
NAINTE DE SECTORIZAREA PSIHI ATRIC Legea din 30 iunie 1838 a fcut
487 SECTOR DE PSIHIATRIE/SECTOfllZARE

s se realizeze cte un azil de alienai" n fiecare departament n 1924 ncep s se dezvolte pnmele servicii deschise (Spitalul Henn-Rousselle, Paris) n 1937, o circular ministerial preconizeaz
organizarea igienei mentale n afara spitalului, dup modelul luptei contra tuberculozei n cepnd din 1938, azilurile sunt numite n mod oficial spitale psihiatrice La eh berare, ca urmare a condiiilor de
viat nspimnttoare la care erau supui bol navu n spitalele psihiatrice si n contextul mani miscn novatoare de reflecie critic psihiatru din spitale concep altfel politica de sntate mental Ei cred tot
mai mult c trebuie privilegiat profilaxia, c trebuie evitate spitalizrile cronicizante si promo vate tratamentul ambulatoriu si reinsertia socioprofesional Cu prilejul manifestm Joumeespsychiatriques din
1945, ei afirm unitatea noiunilor de prevenire, profilaxie cur si postcur n acelai an are loc, n cel de al XIII lea arondisment al Parisului deschiderea unui centru care s rmn ulterior o referin
permanent la ideea de sector psihiatric

INSTITUIREA SECTORULUI PSIHI ATRIC DE ADULI Sectorul de psihiatrie a fost instaurat, la 15 martie 1960, pnntr o simpl circular ministerial n aceasta sectorul este definit ca o arie geografic
deservit de un serviciu din spitalul psihi atnc preexistent fiecrui sector i cores punde un serviciu determinat si invers Acel serviciu spitalicesc este obligat s funcioneze n strns legtur cu struc tunle
extraspitahcesti Circulara din 1960 determin aceste structuri dispensarul de igien mental, centru de consultaii medico-sociale, situat n reedin i func tionnd cel puin patru zile pe sptmn spitalul
de zi, organism unde bolnava sunt tratai n cursul zilei, rentorcndu se acas
n fiecare sear, cmin de postcur, o structur de tranziie ntre spital si domiciliul pacientului, asigurndu-i acestuia cazare si mas, precum si readaptarea n cele mai bune condiii, atelierul protejat,
atelier n care bolnavii, cstigndu si viata, rmn sub supraveghere medical
Aceeai echip pluridisciplinar trebuie s asigure munca extra si mtraspitali ceac si s fie n strns legtur cu spi talele generale cu clmicile private cu medicii generahsti etc n acest scop, fie care
departament este nsrcinat s elabo reze un program de organizare si echipare spre a crea un dispozitiv mai eficient si mai bine adaptat de lupt contra maladiilor mentale Obiectivele sunt clar definite ntre
prinderea de tratamente la stadiul cel mai precoce asigurarea unei postcure medi co sociale care s evite recidivele evitarea dezadaptm care determin ndeprtarea bolnavului de mediul su natural fcnd
n aa fel nct toate stabilimentele sau serviciile s fie lesne accesibile pentru populaia pe care o deservesc evitarea spi talizni sau reducerea ei la minimum supn marea paturilor de spitalizare, n raport cu
organismele extraspitalicesti existente
Numeroase texte completeaz circulara pnnceps Dar numai din anii '70 sectorul s a instituit n mod progresiv, cu inegaliti importante de la un departament la altul de la un sector la altul n 1968, spitalele
psi hiatnce sunt integrate n sistemul spitali cesc general
Mixitatea serviciilor este introdus ncepnd din 1969 Tot n 1969, o circular ministerial definete funcia de infirmier psihiatric de sector n 1970, serviciile de psihiatrie sectorizate sunt asimilate la ser
viciile spitaliceti din primul grup, iar psihiatrii din spitale i vd statutul inclus n acela al spitalelor publice

SECTOR DE PSIHIATRIE/SECTORtZARE

In 1972, o circular instaureaz consiBilanuri cu int diagnostic si terape

Inie de sntate mental sectoriale, n utic trebuie efectuate de echipa plundis
scopul de a evalua trebuinele si resursele, ciplmar a mtersectorului Aceste bilanuri
ca i pentru a organiza profilaxia, educaia cuprind
sanitar si cercetarea Acest text va rmne practic liter moart, dar n 1986 vor fi create consilii dup o formul nou Decretul din 14 martie 1972 fixeaz mo dalitti de reglare departamental a luptei
contra maladiilor mentale, alcoolismului si toxicomaniei El prevede divizarea depar tamentelor prin decizie prefectural, n sectoare geografice de psihiatrie adult si de psihiatrie infanto juvenil O
circular din 9 mai 1974
- reexamineaz modalitile de echipare extraspitaliceasc (dispensar, spital de zi ateliere protejate structuri intersectoriale)
- creeaz norme minimale de personal un medic ef de serviciu si de sector un medic asistent trei sau patru interni o asis tent social un infirmier la 10 000 de locuitori o secretar vacatan n funcie de
trebuine
- un examen psihiatric
- un examen psihotehnic (teste psiho metrice la nivel intelectual si de perso nahtate)
- examene specializate, n special orto fonice si psihomotorn,
- un studiu al situaiei colare familiale si sociale
Sunt desemnate centrele de consultaii dup cum urmeaz
- dispensarele de igien mental cu posibilitatea de a se practica aici examene medicale si tratamente medicamentoase psihoterapie, reeducare ortofomca si psiho motorie
- spatiile de consultaii spitaliceti externe
- centrele medico psiho pedagogice (C M P P ), cu posibilitate de intervenii la nivel medical, psihologic si pedagogic
- institutele medico educative (I M E ) care primesc persoane n vrst de la 3 la 20 de ani suferind de un deficit intelectual si necesitnd recurgerea, sub control medical, la tehnici nu exclusiv pedagogice
Institutele medico educative cupnnd
- institutele medico pedagogice care
primesc copii n vrst de la 3 la 16 ani
INSTITUIREA SECTORULUI DE PSIHI
ATRIEINFANTO JUVENIL Circulara
din martie 1960 nu definete sectonzarea
pentru pedopsihiatne Circulara din 16 mar
ne 1972 este aceea care dispune orgam
zarea sectonzni serviciilor de psihiatrie
infanto juvenil Acest intersector cores
punde unei arii geografice cu 200 000 de asigurndu le un nvmnt general, pre
locuitori si privete minorii n vrst de cel cum si o formaie gestual,
puin 16 ani Circulara insist asupra pre
- institutele medico profesionale, care
venirii la toate nivelurile la nivel pnmar n continuarea stabilimentelor precedente
(cooperare cu centrele de protecie matern asigur o formare profesional adaptat
fi infantil, cu medicii colari, cu obte fiecrui handicapat
tacienii), la nivel secundar (depistare si
Toate aceste institute funcioneaz n
hpt nainte de apariia unor tulburri forma externatului sau internatului, n
), la nivel teriar (limitare maxi relaie cu a sechelelor si incapacittilor)
- serviciile spitaliceti de pedopsihiatne SECTOR DE PSIHIATRIE/SECTORIZARE
- stabilimente ca serviciu spitalicesc de psihiatrie pentru aduli,centru de ajutorare prin munc (stabiliment care asigur activiti cu caracter profesional, cu asis tent medico social) atelier protejat (uni ae
de producie cu randament mai slab) sector protejat n mediu de munc obinuit cmin (cazare si aciune educativa)
SECTORUL LEGALIZAT Pan m 1985 sectorul nu avea dect o existenta regie mentar care nu se baza dect pe circulare si pe decrete ministeriale Legea din 25 iulie 1985 statund diverse dispoziii de
ordin social u d prin articolul 8 o baz legislativ Ea dispune c lupta contra maladiilor mentale se duce n cadrul cir cumscnptnlor geografice numite sectoare psihiatrice Ea instituie un consiliu depar
lamentai de sntate mental i ale crui component si roluri vor fi determinate in martie 1986 Legea din 31 decembrie 1985 este in ntregime consacrata sectonzarn psihiatrice Ea introduce in harta sanitar
sectoarele psihiatrice prin modificarea im portantei legi din 31 decembrie 1970 pn vmd spitalele Ea stabilete, de asemenea ca departamentele nu mai sunt obligate s dispun de un stabiliment special
destinat alienailor ci doar s asigure tratarea bolnavilor mintali ,n unul sau mai multe stabilimente care asigur serviciul public spitalicesc' Legea stabilete c din l lanu ane 1986 structurile publice
sectoriale sunt puse la dispoziia si sub responsabilitatea stabilimentelor care asigur serviciul public spitalicesc Aceste stabilimente trebuie s si asume cheltuielile acestor structuri n lupta contra maladiilor
mentale Dispozi tivul este esentialmente instituit din perspectiva funcionalitii si a restriciilor bugetare Pn acum, ntr adevr, struc turile sectoriale depindeau de DD.A S S si erau finanate n mod
conjunct
490
Legea merge ns si mai departe, ntru ct statueaz c, ncepnd cu data de l ianuarie 1987 bunurile mobile si imobile atribuite serviciilor publice de lupt contra maladiilor mentale sunt puse la dispoziia
stabilimentelor menionate mai sus Chel tuiehle acestor stabilimente sunt, progresiv total preluate de sistemele de asigurare n caz de boal m cadrul unei donaii globale anuale
Decretul din 14 martie 1986 instituie trei tipuri de sectoare
- sectoarele de psihiatrie general pentru persoanele n vrst de peste 16 ani
- sectoarele de psihiatrie mfanto juve nil pentru copii si adolesceni (fiecare dintre aceste sectoare corespunde unei ani geografice deservite de unul sau mai multe sectoare de psihiatrie general)
- sectoarele de psihiatrie din mediul penitenciar atunci cnd ele corespund tre bumtelor de sntate mental a populaiei ncarcerate m stabilimente care depind de o regiune sanitara
Acest decret precizeaz componenta consiliului departamental de sntate men tal, care cupnnde ndeosebi reprezentani ai statului, ai consiliului general, ai sta bilimentelor de tratament ai sistemelor de
asigurare n caz de boal Acest consiliu nainteaz un aviz prefectului, nainte de a se fi stabilit lista stabilimentelor care particip la lupta contra maladiilor men tale El poate fi, de asemenea, consultat
asupra tuturor problemelor refentoare la organizarea si funcionarea echipamentelor si serviciilor de lupt contra maladiilor mentale, ca si asupra proiectelor de creare a unor stabilimente sociale si medicosoci ale care primesc bolnavi sau handicapai mintali Acelai text le atribuie stabihmen telor care asigur serviciul public spi tahcesc, la care sunt ataate unul sau mai multe sectoare psihiatrice,
responsabilitatea

i
luptei contra maladiilor mentale n acel sau acele sectoare Prevenirea, diagnosticul i tratamentele sunt asigurate n special n serviciile specializate, care dispun sau nu de posibiliti de cazare, la rezidenta
pci enilor n stabilimentele sanitare, sociale sau medico sociale prin sejururi terape utice temporare, prin aciuni de informare n rndunle populaiei si profesionitilor interesai
Decizia din 14 martie 1986, menionat de textul precedent, enumera si definete echipamentele si serviciile de lupt contra maladiilor mentale Acestea sunt centrele medico psihologice care sunt fostele dis
pensare de igien mental centrele de ajutorare permanente si centrele de criz abilitate s rspund la urgenta psihiatric 24 de ore din 24 spitalele de zi si spitalele de noapte atelierele terapeutice care au
grupe de ergoterapie serviciile de spitali zare la domiciliu si de plasament familial terapeutic centrele de postcur (fostele cmine de postcur) si apartamentele tera peutice (uniti de tratament puse pe o
durat limitat, la dispoziia ctorva pci eni), unitile de spitalizare propriu zis BiW Audisio M La psychiatne de secteur Pnvat Toulouse 1982
SELF (termen englez), sinonim al termenului francez soi (= Sinea). Seif adevrat l seif fals..
La D W Wmmcott, distincie stabilit de el, care se refer la dezvoltarea copilului (Inducerea lui se/f'prin soi" nu a fost cu bunvoie efectuat n textele franceze) Pentru Wmmcott, Eul sugarului i taie
dmn spre o stare n care cerinele hMnctuale sunt resimite ca fcnd parte *l e/f (sau Sinea*) i nu din mediu Winnicott stabilete o paralel ntre , <*Wbafti/ seif si falsul seif el reia aici *Nteia freudian
ntre o parte central a
Eului guvernat de impulsii sau de ceea ce Freud numete sexualitatea pregenital si genital, pe de o parte, si poriunea ndrep tat spre exterior, pe de alt parte, poriune care stabilete raporturi cu lumea
Falsul i>elf este reprezentat de orice organizare constituit de o atitudine social lefuit, de bunele maniere si de o anumit rezerv Adevratul se/feste spontan, iar evenimentele lumii s au acordat la
aceast spontaneitate, ca urmare a adaptam unei mame suficient de bune - SINEA
SELVINI-PALAZZOLI (Mara) Psihiatra i psihanaliste italiana (Milano, 1916).
Se ilustreaz n primul rnd prin cer cetn privind anorexia mental Abando neaz mai trziu psihoterapnle duale consacrndu se terapiilor familiale siste mice (- TERAPIE FAMILIAL) Creeaz m 1967,
la Milano, Centrul pentni studierea familiei n care se inspir din cercetrile anglo saxone si n special din acelea ale scolii de la Palo Alto* (California) Scoal din Milano devine numaidect celebr prin
marea sa productivitate tiinifica Tranzac tnle schizofrenice fac obiectul unor studii clinice de o foarte mare bogie teoretic si terapeutic Sunt n mod detaliat descrise modaliti de tratament (prescripie
de ntualun, de simptome, conotatia pozitiva a sistemului familial) Multe dintre crile ei au fost traduse n limba francez, cea mai important dintre acestea fund Paradox si contraparadox (1975, trad fr
1983) A mai scris Magicianul fr magie (1976, trad fr 1983), In culisele organizm (1980, trad fr 1984), Jocuri psthotice n fam/ie(1987,tradfr 1990)
SEMIOLOGIE (engl semiology) tiin care studiaz diversele sisteme de semne (coduri, limbi, semnalizri e te.).
481 SEMIOLOGIE

Semiologia este pe de o parte o tiin general care studiaz sistemele de semne si funcionarea lor iar pe de alt parte o cunoatere organizat aplicat unui dome mu particular al comunicrii
GENER Cum limbajului i se d m general un statut aparte el este ndeprtat din domeniul propriu zis al semiologiei care astfel devine studiul sistemelor de semne nonlingvistice (P Guiraud) Aceasta a fost
conceput de F de Saussure m al su Curs de lingvistic generala (1916) drept
tiina care studiaz viata semnelor in cadrul vieii sociale constituind o parte a psihologiei generale Ea are a ne nva adaug Saussure in ce constau sem nele ce legi le guverneaz Deoarece ea mea
nu exist nu putem spune ce va fi dar ea are dreptul la existent locul fnndu i dinainte determinat n aceeai perioad filosoful nord american C S Peirce con cepe si el o teorie general a semnelor pe care
ovnumeste semiotic (engl semotics) Pe cnd Saussure punea accentul pe func tia social a semnului americanul l punea pe funcia sa logic Numai la finele ani lor 50 R Barthes va ncerca o prim aph
catie a programului lui Saussure pe care el l expune in 1964 in Elemente de se/n/o logie Barthes identific aici o form nou de critic ideologic si sociopohtic

Ostenit de caracterul imobil oratoric de denunurile ideologice ntrevd cu uimire citindu l pe Saussure (era m 1956) c poate exista o metod elegant (cum se spune despre soluia unei probleme de
matematic) ce ne permite s analizm simbolurile sociale efigiile de clase sfo rnile ideologice Fr ndoial c as fi fcut mai bine numind aceast tiin (sau acest discurs) o < signaletic cci este vorba
de a desene modul in care societatea
de clase produce semnale (mai degrab dect semne) afie pe care le returneaz cu iretenie ca pe nite trsturi naturale pstram totui termenul semiologie > gsit la Saussure si nc l mai pstrez
ntruct am continuat s lucrez cu el Aceast semiologie sau aceast signaletic o concep aadar ca pe extensia unui vast proiect de critic ideologic
Tocmai aceast semiologie direct a socialului l a interesat pe Barthes pe cnd ali semiologi vor studia mai degrab ritualurile ceremoniile sau creaiile estetice (arhitectur pictura literatur etc ) care sunt si
ele moduri de comunicare ce in de o teorie general a semnului Dar unu vor putea de asemenea s studieze comu mcatia animal (zoosemiotic) sau a masi mior (cibernetic) sau chiar aceea a celulelor vii
(bionic)
PSIHIATR Semiojogia medical este ea nsi o ramur a acestei tiine ba chiar cea mai veche deoarece este cu mult anten oar lui Saussure Din secolul al XVIII lea ea este partea medicinei care trateaz de
spre semnele bolilor' (E Littre) La nceputul secolului al XIX lea A J Andre Beauvais si a intitulat Semeiotique al su Trite des signes des maladies (1809) Ar trebui s spunem mai degrab semeiologie sau
semeiotic pentru a califica aceast semiologie particular

Semiologia psihiatric urmeaz un demers destul de nvecinat cu acela al semiologiei medicale mai generale Ca si ea de fapt semiologia psihiatric culege simptomele pe care bolnavul le expune in mod
spontan semnele pe care psihiatrul trebuie s le cerceteze i s le discnrmneze si sindroamele asocien mai mult sau mai puin specifice de simptome si de semne care tnnut la o clasificare la o nosografie

+
pe care clinicianul a nvat s o cunoasc Once semn psihiatric va avea dup G Lanteri Laura o fat semnificant (expresie matenal a semnului) si o fat semnificat (coninutul su semantic) dup cum
presupune si un referent adic acea clasificare nosologic la care practicianul se adreseaz pentru a situa ansamblul sem nelor pe care le a cules in cursul exame nului clinic efectuat Tot dup Lanteri Laura
structura cunoatem semiologice psihiatri ce se poate descompune m dou niveluri mai nti acela al degajam semnelor care se refera la ansamblul modalitilor expre sive (cum sunt condiiile ntlnim
formele cerem contextul cultural) ale pacientului care trimit la mai multe semnificaii po sibile Psihiatrul nu trebuie sa retin dect ceea ce este semnificativ adic ceea ce se refer la cunotinele sale
semiologice (care depind de nvtura pnmita de la profesorii si si de propria sa experien) Apoi nivelul stabilim diagnosticului care se face prin reducerea progresiv a polisemiei semnelor m smdroame
Diag nosticul devine atunci semmficantul semnificatului care este bolnavul uneon cu nscul de a nu fi dect o etichet
Acest demers diagnostic este adesea aju tat in special in manuale ca DSM III R* de utilizarea de arbon decizionali cerce tarea procednd etapizat mtr o ordine prestabilit Fiecare etap corespunde unei
ntrebri alese pentru capacitatea sa de a face s avanseze mai repede diagnosticul Rspunsul la aceste intrebn se face prin da sau nu Diagnostice pariale (diag nosnc de sindrom si nu diagnostic de mala d
de exemplu ipohondne delirant ) pot s apar la un moment dat in arborele decizional Ele nu sunt necesare pentru demersul diagnotic dar intervin ca reperaje tenuologice Iar uneon logica dihotomic
SEMNUL OGLINZII

(enunarea unei ntrebri implicnd un rspuns pnn da sau nu ) este nlocuit pnntr un arbore cu alegere multipl (m acest caz fiecrui enun propus 11 cores punde un diagnostic si numai unul)
Trebuie ins s suspectm caracterul reductor al acestei logici decizionale aph cate la psihiatrie Cci dac in medicina general referentul diagnostic rmne reia tiv omogen m ceea ce privete etiopato gem
maladiilor somatice altfel stau lucrurile pentru tulburrile mentale n cazul acestora referenii nosologici se bazeaz pe prea multe modele si teorii etio logice diferite ca s poat pstra o anumit
omogenitate
S ar putea face de altfel o analiz struc tural a acestor numeroase modaliti de cunoatere semiologic in psihiatrie in funcie de aceti refereni eterogeni Moda htatile ar deveni la rndul lor elementele
unei noi semiologii (in sensul lui Saussure) a practicilor si discursurilor psihiatrice susceptibil de a face parte dmtr o psiho patologie* general care sa profite din plin de aceasta
Bibi Barthes R Mythologie'i fiditio s du Seuil Pans 1957 Greimas A J La semanuque structurale Larousse Paris 1966 Guiraud P U semiologie PUF Pans 1971 Knsteva J Semeiotika Rechenhes pour une semanalys>e fiditions du
Seuil Pans 1970 Lanten Laura G Introduction generale a la s^miolo^ie en psychiatne E M C Paris 1973

SEMNUL OGLINZII (fr signe du mi mir engl mirrorsign) Tulburare schizofrenic ce implica o alienare a imaginii speculare
Noiune introdus de scoal francez (T Abely si A Delmas) la sfritul anilor 1920 cnd H Wallon sene Le ongines du caractere chez l enfant ntr un serviciu psihiatric au fost distribuite oglinzi iar o
SENESCENTA

oglind mare a fost montat ntr-o baie n perioada fecund a psihozei (mai ales schizofrenie), imaginea specular se modi fic pentru subiect, care nu-si mai recunoate propriul chip Uneori se asist la
dialoguri ntre ndrgostii sau la dispute conjugale Unu schizofrenici care triesc aceast stare spun c cel din oglind le tine companie, pe cnd alii practic o relaie special ui oglinda, prefernd s
rmn discrei Acest mic semn' al schizofre mei constituie un fel de prob d contrdno a cercetrilor lui Wallon, iar mai trziu pentru cele ale lui J Lacan asupra stadiului oglinzii Acest fenomen al oglinzii
consti tine, de fapt, o regresie dincolo de stadiul oglinzii ca perioad structurant a fiinei sau o indicaie a modului n care unitatea subiectului (du je ') si apoi a corpului s a fcut sau s a desfcut Dac
esenialul n acest semn este alienarea imaginii specii lare,reinem de asemenea,rolul impulsiei scopice n acest tip de tulburare, ntruct pacienta pot petrece aproape zile ntregi absorbii de cellalt din
imaginar Astfel semn si stadiu al oglinzii formeaz un punct de intersecie ntre empirismul psihiatric si marile teorii psihologice -* SCHIZOFRENIE Bibi Corraze J Image \peculaire du corps Privat
Toulouse 1980 Lacan J Gcrits LeSeuil Paris 1966 Wallon H 1934 reed Le ongines du caractere t/iez / entant PUF Paris 1987
SENESCENT (engl enesce/ice, dging) Stare care ncepe la om laysfrsitul vrstei adulte, la ieirea din matures-cen, cu involuia funciilor fiziologice i psihologice, ce conduc la mbtrnire.
Este un proces biologic normal care, de fapt, se produce ncepnd cu sfritul perioadei de cretere, dar care nu devine perceptibil dect atunci cnd diversele funcii si majoritatea capacitilor
au suferit
un oarecare declin Termenul Final este senilitatea*, considerat patologic dac apare relativ repede (de la 70 de ani) Cci omul care mbtrnete este condus la aceast ultim etap mai mult sau mai puin
rapid, n funcie de faeton constitu tionah sau genetici si n funcie de dete nornle morbide, traumatice sau toxice pe care organismul su le-a putut suferi pe parcursul existentei Iat de ce vrsta btr neii
variaz de la individ la individ, n funcie de aceti diferii factori, ntre 65 si 85 de am
Gerontologia, tiina btrneii, este deci n primul rnd diferenial (F Bourliere) si trebuie s studieze deosebirile de senescen ta n raport cu condiiile de viat (sociale economice, profesionale etc ) si cu
factorii genetici (biotip patrimoniu ereditar etc ) Dar exist, de asemenea, pentru un subiect dat, o senescent mtraindividual diferen tial organele si funciile sale, aptitudinile nu mbtrnesc n mod egal
Anumite api tudim se semlizeaz" mai repede dect altele Si la originea acestei mbtrniri difereniale vom gsi, la unul si acelai in divid, factori dobndii (de mediu) si nns cuti (ereditari), cum bine a
artat S Pacaud
Senescent conduce, de fapt, la o dimi nuare progresiv a marjei de adaptare, pe msur ce naintm n vrst ntre 20 si 60 de ani, organele noastre sunt astfel fcute nct ele nc mai au un excedent de
putere" considerabil, care face prea puin sesizabil acea diminuare progresiv a marjei noastre de securitate Dimpotriv ncepnd cu vrsta de 60 de ani, aceast marj se reduce foarte mult i intrm pe
calea ngust" a vrstei a treia Avem aici o consecin fundamental a mbtrnim Lucrul acesta este lesne de demonstrat din punct de vedere fiziologic dac, de exem piu, supunem un organism de 70 de
am

r
unui stres care, la 30 de am, ar fi deter-reacie minim Riscm n acest caz tulburri grave acolo unde cu cteva decenii mai nainte am fi constatat doar o reacie benign
Lucrul acesta este evident si pe plan psihologic Este bine cunoscut faptul c persoanele n vrst, pe msur ce mbtr nesc, tind s devin din ce n ce mai rigide, din ce n ce mai puin adaptabile, tot mai
puin deschise la lumea exterioar, tot mai imobile (F Bourliere) Tocmai aceast dinu nuare a posibilitilor adaptai ve va reduce, pe plan psihologic, cmpul de aciune al subiectului senescent,
conditionndu i modificrile posibilitilor sale fiziologice i psihice
Inteligenta, n msura n care ea repre zmt tocmai nivelul superior de comporta ment adaptativ, n special inteligenta zis de performant' , este cea dinti lezat de senescent Este.de altfel tiut c de
ndat ce creterea capacitilor intelectuale nce teaz, n cursul celui de al treilea deceniu de via, ncepe declinul Vrsta perfor mantei maximale variaz ntructva n funcie de testele utilizate, dar
rareori se situeaz dincolo de 25 de ani, iar adesea mult mai devreme Proporia descreterii este, de asemenea, variabil, dar rmne mereu important, performanta medie a subiecilor de 60 de am
corespunznd, n general, cu aceea a copiilor de 13 am ntre 30 i 60 de am regresia notei [la teste not L G ] cu vrsta pare a fi aproximativ linear Muli autori cred c dincolo de aceast vrst declinul
nu mai poate fi reprezentat pnntr-o dreapt si c el se accelereaz de la un an la altul Cu toate acestea, nu exist suficiente studii experimentale ta subiecii mai n vrst pentru a fi confirmat n ntregime
aceast noiune" (J- Poitrenaud)

A*

SENESCENA
Unele cercetri au ncercat s repereze vtmri mai elective aduse de mbtrnire unor faculti mentale zise pure" Putem cita studiul lui I Bilash si J P Zubek,care, cu ajutorul unor teste, au cutat s apre
cieze valoarea urmtoarelor opt faculti mentale nelegere, raionament, calcul, percepie, elocutie, memorie, reprezentare spaial si dexteritate Ei au administrat aceste teste la 634 de subieci voluntari, a
cror vrst vana ntre 16 si 89 de ani si ale cror profesii erau dintre cele mai diverse, de la avocai, ingineri si cadre didactice pn la secretari, muncitori si oameni de serviciu lat concluziile lor n ceea ce
privete modificrile facultilor mtelec tuale n general datorate vrstei, se poate spune c acestea declin progresiv ntre 20 si 70 de ani, acest declin, care are loc trep tat pn la 40 de ani, este mult mai
rapid dup aceast vrst Ct privete modifi cnle unor faculti specifice, luate separat cifrele arat c exist n realitate dou grupe de faculti acelea care se modific foarte putm n raport cu vrsta
(nelegerea elocutia, calculul, reprezentarea spaial) si acelea care, dimpotriv, au un declin rapid (raionamentul memoria, percepia si dexteritatea manual)
Dar acest tablou pesimist trebuie atenuat de faptul c subiectul beneficiaz din plin de achiziiile sale anterioare Aa se explic faptul c rmne posibil si chiar de dorit activitatea pe plan intelectual Cnd
trecutul intelectual este bogat, ve chile lucrri pot fi nc aprofundate, ame horate Muli filosofi si savani au putut, pn la sfritul vietn, s-si perfecteze opera personal Oameni de litere, romancieri, poei
i redacteaz adesea, n deplin luci dilate, cartea lor de amintiri sau memoriile
Dac diminuarea forelor fizice nu per mite dect rareori continuarea unei activiti profesionale normale, rmne totui
485 posibil meninerea anumitor deprinderi tehnice, gestuale Activitile artistice sau, la un nivel mai putm ridicat, acelea de loisir (hobiun), cum sunt reparaiile fcute n gospodrie, grdinritul etc , pot
coni nua Btrnul poate, de asemenea, continua s se intereseze de activiti culturale, folclorice, mutualiste Timpul su liber i permite adesea s ocupe aici posturi onon fice, s asigure permanente si un
benevolat de o foarte mare utilitate
Pe plan pur afectiv bineneles c per sonahtatea anterioar este aceea care comand adaptarea Trebuie tiut c unele regresa si atitudini nevrotice nsoesc ade ea senescenta Acestea l pot nchide pe btrn
ntr un cadru afectiv deosebit de ngust n care el nu face dect s cear nemaicutnd s dea condamnndu se st fel la o secare progresiv a sensibilitii Dimpotriv anumii btrni i pstreaz intacte
posibilitile de tandree Astfel femeia n vrst mai mult dect brbatul n, vrst care simbolizeaz mai degrab , pentru umanitate solitudinea uman accep tat cultura dincolo de erudiie, puterea spiritului
dincolo de neputina combativ a corpului, femeia, btrna neleapt, sim bohzeaz n caducitatea sa fizic accepta rea desfurrii anotimpurilor si a morii primire deopotriv a toate valoriznd cu
naivitate nimicurile care simbolizeaz pen tru ea bucuria schimburilor inima, redn du le, pnn ceva simplu si grav, bogat n ignoran si cu slbiciunea iubim accep ae, sperana uman a celor pe care i
ncearc disperarea" (F Dolto, La hbido genitale et son destin fgmwn)
Este cert c urmrile psihopatologice ale senescentei (despre care nu suntem sigun c se asociaz n toate cazurile cu o veri labil involuie cerebral) vor fi cu att mai puin marcate cu ct subiectul va
pstra
mai mn posibiliti de investire afectiv i social, conservnd numeroase interese culturale lat de ce exist o veritabil igien mental a senescentei, care va tre bui s fac totul spre a mpiedica izolarea
retragerea n sine, egocentrismul persoanei n vrst, penrutndu i s continue un mare numr de activiti, ntr un cadru familial si comunitar n care s poat menine o bun integrare
Bibi Bourhere F Gerontologie biologie et clwique Flammanon Paris 1982

SENILISM (engl senilisrn fr gtieme) Pierdere a igienei corpului, alimentare i sfincteriene.

Este o incontinent sfinctenan complet care se ntlnete n senilitatea extrem si n stan demeniale avansate - DEMEN SENILITATE
SENILITATE (engl semhy) Diminuare patologic a facultilor fizice i mai ales psihice, datorit btrneii.
Pe plan psihiatric urmeaz presemlittn si involuiei psihice si va regrupa deci ntreaga psihopatologie a btrneii Este vorba n primul rnd de dementele senile apoi de procesele delirante tardive para noia
descns de K Kleist si parafrennle senile, psihozele maniaco depresive si n special depresiile cronice ipohondnace si de form pseudodemential, procesele confuzionale si onirice halucmatoni care nsoesc
adesea tulburri ale somnului, att de frecvente la btrni, brustele decompen sri anxioase si confuze, n urma unor reacii emoionale insurmontabile cum sunt decderile psihice, n sfrit, mbtr rurea cu
aspect demenial, numit odinioar vesanic (-* N/ESANIE), psihoze si schizo frenn cronice ale vrstei adulte, bine descrise de L Ciompi
La aceste tulburri psihotice putem aduga unele nevroze ale btrnului, care cel mai adesea nu sunt dect forme agravate ale unor afeciuni nevrotice de care el suferea anterior Ele pot lua aspectul unei
regresu cronice de tip puenhsm senil" (E Duprt) sau al unei regresiuni acute (G Daum6zon) destul de apropiat de unele decderi psihice si nsotindu se cteodat de manifestri isterice
Trebuie tiut c psihiatria btrnului a cptat o important considerabil si pre ocup mult autoritile sanitare de cnd s a constatat, dup cel de al doilea rzboi mon dial, o cretere progresiv a numrului
de persoane n vrst spitalizate n spitale psihiatrice Evoluia aceasta nu s a stabili za dect din 1968 cnd, n sfrit, s a abordat problema prevenim tulburrilor mentale la btrni si s au adus n acest sens
soluii, gratie travaliului terapeutic comu mtar, cu meninerea ct mai mult timp posibil a persoanei n vrst la domiciliul acesteia Lucrul acesta a fost fcut posibil pnn politica sanitar de sector psihiatric si
crearea de centre de tratament specific gerontopsihiatnce Dar exist nc mult prea muli btrni condamnai la internare pe viat sau la spitalizn definitive n msti tutu de lung sejur, care nu sunt adaptate
stm lor si i exclud pentru totdeauna de la fostele lor atasamente familiale si sociale -GERONTOLOGIE SENILISM
SENTIMENT DE CULPABILITI (engl senseofguilt) Sentiment con-tfent sau incontient de vinovie care, dup S. Freud, ar fi forma sub care Eul percepe critica din partea Supraeului.
>
Sentimentul de culpabilitate a fost n
prunul rnd pus n eviden de Freud n
j
nevroza obsesional, n care el reliefeaz
<t Wvolta Eului contra cnticu cu care l copie
SENTIMENT DE STRANIETATE

sete Supraeul Acest sentiment poate fi calificat drept incontient" n msura n care subiectul, care i percepe manifestrile sub form de idei obsedante, ignor totul asupra natuni donntelor incontiente
care l subtensioneaz Un loc esenial deine sentimentul de culpabilitate si n melan cohe dar aici instana critic (sau con tiina moral'), care este separat de Eu prin clivaj, i permite subiectului sa
ranverseze' asupra propriului Eu repro urile contra obiectului erotic Caracterul nevrotic al sentimentului de culpabilitate este legat de imposibilitatea din partea subiectului, de a depi problematica
oedipian (Laforgue, Nacht) Cu toate acestea n cazul unei rezolvri normale a complexului lui Oedip sentimentul de culpabilitate rmne n mare parte inconsti ent deoarece apariia contiinei morale este
strns legat de complexul lui Oedip care aparine incontientului Sentimentul de culpabilitate incontient este unul dintre obstacolele majore ntlnite n cura psihanalitic Nu exist scrie Freud mijloc
direct" de a l combate Singurul mijloc propriu zis psihanalitic const n a l transforma treptat n sentiment de culpa bilitate contient

SENTIMENT DE STRANIETATE
(engl feeling of strangeness) Sentiment de indispoziie i de bizarerie n fata unei flinte sau a unui obiect totui familiar i perfect recunoscut.
Susinut de o foarte intens anxietate si de o vtmare a relaiei cu realul, aceast alterare a rezonanei afective obinuite la mediu (sau fa de sine nsui, cnd se asociaz cu un sentiment de depersonali
zare) se poate ntlni n schizofrenie, n unele stan crepusculare epileptice si n psihastenie (P J ane t)
487 SEROTONIN

SEROTONINicngl mtonm) Neuro-mediator descoperit n 1933, care exista n numeroase esuturi ale mamiferelor, mai ales la nivelul sistemului nervos central, unde repartiia sa este eterogena,
vecina cu aceea a unui alt neuro-mediator, noradrenalina.
Cu toate c sunt puin numeroi neuronii serotoninergici intervin la nivelul ansam blului nevraxului Cel puin 15"/< dintre ei sunt localizai n trunchiul cerebral
Serotonma 5 HT are un trecut filo genetic ndelungat o regsim la b ictcrn la nevertebrate si desigur la vertebrate de la cele mai primitive 11 om trecnd prin imfibii
n afar de funcia sa de jonciune ntre neuroin serotomna are un efect neuro modul itor n sistemul nenos central, fund un \entabil ncurohormon local Asocierea cu ali neuromediatori, n icelcasi celule i d
multiple posibiliti funcionale
kSerotonma se gsete mai ales n nes in plmni n plachetele sanguine Este o amin biogen indohca, sintetizata n creier, pornind de la tnptofan, aminoaud indispensabil, ntruct serotomna de ori gine
periferica este incapabila s treac bariera hematoencefahc Ea este ns transportata aproape exclusiv de plachete Este distrus de o enzima, monoammoxi daza, dnd acidul 5 hidroxindolacetic
Fenomenul de recaptare a serotomnei de ctre neuron este inhibat de antidepreson Aceast aciune, care determina o cretere a concentraiei n monoamine, a contribuit la construirea de ipoteze biologice
privind strile depresive, n care funcionarea 5 HT ar fi redus Unele argumente merg n sensul unei legtun ntre funcionarea serotomnergic diminuat si tentativa de sinucidere, dar aceast legtur a
fost, de
asemenea, raportat n afara unei stan depresive cu agresivitate, impulsivitate Ipoteza actual ar fi aceea c serotomna ar interveni n comportamentele fiziologice de inhibiie Ridicarea acestei inhibiii ar sta
la originea trecem la act"
Sistemul serotonmergic prezint un ntm circadian de vrf la ora 13 cu un mini mum la ora 23 si la ora l Aceast ntmi citate ar fi ndeosebi responsabil de reglarea alternantei veghe-somn Sero tomna 5 HT
intervine de asemenea, n controlul transmitem durem, n reglarea termic si n reglarea hipotalamic a apetitului
SERVICIU LIBER (engl voluntay ward) Procedura de spitalizare a unei persoane care cere de bunvoie sa fie tratata.
n ceea ce privete bolnavii mintali legea din 30 iunie 1838 nu prevzuse dect dou modaliti de internare n spitalul psihiatric, cnd importanta tulburrilor o justifica Pacientul care era obiectul unei
asemenea msuri nu decidea nici asupra intrm si nici asupra ieim sale din spital n 1927, E Toulouse instituie la Spitalul Henri Rousselle din Paris, primul serviciu care primea bolnavi neinternati Regula
mentul model din 1938 prevede anexarea , la spitalul psihiatric, n cldiri cu totul aparte si prevzute cu o intrare separat, a unui serviciu deschis destinat tratamentului maladiilor mentale' Astfel considerat
serviciul deschis, adic serviciul liber, era conceput ca un serviciu anexat la spitalul psihiatric si nesupus n acest caz legii din 1838 Cu timpul, spitalizrile n serviciul liber s au multiplicat, aa nct pn la
abolirea legii din 1838, n 1990, cuprindeau mai mult de 90% dintre bolnavii admii n serviciile de psihiatrie Prin serviciu liber
i, o dat cu legea din 27 iunie 1990, tot ceea ce se raporteaz la o spitalizare nefortat, oricare ar fi stabilimentul sau serviciul, fie el public sau pnvat
Cu excepia unor cazuri speciale, spitalizarea are loc n localuri n care nu se face nici o deosebire ntre pacienii admii conform unor regimuri juridice difente
Spitalizarea este decis de director, pe baza avizului unui medic sau al unui intern al stabilimentului Pacientul intr aici absolut de bunvoie si iese atunci cnd medicii l consider vindecat sau ndeajuns de
ame horat n caz de dezacord, subiectul poate iei mpotriva avizului medical, semnnd o descrcare de responsabilitate
SEVRAJ (engl withdrawal, fr sevrage) ncetare accidental sau voluntara a lurii drogului de ctre un toxicoman.
Sindromul sevrajului (lipsa' toxico manilor) este constituit din manifestri fizice i psihice legate de oprirea lurii dro gului dup substana n cauz, manifestrile vor fi difente, att pe plan fizic, ct si
psihologic
Sindromul sevrajului (ntream) este un corolar al adaptm organismului la efectele unui drog Manifestante sevrajului sunt deci opuse acelora ale produsului n cauz n cazul opiaceelor, care sunt calmante
i anestezice, sevrajul va determina o angoas puternic, duren difuze etc
Cura de sevraj (decrosajul") este un sevraj ferm - CUR DE DEZINTOXICARE , FARMACODEPENDEN STARE

DE LIPS

SBXUALITATE (engl sexuahty) 1) An-unbhi de fenomene sexuale sau legate de MX, pe care le putem observa n lu-eavk. 2) Ansamblu de diverse modali-tl de satisfacie sexuala.
Gonoconsmul sau separarea sexelor presupune nu numai diferenierea germenului, ci si pe aceea, mai mult sau mai puin marcat, a somei, individul mascul si individul femel din aceeai specie se disting
pnn caractere sexuale difente
1) Caracterele sexuale pnmare nglobeaz toate organele legate direct de producerea, emisiunea si schimbul de gameti Ele cuprind deci gonadele, tractusunle genitale, organele de acuplare, care se formeaz
nainte de penoada de matuntate sexual (pubertate)
2) Caracterele sexuale secundare sunt caractere somatice care au raportun van abile cu formaia genital Ele se dezvolt numai la pubertate si sunt signaletice pentru maturitatea sexual (dezvoltarea snilor,
creterea brbii etc ) Sunt fie permanente si responsabile de dimorfismul sexual, fie tranzitorii, nemamfestndu se doar n pen oadele de reproducie, care coincid cu fenomenul nitului
SHOOT -> MPUCTUR

SIMETRIE (engl symmetry) Modalitate de interaciune n care, ntr-o diad, comportamentul unui partener l completeaz pe al celuilalt i se definete ca un ecou, fiind similar cu al su.
Simetna este o egalitate aflat la on ginea unor comportamente ca n oglind aceast form de reciprocitate se opune unei alte forme de reciprocitate complementaritatea Simetna are uneon ca efect
amplificarea ei nsi n comportamentele similare G Bateson a observat c ludroenia membnlor unui clan sporete ludroenia membnlor altui clan n unele cazun se vorbete de o escalad, cursa
narmrilor" constituind n acest sens un SIMPTOM
exemplu edificator ntr o terapie familial, pacientul, cuplul etc pot s nceap a rivaliza cu intervenientn, acetia putnd si ei s reacioneze cu stngcie - COMPLE MENTARITATE
SIMPTOM (engl symptom) Fenomen subiectiv care, pentru psihanaliza, constituie nu semnul unei maladii, ci expresia unui conflict incontient.
Pentru S FreuU (l892), termenul simp tom capt un sens radical nou ncepnd din momentul n care datorit isteriei el poate afirma c simptomul de conversie isteric, n general considerat simulare devine pantomima a
dorinei incontiente expresie a elementului refulat Pentru a se explica faptul c ceea ce este traumatic se menine n amintire este necesar s se arate c simptomul psihopatologic este expresia unei ndepliniri d dorinei si c
realizarea unei fantasme incontiente servete la mplinirea 4 acelei dorine n atest caz simptomul este o ntoarcere a unei satisfacii sexuale de mult refulate dar si o formaiune de compromis n msura n care refularea se
exprim si n el
Tocmai asupra formaiunii de compro mis vor insista postfreudienn J Lacan ncepe n 1958 prin a afirma c simptomul merge n sensul unei dorine de recunoas tere, dar aceast dorin rmne exclus refulat" Privind realul
ca angajat ntr o relaie ieit din comun cu simbolicul si imaginarul, Lacan subliniaz c simptomul nu este dect semnul! unei disfunctn orga nice, n acelai fel n care simptomul funcioneaz n mod normal pentru medic si
tiina sa medical si nimic mai mult el vine din Real, el este Realul"
Precizndu si ideea, el expliciteaz c simptomul este efectul simbolicului n real" n 1975, el adaug c simptomul este
ceea ce au oamenii mai real Nu prea avnd de-a face cu imaginarul, simptomul nu este un adevr care depinde de semnificaie Dac el este natura proprie realitii umane", cura nu poate n nici un caz consta n eradicarea
simptomului ca efect al structurii subiectului n acest sens, el nu poate, de altfel, s fie disociat de celelalte inele ale nodului borromean propus de Lacan spre a si prezenta doctrina realul simbolicul si imaginarul Unele
simptome au, ca la J Joyce, asupra cruia a meditat Lacan, o funcie de protez Dac imagi nrui se deruleaz la ncruciarea simboh cului si realului este posibil nnodarea lui la acestea spre a evita acel derapaj este al patrulea
mei din nod care i procur lui Joyce de exemplu un Eu de substituie, o protez care este tocmai activitatea lui de scriitor
De altfel Lacan ajunge la ipoteza unui nod care ar cuprinde de la bun nceput patru termeni al patrulea inel care si aici este definit ca simptom este n relaie att cu complexul lui Oedip ct si cu Numele Tatlui (Serrunaire Le
smthome 1975-1976) Cu toate acestea, aa cum subliniaz Lacan n Conferences et entre ticni (1915) avem tot dreptul s ne astep tm ca o cur psihanalitic s duc la dispariia simptomelor dar este, oare cu adevrat prudent
s suprimm folosirea celui de al patrulea inel 9
Nevroticii triesc o viat dificil si noi ncercm s le uurm inconfortul O ana liz nu trebuie mpins prea departe Cnd analizantul crede c este fericit c triete este de ajuns", sene Lacan (Conferences et entretiens) O
separare de obiectul erotic de exemplu pnntr o interpretare slbatic mai ales dac este just, poate fi de a dreptul catastrofal Iat de ce, dei n termeni metaforici i contradictorii, Lacan

a creat termenul de sintom (smthome) pentru a desemna cel de al patrulea inel al nodului barromean si pentru a semnifica faptul c simptomul trebuie s cad" ceea ce subnelege etimologia sa si c smtomul (vechea grafie a
simptomului) este ceea ce nu cade dar care se modific se schimb pentru a rmne posibile juisanta donnta -* SEMIOLOGIE
SIMULARE (engl feignmg) Invocare de tulburri inexistente, cel mai adesea n cutarea de beneficii secundare
Trebuie fcut distincia ntre simulare si isterie, afeciune care realizeaz n mod incontient simptome fr substrat lezional J M Charcot considera c istericul este un simulator J Babmski ceva mai trziu a creat conceptul de
pitiatism, pentru a prezenta isteria ca pe o afeciune vinde cabil prin sugestie Simularea a fost mult vreme in mod preferenial penitenciar automutilare voluntar, mgestie de corpuri strine, ntr un scop utilitar Apariia legis
laiei referitoare la accidentele de munc, apoi la rzboiul din 1914-1918 va extinde progresiv situaiile de cutare intenionat de beneficii ntreruperi ale muncii, per ceperea de pensii, de despgubiri, evitarea trimiterii pe front,
a serviciului militar etc n unele cazun leziunile sunt absolut reale, dar ele sunt prezentate ca maladie dei au fost provocate n mod voluntar, se vorbete n acest caz de patomimie Dar n aceste cazun cutarea unui beneficiu
este mai puin clar si poate fi vorba de acte corn pulsive pe care subiectul nu si le poate nfrna
Simularea poate lua si forma disimu
ttni de exemplu, individul se va preface
C ignor tulburrile anterioare unui acei
<fcnt, n scopul de a percepe o despgubire
. 4n partea unui organism (companie de
g, Mgurare, securitate social, tribunal) Si
SINAPSA

mulaiea recurge la simptome realmente existente, pe care subiectul le utilizeaz spre a obine beneficii secundare vorbim n acest caz de suprasimulare Este totui dificil s deosebim clar procesele contiente de procesele
incontiente, ele fiind extrem de ntreesute Oricum, niciodat nu simulm dect ceea ce suntem (Ch Lasegue)
SINAPS (engl syiupse) Zona de ngusta juxtapunere ntre doi neuroni, n care activitatea unuia determina excitaia sau inhibiia celuilalt.
Exist n medie 40 000 de sinapse pentru o celul din cortexul cerebral si 100000 pentru o singur celul Purkmje din cor texul cerebelos
Noiunea de sinaps se extinde la zona de articulaie dintre un neuron si un muchi (jonciune neuro muscular) sau dintre un neuron si o gland (jonciune neuro glan dular) Un spaiu separ neuronul presinap-tic, care
exercit aciunea, de neuronul postsmaptic care o sufer Dup natura elementelor in prezent distingem sinapse axo-somatice axo dendrmce si axo axomce Oricare ar fi tipul de articulaie transmisii semnalului nervos (potenial
de aciune) este polarizat ea se efectueaz de la neuronul presmaptic spre neuronul post smaptic
Sinapsa reprezint un spaiu de comu mcare ntre elemente excitabile La verte brae o mediere chimic asigur transmiterea mesajului Sosirea influxului la extremita tea axonului neuronului presmaptic declan seaz eliberarea
unui neuromediator (sau neurotransmittor) coninut n vezicule Actualmente se cunosc mai multe zeci de substane neuromediatoare (exemple acetilcolm, adrenalin, noradrenalm dopamin, serotomn, GABA, neuropep
tide) Neuromediatorul trece spaiul smap tic si se fixeaz pe un receptor situat la
501 SINDROM FRONTAL

suprafaa elementului postsmaptic Aceast fixare determin o depolanzare sau o hiperpolarizare local si graduat a membranei postsmaptice, care corespunde unui potenial postsmaptic excitator (P P S E )
sau, respectiv inhibitor (P P S I) Date recente indic, pe de o parte, c unul i acelai neuron elibereaz uneori mai muli neuromediaton si c, pe de alt parte, se disting dou tipuri de comunicaii inter
neuronale unul face s intervin neuro mediatori .clasici" altul implicnd neuromodulaton si neurohormoni Intrarea n joc a neuromodulatonlor va putea, de exemplu s amplifice sau s prelungeasc
rspunsul produs de neuromediaton Neuro-hormonn au drept caracteristic o aciune la distant Dup modul ei de intervenie una si aceeai substan va fi considerat un neurotransmittor clasic ' un neuro
modulator sau un neurohormon
Numeroase substane farmaceutice mi meaz efectul neurotransmittorului sau l aitagomzeaz n aa fel nct modificri de echilibru ionic mtracelular pot influenta transmiterea influxului
(engl syncmesia) involuntar care nsoete, in mod incontient si nenecesar, o aciune voluntar.
Sincinezule sunt frecvente la copiii mici adesea vedem copii care scot limba cnd fac un efort Distingem mai multe felun de sincinezu Vorbim de miscn n oglind atunci cnd iradierea motorie este obser
vat n mod simetric la membrul contro lateral, i de micri asociate atunci cnd iradierea motorie este observat n alt parte De exemplu, dac le cerem unor copii mici s mearg pe clcie sau pe vrful
picioarelor, observm n mod tipic miscn asociate ale minilor Numrul i intensitatea sincinezulor scad n mod
normal n cursul primului deceniu de viat, la vrste care variaz de la o sincmezie la alta Sincinezule sunt mai frecvente si mai pronunate la copiii hiperactivi si la cei care sufer de tulburri ale nvrii,
ceea ce face din ele un indice al nivelului de maturatie
SINCOP PSIHIC (engl psychic failure) Episod anxios i confuzional acut care survine la btrn n urma unui eec de adaptare la o situaie nou.
Descris de J Potei, n 1958, la btrni care nu au putut suporta o brusc schim bare de mediu (spitalizare pentru o afecti une intercurent, mutare, internare la azilul de btrni etc ), prin analogie cu sincopa
cardiac aceast decompensare psihic i poate gsi semnificaia, dmtr o perspectiv organodmamic n modelul reaciei la catastrof Neurologul german K Goldstem a artat ntr adevr, c asemenea
reacii se produc la cei cu foste leziuni la creier (amputai cerebrali) n fata unei situaii stresante pe care nu o pot surmonta La fel persoanele n vrst cu posibiliti de adaptare diminuate, nu pot face fat
unor asemenea situaii si reacioneaz la ele n mod catastrofic, cn cnz anxioas si con fuzional, asociat uneon cu tulburri neurovegetative grave
SINDROM ASPERGER (engl Asper
ger's syndrome) Form minor de psihoz infantil autist, fr afectarea limbajului, descris n 1944 de ctre psihiatrul austriac Hans Asperger.
Este un sindrom a crui validitate nosologic rmne incert caracterizat de o alterare calitativ a interaciunilor sociale reciproce, similar cu aceea obser vat n autism, asociat cu un repertoriu de
interese i de activiti restrns, stereotip i
repetitiv Se deosebete de autism n deosebi pnn faptul c nu se nsoete cu un deficit sau tulburare de limbaj sau de dezvoltare cognitiv Subiecii care sufer de acest sindrom sunt, de obicei foarte
nendemnatici Tulburrile persist adesea la adolescent si uneori se pot asocia cu episoade psihotice la nceputul vrstei adulte
SINDROM CEREBELOS (engl cere
bellar syndrome) Ansamblu de semne clinice care manifest o vtmare a cerebelului sau a cilor erebeloase.
Sindromul cerebetos se manifesta mai ales prin tulburri n executarea micrilor ceea ce face ca gestul s fie mcoordonat (ataxic) Ataxia cerebeloas este m prin cipal datorata unei hipotorai a extensonlor
unei tremuratun m timpul executam micm unei lipse de energie m contracie (astenie) si deficitului de ajustare a amplitudinii gesturilor (dismetne)
SINDROM COT ARD (engl Cotard s syndrome, numit si end of the world psychosis) Form de melancolie delirant n care intr numeroase idei de negare.
n forma sa general sindromul Cotard (sau , delirul negm organelor ) cuprinde urmtoarele semne ngrozitoare anxietate interioar, gemete, stupoare, ipohondrie, autoacuzare automutilare, suicid, haluci
naii vizuale negarea unor organe (bolnavii susin c nu mai au creier, ca nu mai au stomac, inim etc), sentimentul de a fi mort sau de a nu putea mun, sentimentul aneantizni (lumea, familia, pnntii etc nu
mai exist), spaime, insuportabil durere moral" Sentimentul culpabilitii l poate face pe subiect, de exemplu, s mearg la poliie spre a mrturisi" crime imaginare
sau cunoscute din ziare Forma zis ,pur" a acestui sindrom cuprinde trei elemente negarea de organe, sentimentul imortalittn (negarea timpului i confer o valoare cu totul deosebit) si negarea lumii
SINDROM DOWN - TRISOMIE 21 SAU
MONGOLISM

SINDROM ELPENOR (engl Elpenor s syndrome) Stare crepuscular subconfu-zionala, cu dezorientare spaial si auto-matisme psihomotoni, care apar cu ocazia unei treziri incomplete dintrun somn profund (adesea provocat de un exces de alcool sau de absorbia unor medicamente hipnotice)
Descris de M Logre (1936) si numit astfel in memoria marinarului lui Uhse care a murit cznd m timpul somnului de pe acoperiul casei vrjitoarei Circe acest sindrom ar corespunde perturbrilor rit mului
veghe/somn Nu trebuie confundat nici cu o criz de epilepsie nici cu un acces de somnambuhsm
SINDROM FRONTAL (engl frontal syndrome) Ansamblu de tulburri provocate de vtmarea regiunii prefrontale a creierului.
Este vorba de tulburri ale ateniei care fac dificil achiziia de date noi tulburri timice care constituie clasica mona fron tal, cu dispoziie expansiv euforie prosteasc si puerilitate a discursului tulburri
ale activitii psihomotorn, cu pasivitate, indiferent, dezinteres, stereo tipii si perseveraii, tocirea autocriticii si a simului moral, ceea ce determin o dez inhibare instinctual cu hiperoralitate si bulimie*,
uneon cu atentate la pudoare si delicte cu consecine medico-legale, n

SINDROM QANSER

sfrit, tulburri neurologice extrem de vnate (grasping-reflex, tulburri de echilibru cu ataxie, anosmie*, hipertome extrapiramidal, deviaie conjugat a capului si a ochilor din cauza vtmrii
oculomotorn) si tulburri neurovegetative diverse, toate aceste din urm tulburri mrturisind o extensiune postenoar a leziunilor cerebrale Acestea pot fi de ordin tumoral (gliom, meningiom, metastaze),
vascular (ramolisment al teritoriului arterei cerebrale anterioare), traumatic si.ndeo sebi, degenerativ n acest caz avem de a face cu boala Pick*, dement presenil a crui debut se caracterizeaz pnntr o
vtmare localizat n regiunea prefrontal
SINDROM GANSER (engl Ganser syndrome, balderdash syndrome sau past the post answers) Forma de tulburare isteric manifestat prin rspunsuri anapoda, acte alandala, halucinaii vizuale,
toropeala contiinei, tulburri mnezice pronunate (subiectul nu-i poate aminti propriul su nume), incapacitate de a utiliza cunotinele nsuite i, n sfrit, dezorientare temporo-spaial.
Dup psihiatrul S J M Ganser (1853-1931), acest tablou poate fi rezultatul unei traume si poate cuprinde semne somatice vnate Esenialul sindromului se articu leaz n jurul reaciei a nu vrea s stn" si a
faptului c istericul rspunde n direcia ntrebm, fr a putea da rspunsul corect, n unele cazun se observ o dezorganizare temporar a filiaiei o mam, de exemplu, i d numele celei de a doua fiice a
ei Perturbrile memonei acoper parial sau total penoada tulburm, pacientul fund adesea surprins cnd afl care a fost comportamentul su anterior Mecanismele mentale subiacente, n acest sindrom, sunt
inseparabile de isterie, iar descrierea clinic
504

fcut de Ganser, care a lucrat la nchisoarea din Halle, este perfect compatibil cu starea hipnoid si contravoina descnse de J BreuersiS Freudnanu 1893-1895 -> CONTRAVOIN ISTERIE STARE
HIPNOID
SINDROM KLINEFELTER (engl
Klmefelter's syndrome) Aberaie cromo-zomic cu cariotip formula XXY, relativ frecvent la biat (1,5/1000 de copii de sex masculin).
Aceast aberaie cromozormc (disgono somie) poate provoca o aneratie mental uoar, o cretere exagerat n nlime si un hipogonadism (atrofie testicular care face ca subiectul s fie steni) Se semna
leaz si tulburri psihopatice care pot merge pn la delincvent, precum si tul burri schizofrenice, fr certitudinea ca ele sunt consecina direct a disgonosomiei
SINDROM MUNCHHAUSEN (engl
Munchhausen's syndrome) Sindrom nrudit cu patomimia, caracterizat de tendina de a solicita mereu operaii chirurgicale, subiectul plngndu-se de tulburri organice diverse i justificnd
aceste operaii n faa unor chirurgi naivi sau interesai, care accept sa intervin.
Bolnavii prezint, ntocmai ca aventuri erul fanfaron care a fost baronul von Munchhausen (zis de Crac", n francez), numeroase cicatnci de pe urma operaiilor (uneon cu zecile), cernd ntruna noi
intervenii Ei sunt, n general, mitomani si ludrosi, uzurpnd adesea o fals identi ae si ducnd o existent marginal si instabil Pot fi delincveni, toxicomani, utilizndu-i pe medici si spitalele pentru a
li se prescne antalgice i opiacee sau pen tru a fi operai de urgen Personalitatea si
comportamentul lor se ncadreaz n iste-nc* Evoluia, n cazunle cele mai grave, poate merge pn la o psihoz delirant ipohondnac ventabil (N Rousselet) - PATOMIMIE
SINDROM PARIETAL - LOB CEREBRAL
SINDROM POSTCOMOTIONAL

(engl postconcusvon syndmme) Sindrom neuropsihiatric care survine n urma unui traumatism cranian, marcat prin proport simptomatologiei subiective.
P Mafe a individualizat acest sindrom n 1916, la foti rnii de rzboi, cu plgi la cutia cranian Mult vreme s a vorbit de un smdrom subiectiv al craniotraumatizatilor, nici o leziune obiectiv nevenind s
spn jine tulburrile Actualmente este de preferat abandonarea expresiei sindrom subiectiv, pentru a o substitui pe aceea de sindrom postcomotional De fapt, traumatismul cranian trebuie considerat dm per
spectiva unei duble dimensiuni soc fizic si soc psihoafectiv n ceea ce pnveste socul fizic, numeroase cercetn au pus n evi dent microlezium cerebrale care uneon se expnm pnntr o simptomatologie
clinic uoar (discret asimetne a reflexelor, a tonusului muscular etc)
Traumatismul psihic const dmtr o reacie intens la situaie, trit ca angoasant i care tnmite la o imagine de moarte iminent
n aceast dubl accepie, sindromul posteomotional realizeaz, la mai multe ^Xmni dup traumatism, un tablou clinic destul de stereotip Gsim aici, n mod dwsiconstant, cefalee, tulburn de echilibra
i senzaii de vertij, fatigabihtate si toleran la zgomote, exist, pe de alt lifte, tulburn ale eficienei intelectuale,
SINDROM RETT

tulburn ale somnului, caractenale si de dispoziie

Evoluia sindromului postcomotional nu ascult de nici o lege, cu toate acestea, majoritatea tulburrilor se estompeaz dup un an si dispar dup doi ani Evoluia se poate face ns si ctre o organizare
nevrotic a personalitii, fcnd s intre n joc personalitatea anterioar a subiectului, ca si interaciuni care se stabilesc ntre rnit si anturajul acestuia Dac este de acordat o despgubire pentru daun
corporal, aceasta poate fi luat n considerare n dou moduri
- despgubire rapid, nainte de consolidarea" tulburrilor, pentru a se evita o nevrotizare,
- ateptarea timp de 12-18 luni, pentru a despgubi tulburri consolidate", dar cu riscul cronicizru acestora
SINDROM RETT (engl Rett\ syn drome) ntrziere a dezvoltrii mentale, care apare n cursul celui de al doilea an de via la copil, individualizat pentru prima oar n 1966, cu o etiologie nc
necunoscut.
Acest sindrom, descris pn n prezent exclusiv la fete, se caractenzeaz pnntr o dezvoltare iniial aparent normal, urmat de o pierdere parial sau total a limbajului, a mersului, a folosim minilor, asoci
ae cu o ncetinire a cretem craniene Survine, de obicei, ntre 7 si 24 luni de viat Pierderea micrilor voluntare ale minilor, micrile stereotipe de torsiune a minilor si hiperventilaia sunt caracteristice
Dezvoltarea social si dezvoltarea jocului se opresc, pe cnd interesul social, de obicei, se pstreaz O ataxie a trunchiului si o apraxie se manifest ncepnd cu vrsta de patru am, urmate adesea de micn
coreoatetozice

ki

SmOROMUL QUSRM

Aceast afeciune determin aproape ntotdeauna o ntrziere mental sever, cu cnze epileptice destul de frecvente O stare de zcere la pat si spastic se instaleaz, n general, la adolescent, ducnd la
pierderea oricrei autonomii
SINDROMUL GLISRII (fr tyndmme

du glissement) Ansamblu de tulburri somatice i psihice care apar la un btrn fragil, dar nc bine adaptat, n urma unui accident n viaa cotidian sau n urma unei afeciuni intercurente
adesea benigne.
Debutul se manifest pnntr o astenie pierderea apetitului si nrutirea stm generale, cu slbire si deshidratare La nceput doar extracelular, deshidratarea devine n scurt timp global ducnd la
diminuarea volumului sngelui (hipovale mie), hipotensiune arterial si insuficient renal Adesea n acest caz apare o stare confuzo oniric, cu o anxietate extrem de puternic, de acelai tip ca n sincopa
psihic*
Trebuie instituit un tratament de urgent care s restabileasc o hidratare normal si un bun echilibru electrolitic Rmne totui pericolul trecem la o stare grabatar (zcere la pat) cu aspect demenial Iat de
ce reanimarea iniial va trebui completat de o susinere psihologic, o realimentare progresiv controlat de dietetician, o reeducare funcional, cu kmeziterapie, dac este necesar, si o reinsertie rapid n
mediul familial, ori de cte on este posibil
i (engl seif) PSIHAN La M. Klein, ansamblu de sentimente i de impulsii ate ntregii personaliti, spre deosebire de Eu, care se refera la structura personalitii.
Cnd obiectul se chveaz n bun i ru, la fel se ntmpl i cu Sinea, ale crei diferite pri pot astfel s intre n conflict
PSIHIATR Pentru coala de la Palo Alto, Eul individului, n msura n care se caracterizeaz prin identitatea i autonomia sa, dotndu-se cu valori i contravalori.
n ecosistemul familial, Sinea se consti tuie prin referin la mitul familial si, dup Murray Bowen, prin procesul de diferen tiere d Sinet * -> SELF
SINISTROZ (engl simstrosis) Delir de revendicare referitor la un prejudiciu suferit, delir care survine pe fondul unei structuri mentale de tip paranoid.
E Bnssaud a fost acela care a descris primul, n 1908, aceast afeciune Este vorba de apariia, la rniii vindecai, a ere dmtei sincere c au dreptul la o despgubire pentru prejudiciul pe care l au suferit Am
avea de a face, crede acest autor, cu un delir raional cldit pe o idee fals nondelirant Dac smistroza autentic este rar, dimpotriv n mod frecvent se observ, n cursul unor nevroze posttrau matice,
existenta unor atitudini caractens tice smistrozei
SINUCIDERE (engl suiade) Actul prin care un individ i provoac el nsui moartea.
Sinuciderea este fie un act raional, exe cutat n funcie de considerente morale, sociale, religioase, filosofice sau personale, fie, dimpotriv, un act patologic, care n cazul acesta survine n cursul evoluiei a
diverse afeciuni mentale (depresie, delir cronic, dement, confuzie etc) sau al unei cnze existeniale acute, sub forma unui raptus anxios autoagresiv, raptus foarte
diferit de sinuciderea premeditat a unor melancolici sau delirani
Acest act poate avea trei funcii diferite Sau este vorba de evitarea, de fuga de o Situaie inacceptabil sau prea dureroas (sinuciderea unor canceroi, de exemplu), sau este o veritabil conduit
autoagresiv, pnn ntoarcerea contra propriei persoane a unei agresiviti intense (cazul depresiei melancolice), sau este un apel la ajutor, un fel de mesaj disperat adresat unui anturaj considerat prea
indiferent sau ostil n acest din urm caz, fr ndoial cel mai frec vent, este vorba uneori doar de o tentativ de sinucidere, mai mult sau mai puin spectacular, care se nsoete de un apel la semen, pentru
ca el s intervin Dar dac aceast intervenie se las ateptat sau dac mesajul nu a fost transmis, tentativa se realizeaz ca urmare a faptului c ajutoarele nu au sosit la timp, ca n nume roasele cazun de
intoxicare medicamen toas n care Salvarea" ajunge prea trziu O recent cercetare a I N S E R M , condus de F Davidson si A Phihppe, a artat c n Frana sinuciderea este actualmente responsabil de
aproape 12 000 de decese anual, adic depete accidentele de automobil, iar de civa ani (1975) pare n cretere, ndeosebi la brbai si la tinen Problema omajului este aici abordat foarte riguros, pnntro analiz a corelaiilor Diferitele corelaii statistice nu permit, totui, demonstrarea unei relaii pozitive n cazul brbailor (evoluia omajului nu este un factor predictiv al suicidului masculin) n schimb,
pentru populaia feminin, evoluia proporiei omajului ar putea fi predictiv Solitudinea rmne, n once caz, unul din factoni cei mai important Solitudinea se asociaz, n general, cu un sentiment de
respingere, mai ales la populaia feminin Faptul acesta coresSINUCIDERE

punde, la urma urmei, pnmelor cercetri efectuate de fi Durkheim, care n 1897 constat c numrul sinuciderilor cretea n funcie de slbirea legturilor sociale si de izolarea social Aceasta din urm st,
n mod cert, la originea a numeroase sinucideri, iar cazul Veromque Le Suen, o tnr speolog n vrst de 33 de ani, care a fost gsit moart n automobilul ei, dup ce a nghiit o mare doz de barbitunce
este aproape o ilustrare experimental n aceast privin ea tocmai petrecuse 111 zile singur, n fundul unei peteri, de unde ieise destul de rvit
Mai ales la extremitile vieii smuci derea a devenit mult mai frecvent dect odinioar La adulii tineri si la adolesceni fenomenul suicidar a luat proporii nehnis titoare n Frana, de un deceniu ncoace
Adultul tnr se va sinucide adesea n fata eecului, a imposibilitii de a se insera pe plan social si profesional, confirmnd fraza scriitorului Dneu La Rochelle sinuciderea este un act, actul celor care nu
au putut svri alte acte" (Le teu foliei) Acest act de disperare se realizeaz adesea n cadrul comportamentului toxicomamac, supradoza final ncheind o traiectorie suicidar progresiv La adolescent,
adesea despririle de mediul familial, primele rupturi sentimentale sunt cele care pro voac sinuciderea sau, mai des, tentativa de sinucidere
Sinuciderea este extrem de frecvent si la persoanele n vrst Aproape 30% dintre sinucigaii din Frana au peste 60 de ani Dac unele cazun tm de o patologie psihiatric evident (stare demenial, melancolie preseml sau senil), de cele mai multe on fiind vorba de consecina unei cnze existeniale, de expresia unei stan nevrotice ale crei mecanisme de aprare sunt depite, sau de o stare depresiv
SINUCIDERE

reacionat, care survine n decursul unui eveniment dureros, al crui impact afectiv este intensificat de deficitul potenialului intelectual si organic al senescentei, ca si de condiiile deficitare ale vieii
sociale Sinuciderea are, n general sensul unui act de eliberare dmtr o situaie socotit peni bil, dureroas si mai ales de nemodificat (Th Lempenere)
Sinuciderea colectiv are, de asemenea o anumit frecvent ndrgostiii care ca Romeo si Juheta se omoar mpreun sunt destul de frecveni n Japonia Ct poveste infanucidul preced adesea sinuci
derea mamelor melancolice care doresc astfel s si duc cu ele in moarte progeni tura pentru a o salva de o situaie pe care o cred in delirul lor disperat Poate exista un pact ncheiat ntre dou persoane
care se angajeaz s moar mpreun Cteodat unul din cei doi candidai ndur dureri de nesuportat iar cellalt nu mai are puterea s asiste la martirajul sau si nici curajul de a supravieui Se ntmpl de
asemenea ca amndoi s aspire la moarte n general decizia este luat dmtr o dat, de comun acord Fr ca nimeni s le bnuiasc se creul cei interesai i iau n linite si cu obstinaie msurile macabre cu
atta mmu tiozitate nct foarte rar proiectul lor esu eaz Este adesea cazul unor cupluri de btrni care decid s si sfreasc mpre una zilele cum au fcut n 1983 A Koestler si soia sa Exist, n
sfrit mn sinucideri colective, provocate de o veritabil contagiune mental, pornind de la unul sau doi lideri, ntr un fel de trans sau de stare hipnotic generalizate este exemplul dramatic al sinucidem
colective a unei secte religioase de ongine nord-ame ricana, n 1978, n Guyana
Pe planul unei teorii patogemce a sinucidem se rmne la dou mn ipoteze
508
aceea a anomiei, a lui Durkheim,descris mai sus, i aceea a lui S Freud, pentru care sinuciderea ar fi Finalmente o form de omucidere Nimeni sene el nu este probabil n stare de a gsi energia
psihic de a se omor n afar de cazul n care ncepe prin a ucide pe cineva cu care s a identificat ' Dintre variante putem cita teoria lui K Mennmger potrivit creia sinuciderea ar exprima n acelai timp
donnta de a muri donnta de a comite actul omorului si dorina de a fi ucis Nici una din ele nu poate pretinde c exprim ntre gul adevr Teoria anomiei permite sesi zarea mani proporii de vduvi si de
persoane divorate n rndul sinucigailor dar nu explic de ce numai unu vduvi se sinucid pe cnd ceilali nu o fac O pro porie ridicat de sinucideri poate fi rezultatul conjunciei mai multor faeton
Trebuie s admitem c fenomenul suicidar este aproape ntotdeauna reflectarea unei interaciuni ntre factori sociali si factori personali (J Cohen) Numai cunoaterea acestor factori diferii permite o
bun prevenire a sinucidem punnd la lucru toate mijloacele necesare pentru, a i diminua frecventa Se pune de asemenea problema postventiei adic a prevenim recidivei dup o tentativ zdrnicit,
de oarece trebuie inut seama de .sinucigaii recidivisti" (F Davidson), din ce n ce mai numeroi, mai ales n populaia feminin n special pe acetia trebuie s gsim timpul s i ascultm si s i ajutm Clasi
cele cuvinte bune, adic propoziiile con formiste si superficiale nu aduc nici o alinare apreciabil, ba chiar accentueaz izolarea disperatului La fel stau lucrurile cu argumentele de disuasiune ca A te
sinucide este o laitate, gndete te la pnntii sau la copiii ti' Once repro este de exclus, nemanifestnd dect nelinitea

f
eelui care l profer In extrem/s, eueaz cei care mai mult vorbesc dect ascult Cci sinuciderea unei persoane se insera n dialectica disperm sau durerii sale tocmai aceast istone personal, singular,
unic se cuvine nainte de toate s tim s o ascultm" (Le wtcide et sa prevention brour a Ministerului Sntii Publice si Securitii Sociale)
BM Cohen J Le formes de suicides et leur sigmfication Tnangle 6 8 (dtc 1966) pp 277-284 Davidson F Philippe A Suiudes et tentatives de smude aujourd hm Dom Paris 1988 Mennmger K Mn agawst himself Harcourt New
York 1928 Olmda Weber S L acte smctde Hommes et Groupes Paris

SISMOTERAPIE (engl vsmot/iewpy) Terapeutica a unor tulburri mentale bazate pe folosirea electroocului
-> CONVULSIVOTERAPIE

ElECTROOC

SISTEM LIMBIC (engl hmbic system) Ansamblu de structuri telencefahce cor-ticale i subcorticale, vechi din punct de vedere filogenetic.
Aceste structuri deseneaz pe fata in tern a fiecrei emisfere un inel n jurul corpului calos este marele lob hmbic al lui P Broca (1878), format din circum volutia corpului calos (gyrus cingulans) si
circumvolutia hipocampului (gyrus parahipocampic) Din punct de vedere filo genetic, sistemul hmbic cuprinde arheo cortexul cu, n special, hipocampul sau cornul lui Ammon), paleocortexul, strns legat
de sistemul olfactiv (nnencefalul sticto sensu) si mezocortexul sau cortexul de tranziie (exemple cortex entormal, cortex cingular) Aparin, de asemenea, sis ternului hmbic dou formaii subcorticale
septum si amigdala Sistemul limbic joac un rol important n procesele mnezice, colorarea afectiv a trinlor si controlul reacti vittn emoionale si sociale" (P Karh)
SITIOFOBIE (engl sitiophobia) Refuz delirant de a se hrni, total sau cu limitare la unele alimente, refuz ntlnit n psihoza maniaco-depresiv sau n psihozele delirante cronice.
SITIOMANIE (engl sifioma/iw) Nevoie imperioas, de natur toxicomaniac, de a ingera alimente.
Acest simptom tine de depresia de ori gme nevrotic sau psihotic - BULIMIE
S.M.P.R. (fr Service medico p<>ycholo gique regional) Serviciu de psihiatrie sectorizat n mediu penitenciar
n 1967 centrele medico psihologice regionale au nlocuit anexele psihiatrice instituite naintea si dup cel de al doilea rzboi mondial Din 1986 termenul serviciu nlocuiete termenul centru de unde
denumirea actual de S M P R Serviciile medico psihologice regionale sunt create n mediul penitenciar atunci cnd ele rspund nevoilor de sntate mental ale populaiei ncarcerate n stabilimente care
depind de o regiune penitenciar
n numr de 14 n 1987, aceste servicii sunt actualmente considerate sectoare de psihiatrie (ane geografic delimitat si deservit de un serviciu de psihiatne) n aceast calitate, ele sunt ataate la centrul
spitalicesc specializat al departamentului respectiv Aceste servicii asigur depis tarea, profilaxia si tratamentul maladiilor mentale Personalul lor este acelai ca al unui serviciu spitalicesc de psihiatrie
psihiatri, psihologi, infirmieri (infirmiere), SNffF
asistent social Posibilitile terapeutice sunt aceleai cu excepia acelora care necesit ieirea in exteriorul stabilimentului penitenciar Deinuii care prezint tulbu rri mentale grave nu pot fi tratai de
aceste servicii ci trebuie spitalizai din oficiu mtr un stabiliment administrat conform legii din 27 iunie 1990 Transferai nu se poate efectua dect la propunerea medicu lui cu acordul directorului si in baza
deciziei prefectului de phsament din oficiu Dac este cazul pacientul poate fi spitalizat mtr o unitate pentra bolnavi dificili
Serviciile medico psihologice regionale asigur postcura pacienilor atunci cnd acetia sunt eliberai Centrele spitaliceti specializate (exspitalele psihiatrice) sunt acelea care pun localuri la dispoziia lor
pentru a putea fi tratai n 1989 se num ru 16 S M P R pe ntreg teritoriul Franei
SNIFF (termen englez) Aciune de a priza o substan in forma de pudr sau de a inhala un produs volatil
Priza nazal este unul din modurile de a utiliza pudra fie ca este vorba de hero m sau de cocaina Aceasta practic are avantajul evitrii riscurilor de contaminare pe care le prezint mpuctura (injecia)
Inhalatia este folosit mai ales in cazul solvenilor sau cleiunlor (engl glue swtfing) Este de asemenea un mod de a absorbi cocaind baz (engl free bdsmg)
SOCIOGENEZA MALADIILOR MENTALE (engl sociogenesis of mental diseases) Ansamblu de condiii si factori sociali susceptibili sa duc la generarea, dezvoltarea i evoluia maladiilor
mentale Cercetarea lor tine de metodele socio logiei in special de anchetele i analizele
referitoare la mediul social la societatea n care pot aprea afeciuni psihiatrice Noi unea de sociogenez a stat uneori la ori ginea unei veritabile teoni etiopatogenice a maladiei mentale din care ea face o
simpl consecin a disfunctionalittilor familiale si sociale cum a susinut mdeo sebi antipsihiatria* englez m ceea ce pn veste schizofrenia* In acest caz ea se poate opune in mod radical psihogenezei*
sau organogenezei* tulburrilor mentale
Cercetrile sociologice in psihopate logie ncep o data cu studiul sociologului francez fi Durkheim asupra sinucidem Era aici artat importanta unor faeton sociali ca integrarea in snul societii rolul
Bisericii al familiei si al multor altor factori exteriori m apariia sinucidem la individ pe cnd factorii individuali erau mpini pe al doilea plan Spre deosebire de abordrile biologice si psihologice care au
fost ntotdeauna marcate de o puternic influent european (si ndeosebi german) psihiatria social a avut ca principal teren de dezvoltare lumea anglo american Din colo de Atlantic s au dezvoltat m anii
50 principalele studii de epidemiologie psihi atnc continund orientarea luat cu douzeci de am mai nainte de scoal de sociologie din Chicago Ele au artat in ce msur condiiile socioeconomice si
socio culturale determin exprimarea si dezvol tarea maladiei mentale la individ fr a i nelege totui bine ntotdeauna cauzele Astfel a fost precizat de exemplu puter mea corelaie dintre depresie si clasa
social toate statisticile arat c tulburrile depresive afecteaz mai mult femeile si clasele sociale mai puin favorizate Fe meile sunt de asemenea mai vulnerabile la tulburri anxioase fobice obsesionale i
psihofiziologice Invers alcoolismul i comportamentele antisociale sunt patologii

r
mai degrab masculine ntr un domeniu ca totul diferit s a putut pune n eviden c mariajul l protejeaz n mai mare msur pe brbat dect pe femeie de boala mintal pe cnd lucrurile stau exact invers
n ceea ce privete munca
Acest interes pentra factorii sociali predispozanti ai patologiei mentale nu i au fcut totui pe psihiatri s adopte un punct de vedere radical sociogenetic cum au putut o face in anii 60 R D Laing si D Cooper
lideri ai antipsihiatnei Dar majoritatea dintre ei au neles ca factorii sociali nu sunt de neglijat n cadrul unei practici psihiatrice sau de sector ei au tiut s tin seama de contextul social al clientului lor si
chiar s se serveasc de acesta in demersul terapeutic si profilactic ntr adevr ei si au dat seama de faptul c dac utilizarea noilor medicamente psiho trope permiteau lein rapide ale bolnavi lor din spital
ele nu mpiedicau revenirea lor aproape tot att de rapid aici Era fenomenul portetdmbour (engl revolvmg door syndrome) caracterizat pnntr o re admitere rapid m mediul spitalicesc psi hiatnc urmat/le
ieire la puin timp dup aceea apoi de o nou readmitere si aa mai departe Acest fenomen duce desigur la un numr important de icsin si de seju rari spitaliceti mai mult sau mai puin scurte dar nu le
permite pacienilor o in serie social adevrat Iat de ce aciunea terapeutic trebuie continuat asupra me diului sociofamihal al pacientului in spe cial la nivelul familiei pentru a se obine o mai bun
pnmire a convalescentului si o reducere a tensiunilor emoionale Este de asemenea necesar s se ntreprind o munc de veritabil readaptare la condiiile vieii sociale si profesionale care s permit o
ruptur total cu instituia spitaliceasc si o vindecare sau cel puin o remisiune
SOCIOLOGIA MALADIILOR MENTALE

prelungit Aadar cercetarea i tratamen tul mediului social fac azi indiscutabil parte din luarea in sarcin a oricrui bolnav mintal
Bibi Tousignant M M Le ongmes sotu/es et culturelles des twuble* psychologique PUF Pans 1992

SOCIOLOGIA MALADIILOR MENTALE (engl social science w relation (o mental illnes>>) Cercetare a influenei fap telor sociale, a grupurilor umane i a structurilor lor asupra maladiilor
mentale
Sociologia de la fi Durkheim cu stu diul sau asupra cauzelor sinucidem s a interesat de maladiile mentale iar R Bastide (Sociologia maladiilor mentale 1965) a ncercat sa integreze majoritatea datelor
psihiatriei sociale in cadrul sociologiei
Cercel inie s au referit mai nti la nflu enta structurilor sociale asupra patologiei mentale situandu se la dou niveluri macro si microsociologic
Macrosociologia studiaz grupurile sociale si prin cercetri demografice si epidemiologie poate determina raportu nle intre cutare maladie mental si formele si structurile societii m care ea se dez volt
Lucrul acesta a fost fcut ndeosebi pentra alcoolism care mtr o populaie dat a putut fi pus m relaie cu condiiile economice (venituri locuin) profesio nale (specificiti ergononuce) dietetice (habitudini
alimentare) familiale (structura si compoziia familiei) ale vieii alcooli cilor reperai pnn anchete statistice
Microsociologia pe de alt parte a cutat mai degrab s repereze structurile cele mai intime ale grupului Ea a pus in evident unele legturi privilegiate care exist intre membru unui grup cuprinznd
511 SOFROLOGME
elemente contiente si incontiente care fac mterrelanle foarte puternice si cu adevrat formatoare ale vietn psihice Tocmai la acest nivel putem vorbi de valoarea struc turant si destructurant a relaiilor n
cazul unor astfel de studii, datele propriu zis sociologice trebuie s fie n permanent confruntate cu acelea ale psihanalizei sin gura capabil s penetreze aspectele incontiente ale situaiilor n domeniul
psihiatric s a artat un mare interes pentru structura grupului familial si mai ales pentru legtura mam-copil, a crei impor tant pentru dezvoltarea psihismului si, n consecin pentru patologia sa, cu greu
ar putea fi supraestimat Relaiile pnmor di ale acioneaz n dou moduri prin prezenta lor activ si prm imaginile pe care ele le genereaz ntr o viat psihic ele mentara preverbal Astfel se constituie
bazele incontiente ale personalitii Dac rolul mamei este primordial deoarece ai gur debutul vieii psihice acela al tatlui care reprezint societatea n ceea ce privete exteriorul ei cuceririle de fcut
acela al frailor si surorilor care permit nvarea primelor competiii capt uite nor o mare important La fel vor sta lucrurile n ceea ce privete primii ani n mediul colar apoi n diversele grupuri sociale
n care copilul devenit adolescent i va continua evoluia psihoafectiv, riscnd n fiecare stadiu s o vad pertur bat de structuri sociale defavorabile
Alte cercetri s au desfurat pe planul cultural, unde legturile dintre psihiatrie si antropologie au permis clarificri mutuale si complementare extrem de fructuoase Scoal american de antropologie
cultural le-a utilizat din plin Ea ne a dat destul de numeroase analize ale structurilor psiho-culturale, adesea foarte utile pe plan psihopatologic A fost ndeosebi cazul studiilor
512
referitoare la impulsiile mstmctivo-afective elementare, studii care au demonstrat importana condiionrilor de la cea mai fraged vrst n ceea ce privete destinul acestor impulsii A Kardmer, de exemplu,
n anchetele sale n insulele Marchize, a putut relationa fapte ca raritatea femeilor de dou ori mai puin numeroase dect brbaii, cu neglijarea ngrijirilor materne generatoare la rndu i de anxietate la
aduli care se exprim prin fantasmele fricii de a fi devorat de cpcuni, prin numeroase acte auto si heteroagresive, pnn teama perma nent de boli si pnn numeroase practici de vrjitorie contra femeilor La
fel, M Mead si G Bateson au studiat la triburile din Noua Guinee, numeroase comportamente conjugale si materne care influeneaz con siderabil dezvoltarea psihoafectiv a copiilor fund responsabile de
unele trsturi deosebite ale personalitii lor adulte Astfel se constituie sub influenta cutumelor anumite structuri sociale si caracteristici culturale, o veritabil confi guratie de habitudini si de imagini forma
toare compunnd ceea ce A Kardmer a numit personalitatea de bazS, care va putea marca profund formele de patologie care survin n aceste populaii -+ EPIDEMIC LOGIE ETNOPSIHIATRIE SOCIOGENEZA
MALADIILOR MENTALE

SOFROLOGIE (engl sophrology) Doctrina care vizeaz sa asigure armonia contiinei, bazndu-se pe tehnici de relaxare simpl, provenite din practica hipnotica, i pe tehnici de relaxare dinamic, inspirate din filosofiile orientale. Termenul, creat de neuropsihiatrul spa mol A Caycedo spre anii "60, acoper att practicile respective, ct si o ntreag coal tiinific, scoal care
studiaz contiina si modificrile sale, n scop
pedagogic, profilactic i terapeutic Tocmai de aceea sofrologia cupnnde trei pri diferite sofropedagogia, n scopul de a ameliora unele aspecte ale nvrii (pregtirea examenelor, pregtirea pentru natere,
pregtirea pentru competiii spor tive), sofrofilaxia, ca tehnic de dezvoltare a personalitii i de prevenire a unor stri patologice, sofroterapia, n exclusivitate rezervat terapeuilor, medicilor, moaelor,
kmeziterapeutilor, infirmierilor, psiholo gilor, care utilizeaz aceast metod ntr un scop pur terapeutic Sofroterapeutn care exerseaz n Frana sunt formai fie n centre regionale, fie n centre naionale,
fund, n general, membri ai Societii fran ceze de sofrologie, actualmente prezidata de A Donnars
Trebuie de asemenea, s distingem dou niveluri de tehnic Primul, zis tehnic de baz", derivat dm hipnoz, acela al relaxrii simple si pasive, este destul de apropiat de gradul inferior al tramingului
autogen* Al doilea corespunde unei relaxri dina mice de inspiraie oriental, cu totul spe cific sofrologiei Putem diferenia aici trei grade Relaxarea de primul grad, de origine hindus, va cupnnde o sene de
exerciii n poziie vertical, care determin efecte fiziologice precise, dup care subiectul se aaz n poziia culcat si intr n starea de relaxare n cursul acestei practici pacientul va tri si expnma toate
angoasele si n deosebi fnca de moarte ntocmai ca n terapiile comportamentale, repetarea se dmtelor va permite atenuarea acestor angoase, de asemenea, subiectul nva s fac abstracie de preocuprile
sale, spre a se concentra asupra unui obiect Asociat cu teme de meditaii tibetane, relaxarea de gradul doi se asociaz cu exerciii puse la punct de Caycedo nsui Mai nti n poziie vertical, apoi n
poziie aezat, subiectul i va resimi n mod special
SOLVENT

schema sa corporal i se va confrunta cu angoasa de a fi tiat n biici Exerciii respiratorii speciale i vor permite dup aceea s regseasc o anumit armonie funcional a corpului, care se poate asocia
cu o veritabil stare de plcere n sfrit, relaxarea de gradul trei, de inspiraie zen, ar fi o adevrat nvare de nebunie domes licit sau de delir controlat Aceast re laxare poate determina, cnd este
dirijat de terapeui incompeteni si la subieci fragili, veritabile decompensri psihotice lat de ce sofroterapia, care poate alina numeroi pacieni, aducnd un ajutor pre tios n pregtirea anesteziilor, n
reanimare, n algologie si n executarea a numeroase intervenii chirurgicale (n special mui lante), nu poate fi practicat dect de specialiti n acelai timp bine formai si calificai n specialitatea medico
chirurgi cal n care o vor utiliza
SOLVENT (engl solvent) Substana volatila a crei aciune psihotrop provoac o form de beie.
Fenomenul inhalrii de solveni volatili de ctre adolesceni a putut face s se vor beasc, n anii '80, de o nou toxico mame' Cercetnle arat c este vorba cel mai adesea de practici de grup, care afec
teaz n mod epidemic anumite cartiere sau stabilimente de educaie Practica aceasta este, n general, extrem de limitat n timp Deci, mai mult dect de toxicomanie, este vorba de folosirea unor produse
toxice, adesea ostentativ si provocatoare este expresia unei indispoziii individuale, fami hale, sociale, care trebuie luat n considerare ca un apel al adolescenilor aflai n dificultate
Substanele n cauz sunt extrem de numeroase, fie lichide (tncloretilen), fie felurite cleiun De notat c nu este vorba
513
SOMALCOOLOZA

de produse interzise, ci doar deturnate de la uzajul lor Substanele sunt inhalate direct (dintr-un flacon, de pe vat) sau, cel mai adesea, din sculett de plastic
Efectele obinute se nrudesc cu beia eteric faza de beie euforic, urmat de fenomene hipnagogice halucinozice, ntr un context oniric n sfrit sedatie si uneori somn
Pot surveni stan de com precum si tul burn acute sindrom confuzional sau con fuzo oniric moarte prin asfixiere, rareori edem pulmonar acut sau stop cardiac
Se descriu tulburri psihice si Fizice le gate de utilizarea cronic a solvenilor existenta lor n clinic este rar acest stil de practic fcnd rareori loc unei conduite de tip toxicomamac de lung durat
Bibi Angel P Botbol M Facy F Ado /tice/ite e( so/vanb Echo Centurion Paris 1987

SOMALCOOLOZA (fr sanu/cootoe)

Forma clinica de alcoolopatie caracterizata prin apariia brusc de crize acute de beie, atipice, de scurt durat (cteva ore) i rare (de 4-6 ori pe an).
Impulsul de a ingera pe nersuflate bu tun tari (sau lichide insolite, de exemplu ap de colonie) poate provoca o alcoolepsie destructurare organo psihic grav, de scurt durat Mult mai frecvent la
femeia alcoolic dect la alcoolicul masculin, somalcooloza nu este legat nici de ciclo timie, nici de comitiahtate
SOMATIZARE (engl sonutisdtion) Tendina de a tri i de a exprima o suferin somatica drept rspuns la stres sau la un traumatism psihk.
Este o noiune destul de ambigu (Z J Lipowski), pe care trebuie s o dis
514

tingem att de cea de conversie isteric, dar si de cea de maladie psihosomatic, a crei psihogenez va conduce la vtmri corporale pnn mecanisme n general neuro endocrine
Somatizarea este cel mai adesea aso ciat cu tulburri depresive si anxioase majore si constituie elementul central al tulburrilor somatoforme" notate de DSM III R Starea depresiv mbrac ade ea
aspectul unei depresii mascate", pe care trebuie s ncercm s o reperm ntre multele plngeri somatice ale pacientului
Recunoaterea naturii solicitm a moi vului pentru care pacientul ne consult este necesar si necesit un rspuns bine adaptat Coexistenta unui versant somatic si a unui versant psihic impune abordarea
simultan n tratament a ambelor aspecte (J de Butler)
SOMATOGNOZIE (engl sonwfcjgjiov/a) Cunoaterea pe care o avem despre corpul nostru i despre relaiile ntre diferitele sale pri.
SOMN AGITAT (engl dctivated sleep) Faz a somnului de la nceputul ontogenezei umane, faz care va deveni, n parte, somnul paradoxal.
SOMNAMBULISM (engl somnambu hsm) Comportament motor automat, mai mult sau mai puin complex i adaptat, care se produce n timpul somnului, fiind o tulburare calitativ a acestuia,
relativ frecvent la copil.
Este o parasomme psihomotone n cursul creia subiectul, n timpul nopii, dei este adormit, se scoal, merge sau ndeplinete activiti simple din viata sa cotidian diurn, ntr un mod destul de stereotip,
apoi se culc din nou, fr ca la trezire s aib vreo amintire c ar fi prsit patul n

**d

PARADOXAL

_^,_. somnului Odinioar se vorbea de rmambuhsm epileptic", dar H Gastaut arttt c somnambulismul nu este ruci-octatiepileptic" Numai cu totul si cu totul excepional" un epileptic poate face o
criz nocturn caracterizat pnntr un automatism ambulator n acest caz, ns, trebuie s vorbim de automatisme epileptice ambulatorii ale somnului" (H Gastaut) Termenul face parte si din istoria
hipnotismului Doar prin simpl analogie, AM J de Chastenet, marchiz de Puysegur, a descris n 1784 transa* provocat de magnetismul animal al lui F A Mesmer ca pe o stare de somnambulism provocat" (de ctre magnetizator) n realitate, era vorba de o stare de somn" indus prin sugestie, cu totul diferit de veritabilul somnambulism observat de medici nc din antichitate J Braid va avea dreptate s
nlocuiasc acest termen cu acela de hipnoz, n 1843
SOMN CALM (engl quiet sleep) Faza de la nceputul ontogenezei umane care ulterior va deveni somnul cu unde lente.

SOMN CU MICRI OCULARE RAPIDE (engl rapid eye moveraent sleep) -> SOMN PARADOXAL
SOMN CU UNDE LENTE (engl slow wave sleep) Perioad de somn caracterizata prin prezena unei activiti efectro-encefalografice lente (unde delta) t de amplitudine ridicat.
Somnul cu unde lente sau somnul lent este prezent n stadiile 3 si 4 ale somnului Acest termen este pe nedrept folosit >de-sea pentru a desemna ceea ce nu este somn paradoxal Somnul cu unde lente apare
ndeosebi n pnma jumtate a nopii El pare a avea ca funcie primordial restau

rrea activ a funciilor metabolice n cursul somnului cu unde lente se realizeaz activiti foarte importante, cum este eh berarea hormonului cretem, care va stimula sinteza proteinelor
SOMN PARADOXAL (engl paradox, cai sleep, rapid eye movetnent sleep sau REM sleep) Faz de somn care survine periodic i este caracterizat printr-o activitate electroencefalograflc desincronizat, rapid i de mica ampUtudine, hipotonie muscular, cu vasoconstrkie generalizata a teritoriului vascular corespondent, ca i prin prezena de micri oculare rapide.
Numit uneori somn cu micri oculare rapide (engl rapid eye movement sleep), somnul paradoxal este considerat de unu drept stadiul viselor (W Dement si M Jouvet) Somnul paradoxal apare foarte
precoce n cursul ontogenezei si, dac l gsim ntructva la psri, nu este real dect la mamifere La omul adult proporia sa este de ordinul a 20-30% din timpul total al somnului "
n cursul nopii este repartizaj n 4-5 perioade, fiecare survemnd, n medie, dup 90 de minute, n alternant cu somnul lent (cu unde lente pe encefalogram)
Asupra funciilor somnului paradoxal s-au emis numeroase ipoteze
- funcie reparatorie (repararea main nei neuronale, eliminarea de substane toxice etc),
- funcie care permite descrcarea im pulsnlor sau inhibarea unor amintiri jenante pentru subiect),
- rol de maturare a sistemului nervos central,
- rol de instituire, apoi de activare regulat a programelor comportamentale propni speciei,
515 SPAIME NOCTURNE
- rol privilegiat n tratamentul i fixarea informaiilor dobndite n cursul stni de veghe ntr-adevr, somnul paradoxal ar putea avea toate aceste funcii -> TULBURRILE SOMNULUI
SPAIME NOCTURNE (engl mght terrors, pavor noctumus) Tulburare a somnului ce survine cel mai adesea n timpul primului ciclu de somn (n somnul lent, profund) i care este caracterizat de o
angoasa asociat cu ipete, plns i gesticulaie.
Copilul, aezat n patul su, se lupt cu viziuni halucinatoru El nu este accesibil contactului verbal si pare a tri cu toat convingerea episodul terifiant Ca si n confuzia mental, include n onirismul su
obiectele si persoanele prezente n jurul lui n mod simultan se constat fenomene fiziologice de angoas, asociind pulsul rapid, respiraia gfitoare si transpiraia Durata acestor spaime este de obicei de
'cteva minute, dup care copilul se poto Ieste A doua zi se constat o amnezie total a episodului, care poate fi izolat sau se poate repeta ntr o perioad mai mult sau mai puin ndelungat Uneori, pot fi
descoperite circumstane declanatoare
Spaimele nocturne se pot asocia cu alte tulburri care perturb somnul, ca enurezia, sommlocviul (vorbitul n somn) si som-nambulismul Nu trebuie confundate cu visele anxioase, care nu presupun
confuzie mental si care survin n fazele de somn poaradoxal (comaruri) Frecventa acestor tulburri este evaluat la 1-5% dintre copii (de obicei n vrst de la 18 luni la 6 ani), ceea ce unii auton explic
prin intensa activitate fizic legat de conflictele puternice ale maturatiei intelectuale si afective Semnificaia tulburrilor variaz de la un autor la altul Unu psihanaliti
516
raporteaz aceste spaime la sexualitatea infantil, activat n perioada oedipian Evenimente traumatice ar putea declana spaimele, cum ar fi naterea unui mezin, o intervenie chirurgical, o separare de
mediul familial sau un doliu Persistenta acestor tulburri n perioada de latent (de la 7 la 11 am) sau reapariia lor la adoles cent ar putea semnifica o structurare patologic a personalitii (nevroz,
psihoz) Oricum, nu se poate pune problema de a face s dispar aceste tulburri fr a evalua contextul apariiei lor, personali tatea copilului si dezvoltarea sa Msurile preventive trec pnntr-o igien a
somnului (copiii s nu fie lsai s doarm n camera prinilor dup ce au mplinit 6 luni respectarea orarului de culcare, ajutarea copilului de a adormi pnntr o prezent linititoare, calm, la nevoie
povestmdu i un basm) Uneori este indispensabil psihoterapia, atunci cnd tulburarea este asociat cu perturbri ale personalitii Chimioterapia trebuie s rmn prudent n fata riscurilor de a induce o
toxicomanie ulterioar Trebuie utilizate anxiolitice.de preferat hipnoticelor si antidepresonlor, pentru adolescent
SPASMOFILIE (engl spasmophiha) Predispoziie neuroflziologic la stri prelungite de tensiune anxioas nedefinita i la apariia de crize tetanice (accese de contracie involuntar a muchilor
de la extremitile membrelor).
Individualizat de B Klotz, la nceputul anilor '50, ca afeciune cu un teren neuro tonic special si cu un deficit al funciilor paratiroidiene, cu hipocalcemie, aceast tetanie idiopatic" rmne discutat, cu
att mai mult cu ct aproape ntotdeauna este vorba de cnze tetanice care nu se nsoesc cu nici un criteriu biologic n

l
aceste cazuri analogiile clinice cu istena si cu diversele ei manifestri sunt evidente si spasmofilia reprezint, fr ndoial, una dintre formele contemporane ale isteriei (J Ades)
SPEED BALL (termen englez) Amestec de excitante i de stupefiante utilizat, n general, pe cale intravenoasa de ctre toxicomani.

SPITAL PSIHIATRIC (engl psychi

atnc hospital) Stabiliment publfc sau privat care, conform legii din 30 iunie 1838, este destinat spitalizrii i tratrii, zi i noapte, a bolnavilor mintali.
Numit mai nti azil" n 1838, devine n 1937 spital psihiatric", iar n 1972 centru spitalicesc specializat" Cuprinde din ce n ce mai mult locuri zise de serviciu liber", care nu tm de modalitile
internm, n care pacienii sunt spitalizai de bunvoie, ca n spitalele generale

SPITAL PSIHIATRIC DE ZI (engl

dayhospital) Instituie spitaliceasca rezervat bolnavilor mintali (copii i aduli), care nu sunt aici tratai dect n timpul zilei.
Primul spital psihiatric de zi a fost fondat de ctre psihiatrul sovietic M A Dehagarov, la Moscova, n 1933 D E Cameron a deschis un altul, la Montreal, n 1947, iar n anul urmtor o structur de acelai tip
a fost creat la clinica psihiatric a Universitii Yale n Frana a trebuit s fie astep tat nceputul anilor '60 pentru ca astfel de uniti spitaliceti s se dezvolte Ele au devenit n prezent destul de numeroase,
dar nu n fiecare sector psihiatric, aa cum ar fi de dont
Bolnavii i petrec aici ziua, participnd la diverse activiti terapeutice care le sunt
SPUT BRAIN

propuse i ntorcndu-se seara la domiciliu, ceea ce Ie permite s pstreze o bun inserie familial si social
Tocmai de aceea spitalul de zi trebuie, n msura posibilului, s aparin sectorului nsui, fcnd deci parte din structurile extraspitahcesti (n afar de spitalul psihiatric cu orar complet, care regrupeaz, n
general, servicii care corespund mai multor sectoare, de care el este uneori destul de departe)

SPITALIZARE DIN OFICIU (fr

hospitelisation d'offce) Spitalizare a unei persoane care sufer de tulburri mentale fr consimmntul acesteia, corespunznd plasamentului din oficiu instituit de vechea lege din 1838.
O dat cu noua lege din 27 iunie 1990, aceast form de spitalizare sub constrn gere a unui bolnav mintal este ordonat pnntr o decizie prefectural (la Paris, prefectul politiei), motivat, enunnd cu
precizie circumstanele care fac spitalizarea necesar, decizie nsoit de un certificat medical detaliat, redactat de un medic din afara stabilimentului de primire (articolele L 342 si L 349 din Codul sntii
publice)
SPLIT BRAIN (termen englez) Intervenie chirurgical care const n secionarea fibrelor care unesc cete dou emisfere cerebrale, ndeosebi a fibrelor corpului calos.
Creierul se compune din dou emisfere esentialmente simetrice, situate deasupra unui trunchi comun si legate pnn mai multe fascicule de fibre comisurale Cel mai important dintre aceste fascicule este
corpul calos Secionarea corpului calos si a celorlalte ci de asociaie interemisfenc la pa-cientii epileptici rezisteni la orice alt terapeutic a permis studierea funcionrii
517 STARE CREPUSCULARA
creierului n absena unei comunicri directe ntre cele dou emisfere R W Sperry i echipa sa, n anii '50, au fost primii care au demonstrat c fiecare emisfer este dotat cu competente proprii cea stng
contribuie exclusiv la producerea limba jului, pe cnd cea dreapt, al crei rol era pn atunci neglijat, intervine n percepie i recunoaterea obiectelor, ca si n ntele gerea cuvintelor Dou sisteme
cognitive coexist, fiecare din ele ignornd operaiile si informaiile de care este responsabil cellalt n mod paradoxal, aceti pacieni par a se comporta n mod normal n viata cotidian, n afara
experienelor de labo rator Numai o analiz mai aprofundat pune n evident segregarea informaiei pacienii sunt incapabili, de exemplu s descrie verbal informaiile care apar n cmpul vizual stng
(proiectate n emisfera dreapt ca urmare a ncrucim cilor optice) n realitate n acest tip de situaie doar cortexul este divizat Termenul de split brain (creier divizat) apare ca nefericit ales Persist o
anumit capacitate de in tegrare, trecnd prin structurile subcorti cale, probabil la nivelul mezencefalului Seciunea corpului calos nu creeaz deci dou persoane distincte Creierul reuete s pstreze
unitatea subiectului prin mecanisme nc slab elucidate
STARE CREPUSCULAR (engl
twihght state) Alterare trectoare a activitii psihice n raport cu o tulburare de vigilitate, care se manifesta prin comportamente automate necontrolate de contiina, o irupie a imaginarului i
fantasmelor n perceperea realitii i un anumit grad de confuzie, cu dezorientare temporo-spaiala, in general urmata de o amnezie lacunara.
Apania acestei stan are loc mai ales n epilepsie, dar o putem ntlni si n istene,
518
precum si n evpluia unei confuzii mentale De fapt, pe scara unei destructurn a contiinei (dup H Ey), starea crepus cular s-ar situa ntre strile confuzionale, n care destructurarea este deosebit de
profund, si simplele stri onirice (engl dreamy stdtes), n care contiina este doar invadat de producii fantasmatice Pe plan medico legal, unele stri crepusculare asociate cu furia se pot afla la originea
unor acte heteroagresive deosebit de grave
STARE DE LIPS (enbl w,thdrawal syndrome sau craving) Sindrom al sevra-jului la un toxicoman.
Lipsa desemneaz pentru toxicomani manifestrile sindromului sevrajului, fiind deci constituit din simptome fizice si/sau psihologice, dup produsul de care subiec tul este dependent Intncatia registrelor
este totui constant astfel, se observ o exa cerbare a sindroamelor fizice de sevraj la opiacee prin cauze psihologice Conditio narea, pregnanta amintim efectelor dro gului explic att aceste recrudescente,
ct si apariia semnelor lipsei, la o mare distan de sevraj (returul lipsei) Laolalt cu aa zisul fldsh', lipsa se situeaz n centrul vieii toxicomanului, care tinde s o supraestimeze si s numeasc astfel once
experien dezagreabil -> SEVRAJ
STARE HIPNOID (engl hypnoid state) Tulburare isterica a contiinei, caracterizata prin obnubilare i diminuarea percepiilor senzoriale.
Noiune introdus de J Breuer i S Freud (1893-1895) spre a califica clivajul conti nei constatat de ei la pacienta isterici Aceast tulburare implic mai multe m velun de contiin, care se pot ignora
reciproc, iar uneori o capacitate de a retri n mod halucinator experiene traumatice
anterioare ncepnd din 1906, Freud se arat reticent fa de acest termen din cauza modelului biologic pe care Breuer 11 asociase i va prefera noiunea de mecanism de aprare Se admite azi c un mare
numr de tulburri isterice implic o stare hipnoid mai mult sau mai puin marcat BM-Carroy J Hypnose wggeition et psycho-logie PUF Pans 1991 Freud S Breuer J gtudesiurl hyttene 1895 (rad fr PUF
Pans 1956,Melman Ch Nouvelles Gtudes sur l hysti ne 3 Clims/Denoel Paris 1984 Tnllat E Histoire de l hyfte'rie Seghers Pans 1986
STARE LIMIT (engl border line) Caz limita care se definete pe plan noso-logic i structural ca fiind intermediar sau la frontiera" dintre o structura nevrotic i o structur psihotic.
Avem deci de a face cu tulburri men tale a cror poziie nosografic rmne destul de ambigu termenii de psiho nevroze grave, pe de o parte de schizofrenii pseudonevrotice, pe de alt parte au putut ntr o
vreme s le situeze pe planul diag nosticului Dar, o dat cu lucrrile lui O Kernberg si ale lui H Kohut n Statele Unite, ale lui J Bergeret n Frana, noti unea s a precizat la nivelul structurii personalitii
Aceti autori au constatat dificulti de a urma o cur psihanalitic la unu pacieni, acetia prezentnd o mare insecuritate interioar intolerant la frustrare si hipersensibilitate la remarci, adesea resimite ca
nite verdicte Apariia n cadrul transferului a unei regresn exagerate oblig la modificri de procedur psihoterapeutic Clinic, pacienta care prezint acest tip de personalitate sunt adesea bine adaptai
socialmente, dar relaiile lor afective sunt instabile, marcate de dependenta zis anachtic" si manipu to agresiv Ei se apr contra depresiei
care const mai ales dintr-un sentiment de solitudine, de gol interior si de plictiseal, fr culpabilitatea si ncetinirea psiho-motone obinuite Reglarea tensiunilor confiictuale utilizeaz de preferin treceri
la act, ceea ce determin o instabilitate socioprofesionala M afectiv, dar i con duite de autodistrugere prin impulsuri suicidare, accidente sau abuzuri de toxice Mecanismele psihopatologice au fost descnse
de Kernberg si de ali psihanaliti Clivajul este utilizat ca mecanism defensiv pentru a se menine separat sectorul adap tativ de sectorul idealizat si a proteja subi ectul contra unui conflict intern intolerabil
Mecanismul idealizm permite s nu se recunoasc agresivitatea si culpabilitatea fat de obiect Mecanismele proiective utilizate explic momentele de confuzie ntre ceea ce este intern si ceea ce este
extern, fr ca subiectul s piard total posibilitatea diferenierii de semen Ne garea emoiilor este eficace in lupta contra sentimentelor depresive Cnd pacientul nu mai este gratificat sau protejat, el
utilizeaz devalorizarea, care i demasc ambivalena n raport cu obiectul mai nainte idealizat Aceste date explic dificultile tratamen tului Acesta trece adesea prin spitalizare n momentele de criz si
necesit o mare coeziune a echipei medicale Chimiotera pia este util pentru controlul simptomelor tinndu se seama de riscul, deja semnalat al dependentei Coterapia permite disoci erea rolului psihiatrului
prescnptor, care are n vedere realitatea pacientului, de acela al psihoterapeutului, care nu se ocup dect de funcionarea psihic
STARE PERICULOAS (engl dan
gemui, state) - PERICULOZITATE
STEREOTAXIE (eng steieotaxy) Tehnica ce permite accesul la structuri ,M*<rnPiE
profunde ak,
dui, pornind de Ia repere osoase externe sau sub control radiografie.
Structurile nervoase ocup, la unele specii, o poziie precis n spaiul mtra-craman, este posibil stabilirea de hri care dau poziia lor n coordonate spaiale n raport cu planurile de referin n cursul'
interveniilor, craniul este fixat ntr un cadru ngid (aparatul Horsley-Clarke) care servete la ghidarea electrozilor se pot astfel practica, n structurile profunde, nregistrri, leziuni, stimulri sau injecii'

evoc constrngerea, tensiunea impuse unei structuri mecanice Tocmai n acest sens J Delay vorbea de o stare de tensi une acut a organismului obligat s si mobilizeze defensele spre a face fat une,
situaii amenintoare" Se obinuiete s se fac deosebirea ntre reacia de stres s, agentul stresant care o provoac
STEREOTIPIE (engl stereotypy) Repetare neadaptat la situaie, indefinita, cvasiautomat, a unei expresii verbale, a unui gest, a unei atitudini.
Se disting, astfel stereotipii verbale n care acelai cuvnt sau fragment de fraz este repetat la nesfrit, ntr un fel de litanie monoton si interminabil stereo tipii gestuale prin repetarea nencetat a Jrecni
genunchiului, a balansm capului si trunchiului (ticul Salaam), a unui scrs net sau mestecn, stereotipii atitudmale, pstrate la nesfrit, cum ar fi statul pe vrful picioarelor (pe papamoage), capul rsturnat
pe spate, ederea pe vine, fa ncremenit ntr o grimas permanent etc Acestea din urm se vd mai ales n catatome* si, asociate cu altele, n unele psihoze infantile grave sau autiste, n unele stan de
aneraie vecine cu idiotia si n de mentele tardive, n special n boala Pick*
STRES (engl stress) Orice rspuns al organismului consecutiv orkrei cerine sau solicitri exercitate asupra organismului" (H. Selye, 1976).
Acest concept foarte general a fost interpretat diferit de diveri auton Termenul
ISTORICUL NOIUNII DE STRES n 1936 H Selye, venit de la universitatea din Praga la Montreal, desene la obolan un sindrom nespecific, care apare n cursul fazei iniiale a ceea ce se va numi mai
trziu stres el constat c aceleai leziuni (n special hipertrofia suprarenalelor, atro fia si hemoragia timusului si ganglionilor limfatici, ulceraii gastrice) sunt provocate de factori de agresiune dintre cei mai
vnai Selye citeaz constrngerea, mjec tarea de ulei de croton de formol sau de extracte glandulare impure, diverse infecii hemoragiile, arsunle, anoxia, fractunle si radiaiile Altun de reacii tisulare spe
cifice la diveri ageni agresivi, apare ntotdeauna o sene de fenomene nespeci fice n 1946, Selye va vorbi de un sindrom general de adaptare care evolueaz n trei faze reacie de alarm (moarte pnn soc),
faz de rezisten (patologie sau moarte prin exces de rezisten), faz de epuizare (moarte pnn epuizare)
W B Cannon adoptase deja aceeai per spectiv, propunnd termenul de homeo stazie pentru el, ca si pentru Selye, reaciile organismului agresat constituie n primul rnd un fenomen favorabil care
urmrete s menin un echilibru cu mediul Cannon insist asupra cresteru proporiei catecola minelor n situaia de agresiune
coala chirurgical francez, cu R Lenche, subliniaz, de asemenea,
HMpOrtanta reactivitii sistemului adreno-BiBpatic n socul operator Lenche lecursese la un blocaj localizat al sistemului simpatic pnn infiltrare ganghonar de pro-caina Tocmai cutnd compui activi .
pentru a controla o reacie de stres chirur gical, socul operator a utilizat H Labont clorpromazina n asociere cu ali inhibiton ai sistemului nervos Clorpromazina va fi pnmul dintre medicamentele
neuroleptice Ongmahtatea lui Selye a fost aceea de a fi demonstrat altun de sistemul neuro vegetativ, rolul factonlor endocrini hipo talamo hipofizo suprarenali n reaciile de stres
FIZIOLOGIA STRESULUI n cursul reaciilor de stres este stimulat ansamblul axei hipotalamo hipofizo suprarenale (H H S ), chiar dac exist o disociere a rspunsului endocnn n funcie de tipul
agentului stresor
Hormonul adrenocorticotrop, A C T H , este implicat n reglarea secreiei de hormoni corticoizi de ctre glandele corucosuprrenale ACTH se fixeaz pe poziiile de legtur specifice de la supra faa
celulelor corticosuprarenale, ceea ce declaneaz o sene de reacii biochimice care duc la formarea cortizolului si a corti costeronului, plecnd de la colesterol n plus, ACTH elibereaz prostaglandme E i F,
substane denvate din acizi grai care intervin n mod nespecific n multiple funcii fiziologice, n special reacii de aprare imumtare
Producia de A C T H se gsete ea nsi sub controlul sistemului nervos central O structur subcortical, hipotala musul, secret n partea sa bazal un hormon numit Corticotrophme Releasmg Factor sau
C R F , care stimuleaz proSTRES

ductia de A C T H de ctre hipofiz Fibre care pleac de la nucleul arcuat al hipotalamusului bazai se proiecteaz pe eminenta median, o alt structur hipo talamic n care se efectueaz controlul
produciei de A C T H ntr adevr, lezarea experimental a eminentei mediane duce la scderea secreiei de A C T H , pe cnd stimularea eminentei mediane face s creasc secreia respectiv Cercetarea sub
stanelor coninute n nucleul arcuat al hipotalamusului permite abordarea meca nismelor biochimice pnn care se regleaz secreia ACTH n acest nucleu gsim
- neuromediaton, ndeosebi dopamin regsit n mare concentraie n sistemul venos hipofizar,
- neuiopeptide derivai ai propiomela nocortinei (A C TU , hormonul melanotrop [alfa MSH],hormonul lipotrop [beta LPH) beta endorfin), pe care i regsim si la nivel hipofizar
Hipotalamusul se afl n relaie cu nu meroase alte structuri cerebrale, avnd un rol n integrarea a multiple funcii n afara aceluiai nucleu arcuat, nucleu care con stituie hipotalamusul conin peptide care
influeneaz secreia de ACTH vaso presina, a crei concentraie creste consi derabil dup o suprarenalectomie bilateral Mai mult, un nucleu special, nucleul supra chiasmatic, joac un rol de orologiu bio
logic fat de numeroase ntmun fiziologice El regleaz ntmul circadian de secretare a corticosteronului si al anumitor hormoni hipofizan Din punct de vedere anatomic hipotalamusul deine o poziie
strategic n integrarea efectelor factonlor de stres
ACTH stimuleaz secreia de hormoni corbcosuprarenali Acetia exercit, n schimb, un retrocontrol negativ la toate nivelurile axei hipotalamo-hipofizo suprarenale STRES

STRES

Dac se injecteaz corticoizi naturali sau sintetici la nivelul hipotalamusului, se diminueaz secreia de A C T H , dar si producia de hormoni corticosuprarenali ca rspuns la stimulii stresanti Hipotalamusul
nu posed totui receptori pentru corticoizi Aceti receptori sunt situai la nivelul hipo cmpului, structur esenial a sistemului limbic n caz de activare a axei H H S pnntr o situaie de stres, intervin mai
muli centri de control
C R F , reglator al axei H H S la nivel hipotalamic se regsete si n structuri anatomice extrahipotalamice implicate n stres ca si n unele elemente ale sistemului limbic si n locus coeruleus, nucleu esenial
al sistemului noradrenergic Administrat experimental la nivelul sistemului nervos central al obolanului, C R F provoac reacii comportamentale de stres, asociate cu o cretere a proporiei de adrenalin si
noradrenalm C R F face obolanul mai sensibil la stimuln stresanti, ca si cum ani malul s ar afla ntr un mediu nou pentru el
Glucocorticoizu exercit un efect cat bohc asupra metabolismului lipidelor glucidelor si protidelor Ei regleaz echi librul hidroelectrolitic, producia de celule sanguine, reaciile imumtare si secreia
gastric de pepsinogen si de acid clor hidric Toate aceste fenomene au fost descrise n reaciile de stres
n realitate, n afar de A C T H , toi hormonii antehipofizari par implicai n adaptarea la stres Cu toate c stresul con stituie o reacie nespecific, ar exista o anumit specificitate a profilului de ras puns
hormonal Prolactina, de exemplu, ar crete mai mult n cazul unui exerciiu epuizant dect n cazul n care subiectul este victima unei infecii
Prolactina este implicat n numeroase reacii de stres Secreia sa la nivelul hipo fizei este inhibat de Prolactin Inhibiting Factor (PIF), hipotalamic PIF este el nsui reglat de cite dopammergice tuberoinfun dibulare Aa se face c medicamente care blocheaz receptorii dopammergici, cum sunt neurolepticele, cresc proporia de prolactm Invers, dopamma exercit o aciune stimulant la nivelul
prolactinei si altor hormoni hipofizari Corticoizn ae nueaz secreia de prolactm indus de stres obolanii la care s au nlturat supra renalele secret n situaia de stres cantiti mai importante de
proclatm n afar de rolul ei de stimulare a secreiei de lapte celelalte efecte ale prolactinei, n special n cazul stresului, sunt slab cunoscute
Secreia de beta endorfin, substana opioid endogen implicat mai ales n fenomenele durem, este stimulat la nivelul hipofizei de adrenalina circulant Producia de adrenalin corespunde unui rspuns
rapid determinat de stresul cu puternic ncrctur emoional, pe cnd secreia de cortizol reprezint un rspuns mai lent, care intervine de obicei n cazul unor evenimente stresante de o mai lung durat
Noradrenalm si adrenalina sunt pro duse ale medulosuprarenalei Noradrena lina este eliberat si de terminaiile simpatice ale sistemului nervos autonom Proporiile sanguine de noradrenalm rmn relativ
stabile, pe cnd adrenalina derivat din noradrenalm, poate creste rapid n cazul unei situaii de alarm, aa cum a artat Cannon Dopamma ar fi i ea eliberat n mare cantitate de medulosupra renal i de
terminaiile simpaticului, mai ales la sportivul care se antreneaz intens Dup cum am vzut, adrenalina stimuleaz
de beta-endorfin Ea poate (Mula i producia de A C T H , direct sau pn intermediul vasopresmei Cu toate c detaliul mecanismelor rmne nc a fi elucidat, este clar c sistemele descrise de Cannon si
Selye sunt n interaciune
Sistemul limbic, care regrupeaz un ansamblu de structuri corticale si sub corticale aprute foarte de timpuriu n dezvoltarea filogenetic, ndeplinete trei mn funcii
1) reglarea emoiilor, la nivelul com plexului amigdahan
2) memorie si afectivitate, la nivelul hipocampului
3) reglarea comportamentului, la nivelul orbito frontal
Loc probabil al memoriei emoionale a experienelor anterioare ale subiectului, suport al motivaiei, sistemul limbic de termin tipul de reacie pe care subiectul o va adopta n fata unei situaii noi n caz de
leziune bilateral a complexului amigda han se observ o apatie caracteristic Animalul este incapabil s manifeste agre sivitate, chiar dac este ameninat Invers, stimularea amigdalei provoac reacii de
trezire, de fric si furie, asociate cu hiper secreia hipofizar (A C T H , hormoni sexuali) Alte structuri limbice sunt im plicate n trezire (cortexul angular) si plcere si n moderarea stimulilor aversivi
(septum), componente eseniale ale com portamentelor de adaptare Sistemul limbic este anatomic legat de hipotalamus cele dou structuri regleaz, la nivelul siste mului nervos central, axa H H S , ai crei
indici penfenci sunt corticosteroizn circulani
MEDICAMENTELE STRESULUI n cazul n care este de temut apariia unei
patologii legate de stres, se pot utiliza mai multe clase de medicamente
Coftocoizi fi A.C.TH. Glucocorticoizn i A C T H intervin n mecanismul hor monal al stresului fiziologic On de cte ori este de temut o suprastimulare care ame nint homeostazia, se recurge la aceti
compui Dificultatea const n faptul c aceste substane slbesc defensele naturale ale organismului Folosirea lor este adesea discutabil
Glucocorticoizn exercit dou efecte
Efect periferic Acest efect poate fi favorabil punnd mai mult glucoza la dispoziia esuturilor ameliornd perfuzia tisular, antagoniznd mediatorii reaciei inflamatorii stimulnd sintezele proteice n
special la nivelul ficatului, frnnd eh berarea de A C T H si reglnd funcia leucocitelor implicate n reaciile imuno logice Unu corticoizi favorizeaz rezistenta la durere
Efect central La nivelul sistemului nervos central, glucocorticoizn frneaz eliberarea de opiacee endogene, opiacee care particip la reglarea imunitii Gluco corticoizn influeneaz, de asemenea, pro
ductia de C R F , de A C T H si de ADH (hormon antidiuretic), peptide care au efecte asupra comportamentului Gluco steroizn nu par activi asupra cateco lammelor (adrenalin si noradrenalm), dar A C T
H ar accelera turnover ui noradre nalinei si adrenalmei, ale cror proporii cresc n situaia de stres
La om, corticoizn sunt utilizai n trata mentul strilor de oc (de exemplu, n urma unei hemoragii masive) i n unele tulburri ale imunitii Creierul btrnilor pune o problem aparte Este cunoscut faptul
c persoana n vrst face cu greu STRES
fa situaiilor de stres Pe plan experimental, glucocorticoizii accelereaz mbtrnirea hipocampului (sistem hmbic) si inhib creterea terminaiilor neuronale la animalul btrn A C T H ar avea un efect
invers, iar utilizarea sa s ar justifica cu att mai mult
Benzodiazepinele Consumul ridicat de benzodiazepme m civilizaiile noastre m dustnale este adesea atribuit marelui numr de streson n viata modern Acest raionament este discutabil Pentru muli autori
medici sau farmacologi, stresul nu este un simplu echivalent al anxietii anxietate creia benzodiaze pinele i scad nivelul Benzodiazepinele nu antagonizeaz ansamblul de semne neuro vegetative,
creterea proporiei de cateco lamine circulante si nici hiperfunctionarea axei H H S indus de stres Cu toate acestea, testele clasice pe animale n cercetarea unor medicamente anxiohtice (aijimal n situaie
de alegere conflictual de exemplu) reproduc situaii de stres
Beta-blocantele Pentru muli autori beta blocantele ar avea autentice proprieti antistres La animal ele diminueaz o sene de efecte fiziologice ale stresului expe nmental
Beta blocantele antagonizeaz, la ni velul beta receptorilor noradrenergici, aciunea catecolammelor eliberate n situaia de stres Acest efect se manifest mai ales pe plan cardiovascular (ncetinire a
pulsului) n afar de efectul lor periferic, aceti compui, atunci cnd sunt lipo solubili si trec bariera hematoencefahc, au un efect de tip anxiohtic la nivelul sistemului nervos central Sunt utilizate adesea n
mod preventiv (nainte de a lua cuvntul n public, nainte de a sufen o intervenie chirurgical etc)
Ali compui Au fost propui i ali compui Exist anxiohtice nonbenzodia zepinice (buspiron) Unele substane, ns, nu au fcut dovada eficacitii lor, n special alcoolul, vitamina C, an ti pro l ac unele
si antagonistele opiaceelor
STRES SI IMUNITATE J Blalock(1984) a demonstrat c limfocitele, celule cheie ale reaciei imunitare, pot produce A C T H sau o peptid care are proprietile endor finei Am vzut ce rol joac aceti
hormoni in reacia de stres Alte observaii, pe de alt parte arat c exist o influent reci proc ntre sistemul nervos central, im phcat n stres, si sistemul imunitar
Aceste descoperiri ofer baze biologice observaiilor fcute de primii cercettori Se evoca rolul unor factori psihosociali n dezvoltarea ca si in regresarea tuberculozei (R Dubois, 1951) si a unor cancere
Ani malele n situaie de stres sunt mult mai sensibile la infeciile virale, efectul imuno-supresor aprnd corelat cu proporia de corticosteroizi circulani
Celulele NK (Natural Killers), dotate cu propnetti citotoxice dirijate n special contra celulelor canceroase, i vd activi tatea diminuat n situaie de stres, poate sub influenta peptidelor opiacee eliberate
n acest caz Stresoru responsabili pot fi fizici sau psihologici, ca n cazul soilor unor pacieni sufennd de cancere n faza terminal
n cursul doliului au fost relevate anomalii funcionale ale imunitii cu mediere celular, n special o diminuare a sensibilitii limfocitelor la stimularea in vitro cu ajutorul unor substane rmtogene care
induc multiplicarea celular Stresul provoac, pe de alt parte, o cretere a raportului hmfocite auxiliare/inductori

fi
faa de raportul hmfocite supresori/cito-toxice
Catecolammele secretate n cursul stresului influeneaz reaciile imunitare Sistemul simpatic joac un rol imuno reglator n parte prin intermediul unor substane opiacee eliberate de neuroni
catecolammergici pe cnd dopamina cen tral stimuleaz diveri parametri imuni tari Receptorii beta adrenergici de la suprafaa limfocitelor materializeaz relaiile dintre cele dou sisteme
FACTORI DE STRES Zgomotul este adesea incriminat ca factor de constrngere legat de viata modern si responsabil de diverse tulburri chiar si n afara sferei auditive Zgomotul este un sunet mopor
tun", care jeneaz Conteaz nu numai intensitatea sa ci si natura zgomotului contextul n care se produce si personali tatea celui care l sufer
Dintre efectele extraauditive ale zgomo tului sunt de relevat mai ales efecte cardio vasculare (creterea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale, vasoconstnctie periferic), efecte respiratorii (accelerarea
ntmului respirator) si tulburri digestive funcionale
La nivelul funciilor superioare, chiar si n afar de tulburrile de atenie si de memone observate n momentul n care o sarcin este efectuat ntr o situaie zgo motoas, exist efecte ntrziate, posten oare
expunem la stresor Aceste efecte sunt mai importante n cazul n care sarcina implic o rezisten la frustrare, n cazul n care subiectul are de interpretat informaii conftictuale i nu exercit nici un control
asupra zgomotului M Glass si M Smger (1972) au artat c zgomotele de ^slab intensitate produc aceleai efecte ca i zgoSTRES

motele intense dac intensificrile zgomotului sunt imposibil de prezis Posibilitatea din partea subiectului de a opn experiena apsnd pe un buton reduce efectele zgo moului, chiar dac el nu recurge la
aceast posibilitate Importanta controlului exerci tat asupra stresorului trimite la modelul neputinei dobndite (engl leamed help lessness), utilizat mai ales n farmacologia animal, n cercetarea
antidepresonlor
Zgomotul induce o activare a organis mului (engl arousal), probabil legat de o activare a sistemului nervos simpatic El conduce, de asemenea, la o suprancrcare informaional care oblig subiectul s
adopte o strategie spre a face fat situaiei Aceast strategie conduce n mod paradoxal la o ameliorare a performantelor (perti nent rapiditate) dar numai dac sarcinile nu sunt prea complexe Subiecii
adopt strategii diferite n funcie de personali tatea lor Supui la o sarcin dubl intro vertitii continu, n situaie zgomotoas, s acorde mai mult atenie sarcinii desem nate ca prioritare contrar
extravertiilor, care rezist mai putm la condiiile de mediu(GHockey, 1972)
Cldura poate sta si ea la originea unor reacii de intolerant, caracterizate, ntre altele,de greuri, parestezn si, uneon, pier derea cunotinei Paralel, apar importante vnaii hormonale care expnm reacia
de stres nespecific ntr adevr, dac o temperatur ambiant ndicat determin o cretere a proporiei hormonilor care regleaz echilibrul hidro-mmeral (aldoste ronul, n special), cortizolul, indicator al
stresului, apare ca un indice al intolerantei la cldur creterea n snge a cortizolului preced cu puin apariia senzaiei subiec tive de neplcere trit de subiecii supui la temperaturi ndicate Aceast
cretere are loc mai repede n prezenta unor faeton de stres supraadugati (poziie corporal mconfortabil, ncpere neaensit etc ) Numeroi faeton de stres au fost studiai n mod experimental Tabloul de
mai jos ofer o list de streson diferii utilizai n farmacologia animal (Allain si colab 1986)
Chimic sn farmacologic
ser fiziologic
SPECIE ANIMALA
obolan obolan
obolan si cine obolan obolan obolan obolan primat gin
obolan obolan obolan obolan obolan
imobilizare
obolan
curs forat
obolan
not forat
obolan ocuri electrice
condiionare
obolan
condiionare aversiv
iepure came
mediu nou
obolan grupare vac pui de gin introducere ntr un
grup strin
obolan agresiv
oarece

obolan prezenta unui

obolan competiie pentru

eter
alcool
insulina
adrenalin
izoprenalm
noradrenalma
beta carbohn
ACTH
f?g
soc electric plani
plac fierbinte
zgomot vibraie
electrosoc

REACIE NORMAL SAU PATOLO CIC9 Rspuns nespecific la un agent stresor, stresul nu conduce n mod ineluc tabil la o stare patologic Selye vorbete de stres fr suferin (engl stress without
distrest,) [1974| n procesele de adaptare normale Eventuala evoluie spre o maladie a stresului depinde de capacitile subiec tului de a face fat (-> COPING) si de a se adapta Stresul poate conduce direct
la o maladie a adaptrii cel mai adesea el se asociaz cu ali ageni patogeni, de exem piu infectiosi n felul acesta se explic vindecarea spontan a unui pacient, pe cnd un altul care sufer de aceeai boal
sucomba
Mecanisme patogene. Mai multe mode le caut s explice modul n care reaciile de stres pot duce la o stare patologic Propunem urmtoarea clasificare posibil
Modelul neuroendocnn Este, nainte de toate, concepia lui Selye n cursul celei de a treia faze d sindromului general de adap tare,zis faz de epuizare '.organismul nu mai dispune de rezerve suficiente de
ap rare contra bolii Pe de alt parte, rspunsul neuroendocnn, n special dac stresul se prelungete sau se repet, devine nociv Lumea modern nu mai permite recurgerea la comportamentele arhaice de
lupt sau de fug (engl fight or flight) pentru care reac Ha biologic de alarm pregtea organismul Pentru Selye, rspunsul la agresiune poate fi smtoxic" (tolerant) sau catatoxic" (distrugerea
agresorului) El poate duce la o distorsiune sau deraiere" la nivel supra renal, cu trecerea de la o secreie de gluco-steroizi antimflamaton la o secreie de mineralo-corticoizi proinflamaton
n sindromul local de adaptare, stresul afecteaz doar un organ particular Reacia inflamatoare localizat are drept scop circumscrierea pericolului si faptul de a

T
pornite distrugerea agresorului (o infecie se va limita la un abces si nu va da o septi cemie, de exemplu) Cnd este exagerat, stresul local declaneaz sindromul general de adaptare
Unu hormoni de altfel, favorizeaz atitudinile active fat de pericol, pe cnd altn accentueaz imobilizarea si ineria (atitudinea de freezmg la obolan)
Modelul evenimente de viat' R Rahe si T Holmes au ncercat s fac s cores pund schimbrile intervenite n existenta marinarilor din U S Navy cu bolile de care ei au suferit n aceeai perioad Un ches
tionar (Recent Life Change Questionnaire) divizat n cinci rubrici (sntate munc, rezident si familie, relaii sociale, situaie financiar) le permitea s noteze eveni mentele stresante survenite ntr o
perioad de timp dat Li se cerea subiecilor s coteze de la O la 100 importanta pentru ei a fiecrui eveniment Autorii au putut propune un clasament al evenimentelor de viat decesul soului apare ca fund
cel mai stresant (cotat 100)
Ali anton, n special scoal epidemic logic englez, au recurs la acest tip de chestionar sistematic pentru a pune n relaie evenimentele existeniale stresante si declanarea de tulburri somatice sau psihice
Acestui model i s au adus ns numeroase critici Chestionarele tm seama de evenimente punctuale si nu de streson cu aciune ndelungat Evenimentele m criminale reprezint media unui eantion
particular, importanta evenimentului nu este aceeai pentru doi indivizi, care difer unul de altul pnn modul de a stpni situaia (copwg) si pnn spnjmul pnmit din partea anturajului Evenimentele nu permit
s se prezic tulburnle (depresie, anxie tale, alcoolizare, maladii psihosomatice etc ) de care vor sufen subiecii rspunsul
STRES

afectiv la stresorul social nu este specific unui eveniment, ci este specific evenimen tului
O problem metodologic de care E Paykel (Anglia) a cutat s tin seama este independenta evenimentului de viat n raport cu tulburarea psihologic despre care se presupune c a declanat o Dac
divorul (al doilea eveniment dintre cele mai stresante, dup Holmes si Rahe) favonzeaz depresia depresia favorizeaz si ea divorul Trebuie s fim sigun c patologia nu a preexistat evenimentului de viat
spre a trage o concluzie valid din acest tip de cercetare La fel Brown si Hams care au putut pune n relaie un numr de streson psihosociali cu apariia unor maladii mentale n periferia muncito reasc a
Londrei au ncercat s evalueze rezonanta" unui eveniment n viata unui individ ntr adevr unele evenimente stre snte pe care ei le numesc sLirters pro voac o criz salutar si permit ntructva o nou
relansare (un divor care pune capt unei relaii stresante de exemplu)
MODELUL LUI LABORIT INHIBA REA ACIUNII La animal cnd astep tarea unei recompense sub forma unui aliment nu este satisfcut (nentnre), un ansamblu de reacii la nivelul sistemului nervos
central transform excitaia n inhibiie Sistemul nervos pstreaz n memone aceste expenente de gratificare si de pedepsire H Labont consider c ten tonul n care triete individul este spaiul n care se
desfoar o competiie stresant pentru sursele de gratificatie Inhibarea aciunii si angoasa favonzeaz maladiile psihosomatice, cum ar fi ulcerul gastric Modelul lui Homwitz Pentru Horowitz, mai multe
sisteme intr n joc n rspunsul la un factor de stres sistemul de activare,
527 STRES
care garanteaz o suficient stare de vigili-tate pentru asimilarea informaiei, sistemul ideational, care compar evenimentul trit cu reprezentrile interiorizate despre sine i lume, sistemul emoional, care
trebuie s regleze un eventual conflict intrapsihic de dansat de eveniment, sistemul de control, care permite adaptarea reaciei la posibili ttile subiectului Cnd stresul este prea puternic, acest sistem poate
cobor nivelul de activare, favoriznd o inhibiie compor tamental si o negare a problemei Dis funcia unuia dintre aceste sisteme este cauza maladiei
MODELUL BIO PSIHO SOCIAL Acest model, care d o important egal celor trei variabile biologic psihologic si social este, fr ndoial, prea general spre a clarifica fiziologia stresului El are
o important istoric
A Meyer a definit la nceputul secolului o metod psihobiologic (care era si sociologic) care se baza pe stabilirea unor Life Charts ' observaii care nregistrau cu minuiozitate experienele existeniale ale
pacienilor Pentru Meyer maladia mental este rezultatul unei tulburri de adaptare la mediu Trebuie s modificm comportamentele stereotipe ale pacienilor si s modificm mediul nsui dac vrem s i
vindecm, de unde ideea, nou n acea vreme, de a institui o igien mental si prevenirea maladiei psihice Scoal epi derruologic american, format din elevii lui Meyer (P Lemkau, M Renme, M
Leighton), a continuat s se intereseze de factorii sociali care ar sta la originea bolii mintale ntr un mediu sociologic particular Numele lui G Engel este, de asemenea, legat de acest tip de model bio-psiho
social, care distinge, dintr-o perspectiv longitudinal, factorii care
favorizeaz maladia, nainte de declanarea sa, i factorii declanatori propriu zii
COPING* Rspunsul la un stresor depinde de individ experienele anterioare, auto aprecierea propriilor capaciti, motivaia care influeneaz procesul activ de adap tare Termenul coping desemneaz
modul de a face fat unei situaii stresante i de a o stpni Copmgul poate consta dmtr un rspuns direct eliminarea sursei de pericol dar si dmtr un rspuns paliativ simpla re ductie a percepem pericolului
(negare recurgerea la medicamente anxiolitice etc ) Pentru H Ursm si S Levine trei para metri influeneaz copmgul
1) Controlul obolanii de laborator care au posibilitatea de a evita un soc electric prin apsarea pe o pedal prezint mai pu tine manifestri biologice de stres (pro poria de glucosteroizi mai mic, mai
putin pierdere ponderal ulceraii gastrice mai puin frecvente) S a demonstrat, de asemenea, c, n anumite condiii, specta tom la o competiie sportiv n curs de disputare prezint reacii biologice de
stres mai puternice dect juctorii din teren
2) Feedback-u\ Stresul scade n mtensi ae dac subiectul este informat asupra desfurm expenentei stresante Astfel dac un semnal anun sfritul unui soc electric la animalul de laborator, ulceraiile
gastrice sunt mai puin importante Aceast noiune se apropie de situaia de stres n cursul rspunsului (secondary appraisal despre care vorbete Lazarus)
3) Predicia Cnd se prevede apariia stresului, reacule sunt de o mai slab intensitate (obolan avertizat de iminena unui oc electric) Cu toate acestea, au fost raportate i experiene contrare, predicia
putnd suscita o anxietate anticipatoare

.., Copuigul este un mecanism n pnmul ifcid de ordin psihologic, care influeneaz : sistemului nervos i ale sis i endocrin El se poate perfeciona pnn nvare Paralel cu nvarea, repe tarea unor stimuli
stresanti identici^onduce la obinuire (Sokolov) intensitatea rspunsurilor hormonale diminueaz
S-au putut diferenia dou etape n reacia de stres fazic, atunci cnd stresul este de scurt durat (pe plan endocrin, procentul de testosteron creste), tonic, atunci cnd stresul se prelungete (testo steronul
scade) Copmgul se dovedete eficace doar n etapa tonic
n legtur cu copmgul a fost menionat un hormon sexual, testosteronul Steroizn sexuali androgem, ca testosteronul, dar si oestrogem intervin mai ales n com portamentele agresive Cnd pe teritoriul
unui animal apare un intrus, se declaneaz un comportament agresiv al celor dou animale pn cnd se stabilete o relaie de la dominator la dominat Agresiune si reacie agresiv pot fi interpretate n ter
meni de stres si de coping
Astfel, nu numai tipul de stresor ci si durata stresului si stilul de coping adoptat nclin ntr un sens relativ specific reacia biologic si comportamental descris iniial de ctre Selye ca nespecific
Cum este de apreciat eficacitatea acestui coping9 S a recurs la criterii comporta mentale si biologice (de exemplu, dozri hormonale si teste imunologice) Evoluia acestor parametri nu este ntotdeauna
paralel Astfel, n modelul animal de separare a puiului de maimu de mama sa (M Harlow), comportamentul de suferin (prostraie, reducerea activitilor de toalet, autonclzirea etc ) se asociaz cu o
eres tere mare a cortizolului n snge Cu toate acestea, atunci cnd puiul de maimu se
parat de mama sa este lsat n mediul su obinuit, cu congenerii si, semnele comportamentale rmn discrete, dei pro centul de cortizol crete n realitate, dac micul primat este izolat, se adaug un nou
factor de stres aceluia al desprim de mam maimutica este respins de grup Acest model animal, ca si altele, a fost utilizat n studierea unor medicamente antidepresoare care urmau s fie prescrise omului
Antidepresoni diminueaz efectele stresului, ceea ce pune problema fronti erelor dintre stres si depresie
Cnd stresul devine surs de maladie, el conduce la dou tipuri de afeciuni
MALADII PSIHOSOMATICE Stresul si ali factori psihologici joac un rol de prim plan n aceste afeciuni (n special ulcere gastro duodenale boli ale tiroidei poliartnt reumatoid, rectocolit hemo
ragic, astm hipertensiune arterial etc ) care sunt legate de autentice leziuni orga nice Dup F Alexander, T French si H F Dunbar au ncercat s fac s co respund maladii specifice unor perso nalitti si
unor comportamente (coping*) particulare Personalitile de tip A (R Rosenman si M Fnedman, 1964), ca ractenzate prin agresivitate, impacient si spirit de competiie si asociate cu o pu ternic inciden a
bolilor coronariene (-> TlP A l TIP B SAU TABP), sunt poate exemplul cel mai bine cunoscut n ceea ce pnveste aceste corespondente lineare, a cror validitate rmne cel mai adesea de demonstrat
Alexander punea accentul mai mult pe specificitatea situaiei existeniale (stresante) n momentul n care se declar maladia Engel i A Schmale (1967) au descns o stare de epuizare a resurselor individuale
care conduce la o stare de abandon (mg\ given-up) propice STRES
dezvoltm de boli psihosomatice, ca si de stri depresive
Stresul a fost pus n cauz n numeroase maladii permind calificare acestora ntr un mod prea extensiv cred unu drept afecti uni psihosomatice" ntr adevr majonta tea afeciunilor rlspund ecuaiei stresor
specific (agent patogen) -t- reacie specifici + reictie de stres nespecificS) = boal
C incerele si infeciile n special pir d fi f nonzrte de stres prohibii prin mterme diul unei disfunctn imunologite (R Ader)
SINDROAMF PSIHIATRICE Stresul este deisemenei un factor favorizam sau dtcl msator a num-roase afeciuni psihi atnce DSM III insista asupra rolului stresului in trei tablouri clinice n stresul p
>s/tniumaht (dup un viol o catastrofl un rzboi etc ) pacientul retriete la ne sf irsit situaia de stres iniiala de exemplu sub forma de idei obsedante manifestnd in acelai timp dezinteres pentru lumea
exterioara Tulburrile de dddptdre sunt pentru DSM III reacii patologice la faeton de stres psihosociali care nu s au structurat m anxietate sau m depresie caracterizate ca atare Reaciile psihotice scurte,
eare ur meaz unei situaii de stres dureaz m principiu mai puin de dou sptmni si pot cupnnde idei delirante si halucinaii Doliul neeomplicat nu este considerat patologic de ctre DSM III dar
corespunde unei suferine psihologice reactionale la
STRES SI SITUAII DE EXCEPIE Situaiile de excepie sunt diverse nchi son, staiuni de observaie izolate, sub marine cu raz mare de aciune, staiuni polare, cltorii n spaiul extraterestru etc Toate
acestea determin scderi de moi

r
vatie, tulburri ale sociabilitii, ale dis poziiei ale somnului
n situaie de catastrof (catastrof na rural, accident tehnologic major micri de mas etc) la sinistrai se observ un stres primar consecin direct a catastro fei iar la salvatori un stres secundar La
victime se observ prostraia sau compor tamente aberante Dezorganizarea ajutoare lor si ordinele contradictorii pot lua aspectul unei activiti febrile
Sportul de nalt nivel l putem clasifica printre situaiile de excepie Sportivul i vede m acest caz rolul hipervalonzat FI este dependent de anturajul su Modul sau de viata l pune mereu la ncercare prc
supunnd frecvente deplasri si schimbri de fuse orare Competiia ridic nivelul de anxietate pn la un punct in care perfor mantele se pot degrada Sportivul incapabil de a face tata stresului va prezenta
tulburri cu aspect ciclotimie uneori o agitaie pseudomaniae Performantele sale devin n icest caz inconstante Este preocupat de sntatea fizica, iar tulburrile funcionale u oferi scuze pentru eecul de
care el se teme att de mult
Cnd aceste situaii extreme sunt pre vizibile o selecie a subiecilor precum si o pregtire individual si colectiv (tehnici de grup) vor permite minimizarea consecm telor nocive ale stresului D
Meichenbaum (l985) a propus astfel o prevenire a stresu lui prin Stress Inoculation Traming Subiectul va nva s se relaxeze s si amelioreze capacitile de autoevaluare prin tehnici inspirate din terapia
cognitiva a lui Beck va nva s rezolve mental probleme legate de stres va recurge la autosugestie O fa/ de aplicare va pune la lucru mai multe tehnici comportamentale de Ia jucrea de roluri pn la
exerciiile de simulare
STRES I ETOLOGIE Lumea animal ofer exemple de stres n mediul natural Condiiile de suprapopulare, de exemplu determin tulburri de comportament
0 mic maimu din Malayezia, Tupaye, a fost utilizat ca marcator al stresului la animal n caz de pencol, prul de pe coada sa se zbrlea Durata acestui fenomen este corelat cu importanta secreiilor
hormo nale si catecolammergice Pe de alt parte s-a demonstrat c la femela Tupaye con dinle de suprapopulatie diminueaz secre ia sebacee care i servete la marcarea puilor Nemairecunoscndu i dup
miros ca fund ai si, i devor Un stresor (supra popularea) duce la o reglare social (de popularea) prmtr un proces cruia nc nu
1 se cunosc dect unu indici biologiei
Interaciunile sociale pe parcursul unei anumite perioade de dezv oltare zise sen sibile" joac un rol determinant la animale O uiertur l face mai lesne s se crispeze pe un obolan izolat n timpul acestei
penoade sensibile dect pe obolanii din aceeai fttur ramai pe lng mama lor Aceste interaciuni continu s moduleze stresul la animalul adult Animalele domes tice (cine, pisic) se comport diferit
n cazul n care stresul survine n prezenta stpnului lor
IMPORTANTA STRESULUI Noiunea de stres a influenat n mod cert gndirea medical Modelul pastonan, bazat pe progresele microbiologice, avea n vedere nainte de toate agenii patogeni care
trebuiau identificai si distrui O dat cu noiunea de stres apare ideea terenului individual, propice sau nu dezvoltm maladiei
Dac s-au propus terapeutici preventive 1*1 curative ale stresului (medicamente, P*Aoterapn, metode cognitive comporta
STRIGT PRIMAL

mentale, relaxare, narcoanaliz), trata mentul vizeaz, n general efectul specific al agentului stresor n realitate, stresul nu este ntotdeauna patologic Indisociabil de procesele de adaptare el nu este lipsit de
analogie, cel puin pe planul dezvoltrii psihologice cu noiunea de acomodare J Piaget,contemporan eu Selye si, ca si el de formaie biolog, desemna prin acest termen rezultatul presiunilor exercitate de
mediu asupra organismului Rspuns ne specific la diferite situaii existeniale, eare suscita numeroase controverse din c luza caracterului su extrem de general stresul a avut meritul de a integra puncte de
vedere biologice si psihologice n studierei unor comportamente normale si patologice
Bibi Antovsky A Health Stress and Copmg Josse> Bass Pub London 1981 Cray J A The Psychology ofFeor and Stress Wemdenield aiKlNitolson London 1971 1987 La/irus R S Psyt.hologii.al Stress and thc Copmg Process MAL Grawhill New York
1966 Levme S Ursin H Copmg Health Plenum Press New York 1980 Loo P Loo H Le stress per manent Masson Paris 1986 Rivolier J L hommet,tKsse PUF Paris 1989 Selye H Stress in Health and Desease Butterworth Boston 1976

STRIGT PRIMAL (engl primai scredm) Tehnica psihoterapeutic fondata de A. Janov (1967) n Statele Unite si care se bazeaz pe retrirea Ia nivel psihobiologic, cu o mare intensitate dramatic, a unui
traumatism fizic si/sau psihic.
Concepiile lui Janov se nscriu n cu rentul american zis Humanistic Psycho logy" Pentru Jano\, Eul se compune dmtr un fiu real care reprezint sentimen tele si trebuinele reale si eseniale ale
organismului (trebuina pnmal) si dmtr un STUPEFIANT
Eu ireal, strat de sentimente care transform trebuinele reale n trebuine nevrotice, zise si simbolice iar, n mod corelativ, satisfaciile reale n satisfacii simbolice Eul ireal se dezvolt pornind de la scene
zise pnmale",n care trebuinele si sentimentele reale ale copilului nu sunt satisfcute, provocnd o intolerabil suferin, de unde instaurarea unui sistem de defense ale Eului, care le va nega si reprima
Nevroza este definit ca o sintez a aces tor dou Eun n venic conflict si care provoac o tensiune permanent la individ Scopul terapiei pnmale" este de a face din bolnav o persoan real, de a l ajuta s
si regseasc Eul real, adic scutit de orice tensiune si de orice defens Pentru aceasta este necesar, dup Janov, retrirea senti meniului general care st la baza acestor situaii traumatizante a frustrrilor de
tre buinte reale ceea ce declaneaz suferina care se exprim prin strigt (strigt primai), ca\iz si, totodat, consecin a prbuim sistemului de defense care, ca atare, distru ge Eul ireal Curele de strigt
pnmal cuprind edine de terapie individual si de terapie
de grup -> TERAPIE DE RE NATERE
Bibi James J They t<ill us the itreamers' Caliban Books Firle, 1980 Janov A , ThePnnul ScKdm, Sphere Books London, 1973

STUPEFIANT (engl narcotic) Substan psihotropa susceptibila sa genereze o toxicomanie i/sau a crei vnzare este strict reglementat de dreptul naional sau internaional.
Termenul desemneaz la ongme starea de stupoare pe care o provoac drogurile dure la toxicomani Stupefiantele cores pund n acest caz cu euphoncd descrise de L. Lewm sau cu o subgrup de psihodisleptice descrise de J Delay (- DROG PSIHOTROP)

n Frana substanele veninoase" au fost din 1916, clasificate n trei tablouri Tabloul B grupa stupefiantelor cuprinde substanele a cror prescriere este extrem de reglementat (chitan, prescri ere pe
cel mult apte zile)
Convenia unic din 1961 cu privire la stupefiante adoptat de 115 ri, regni peaz stupefiantele n patru tablouri Comi sta de stupefiante a O N U decide clasificarea acestor substane Aplicarea deciziilor
este controlat de Organul internaional de control al stupefiantelor, cu sediul la Viena La nivel naional, comisia stupefiantelor este ataat la Ministerul Sntii - COCAIN DROG HEROIN OPIACEU
STUPOARE (eng! stupor) Forma deosebit de grava de inhibiie i de ncetinire psihomotorie n care subiectul pare total nepenit ntr-o imobilitate a ntregului corp, lipsit de reacie i absent
fa de anturaj, cu o mimic adesea fixat ntr-o expresie de uluire sau de indiferen.
Asociat adesea cu refuzul de a mnca si cu negativismul, stupoarea se poate m nifesta n cursul evoluiei a trei mn mala di i mentale
1) depresiile cele mai grave, n care stupoarea nu este dect forma extrem a ncetinirii psihomotom, numit n acest caz stupoare melancolic"
2) schizofrenia, n care stupoarea este relativ frecvent n formele hebefreno-catatomce (stupoare catotonic"),
3) confuzia mental,n care stupoarea se manifest mai ales n formele infectioase (tuphos, de exemplu, de la febra tifoid), n
ppeest caz se asociaz adesea cu perplexi-anxioas stupoarea confuzional" K' Apare, de asemenea, n unele stan crepusculare de origine epileptic
SUBSTAN SAU MATERIE CENUIE (engl grey matter, substdncia gnsea) Pe o seciune a creierului, regiune de culoare cenuie care se opune regiunilor albe (corespunztoare substanei albe) i care
este format de aglomerrile de corpuri celulare ale neuronilor. n emisferele cerebrale, substana cenuie este fie periferic (cortexul cerebral), fie central (formnd nucleu cenuii centrali) n trunchiul
cerebral ea este repartizat n nuclei multipli n cerebel, se repartizeaz n cortexul cerebelos si n nucleu profunzi La nivelul mduvei este central si se re partizeaz n coarnele posterioare si anterioare cu o
regiune intermediar Cito arhitectonica substanei cenuii este diferit de la o structur la alta n cortex de exemplu, celulele se organizeaz n straturi (sase straturi n cortexul cerebral si trei n cortexul
cerebelos), pe cnd n nucleu cenuii centrali formeaz ngrmdiri de corpi celulari n cornul postenor al mdu vei exist o organizare lamelar a substan tei cenuii, superpozabil organizrii corticale
SUGESTIBILITATE (engl suggest, bihty) Dispoziie de a se supune unor sugestii, fie dintr-o slbiciune a spiritului (debilitate mintal, demen, arieraie afectiv e te.), fie din naivitate sau din
hiperemotivitate.
Frecvent n istene si n stnle de emoie colectiv, sugestibilitatea face ca subiectul s sufere pasiv influenta unui hipnotizator sau a unui lider si s intre, eventual, n stare de hipnoz Tocmai aceast
dispoziie
SUU

este exploatat de ctre terapeui n efectul placebo, n care un produs neutru este prescris pacientului ca si cum ar fi un re mediu atotputernic contra suferinelor sale Mai bine de o treime dintre bolnavi pot
fi astfel alinai, cel puin provizoriu, de tulburrile lor funcionale
SUPRADOZ (engl overdose) Doz de drog luat ntr-o prea mare cantitate, care determin o com mortal.
Unele supradoze sunt accidentale, dar altele au valoare de suicid la toxicomani, constituind o cauz de mortalitate din nefericire frecvent (200 de mori pe an n Frana)
SUTU (Alexandru) Neuropsihiatru romn (1837-1919), fondator al psihiatriei moderne la noi n ar.
Teza sa de doctorat s a intitulat Consi derdtu dsupn depresiei eseniale (Pans 1865) Dei nc din 1877 a publicat lucra rea Alienatul n fdta societii si d tiinei, considerat de unu a reprezenta primul tratat
de psihiatrie" (C Gorgos, Dicionar enciclopedic de psihiatrie, voi IV, 1992), accesul su la o catedr universitar de profil a fost extrem de tardiv, dup stagii la azilul de alienai Samte Anne din Paris (la V

Magnan) si la azilul Salpetriere, n anii 1902-1903 A cutreierat, n aceeai perioad, mai multe clinici de specialitate din Germania, audundu i pe Kraepelm, Nissl, Oppenheim, Alzheimer si alii Abia n 1904
este privat docent de psihiatrie clinic la Facultatea de medicin din Bucureti, unde apoi a fost profesor n anii 1905-1907, dup cum el nsui noteaz ntr un memonu de titlun si lucrri (1912), a fost
autonzat cu cursul de psihiatrie judiciar", la aceeai facultate Lucrrile sale se repartizeaz n trei seciuni clinic neurologic, clinic psihiatric si psihiatrie SZASZ
judiciar A colaborat, ntre altele, la prestigioasa revist Annales medico psycho-logiques n ospiciul Mrcuta, despre care a scris nc n 1869 o monografie, a introdus metode terapeutice ca ergoterapia,
clmoterapia sau meloterapia, detestnd abordarea cu violent a bolnavilor mintali Alte scrieri principale Considerdtnim asupra epilepsiei si maniei epileptice (1868), Despre mersul alienatiunn mintale m
Romnia (1884), Clasificatwnea psihozelor (1900) Simptomele catatonice Valoarea clinic si mecanismul lor (i 903)
SZASZ (Thomas Stephen) Psihiatru i psihanalist american (Budapesta, 1920).
Profesor de psihiatrie la universitatea statului New York, ncepnd din 1956, el
a fost apoi demis din funciile sale de ctre departamentul de igien mental al statului respectiv, care i-a reproat faptul c nu crede" n maladie Opera sa este o critic a instituiilor psihiatrice, bazat pe o
con ceptie umanist i individualist a subiec tului liber El arat cum, dac se persist n definirea dificultilor existeniale n termenii maladiei mentale si n interveniile psihiatrice ca tratamente medicale,
exist riscul de a se ajunge la o veritabil tiranie politic sub forma terapeuticii psihiatrice Principalele sale lucrri sunt Mitul mala diei mentale (1961, 1974), Etica psihana lizei (1965), Fabricarea nebuniei
(1970) Ideologie st nebunie (1970), Al doilea pcat (1973), Ritualurile drogului (1974), Erezii (1977), Legea, Libertatea si Psihiatria (1977)

SCOAL DE LA MILANO TERA

PIE FAMILIAL

SCOAL DE LA PALO ALTO. Micare de idei care s-a dezvoltat la Palo Alto, periferie a oraului Sn Francisco, n California.
Palo Alto era sediul unui spital psihiatric al fotilor combatani din armata american spre mijlocul anilor 50 Aici a dezvoltat G Bateson o cercetare de un tip special
Bateson era antropolog (a fost soul Margaretei Mead) si l preocupa comuni carea n sensul larg al termenului att n domeniul animal (jocul delfinilor), ct si unele aspecte microsociale ale comunicm
umane, cum sunt ritualurile de interaciune (la populaiile dm Noua Guinee) n acelai timp, a fost Influenat, n cadrul unor reuni uni tiinifice, de ctre ciberneticiem (o mare noutate n acea vreme) ca N
Wiener si H von Foerster Toate acestea 1-au fcut s cerceteze mai degrab forma si regulile comunicm dect coninutul Aa se face c n mod cu totul firesc a acceptat s conduc la Palo Alto o
investigaie, dm punct de vedere antropologic, asupra comunicm la schizofrenici S-a nconjurat
aici de practicieni ca J Hale> D Jackson si ali civa
Pe cnd psihiatria clasic pune accentul pe patologie ca proprietate individual a pacientului schizofren Bateson si colabo ratorn si au cutat sa venhce n ce msura comportamentul anormal al bolnavului
era legat de contextul mai larg n care aprea si se meninea Cu toate ca in cercetarea iniial contextul era acela al unui spital psihiatric, care alimenteaz numeroase aberaii comumcationale s a constatat
destul de repede ca contextul semnificativ era mediul familial
De aiu un text important, din 1956 intitulat Spre o teorie a schizofreniei, care postuleaz o dubl legtur" constituit de mesajele paradoxale dintre schizofrenie si mediul su Aceast teorie a avut un
succes care a depit considerabil obiectivele auto nlor, deoarece ea a prilejuit numeroase exe geze si ralierea unor epigoni care aveau n vedere o deriv cauzahst pentru o genez pur social a
schizofreniei sau pentru cutarea de anomalii comumcationale patognomomce ale schizofreniei Oricum, proiectul schizofrenie" iniiat de Bateson a avut imensul merit de a introduce o OC PSIHIC
veritabil revoluie epistemologic n descrierea maladiei mentale, adoptnd un punct de vedere contextual asupra sis ternului constituit de pacient si de mediul su Tocmai pe axul acestor lucrn s a dezvoltat micarea terapiilor
familiale si abordarea sistemic, n prezent de interes n Europa
La sfritul anilor 50 proiectul schizo frenie" s a ncheiat, dar Jackson a creat n acelai timp un centru de cercetare si de tratament la Palo Alto, care si a continuat activitatea pn n prezent si la care a aderat P Watzlawick Este
vorba de MRI (Mental Research Institute) Bibi Wmkm Y La nouvelle canon Editions du Seml Paris 1981

SOC PSIHIC (engl shock) Stare de sideraie afectiva i emoionala, cu incapacitate de rspuns adaptat, ca urmare a apariiei neateptate i brutale a unui eveniment care constituie un traumatism psihologic major.
Se asociaz cu reacii psihopatologice diverse mergnd de la simpla anxietate cu reacii neurovegetative minime pn la stupoare* Se produce n acest caz o ade vrat disolutie a contiinei cu obnubilare pe o perioad care
merge de la cteva minute la cteva ore iar cteodat chiar cteva zile Restructurarea secundar a activitii psihice se poate face ntr un mod nevrotic sau chiar psihotic -> NEVROZ PSIHOZ TRAUMATIC

r
TABAGISM (engl mcotmism sau tobacco abuse) Intoxicaie acuta sau cronica datorat fumrii tutunului.
Tutunul sau Tdbacum nicotuna este o solanee nalt cu frunze mn de origine american
ISTORIC Tutunul a fost descoperit o dat cu obiceiul de a fi fumat sub form de frunze uscate si rsucite, de ctre primii conchistadori, n 1492 La indienii din America Central si din America de Nord acest obicei era legat de
practici religioase nc i azi, n unele tribun, amanii utili zeaz tutunul ca pe un vehicul, ca pe un mijloc de a intra n contact cu puteri supe noare Fumul constituie uneori o punte ntre pmnt si cer, o legtur ntre lumea
profan i lumea sacr n Europa, tutunul era foarte apreciat pentru virtuile sale medicinale (era utilizat mai ales n infuzii) Ambasadorul Franei n Portugalia, Jean Nrcot, a fost un mare promotor al acestor virtui si i a trimis
tutun Cathennei de Medicis, spre a i alina migrenele De la mijlocul secolului al XVI lea, planta a fost aclimatizat n Europa, iar folosirea recreativi a tutunului n-a ncetat s sporeasc din
acea vreme si pn n zilele noastre, n ntreaga lume , Este pasiunea oamenilor cinstii, iar cine triete fr tutun nu este demn s triasc' (Moliere)
Modul de a consuma tutunul a evoluat de a lungul secolelor prizarea pe nas si mestecatul, odinioar foarte rspndite au devenit din secolul al XIX lea practici marginale n comparaie cu fumatul mai nti sub form de igri
de foi iar de la mijlocul secolului al XIX lea sub form de igarete
EFECTELE TUTUNULUI Efectele tutu nului asupra organismului se datoreaz n mare parte unuia dintre alcaloizn si psihoactivi nicotin, izolat si studiat de la nceputul secolului al XIX lea n stare pur, este vorba de o
substan extrem de toxic doar cteva zecimi de rruligram pot fi mortale (un fumtor nu extrage nici odat mai mult de l mg de nicotin dmtr o igaret) Aciunea tutunului asupra orgams mului se manifest pnntr o accelerare
a ritmului cardiac i respirator, uneon (la fumtorii novici, de exemplu) pnn diaree sau vormsmente Pe plan psihic se produce TA8AG1SM

o anumit excitaie, uneon un sentiment de sedatie si de destindere

Toate aceste efecte sunt cauze de tolerant (cu necesitatea de a creste dozele pentru a obine acelai efect), iar folosirea regulat a tutunului poate determina o puternic dependent psihologic, cu un
sindrom de sevraj deosebit n cazul oprim consumului
TUTUNUL FLAGEL SOCIAL Proble mele efectelor tutunului sau ale depen dentei tabagice sunt foarte adesea trecute pe planul al doilea fat de implicaiile eco nomice ale consumului sau fat de costu nle
tabagismului n termeni de sntate public Ca si cafeaua tutunul este o sub stan lipsit de interes nutritiv, dar care joaca un rol important n schimburile internaionale si in economia interioara a
majoritii rilor de la producie la van zarea en detail, industria tutunului ar fi n Frana sursa direct a aproximativ 50 ()(X) de posturi ncasrile fiscale legate de tutun ar reprezenta pe de alt parte, 2,3%
din bugetul de stat (Hirsch si colab , 1988) n termeni de sntate public ns, tabagismul constituie un flagel conside rabil, fund responsabil de numeroase maladii
- mdlddiile Cdrdio vasculare hipertensi unea arterial, accidentele vasculare cere brale si mai ales tulburrile coronariene (angm pectoral si infarct miocardic) sunt n mod clar mai frecvente la tabagici,
aceast corelaie ar fi esentialmente legat de aciunea nicotmei asupra vaselor si circulaiei, ca si de aciunea marilor cantiti de oxid de carbon coninute n fumul de igar,
- maladiile respiratorii (bronit cronic, emfizem) si mai ales cancerele cilor respiratorii sunt o consecin azi bine
cunoscut a tabagismului cronic Factorii n cauz ar fi esentialmente componentele gudroanelor coninute n fum
Se estimeaz astfel c n Frana, n 1982, numrul morilor direct sau indirect legai de tabagism a fost de 54 (XX) (din care 32 (XX) decese prin cancer si 11 (XX) prin maladii cardio vasculare) Lupta
contra acestui flagel capt uneon aspecte de cruc.ad si multe ri ncearc n mod din ce in ce mai draconic s limiteze con sumul de tutun Accentul este pus pe j victimele inocente ale tabagismului celor l
lalti tabagism pasiv ' prin inhalarea de , fum sau prin influenta asupra fetusului i (prematuntate, hipotrofie) n timpul gravi l dittn unei femei tabagice O consecin marginal a acestor cruciade este redesco
penrea , tutunului fr fum', noi forme de prizare sau de mestecare, periculoase ns n continuare pentru individ (ele sunt forme posibile de dependent de nicotin si pot provoca tumon canceroase ale
mucoaselor)
DEPENDENTA FAT DE TUTUN Aspectele psihologice ale dependentei fat de tutun sunt, de fapt destul de puin studiate dac avem n vedere importanta fenomenului Mai multe elemente tind la
asimilarea tabagismului cu o farmdco dependent, cu o adictie* la nicotin Exist, n primul rnd, un veritabil sindrom de sevraj n cazul opririi consumului Inta bihtate, dificulti de concentrare, angoas
somnolent, insomnii, dureri de cap sunt stri bine cunoscute fumtorilor care au ncercat s se lase de fumat Creterea ponderal este, de asemenea, un element constant al acestui sindrom Tehnicile de
ajutorare a subiectului n sevraj sunt foarte numeroase, dar elementul primordial este ntotdeauna hotrrea subiectului nsui de a pune capt acestei obinuine Dependenta
fe de nicotin este atestat i de existenta unui veritabil fenomen de autotitrare" a nicotmei la mani fumton (subiectul mo-dulndu-si cu exactitate ntmul sau tipul de consum aa nct s menin
constant proporia de nicotin n snge de exemplu, el va fuma mai puin dac i s a injectat nicotin pe cale intravenoas)
Dependent, sindromul sevrajului, cutarea activ a produsului, toate acestea ar trebui s tind la a face din tabagism o toxicomanie veritabil Trebuie ns de notat c tabagicul, contrar adevrailor
toxicomani", nu se ntmpl s triasc doar pentru produsul su si c urmrile acestei obinuine asupra psihismului sau asupra relaiilor sociale nu sunt ctui de puin dramatice
TABAGISMUL N VIATA PERSONA LA Rmne problema locului tabagis mului n economia psihic a unui subiect uman sau aceea a sensului igrii n v iat cotidian a unui individ Tabagismul lui
Freud si moartea sa din cauza unui cancer bucal fac din tabagism un obiect de mtero gatie extrem de important pentru psihana hsti n opera sa tiinific Freud nu abordeaz deloc aceast problem
Intrarea n tabagism, adesea n ana adolescentei, poate avea sensul unei sfidri, al unei transgresiuni, al unei probe iniia tice a fuma este un mod de a se afirma, de a se identifica cu cei mari sau cu unu eroi
nainte de a deveni un gest al vieii coti diene, o form minor de defens sau de comunicare social, nseamn a domestici un obiect mistenos, interzis, deci un mijloc de a sfida legea adulilor Presiunea
grupului de egali este aici foarte impor tant, dar atitudinea adulilor este nc si mai important tabagicii nii pot s induc aceast conduit n calitatea lor de
modele de identificare Dar ei pot ncuraja fumatul i n mod indirect, pnn faptul nsui al interdiciei fumatului Dup D Braunschweig i M Fam, de exemplu, a interzice dinainte ceea ce un copil nu dorete
n mod spontan este totuna cu a-i indica o cale de transgresiune, mai puin confhctual dect cile care se refer la tabuurile sexului sau ale violentei Tabagis mul poate deveni n acest caz creaia unei
neotrebumte", mijloc de scurtcircuitare a unor interdicii mai profunde si de eludare a fricii de castrare
Tutunul, obiect de uzaj recreativ sau mitiatic este purttorul a multiple si schim btoare semnificaii simbolice El poate fi simbol al forei virile (O Lesourne, 1984), igareta devenind focul prometean domes
ticit de om El poate reprezenta obiectul tuturor impulsiilor orale dar si al ehmi nrii, distragerii, deeurilor, prin prisma cenuii care se acumuleaz n scrumiere Abandon la cheremul unui , viciu' ,
tabagismul este, de asemenea, tentativ de dominare, mijloc de a aciona cnd nu ai nimic de fcut (a si da un coninut'), satisfacie intim si distanare de ceilali Conduit autoerotic, este, de asemenea, si
masochist prin faptul c subiectul este dominat de tutun, sufer din cauz c , se distrage", fr a putea reaciona
Puin cte puin, igrilor bune", tig nlor pline de sens, excitante sau calmante, le succed simple igan habitudine, pe care subiectul nu mai are contiina c le fu meaz (Lesourne) Aceast trecere de la
utilizare la dependent se exprim, ntr-un fel, pnn pierderea sensului, pnn desimbo hzarea" acestei conduite
Rmne dependenta, uneon donnta de a pune un tel n pura repetiie a abandonului fa de un obiect si de dominare repetat a acestui obiect Toi marii
fumtori tiu azi c ei i asum riscuri Nu, ca la toxicomani, riscul imediat al ngonlor legii sau nscul supradozei*, ci nscul ndeprtat, vag, ns n mod cert ineluctabil al unei mori care ia forma cancerului
moarte progresiv, lent dureroas, moarte despre care se poate spera s fie trit contient ntr o ultim confruntare, ntr o ultim tentativ de a domina imposibilul n asumarea riscului tabagismului.contem
porann nostn regsesc poate n mod incon stient dimensiunea confruntrii cu Cellalt ceea ce i ddea valoare religioas la indigenii descoperii de Cnstofor Columb Bibi Addiction Research Foundation
Ontano Toronto 1985 Hirsch A etcoll LiMer contre le tabdgisme La Documentaiei! Iranaise Pans, 1988 Lesourne O Le Gram/ Fumeur et sa pdsi/on PUF Paris 1984
TABP (sigla a Type A Behavior Patteni) Continuum de trasaturi comportamentale manifestate de pacieni care sunt fie susceptibili de a suferi tulburri coronariene (tip A), fie total scutii de acest risc. -i- TIP
A i TIP B SAU TABP
TAHIFEMIE (engl tachylalia) Rapiditate extrema a debitului verbal.
Se poate observa n strile de excitaie maniac, cu fug de idei si logoree, n unele reacii emoionale foarte vn si n episoadele hiperkmetice paradoxale ale bolii Parkinson

TAHIPSIHIE (engl fhght of ideas) nlnuire exagerat de rapida de idei, caracteristic strii de excitaie maniac.
- FUG DE IDEI

TAT sau THEMATIC APPERCEP-TION TEST. Test proiectiv

540
de Morgan i Murray, destinat copiilor i adulilor.
Este compus dintr-o sene de plane care reprezint scene ambigue, cu unul sau mai multe personaje aceste plane reproduc tablouri sau fotografii pe marginea crora subiectul testat trebuie s imagineze o
istorie Interpretarea TAT se bazeaz pe o analiz'a coninutului si formei fiecrei povestiri si vizeaz un reperaj al nucleelor conflictuale ale subiectului si al mecanis melor sale de aprare Acest test pro
moveaz un ideal de Eu puternic, care se las mbogit, dar nu invadat de fantasme incontiente Este mpreun cu testul Rorschach testul proiectiv cel mai utilizat n mod curent
Bibi Bellak L The TAT and CAT m Climcal Use Grune and Stratton New York 1954 Bellak L The Thematic Apperception Test The Children Apperception Te^t anii the Senior Apperception Techmque w Clinical Use 4 e ed
Grune and Stratton New York Sn Diego Orlando 1986 Brelet F Le TAT The matic Apperception Test Fantasme et situation projective narc/ss/sme tonctionnementlimite depression Dunod Pans 1986 Murray M A Manuel du
TAT livret ed par le C P Pans 1950 ShentoubV Manuel d utilisation du TAT approches psychanalytiques Dunod Pans 1990 Collectit Rorschach et TAT Bulletin de psychologie tome XLIII numero special 396 1990

TEATRALISM (engl theatncahsm histnoiucs) Tendin exagerat la exprimarea spectacular a unor stri emoionale, lipsit adesea de naturalee i de sinceritate.
Este o trstur frecvent a personalitii istence, asocundu se cu labilitatea afectiv cu afectarea sentimentelor si cu atitudini de seducie Subiectul caut s ntrein n
jurul su o atmosfer de farmec sau de dram, cultivnd uneori un vocabular ncrcat de superlative, de altfel n contrast cu vidul obinuit al vieii sale sentimentale i sexuale
TEMPERANT (engl temperance) Moderaie n consumarea de buturi alcoolice, destinat evitrii efectelor nefaste asupra individului i societii.

Noiunea de moderaie este ambigu fiind dat de vanabihtatea vulnerabilitii de la un individ la altul sau la acelai individ Termenul de temperant se aplic mai ales gruprilor care predic mefienta fat
de alcool, dar care, opunndu se pro hibitionistilor, autorizeaz consumul mode rt de buturi fermentate
TEORIA CATASTROFELOR (engl
catastrophe theory) Teorie datorat matematicianului R. Thom, dup care, pe de o parte, orice situaie stabil care rezist unor perturbaii infinitezimale cunoate limite rigide ale stabilitii sale,
iar, pe de alt parte, cunoaterea acestor limite permite prevederea schimbrilor brute, al cror numr posibil este fixat la apte
Interesul fat de aceast teorie, dup autorul ei, const n aceea c poate fi aplicat la situaii definite n aproape toate domeniile tiinelor umaniste, ca biologia, lingvistica, psihiatria
n psihopatologie, dificultatea major a formalizrii, ca si n alte domenii ale tiinelor umaniste, rezid, pe de o parte, n numrul de parametri care intr n joc, iar, pe de alt parte, n caracterul discontinuu
al acestor parametri Teona catastrofelor se sprijin tocmai pe aceste dou caractens tici Comprehensiunea proceselor morfo genetice (adic creatoare i distrugtoare de forme) este posibil fr a se recurge
la
TEORIA CATASTROFELOR

proprietile specifice elementelor materiale si nici la natura forelor care actio neaz m si tu Aceast teorie presupune c, dac un proces este determinat prin maxi malizarea sau minimalizarea a patru fac
ton, singularitatea de suprafa astfel produs se va putea asimila la una din cele apte catastrofe
Cu toate acestea, teoria, aplicat n spe cial tiinelor umaniste, duce la o concepie reductionist a tiinei, obiecie care se estompeaz dac acceptm necesitatea de a simplifica, fie si n mod arbitrar un
fenomen, cu condiia de a l putea descrie corect Elementele care intervin n modelul matematic sunt numite atracton ' acetia se definesc ntr o zon de atracie con flictul lor fund acela care duce la
catastrof Numim catastrof elementara once situaie de conflict ntre atracton care se poate produce n mod stabil n spa iul timp (n spaiul cu patru dimensiuni)
n domeniul tiinelor umatiiste mode Iul cel mai frecvent dintre cele apte descrise de Thom este modelul numit cut , acela n care exist dou dimensiuni de control si o dimensiune de comportament
E C Zeeman a descris n felul acesta modelul agresiunii la un cine pnns ntre furie si fric Cinele la care furia si frica au atins o mare intensitate si o valoare egal nu mai poate fi neutru Cuta atinge
limitele bifurcrii si comportamentul de vine bimodal Cu alte cuvinte, cinele fie o ia la fug, fie devine agresiv
La fel, n psihoza maniaco depresiv, excitaia si inhibiia a doi parametri de control constituie situaia psihozei Dac examinm excitaiile posibile, gsim c excitaia expansiv este mai bine calificat
pentru psihoz dect excitaia paranoic Starea obinuit a subiectului nu este nici excitaia expansiv si nici inhibiia Dar, pe
541 TEORIA GENERALA A SISTEMELOR

msur ce parametrii cresc n cantitate, punctul suprafeei de control proiectat pe suprafaa de comportament se apropie de poziia bifurcatiei
Ajuns n vecintatea poziiei, comporta mentu! basculeaz fie ntr o parte, fie n alta Dup unu anton (P Wiener Le dpplicatioiv* Je la f/je'one des catastrophes en psychopjtholositf , m volution psychi
atnque no 3 tome 42 1977 pp 955-974) pot exista stri mixte dac sunt uoare rmn n zona bifurcatiei daca sunt grave are loc n mod cert o disociere ntr un sens putem observa stan hipomamace un prea
plin al impulsiei etc evoluia se poate face in direci t cnzei maniace sau spre depresie n cellalt sens putem observa o scdere a tensiunii psihice bolnavul se plnge de epuizare si dezinvestire Evoluia
poate sfri in melancolie
Modtlul poate astfel reprezenta evoluia clinic Interesul fat de teona catastrofelor const aici fn faptul c reprezint ntr un singur contipuum integrarea trecerii caii tative discontinui de la melancolie la
mame si invers Trebuie notat ns bine faptul c un astfel de model reprezint psihoza maniaco depresiv n mod limitat si mai ales faptul c nu o explic
Alegerea unor parametri este, evident importanta Catastrofa n form de cut rezum la dou numrul grupurilor de factori ai trecem de la o extrem la alta celelalte aspecte ale tabloului clinic nu sunt luate
n considerare Acest model a fost aplicat si la alte cazun clinice, cum este epilepsia Catastrofa n coad de rndunic (trei dimensiuni de control, o dimensiune de comportament) se poate aplica la ano rexie
catastrofa n papion (patru dimen sium de control, o dimensiune de comportament) o poate reprezenta si ea, si chiar mai bine
542

Interesul pentru lucrnle lui Thom si Zeeman const n aceea c pune problema formalizm (utilizarea de modele) n tiinele umane si ndeosebi n psihopato logie Practic aceasta se traduce pnn api
tudinea mai mult sau mai puin marcat a medicilor si psihiatrilor de a utiliza mate maticile Li se prezint o sene de modele sunt ele utilizabile, satisfctoare perfec tibile 7 Rspunsul la aceast ntrebare
aparine viitorului
TEORIA GENERAL A SISTEMELOR (engl general ysfems theory) Proiect teoretic, propus iniial de L von Bertalanffy, pentru a explica apariia unor proprieti emergente ntr-un obiect (= sistem)
format prin integrarea unui anumit numr de obiecte mai simple (= elemente).
Cercetarea proceselor de integrare ex plic in acest caz faptul c ntregul este mai mult dec3t suma prtilor O astfel de intuiie a fost adesea reluat dar plusul de precizie obinut de atunci ncoace i a fcut pe
auton s se distaneze net de Bertalanffy
Primii succesori ai lui Bertalanffy tra teaz de fapt dou probleme n acelai timp aceea a emergentei propnettilor proprii fiecrui nivel de integrare si acela al interaciunii dintre elementele unite pnntr o
cauzalitate circular Reflecia ultenoar a condus la disocierea lor
Problematica emergentei l a determinat pe F Jacob s creeze termenul integron pentru a desemna un obiect matenal situat la un nivel precis al organizm ierarhice a lumii vii Fiecare mtegron depinde de un
sistem cauzal care i este propnu, chiar dac bineneles, acesta nu se gsete n ruptur radical cu procesele care consti tme cauza sistemului care corespunde unui
TEORIE COQNmvA

mtegron de nivel mfenor Acest concept caut s expnme relativa autonomie a diverse mvelun de determinare fr a face apel la un dualism de pnncipiu El implic ideea c nu putem prevedea comportamen
tul unui mtegron pornind de la cunoaterea comportamentului integronilor de la mvelunle inferioare
Dimpotriv studierea proceselor de interaciune ntre elemente unite pnntr o cauzalitate circular l a fcut pe P Delattre s analizeze din nou conceptul de sistem Un proces cauzal linear se preteaz lesne la
predicile si mai ales face loc unei anu mite proportionahtti ntre cau/ si efecte dimpotriv, un sistem cauzal circular (unde a l influeneaz pe b b l influen teaz pe c iar c l influeneaz pe a) se preteaz
mai puin la previziune cu att mai puin cu ct buclele cauzale se muli plic si se nclcesc Punctul decisiv pentru determinarea comportamentului care rezult se situeaz mai mult n modul de aranjare a
elementelor (structura sistemului) dect n fora mputunlor sistemului
Aa cum l consider Delattre sistemul este un obiect formal a cnii funcionare rezultant poate fi analizat pornind de la o descriere parametnc referitoare att la structura sistemului ct si la interaciunile
acestuia cu mediul O analiz a sistemului trebuie s permit n cadrul unui model explicativ adoptat n prealabil descrierea chiar prevederea funcionm sale pornind de la o descriere exhaustiv a inputunlor
a elementelor si a interaciunilor lor structurale
O asemenea descnere, care i va gsi ncoronarea ntr o nou teorie general a sistemelor, poate lua forme funcionale propni sistemului respectiv reglare stabili ant, ambalare, fluctuaii Analiza trebuie ti
pe'rmit regsirea, la nivelul elementelor
si al interaciunilor lor, a condiiilor care regleaz aceste diverse regimuri de funcionare
Paradigma mai recent a reelelor de automate ia n considerare o form pri cular de sistem, ale crui elemente sunt automate interconectate In cadnil forma lismului care i este propriu inspirat n special
din neurostunte aceasta paradigm caut s arate geneza configuraiilor si a proprietilor funcionale, dup o logic m definitiv destul de apropiata de aceea a teoriei generale pe care ncearc s o ela boreze
Delattre
Bibi Bertalanffy L von Theone ^enerale des systemes 1968 trad tr Dunod Paris 1972 Delattre P Systeme srrucfure tonction 6\o lution Malome Dom Paris 1971 Gervet l Theraula^ G Le systemes biologiques existent ils' m J
Gervet et A Tete (ed ) Le tout et Id pjrtie Pnjs-.es de l Umversite de Provence Aix en Provtnce 19XX Jacob F La logique du vn<tnt Gallimard Paus 1970

TERAPIE COGNITIV (engl <og

mti\e therapy) Terapie scurta axata pe contientizarea de ctre subiect a distorsiunii cu care el percepe i triete evenimentele nefericite din existenta sa
Aceast terapie a recurs la o tehnica psihologic viznd sa suprime sau s estompeze afectele anxioase si/sau depre sive permitndu i pacientului s pun sub semnul ntrebm temeiul ideilor care b se
asociaz si s le nlocuiasc cu idei mai pozitive Terapia cognitiv pornete de la ipoteza c unele dintre aceste afecte sunt rezultatul unei atitudini nerealiste a su biectului sau al unei distorsiuni perceptive a
informaiilor pnmite, care le accentueaz caracterul negativ si c sunt ntreinute pnntr un monolog interior inadecvat A T Beck, de exemplu, medic amencan care arat un mare interes pentru micarea
543 TEORIE COMPORTAMENTALA

psihanalitic, consider c individul deprimat are o viziune eronat si pesimist despre sine despre lume si viitor Pentru a aborda ceea ce el consider a fi o disfunctie cognitiv, terapeutul trebuie, ntr un fel,
s modifice ceea ce subiectul i spune despre el determinndu l astfel sa tin discursun mai realiste despre sine, fr a cntica totui ceea ce i se spune Demersul are numeroase analogii cu maieutica tradiiei
socratice Cu toate acestea, spre a i asigura o eficacitate terapeutic se face de obicei apel la me tode comportamentale m care restruc turarea cognitiv are loc tocmai pornind de la sarcinile propuse
subiectului (s noteze, de exemplu anumite acte si sentimentele care li se asociaz) Se vorbete n cazul acesta de terapie cognitivo comporta mental accentul fund pus pe elementele cognitive pe care
terapeutul se strduiete sa le exploreze
Bibi Beck A T Rush A J Shaw B F Emery G Cognitive Therapy o t Depression (Suiltord Press New York 1979

TERAPIE COMPORTAMENTAL
(engl behaviour therapy) Ansamblu de metode psihologice care urmresc s-1 ajute pe individ s-i nving dificultile generate de propriul comportament, nv andu-1 fie s-i modifice
comportamentul, fie s perceap n mod diferit circumstanele n care el se manifest i s acioneze astfel indirect asupra sa.
n msura n care aceste metode i permit individului s se integreze mai bine n mediu, fie acesta fiziologic sau social, ele au o aciune psihoterapeutic
Terapiile comportamentale fac apel la teoriile nvm* bazndu se pe date expe nmentale, ele consider c unele comporta mente sunt fie nvate prin procese de condiionare*, fie meninute pnn acestea si
544

c, aadar, ar trebui s fie posibil stingerea lor si, dac este necesar, nlocuirea cu alte comportamente, fcndu-se astfel apel la un proces de reconditionare
Se impune fcut o distincie ntre ter menul terapie comportamental si acela de modificare a comportamentului Noiunea de modificare a comportamentului este ge nerat de cercetai ile de psihologie
expe nmental care o dat cu behavionsmul au cutat s i redea acestei psihologii obiec tivitatea, fcnd din ea o tiin a corn portamentului care s asculte potrivit opticii lui B F Skmner de legi crora nici
fenomenele mentale nsele nu le scap
Modificarea comportamentului nu im plic cunoaterea unei etiologn Tulburarea este tratat cu ajutorul unor programe care se inspir din acelea ale cercetrilor privind condiionarea operant tndepli mrea
unui program este controlat fie de un educator cum este cazul problemelor de nvmnt fie de infirmieri (- AGO NISIRE DE JETOANE), fie sub controlul unui specialist de ctre subiectul nsui,
n cazul n care acesta dorete s si modifice obis numtele alimentare sau s si reduc taba gismul Unele programe pot fi comunicate pnn mass media si controlate prin cores pondent
Aceste proceduri de modificare a com portamentului, care nu necesit relaii mterpersonale ntre comportamentalist si clienii si, au fost puse n practic cu mult nainte ca terapiile comportamentale s ia
avnt Este cazul aversiunii condiionate (-> AVERSIUNE) utilizate n curele de de gustare, n tratamentul enureziei i al multor altor tulburri funcionale, pnn tehnici inspirate din cercetrile asupra
condiionrilor interoceptive inspirate de lucrnleluil P Pavlov

w
n zilele noastre, terapia comportamen tali implic un proces educativ mai specific, pus n practic de un specialist n sntate mental fie el medic sau psiholog, pentru a I ajuta pe pacient s si rezolve
dificultile din sfera psihopatologicului Aciunea sa psihoterapeutic minimizeaz, fr a o suprima, relaia transferential, deoarece tulburarea nu trebuie interpretat Pacientul este invitat s o descrie, s i
noteze frecventa durata, circumstanele n care survine ca si stimulu care i se par a o declana sau ntreine Avnd loc n urma unui examen clinic (n cazul n care acesta s a dovedit necesar), n care au putut
fi explorate aspectele mai funcionale m vederea prescrierii tratamentului analiza comportamental completat de chestio nare psihologice este indispensabil Toc mai pnn ea se amorseaz procesul
terapeutic n care prin intermediul unor faeton cog nitivi bolnavul va deveni puin cte puin contient de faptul c i poate nvinge dificultile diminund de exemplu numrul riturilor al verificrilor sau al
ticunlor n alte cazuri mai ales in cazul fobiilor tratate pnn desensibilizare sau prin imersie, el va constata c i sta m putin s se expun din proprie iniiativ unor situaii a cror valoare anxiogena se
estompeaz treptat
Tehnicile utilizate n terapia comporta mental sunt numeroase si ele difer dup formularea terapeutului si cadrele concep tuale la care el se refer, fie c este vorba de acelea ale neobehaviorismului, de
acelea elaborate de metodologia pavlovi an, de acelea delimitate de nvarea social sau, mai recent, de acelea ale psihologiei cognitive
Astfel, n prezent, n contextul aportului multiplelor curente psihologice si al practicilor extrem de variate, terapiile

U
TEORIE COMPORTAMENTALA

comportamentale pstreaz, desigur, ca scop modificarea unor comportamente manifeste (engl overt), adic observabile pentru semen Dar ele se refer si la eveni mente interne (engl covert), pe care numai
subiectul le poate observa n el nsui discursul su intenor, de exemplu sau interpretrile pe care el le d faptelor
Date fiind curentele pluridisciplinare care au influenat abordnle comporta mentale indicaiile acestora se lrgesc Ele nu se limiteaz la modificarea comporta meniului ci caut s l ajute pe individul supus
unor stresuri de origini diverse s rezolve dificulti de resortul psihiatriei care exprim probleme de adaptare social sau se manifest prin tulburri somatice
n primul caz tulburnle anxioase sunt cele mai accesibile terapiilor comporta mentale anxietate generalizai (accesibila desensibilizrii sistematice prin tehnicile de relaxare* si de traming autogen*)
diferitele fobii, disfunctule sexuale riturile verificrile etc

n cazul n care pe primul plan sunt dificultile de adaptare sociala sau acelea ale relaiilor interpersonale ele pot fi une ori abordate prin antrenamentul n sensul asertivittn, adesea practicat n grup sau prin
programe de activiti ca acelea pre conizate n terapiile de cuplu sau n acelea ale depresiilor
Exist, n sfrit, numeroase tulburri care se manifest pe plan fiziologic,n care suspectat este o component psihologic fie c este incriminat a sta la originea lor, fie pentru c ajut la meninerea lor
(afec tiuni cutanate, alga, astm, tulburri psiho motoni, tulburri de somn, hipertensiune esenial, cefalee, extrasistole etc) Ceea ce numim medicin comportamental i propune s le reduc Ea face cel
mai
545 TEORIE DE CUPLU
adesea apel la tehnici de biofeedback*, care utilizeaz condiionri interoceptive BM Agathon M Actualite des the'rapies comportamentales" Psychologie franaise 28 2 1982 pp 199-202 Bandura A L appren tissage fo<.ial
Mardaga Bruxelles 1980 Cottraux J Le the'rapies comportamentale', Masson Pans 1979 Eysenck H J Lanevrose et vous Mardaga Bruxelles 1977 Guelfi l Boyer P Consoli S Olivier Martin R Le therapies comportamentales in
Psyc/i/afne PUF Paris 1987 Wolpe J PraHque de la therapie comportamentale (trad J Rognant) Masson Paris 1975
TERAPIE DE CUPLU (engl mnui therapy) Terapie axata pe organizarea detaliilor - n principal cele privind folosirea timpului din viaa n comun a unui cuplu, spre a o face mai satisfctoare pentru familie si pentru
cuplul nsui.
Terapia de cuplu se refera la diversele activiti cotidiene ale celor doi parteneri propunndu si s i lase fiecruia libertatea de a le ndeplini, respectnd n acelai timp activitile si dorinele celuilalt Aceasta terapie poate
aborda de exemplu atitu dmea lor fat de colaritatea copiilor vizi tele la prini, organizarea loisirunlor si chiar, n unele cazun organizarea vieii lor sexuale
Problema este, pentru fiecare dintre membni cuplului, de a si contientiza propria funcionari si de a o ajusta n funcie de aceea a celuilalt Terapia de cuplu difer deci de terapiile sexuale sau de sfatul conjugal pnn aceea c
necesit prezena efectiv a celor doi parteneri si adeziunea lor comun la un program care vizeaz s obin o schimbare n viaa lor conjugal Ea duce la angajamente sau la rezoluii care nu sunt trite ca nite con
546

n
cesn mutuale, ci mai degrab ca nite termeni ai unui contract, la care martor este terapeutul Acesta are ca rol principal, n compromisul respectiv, s fac analiza comportamentului fiecruia dintre clienii si, adic s traduc
prejudiciile fiecruia dac exist asemenea plngeri ntr o descriere obiectiv a comportamentelor re prosate partenerului sau care nu l satisfac Prin prisma acestei analize, la care doar soii particip, se stabilete o
comunicare mai bun si se faciliteaz un proces de comprehensiune
n mod implicit iceste terapii se abin de la a lua n considerare orice aluzie la noiunile de personalitate si la anomaliile acesteia Ele nu vizeaz dect s stabi leasc un echilibru mai stabil n functio narea cotidian a vieii
cuplului fr a face judeci de valoare si nici remarci asupra comportamentelor pe care soii le doresc modificate

TERAPIE DE GRUP (engl group

therapy) Ansamblu de persoane reunite temporar n vederea unui obiectiv terapeutic.
Utilizat la nceputul secolului pentru a ameliora participarea la tratamentul lor a bolnavilor atini de tuberculoz, grupul terapeutic a fcut obiectul a numeroase cer cetn si aplicaii n domeniile psihologiei sociale (K Lewin) si
psihanalizei,ncepnd cu cel de al doilea rzboi mondial Actual mente exist numeroase forme de terapii de grup Unele ca grupurile de discuie si psihoterapule de grup, utilizeaz schimburi verbale Altele sunt mijlocite pnn
creai vitatea artistic Grupurile de psihoterapie utilizeaz psihanaliza aplicat la grup Grupul este un obiect de investire impulsionat Viaa sa fantasmatic este o cale de abordare privilegiat a aparatului
pHhic grupai Regulile de funcionare sunt apropiate de acelea ale curei psihanalitice Participanii sunt invitai s vorbeasc liber Terapeutul sau terapeuii se abin de la orice contact cu participanii n afara grupului Locul de
ntlnire si ora sunt fixate, precum si numrul de participani, care vanaz de la 3 la 15 Cu toate acestea n grupurile deschise pot fi admii noi par ticipanti dac survin plecri Durata terapiei poate fi fixat de la nceput
cuprinznd n general 40-60 de edine Aceste terapii sunt indicate pentru pacieni capabili de mentahzare de respectarea cadrului si pentru care situaia dual este prea amenintoare sau care au nevoie de a fi gratificai sau
susinui de grup Dim potriv personalitile psihopatice sau perverse ca si toxicomanii pot s fac difi cil funcionarea grupal n timpul sedin telor, terapeuii rmn neutri si utilizeaz interpretarea la nivel gmpal Motorul
tera piei este transferai n grup are loc un proces descris de D An?ieu si R Kaes Iluziei grapale de la nceput i succed deschiderea universului imaginar grupai asupra lumii simbolice" Apoi are loc an corarea fiecrui psyche
n corp (anvelop psihic) cu automatizarea fiecrui psyche individual Plecrile de pacieni n cursul terapiei sunt trite ca final al curelor individuale n cadrul instituional, grupu nle de discuie favorizeaz instituirea de noi
roluri si o mai bun percepere a celor jucate de ceilali favorizeaz participarea la o munc n comun Mai recent un mare interes a trezit grupul familie si s au dez voltat terapii de difente orientri (siste mice, analitice) Sunt, de
asemenea, extrem de utilizate grupuri cu medien diverse, ca grupurile de relaxare* acelai rol l joac diferitele tehnici corporale care au luat fiin n Statele Unite
TEORIE FAMILIALA
BM Anueu, D , Le groupe et l'inconscient L imaginam groupal nouv 6d , Du nod Paris 1981 Anzieu D Bejarano A Kaes R Missenard A Pontalis J B Le travail psyt-hanalytique dans tes groupes Dunod Pans 1972

TERAPIE DE RE-NASTERE (engl

rebirthmg) Form de psihoterapie fondata pe hiperventilaia pulmonara i care tinde s fac a fi retrit naterea pacientului, dedramatizndu-i aspectul traumatic.
Rebirthwg ui a fost inventat n Statele Unite la nceputul anilor 60 de ctre L Orr Studiind dezvoltarea personala a unor pacieni nevrotici si anxiosi , Orr s a convins c ideile noastre creeaz lumea in care evolum fiecare dintre
noi cultivnd att idei pozitive, ct si altele negative (responsabile de nevroz), a cror valoare s ar putea inversa ntr un proces psihotera peutic special Suferina nevrotic ar veni de la persistenta unor viziuni negative despre
lume care tm ndeosebi de expe nenta traumatic a naterii (O Rank) si care determin dorina de a muri (spre a se ntoarce la nefiina de dinainte de nas tere) Ar fi deci suficient crede Orr sa se acioneze asupra surselor acestor
idei nega twe fcndu l pe pacient s si retriasc naterea dndu i o valoare pozitiv Tehra ca aceasta se apropie de strigtul primai al lui A Janov BM- Levadoux D Re natK Stock Pans 1979

TERAPIE FAMILIAL (engl family therapy) Psihoterapie colectiva care urmrete s trateze ansamblul familiei n care se afla pacientul considerat bolnav.
n loc de a fi centrat pe cazul indivi dual al bolnavului, aciunea terapeutic se
547 TERAPIE FAMILIALA

adreseaz ntregului grup familial, considerat de obicei ca un sistem a crui disfunctie general s ar exprima prin psihopatologia particular a unuia sau a mai multora dintre membrii si
ISTORIC A schia istoricul terapiilor femihale este greu, deoarece nu avem de a face cu dezvoltarea specific a unui curent de gndire, ci mai degrab cu un numr de sinteze variate, operate n orizonturi
diverse psihoanaliz, cibernetic, lingvis tic, teona sistemelor etc Aa nct, de fapt, nu exist raionamente pe care s le putem infera unele din altele pn cnd vom obine un model suficient de elaborat
ca s dm seama de fenomene si de modalitile de a le modifica
Majoritatea autorilor, cultivnd cunozi tatea istoric fixeaz drept o prim dat demn de evocat anul 1877 Publicarea de ctre J P Falret n acel an a studiului su privind nebunia n doi reprezint cea
dinti analiz clinic care subliniaz rolul interaciunii m organizarea tulburrilor mentale n 1905, dr Pratt care lucra ntr un sanatoriu din lips de timp si de personal, a ajuns s regleze problemele
tensiunilor relaionale prin reunirea bolnavilor n mici grupuri Datorit acestui procedeu al interaciunilor a obinut suc cese uimitoare S Freud, n 1909, descrie o psihoterapie cu implicare familial n
tratamentul unui copil n vrst de 5 ani, pe care nu l a vzut dect o singur dat (cazul micului Hans ) Tatl era acela care raporta materialul clinic si i ddea fiului su interpretrile
Ca urmare a cercetrilor lui Freud asupra conflictului oedipian si nevrozei infantile, unu psihanaliti francezi public lucrri n care sunt privilegiate fantasmele care circul n grupul familial n 1936,
548

R Laforgue descrie ceea ce el numete nevroza familial" Termenul scriu J Laplanche si J -B Pontahs regrupeaz n mod cvasumagistic unele achiziii eseniale ale psihanalizei rolul central, n
constituirea subiectului, al identificm cu prinii, complexul lui Oedip ca un com plex nuclear al nevrozei, importanta relaiei dintre prini n formarea complexului lui Oedip' etc Laforgue insist n special
asupra influentei patologice a unui cuplu parental constituit n funcie de o anumita complementaritate nevrotic (cuplu sado masochist, de exemplu) J Leu ba, m 1936 se intereseaz, de asemenea, de
familiile nevrotice si ndeosebi de modul de transmitere de la o generaie la alta i cutarui sau cutnii tip de nevroz n 1937 N Ackerman, psihiatru american din New York adevrat pionier n practica
terapiilor familiale, emite mai multe principii de ba/a ajutarea familiei de a delim mai ci ir coninutul exact al conflictelor contri crarea deplasrilor nejustificate de con flicte raportarea conflictelor
mterpersonale spre a fi tratate mai eficient
n 1942 T si R Lidz pot scrie , Con flictul interior cu care este confrunt it pac lentul, cu sentimente ambivalene fata de unul sau fat de ambii prini, loialitile divizate, identificrile instabile, ncorpo rrea
ostilitii dirijate spre unul sau altul dintre prini, toate acestea se datoreaz influentei celor doi prini '
Anii de dup cel de al doilea rzboi mon dial nregistreaz o renatere a interesului pentru psihologia spcial, ceea ce duce la dezvoltarea psihologiei dinamicii grupului (K Lewin), a psihodramei si
sociometriei (J L Moreno), a doctrinei grupurilor de nti rure (C Rogers) n acelai timp apar teona informaiei (C E Shannon si W Weaver) teoria jocurilor (O von Neumann si

O. Morgenstem), gndirea cibernetic (N Wiener), teona general a sistemelor (L von Bertalanffy)

Pentru T Parson, n familiile schizo frenice exist fie o schism conjugal, fie o distorsiune conjugal, n care fiecare partener submineaz aciunea si autoritatea celuilalt, rivaliznd pentru a obine loiali
tatea copilului Frontierele generationale si sexuale sunt distruse, ceea ce provoac legturi ncrcate de conotatn incestuoase si homosexuale
L Wynne desene relaiile de pseudo mutualitate" si de pseudoostihtate' n structurile familiale rigidizate si imuabile n climatul de ajutor aparent si de opoziie aparent limitele cmpului familial se ntind si
se contract ca o , barier de caii cmc ' pe care nimeni nu o poate trece
M Bowen utilizeaz expresia mas de Eu familial nediferentiat" pentru a califica unele familii extrem de mtncate emoional Tot el emite ipoteza c sunt necesare trei generaii pentru a produce un
schizofrenic El descrie cel dinti tnangulatia situaie n care o persoan se gsete n poziie de paratrsnet' fat de celelalte dou coali zate mpotriva sa Conflictul care opune cele dou persoane este astfel
canalizat pentru un timp vanabil, asupra unei a treia dincolo de pragul de tolerant, aceasta din urm prezint n acest caz simptome
Pentni I Boszomenyi Nagy, exist un veritabil registru, carte de conturi trans generationale de obligaii si de mente, care permite echilibrarea dispoziiilor testa mentare juridice n snul familiei Pentru P C
Racamier, paradoxul este o nerecu noastere a activitii propnului Eu, paradox care, n versiunea sa malign", l nnebu nete pe cel vizat, care n mod insidios devine incapabil s reacioneze, att pe plan
mental, ct si pe plan afectiv Paradoxul
TERAPIE FAMILIALA

esenial const n aceea c obiect, subiect sau relaie nu exist dect neexistnd
S Lebovici insist asupra istoriei familiale a unei nevroze El i reproeaz Melamei Klein c nu acord locul cuvenit obiectelor dramei oedipiene, tatl si mama, n constituirea personalitii copilului Mama
psihoticukn a fost si ea observat n mod deosebit ca schizofrenigen" mai ales n sensul n care manifest o prezent excesiv la toate nivelurile dup aceea ea este descris ca fund de fapt, o pervers Tatl
psihoticului este si el descris ca absent carential ineficient Dar n fata absentei alterm individuale statistic evidente aceste noiuni sunt abandonate iar finalmente este luat n considerare dina mica familial
n ansamblul ei
n 1956 G Bateson antropolog de on gine englez, public mpreuna cu cola boratom si de la Palo Alto teoria dublei legturi* ntr o astfel de situ itie copilul este , victima unui mesaj contradictoriu la dou
niveluri de abstracie diferite, pe care el nu le poate distruge, ntruct sunt aco pente de o a treia injonciune negativa, la un nivel supenor celor dou precedente n 1964, totui, Bateson lrgete acest con
cept, admind ca descrierea tipului de calau victima trebuie, de fapt, transpusa n ansamblul contextului familial, cu att mai mult cu ct, la rndul su, copilul va emite mesaje paradoxale Unu autori vad n
dubla legtur un factor etiologic al psiho zei, iar al tu un factor etiologic al ntregii patologii mentale, nu lipsesc ns nici autorii care admit c acest mod relaional exist, dar c totui nu este mai rspndit
n familiile patologice" n comparaie cu , familiile normale" Oncumarstalucrunle, descnerea acestui tip de disfunctie a fost un punct de plecare important n numeroase
549 cercetri referitoare la tulburrile comunicant n sistemele familiale
Scrierile lingvistului R Jakobson pot fi i ele considerate ca aflndu-se la originea acestor cercetri, n special a acelora care figureaz n Lingvistica si teoria comunicant El acord o mare important prezenei fizice a receptorului si consider c exist fr ndoial feedbdck ntre cuvnt si ascultare, dar [c] ierarhia celor dou procese se inverseaz cnd se trece de la codificator la decodificator [ ], aceste
dou aspecte distincte ale limbajului [ | trebuie privite drept complementare" ntocmai ca inginerul de telefoane Shannon, el noteaz c sensul pe care l va cpta un mesaj va fi legat de contextul n care
urmeaz s fie integrat
n 1954, D D Jackson, membru si el al grupului de la Palo Alto, definete familia ca pe un sistem homeostatic, aadar ca pe un sistem ntotdeauna n echilibru intern, datorit unor fenomene de retroactiune
negativ n cursul psihoterapnlor indivi duale el constat c modificrile pacientului nsui determin schimbri la nivelul altor membri ai familiei, pe de o parte, si la nivelul interaciunilor familiale, pe de
alt parte El postuleaz, n consecin, c grupul familial este acela care trebuie supus terapiei Mai trziu el se va numra printre cei care prescriu simptome", su gerndu-le pacienilor paranoici, de exem
piu, s fie mai suspiciosi Aceste practici au fost la nceput mai mult intuitive dect elaborate, neavnd nici o baz teoretic solid Numai ulterior scoal de la Palo Alto i apoi cea de la Milano vor izbuti s
gseasc suporturi conceptuale
J Haley, coautor al lucrm pnnceps referitoare la dubla legtur, propune n 1959 o modelare a disfunciei familiilor de schizofrenici El observ c fiecare membru
marcheaz o discordant ntre ceea ce spune si modul n care o spune fiecare descalific ceea ce spune cellalt, vorbe care nu ar fi trebuit spuse, n orice caz nu n modul n care au fost spuse El constat c
nici o autoritate nu este definit n lumea actelor si responsabilitilor familiale si c nici o alian clar nu este admis Acest mod de a aborda relaia va fi reluat si dezvoltat, 15 ani mai trziu, de M Selviru
Palazzoh si de colaboratorii si, la Milano Dezvoltate n Statele Unite, n anii '50, pornind de la modele psthana htice, terapiile familiale s au multiplicat, extmzndu se apoi, n anii '60, n Canada si Europa
Putem admite c n Frana ele au fost introduse de J F Bargues si M Demangeat, la congresul de psihiatrie si de neurologie n limba francez din Tunis (l972) (sic' - not L G ]
CLASIFICAREA TERAPIILOR FAMI LIALE n mod schematic, putem distinge terapii familiale psihanalitice si nonpsih analitice Ele includ teorii si practici destul de diferite, pe care le unete doar
abordarea familiei n ntregul ei Este ns de sublimat c unu fac ncercarea unor dificile abordri de sintez

Terapiile familiale psihanalitice. Aceste terapii, eterogene si ele, admit c pacientul purttor de simptome este, de fapt, expresia unor conflicte mtrafamiliale Se tine seama n mod deosebit de legturile care
exist ntre dispoziia psihic a unui individ si aceea a grupului care face presiune asupra lui, fr ca prin aceasta el s nceteze s contribuie la determinarea respectivului grup De asemenea, o importan
primordial se acord influenei proceselor de schimb, cel mai adesea incontiente, ntre rudele apropiate, asupra persoanei care sufer de tulburri mentale, asupra

f
caracterului acestor tulburri, asupra BHiptomelor i desfurm lor Constatm adesea c un individ bolnav psihic nu K poate vindeca atta timp ct o profund perturbare marcheaz viata familial nconjurtoare" (H E Richter) Maladia mental poate face parte din rolul special pe care restul familiei l atribuie n mod incontient victimei" sale Aceasta din urm poate canaliza o tensiune general care
risc s devin insuportabil Psihanaliza clasic este n mod simultan o teorie care explic funcionarea aparatului intra-psihic si o metod de investigaie si de terapeutic a conflictelor psihice
Pacientul, n principiu, st tolnit pe divan si se las n voia asociaiilor libere, n timp ce psihanalistul, aezat n spatele lui, interpreteaz materialul furnizat n edin (transfer, vise, rezistente, momente de
tcere etc ) si faciliteaz contientizarea edinele au loc n mod regulat, de dou sau trei ori pe sptmn, n general pe parcursul a mai muli ani Numai c dac pacientul nu mai este doar ,o" persoan, ci
familia' n ntregul ei, bineneles c analiza nu mai poate fi practicat astfel Familia si terapeutul sau terapeuii sunt aezai n cerc si nu se pot reuni de mai multe ori pe sptmn Pe de alt parte, ceea ce
este analizat nu sunt att conflictele intrapsihice ale unui individ ct acelea dintre diferite persoane Iar dac, n acest tip de terapie, se tine seama de conflictele unui membru, este nainte de toate pentru
semnificaia pe care ele o capt n dinamica familial Teoria psihanalitic, teone care, n mod clasic, se aplic pacientului izolat, ine aici seama de diferiii participani
n cursul edinelor, principiile psihanalitice de baz sunt deci utilizate, tinndu-se seama de aceste modificri, cutndu-se ca
TERAPIE FAMILIALA

si n acest caz analizantn s contientizeze conflictele care, dei i opun, i unesc" Terapiile familiale structurale. Aceste intervenii au fost elaborate ndeosebi de S Minuchm si de scoal sa din
Philadelphia Familia este definit ca matrice a identitii, permind fiecruia dintre membrii si s se individualizeze, pstrnd, totodat, sentimentul de apartenen la grup Familia este considerat un
sistem, adic un ansamblu care cuprinde un aspect structural (organizarea spaial) si un aspect func tional (organizarea temporal) Minuchm distinge n interiorul sistemului uniti mai reduse care
constituie subsistemele Fiecare individ aparine diferitelor subsisteme, putem distinge, de exemplu, subsistemul conjugal, parental, fraterna! etc Regulile funcionm fiecrui subsistem au ca efect protejarea
diferenierii sistemului n ntre gul su Aceste adaptri inevitabile au loc dup ce s a trecut prin faze tranzitorii de nediferentiere si de anxietate care carac tenzeaz situaiile noi
Familia, n calitate de grup uman, se guverneaz cu ajutorul unor reguli si funcioneaz dup modele tranzacionale Manie reguli provin din mediul social nconjurtor si vor fi adaptate de familie n funcie
de propria i istone, de credinele sale, de mitul ei (unu vorbesc n acest caz de metareguh) Ali autori, ca Boszormenyi-Nagy si H Stierlin, au insistat mai mult asupra noiunilor de loialitate, delegaie,
dispoziii testamentare, merit, conflicte de misiune ntr un fel, totul s-ar petrece ca si cum fiecare ar trebui s dea seama de mentele sale, prezente si trecute Faptul de a ndeplini sau nu dispoziia
testamentar (misiune ncredinat de-a lungul generaiilor) se repercuteaz asupra bilanului meritelor" fiecrui membru al grupului n cursul terapiei, terapeutul se afihaz familiei cu
551 TERAPIE FAMLMLA
obiectivul de a schimba organizarea familial n aa fel nct tririle membrilor familiei s se schimbe Facilitnd utilizarea altor modalitfi de tranzacie ntre membrii familiei, terapeutul folosete matncea
familial pentru procese de vindecare" (Mmuchin) Tot pentru acest autor, terapia familial structural este o terapie de aciune Se pune problema modificrii pre zentului inta interveniei este sistemul
familial"
Cercetarea tranzaciilor, a alianelor de coaliii trebuie s permit obinerea de modificri care, la rndul lor, s se reper cuteze asupra structurii si funcionm familiei
Terapiile familiale astenice. Sub for mele lor cele mai elaborate aceste abordri au fost conceptuahzate de Selvim si colaboratorii si, la Centrul pentru stu dierea familiei din Milano Aceste terapii se
bazeaz pe un anumit numr de cercetri si ipoteze
familia este considerat un sistem cu autoreglare, adic un ansamblu de ele mente si de interaciuni care se guverneaz pornind de la proprnle-i reguli Acest grup natural, biologic si social se organizeaz
prin ncercri, tranzacii si retroactium corective Numai regulile permise n reia ie sunt meninute Fiecare grup, aadar, pornind de la istoria sa si de la contextul n care se dezvolt, i furete propriul cod
Regulile astfel conservate se manifest n acest caz n tranzaciile dintre membrii familiei Aceste tranzacii au un caracter de comunicare att pe plan verbal, ct si pe plan neverbal Pentru o familie dat, con
duitele patologice ale unuia sau mai multora dintre membni si pot fi n acest caz considerate tranzacii particulare care nu urmresc dect s menin reguli specifice A identifica si apoi a modifica o
regul fundamental permite deci s se obin o retrocesiune a simptomatologiei
Ca urmare a cercetrilor lui C Bernard si ale lui W B Cannon, teoreticienii descriu la orice sistem dou proprieti fundamentale, anume, pe de o parte, o tendin homeostatic, iar, pe de alt parte, o capacitate de transformare n sistemele patologice predomin n mod clar tendina la homeostazie De altfel, fiecare element al sistemului acioneaz asupra sistemului, fund la rndul su influenat de comu
mcrile care i parvin de la sistem Fiecare membru al familiei i influeneaz pe ceilali membri si este influenat de ei
Promotorii teoriei sistemelor au lsat de-o parte viziunea reductiomst, mecanicist si cauzahst a tiinei clasice spre a adopta viziunea circular asupra feno menelor Dup Selvim Palazzoli, ,actul de a
descrie o situaie cere prin faptul nsui c se folosete limbajul, un nainte si un dup, un subiect si un obiect, n sfrit, un postulat de la cauz la efect | ) limbajul este linear Dar limbajul nu este realitatea
Realitatea vie este circular' Abordarea sistematic este o conceptualizare , acauza list", care se bazeaz pe percepia global si examineaz mai degrab efectele inter aciunilor dect natura lor
n maniera lui B Russell, putem spune acest lucru este rotund, rou si aa mai departe Dimpotriv, dac spunem acest lucru este mai mare dect acela, i atribuim nu numai o calitate, ci si o relaie Iat de ce
propoziiile care stabilesc o anumit relaie ntre dou lucruri au o form diferit de propoziiile de tip subiect atribut
Autorii dublei legturi s-au bazat si pe teona tipurilor logice a lui Russell, care susine c o clas nu ar putea fi membrul ei nsi si c unul dintre membn nu ar putea reprezenta clasa Ipoteza lui G Batesoni
a colaboratorilor si a fost c, n schizofrenie, discontinuitatea ntre cele dou niveluri de abstracie diferite nu este respectat Cercetrile scolii de la Palo Alto furnizeaz, n plus, instrumente" adecvate
pentru analiza comunicrii conceptul de context ca matrice a semnificatului, noiunea de punctuaie n interaciune, noiunea de poziie simetric sau complementar n relaie, coexistenta la om a dou
limbaje, analogic si digital, sunt de adugat la acestea necesitatea de a defini relaia si dife ntele niveluri verbale si neverbale n care o asemenea definiie poate avea loc si noiunile fundamentale de paradox
simpto matic si de paradox terapeutic (Selvim Palazzoli) Dup teoreticienii comunicm, n special dup A Daigremont si colab , oricrui mesaj verbal i putem descrie un coninut literal un context la care
acesta se refer, un afect care l nsoete, o meta comunicare purtat de elementele mesaju lui si care este o comunicare asupra sensului mesajului nsui, un fel de calificare a coninutului o informaie
asupra tipului de relaie ntre emitor si receptor Mesajul este rezultatul unui compus polimodal care asociaz mai multe tipuri comportamentale de expresie tonal, postural, contextual, verbal , fiecare din
ele specificnd sensul celorlalte Diversele elemente care intr n acest compus sunt pasibile de permutaii vnate, mergnd de la congruent la m congruent si paradox Principalele deduc tu terapeutice
propuse de scoal de la Milano sunt urmtoarele
\)Prescnptia precoce Este cennta pe care terapeuii o formuleaz familiei, la sfritul primei edine, n sensul ca aceasta s execute o sarcin determinat nainte de a doua convorbire
2) Ritudlunle familiale Acestea sunt si sarcini, dar care Un seama, n edinele
ulterioare, de simptome, de credinele familiale si de regulile de funcionare a grupului familial Este deci vorba de o prescripie de comportament, adic de prescripia unui limbaj analogic
3) Conotatia pozitiv Acest principiu terapeutic a nceput s fie utilizat de scoal de la Milano spre a accede la familie ca unitate sistemic" Terapeuii, dup ce au ghicit jocul, nu-1 explic, nu l interpre
teaz nu critic n nici un fel familia, lsnd impresia c nu doresc s schimbe nimic n ea Ei o accept, situndu-se n mod contient de partea ei, ca gerani ai continuitii ei Cu toate acestea, fcnd lucrul
acesta, ei anuleaz n secret o regul a sistemului ei metacomunic asupra jocului,l dezvluie, l exagereaz spre a l face la sfrit acceptabil" (Selvim Palazzoli)
INDICAII edinele, care includ pci entul si familia sa, au loc o dat pe lun, n prezenta unuia sau a doi terapeui, iar uneon si a unui supervizor aezat ndrtul unei oglinzi unitransparente Material de
nregistrare video este frecvent utilizat pentru studierea d posteriori Oglinda si materialul de nregistrare le sunt artate participanilor n cursul primei edine si prezentate ca unelte de lucru mdispen sabile,
al cror coninut va rmne confi dential Sunt ncheiate contracte pentru 5-10 edine, fixate dinainte si, dac e cazul, rennoite Aceste tehnici noi necesit echipe bine pregtite si suficient material Pe de alt
parte, consumnd mult timp si cernd implicarea multor terapeui, aceste practici trebuie s aib indicaii judicioase Din acest punct de vedere se pare c trebuie reinute ndeosebi cazunle n care este vorba
de conduite alcoolice sau toxicofile, afeciuni psihosomatice (astm, TERAPIE INSTITUIONALA
ulcer gastroduodenal etc ) si schizofreniile la debutul lor Terapeuticile acestea sunt axate pe cu/n si nu pe de ce Trecutul nu are importan dect dac are o inciden direct asupra lui hic et nune
O genogram, un fel de arbore genea logic, este repede reconstituit pe parcursul edinelor El permite situarea pacientului n istoria familiei si sesizarea miturilor si credinelor care sunt vehiculate de a
lungul generaiilor Se ntmpl, ntr adevr, ca simptomele s mimeze" un membru al familiei, mort sau n viat Terapiile fami liale sunt tot mai practice, mai ales lucru lesne de neles n sectonil
public (servicii spitaliceti, dispensare, centre medico psihologice) Practicarea lor nu exclude alte niveluri de intervenie medi camentos intrapsihic social Bibi Benot J C Malarewicz J A et aln DiLtitinnairc
(.hnique L/CS theripies familiale** .y-temigues Editions ESF Paris 1988 Minuchm S Familles et therapie ) P Delarge Paris 1979 Richter H E Psychanalyse ie la familie Mercure de France Paris 1971
Selvim Palazzoh M etcoll Paradoxe et contre para doxe ESF Paris 1979 Wat/lawicz P el coli line logique de la t-ommumcation Le Seuil Paris 1972
TERAPIE INSTITUIONAL (engl
instituional therapy) Metoda care caut s-i trateze i s-i readapteze pe bolnavii mintali acionnd asupra structurii sociale a instituiei psihiatrice n care acetia sunt ngrijii.
Trebuie s vorbim de una sau de mai multe terapii instituionale 9 Cci formele acestei terapii sunt foarte vnate poate fi vorba de un tratament centrat pe spitalul psihiatric ca atare, care trebuie tratat ca un
bolnav realmente contagios (F Tosquelles), reformat cum reformezi o instituie arhaic
554

(P Sivadon) sau pur si simplu distrus (F Basagha), sau poate fi vorba doar de o utilizare abil (unu vor spune mampu lare"), cu ajutorul unor tehnici psihosociale si orgamzationale, a instituiei, aceasta
form de terapie fund n acest caz un simplu ajutor dat celorlalte terapii si tratamentelor medicamentoase individuale aplicate pacientului (-> PSIHOTERAPIE)
Termenul pare s fi fost propus pentru prima dat de G Daumezon si P Koechlm spre a desemna ansamblul de conduite reglate n scop terapeutic, folosmdu se mijlocirile mediului n care triete pci
entul" Pentru Daumezon instituia nu se limiteaz doar la spital, din ea fcnd parte medicul si toi ceilali care sunt implicai n actul tratamentului (1952)
Prima experien de terapie instituie nal, n Frana, a avut loc la Samt Alban (Lozere), n plin ocupaie germana fund animat de psihiatrul republican spaniol F Tosquelles, refugiat n acest spital psihiatric
extrem de izolat s a desfurat o activitate exemplar Implantarea sa rural si complicitatea ntregului personal medical, infirmier si administrativ -sene J Ayme au permis s fie aplicate pentru si de ctre
bolnavi, toate tehnicile de supravieuire la care au recurs cetenii acestei tn n anii aceia Aceste conduite de schimbun si de solidaritate n fata pencolelor si a unor msun care implicau angajamente,
iniiative si nscun trite m comun au fost, pe un plan mai general benefice pentru sntatea mental a trii, crend condiiile sociologice ale naterii psihoterapiei instituionale de ndat ce avea s intervin
n acest domeniu un aport teoretic care s permit depirea empins mului"
Tosquelles a descoperit acea teorie mai nti la psihiatrul german H Simon,
cm preconizase o terapie activ", metod de tratare a bolnavilor pnn activitate si munc, acionnd asupra ntregii viei a pavilionului de spitalizare, spre a se evita ca acesta s secrete cronicizarea si agra
varea bolii mintale Problema era, pentru dnsul, de a trata boala de pavilion", restabilind comunicarea ntre ngrijitori si ngnjii, n spatii de activitate unde era posibil o anumit intervenie inter
pretativ" care trebuia s se limiteze, cum spune Daumezon, la un hic et nune concret" al instituiei Analiza era n acest caz de tip sociologic si dialectic, inspirat din concepte hegeliano marxiste (R
Loureau, L 'analyse mstitutionnelle, 1971)
Prin 1965 ea va lua o alt orientare, inspirndu-se din psihanaliza lacaman, n cadrul Societii de psihoterapie instituie nal Cu G Michaud,J Oury.P Rappard, colectivul" de tratament i va centra analiza
instituional pe reuniuni, cluburi de ergoterapie, grupun de discuie care se articuleaz dialectic" , reuniunile putnd fi comparate schematic cu nite operatori", iar clubul constituind o suprafa relativ
autonom n cmpul de articulare a tuturor grupurilor" (J Oury) Aceast practic per mite o ventabil topologie a ntlnim" F Guattan si J Oury subliniaz n acest caz necesitatea ctorva principii eseniale
libertate de circulaie, existenta unor spatii concrete bine structurate, meninerea de contacte cu pacienii, revizuibile la intrare ca i la ieire, accesibilitate permanent, dispunndu-se de gnle simbolice si de
me-dien Totul se impunea reluat ntr-o analiz n care manie concepte lacamene asupra limbajului si psihozei trebuiau utilizate din plin. Unii, ca R Castel, au regretat aceast evoluie care, dup prerea sa, a
golit terapia instituional de dinamismul cvasirevo-luionar al nceputurilor sale Trebuie
TERAPIE PRIN CONDIIONARE

recunoscut c ea s-a diluat, n cursul ultimelor dou decenii, n constelaia unor structuri intermediare, n mijlocul unui sector psihiatric* centrat tot mai mult pe o intervenie intercomumtar, serviciul spitalicesc nemaifnnd dect locul de tratament al fazelor psihotice acute sau procesuale, n sejururi destul de scurte Finalmente, centrele de tratamente ndelungate, adesea private (cum sunt clinicile de la Cour
Cheverny sau de la Chailles) sunt acelea care au reuit mai bine s ntrein spiritul terapiei instituionale, fcnd din spatiile lor veritabile instrumente terapeutice Bibi Cha/aud J Introduction d la
psy(.hiatne mstitutionnelle Privat Toulouse 1978 Oury J Psychiatrie et p^ychotherapie mstitutionnelle Payot, Paris 1976

TERAPIE PRIN CONDIIONARE

(engl therdpy conditioning) Terapie care face apel la condiionare, conceputa ca o operaie la captul creia este dobndita, la o fiin vie, o reacie care nu face parte din repertoriul su de
rspunsuri nnscute.
Condiionarea joac un rol esenial, dar nu exclusiv, n nvare, aceasta din urm defmmdu se ca o schimbare de compor tament facilitat de factori vohtionah dobndii ntr un mod mai specific prin
expenent, obinuin, educaie si pnn repetarea situaiilor
ndeosebi factoni emoionali pui n joc n achiziionarea diverselor npun de condiionare au permis elaborarea de ipoteze asupra genezei unor tulburn psihopatologice si luarea n considerare a utilizrii lor
terapeutice Unele dintre aceste tulburn pot fi considerate ca fund nvate pnntr-o procedur de condiionare, de exemplu n cazul n care o reacie emoional, TERAPIE SCURT
de intensitate excesiv, la un stimul s-a manifestat si persist apoi n absenta acelui stimul, survenind ca rspuns la stimuh care prezint analogii cu primul Terapia va consta n amorsarea unui proces de
decon-ditionare adesea evocat n psihoterapn si n mod deosebit n terapiile comportamentale si cognitive

Pe de alt parte, teoriile strict behavio rite au artat c unele comportamente, privite izolat n conduita unui individ, pot fi modificate prin tehnici de condiionare operant Uneori prezint interes terapeutic
ajutarea unor subieci de a dobndi obis nuinte noi,prin procese inspirate din aceste tehnici n felul acesta pot fi formate, prin nvri corespunztoare noi obinuine, alimentare, de exemplu sau reacii mai
bine adaptate la norm dect erau nainte la stimuh de natura social sau la diverse solicitri ale lumii exterioare Noiunea de ntrire, la care fac apel principiile edu cative, rmne n acest caz
indispensabil pentru a' nelege cum si n ce msur condiionarea i are locul ntr o terapie
TERAPIE SCURT (engl hncf thc rapy) Psihoterapie n mod voit limitata n timp i cuprinznd maximum 10-20 de edinfe.
Cel dinti care a practicat terapii scurte de inspiraie psihanalitic este S Freud nsui Mai trziu ele au fost practicate n mod mai elaborat de ctre F Alexander si scoal din Chicago Actualmente cea mai
practicat este tehnica focalizat pe o problematic dat Terapiile scurte sunt, de asemenea, practicate n cadrul relaxrii si n terapia familiala
TEST GUTHRIE (engl Guthne'stest) Metoda de detectare a fenilalaninei n snge prin dozarea neutralizrii de

Ti
ctre aceasta substana a unei inhibiii microbiologice provocata de beta-2-tienilalanina.
Prezenta unei hiperfenilalaninemu (6 mg/KK) ml sau mai mult) confirm exis tenta unei dismetabolii ereditare (recesiv autosomic) fenilcetonuna, care, dac nu este tratat, determin o aneratie mtelec
tual deosebit de sever Tratamentul esentialmente dietetic, const ntr o restric ie alimentar n privina fenilalaninei El va fi cu att mai eficace cu ct va ncepe mai precoce deoarece boala vtma dez
voltarea mielmei la nceputul vieii mai ales n perioada mielmizni active De unde si interesul ca aceast testare s se fac sistematic, din perioada neonatala
TEST PROIECTIV (engl projecti\e test) Test al crui obiectiv principal este stabilirea unui diagnostic diferenial de organizare a personalitii, att normale ct i patologice. (Sinonim test de
perso nalitate)
Testele proiective confrunt subiectul cu o situaie creia el i rspunde potrivit sen sului pe care l are pentru dnsul, deoarece stimuln utilizai, slab structurai, permit un numr foarte mare de rspunsuri
Testele proiective fac apel la mecanismele de adap tare la realitate, mecanisme care regizeaz utilizarea adecvata a percepiilor (ntele gerea corect a coninutului Hemurilor testului), si la mecanismele de
proiecie, prin care se exprim elementele fantas matice si afective care reprezint singulari tatea subiectului Principalele teste proiective utilizate sunt testul Rorschach si TAT la adult, CAT si testul LabNeagr la copil Fiecare din aceste probe proiective se bazeaz pe o teone a personalitii care permite o interpretare global a elementelor
Jftartite recoltate cu ajutorul testului wCAT SAU CHILDREN-S APPERCEPTION f BST, TAT SAU THEMATIC APPERCEPTION TEST, TESTUL SAU PSIHODIAGNOSTICUL
RORSCHACH

TESTUL DE FRUSTRARE ROSENZWEIG. Test proiectiv datorat psihologului american S. Rosenzweig.

Este constituit dintr-o sene de 24 de desene, fiecare reprezentnd dou perso naje, cel din stnga pronunnd cteva cuvinte care descriu o situaie neplcut pentru el (sau pentru o ter persoan), de care
este responsabil interlocutorul din dreapta (Subiectul trebuie s scrie ce ar rspunde el dac ar fi personajul din dreapta Mimica si trsturile personajelor sunt vagi, spre a facilita identificarea subiectului cu
personajul)
Baza teoretic a testului este teoria psih analitic a frustrm prin agresiune, agre siunea fund marcat de atitudinea si cuvintele personajului din stnga iar frustrarea de atitudinea celui din dreapta Ipoteza
este c subiectul se identific cu personajul frustrat si c reacioneaz la test aa cum ar face o n situaia real cores punztoare Testul permite studierea reac tiilor la frustrarea Eului (16 imagini ilustreaz
aceast situaie) si la frustrarea Supraeului (8 imagini) Interpretarea rspunsurilor este fcut dup urmtoarele dou dimensiuni
1) Direcia agresiunii Rspunsul poate fi extrapumtiv dac subiectul rspunde la frustrare prmtr o agresiune dirijat spre exterior, el poate fi mtrapumtiv dac subiectul rspunde autoacuzndu-se, sau poate
fi apumtiv dac desene situaia frustrant ca fiind lipsit de important
2) Tipul de reacie Se disting rspunsuri n care subiectul insist asupra situaiei
TEST SZONDI

frustrante (importanta obstacolului predomin asupra celorlalte elemente ale rspunsului), rspunsunle de aprare a Eului (n care Eul subiectului joac rolul cel mai important reacie de tipul sunt
dezolat"), rspunsun de persistent a trebuinei, n care accentul este pus pe soluia problemei Cele dou dimensiuni sunt combinate si dau astfel 9 categoni de rspunsun indicate prin simboluri deosebite, iar
rezultatele sunt date sub form numeric Rezultatele obinute de subiect sunt comparate cu acelea ale unui grup de etalonare Cotarea testului permite, n plus, determinarea unui indice de adaptare social,
precum si a unui indice de for a Eului
Testul de frustrare Rosenzweig, dei nu studiaz dect un sector limitat al perso nalittn este considerat, din cauza ela borm sale cantitative, drept una dintre cele mai obiective tehnici proiective
TEST SZONDI (engl Szondi test) Test proiectiv elaborat de L. Szondi n 1947,n care subiectul testat trebuie sa opereze o alegere n ase serii de cte opt fotografii (fee umane) luate din manuale
de psihiatrie de la sfritul secolului al XlX-lea, data fiind penetrarea lor evocatoare.
Sunt fete de persoane deviante, de asasini etc Subiectul trebuie s aleag din fiecare sene dou fotografii pe care le prefer si dou fotografii pe care le con sider antipatice Conform ipotezei lui Szondi,
alegerile unui subiect reflect tendinele sale personale si permit degajarea orientrilor lui Ipoteza este c fotografiile nealese corespund unor tendine satisfcute, iar acelea alese pozitiv corespund unei
tendine susceptibile de a se realiza Ct pn veste cele alese negai v, ele TESTUL DOMINOULUI
indic o impulsie refulat sau dezvluie fora unei impulsii opuse
Testul se bazeaz deci pe o concepie generic privind alegerile noastre personale, preocuprile noastre etc , alegeri care sunt reale, dar care, cel mai adesea, sunt incontiente Testul Szondi este criticat, mai
ales n pnvinta concepiei psihanalitice pe care o propune (incontient familial" opus incontientului colectiv" si perso nai), dar, n rndurile celor care neglijeaz aceste presupoziii teoretice, are numeroi
partizani
TESTUL DOMINOULUI (engl do mmo test) Test conceput de Anstey n 1848 pentru a msura nivelul intelectual.
Acest test, puternic saturat de factorul general, ar constitui un mijloc de a deter mina toate operaiile analitice, sintetice si de scriere care au loc n procesele mtelec tuale superioare Testul dominoului cu
prinde o sene de 44 de probleme, constituit fiecare dmtr un grup de dormnoun dispuse dup o anumit lege Problema const n a gsi legea si a completa seria Orice ras puns bun este creditat cu un punct
Nota total astfel obinut depinde mult de nivelul cultural al subiectului, ea este foarte sensibil la deteriorarea mental normal (datorat vrstei) sau patologic n forma sa francez, testul D 48 este folosit
la msurarea indicelui de deteriorare mental, n mod conjunct cu testul vocabularului conceput de Bmois si Pichot Dac avem att nota obinut de subiect la testul domi noului, ct si cea obinut de el la
testul vocabularului, care rezist mai bine la influenta deteriorm mentale, este uor de calculat, prin diferen, un indice al aces teia Faptul acesta explic folosirea ambelor teste n psihopatologie
TESTUL SAU PSIHODIAGNOSTICUL RORSCHACH. Test proiectiv elaborat n 1921 de ctre psihiatrul zurichez H. Rorschach (1884-1922).
Testul este compus din zece plane care reprezint fiecare o pat de cerneal obti mit prin mpturirea hrtiei o singur dat deci o pat de cerneal simetric Cinci dintre aceste pete sunt negre dou sunt
negru si rou, iar trei sunt pastelate ntr o prim faz, psihologul i cere subiectului s i spun, despre fiecare plan, la ce l face ea s se gndeasc" Dup epuizarea celor zece plane, examinatorul
procedeaz la o anchet care i va permite s coteze rspunsurile si, n special s determine pentru fiecare dm ele tipul de aprehensiune (rspunsul se refer la ntreaga pat sau numai la o parte 17),
determinantul (form culoare, impresia de micare sau senzaia de textur) coninutul (animal, om, obiect etc ) Cotrile astfel obinute permit o analiz cantitativ, n funcie de care subiectul este definit n
raport cu o norma si se determin tipul su de rezonanta intim Discursul subiectului este supus dup aceea unei analize calitative sau clinice, care a prilejuit numeroase elaborri teoretice Conform uneia
dintre acestea testul Rorschach ar provoca o oscilaie a nivelurilor de constant ntre un pol mai arhaic, supus principiului plcem, si un pol mai adaptiv si deci ar permite reperarea modului de lucru al Eului
n fata fantas melor incontientului si mecanismelor de aprare
Bibi: Anzieu, D , Le methodes projectives PUF, Paris, 1960, Beizmann, C Le Rorsihach, de l'enfanta l'adulte, Delachaux et Niestle, Neuchtel, 1974 (2-e ed ), Rausch de Traubenberg, N , La prata/ue du
Rorschach PUF, Pans, 1973 (2 e 6d), Rusch ue
TIC
Traubenberg, N , Boizon, M P, Le Rorschach en (.limque infantile, l'imagwaire et le r6el chez l'enfant, Dunod, Paris, 1984
TESTUL VOCABULARULUI (fr test
du vocdbulaire) Test conceput de Binois i Pichot, care permite sa se estimeze nivelul intelectual al adulilor, Fiind folosit n psihopatologie, concomitent cu un test de inteligena generala, spre a
msura deteriorarea mental.
Testul vocabularului cuprinde 44 de itemun Fiecare item const dmtr un ter men cruia subiectul trebuie s i gseasc un sinonim pe o list cu sase eventualiti Orice rspuns corect este creditat cu un punct
Nota brut astfel obinut depinde mult de nivelul cultural al subiectului Ea rezist mai bine tuturor formelor de deteriorare mental dect notele obinute la teste ca acela al dominoului* Cotarea testului
vocabularului permite stabilirea unei diferente ntre un subiect care posed certificatul de studii primare si un subiect liceniat de aceeai vrst care a obinut aceeai not brut Primul va avea o not final
(not ponderat) mai mare dect aceea a celui de al doilea Testul vocabu larului reflect nivelul actual al subiectului care corespunde cu nivelul su anterior cel mai ridicat Dac avem att nota obinut de
un subiect la testul vocabularului, ct si pe aceea obinut la testul dominoului, este uor de calculat, prin diferen, un indice de deteriorare mental a subiectului
TIC (engl tic) Micare involuntara, brusca, repetat la intervaluri variabile i care antreneaz unul sau mai multe grupuri de muchi legai funcional.
Ticurile apar ca reproducere intempes tiv si incomplet a unei micri lipsite de necesitate obiectiv Ticurile nu au utilitate
(S Lebovici) Survin pe neateptate Nu pot fi ascunse, aprnd n momentele cele mai puin oportune Ticurile fetei sunt cele mai frecvente, mai ales cele ale pleoapelor, gurii si limbii Ridicrile din umr, tresririle si micrile membrelor (mini, picioare) sunt frecvente Ticurile pot fi izolate sau asociate cu tuea uoar, cu smiorcitul sau cu zgomote scoase din gtlej Ticul este precedat de o stare pe nibil de
tensiune, care sporete, echiva land cu o adevrat jen fizic si mental acaparnd gndirea si tulburnd comuni carea Apariia ticului potolete tensiunea dar suscit o indispoziie legat de jena existentei
ticului Aceast secven se poate reproduce ca o alternant de tensiune dureroas si de descrcare Acalmia se instaleaz mai mult sau mai puin rapid Ticurile nu survin nainte de vrsta de 6-7 am si sunt
uneori nsoite si de alte elemente de imatuntate psihomotone Respiraia poate fi neregulat, copilul lsnd impresia c este n alert, instabil incapabil de a se destinde Trebuie s de osebim ticurile de
micrile anormale neurologice, de coree, de diverse ritmn si de anumite obinuine motorii care reali zeaz o micare complet Ticurile sunt de origine cortical, implicnd psihismul, pe cnd spasmele
intereseaz structurile sub corticale Ticurile pasagere, tranzitorii apar adesea n mod reacionai la circum stane particulare (intrarea la scoal, nas terea unui mezin) Ticul poate fi si un simptom de stare
nevrotic, caz n care se integreaz ntr o organizare de tip obsesio-nal a personalitii n numeroase cazuri copilul tictangiu imit un model familial, cu care se identific n mod incontient Anturajul este
adesea exigent cu copilul, care este supus unei anumite presiuni psihologice n scopul de a satisface idealurile de
550 dezvoltare precoce a unor funcii (igien corporal) sau de autonomie Actualmente pare periculos s se ncerce dispariia simptomului fr studierea personalitii pacientului Unii autori utili zeaz
relaxarea, cu sau fr psihoterapie Ali i preconizeaz tehnici comportamen tale, urmrind s inverseze obinuinele, nvtndu l de exemplu pe tictangiu mis carea invers ticului Terapeutica medica
mentoas, mai ales neuroleptic, este utilizat ndeosebi n boala Gilles de la Tourette*
B*l Dugas M Tics in Koupermk C Loo H Zanfian E Precis de psychutne Flammanon Paris, 1982

TIMIE(engl mood) Dispoziie afectiva fundamentala care determina reaciile emoionale i instinctive ale unui subiect i care da cenesteziei si sentimentelor sale privind trirea corporal o tonalitate
agreabil sau dezagreabil. > Aproape sinonim al termenului ,dis poziie", timia poate trece de la o stare de exaltare si veselie la o stare de inerie si tristee, potrivit unei evoluii oscilante, n raport cu
ciclurile normale ale vieii biologice Cnd aceste stan se exagereaz, devenind n acest caz patologice, vorbim, pe de o parte, de hipertimie sau excitaie maniac, iar, pe de alt parte, de hipotimie sau
depresie Ciclotimia se caracterizeaz pnntr o alternant patologic a dispoziiei, aa cum o vedem n psihoza maniaco depresiv bipolar Cnd accesele au Ioc mereu n acelai sens, vorbim de psihoz
periodic unipolar
Tulburrile Umice prezint deci tablouri clinice extrem de variate De la psihoza maruaco-depresiv, unipolar sau bipolar, pn la stnle depresive zise nevrotice" sau,.reacionate" gsim o
simptomatologie
de o gravitate extrem de variabil Pro
gresele realizate n ultimii ani n domeniul
biologiei au permis determinarea de
anomalii biologice, obiectivate n tulburri
de dispoziie cu ajutorul a diferite teste sau
dozaje H Loo a descris cinci tipuri de
faeton biologici pe care i regsim n aceste
tulburri timice, faeton care se refer la
monoaminele cerebrale, fie c este vorba
de noradrenalm, serotonin sau dopamm
fie la activitile enzimatice, dm care unele
privesc monoaminele, fr a fi n mod
special legate de ele, ei se refer, de ase
menea, la sistemele neuroendocnne, la

repartiia si micrile hidroelectrohtice, la

fiziologia membranei, cu apariia recenta
a noiunilor de poziii de legtur si de
receptori Dar mai ales serotonina pare sa
joace un rol considerabil n disfunctnle
timice Numeroase studii au artat ca
acestea pot fi, de cele mai multe ori, ai
milate cu sindroamele hiposerotomnergice
B Shopsm a pus astfel n evident relaia
direct dintre activitatea unei substane
tncichce, imipramina, asupra strii timice
si activitatea ei asupra serotoninei (5 HT)
creia i faciliteaz prezenta la nivelul
sinapselor cerebrale S a putut, de ase
menea, preciza faptul c riscul survenirii
unei tulburri timice este legat direct de un
deficit al funciei serotomnergice De
unde marele interes pentm utilizarea de
medicamente antidepresoare cu activitate
hiperserotomnergic nu numai n trata
mentul curativ al depresiilor, ci si pre
ventiv, n scopul evitm unei recidive
TIMOREGLATOR (engl moodstabi lizei) Medicament care are drept efect limitarea fluctuaiilor excesive ale dispoziiei.
n afar de litiu*, alte dou produse sunt n prezent utilizate n mod curent
CARBAMAZEPINA Sintetizat n 1953, ea este comercializat din 1963 ca anti-comiial (mai ales n epilepsia temporal), precum i ca tratament al strilor dureroase paroxistice Efectul su asupra
dispoziiei este foarte rapid Ia epilepticii tratai, dar rolul timoreglator nu s-a obiectivat n studii controlate dect dup anul 1970
Indicaiile carbamazepinei sunt aceleai ca ale htiului, cruia ea i este alternativa n caz de rezistent sau de contraindicatie Cele dou produse pot fi si asociate, spre a se obine o sinergie de aciune Carba
mazepina ar fi superioar htiului n unele forme de psihoz maniaco depresiv (zise cu cicluri rapide") si n schizofreniile distimice Efectele secundare sunt rare (dar pot fi grave hepatit, aplazie medular)
Modul de aciune al carbamazepinei face obiectul unei modelri teoretice interesante kindling' este o sensibilizare excesiv a unor structuri subcorticale, care explic survenirea de crize de epilepsie n
cazul unor stimuh subliminali, or, s-a demonstrat c amfetamina si coca m, care creeaz psihoze experimentale, induc acest fenomen Dimpotriv, carba-mazepina l antagonizeaz, iar faptul acesta ar
explica cele dou efecte tera peutice ale produsului
DIPROPILACETAMIDA Utilizat ca timoreglator din 1966, efectul su nu a fost niciodat realmente obiectivat prin studii controlate Este folosit ca substitut al altor timoreglaton, cnd acetia sunt contra indicai sau nu sunt bine tolerai Poate fi asociat cu litiul Toleranta este excelent Aciunea fiziologic ar avea loc la nivelul anugdalei cerebrale
II A i TIP B sau TABP (engl type
A bchaviorpattem) Tip A:
TIPA ITIPB
subieci care au n comun o serie bine structurata de comportamente care caracterizeaz modul lor de a nelege viaa cotidian, comportamente marcate mai ales de spiritul de competiie i de
dorina de reuita social sau profesional, hiperactivitate, impacien, sentimentul vitezei timpului i o tensiune care se exprim n mimica facial i care poate H interpretat ca semnificnd
ostilitatea fa de ceilali. Tipul B reprezint opusul tipului A.
BAZELE ACESTEI DISTINCII Mala dnle cardio vasculare reprezint o cauza major de mortalitate n rile mdustnali zate Mult vreme factoni de nsc ai acestor maladii au fost n mod exclusiv asociate
cu caracteristici genetice si fiziologice cum sunt vrsta, prezenta colesterolului n snge, hipertensiunea arterial si obezitatea Chiar dac rolul acestor factori este indiscutabil, ei nu explic toate cazurile de
patologie cardiovascular Doi cardiologi americani, M Fnedman si R Rosenman, au constatat c pacienii care sufer de accidente coronariene si care nu prezint aceste nscun tradiionale au n comun
trsturi comportamentale pe care ei le au propus s fie regrupate sub sigla TABP (Type A Behavior Pattern), schem de comportament de tip A Aceast componen ta psihosocial care favorizeaz dezvolta
rea maladiilor cardiovasculare nu este, deci, nici o trstur de personalitate specific, nici rezultatul unei expuneri importante la stresul social st environmen-tal, nici chiar capacitatea (sau incapacitatea) de
a se adapta la stres Este un stil de comportament, o manier de a reacpona n situaiile stresante
Dup cum spune Rosenman (1978), persoanele de tipul A se angajeaz ntr-o
561

iau TIPA l TIPB

*
lupt cronic pentru atrngerea unor obiective n general inepuizabile ct mai rapid posibil si n pofida altor indivizi sau a circumstanelor Este o lupt constant pentru a ncerca ;> fac si s realizeze din ce
n ce mai multe lucruri din ce n ce mai repede si adesea n competiie cu alii
Conceptul de tip A a fost mai nti prezentat n cadrul unei ipoteze extrase din observaia clinica si conform creia ar fi posibil diagnosticarea precoce a tipului de comportament care reprezint un risc de
accident cardiovascular Pentru verificarea acestei ipoteze ar trebui sa se dispun de metode care s permit msurarea tipu lui A anume cotarea conduitelor individuale pe o scala de conformitate cu modelul
A Rosenman si Fnedman ui elaborat mai nti un chestionar structurat care conine un ghid de convorbire precis si un sistem de cotare care tine seama nu numai de rspunsurile subiectului ci si de comporta
mentul sau n situaii standard Astfel subiecii de tip A vorbesc repede si tare lac gesturi riguroase ignor eventualele ntreruperi au tendina de a l ntrerupe pe intervievator sau sa vorbeasc in locul lui dac
acesta este lent sau pare sa ezite
Chestionarul structurat este lung si nu poate fi folosit dect pentru im subiect in acelai timp Pentru a reali/a studii epidemiologice pe mn eantioane Jenkins a construit un chestionar a crui validitate de
coninut a fost verificat n raport cu convorbirea structurat si care a fost modificat n mai multe rnduri in aa fel nct s se obin o corelaie ct mai semnificativ posibil ntre rezultatele convorbim si
scorul la chestionar Anali zele factonale fcute la rezultatele chestio narului lui Jenkins au permis s fie identificai patru factori independeni tipul A propnu zis, impacienta, implicarea
562
n munc si competitivitatea Chestionarul si convorbirea asigur un diagnostic identic n aproximativ 70% din cazuri
Alte chestionare mai scurte si mai lesne de despuiat, au fost construite ulterior (scala Bortner si scala Frammgham) Dar scala Bortner nu se coreleaz dect slab cu convorbirea pus la punct de Rosenman si
Fnedman si cu chestionarul Jenkins, pe cnd rezultatele obinute cu scala Frammgham arata c diferitele msurn ale tipului A nu au dect o slaba acoperire
CERCETRILE EPIDEMIOLOGICE Interesul suscitat de noul concept de tip A ongmalitatea cercetrilor la care de la bun nceput au colaborat medici si psihologi si atenia crescnd acordata factorilor
psiho logici ai maladiilor psihosomatice explica numrul extrem de mare de cercetri care utilizeaz una dintre aceste metode De fapt au fost efectuate dou tipuri de cer cetari, unele destinate sa confirme
ipote/1 iniiala anume existenta unui risc cardiovascular asociat cu tipul A altele orientate spre analiza semnificaiei psiho logice a tipului A
Cercetarea epidemiologic cea mai cu noscuta a nceput in 1965 si a inclus timp de 8 am un numr de 3524 subieci scutii de orice afeciune cardiaca la nceputul investigaiei Ea a permis s se demon
streze ca faptul de a avea un comportament de tip A dubla riscul de accident cardio vascular independent de factorii tradiie nah ai acestui nsc Au urmat alte cercetri mai ales n Belgia n Polonia si n
Hawaii Toate acestea au confirmat rezultatele primului studiu si, n plus, au artat c chestionarul Jenkins permite s se prezic recurenta infarctului si gradul de seventate al artenosclerozei n afar de
aceasta comparaii internaionale au permis s se
arate c frecventa tipului A" este variabil de la o tar la alta si de la o regiune la alta i c aceast variaie explic, cel puin n parte, proporiile diferite n apantia de accidente cardiace
Punctul de plecare al acestor cercetri epidemiologice este esentialmente empinc De unde interesul artat semnificaiei aces tui ansamblu de comportamente si even tualelor lor corelate fiziologice, care ar
explica nscul observat Sarcina este fcut dificil prin aceea c cele patru tehnici utilizate pentru msurarea tipului A nu dau rezultate identice Cu toate acestea cerce rile fcute cu chestionarul Jenkins sunt
de departe cele mai numeroase si permit s se degajeze un tablou coerent Subiecii de tip A au performante mai ridicate dect cei de tip B n situaii obositoare care cer atenie si rspunsuri controlate
Dimensiunea controlul situaiei este deosebit de im portant pentru subiecii de tip A Ei sunt perturbai cnd au sentimentul c nu dein controlul si caut mijloace de a l redobndi Ei se arat mai agresivi
dect B n situaiile experimentale frustrante n viata real muncesc mai mult, reuesc adesea mai bine, acioneaz rapid, ignor distraciile si mai ales i susin efortul n pofida dificultilor
Cercetrile recente (Rosenman 1985) ncearc s rafineze acea component a acestui ansamblu de comportamente care ar fi tea mai puternic implicat n nscunle cardiovasculare, n gravitatea si recidiva Ic*
Se disting dou tendine pe de o parte, importana dat noiunii de ostilitate, care se asociaz mai ales cu nverunarea artat n situaiile competitive, iar, pe de aha parte, prezenta funei, a diverselor sale
expresa si mai ales a reprimm sale
TERAPIILE Ca un complement la tratamentele medicale, metodele psihologice utilizate n terapia comportamental sunt recomandate pentru a se preveni apantia sau agravarea tulburrilor relaxare
biofeedback, tehnici de nvare a compe tentelor sociale, gestionarea stresului etc Aciunea lor pe planurile cognitiv si emo tional este deosebit de benefic pentru aceti subieci Se pune problema de a i
putea nva s si modifice un ntreg mod de viat ct si o filosofic favoriznd exerciiul fizic, igiena alimentar etc mcitndu i uneori pe cei apropiai lor s si schimbe atitudinea fat de ei Cnd se dove
dete posibil recurgerea la aceste strategii rezultatele evaluate cu ajutorul chestio narelor le ar putea egala pe acelea ale tratamentelor medicamentoase (anxiolitice sedative betablocante etc ) si pe deasupra
s fie mai durabile
Bibi Chesney M A Rosenman R H Anger and Hostihty m Cardio- Vascular and Behavioral Disortlers Hemisphere Washington 1985

TONUS (engl tone) Stare de uoara tensiune rezidual a muchilor n repaus, care se exprima prin rezistena mai mult sau mai puin important pe care o opune muchiul cnd l ntindem.
Este vorba de tensiunea muchiului ntreinut de activitatea de contracie per manent a unor fibre musculare comandat de motoneuroru a cror activitate este tonic Aceast activitate, n opoziie cu
activitatea fizic, prezint urmtoarele caracteristici
1) este un tetanos de joas frecvent,
2) activitatea tonic nu este generatoare nici de micare, mei de deplasare, 3) este persistent, 4) este prea puin sensibil la efectele de oboseal, 5) consumul ener getic este slab

TONUS

Esenialmente implicat n realizarea si meninerea postum, tonusul are rolun multiple El este acela care stabilete raporturi statice si reciproce ntre diferitele segmente corporale si fixeaz piesele articulate
ale scheletului n poziii solidare unele cu altele (atitudinea) Tot el este acela care, prin aciunea sa antigravitational, permite meninerea poziiei verticale Prin modifi cnle continui ale repartiiei sale la
nivel muscular contribuie la mecanismele echi librrii si la meninerea lor n cursul deplasrilor active sau pasive ale corpului Tonusul controleaz disponibilitatea muchilor implicai n realizarea unui gest
sau a unei micri si regleaz precizia actelor voluntare sau a actelor reflexe (n deosebi acelea ale locomotiei) Orice micare se efectueaz de fapt pornind de la o postur pentru a se termina ntr o alt
postur Activitile musculare tonice si fa/ice sunt deci legate nu exist mai mult activitate tonic izolat dect contracie
de poziie ale articulaiilor n cazul unui gest sau micri, este si ea implicat n controlul tonusului Sistemul vestibular acioneaz pe calea vestibulo-spinal informaiile vestibulare particip la reflexul
miotatic si ntresc tonusul muchilor extenson ai capului, cefei si membrelor Sistemul vestibular are o aciune direct asupra reglm tonusului muscular anti-gravitational si controlului postum n sfrit,
informaiile senzoriale exterocep tive modific tonusul muscular, permind adoptarea de posturi favorabile unei tratri a informaiilor venite din partea mediului nconjurtor
Tonusul muscular depinde nainte de toate de sensibilitatea propnoceptiv a muchilor Intensitatea tonusului n fiecare muchi si repartiia sa local sau global sunt reglate de circuite reflexe multiple ai
cror centri se gsesc la diferite niveluri ale sistemului nervos central Dispersia aceasta explic faptul c diversele vtmri ale
rrecamsmele fundamentale implicate n reglarea tonusului muscular este reflexul miotatic Stimularea fuselor neuromus culare si a corpusculilor tendinosi Golgi prin ntinderea muchilor (provocat mai
ales de gravitaie) pune n funciune moto neuronii alfa situai n mduva spinrii Aceast stimulare induce un rspuns tonic si antigravitational al muchilor Corpus culn Golgi exercit o aciune inhibitoare
asupra activitii alfa Aceast reglare are drept funcie evitarea unei contracii mus culare prea mn sau madaptate n cazul unei micri sau a unei schimbri postu rie Bucla gama, generat de moto
neuronii medulari gama, intervine si n contracia muscular, asigurnd o reglare a tensiunii fusurilor destinat s amortizeze efectele ntindem sau relaxm muchilor Propnoceptia, pus n joc de
schimbrile

564
perturb activitatea tonic (hipo sau hipertome), dar nu o abolesc niciodat total Tonusul muscular nu este exclusiv rezultanta unor factori endogeni controlai de mecanisme centrale Pus ndeosebi n
serviciul motricitatii de relaie cu mediul, tonusul muscular este n permanenta modificat de factorii exogeni care regleaz precizia ajustm sale n activitile motom Reflexele spinale de ntindere sunt
prezente de la natere Organizarea lor este totui diferit de aceea care este observat la sugarul mare si la adult Activitatea siner gic ntre muchii agonisii si antagonisti este foarte marcat pe parcursul
primelor luni de viat De asemenea, pn la vrsta de 6 luni nu exist activare reciproc ntre muchii flexon si muchii extenson im phcati n rspunsurile la ntindere n sfrit, structurile nervoase
responsabile de

m
inhibiia contraciei musculare si a miscni nu par active nainte de vrsta de dou luni Aceast organizare specific a tonusului muscular este n marc parte responsabil de posturile adoptate de sugar
Hipertom-citatea muchilor flexori, absenta unor mecanisme inhibitoare si hipotonia tonu sulul axial impun posturi asimetrice n flexiune, ca poziia de scnmer descns la nceput de Andre Thomas Aceast
organi zare posturai este legat, de asemenea de predominanta rspunsurilor arhaice de la nceputurile vietn
Reflexele propnoceptive ale gtului fie ele simetrice sau asimetrice, intervin n reglarea tonico posturai Extensia capului (n raport cu planul umerilor) provoac o extensie a braelor si o flexiune a mem
brelor inferioare Dimpotriv flexia capu lui induce o flexiune a membrelor superioare si o extensie a picioarelor De asemenea rotaia capului determina o extensie a membrelor ipsilaterale (cnd capul se
ntoarce la stnga are loc o exten sie a braului si a gambei drept/drepte) si o flexie a membrelor contralaterale (adic, n exemplul nostru, braul si gamba drept/dreapt) Aceste rspunsuri tonice arhaice
impun prin organizarea lor modun de tratare a informaiilor exteroceptive Drept urmare, urmrirea vizual a nou lui nscut se afl sub dependenta postunlor corporale
O dat cu declinul reaciilor arhaice, apar reacii precoce de redresare, ele vor constitui baza echilibrului Aceste reacii apar ntr o ordine determinat (redresarea capului, a trunchiului si a ntregului corp),
ascultnd de legile Coghill de dezvoltare cefalocaudal si proximodistal si vor permite dobndirea de mecanisme sofisticate de reglare tonic a poziiei verticale i a locomotiei
TOXICOMANIE

TONUS CORTICAL (engl axtical alertness) Intensitate a proceselor nervoase care i au sediul ntr-o structura nervoasa).
Tonusul cortical reprezint de aseme nea, consecinele activitii nervoase asupra comportamentului n cazul cortexului o activitate tonic intens (sau vigilitate cor ticia) se exprim printr o excitabilitate
ndicat care asigur o reactivitate optim stimulilor din mediu
Frecventa descrcm neuronilor corti caii este maxim n cursul strilor de vigi htate minim n cursul somnului lent si ridicat n cursul somnului paradoxal cu o organizare temporal deosebit -> VlGILI
AE
TONUS RETICULAR (engl reticuLir
tonic dctivity) Ansamblu al efectelor activatoare tonice pe care sistemul reti-cular al trunchiului cerebral le exercita asupra virilitii cortexului si asupra sistemelor motorii i vegetative.
Formaia reticular prezint, la subiec tul n stare de veghe, o activitate tonic activitate care particip la meninerea vigihttn generale a organismului care astfel este gata s reacioneze n mod adaptat la
stimuln din mediu Tonusul reticular este ntreinut n special de aferentele senzoriale care aduc informaii din lumea exterioar (dinamogeme sen zonal) si din mediul interior Aceast tensiune slbete n
cursul cdenlor de vigilitate*
TOXICOMANIE (engl drug addiction) Relaie de dependena alienanta cu un drog mai mult sau mai puin toxic, relaie care tinde s subordoneze ntreaga existen a subiectului cutrii efectelor produsului.

LiL TOXICOMANIE
PROBLEMA TERMINOLOGIC Pentru experii Organizaiei Mondiale a Sntii termenii de toxicomanie i de obinuin trebuie nlocuii cu acela, mai obiectiv, de farmacodependent (instaurare a
unei de pendente psihice sau fizice fat de drog, care induce efecte nocive pentru individ si colectivitate)
C Ohevenstem a propus pentru toxico manie o definiie descriptiv este toxicoman acela care, pornind de la un produs de baz, face escalada la unul sau la mai multe produse si le utilizeaz zilnic sau
aproape zilnic"
n realitate, dac descrierile clinice ale diferitelor forme de toxicomanie sunt, n general, concordante, nu exist ctui de puin acord ntre autori cu privire la o definiie simpl Conceptul de escalad devenit
mit explicativ, este extrem de cri ticat Noiunea de dependent este central n toxicomanie, dar nu o rezum depen denta instaurat din exterior" sau dependenta experimental la animale de laborator nu
sunt de ajuns ca s dea seama de apetena pentru toxic (toxicofilie") si nici de cutarea nsi a dependentei la urai subieci care constituie pasiunea" deosebit pentru droguri, toxicomania
Caracterul alienant al dependentei, trit adesea n mod subiectiv ca proces morbid care scap voinei subiectului distinge toxicomania de alte forme de folosire de drogun Att la nivelul definim, ct si la
acela al cercetrii cauzelor toxicomaniei exist un anumit consens n a considera aceast entitate ca fund complex si multi-factorial necesara ntlnire a unei personaliti, a unui produs, a unui moment
sociocultural" (Ohvienstem) ca fund cei trei poli Set, Setting, Substance (N Zinberg) arat dificultatea de a aborda problema dmtr-un singur unghi de vedere
Psihologia, farmacologia, dar i istoria, abordrile sociale, culturale, juridice au rolul lor de jucat n aceast problem ru al timpului nostru, toxicomania mobilizeaz medicina si cercetarea tiinific, d de
gndit tuturor tiinelor umane
ISTORIC n cursul secolului al XIX lea, o dat cu scrierile lui T de Qumcey, Ch Baudelaire si ale multor altora, opiul si hdsisul, devenite teme de literatur, au pus bazele mitului drogului Primele descrieri
ale unei toxicomanii moderne au fost acelea ale morfinismului (Levmstem) Se gsesc aici, ntr adevr, toate elementele clinice ale descnenllor actuale faza mi tial, a plcem luna de miere" care suc ced
uneori unui veritabil coup de foudre Apoi evoluia , morbid" spre o trebuin obsedant, subiectul nemaiputnd tri dect pentru a si procura drogul si a evita suferina lipsei primatul acestei trebuine fat
de toate celelalte investiri ale subiectului determin decderea social, moral, fizic si face din drog imaginea prbuim, simbolul degenerm O prim glisare semantic a dus la substituirea mor finismului
cu morfinomania, a cocamis mului cu cocainomama etc Primele formulri aveau n vedere intoxicaiile cronice, procesul morbid care decurge din efectele produsului Monomania pentru un drog subliniaz
caracterul voluntar al intoxicaiei astfel, Chambard face distm ctie ntre morfinizati", devenii n mod accidental dependeni, dup o prescnpie medical, si morfinomam", n cutare de drog din cauza
nevrozei, a perversiunii, pe scurt, din cauza degenerm Este de remarcat c termenul mame a rmas n vigoare pn n zilele noastre, dei modelul elaborm cuvntului toxicomanie a fost

f
cuvntul dipsomame, azi nlocuit cu acela le alcoolism
Moda si progresul medicinei favoriznd folosirea de produse noi, s-a constatat re pede c unu subieci deveneau dependeni de mai multe produse, mai ales cutnd s utilizeze un drog pentru a pune capt
obis numtei contractate cu un altul morfino manii au devenit heromomam, uneori heromo cocamomani etc Cutarea medica meniului ideal de ctre medici, ca si cutarea drogului final determin deci
succesiunea sau coexistenta dependentelor de produse diferite din aceast constatare s-a nscut, la sfritul secolului al XIX lea termenul generic toxicomanie
TOXICOMANIILE ACTUALE Obiect al multor cercetri medicale, toxicomania a prut la nceputul secolului un flagel social major Cu toate acestea, voga actuala a toxicomaniilor, care dateaz de la
sfritul anilor '60, a fost perceput ca un fenomen cu totul nou, din dou motive
n primul rnd, ca efect al primelor legislaii (1916, n Frana), folosirea dro gunlor constituie un teren nou de mfrac ium Caracterul transgresiv, antisocial al toxicomaniilor actuale este mult mai pronunat
dect n toxicomaniile istorice"
Pe de alt parte, recursul la droguri este trit ca 6 expresie a unei angoase a tine retului sau a unui conflict ntre generaii, care succed problemelor puse de bandele de adolesceni, micrile hippy sau
psihedehce
Consultanii de la centrele specializate pentru toxicomani prezint de muli am un profil relativ stabil al toxicomanului tinen n vrst de 22-24 de am, din toate clasele sociale, de trei ori mai muli biei
dect fete Prima folosire a unui drog dur" are loc n jurul vrstei de 18 am Pentru imensa
majoritate, principalul drog este heroina, n general utilizat sub form de shoot"*, uneori sub form de sniff* Estimrile rezonabile arat un numr de toxicomani care n Frana se situeaz ntre 80 000 si
120 (XX)
n paralel cu tratamentele pentru toxico mani (dezintoxicare) si cu eforturile pn vmd profilaxia, numeroase aciuni tind azi s limiteze consecinele toxicomaniilor n primul rnd lupta contra schimbului de
seringi, factor de difuzare a SIDA, a hepa iei etc dar si asistarea mamelor toxico mane n timpul graviditii si dup susinerea familiilor etc Ideea de a,pune capt acestui flagel prin msuri simple se arat,
deci din ce n ce mai utopic
MODELELE EXPLICATIVE
Model de maladie? Primul model de maladie al toxicomaniilor dateaz fr ndoial, de la lucrnte lui B Rush (1790) asupra intemperantei alcoolice Pn la acea dat beia nu era dect un viciu, un pcat, o
greeal Att n materie de alcoolism, ct si de toxicomanii, cercetrile funda mentale (bio logie, farmacologie, genetic ) tind s ntemeieze concepia despre toxico mame ca proces morbid, esentialmente
datorat aciunii drogurilor asupra subiecilor predispusi Aceast viziune se opune unei abordri pur morale sau juridice, dar, insti tuit n model si nu n simpl metafor, ea a putut conduce (cf Szasz, de
exemplu) la propoziii radicale n materie de tratamente sau de sntate public maladia", care i scap subiectului ca atare, poate legitima ideea de tratamente obligatorii, ba chiar propunerile de izolare
generalizat n scopul eradicm unei epidemii" Importanta istonc a conceptului de degenerescent n psihiatrie arat, de fapt, c a fi considerat bolnav nu evit nici judecata moral i raci TOXICOMANIE
sanciuni sociale demne de tratamentul criminalilor
Legislaiile actuale (legea din 31 decembrie 1970) arat c societatea tinde s l considere pe toxicoman n acelai timp bolnav si delincvent
Ru de civilizaie? ntr-o abordare global a fenomenului, toxicomania a putut fi inter pretat drept demers sacnficial dl unei pri a tineretului (de ctre J M Oughourhan, de exemplu) Acest sacrificiu al
junkies* ar succeda eecului micm contestatare a hippies, constituind caricatura suicidar a unei societi de consum individualiste
Ca n cazul tuturor deviantelor de ado lescenti, gndirea psihologic este adesea influenat de abordri socioculturale care permit punerea n p jalel a deviantelor si a riturilor de trecere care opereaz n
unele culturi Utilizarea acestei metafore iniia tice se situeaz n interiorul unei reflecii asupra deziluziei provocate de lume' asupra pierdem reperelor sacre, a valorilor urNversal admise de grup Paralela
ntre folosirea drogurilor si un demers mistic dateaz mai de mult (P de Felice, 1936)
Problem psihokgic? ntr o viziune comportamentalist, toxicomania poate fi neleas ca un comportament autontnt (behavionsm skmnenan sau condiionare operant) Se adaug la acestea fenomenele
de condiionare pavlovian, care explic, de exemplu, revenirile lipsei" sau pofta de drog n situaii care cuprind un stimul condiionat n aceast optic, nu este nici o diferen ntre farmacodependenta
uman si aceea obinut pe animale de laborator
Mai complex, abordarea cognitivist ncearc s vad contribuia a ceea ce este nvat n toxicomanie plcerea oferit de drog, lipsa, dependenta sunt efectul unei nvri n care intr n joc factorii de mediu, presiunea exercitat de grup este, de
fapt, ceea ce sum sau credem c snm , anume c un drog are adesea importanta proprietilor sale farmacologice Unor astfel de abordri li se opun n mod radical discursurile psihanalitice n care
alegerea dependentei, angajarea n toxicomanie nu se pot reduce la un comportament n spatele trebuinei de drog trebuie cutat acea cerin de dependent, si chiar dac toxicomania constituie o tentativ
de a se eclipsa ca subiect, s vedem aici un efect al dorinei Accentul este deci adesea pus nu pe efectele drogului, ci pe apetena toxicofihc n pofida anumitor eforturi de d distinge o toxicomanie fr
droguri (Femchel) sau o structur toxicomdnic, de fdpt este dificil de propus o interpretare unic conduitelor toxicomane (ca n cazul psihopatiei)
Asimilarea tuturor formelor de toxico manie cu o perversiune nu ar fi dect un mod de a reformula problema Putini autori susin c toxicomanii prezint o structur pervers
Dup S Rado, H Rosenfeld a apropiat si el problematica toxicomamc de tulburrile manuco depresi\e Utilizarea drogului ca antidepresor", dar si ca toxic mijloc de sinucidere, este partea tare a acestei
metafore maniaco depresive
C Durnd i opune pe toxicomanii nevrotici compulsivi" toxicomanilor im pulsivi", perveri sau psihopai J Bergeret insist asupra importantei depresivittu si anachtismului si subliniaz c nu exist
structur psihologic proprie toxicomani lor, nevroticilor, perverilor, psihoticilor el le opune pe toxicomanii nonstructurati", care trebuie comparau cu strile limit (acest concept a fost, de altfel, utilizat
de Glover pentru a caracteriza toxicomaniile)
TOXICOMANIE

CLINICA TOXICOMANILOR Psihanaliza se lovete, de fapt, de caracterul activ J acestor conduite, ca si de importanta drogului pentru subiect Dac folosirea drogurilor poate fi adesea interpretat ca
imptom n care drogul i pstreaz valoarea semnificant, toxicomania constituie o bulversare a vieii subiectului pentru unu creare a unei neotrebumte", ea devine opac la o analiz pe care toxico manii
nu o solicit dect rareori Trata mentul toxicomanilor are cel mai adesea loc n cadrul unor instituii specializate, iar clinica acestora este elaborat adesea n termeni fenomenologici (Olievenstem)
Mai mult dect o opoziie ntre behavionsm si psihanaliz, diferitele moduri de dezintoxicare in de modele implicite diferite pe de o parte model de maladie", n care abstinenta este scop si mijloc de
tratament, pe de alt parte , model adap tativ",n care folosirea drogului constituie un compromis, o soluie inventat de subiectul n cutarea bunei dispoziii si a fericim
n discursul pacienilor, efectele drogului, trirea momentelor de flash* se gsesc timp ndelungat pe primul plan

Una din problemele centrale, aadar, este relaia toxicomanului cu plcerea plcere real, puternic, ba chiar superioar unui orgasm" si n aparent stpnit, controlat de subiect Apoi plcerea negativ",
suprimarea lipsei (-* STARE DE LIPS) spre a se simi pur si simplu nor mal" Trirea realitii prin prisma suferinei corporale este, de asemenea, un element-cheie al oricrei toxicomanii Stpnire a
plcem, a suferinei, toxicomania este, de asemenea, prin prisma anesteziei, tentativ de punere la distant, de control al relaiilor erogene, ba chiar al propriilor fantasme
Un alt versant al toxicomaniilor, care permite elucidarea caracterului lor scan dalos si provocator, este relaia subiectului cu transgresiunea, cu riscul, cu moartea
Patologie pus n act i autoaplicat toxicomania se nscrie adesea ntr-un de mers n mod deliberat transgresiv Con duitele asociate", care sunt delincventa, prostituia etc , sunt foarte adesea trite ca o
simpl consecin a trebuinei de procurare a unui drog extrem de scump Legtura cu delincventa este, de fapt, mai complex, iar aceste conduite asociate, care uneori au precedat folosirea drogului trebuie
interpretate mai degrab ca depin znd de o cauzalitate comun a toxico maniei
Asumarea riscului jocul cu moartea nu mai sunt pur si simplu o consecin acei dental a folosim drogului Nici sinucidere deliberat nici , incontient" absolut dimensiunea ordalic este adesea prezent
aici experiena este resimit de subiect ca o ncercare dramatic, tentativ paradoxal de a se autogenera de a renate total liber si de a se remite n ntregime Celuilalt
FLAGEL SOCIAL SAU DIFICULTATE DE A TRAP Cutarea activ a transgresi unu si a nscului fac iluzorii multe campanii de prevenire asimilarea drogului cu o otrav, prezentarea lui ca pencol suprem
nu pot avea nici un impact asupra subiec tilor gata s se angajeze n ncercri peri culoase Muli autori pun actualmente sub semnul ntrebm utilitatea prohibirii drogurilor, precum si considerarea toxico
maniei ca flagel social n optica unei societi individualiste, a-i responsabiliza pe subieci ct mai de timpuriu, a le lsa libere opiunile si asumrile de riscuri ar prea msuri mai adaptate Pnn prisma
prevenim abuzului de droguri sunt, de fapt, TOXJCOPAT1E
puse n cauz toate concepiile despre cui tur, despre educaie, despre relaiile individului cu grupul BM Bergerel J Toxicomanie et personnalitt PUF Quesaisje^ Paris 1982 Bnsson P L atage des dmgues el la toxicomanie
Gaetan Monn Montrfal 1988 De F^lice P Poimns sacres IvKsses divine* Albin Michel Pans 1936 Ferbos C Magoudi A Appmche psychana lylique des toxicomanes PUF Paris 1986 Ohvienstein C La drogue et ecnts sur la
toxicomanie Gallimard Pans 1978 Ohvienstein C La vie du toxicomane PUF Pans 1982 Ohvienstein C La clinique du toxicomane d umversitaire Pans 1987 Oughourlian J M La personne du toxicomane Privat Toulouse 1974
Zinberg N Drug* Set and Settmk Vale Umversity Press 1984

TOXICOPATIE (engl toxicopathy) Ansamblu de stan patologke induse prin folosirea de produse psihotrope
Toxicomania si alcoolismul pot fi re grupate din punct de vedere nosologic sub acelai termen n pofida deosebirilor lor la niveluri operaionale si clinice, aceste afeciuni au n comun, la nivel conceptual fenomenul
fundamental al dependentei

TOXITUDINE (engl toxitude) Obinuin admis socialmente de a folosi o substana psihotropa fr daun si fr dependen.
Tabagismul a fost considerat mult vreme ca o toxitudine El poate rmne o toxitudine pentru o parte dintre fumtori, dar poate deveni o autentic toxicomanie pentru ceilali
Faptul de a consuma vin la mas este o toxitudine pentru majoritatea francezilor, dar limita dintre consumul fr pencol si zona de apariie a dependentei este deose bit de variabil i incert

570
TRAINING AUTOOEN (engl autogenic tratmng) Metoda de relaxare propus n 1932 de ctre medicul* berfinez J M. Schultz i care, introdus n Frana dup aproximativ dou decenii, st la originea a numeroase terapii prin
relaxare.
nvarea acestei metode cuprinde dou cicluri inferior si superior
n primul care necesit de la 8 la 12 edine subiectul este invitat s si concen treze atenia asupra unor pri ale corpului su El obine aceast concentrare fr nici un efort muscular, repetnd mental fraze pronunate de
relaxator care evoc succe siv o stare de calm mtenor greutatea membrelor (fraza de repetat este, n acest caz ,bratul meu drept este greu, foarte greu ) si a ntregului corp, apoi senzaia de cldur Urmeaz consemne referitoare
la btile cordului si la ritmul respirator Travaliul evoc senzaia de fierbineal in regiunea abdominal urmat de aceea de rcoare a frunii edina se termin prin micri de flexie si extensie a membrelor urmate de inspirn
si expirri profunde edinele se pot face n grupuri de zece persoane La nceputul edinei de training autogen acestea sunt lungite pe spate pentru ca apoi s se antreneze n poziia aezat (poziia vizitiului) S a evocat adesea o
stare hipnoid autoindus de subiect Schultz se interesase mai nainte de hipnoz, dar scopul su n aceast me tod nu este o hipnoterapie Starea de calm interior dobndit prin training autogen si relaxarea muscular indus n
mod indirect sunt deosebit de benefice pentru subiecii care sufer de tensiune nervoas sau de anxietate Cu toate acestea, metoda este contraindicat pentru unii pacieni care sufer, de exemplu, de maladii cardiace sau de
schizofrenie
Ciclul supenor se ncadreaz n psiho-terapn i practica sa actual prezint analogii cu visul n stare de veghe Acest ciclu poate duce la ameliorri simptomatice i poate deschide calea unei psihoterapn mai de profunzime
Metoda a prilejuit numeroase cercetri cu privire la modificarea parametrilor fiziologici care i sunt concomiteni apa ntia sau intensificarea undelor cerebrale de repaus, creterea temperaturii cutanate a membrelor, de exemplu,
ceea ce i con fer o valoare excepional ca metod de relaxare - RELAXARE Bibi Schultz J H Das Autogene Training 1932 Irad et adaptation fr Durant de Bousingen R Becker Y Le traitement auto gene Methode de
relaxation par autodeconten tration concentrative P U F Paris 1965
TRANCHILIZANT (engl tmnqwlliser) Substana psihotrop cu structuri chimice variate avnd principal efect terapeutic asupra manifestrilor psihice i somatice ale anxietii.
Termenul de tranchilizant a fost con sacral n Frana de clasificarea lui J Delay si P Demker
Pare actualmente de preferat s vorbim de tranchilizante minore', spre a evita once ambiguitate cu nomenclatura anglo saxo na care confund, sub termenul tranchilizant (engl tranquilhzer), neurolepticele (engl major
tranquilhzer) i substanele care fac obiectul acestui articol
Principalul simptom vizat de prescripia de tranchilizante fund anxietatea, vorbim adesea de medicamente anxiohtice
De fapt, se dejag dou efecte terapeutice complementare un efect anxiohtic i n efect sedativ O clasificare a acestor medicamente se bazeaz pe o prevalent a

TRANCHILIZANT
uneia sau alteia dintre aceste dou aciuni principale
Dou mn clase de substane sunt cel mai adesea utilizate pentru proprietile lor anxiohtice benzodiazepinele si carbamatu
n general, printre tranchilizante se clasific medicamente care aparin altor grupe farmacologice intre care unele neuroleptice, antihistaminicele, morfina beta blocantele si chiar etanolul, al crui profil de aciune este ntru totul
super pozabil aceluia al benzodiazepinelor Este de altfel, clar c utilizarea sa la om este uneori legat de cutarea unui efect anxiohtic
Dac exist o eterogenitate chimic a medicamentelor tranchilizante putem totui defini unele puncte de impact farmacologice n do/e ridicate tranchili zantele exercit un efect sedativ are se manifest pnntr o diminuare a ac
vitatu locomotorii a animalelor si o potent ahzare a depresonlor sistemului nervos entral (hipnotice, alcool ) Toate aces sub stane, dar ndeosebi benzodiazepinele exercit efecte anticonvulsivante uor de pus n evident
n doze slabe sau moderate, benzodiaze pinele si, ntr un grad mai mic, meprobra matul exercit efecte care par mai proprii activitii lor terapeutice Asistm astfel, la animal, la o suprimare a rspunsurilor emoionale
condiionate n cursul unei condiionri, animalele nu si pot continua activitatea normal (motorie sau alimen tar) n cazul n care stimulul condiionat le avertizeaz de iminenta unei pedepse ineluctabile, sub influenta
tranchilizantelor, ns, aceste animale i pot continua n mod normal activitatea Un alt test privete inhibarea comportamentului supresiv cnd se creeaz la animal o situaie conflictual (oscilare ntre donna de recompens i
571

ppf

TRANSA

fnca de pedeaps), frica de pedeaps poate determina o suspendare a oricrei activiti Sub influenta tranchilizantelor, animalul i reia activitatea fr a se putea spune c este vorba de o subestimare a
pedepsei sau de o supraestimare a recompensei
TRANS (engl france) Stare de contiin modificata, caracterizat printr-o reducere a sensibilitii la stimuli, o alterare sau chiar o pierdere tranzitorie de contact cu mediul exterior, substituirea de comportamente automate unei activiti voluntare i o frecventa exaltare, cu euforie, care i d subiectului impresia c este transportat n afara lui nsui i a lumii reale.
Descris de mult vreme ca o manifes tare'colectiv n cursul anumitor ceremonii religioase (ecstazie), n special n cultul vodu al negrilor din Antile, aceast stare se regsete att n isterie ct si n hipnoz
A M J de Chastenet de Puysegur a re rrtarcat o n somnambulismul provocat (pornind de altfel, de la primele sale obser vatn fcute asupra bolnavilor tratai de magistrul su A Mesmer n cursul ,cnzei
magnetice' n 1784)
Pe urmele lui G Lapassade, putem dis tinge cinci tipuri principale
1) transa neotenic, stare care se poate produce la sugar n momentele de dispe rare (G Boyesen),
2) transa exomatic sau experiena extracorpordl (engl out ofthe body expe nence), n care o persoan pare s perceap lumea dmtr o poziie situat n afara corpului su fizic" (S Blackmore), aceasta
ar fi starea n care s-ar pune unu amani care au devenit stpni ai tehnicilor arhaice de extaz" (M Ehade),
3) transa oniric sau visul lucid (F Van Eeden), stare n care corpul de vis" devine
572
corp astral", pe care caut s-l sesizeze spe ciahstn n parapsihologic si mediumunle"
4) transa orgasmic, stare care ar fi aceea a stm hipnotice si a mulimilor n delir" descrise de G Le Bon, este transa pe care o cuta W Reich n ale sale psihoterapn , bioenergetice'
5) strile de moarte iminent Se tie c deja n evul mediu se numea ,trans ultima trecere (transit) pe drumul de la viat la moarte R Moody a studiat bine aceste stri la cei scpai teferi din
catastrofe n care au cunoscut trirea unei mori iminente El le compar cu unele experiene de izolare prelungit la explo ratorn solitari sau la naufragiaii care au supravieuit n singurtate o lung
perioada de timp, nainte de a fi salvai
De cele mai multe ori, ns, aceste stan sunt direct induse prin sugestii hipnotice prin absorbia unor droguri sau practica asidu a yoga sau a meditaiei zen Bibi Lapassade G Le etjb moditie^ di. tomc/e/ite
PUF Pans 1987 Valla J P Le etdt etnnge^ de la Lonscience PUF Paris 1992
TRANSFER (engl transference) 1) Deplasare a unei cantiti de investire de la o reprezentare psihic la alta, potrivit procesului primar. 2) Substituire a unei persoane cu alta, n schimbul de
atasa-mente erotice sau afective ale subiectului; capacitate de a investi un obiect libidinal exterior subiectului, exigibil pentru travaliul psihanalitic.
Termenul de transfer" este necesar n tehnica psihanalitic pentru a explica sentimentele de dragoste sau de ur pe care anahzantul le poate manifesta n mod deplasat fat de psihanalist sau fat de situaia
analitic Transferul i permite
psihanalistului s repereze n aciunea pacientului repetarea de situaii infantile deja trite si l autorizeaz s i le interpreteze pentru a-i permite s se descotoroseasc de legturi afective perimate, dar cu
toate acestea, struitoare
TRANSSEXUALISM(engl tran^xu-ahsm) Adevrat convingere cvasideli-rant de a aparine sexului opus celui pe care natura 1-a dat subiectului care, deci, va dori n permanen i va cuta
s obin prin toate mijloacele (ndeosebi endocrinologice i chirurgicale) schimbarea sexului.
Dac nc E Esquirol a descris cazul unui brbat n vrst de 26 de am nalt, cu o statur frumoas, artos la fat cruia i plcea s se mbrace femeieste I ] con vms c este femeie si cutnd s conving
toat lumea de lucrul acesta, chiar si pe membrii familiei sale" (1838), abia prin anii '50 acest sindrom apare ca relativ frecvent,ntr o populaie care, de altfel, nu prezint o patologie mental manifest DSM
III propune urmtoarele criterii de diagnosticare
- dorina de a fi debarasat de organele sale genitale si de a tri ca un subiect de cellalt sex,
- perturbarea dureaz continuu de cel puin doi am
- absen de ambiguitate sexual organic sau de anomalie genetic,
-nu se datoreaz unei alte tulburri mentale, ca schizofrenia
Trebuie s deosebim transsexuahsmul masculin de cel feminin n cel dinti, de 5-6 on mai frecvent, s-au manifestat ten dinte homosexuale nc nainte de pubertate Atracia ctre anumite profesii este
obinuit, precum si frecventarea de medii ieite din comun, etapa ulterioar a
TRANZmVlSM

tratamentului hormonal si existenta unei situaii ambigue si socialmente marginale putnd duce la realizarea de transformri anatomice prin intervenii chirurgicale La femeie, dac androgenn favorizeaz
modificrile si dac exist solicitri de transformare anatomic, nu are loc margi-nahzarea social, dimpotriv, o cutare a rolului viril social si profesional si adop tarea unei responsabiliti sociale si a unui
habitus masculin conduc adesea la o bun' inserie profesional
n cursul traiectoriei sale biografice transsexualul nu este aproape niciodat luat n atenie comportamentul n copilrie iese arareori din comun, ca si la pubertate de altfel Ulterior, tratamentul hormonal re
prezint o etap si i este adesea admi nistrat Transformarea anatomic nu este constant si este adesea progresiv n urma unor intervenii chirurgicale minore, ncurajate de so
Cererea de schimbare a strii civile este etapa ultim la care caut s ajung trans sexualul, care rareori este tratat pe plan psihoterapeutic De ctva timp vedem oficiahzndu se schimbrile de stare civil Cu
toate acestea, aceste cazuri rmn izolate si se dezvolt o populaie marginal Veritabila negare subiectiv a sexului are poate, parial, o origine biologic Cerce rile recente converg n sensul unei
diferenieri ultraprecoce a creierelor mas culm si feminin din punct de vedere funcional (F Hartmann) Oricum, decizia de schimbare juridic a sexului nu ar trebui s intervin dect ca urmare a unei exper
tize medico-psihiatrice din partea unei echi pe interdisciphnare calificate (F Sutton)

TRANZITIVISM (engl transitivism) Mecanism delirk observat n schizofrenie,

TRATAMENT AVERSIV

prin care pacientul proiecteaz o parte din el nsui asupra altei persoane sau asupra unui obiect din lumea exterioara.
Gndirea sa, aciunile, halucinaiile sunt trite de bolnav ca fiind experiena altuia AMDP Arbeitsgememschaft fur Metho dik und Dokumentation in der Psychiatne este o asociaie de origine german,
creat n anii '61), iar n 1977 la Liege, ca secie francofon AMDP propune un sistem de documentare si de evaluare a psihopate logici bazat pe concepiile german si francez AMDP opune tranzitivismul
apropriem" fn apropriere (germ Apper sonierung) pacientul mtroiecteaz feno mene din lumea exterioar AMDP d exemplul unui pacient care privete cum cineva bate un covor, plngndu se c el nsui
este cel btut (apropriere) Un alt bolnav vede o umbr, se sperie si scoate un ipt, pentru ca apoi s se mire c umbra a ipat (tranzitivism)

ff
TRATAMENT AVERSIV (engl .ivcr
,1011 therapy) Tehnica de psihoterapie bazata pe repulsie sau aversiune.
Aversiunea a fost utilizat pentru a reduce unele stri, ca aceea de dependent n alcoolism, precum si n problemele de orientare sexual (pedofilie, exhibiionism, fetiism, travestism si chiar homosexuali
ae), n cazurile n care, din diferite cauze, nu erau accesibile unei psihoterapn Tehnicile aversive constau n a face ca acel comportament de care se plnge pacientul s fie succedat de o consecin dezagreabil, ba chiar de un stimul nociceptiv Astfel, curele de dezgust, n mod curent practicate dup 1929 n cazul etihsmului, constau n a asocia ingestia de alcool cu administrarea unui produs emetic, vomismentele provocate de acesta determinnd
574
o adevrat repulsie pentru alcool, cruia i sunt imputate
Alte metode, n vog la sfritul anilor 50, dar czute azi n desuetudine, l supun pe subiect unei adevrate chemri la ordine sub forma, de exemplu, a unor slabe corecii cu ajutorul curentului electric ori
de cte ori se produce comportamentul indezirabil Acest model punitiv este luat din principiile condiionm si este pre zentat ca o deconditionare El a fost utili za ntr o form diferit, n care stimulul
aversiv este imaginat subiectul este, n cadrul edinelor, invitat s se reprezinte mental pe cale de a emite comportamentul de nedorit, ca apoi s fie incitat de terapeut s si imagineze, exagerndu
le,consecm tele cele mai suprtoare ale acelui com portament fn afara criticilor care se refer ia aspectele etice, h se reproeaz tehnicilor aversive pe de o parte, utilizarea n mod eronat a legilor
deconditionrn, iar, pe de alt parte de a ignora n mod deliberat complexitatea problemelor subiacente ale comportamentului vizat
TRATAMENT DE SOC (engl shock
therapy) Orice mijloc terapeutic utilizat n psihiatrie care urmrete sa provoace o criza nsoita de pierderea cunotinei, n scopul de a restabili un echilibru mental la unii bolnavi psihotici.
Ideea acestor tratamente este veche, din moment ce deja Van Helmont propunea, la nceputul secolului al XVII-lea, imersiunea brusc si brutal, cu necarea cvasitotal a bolnavului, care, reanimat n
ultimul mo ment, se considera c i recapt minile, uitnd definitiv delirul su melancolic Aceast imersiune va deveni baia-surpnz" pe care o gsim aplicat la Charenton si la Gnd de ctre J Guislam,
n prima jumtate a secolului al XlX-lea, n pofida vehementelor cntici ale lui P Pinel, care
tocotea acest tratament un adevrat (delir medical
Dar abia la nceputurile psihiatriei biologice, ctre anii '30, dup succesele lui J Wagner von Jauregg n tratamentul paraliziei generale cu ajutorul malsuno-terapiei, unu dintre elevii si preconizeaz
utilizarea de cnze convulsive si comatioase n tratamentul schizofreniei Ei se nte-me-lau pe o constatare epidemiologic d<ove dit mai trziu inexact incompatibilitatea dintre schizofrenie st epilepsie Ei
reluau, de asemenea, vechile concepii hipocra'tice, insistnd asupra necesitii de a provo'ca o criz pentru a obine vindecarea unor rriata du cronice Astfel, M Sakel administreaz insulina pentru a produce
come insuli mce" la psihoticn cronici, ncepnd din 1932 Doi ani mai trziu, L von Mecluna utilizeaz solucamforul, apoi cardiaziolul, n injecie intravenoas, ceea ce provoac cnze comitiale convulsive
la schi/ofrenici Aceasta va fi prima sismoterapie
n 1838, la Roma, U Cerletti si L Bim inventeaz electrosocul sau sismoterapia prin excitare electric cerebral E*' l utilizeaz mai nti la delirani cronici, dar foarte repede i dau seama c electrosirnoterapia lor este eficace mai ales n depfesia melancolic, n care si n prezent este preconizat (- ELECTROOC) CeeS ce nu este cazul curei Sakel si a curei von Meduna, care au fost abandonate 4e la
apariia neurolepticelor, n 1952
Considerate adesea brutale si pefcu loase, aceste terapeutici de soc au avut utilitatea lor ntr-o epoc n care n psihiatrie lipseau tratamentele biologice NiJmai electrosocul continu s fie practicat din plin,
n cazul strilor depresive si n unele psihoze acute
TRATAMENT MORAL (engl rtoral therapy) Forma de psihoterapie raionala
TRATAMENT MORAL

a nebuniei, bazata pe bunvoina, blndee i persuasiune, preconizata la sfritul secolului al XVIH-lea de W. Tuke n Marea Britanie i de Ph. Pinel n Frana.
Ceea ce propunea acesta din urm se opunea n mod radical atitudinilor anteri oare adoptate de medici fat de nebuni, considerai smintii", adic total lipsii de raiune Pentru Ph Pinel, bolnavul mental nu
este dect un alienat" n mod provi zonu privat de o parte din raiunea sa cu care, deci, comunicarea rmne posibil Este suficient s i vorbeti cu blndee", s i comptimeti necazurile" si s i dai
sperana consolatoare ntru o soart mai fericit" spre a l vedea n general par smdu si pornirea violent' si penculozi tatea (Memoire surle traitement mordl t/es alienes, prezentat Societii medicale de
emulaie, n anul VII j .Vorba blnd" re prezenta condiia necesar a oricrei convorbiri terapeutice si a oricrei relaii dttoare de ncredere si secunzante, care de altfel cerea abandonarea cel puin par
tial a constrngerii si a mijloacelor de imobilizare (de unde legenda ridicm lan tunlor la ospiciul din Bicetre) ,A comp timi necazurile" alienatului era a crea, literalmente vorbind, un climat de sntate si
un fel de empatie, pe care o va preconiza cu aproape dou secole mai trziu C Rogers cu a sa ascultare empatic" (-> PSIHOTERAPIE) Dac ,speranta con solatoare ntru o soart mai fericit" este, fr
ndoial, motorul acestei relaii terapeutice, ea i este totodat si capcana ntr-adevr, i d pacientului credina n vindecarea sa devenit posibil, dar l si convertete la sistemul de credine al terapeutului
Persuasiunea acestuia trebuie n cele din urm s se impun bolnavului, iar ea se practic ntr-un joc de seducii narcisice n care i face apariia o agresivitate
575 TRAUMATISM PSIHIC

a terapeutului care va deveni deosebit de violent Ia F Leuret, ultimul mare practician al acestei psihoterapn (Tratamentul moral dl nebuniei, 1840) Cci autoritatea moral si raiunea medicului trebuie
ntotdeauna s biruie raiunea fragil si .slab a alienatului De unde necesitatea, deja preconizat de Pinel, a unei atitudini autoritare si de atotputernicie medical a practicianului care i impune logica" si
ntregul su sistem de valon Cum bine a artat R Castel, aceasta face ca tratamentul moral s fie imediat ncadrat ntr o analogie pedagogic' Este ceea ce a constatat fr ntrziere E Georget, care va vorbi
despre ea ca despre o veritabil educaie medical (Despre nebunie, 1820)
Tratamentul moral va cdea n desue tudme n cea de a doua jumtate a secolului al XIX lea O dat cu creterea considerabil a numrului de pensionari n aziluri el va deveni un simplu tratament
administrativ (Ch Lasegue) care regleaz munca si condiiile de viat colectiv ale bolnavilor n instituia psihiatric Va trebui s se atepte descoperirea incontientului" pen tru ca un nou tratament psihic
s apar, nemaisitundu se, ca precedentul, la nive Iul contientului raional (unde raiunea medical a celui mai tare ' nvinge n mod necesar raiunea slbit' a alienatului) [cf A Ia decouverte de
rincomcient, de H Ellenberger, 1970] O dat cu psih analiza devine posibil o psihoterapie veritabil, deoarece acum nebunia este recunoscut de ctre terapeut n cadrul incontientului ca atare Este o nou
alian terapeutic, alian care restabilete n sfrit egalitatea ntre cei doi parteneri din cadrul tratamentului moral BM_ Georget, E , De la tolie, 1820, r#d Pnvat, Toulouse, Potei, J Naissance et
decadence du traitement moral pendant la premiere moitie
576
duXIX-e siecle', volution psychiatnque 44,3 pp 585-616
TRAUMATISM PSIHIC (engl trauma) Eveniment suferit de un subiect, care resimte o foarte puternica zdruncinare afectiva i emoionala ce pune n joc echilibrul sau psihologic i determina
adesea o decompensate de tip psihotic sau nevrotic, sau diverse somatizri.
Nevroza traumatic i a servit lui S Freud ca prim model al concepiei sale privind psihogeneza isteriei si a nevrozei fobice, pe marginea teoriei seduciei sexuale a copi lului de ctre adult Termenul este n
pre zent rezervat descriem tulburrilor nevrotice si psihosomatice care sunt con secinta direct a unor emoii violente cauzate de accidente, de agresiuni dra matice, de catastrofe (accidente de cale ferat,
naufragn, cutremure de pmnt) Traumatismul psihic pune, n special, probleme privind despgubirea traumati zatilor psihic, n urma unei expertize psihiatrice medico legale
fn cazul n care traumatismele psihice sunt relativ minime, ns repetate, ele pot determina o stare de stres O form deose bit de traumatism psihic este reprezentat de acel eveniment de viat ale crui
efecte psihopatologice sunt adesea ntrziate n raport cu data la care s a petrecut eveni mentul (J Guyotat) Este ndeosebi cazul unor stan depresive care se produc n urma unui doliu sau a unei despriri ->
NEVRO ZA POSTTRAUMATICA STRES
TRAVALIUL DOLIULUI (engl work ofmoummg) Proces prin care subiectul lupt contra reaciei depresive determinata la el de pierderea unei fiine scumpe.
- DOLIU

f
1

TRAVESTISM (engl transvestism) Adoptarea de ctre unii subieci a habi-tusului vestimentar i social al sexului opus, putnd merge uneori pana la necesitatea de a purta vemintele acestuia ca
sa obin o juisare sexual. (Sinonim transvestism)
Descris mai nti la brbat de ctre Havelock Elhs sub termenul de eonism*, travestismul apare si la femeie, dei mai rar (R Stoller) Nu avem de-a face cu un grad minor de inversiune sexual, cum socoteau
sexologii de la nceputul secolului XX A Hesnard (1886-1969) a demonstrat c impulsia sexual la brbaii travestisti este clar orientat spre femeie, n acelai timp dorit si amenintoare, aadar inut la
distant n eecul su de a o poseda pe deplin pnntr un act sexual care rmne dificil (impotenta si ejacularea precoce sunt frecvente la asemenea pacieni), travesustul i apropriaz partenera identificndu
se cu ea pnn ceea ce o reprezint cel mai bine pe plan imaginar si simbolic vestimentaia si rolul ei social (dac e posibil) Travestm du se, el nu ar deveni deci obiect sexual pentru un alt brbat, ci ar rmne
brbat pentru el nsui, ntr o poziie narcisic Ali auton au insistat mai ales asupra aspectelor fetisiste ale travestismului, deosebit de evidente n cazurile n care plcerea sexual nu poate fi obinut dect
pnn manipularea si purtarea vesmintelor celuilalt sex - EONISM
TRIANGULATIE (fr tnangulation) n abordarea sistemic promovat de terapia instituional (J. Hafey, S. Minuchin, M. Bowen), sistem format de copil i de prinii si, ascunznd un conflict
n care este angajat copilul.
Fiecare dm cei doi pnni i cere copilului s fie de partea sa, contra celuilalt, aa
TRICOTHjOMANIE

nct copilul, angajat n conflictul lor, simte c de Fiecare dat el intervine ca atacant al unuia sau altuia n consecin, copilul este ca paralizat Obiectivul terapiei este n acest caz spargerea acestei
tnangulatn
TRICICLIC (engl mcyclic) Substan chimic cu proprieti antidepresive, caracterizat printr-un nucleu cu trei lanuri nchise: dou cicluri fenil i un ciclu central cicloheptadien (sau cicloheptatrien).
Psihiatrul elveian R Kuhn este acela care n 1957, a descoperit efectele anti depresive ale primului dintre aceste tncichce sintetizate, imipramina, al crei ciclu cen trai are apte vrfuri care cuprind un
heteroatom de azot, cu un lan lateral ce se termin cu o funcie amino Au urmat alte tncichce susceptibile si ele de un efect curativ n cazul depresiei tncichce cu ciclu central saturat (amitnptilm,
butriptilm sau nortriptilin) sau cu un ciclu central nesaturat (protriptilm), cu un singur heteroatom (dezipramin, doxepm), si cu mai muli heteroatomi (dibenzipin si amoxapm)
Toate aceste substane acioneaz esen tialmente asupra sistemelor neurotransmi ttoare, a cror disfunctie ar fi responsabil de tulburnle de dispoziie Ele sporesc ndeosebi neurotransmisia serotomnergic
si inhib recaptarea serotomnei la nivelul sinapselor cerebrale -> ANTIDEPRESOR PSIHOZ MANIACO-DEPRESIV

TRICOTILOMANIE engl tnchomania sau tnchotelomama) Compulsk caracterizat de smulgerea prului de pe cap, a perilor de pe corp sau chiar a sprncenelor.
Subiectul lupt cu greu mpotnva acestei mnu care, mai ales n timpul su liber,
577 devine cu adevrat obsedant Uneori are la origine o afeciune a pielii capului, dar persist si dup vindecare ntinderea zonelor depilate evoc o alopecie
TRIP (termen englez) Cltorie" sau experiena indus de administrarea unui halucinogen.
Bac/ trip" este o experien dezagre abil, asociat cu angoas, chiar cu reacie psihotic

TRISOMIE 21 sau MONGOLISM

(engl Down's syndromesau mongoli^m) Maladie descrisa n 1866 de medicul englez John Haydon Down (1828-1829), maladie n care anomalii morfologice particulare se asociaz cu o deficient mentala.
Descoperire! de ctre J Lejeune n 1959, a unui cromozom 21 supranumerar a permis determinarea etiologici acestei maladii si inaugurarea a numeroase cer cetri asupra cauzelor altor maladii congenitale
Exist aproximativ o tnsomie 21 la 600 de nateri Riscul apariiei este direct legat de vrsta mamei, ceea ce nseamn c sporete mult dup 45 de am Actualmente se propune efectuarea sistematic a unei
ammocenteze la toate femeile nsrcinate n vrst de peste 35 de ara, n scopul detec trii anomaliei luetice, si practicarea unei ntreruperi 4 tocmii, dac ele o doresc Riscul apantrei unui nou copil
tnsomie, dup primul, depinde de tipul de anomalie genetic Dac este vorba de un cromozom supranumerar ntreg, nscul de recidiv la o mam de 30 de am este de circa l % n cazul intervenim a doi
cromozomi, nscul este de zece ori mai mare, dac mama este aceea care transmite anomalia
578
Copilul tnsomie 21 poate fi recunoscut destul de timpunu, el avnd un facies asiatic cu fante palpebrale oblice, asociat cu un pliu cutanat n unghiul intern al ochiului, numit ep/canfuv Forma craniului este
aplatizat, limba ndoit si frecvent extenonzat Minile sunt caractenstice, cu anomalii ale piturilor palmei si degete scurte Talia este mic Adesea se desco per o cataract si malformaii cardiace
ntrzierea dezvoltm psihomotoni este constant, dar de un grad variabil Majori tatea copiilor tnsomici 21 au un coeficient intelectual cuprins ntre 30 si 65, ceea ce definete deficienta intelectual
profund (o cincime din deficienii intelectuali profunzi sunt tnsomici) si mijlocie
Condiiile n care prinii iau cunotin de handicapul copilului lor par foarte importante pentru calitatea ulterioar a relaiei lor cu acesta Cei mai muli autori susin c nsoirea prinilor cu copilul trebuie
s nceap foarte precoce, de exemplu ntr un centru medico social sau n cadrul unei echipe de sntate mentala infantil Sprijinul din partea unei asociaii de prini este adesea preios Majoritatea copiilor
tnsomici neputndu se integra n cursul obinuit al colaritii primare, de dorit este integrarea lor n centre speciali zate, cum sunt externatele medico-pedago gice sau externatele medico profesionale n
care vor putea gsi un rspuns adaptat la trebuinele si posibilitile lor n acest tip de stabiliment segregarea tinerilor mon golisti poate fi evitat pnn coexistenta cu ali copii care prezint probleme diferite
nvmntul poate fi adaptat la deficient si asociat cu reeducri ortofonice si psihomotoni, adesea necesare Celelalte activiti permit si ele progrese n dobndirea autonomiei si realizarea de contacte
sociale, n funcie de posibilitile
TULBURRI ALE SOMNULUI

fiecrui Qopil Acest tip de luare n sarcin poate permite, la unu tnsomici, o nvare profesional, care, oncum, necesit o colaborare strns cu familia

TULBURRI ALE SOMNULUI.

ASDC (Assoctatwn of Sleep Disorders Centers) a propus, din 1979, o clasificare diagnostic a tulburrilor somnului i stm de veghe (engl. arousal), de inspiraie american, elaborat n paralelcu DSM.
Acest cadm foarte larg regrupeaz
- tulburri ale fazei iniiale si ale men tinerii somnului (engl Disorders of Initiating and Mamtaining Sleep DIMS)
- tulburri caracterizate prin hipenom me (engl Disorders of Excessive Somno lence DOES)
- tulburri ale ciclului veghe-somn (engl Disorders of the Sleep Wake Schedule),
- aspecte 'disfunctionale asociate cu somnul, cu unele faze ale somnului sau cu strile de veghe parial (parasomnn)
Primele dou categorii se bazeaz pe autoobservatia pacientului si sunt cele mai frecvente Pe de alt parte, unele tulburri care aparin la categorii diverse pot fi asociate De exemplu, unele mioclonn
nocturne pot surveni n acelai timp cu o tulburare de adormire (miscnle mem brelor inferioare stingheresc adormirea)
Un diagnostic al tulburm somnului trebuie s acorde o atenie aparte plan genlor pacientului si s tin seama, de asemenea, de informaii accesoni (sforit, cadrul ambiental al somnului, utilizarea de alcool
si medicamente, antecedente medicale si chirurgicale) Partenerul de somn va furniza informaii de care pacientul nu este contient (sforit, stopuri respiratorii, spasme musculare)
Clasificarea tulburrilor fazei iniiale i ale meninerii omnolni. Aceste tulburri sunt
- psihofiziologice,
- asociate cu tulburn psihiatnce,
- asociate cu abuzul de medicamente, de drogun si de alcool
Tulburri respiratoni sunt induse de somn (apnee, hipoventilatie alveolar), mioclonn nocturne si picioare fr astmpr" pot, de asemenea, surveni n tulburrile de somn
Hipersomnii Hipersomnnle sunt
- psihofiziologice,
- asociate cu tulburri psihiatrice,
- asociate cu abuzul de medicamente, de droguri si de alcool Tulburri respiratorii sunt induse de somn (apnee, hipo ventilaie alveolar), intervin, de asemenea, mioclonn nocturne 'si picioare fr
astmpr", narcolepsia, hipersommile idio patice si tulburri asociate cu alte tulburn medicale, toxice sau environmentale
Tulburri ale ciclului veghe-somn Acestea sunt fie tranzitorii (schimbare de fus orar, schimbare de orar de munc), fie persistente (schimbri frecvente ale orelor de somn, ntrziere de faz, devansare de
faz, sindrom veghe-somn care nu com cide cu ritmul ractemeral, organizare veghe-somn neregulat)
Parasomnii Parasommile includ som nambuhsmul, spaimele nocturne, enurezia Alte tulburn cosmarele, epilepsia nocturn, bruxismul, o form familial de paralizie a somnului, anerectia n timpul
somnului Gsim, de asemenea, erecii dureroase n timpul somnului, cefalee hipmce (mai ales migrene), tulburn de deglutiie n timpul somnului, astm nocturn, tulburn cardiovasculare hipmce, reflux
gastroesofagtan nocturn, hemo-globinune paroxistic nocturn etc
579 TULBURRI ALE SOMNULUI
Timp de adormire Pe lng nregistra rea poligrafic a nopilor de somn, testul iterativ de latent a adormim permite apre cierea unui alt aspect al ciclului veghe-somn nivelul de trezire diurn Acest test
msoar timpul de adormire n mai multe momente ale zilei (orele 10 12 14 16 si 18, de exemplu) Testul a fost pus la punct la uni versitatea Stanford de ctre J Carskadon si Dement (1977), care pornesc de
la ideea c adormim cu att mai repede cu cat suntem mai somnoleni Subiectul este invitat s se culce si se msoar timpul care a trecut de la stingerea luminii la pnma faz a sta diului l sau a stadiului 2
sau pn la som nul paradoxal n caz de adormire subiectul este trezit dup unu sau zece minute n caz c nu adoarme, testul este ntrerupt dup 15 sau 20 de minute Un subiect care sufer de narcolepsie sau
de apnee hipnic va adormi mai rapid (n 3-5 minute n ge neral) dect un martor normal supus testului
Date epidenuologice Tulburrile de somn fac parte dm experiena fiecruia Cu toate acestea o vast anchet american (M Coleman si colab , 1982) a artat c 35% din subiecii suferinzi de insomnie si
examinai ntr un centru de tratare a tul burnlor de somn prezint o form oarecare de patologie psihiatric aflat n mod aparent la originea tulburrii ntr o cercetare a unui eantion dm populaia oraului
Los Angeles (E O Bixler si colab , 1979), 32% din subiecii interogai se plngeau de o tulburare a somnului n momentul anchetei Alte cercetri dau cifre si mai ndicate
Dificultatea acestor anchete epidemio logice provine de la subiectivitatea datelor raportate de subiecii interogai n cazul unei nregistrri a somnului, pacienii nu
580

percep bine momentul adormim si durata total a somnului

Subiecii n vrst se plng si mai mult de tulburri de somn Persoanele n vrst de peste 65 de ani ar fi responsabile de peste 50% din consumul de hipnotice (O Benoit, 1988) Anumite patologii sunt la ele
mai frecvente din 145 de persoane n vrst de la 65 la 95 de am 62% pre zint n cursul somnului fie un sindrom de apnee (18%) fie micri periodice nocturne (34%) fie si una si alta (10%) (S AncohIsrael si colab 1985)
TULBURRI ALE FAZEI INIIALE SI ALE MENINERII SOMNULUI Aceast categorie regrupeaz majoritatea msomni ilor observate n clinica curent Dac se urmeaz demersul ASCD insomniile
pot fi clasificate dup durata lor (acute sau cronice) dup cum sunt sau nu asociate cu consumul de alcool, droguri sau medica mente dup prezenta sau absenta unei tulburan psihiatrice sau somatice
La un insomniac pot fi asociai mai muli factori Abordarea ASDC insist asupra acestui aspect multifactonal al insomniei care amintete de perspectiva multiaxial a DSM III n abordarea tul burnlor
psihiatrice
Insomnie psihofiziologic Exist o form tranzitorie Convenional, aceast insomnie dureaz mai puin de trei spt mni Ea nceteaz, n general, o dat cu dispariia factorului de stres care este responsabil
de tulburare Trebuie eliminai factoni etiologici psihiatrici (ca psihoz maniaco depresiv) sau somatici (ca hiper tiroidie) Nu este necesar explorarea n laborator a acestei insomnii Acestui tip de pacieni le
sunt prescrise cel mai adesea hipnotice sedative cum sunt benzodiaze pinele Unu autori (J H Schultz i

h
D K Reynolds 1988) insist asupra prudenei necesare n tratarea acestui tip de insomnie, deconsilnnd prescripii de hipnotice pe o perioad mai mare de 3 luni explorarea prealabil a unui sforit care ar
putea s corespund unui sindrom de apnee hipmc risc s se agraveze pnn benzo diazepme
Exist si o form persistent Plngerile sunt aceleai ca la forma tranzitorie, dar ele devin cronice Profilul psihologic al acestui tip de insomniac este cel mai adesea patologic La laboratorul hipmc pacientul
prezint un nivel de trezire ridicat si mai puine stadii 4 dect subiectul normal
Un rol important n aceast insomnie pare s joace o condiionare negativ pacienii dorm mai bine n afara mediului lor obinuit si n mod paradoxal adorm n cadrul nou pentru ei al laboratorului hipmc
Uneori tensiunea care stnjenete adormirea provine de la eforturile psihice excesive pe care ie fac n fiecare sear ca s adoarm
Important este s cutm o patologie psihiatric asociat n aceste insomnii per sistente precum si un abuz de stimulente cum sunt cafeina sau consumul excesiv de alcool Uneori subiecii care se plng de
somnolent excesiv nu reuesc s doarm ca n cazul apneelor hipmce Tulburan de ntm circadian (decalaje de faz ntrziere sau devansare a momentului adormim) pot fi luate drept o insomnie persistent,
dar se deosebesc de aceasta pnntr o bun calitate a somnului o dat ce subiectul a adormit
O nregistrare poligrafic a somnului poate fi util n acest tip de insomnie Tratamentele hipnotice trebuie s intervin numai dup instituirea unei bune igiene a somnului Un tratament antidepresor va reui
uneon s reduc o insomnie care nu este dect un simptom al unei depresii
TULBURRI ALE SOMNULUI

subiacente n acest caz poligrafia va arta o scurtare caractenstic a latentei somnului paradoxal
Miscn periodice nocturne n cursul somnului pot avea loc miscn penodice numite si mioclonn nocturne Aceste secuse musculare stereotipe ale membrelor mferi oare (mai ales muchiul tibial antenor la
care aceast micare poate fi nregistrat prin electromiografie de laborator) si une ori ale celor superioare se pot produce la fiecare 15-30 de secunde Acest fenomen care creste cu vrsta (20-30% dintre
subiecii n vrst de peste 60 de ani ar suferi de aceasta, dup M Coleman 1982) poate surveni la subiecii normali fr a fi asociat cu nici o manifestare patologic ntr un studiu amencan (Project Sleep
National Collaborative Study) 12 2% dintre subiecii care se plng de tul burri ale fazei iniiale sau de meninerea somnului (DIMS) prezint miscn peri odice fat de 3,5% dintre subiecii eare raporteaz
o somnolent diurn excesiva
De la o anumit intensitate miscnle nocturne i trezesc pe cei care le fac si care se plng de insomnie si uneori de somno lent diurn
Ca s diagnosticm certe miscn peri odice nocturne, se cer eliminate o sene de cauze medicale diverse tulburan renale si metabolice unele medicamente, n special antidepresorn tnciclici Trebuie s distin
gem micrile penodice de o mioclome epileptic ce survine n cursul somnului (prezentnd interes o nregistrare E E G continu) Pentru tratarea rmscnlor peno dice nocturne au fost propuse benzodiaze
pinele
Sindromul .picioarelor fr astmpr' impacientele si senzaiile dezagreabile la nivelul membrelor .inferioare ncetnd cnd subiectul se mic, sindromul este
581 TULBURRI ALE SOMNULUI

aproape ntotdeauna asociat cu micrile periodice nocturne Mecanismul fiziopato-logic rmne necunoscut Pentru tratament au fost propuse tot benzodiazepmele.pre cum si metode nonfarmacologice
(exerciii fizice etc)
Anomalii poligrafice (somn alfa-delta) Aceti pacieni se plng de somn care nu i reconforteaz Ei sufer de dureri, mai ales musculare, n timpul zilei Adesea ncep pnn a consulta un reumatolog Durata
total a somnului este normal si nu exist defazare a orarului de somn n laborator se remarc intruziunea de unde alfa (care corespund cu starea de veghe) n stadiile non REM de unde numele de somn

alfa-delta dat acestui sindrom Mecanismul rmne necunoscut Cu toate acestea se va investiga un abuz de psihostimulente de tip amfetaminic sau un sevraj brutal referitor la sedative care pot determina
asemenea intruziuni de unde alfa Nu exist tratament bine pus la punct
vAlte tulburri ale fazei uuiale i de meninere a somnului De tulburri ale somnului pot fi responsabili si factorii medicali toxici sau legai de mediu Pe de alt parte unu subieci dorm puin fr a prezenta
nici o anomalie ei nu necesit nici un tratament Aceti parvosommaci (mai puin de 5,5 ore de somn, dup unu autori) dovedesc dispersia mtermdividual a duratei somnului Oncare ar fi deosebirile ntre
parvosommaci si magnosommaci, nregistrrile poligrafice arat la toi aceti subieci normali o aceeai cantitate de somn lent profund
TULBURRI CARACTERIZATE PRIN HIPERSOMNIE Aceste tulburri se mani fest pnn somnolent diurn, adormiri brute cnd subiectul nu este dect puin stimulat si o scdere a performanelor
cognitive Tulburri psihiatrice (depresie, de exemplu) pot sta si aici la originea patologiei somnului Narcolepsia si smdro mul de apnee hipnic sunt diagnosticele cel mai adesea regsite n aceast categorie
de tulburri (Coleman si colab , 1982)
Hipersomme psihofiziologic. Tranzi tone sau rareori cronic, aceast hiper somnie apare, n general, ca o consecin a unui factor declanator bine precizat un doliu sau o alt experien similar trita de
pacient
Hipersomme asociat cu o tulburare psihiatric La originea unei somnolente excesive st uneori depresia endogen, dar pot sta si stri depresive calificate drept atipice de ctre anglo saxoni si caracten zate
pe lng o intens anxietate de hiper somnie si hiperfagie Depresiile endogene bipolare arat ntr un anumit numr de cazuri anomalii tipice cu prilejul nregistrri lor somnului m laborator scurtare a latentei
somnului paradoxal si diminuare a can tittn de somn profund din stadiile 3 si 4
Apnee hipmce i hipovendlaie alveolara Somnolenta diurn reprezint simpto mul dominant al sindromului de apnee hipmce
Un pacient, de exemplu se plnge de o somnolent existent de mai muli ani A provocat mai multe accidente rutiere Per formantele sale pe plan profesional au devenit mediocre Soia sa este deranjat de
sforitul soului si a observat la el pauze respiratorii pe parcursul ntregii nopi Dimineaa pacientul se trezete obosit i se plnge de dureri de cap La examen se prezint ca obez si hipertensiv Hipno grama
arat apnee cu o frecvent medie de 50 pe or, cu o durat de 30-40 secunde Traheotormzat, acest pacient va fi scutit n bun parte de simptomele sale Frecventa apneelor hipmce a sczut considerabil n
TULBURRI ALE SOMNULUI

urma acestui tratament Primele observaii privind sindromul de care sufer pacientul respectiv dateaz din 1955 (P Sieker si colab ) Aceast tulburare se caracterizeaz (H Guillemmault si colab , 1976) pnn
apariia n timpul nopii sau al zilei n somn a unor stopun respiratorii (peste 30 pe noapte cu o durat mai mare de 10 secunde), asociate sau nu cu obezitatea hipoventilatie alveolar fr sindrom respirator
obstructiv hipertensiune arterial pulmonar si/sau sistemic precum si somnolent diurn Unu pacieni prezint mai multe sute de stopuri respiratorii pe noapte ceea ce perturb organizarea ciclu lui veghesomn si determin consecine pe planul oxigenm sngelui si funcionm hemodinamice
Se disting dou tipuri de apnee
Apnee obstmctive La originea acestor apnee st o obstmctie a cilor respiratorii superioare Limba amigdalele sau farm gele blocheaz circulaia aerului n timpul somnului Apneea survine n expiraie iar
reluarea micm respiratorii are loc m inspiraie si l trezete pe cel care doarme Contrar apneelor centrale acest episod nu se nsoete cu o opnre a activitii muchi lor respiraton Uneon un fenomen de
valva autorizeaz slabe debite expiratorn n timpul apneei
Apnee centrale O disfunctie a sistemu lui nervos central care regleaz respiraia st la ongmea acestui tip de apnee Apneea survine, de asemenea, n poziia expiratone iar repriza, n inspiraie, se nsoete cu
o trezire din somn sau cu o serrutrezire Cile respiratorii superioare rmn deschise n penoada de apnee, pe cnd activitatea mus chilor mtercostali si a diafragmului este suspendat
n realitate, un anumit numr din aceste apnee centrale au o form mixt ele
debuteaz pnntr o apnee central, dar continu cu o nchidere a cilor respiratoni supenoare, cu reluarea micrilor toracice si/sau abdominale
Alturi de aceste forme tipice exist hipopnee definite ca o reducere cu 50% a debitului de aer cu diminuarea n paralel a micrilor musculare respiratorii
Uneori apneele hipmce au fost compa rate cu sindromul Pickwick de la numele personajului lui Ch Dickens In acest sindrom care adesea se asociaz cu apnee hipmce se observ la un subiect obez o
hipoventilatie alveolar cronic accese de somnolent diurn si pauze respiratorii
Apneelor somnului li se asociaz adesea obezitatea (mai puin frecventa in apneele centrale) hipertensiunea arterial si une ori o insuficient cardiaca Liberatorul hipmc va confirma diagnosticul Un test
iterativ al latentelor de adormire un exa men O R L si un bilan pulmonar vor com pleta examenul pacientului Trebuie notat c apnee rare si de scurta durat se observ si la subiectul normal precum si la
copil
Fiziopatologia acestor fenomene a provocat numeroase discuii Mai frecvent dect anomaliile anatomice o hipotome a cilor respiratorii superioare ar determina ngustarea lor sub efectul presiunii negative
create de inspiraie n apneele obstmctive
Mecanismele sunt mai puin clare n apneele centrale este incriminat o dis funciune a receptorilor metabolici perife nci sau centru din trunchiul cerebral PacienUi sunt uneon pe nedrept considerai ca
sufennd de insomnie psihofiziologic si tratai cu hipnotice sedative, care agraveaz apneele hipmce Ei pot fi considerai si ca narcoleptici atunci cnd adorm brusc n timpul zilei Laboratorul hipmc pune cu
uurin diagnosticul TULBURRI ALE SOMNULUI
Printre tratamentele apneelor hipmce obstructive, n afar de traheotomie, soluie extrem care aduce ameliorarea probabil cea mai important, exist diverse alte soluii chirurgicale sau mecanice (fixarea
limbii, corecie chirurgical O R L , aparat care permite meninerea unei presiuni pozitive pe cile respiratorii )
Dintre medicamentele utilizate n diver sele tipuri de apnee, notm antidepresorn care suprim somnul paradoxal (cum este protriptihna, antidepresor tnciclic utilizat frecvent n rile anglo saxone si
IMAO), permind calmarea acestor pacieni
Narcolepsie Marcat de accese de somn incoercibile, n circumstane neobinuite pentru somn, narcolepsia este fr ndoial cea mai cunoscut dintre tulburrile caracterizate prin hipersomnie Acest
sindrom a fost descris nc de la sfritul secolului al XIX lea (C Westphal, 1877, J B Gelmeau,1880) n afara acceselor de somn", subiectul se plnge de somnolent diurn si de treziri nocturne Aceti pci
enti Sufer si de anomalii caracteristice fazei REM a somnului cataplexie (pierdere brusc a tonusului muscular), paralizie hipnic (imposibilitatea de a se mica n momentul adormim sau al trezim), feno
mene hipnologice (iluzii sau halucinaii vizuale/auditive la adormire) Aceste trei fenomene asociate cu accesele de somn constituie tetrada caracteristic smdro mului, prezent la 10% dintre narcoleptici
Cataplexia s ar regsi n 75-95% din cataplexnle confirmate prin electroence falogram
Narcolepsia rmne un sindrom relativ rar (4-7 cazuri la 10 000 persoane din populaia general [W Dement si colab , 1972J) si se ntlnete n special la brbai ncepe de obicei n adolescent si nu dispare
spontan, chiar dac intensitatea sa poate scdea cu timpul Are un caracter
genetic, ceea ce a condus la studierea ei la animale (mai ales la cini, din 1974 la universitatea Stanford)
Accesele de somn care corespund unei treceri instantanee la faza REM (neprece dat de somnul lent), survin n perioade de minim stimulare (sarcin repetitiv, con ducerea automobilului), sau n cazul
tririi unor emoii (rs, furie, act sexual)
In laborator se constat o apariie rapid a somnului paradoxal (cel puin dou faze REM n cele 15 minute care urmeaz adormim) Somnul este fragmentat si mo dificat treziri frecvente, diminuarea
stadiilor 3 si 4 si augmentarea stadiului l
Tratamentul narcolepsiei, al crei meca msm rmne necunoscut, se bazeaz pe psihostimulente Au fost utilizate si sub stane amfetammice, ntre care metilfeml dat Acestea vizeaz ndeosebi accesele de
somn, dar par s aib o anumit eficacitate si asupra cataplexiei S a recurs si la antidepreson.tare suprim somnul REM

F
PARASOMNI1 Unele tulburri episodice frecvente la copil si care survin n cursul somnului (parasomnn) au fost descrise de mult, din cauza aspectului lor alarmant somnambulism, spaime nocturne si mai
ales comaruri Aceste tulburri pot fi observate n cursul stadiilor specifice somnului (comaruri pe parcursul fazei REM) Altele survin n timpul unei treziri pariale n perioada somnului lent profund
(somnambulism, enurezie)
Parasomnnle observate n faza somnului lent au anumite caracteristici sunt mai frecvente la biat dect la fat, survin, n general, n cele 2-3 ore de dup adormire, sunt adesea asociate cu alte parasomnii,
apar n familii care au antecedente parasommace, dispar adesea n cursul adolescenei, rareori sunt asociate cu tulburri psihopatologice sau epileptice
Pacientul se scoal noaptea, execut uneori cteva gesturi stereotipe, dup care ncepe s mearg, evitnd obiectele situate n cmpul su vizual Dac se trezete, nu nelege ce i s-a ntmplat Acest
comportament se produce ntr o stare de trezire parial, iar accidentele nu ar fi rare, contrar ideii rspndite care atribuie somnambulului puteri extra ordinare
Somnambulismul ncepe, n general, n copilrie Dac se manifest pentru prima dat la vrsta adult ar putea revela pre zenta unei patologii psihiatrice (Kales si colab , 1980) (- SOMNAMBULISM)
Epilepsia temporal trebuie eliminat episoadele de automatism survin n acest caz si n timpul zilei si exist anomalii temporale ale E E G , spre deosebire de somnambulism
Mecanismul fiziopatologic al somnam bulismului rmne necunoscut n labora torul hipnic se observ semne E E G de trezire pe parcursul stadiilor 3 si 4, nainte de apariia episodului de somnambulism
Fenomenul nu este asociat cu somnul paradoxal si nu poate fi considerat pur si simplu ca un echivalent motor al visului
Nici un tratament farmacologic nu este, de obicei, administrat acestor pacieni nainte de toate trebuie avut grij ca ei s doarm ntr un mediu care nu-i expune la accidente (ferestre nchise) G Huri (1977)
noteaz c o legtur n jurul pieptului care s nu-i permit insomniacului s se ndeprteze de pat poate fi o soluie practic, dar c somnambulul desface, n general, nodul Pentru cazurile severe au fost
preconizate doze mici de benzo-diazepine
Spaime nocturne Subiectul se trezete ntr-o stare de anxietate paroxistic n cursul pnmei treimi a nopii Accesul se asociaz cu semne neurovegetative (transTULBURARI ALE SOMNULUI

piraie, ritm respirator si puls accelerate) (- SPAIME NOCTURNE)

Prevalenta spaimelor nocturne ar fi de 1-4% la copiii n vrst de sub 12 am Sunt rare la adult Un tratament farmacologic nu este propus dect n cazurile severe benzo-diazepine n doze mici, care ar aciona
crescnd calitatea somnului n stadiul 2, n detrimentul stadiilor 3 si 4
Comaruri Subiectul se trezete n ge neral n a doua jumtate a nopii si rapor teaz un vis angoasant Faeton extenon favorizeaz comarurile stres, sevraj de anumite substane (alcool, psihostimulente sau
medicamente hipnotice) Tratamentul urmrete s atenueze factorii favonzanti
Alte parasomnii. Ele nu vor fi detaliate aici somnilocviul (vorbitul n somn) enurezia (urinatul n timpul somnului), bruxismul (scrsmrea dinilor n somn), micri ritmice la adormire La limita para
somniilor se situeaz epilepsia nocturn care pune probleme mai grave dect parasomnnle clasice, a crei evoluie este spontan favorabil si care adesea nu necesit nici un tratament farmacologic
Tulburrile de somn nu pot fi disociate de ansamblul vieii psihice n cursul som nului, de altfel, persist unele mecanisme ale vietn de relaie apropierea unei przi l trezete imediat pe animalul de prad
Dar dac cunoatem bine semnificaia numeroaselor comportamente care au loc n timpul strii de veghe, funciile som nului si ale visului rmn ipotetice Are somnul o funcie de restaurare" si de
protecie a funciilor superioare7 Somnul lent, care pare s apar la mamifere n acelai timp cu termoreglarea, joac el un rol n conservarea energiei 9 Permite visul o descrcare si o elaborare util de fenomene incontiente9 Numeroase date fur nizate de clinic si biologie vin s sprijine aceste ipoteze si ne-ar putea permite
585 TULBURRI DE IDENTITATE
trecerea de la o abordare nc preponderent Tulburri ak comp
descriptiv la o nelegere a mecanismelor si a modului de aciune al terapeuticilor n cazul tulburrilor de somn

iiluilingvisBlbl Benoit O (sous !a direction de) Phyvo logie du lommetl son exploralion fonctionnelk Masson Pans New York Barcelone Milan 1984 Kleitman N Sleep and Wakefulness University of Chicago Press Chicago 1963 Nahon J P HedfHim M L
hypnologie PUF Pans 1989 Webb W B Biolog,cal Rhythms Sleep and Performance l Wiley and Sous New York 1982

TULBURRI DE IDENTITATE
(engl Ego identity disorden) Tulburri ale contiinei de sine caracterizate prin deteriorarea sau chiar pierderea sentimentului de a Fi identic n timp" (K. Jaspers)
Tulburrile de* identitate fac parte din sindromul de depersonalizare* si se pot asocia cu pierderea sentimentelor de auto nomuj de spontaneitate si chiar de unitate a Eului (cu impresia de dedublare) De
scrise mai nti de P Janet, n legtur cu psihastenia, ele se asociaz, m general, cu o stare de anxietate si cu impresia de pier dere a contactului cu realul Cum scrie S Folhn,, depersonalizarea tematizeaz n
mod constant o anxietate profund care nu este altceva dect trirea ndoielii realitii de sine si a realitii ambiantei'
Aceste tulburri se ntlnesc n strile oniroide* si crepusculare*, ca si n formele de debut, pseudonevrotice, ale schizofreniei Se mai ntlnesc n unele expenente psiho disleptice (provocate de absorbia de
toxice, L S D , mescalm, extracte cana bice etc ), precednd uneori, sau nsoind, tulburri de percepie, halucmatoni

TULBURRI DE LIMBAJ (engl speech disorders, language disorders)

tk i ale comunicrii.
Unele tulburri de limbaj sunt de origine organic, cum este afazia, iar altele apar n cursul numeroaselor maladii mentale

Printre acestea din urm distingem 1) tulburri de limbaj oral care pot cpta aspectul de tulburri ale activitii de co mumcare (logoree, verbigeratie mutism) tulburri de realizare a limbajului (tulburri ale
debitului verbal blbial baraje bradifemie.tahifemie) si tulburri semn tice (schizofrenie de exemplu) 2) tulburri ale limbajului sens, adesea paralele cu cele de limbaj oral si care pot atinge aspectele
grafic si semantic, precum si viteza sen sului 3) tulburri de limbaj mtenor care apar n sindromul de automatism mental sub forma de repetiie a gndim, de impu nere si de comentare a actelor Ele se mani
festa la nivelul comportamentului bolnavului prin atitudini de ascultare a unor voci sau de conversaie cu ele prin micarea buze lor monologun si mimici expresive
La copil, noiunea de tulburare a hm bajului o acoper pe aceea de tulburri de articulare a cuvintelor (anomalii fixe n pronunarea anumitor foneme, de exemplu sigmatisme), de ntrziere a vorbim, caz n
care este vtmat organizarea nsi a secvenei fonetice (cuvntul reprodus nefimd dect o aproximare a pronunm corecte, prin inversiune, contaminare sau simplificare), de ntrzieri de limbaj, unde
este vorba de o ntrziere a organizm nsi a discursului suprapus si nu de tulburri fonetice (disfazie, audimutitate), n absenta deficitului intelectual patent sau a tulburm grave a personalitii (psihoze
infantile) La copil sunt frecvente,n plus, tulburrile de nvare a limbajului (dis lexie, disortografie), ca si blbial Tulbu rnle de limbaj sunt deosebit de grave (putnd merge pn la absena limbajului)
TULBURRI POST-PARTUM

n psihozele infantile, n care ele expnm de protecie matern si infantil (P M I)

profunda perturbare a investirilor obiectale Bibi Rondai J A Tmubles du langage diag noitic et r&ducation Mardaga Bruxelles 1982

TULBURRI POST-PARTUM (fr

din partea medicilor generahsti permit depistarea si tratarea acestor tulburri
Psihozele post partum apar si ele cel mai frecvent, n prima lun (1-2 cazuri la mia de luze) Cel mai adesea avem de a face cu dereglri ale dispoziiei, mai ales
psychopathologie du post partum) Tulbu- Iav'c tu u<-"-6""' ""* ""K"-> rari psihice care poisa apar la o femeie dePreswe DePresle Jre se "c^ f. . ,_______,._...
ipohondnac fie cen

adesea cu un delir fie

imediat dup ce a nscut

Tulburrile psihice post partum survin precoce dar au semnificaii diferite dup cum avem de a face cu un sindrom al zilei a treia (post partum blues) cu o depresie minor sau cu o psihoz
Post partum blues apare la aproximativ 50% dintre luze care se plng de obo seal si de tulburri de somn Ele au crize de plns si teama obsedant de a nu se pricepe s se ocupe de noul nscut Atn buit
bulversm hormonale de dup natere acest sindrom ar fi mai frecvent la primi parele care au prezentat tulburri emo tionale n cursul sarcinii Nu necesit tratament, tulburarea rezolvndu se n mod spontan
Pentru unu autori ar fi
trat pe sugar (n cazul melancoliei) Senti mentele de indemnitate de culpabilitate ideile legate de moarte fac de temut o trecere la actul suicidar si/sau la infanticid impunnd spitalizarea Accesele maniace
sunt frecvente, halucmatoni si delirante survemnd brusc Temele de influent de atotputernicie, erotomaniace si persecutorii sunt frecvente Uneon psihoza post partum se prezint ca o psihoz delirant acuta
predominant confuzional, care poate evo lua spre un episod maniac sau melancolic ActuJ obstretical poate precipita decom pensarea unei schizofrenii marcata de agitaie delirant, discordant sau o stare
net disociativ, cu nchidere m sine ostilitate dezinteres fat de copil 10-15%
indicele reactivitii emoionale deosebite dintre ps>1hozele puerperale evolueaz spre
necesare tinerei mame pentru a stabili reia o schizofrenie n aceste stri, unu autori
tia fuzional precoce cu sugarul Depresia subllmaz importanta respingem copilului
minor sau atipic post partum poate dificultile n reperajul generaiilor cu
debuta pnntr un sindrom de ziua a treia, lnversiunea mam-fiic, de exemplu im
care se prelungete
posibilitatea pentru mam de a se identifica
Tulburarea survine la femei foarte tinere Cu o imagine matern bun si existenta
sau, dimpotriv, care au depit 30 de am unor secrete de filiaie Ali autori insist
i care au trit dificulti familiale (des asupra bulversrilor endocnne prtin de prini, carene afective) sau
Tratamentul acestor psihoze puerperale
prezint antecedente psihiatrice ndeosebi necesit adesea spitahzare, n ncercarea de
atitudinea negativ pe parcursul sarcinii, meninere a legtum mam-copil, de
tensiunile n cadrul cuplului si cu anturajul, exemplu n uniti speciale, pentru a pre
precum si intoleranta la schimbrile veni reaciile de respingere a copilului
determinate de prezenta nou nscutului n datorate unei despriri lungi, care risc
viata mamei sunt faeton care favonzeaz s i confirme mamei sentimentul ei de a fi
aceste depresii Consultaiile precoce penculoas si incapabil de a se ocupa de
mam-copil, sprijinul din partea centrelor copilul ei Tratamentul neuroleptic este
587 TUTELA

adesea necesar pentru a calma anxietatea, agitaia si delirul Unii recomand sismo-terapia Susinerea psihologic si organizarea relaiei mam-copil sunt adesea necesare n decursul spitalizrii Riscul de
recidiv n cazul unei graviditi ulterioare necesit supraveghere permanent, pe ntregul parcurs al acesteia
TUTEL (engl tutelage) Msura de protecie pronunata faa de unii minori, ca i fa de persoane majore care, din cauza alterrii facultilor lor mintale, au nevoie s fie reprezentate n permanen n
actele vieii lor civile.
Tutela persoanelor majore, n forma sa actual, a fost instaurat prin legea din 3 ianuarie 1968, care reformeaz dreptul majorilor incapabili Unele persoane nu mai sunt n stare s si apere interesele, s
practice actele elementare ale vieii civile Este cazul multor bolnavi mintal; sau al unor persoane care prezint infirmiti corporaje, tulburri care mpiedic expn marea voinei sau discernmntul nainte de
legea din 1968, numai bolnavii care erau internai erau scutii de gestiunea patrimoniului lor pe toat durata spitalizm La externare, ei i recptau de ndat toate drepturile civile ncepnd cu legea din
1968, medicalul si juridicul sunt separate, astfel, de exemplu, un pacient tratat n ambulatoriu poate face obiectul unei tutele, pe cnd un altul, spitalizat psihiatric, i va pstra capacitatea juridic (puterea de
a-si exercita personal drepturile si obligaiile) Legea din 1968 enun pnn-cipiul general al nulitii actelor jundice n caz de insanitate a spiritului si instituie trei mn regimuri de protecie ocrotirea juridic,
curatela i tutela. Ocrotirea jun588

dic este o msur de urgent, pe cnd curatela este o msur n caz de incapacitate parial
Tutela este pronunat de judectorul de tutele, la nivelul tribunalului de instan, sesizat la cererea unuia dintre apropiaii bolnavului, judectorul se poate sesiza si din oficiu, pe baza avizului unui ter El
procedeaz n acest caz la instruirea afa ceru audierea celui interesat si a familiei, avizul medicului curant, certificat de la un specialist nscris pe lista procurorului Republicii Instituind tutela, sau prin
judecat ulterioar, judectorul poate enumera actele pe care persoana n cauz va avea capacitatea de a le face ea nsi, fie singur, fie cu asistenta tutorelui sau a persoanei care i tine locul Tutorele este
soul, un alt membru al familiei, o asociaie tutelar agreat sau prepusul stabili meniului de tratament (gerant de tutel") n tutelele complete este, de asemenea desemnat un tutore substitut si un consiliu de
familie Majorul aflat sub tutel i pierde capacitatea civil, drepturile civice si politice Toate actele sale posterioare judecii sunt nule de drept, actele anten oare sunt anulabile n anumite condiii Cstoria,
divorul, donaiile nu sunt posibile dect cu acordul consiliului de familie si cu avizul medicului curant Un recurs contra judecii care a instituit tutela sau refuzul tutelei sunt posibile n fata tribunalului de
mare instan
Tutela nceteaz o dat cu cauzele care au determinat o, pnntr o judecat de ridicare, dup aceleai formaliti prevzute pentru instituire n unele cazuri, judectorul poate pronuna o hotrre pnn care
instituie o curatela - CURATELA, OCROTIRE JURIDIC
AP ISPITOR (engl scapegoat) n psihologia grupurilor, persoana fcut responsabil de ctre grup de o dis-funcie a acestuia i care n ochii observatorului joaca rolul de informator sau de indicator al
acestor disfuncii.
Pentru terapeuii familiali, apul ispi tor are o funcie de neutralizare a unor forte antagoniste n interiorul farruUei, permind
n felul acesta meninerea homeostaziei sale apul ispitor poate fi recunoscut ca bolnav fiind n acest caz pacientul de semnat" poate, de asemenea, s nu fie re cunoscut ca atare, iar n acest caz trebuie
adesea s sacrifice o parte din el nsui n vederea ispim unei vini grupale, a crei ongme poate fi, de altfel, transgenera tional

u
UCIGA N SERIE (engi sena/JWfer) Subiect, n general solitar si psihopat, care comite o suit de asasinate, fr vreun motiv plauzibil si fr intenie crapuloas, atacnd victime ce adesea i sunt total
strine.
UITARE (engl forgetting) Imposibilitate provizorie sau definitiva de a reaccede n mod contient la o informaie dobndita sau la o experiena trita n trecutul imediat sau ndeprtat.
Este posibil ca acea informaie sau acea experien sa continue s produc mani festri comportamentale, fr ca subiectul sa fie contient de faptul c este vorba n acele cazuri de influenta trecutului su
Uitarea este adesea considerat, de cei care o triesc, drept un fel de patologie a memoriei Dac exist cazun n care uitarea este consecina patologic a unui traumatism care afecteaz nsui organul
memoriei, adic creierul, exist multe alte situaii n care uitarea nu este altceva dect o consecin a funcionrii memonei omului, n aceast calitate, putem considera c, departe de a fi o limitare, uitarea
normal constituie o necesitate Sistemele
inteligente artificiale nu uit, cu alte cu vinte nc nu sunt capabile s-si modifice n mod semnificativ cunotinele, n funcie de experiena despre lume acumulata Unu indivizi miracol, capabili s restituie
cantiti considerabile de informata care le au fost prezentate o singur dat se plng uneon, cum a notat A R Luna, care a studiat unul dintre aceste cazuri, de a nu se putea mpiedica s si aminteasc de o
pagin din cartea de telefon si de a face erori n cazul demonstraiilor lor, deoarece nu pot uita paginile de cifre pe care le au vzut recent Putem deci afirma, chiar daca m se ntmpla adesea s tunm si s
ful germ contra limitelor memoriei noastre c uitarea constituie o necesitate functio nal Vom distinge, totui,diferite categorii de situaii care pot face loc uitrii
UITAREA REPRESIV Amneziile psihopatologice au interesat, nc de la finele secolului al XlX-lea, oameni ca P Janet n Frana, S Freud n Austria, M Pnnce n Statele Unite Ele se manifest n special
ca o uitare defensiv, pnn care pacientul fuge de amintirea contient a unui eveni ment traumatizant din trecut este ceea ce
se petrece ndeosebi n amneziile isterice studiate de Janet, n unele comportamente de fug n cursul crora subiecii adopt incontient o nou identitate i uneori o nou viat, n cazurile de dedublare a
personalitii, ilustrate de cartea lui R L Stevenson Doctor Jekyll anii Mister Hyde (1886) si de filmul pe aceast tem, sau n cazurile de refulare observate si teoretizate de Freud n toate aceste situaii
subiecii exercit n mod incontient o reprimare a unei categorii de amintiri dure roase, ceea ce le permite s le evite Au fost fcute tentative de a simula n mod expen mental,n laborator, fenomene de acest
tip din nefericire si independent de problemele deontologice puse n mod necesar de ase menea experimente simularea rmne departe de realitate aa nct putem spune c, n starea actual a cunotinelor,
stu dierea acestor fenomene de reprimare rmne de domeniul clinic si interpretativ
UITAREA PROVOCAT Aceasta are loc n urma unui soc, a unui traumatism, a unui accident cerebral, a unei tumori sau intervenii neurochirurgicale n aceste cazuri exist vtmare direct a suportului
material al memoriei, adic a creierului Cercetarea amneziilor organice a fcut loc unei fructuoase colaborri ntre neurologii, neurochirurgii si psihologii care caut s construiasc modele ale memonei
normale Ba chiar s a dezvoltat o disciplin la interfaa acestor domenii neuropsihologia Exploatarea sistematic, n studierea amne zulor, a cazului de disocieri duble dintre diferitele funcii ale memoriei
(accesibih-tate-dispombihtate, memorie pe termen scurt-memone pe termen lung, memone episodic-memone semantic, memone verbal-memone eidetic |imagistic], memone imphcit-memone
explicit) a
UITARE

permis dezvoltarea i/sau forarea de modele ale memonei construite pe baza performantelor obinute de subiecii normali" Independent de importanta acordat n aceste difente modele proceselor de
codare si/sau de recuperare n ncercarea de a explica diferitele sindroame amnezice, noi rezultate au pus n evident c nu este att de simplu de a nelege fenomenul uitm ntr adevr, s a putut demonstra
c dac, n unele sarcini de memorare care cer o participare contient a subiecilor, ca n cazurile de reactualizare sau de recunoas tere, pacienii pot avea o performant nul sau foarte slab,n schimb,n
alte sarcini, n care contiina nu este implicat, corn portamentul lor s fie influenat de infor maii pe care ei nu le pot nici reactualiza si nici recunoate S a putut astfel observa c pacienii suferinzi de
prosopagnozie adic incapabili de a recunoate fetele, ntr o prob n care trebuiau s selecioneze fotografii ale unor persoane din anturajul lor, manifestau o reacie galvanic a pielii (reacie
electrodermal) n cazul n care li se prezenta una dintre acestea aadar informaia stocat poate s nu mai fie accesibil cnd se utilizeaz anumite sar cini care implic o reamintire contient dar s fie nc
disponibil atunci cnd se utilizeaz teste mai puin constrngtoare pentru subieci Aceste rezultate au justificat recent o distincie ntre memoria explicit si memona implicit
UITAREA REGRESIV Performantele memonei scad o dat cu naintarea n vrst fie c este vorba de date nou nv ae, de evocarea de nume de persoane totui cunoscute sau de evenimente din trecutul
recent, numeroase persoane trec pnn exponenta negativ a acestor sincope mnezice Aceste tulburri, evident, sunt
561 UITARE

foarte diferite de acelea artate mai sus, chiar dac sunt datorate degenerm progresive a esuturilor cerebrale consecutive naintm n vrst Cu toate acestea, date fiind creterea rapid a speranei de viat,
progresele medianei, voina persoanelor n vrst de a continua s aib responsabiliti sociale, efectele negative provocate de senescent sunt azi puternic resimite, iat de ce n ultimii ani au aprut
numeroase lucrri consacrate slbim capacitilor cognitive din cauza mbtrnirii
Chiar dac nu putem decela cu precizie suporturile organice asociate cu vrsta, exist cel puin similariti de suprafa ntre deficitele mnezice ale persoanelor n vrst si sindroamele amnezice ale
pacienilor cu leziuni cerebrale Cercetrile experimentale ntreprinse de civa am pe aceast tem sugereaz c dac memoria pe termen scurt se schimb relativ puin, n schimb, sarcinile care cer o atenie
distn butiv (ascultare dihotic.de exemplu) sau cele care cer o mare ncrctur mental (memorie de lucru) sunt mult mai afectate de mbtrnire, ceea ce pare s indice o reducere global a resurselor
cognitive n general, persoanele n vrst dispun de capaciti de codare si de recuperare a informaiei mai puin performante Bine neles, aceasta depinde si de ocupaiile subiecilor, de activitile cognitive
pe care ei continu sau nu s le exerseze Nu exist, totui, metod miracol
UITAREA BANAL ncepnd cu primele cercetri ale lui H Ebbmghaus refe ntoare la memone, psihologia a ncercat s propun diferite teorii ale uitm Dou dintre cele mai cunoscute sunt urmtoarele
Teoria urmei mnezice n pnma teone se vorbete despre declinul spontan al urmelor sau de limitarea capacitii memoriei
pe termen scurt, care este responsabil de uitare altfel spus, dac, dintr-o cauz oare care, informaia coninut n memoria pe termen scurt nu poate fi ntreinut pnn repetiie mental, de exemplu, sau nu
poate fi transferat n memoria pe termen lung urma mnezic va slbi si va disprea n acest caz subiectul trebuie s mobilizeze diverse strategii de repetiie, de organizare de transfer, dac vrea ca
informaia pre zentat s fie reinut
Teoria interferenei Conform teoriei interferenei, nu exist mai multe dispo zitive de stocare ceea ce determin uitarea se refer n acelai timp la caracteristicile de construcie ale materialului si la
constrngerile temporale care prezideaz activitile succesive ale omului Pe cnd n teona declinului timpul care trece ne ocupat cu o utilizare a informaiei stocate este acela care determin slbirea si apoi
dispariia respectivei informaii, n cazul teoriei interferenei tocmai caracterul succesiv al activitilor mai mult sau mai puin similare efectuate de ctre subiect este responsabil de uitare Aceste efecte, de
altfel, pot fi bidirecionale,n dou sensuri diferite pe de o parte, o sarcin pe cale de a se derula poate afecta ceea ce se va petrece mai trziu (interferenproactiv) o sarcin care se deruleaz la ora actual
poate avea incidente asupra urmei mnezice a ceea ce s a petrecut anterior (interferen retroactiv), pe de alt parte, aceste efecte pot fi inhibitoare, n msura n care slbesc amintirile, sau pot fi
facilitatoare, ca n cazurile de antrenament i de transferuri pozitive
Bftl.. Spear, N E , L evolution des souvemrs oubli et memoire, MEDSI Pans, 1980, Tiber ghien, G , Lecocq, P Rappel et reconnajssance
UNITATE PENTRU BOLNAVII DIFICILI

emodage el recheKhe en mtmoire, Presses Umversitaires de Lille, Lille, 1983

UMOARE (eng mood) Stare timica fundamental care domina viaa afectiva i reaciile unui individ.
Dac limbajul popular vorbete mai ales de bun sau red dispoziie pentru a descrie o stare a afectivitii si caracterului, psihiatru, pe urmele lui J P Falret (1852), au rezervat termenul umoare pentru a defini
o tonalitate timica de baz care poate fi perturbat fie n sensul euforiei, al ex pansivittii si excitaiei, n strile maniace, fie n sensul unei diminuri al unei retroactium si al unei depresii, n strile
depresive sau melancolice Aceasta este a reutiliza, scond o definitiv din semnifi catnle sale umorale (lichide organice), vechea concepie hipocratic a tempera mentului ca rezultat al celor patru mari
umori ale corpului sngele limfa, bila galben si bila neagr (atrabila) Tocmai excesul acesteia din urm se consider c provoac melancolia"
Ch Lorry, n cea de a doua jumtate a secolului al XVlII-lea, Ph Pmel si E Esquirol, la nceputul secolului al XIX lea, sunt cei care au putut degaja explicaia patogemei tulburrilor mentale, n special a
melancoliei, de aceast tradiie umoral hipocratic mai mult dect bimilenar Ei le-au permis astfel lui Falret si lui Baillarger s reutilizeze termenul, dndu-i semnificaia sa actual, departe de orice
conotatie umoral
UNIPOLAR (engl mo/iopo/ar) Sinonim al termenului monopolar.
UNITATE PENTRU BOLNAVII DIFICILI (engl unit for difficult pati-ents) Serviciu de psihiatrie cu destinaie
interregionala, implantat ntr-un centru spitalicesc specializat, care primete pe unii bolnavi periculoi.
Aceste uniti asigur spitalizarea pacienilor care prezint pericol pentru ceilali, aa nct tratamentul, supravegherea si msurile de securitate nu pot fi realizate ntr o alt structur
Pnmul serviciu de securitate n spitalele psihiatrice a fost creat n 1910, la Villejuif Actualmente, purtnd noua denumire dat n 1986 exist pe ntreg teritoriul francez patru uniti pentru bolnavii dificili n
afara celei deja menionate, celelalte sunt situate la Sarregueinine, Cadillac si Montfavet
Circulara din 5 iunie 1950 a recomandat crearea acestor servicii interdepartamentale pentru a primi bolnavi din categoria 3, categoriile fund definite dup cum urmeaz
- categoria l bolnavi agitai care per turb serviciile,
- categoria 2 dezechilibrai antisociali greu de suportat de ceilali bolnavi,
- categoria 3 dezechilibrai antisociali de extrem gravitate, n general medico le gali, care pot prezenta reacii criminale premeditate si complotiste
De fapt, aceste servicii nu ar trebui s primeasc dect bolnavi din primele dou categorii, cei din a treia corespunznd prea puin domeniului psihiatric Dup decizia din 14 octombrie 1986, subiecii spitah
zabih n aceste uniti sunt cei care prezint pentru semeni un asemenea pericol nct necesit protocoale terapeutice adaptate intensive si msuri de securitate deosebite"
Aceeai decizie instituie o Comisie de urmrire medical, compus din trei psihi atn din spitale si dintr-un medic inspector departamental al Sntii Aceast comisie

U,

URECHIA

are sarcina de a aviza meninerea si ieirea persoanelor spitalizate din imitate Numai pacienii cu plasament din oficiu pot fi admii ntr o asemenea structur De ndat ce cauzele transferului lor au ncetat,
ei sunt trimii la serviciul de origine
Unitile pentru bolnavii dificili se disting de serviciile obinuite si prin arhitectura lor care \i?eaz s prentmpine evadrile (mijloace de tip carceral ziduri santun de protecie grilaje) si complotulile (mici
uni tai pavilionare) Pacienii n proporie de 50% provin din serviciile obinuite 25% din servic'ile medico psihologice regionale ale nchisorilor iar 25% prmtr o aplicare a articolului 6 J din Codul peml
(delmc venti recunoscui iresponsabili din cauza unei stan de dementa in momentul aciunii)
URECHIA (Constantin) Doctor n medicina si chirurgie si neuropsihiatru romn (1883-1955). Dup absolvirea Facultii de medicin din Bucureti a fcut stagii de speci iii/are la clinica neuropsihiatnc
din Breslau (profesorul A'ois Abheimer) si la clinica omonima din Berlin (prot Karl Bonhoefter) n 1909 era ef de laborator la ospiciul Mrcuta n 1910 asistent la Clinica psihiatric din Bucureti iar din
1913 ef de lucrri la aceeai clinic Mai tr/iu, cum singur spune a devenit .profesor de Clinic psihi atnc si nsrcinat cu lectium de endo crinologie la Facultatea de medicin din Cluj" Din 1946 a fost
profesor la catedra de psihiatrie a Facultii de medicin din Bucureti A colaborat la prestigioase periodice de specialitate ( l'Encephale", Archives de Neurologie ', Revue Neuro logique" etc) Activitatea
sa tiinific nsumeaz peste 500 de studii si comunicri C I Urechia este, de asemenea, n
colaborare cu S Mihalescu si Retezeanu, principalul autor al unui valoros Tratat de pdtologie neuromintal (Cluj, 750 p ) Nu a ocolit psihanaliza, redactnd unele studii de inspiraie freudian (Psihanaliza
si crampa scriitorului Psihanaliza unui caz de spiritism Psihanaliza si orientarea profesional) Contribuii relevante ntre altele, n studierea psihozelor tabetice psihozelor reacionate psihozei postopera
torn si sindroamelor peduncular si cere belos O meniune aparte impune lucrarea Maladii mfectioase si tulburri nenro psihice Patogenie Clinic Tratament (1949), elaborat n colaborare cu Al
Retezeanu
ntreaga oper tiinific a lui C l Urechia se axeaz pe relaii organic funda mental somatic-psihic A fost membru al unor societi de neurologie si psihiatrie din Frni Fhetia Belgia Membni titular al
Academiei de Medicin din Romnia

URGENT PSIHIATRIC (engl

psvchiatric emcrgency) Situaie periculoasa si critica n care un bolnav mintal trebuie luat sub tratament ct mai rapid posibil de ctre o echipa psihiatrica specializata.
Este necesar s se evalueze de la bun nceput gradul de urgent si sa se stabi leasc un diagnostic, pentru ca interventia s fie att bine determinat ct si rapid si eficace Urgenta poate tine fie de gravitatea
strii morbide a pacientului, fie de situaia cntic n care acesta din urm se gsete n mediul su (interaciunile cu cei apropiai) n primul caz avem de a face cu o urgenta nosologic" Intervenia va putea
fi soli citat din cauza agitaiei bolnavului, cu sau fr agresivitate fat de anturaj, exteriori zare de idei delirante, de stan depresive, cu idei sau veritabile tentative de sinucidere

f
Dup o statistic a infirmeriei psihiatrice a prefecturii de politie din Pans (J F Reverzy, 1978), diagnosticele pentru 3 000 de persoane internate de urgent sunt
-alcoolism 35% cu psihoz acut alcoolic (7 3%) si decompensare psihi atnc n cursul beiei (28,2%),
- schizofrenie 16 8% -psihopatie 123%
- delir cronic 9 2%
- acces delirant 7%
- acces maniac 4 6%
- tulburri nevrotice 3%
- demente tardive 2,3%
- tulburri psihoorganice, 2,7% Strile depresive cu tentative de smuci
dere nu apar n aceast statistic, deoarece bolnavii suicidan au fost spitalizai direct n servicii medico chirurgicale de urgent, n special de reanimare
Pe lng acest aspect nosografic al cazunlor de urgent psihiatrica, exist si un alt aspect, situational, n care starea de criz este legat de un ntreg context sociofamihal n aceste cazuri va fi nainte de toate
necesara dedramatizarea situaiei, ndeprtarea publicului, izolarea provizorie a pacientului ntr un centru de ajutorare n caz de cnz
n unele cazuri serviciul de urgent poate lua forma unei spitalizri la dorm ciliu (M Woodbury) Intervenia echipei specializate se organizeaz n acest caz chiar la domiciliul bolnavului, n aa fel c
spitalizarea ntr o instituie psihiatric poate fi adesea evitat sau cel puin ntrziat, dac ea se dovedete n cele din urm necesar
Bibi Caroh F Masse G es situations d'urgence en pt>ychiatne Dom Pans 1985 Gnvois.H Urgences psychiatngues Masson
UZAQER RECREATIV

U DESCHIS (engl open door) Politica de liberalizare n spitalele psihiatrice, aplicata ncepnd din 1950, care conduce la lsarea deschisa a uilor, bolnavii fiind liberi sa circule n interiorul
si n exteriorul stabilimentului.
Britanicul J Bell ar fi cel care a mtro dus cel dinti n 1948 aceast practici n instituiile psihiatrice, mprtit de toi partizanii comunitii terapeutice Desigur c utilizarea neurolepticelor ncepnd din
1953 a facilitat aceast practic nelipsii totui de dificulti att pentru person ilul psihiatric, ct si pentru pacieni (la acetia
recrudescent a sinuciderilor) , Ua descni s de altfel, nu a suprimat, cum s a sperat n mod cam naiv la nceput, cronici? irea maladiei mentale Dar cu aceast oca/ie s a putut verifica justeea proverbului
chine zesc ,Usa cea mai bine nchis este iceea pe care ntotdeauna o poi lsa deschii [La Bucureti, aceasta politica a fost apli cat, de exemplu, de dr Constantin Gorgos n cadrul serv iciului de psihiatrie
al Poli clinicii universitare Titan nou L G |

UZAGER RECREATIV (engl re

creational drug usager) Persoana care utilizeaz drogurile n mod ocazional, far efecte nocive pentru ea nsi, anturaj sau societate.
Noiunea de uzaj recreativ de droguri s a impus, n cursul anilor '70, din cauza rspndim unei practici care depete de departe cadrul toxicomanilor Noiunea aceasta se refer n pnmul rnd la utilizarea
convivial, ocazional, la studeni sau gru pun de adolesceni, a unor droguri uoare, n special cannabis, dar si a altor substane zise psihedehce Caracterul excepional al toxicomaniilor autentice provocate
de UZAQER RECREATIV
aceste droguri, pe cnd utilizarea lor este extrem de rspndit, rmne un argument senos n favoarea legalizm unor substane interzise Dar exist si un uzaj recreativ sau ocazionai al drogurilor dure"
(heroin, cocain ) Una auton (T Szasz, N Zuiberg, Peele etc ) scot de aici argumente pentru a denuna rigiditatea legilor si politicilor de sntate public n materie de toxicomanie mpotriva acestor
concepii sunt mvo cate mai multe argumente
- riscul escaladei, al trecem de la un drog uor la unul mai dur, ajungnd la toxicomanie, majoritatea autorilor consi der c trebuie s se renune la aceast noiune care corespunde n clinic pur si simplu
angajm ntr o conduit marginal, indiferent de modalitile iniiale,
- riscurile sociale imprevizibile ale unui uzaj foarte rspndit, daunele alcoolului sunt evidente si depesc costurile datorate
tulburrilor alcoolicilor inveterai, de ase menea, tabagismul reprezint o form de flagel social, fr a fi trit ca o toxico mame,
- acest concept h se pare periculos mai ales acelora care susin c abstinenta absolut este singurul tratament posibil al oncrei toxicomanii, a te ncrede n posibilitatea unui uzaj recreativ, ocazional,
controlat, ar putea dute la recidivarea a o mulime de abstineni nruind aceast dogm

Este adevrat c toxicomanii nu consti tine dect o mic fraciune,, patologica a uzagenlor de droguri n acelai timp uzajul de psihotrope n societate depete net strictele lor indicaii psihiatrice sau
medicale Medicamentele sunt din ce n ce mai utilizate, din raiuni de confort Uzagerul recreativ de droguri ilicite este caricatura unei societi n cutarea medi camentului miracol sau a pilulei fericirii

V
VAGABOND (engl tramp amer bum) Persoana fr domiciliu i fr venituri regulate, care triete din expediente i din cerit.
Vagabonzii formeaz, mai ales n marile orae, o populaie marginal n care se pot gsi psihopai si chiar indivizi cu boli mintale grave Dezinstitutionalizarea psihi atric a determinat n marile metropole
occidentale, ca New York, o adevrat vagabondizare a numeroi schizofrenici care nu au reuit s se integreze n viata socioprofesional normal
VAGINISM (engl vagj/in/nus) Tulburare care se manifest prin contracii involuntare i spasmodice ale prii inferioare a vaginului.
Aceste spasme se pot produce chiar dac acest organ este intact si stau la originea unei dureri care stingherete considerabil acuplarea Vagmismul poate exista n absenta unor tulburri de origine psiho
logic, dar adesea este legat de acestea -* DlSPAREUNIE
VERBALISM (engl verbalism) Utilizare de elemente ale limbajului, fr adevrata nelegere a sensului lor.
Verbalismul a fost studiat n repro ducerea de ctre copiii mici a cuvintelor auzite, fie n scopul de a se pune n evi dent aspectele sociale ale dobndim limbajului (ceea ce subliniaz importanta ecolahei,
care ar precede imitaia real), fie ca mrturie a unei gndiri amorfe ' sau dezorganizate
Psiholingvistica si cercetrile psiholo gice au artat c sensul nu este supraadu gat la calitile fizice ale sunetelor vorbim, ci este dimensiune intrinsec a acesteia nainte chiar de a accede la limbaj, gn
guntul sugarului conine o semantic ipe tele si onomatopeele sunt sistematic repetate n situaii precise De exemplu, un copil n vrst de 9-10 luni pronun papa' la apariia hranei
S a putut demonstra c comportamentul ecoic" (adic faptul c un copil mic repet ca un ecou cuvinte ale limbii vorbite n jurul su, fr a nelege sau fr a tine seama de semnificaia lor), comportament
care, dup B F Skmner, ar fi motorul dezvoltm limbajului, nu se prezint cu o frecvent suficient spre a explica schimbrile att de rapide pe care le semnaleaz observaiile
597 VERBK3ERA1E
Se admite azi c un copil poate ncepe s utilizeze o form lingvistic, dndu-i un sens nainte de a fi capabil s neleag ceea ce ea semnific" (Slobm, 1973) Distingerea a dou codim succesive un cod
restrns" sau centripet si un cod difuz" sau elaborat si decentrat, care permite o extensie semantic, reflect n parte aceast idee Cu toate acestea, accesul la cel de al doilea cod ar fi mai mult sau mai
puin facil, dup apartenena social
Termenul de verbalism se utilizeaz si pentru a descrie prolixitatea adesea oon fabulatone a unor debili si psihotici
VERBIGERATIE (engl verbigeration) Grava alterare a expresiei verbale caracterizata de o niruire automat de cuvinte sau de fraze dezlnate, cu totul incoerente, cum se ntmpl mai ales n
dementele ajunse la un stadiu avansat al evoluiei lor.
Numita altdat catafazie', aceast deteriorare a limbajului se poate ntlni si n schizofrenie si chiar n delirurile cronice Ar fi, susine P Guiraud, litania decla matone" descris de Ph Chashn la unu
catatonici
VERIFICARE (engl checkwg beha vioun Activitate prin care o persoan se asigur, n legtur cu un lucru pe care 1-a fcut, c acesta este n conformitate cu un alt lucru, confruntndu-1 cu
ceea ce i poate servi drept prob.
Atunci cnd ele sunt repetate de mai multe ori, fr ca repetiia s se justifice, verificrile sunt comportamente compul-sive, fie ele manifeste sau pur mentale ntocmai ca riturile obsesionale, ele fac parte
din simptomatologia tulburrilor obsesional-compulsive Ca si acestea, se efectueaz ntr-un climat de anxietate
intens Verificatorul triete ntr-o permanent ndoial aceea de a fi uitat ceva, de a nu fi fcut bine ceea ce avusese de fcut Se teme, de asemenea, ca alii s nu se fi fcut vinovai de omisiuni sau erori ale
cror consecine ar putea fi grave, simtindu-se responsabili ue acestea Cu toate acestea, ei nu ar putea ntotdeauna s precizeze natura evenimentelor catastrofale care s-ar petrece n lipsa verificm Cnd se
multiplic, verificrile devin , verificri ale verificm", ceea ce nseamn o consi derabil nsip de timp Uneor verificrile se nlnuie ntr o ordine imuabil si se erijeaz n veritabile ritualuri obsesionale
VESANIE (engl vesania) Rtcire, dereglare a spiritului.
Acest vechi termen a fost treptat nlocuit ncepnd din 1850 cu acela de psihoza" A fost utilizat mai ales de W Cullen, apoi de Ph Pmel si elevii si n descrierea ordinului vesannlor" sau , al rtcirilor de
spint nefebrile" (' Nosographie philosophique 1798) Erau nglobate aici ipohondria melancolia, mania si isteria Dar din 1799 Pmel retrgea de aici ipohondria si isteria (clasificat la afeciunile
spasmodice") dnd a sa clasificare cvasidefinitiv a vesannlor, aa cum o vom regsi n cele dou ediii succesive ale Trite medico philosophique sur l'aliendtion mentale (1800 si 1809) melancolie sau
delir refe ntor la un singur obiect, manie funoas, dar fr delir, mame cu delir general, de ment* sau abolire a gndirii si, n sfrit, idiotism* sau obliterare a facultilor m telectuale sau afective (natural
sau dobndit) Este cunoscut c aceast clasificare a fost modificat de elevii si, E Esquirol, care, pornind de la melancolie, a creat grupul monomaniilor*, si E Georget.care a fcut din idiousmul dobndit
stupiditatea,

f
viitoarea confuzie mental primitiv descns dePh Chashn
Pn la sfritul secolului al XlX-lea au fost calificate cu adjectivul vesamce" unele stri de deteriorare psihic sau de azilism* care apar n perioada tardiv a evoluiei psihozelor cronice, numite ne nuanat
demente vesamce
VICARIANT (engl v^anauon) Capacitate a unei zone a sistemului nervos central de a-i asuma, parial sau total, o funcie n mod obinuit asigurat de o zon adiacent care a suferit o leziune. Aceast
posibilitate de supleant repre zmt o condiie favorabil dezvoltm unei anumite restaurri funcionale
VICTIMOLOGIE (engl victimology) Studiu al personalitii victimelor unor delicte sau crime, a statutului lor psihosocial i relaiilor lor afective cu agresorii.
Aceast ramur a criminologiei a aprut la nceputul anilor 50 dup apariia crtn lui H von Hentig (The Criminal and his Victim, 1958) care, pentru prima oar studia rolul victimelor n cnminogenez Pn
la acea dat nu se avusese n vedere dect aspectul pasiv si ghinionist al acestui rol O dat cu H von Hentig, R Mendelsohn si A El Fattah se vor descrie predispo zitnle victimogene Victima latent este
aceea asupra creia apas un potenial de victimitate, caracterizat prin trei seni de factori primii, de ordin fizic, n care re gsim o vrst care se ndeprteaz de media grupului (persoane n vrst sau,
dimpotriv, foarte tinere), particulariti morfologice sau fizice (handicap senzori motor, gigantism sau nanism, urenie, boal cronic), faeton psihologici de tipul mediocritii intelectuale, carene n jude
VIDEOTERAP1E

cat, naivitate sau mentalitate frust, hipoculturat", n sfrit, faeton sociali ca diferena de cultur, apartenena la un grup minoritar n societate (imigrani, nou venii n mediul citadin membri ai unei
religii sau etici marginale) sau la o clas socio economica extrema (bogat sau dimpotn v, foarte srac) Victima este, de asemenea predispus la purtarea unei porecle ridicole si la exercitarea de ctre
prini a unei profesii discreditate
S a ncercat individualizarea unei viei me nnscute cu o personalitate in special nevrotica, cu caracteristici masochiste si un obinuit comportament de eec, precum si individualizarea unui criminal victima
susceptibil s devin rnd pe rnd sau simultan criminal si victim Aceti subieci a cror structura nevrotic este de tip sado masochist au adesea un puternic sentiment incontient de culpabilitate si vor tri
o mare uurare daca i vor putea ra porta culpabilitatea la un eveniment real De altfel, nu l putem separa pe agresor de victima sa atunci cnd studiem comporta mentele de persecuie Exista intre acestea
dou un ntreg complex de reacii sime tnce, complementare si repetitive, care formeaz un veritabil ansamblu victimo gen indivizibil (J Boule)
VIDEOTERAPIE (engl \ideo-therapy) Orice tehnic psihoterapeutic n care are loc utilizarea mijloacelor audiovizuale de nregistrare video.
O dat cu progresele realizate n fabn carea de material video (camesLoape tot mai uoare si uor de folosit, reproducere imediat a nregistrrilor), aceast tehnic a invadat puin cte puin instituiile psihi
atnce Pe cnd la nceput mijloacele video nu erau utilizate dect pentru nregistrarea convorbinlor si examenelor bolnavilor VK3IUTATE
spre a le prezenta studenilor n scop didactic, n prezent este instrumentul privilegiat n numeroase psihoterapu individuale si familiale
Trebuie s distingem dou abordri tera peutice diferite n una din ele n centrul aciunii terapeutice se gsete imaginea pacientului Este cazul metodei, larg rspn dit n Statele Unite, a lui M M Berger, n
care se ncearc n mod special confnm tarea autoscopic dintre subiect si imaginea sa,utihzndu se Ia maximum posibilitile camescopuku (schimbarea de unghi si de plan oprire asupra imaginii, ncetinire
etc ) Cealalt abordare video este doar o tehnic de controlare a procesului terapeutic, ca n terapiile familiale*, unde ea nlocuiete, n general, oglinda unitransparent n spatele creia sttea observatorul
Ea permite o rentoarcere (engl feedback) n contextele terapeutice cele mai diverse
n Frana G Bleandonu a preconizat astfel de nregistrri n cursul curelor de inspiraie psihanalitic El a pus la punct ndeosebi tehnici originale de videocon fruntare, fotovideostopie, videopsiclip si
videodram(1986) J P Thenot, n schimb a insistat asupra necesitii de a reduce la minimum partea tehnic si de a se evita orice manipulare de imagini care ar fi prejudiciabil integritii imagina corpu
lui" Camera fix si deschis unui cmp larg, fr operator n spatele ei, trebuie doar s nregistreze n acelai timp imaginea pacientului sau a grupului de pacieni (videodram) si pe aceea a terapeutului
care, ntr un fel, ocup o poziie ter, neutr Ea i permite astfel pacientului s exprime ce resimte nu numai fat de reprezentarea sa, ci si fat de psihoterapeut, prin prisma prezentei mediatizante a
mijloacelor video" (1989) Chiar dac valonzeaz prea mult conflictele narcisice
600

si investirile imaginii de sine, aceast nou tehnic a adus realmentre o dimensiune nou n numeroase psihoterapu, fie ele de inspiraie psihanalitic sau de inspiraie comportamentalist
Bibi Bleandonu G La video en therapie ESF Pans 1986, Thenot J P Vitothenpie L image qui fait renaftre fid Greco Pans 1989

VIGILITATE (engl v,g,lance) Stare de veghe care este consecina, pe plan comportamental, a diferitelor niveluri de activitate cerebrala si care i permite subiectului sa fie pregtit la orice stimul ce are
pentru viaa sa cotidiana o importana deosebita.
H Head este acela care, n 1923 a intro dus n neurologie noiunea de vigihtate El presupunea c putem defini diferite stri de funcionare nervoas fiecare dintre ele avnd o anumita valoare adaptativa pe
pla nul comportamentului Potrivit concepiei lui Head, vigilitatea se refer n acelai timp la starea funcional a sistemului nervos si la nivelul de eficacitate compor tamental care i corespunde Trebuie
aadar, s vorbim mai degrab de niveluri de vigihtate Nivelului de vigihtate cel mai cobort i corespunde somnul profund iar nivelului celui mai ridicat i corespunde o stare de excitaie extrem Trecerea
de la un nivel de vigihtate la un nivel superior necesit o activare nervoas
Noiunea de vigihtate se raporteaz la eficienta fiziologic general a sistemului nervos (B Cardu) Dup descoperirea funciilor formaiei reticulate ascendente de ctre H W Magoun si G Moruzzi si
formularea de ctre D O Hebb a teoriei activrii, aceast eficient se poate repre zenta prin descrcri optimale n reelele neuronice ale ntregului cortex cerebral,
VK3IUTATE

care astfel sunt n permanent activate", n special n strile de veghe si de alert Contrar unui obicei frecvent n psihologie, nu trebuie s confundm noiunea de vigihtate cu aceea de atenie Un comportament atent cere, ntr o situaie dat, un anumit nivel de vigihtate pentm ca per formanta s fie optim, un nivel inferior sau superior ar determina o performant mai puin bun
TESTELE FIZIOLOGICE SI SUBIEC TIVE Mai multe instrumente sunt utilizate pentru aprecierea nivelului de vigihtate al unui subiect la un moment dat n afara recoltm de indici fiziologici ca
activitatea electroencefalografic, tonusul muscular, activitatea vegetativ (reacie electro dermal, ritm cardiac etc) cercettorii folosesc din plin testul iterativ de adormire si chestionarul de autoestimare a
vigihttn Testul interativ de adormire const n a propune unui subiect s adoarm n diferite momente din cursul zilei o latent scurt de apariie a stadiului l al somnului este indicatorul unei propensiuni de
a dormi si deci al unui nivel sczut de vigihtate Ct privete chestionarul de autoestimare a vigihttn, au fost elaborate dou forme Stanford Sleepmess Scale, n care subiec tul i estimeaz nivelul de
somnolent pe o scal cu 7 puncte (de la foarte treaz la aproape adormit), si scala Thayer, care cuprinde 19 adjective despre care subiectul trebuie s spun dac ele corespund mai mult sau mai puin stni
sale (pentru fiecare adjectiv, ca !,activ, somnolent, treaz, linitit, obosit ", sunt propuse patru niveluri) si care, dup cotare, d un nivel subiectiv de vigihtate
TESTELE PSIHOLOGICE Psihologa utilizeaz n experimentare mai multe
teste de vigihtate care, contrar demersului psihofiziologilor, suprapun noiunile de atenie si de vigihtate
- Testul ptratelor tip R Zazzo Este un test de recunoatere care evalueaz atenia selectiv si, de asemenea, timpul de reac ie Formele care trebuie recunoscute sunt nite ptrate ornate cu o linie n
perimetrul lor exterior, fie perpendicular pe mijlocul uneia din cele patru laturi, fie n pre lungirea diagonalelor care ajung la cele patru unghiuri Sarcina const n a apsa ct mai repede posibil fie pe
clapa, da" fie pe clapa ,nu" de ndat ce este identificat semnul aprut pe ecran pe care un nou semn l nlocuiete imediat dup rspuns
- Testul clasamentelor de cifre Este un test de raionament numeric care estimeaz vigilitatea si concentrarea intelectual El const n a clasifica n ordine crescnd serale de cifre prezentate pe ecran ntr o
ordine aleatoare
- Testu/ Bdtman Este un test care exploreaz atenia si timpul de reacie ntr o sarcin care pune n joc lateralizarea Este vorba de un om care se prezint cu un drapel rou ntr o mn si cu un drapel
albastru n cealalt mn Trebuie precizat n ce mn tine drapelul de aceeai culoare cu soclul pe care este plasat (soclu care va fi albastru sau rou) Omul de pe soclu este prezentat fie cu capul n sus, din
fat sau din spate, fie cu capul n jos, din fat sau din spate
- Testul petelor sonore Este un test care estimeaz fora mental, explornd n acelai timp atenia, memona vizual si memona auditiv, n situaia de suprancrcare informaional Testul const n a repera
ntr-o populaie de n mici pete rectangulare, de dimensiuni si culori variabile, care apar una cte una n diverse locuri ale ecranului, unde ele se menin
601 VIOL

(realiznd o suprancrcare progresiv de informaie), pe acelea care au fost precedate de un semnal compus dmtr un numr variabil de sunete scurte Pacientul trebuie s rspund pe claviatur la dou
ntrebri culoarea petei si numrul de sunete al semnalului
TULBURRILE DE VIGILITATE Tulburrile de vigilitate apar n momentul adormim si n timpul somnului precum si sub efectul a numeroase droguri si medi camente psihotrope Ele sunt, de asemenea
consecina a multiple leziuni ale creierului n special traumatisme ale trunchiului cerebral Se vor distinge astfel stan de confuzie* de obtuzie, de obnubilare de beie de sincopa si de com* putnd merge de
la coma vigila la coma cea mai profunda cu totala absenta de reactivitate Bibi Coblentz A VigiUnce and Pertormance in Mtomazed Sysfems Kluver Dordrecht Boston London 1989 Davies D Parasuri mah
R The P<,ychology of V/u/ante Aca demic Press London New York Paris 1980 Matkie R R Vigilance Theory Operaional Performante and Physiological Correlatet, Plenum Press New York London 1977
VIOL (engl rpe) Atentat sexual grav care se caracterizeaz printr-un act de penetraie genital (indiferent de natur) comis asupra persoanei semenului prin violen, constrngere sau prin surprindere.
Cu excepia violurilor de rzboi sau a riturilor socioreligioase, acest atentat se supune, n general, acelorai tabuun ca si actul sexual, adic se desfoar ntr un loc discret, ascuns, retras, scpnd mrturiilor
neutre Aceasta face uneon dificil califi carea faptei si judecarea violatorului, care n Frana este de resortul articolului 332 al
602
Codului penal, sanciunile prevzute fund deosebit de severe Mrturia victimei care singur poate da actului sexual consu mat n cursul atentatului adevrata sa dimensiune de violent si de neconsimt
mnt a fost adesea contestat, n special de ctre aprare aa nct un psihiatru expert poate fi desemnat pentru a preciza credibilitatea a ceea ce, aadar este att reclamatie cat si mrturie Se ajunge astfel
la ceea ce unu consider real mente scandalos ca victima uneori grav ocat s aduc probe si s sufere exa mene si interogatorii minuioase si suspi cioase, ca in cazul unei puneri sub acuzaie De unde
cererea de suprimare a acestei expertize de credibilitate cerere susinuta de muli feminist! si psihologi ceea ce nu rezolva problema reclamatnlor nejustificate si a posibilelor consecine de temut asupra celui
care ar fi n mod fals denunat (G Benoit G Bardet Giraudon 1983)
Violul poate fi comis de un subiect nor mal Destul de adesea, ns personalitatea violatorilor este caracterizata de o imaturi ae afectiv si cultural (P Scherrer) Actul lor este n acest caz un rspuns agresiv
la o frustrare real sau imaginara pe un fond de viat afectivo sexual de osebit de srac si/sau dominat de numeroase interdicii familiale si infantile Uneon violatorul este un dezechilibrat, un psihopat, un
epileptic, un alcoolic sau un veritabil psihotic Violul se poate asocia in acest caz cu omuciderea El poate rmne izolat n istoria pacientului sau, dimpotriv se poate reproduce ntr o manier repei tiv,
asociindu-se uneon cu ritualuri (n registrul sadomasochist, de exemplu) sau cptnd un aspect stereotip
Unele violuri sunt colective, adesea s vrsite de bande de adolesceni neorgam zate, sub form de grupn ocazionale

(P Parrot si M Gueneau, Le bandes d'adolescents, 1959) Este o grav pro blem de delincvent social, a crei prevenire rmne dificil
Numai recent s a artat preocupare pentru victimele violului, al cror ecou psihoafectiv poate fi dramatic Unul din pnmele studii este acela al lui M Amir (1967) care pune accentul pe interaciunile dintre
autor si victim ntr o perspectiv victimologic si care demoleaz o sene de prejudeci prea favorabile violatorilor Cartea lui S Brownmiller (1975) arat consecinele grave ale violului pe plan men tal si
sexual depresii reactionale anxioase nevroze traumatice inhibiie frigiditate si dispareumi sunt frecvente n urma acestor atentate Acestea pot fi deosebit de grave pentru adolesceni n special dac violul se
asociaz cu incestul provocnd nevroze sau chiar psihoze la vrsta adult (D Jehu 1988) -> VlCTIMOLOGIE Bibi Benoit G Bardet Giraudon C Le viol Masson Paris 1983 Brownmiller S Agannt our Will
Men Women and Rpe Simon and Schuster New York 1975 Jehu D Beyond Sexual Ambus Therapy with Women who were Childhood Victims Wiley Chichester and New York 1988 Parrot P Gueneau M Le
bandes dado/ecen(i PUF Pans 1959 Parrot A Bechhoter I Acquamtance Rpe The hidden Cnme Wiley Interscience Chichester 1991
VINDECARE PSIHIC (engl psyctuc recovery) Revenire a unui subiect atins de o afeciune mental la o stare de bun sntate psihic.
Spre deosebire de maladia somatic, a crei vindecare este, n general, reprezen tat de suprimarea rului si ntoarcerea la integntatea organismului (restitutio ad mtegrum), vindecarea psihic apare mai
degrab ca un nou stadiu n evoluia psiho
VIOLENTA
afectiv a subiectului Iar n aceast calitate maladia sa a putut juca un rol pozitiv n ceea ce este uneon un veritabil progres al personalitii sale n alte cazun, mai puin favorabile, va fi vorba doar de o
remisiune sau de o stabilizare, lsnd n calitate de sechel un deficit mental funcional si un handicap
VIOLENT (engl violence) For brutal pe care o fiin o impune unor semeni, putnd merge pn la constrngerea exercitat prin intimidare sau teroare.
Este reprezentat si de toate conduitele agresive pe care un subiect mai puternic din punct de vedere fizic sau moral le impune unuia mai slab tratamente con damnabile (copii maltratai) brutalizan ale
soului (femei btute) sau chiar aciuni criminale care pot merge pn la viol si la omor Prin extensiune comportamentele violente se vor regsi si n domeniul delincventei* ca si n acela al penculozi tatu*
Se tie ca orice bolnav mintal sus ceptibil de a deveni violent va fi considerat periculos si c violenta sa manifesta sau (cel mai adesea) potenial va servi n general de argument pentru justificarea internrii
sale
S a putut afirma, de asemenea n spe cial n cadrul curentului antipsihiatnc din anii '60, c instituiile si ndeosebi spitalul psihiatric exercit o violent, o con strngere terorist asupra bolnavilor Pentru F
Basagha, ca si pentru D Cooper sau R Laing, azilul este una din insti Cutiile violentei" pe care s a ntemeiat societatea occidental Relaia terapeutic nsi nu acioneaz ea de fapt ca o nou
violent, ca o relaie politic orientat spre integrare, din moment ce psihiatrul delegat al societii are VIS IN STARE DE VEGHE
mandat s-i trateze pe bolnavi prin acte terapeutice a cror singur semnificaie este de a i ajuta s se adapteze la condiia lor de obiecte ale violentei 9" (F Basagha)
Violenta se poate manifesta la bolnavii mintali mai ales n situaiile de criz De acord cu A Gorceix, putem distinge o violent elementar si o violent remaniat
Prima este legat de stri de destruc turare confuzionale si tratamentul ei poate asculta de cteva reguli prescripie mono sau pauciterapeutic urmrind cel mai adesea alegerea sedaivului iniial prescris n
urgent si care este de obicei diaze pamul, neurolepticele sau meprobamatul modificarea facndu se n mod secundar si progresiv n serviciul crizei Vor trebui, de asemenea, compensate situaiile frecvente
de lips meprobamat la alcoolici, clona zepam sau clonidin la toxicomani
n violenta remaniat locul sedativelor este mai delicat, iar deznodmntul crizei rmne n pnmul plan al conduitei Aceasta necesit o serioas analiz a plngerilor pacientului, n special a relaiilor sale cu
anturajul, a crui intolerant sau agresivitate sunt destul de adesea inductori ai crizei

VIS N STARE DE VEGHE (engl

wakwg dream) Stare de reverie n care nivelul de vigilitate este cobort, dar starea de contiin rmne intacta.
Acest termen a fost utilizat, n 1925, de ctre L Daudet, ntr-o vreme cnd n Frana cptau amploare cercetrile asupra imagenei mentale, fie ntr-un scop de explorare psihologic (A Bmet), fie deja n
scopul terapeutic de introspecie provocat (P Janet)
n 1945, Visul n stare de veghe dirijat al lui R Desoille se prezint ca o metod de psihoterapie inspirat mai degrab din
604
cercetrile pavloviene asupra activitii nervoase superioare dect de analizele freudiene ale visului Derularea curei pre comzate de Desoille const, ntr o prim faz, n aezarea pe spate si descrierea, cu
afectele care le sunt asociate, a imaginilor si scenelor care se prezint n mod spontan Gratie materialului furnizat de aceasta reverie, terapeutul poate, mai trziu, sa provoace reprezentarea de noi situaii
pentru a observa reaciile afective ale subiectului" Desoille descrie n aceasta cur un proces de eliberare de angoasa care se manifest att pe plan fiziologic ct si psihologic
Visul n stare de veghe dirijat care se refer la concepiile lui I P Pavlov asupra psihopatologiei, nu face apel la o relaie transferential Cu toate acestea, n prezent o versiune mai puin directiv a acestei
metode este uneori utilizat la nceput de cur psihanalitic, spre a provoca o stare foarte similar atenia flotant preconizata de S Freud la nceput de tratament R Fretigny si A Virel au propus botezarea cu
termenul de omroterapie metodele care fac apel la imagena mental, indiferent de faptul c terapia este efectuat ntr o perspectiv psihanalitic sau nu

VOIAJ PATOLOGIC (fr voyage

pathologique) Deplasare a unei persoane fr scop obiectiv si fr alt cauz dect psihopatologic.
Voiajul patologic constituie simptomul inaugural sau evolutiv al unei patologii neuropsihiatnce El se deosebete de fugile reactionale sau dehctuoase (chiar dac aceste elemente pot s-i fie incluse), ca si de
rtciri (unde dominant este o dimen siune confuzional)
La ongmea voiajelor patologice se pot afla totui anumite stan psihoorgaruce (cu

f
confuzie si amnezie), epilepsie cu automatism zis eupraxic", traumatisme craniene, ingerare de toxice, leziuni organice Gsim, de asemenea, stan anxioase si nevrotice (ndeosebi starea crepuscular
isteric)
Cel mai adesea, ns, avem de a face cu o stare morbid psihotic, maniac sau melancolic (cu risc de suicid), cu psihoze delirante mai ales (dac este vorba de a fugi de persecutori, de a ntlni obiectul
iubim erotomamace, de a asculta de o intuiie sau de o halucinaie, aceste voiaje sunt legate de trirea delirant care le susine) n sfrit, cu voiaje ale unor schizofrenici, care par mai de neneles, ascultnd
de o logic obscur, impre vizibil
Voiajele de adolesceni (, drumeia ) trebuie resituate n contextul lor familial si cultural si nu tnmit deci n mod necesar la o personalitate patologic
VOIERISM (engl voyeurism) Anomalie a comportamentului caracterizat prin cutarea plcerii sexuale n privitul i spionatul persoanelor care se dezbrac, se dedau la activiti sexuale sau i
satisfac nevoile fiziologice (miciune, defecaie), cutare cel mai adesea
Anomalia aceasta face parte din para fii n Unu voiensti i obin plcerea doar din privit, care rmne pentru ei singura activitate sexual Altn vor ajunge la orgasm masturbndu-se n timp ce spioneaz
Pentru ca diagnosticul de voiensm s se confirme, este necesar ca impulsiile sexuale si fantasmele excitatoni s aib loc n mod repetitiv, timp de peste sase luni (DSM-III R)
VOLIIUNE (engl volition) Orice activitate a omului n care voina sa
VRAJrTORlE

joaca un rol determinant i, prin extensie, orke conduit n care subiectul i propune un plan i, pentru a-1 realiza, angajeaz resurse ale cunoaterii i energie (J. Sutter).
Spre deosebire de comportamentele m stinctive si automate, actul voluntar presu pune preexistenta unei idei, a unei reflecii, a unei angajri Am avea deci de a face n primul rnd cu conceperea unui proiect
apoi cu deliberarea interioar (pentm a alege aciunea cea mai bun si mai adap tata la scopul urmrit) cu decizia si, n sfrit, cu executarea aciunii care rmne pn la capt sub controlul contiinei
Aceast schem trebuie totui amendat de prezenta anumitor determinisme, n special incontiente si sociale, crora subiectul nu poate pretinde c le scap, liberul arbitru' nefiind uneori dect o iluzie Dar
aceasta nu face ca angajamentul si actul voluntar al subiectului s nu si poat pstra veri tblia autenticitate Tulburrile de voin se vor manifesta n nevroze, n special n cele obsesionale sau psihastemce,
sub form de abulie*, de inhibiie, de pierdere a ntregii spontaneiti n depresia melancolic ele pot merge pn la stupoare* n unele schizofrenii deosebit de grave aceste tul burn capt forma
negativismului* si a pragmatismului*, conducndu l pe bolnav la clinofilie*, iar uneori la o stare de total delsare -> PSIHASTENIE
VRJITORIE (engl mtchcrdft) Practic magic ru intenionat, care se vrea independent de legile naturii i contrar acestora i care, prin mijloace i ritualuri codificate, pune n funciune
anumite mecanisme n relaiile inter-subiective.
605 VRJITORIE

Definiiile si raporturile dintre aceste dou mari entiti, magia si vrjitoria, sunt variabile de la un autor la altul
Vrjitoria este cel mai adesea prezentat drept una din ramurile magiei, confun dndu se n acest caz cu magia neagr (sau roie sngeroas) si opunndu se magiei albe, benefice Magia asociat cu religia
este teurgid sau taumaturgi^ aceea care face apel la forele rului este goetid
Magia iar mai trziu ocultismul, se vrea o tiin secret, ezoteric, rezervat unei elite n cutarea unui limbaj, o tiin a unei utilizri specifice a numerelor si semnelor adesea ilicit deoarece ascult de
legile sale si nu de legile sociale si nu este accesibil dect dup o perioad de iniiere Ea tine de o tiin a sacrului si de o ucenicie pe cnd vrjitoria n lumea occidentali este n general, definit ca o form
frust si popular a magiei cel mai adesea feminina Puternic prin tiina privind misterele ea n opune aciunii socul k ura si \omta de a distruge palierelor de strbtut ea le opune saltul si accesul direct la
lumea de dincolo
MAREA PERIOAD A PROCESELOR VRJITORIEI O epidemie de vrjitorie a devastat un mare numr de ri europene n secolele al XVI lea si al XVII lea, fcnd un numr de mori greu de evaluat
(cteva zeci de mu)

Cauzele acestui flagel au fost multiple si rmn controversate Mizeria, ciuma si foametea, ponderea crescnd a ereziilor (montanistu friorii franciscani, pauiici enu si mai ales catani, adepii lui Valdo si
albinistn) care au pus sub semnul ntrebm Biserica, dogma si moravurile sale, foarte dureroasa separare a Bisericii si a statului sunt parametrii obiectivi care trebuie luai n seam n paralel, de o manier
mai
606
discret, dar mai profund, secusa mtelec tual pe care au reprezentat-o textele iui Anstotel si lucrrile lui Averroes, dez voltarea unei adevrate teologii ncepnd din secolul al XIII lea, o culpabilitate m
siv de a fi delimitat puterile lui Dumnezeu si respectiv, ale Diavolului, pentru a se autoriza manipularea legilor naturii, au contribuit din plin la instituirea unei vie time ispitoare Acuzaii sunt mai ntot
deauna femei, de obicei n vrst si izolate n satele lor Lucrarea Le mdrteau de-, sor c/ercs (Malleus Maleficarum '), adevrat rechizitoriu mpotriva femeii-vrjitoare redactat de doi dominicani, J Sprenger
si H Institons, a pus n 1487 bazele unui sistem de gndire teoretic si de represiune penala
Pn atunci Biserica se inuse mai mult in rezerv chiar dac lansase cteva avertis mente (concilnle de la Angyre, canonul 42 m 506 Vrjitorii sunt excomunicai' si canonul 14, n 578 conciliul de la Paris,
m 829 fraza cheie att de citat Pe vrji toare s n o lai s triasc" [Exodul, XXII 18] Linia general era de a reduce la iluzoriu ceea ce inea de vrjitorie proba cea mai evident a acestei distanri pru
dente se gsete n textul canonului Episcopi (spre anul 900), n care Biserica respinge ca fiind nscociri credine pe care mai trziu le va relua pe seama sa Exist femei malefice care,nchmndu-se
Satanei, cred c noaptea clresc anumite animale [ |, traversnd ri si mri la poruncile Dianei | |, o mulime nenumrat de oameni cred c acestea sunt adevrate si, revenind la erorile pgnilor, cred c
exist o putere divin diferit de Dumnezeu cel unic" Bula lui Inocentul al XHI-lea (1484) afirm c aceast putere are un nume, Diavolul, si c vrjitoarea este mna sa Unu istorici (C Gumzburg) au fcut
VRJITORIE

cercetri pentru a descurca iele acestui scul complex al unei integrri dificile de zei pgni, de demoni diveri si de ritualuri nelinititoare, ntr-o doctrin care predic distrugerea lor Violenta represiunii este
pe msura acestei moteniri, ale crei rdcini multiple i trag sevele att din bacanale, din faloforn (cultul falusului), ct si de la magii caldeem si traci Iar dac Diana este citat, ea este intersanjabil cu
Irodiada sau cu Hecate Satana protejeaz acest trecut care i ipartine, neofennd n acest caz dect un cap de tiat (referire la istoria ucidem lui loan Boteztorul not L G ] Inchiziia este responsabil de
crimele de erezie de dup 1233 Ea va fi repede nlocuita de o procedur civil, mult mai distrugtoare (secolul al XIV lea), n afar de Spania Apogeul arderilor pe rug se situeaz ntre 1560 si 1720
Victimele, al cror numitor comun este adesea o uoar dev lant n raport cu normahtatea ere ditate ncrcat, anomalie fizic, margi nahtate , au de suferit suplicii ale cror descrieri clare si fcute cu
rceala arat scopul judectorilor mrturisirea st n centrul procedurii, ea singur decide si condamn
O lectur atent a textelor, aa cum a fcut o R Muchembled, arat c violenta populaiei fat de vrjitoare si aceea a clasei intelectuale urmeaz parcursuri foarte diferite nainte de a se ntlni n condam
nare de o parte, sortii, descntecul, spaima n raport cu bunurile materiale, de alta, un sistem de proiecie pe fond teologic For mularea lui E Delcambre Conceptul de magie medieval, n Lorena, apare mai
puin ca o emanaie a gndim populare, ct ca o expresie a unui ansamblu de idei concepute de teologi si de junsti si impuse de ei vulgului" se ntlnete cu teza lui R Alleau, care claseaz vrjitoria
medieval
nu n istoria, magiei, ci n aceea a religiilor Desigur, i se reproeaz vrjitoarei amestecul n toate procesele de zmislire si reproducere, fie c e vorba de mpiedicarea raportului sexual, de ablaiunea si
confis carea membrului genital masculin, de uciderea noului nscut (vrjitoare si moa sunt legate ntre ele) de perturbarea natu ni, dar vina sa cea mai mare este respin gerea lui Dumnezeu Trebuia creat o
superputere de origine uman pentru distrugere si, prin aceasta de separare radi cal a omenescului de sacru respectndu l ns pe Dumnezeu Epoca Luminilor se construiete pe asasinatul de comar De
codarea negativului dogmei este adesea facil cuvntul comuniunii, evident n acest ansamblu bogat si extraordinar care este sabatul vrjitoarelor permite centrali zarea unor ritualuri venite din vremi
ndeprtate
Abundenta de vrjitoare de metamor foze, de iluzii diabolice dovedete o cutare de legi fixe imuabile si comprehen sibile si, deci, necesitatea de a l aboli pe fctorul de tulburri Diavolul n mod
paradoxal, teologia mrturisete astfel legtura sa cu tiina
PERIOADA PROCESELOR N RAPORT CU PSIHIATRIA Jonciunea nu se poate face dect studiind si crizele de posedare care aveau loc n acea vreme J Wier medic al ducelui de Cleves, autor al crtn
De prestigiu ddemonum (1579), a fost foarte adesea prezentat drept printele psihiatriei moderne Teza sa privete separarea otrvitoarelor de vrjitoare, apoi considerarea acestora din urm drept bolnave
melancolice cu care Diavolul nu are ce face J Bodin se opune lui Wier (Refiitation des idees de J Wier), afirmnd c este necuviincios s fie judecate lucruri
607 VULNERABILITATE

supranaturale dup legile naturale si c este de notorietate public faptul c Diavolul se servete de melancolie ca de un teren de aciune
Aceast confruntare juridic si medical asupra fenomenului religios este pentru noi fecund Vom afirma, n termeni moderni, c trupul hbidinal nu se suprapune peste corpul fizic
Melancolia i va schimba fata si nu mele si va deveni isterie, pnntr o meta morfoz care rmne de clarificat
DOMENIUL PSIHOLOGIC Termenul vrjitorie rmne de neles ca incarnare n fctorul de farmece , care acioneaz dezinvolt, gratie apelului la forele supra naturale Dac magicianul uzeaz de
,tehnici de captare a forelor simbolice (F Laplantme), vrjitorul pare a se ridica, ntr o lupt deschis, contra oricrei ratio nalitti, analoag cu lupta sa social sau religioas Tehnicile, fie c tui de imitaie
say de contagiune, lund cuvntul drept lucru, partea drept ntreg, manevrnd n mod paradoxal imaginile, cuvintele, obiectele, au o valoare cu att mai mare cu ct deturneaz mediaticul, pentru a crea prin
incomprehensibil o sugestie total
Bibi Cohn N Demonollne et wnellem ju Moye/i Age Payot Pans 19X2 Delcambre E Le concept de sorcellene C N R S Nancy
1949, Instilons H .Sprenger i , Le mneau des wrueret. Pion, Pans, 1973, Mandrou, R Magistrats et sorciers en France au XVII-e siecle. Pion, Paris, 1968, Muchembled, R La creiere au village, Gallimard,
Paris 1979
VULNERABILITATE (engl vulnera bihty) n alcoologfe, grad de sensibilitate la efectele buturilor alcoolice.
Vulnerabilitatea la alcool variaz consi derabil de la un subiect la altul n funcie de numeroi factori genetici si circum stantiah Femeile, la egalitate ponderal si de consum sunt mai vulnerabile dect
brbaii Vulnerabilitatea la acelai subiect variaz n cursul vietn foarte marcat n copilrie, ea diminueaz la \arsta adult spre a creste din nou la btrnee
Vulnerabilitatea variaz n raport cu condiiile fizice (frigul, oboseala, malnutn tia, stomacul gol o fac s sporeasc, aa cum se ntmpl si n cazul traumatismelor craniene epilepsiei, gastrectomiei etc ) n
raport cu condiiile psihice (factorii emoionali puternici [bucurie sau tristee) anxietatea, tulburrile nevrotice sau psiho tice o fac s creasc,) n raport cu condiiile sociale (presiuni colective cu ocazia
beiilor rituale sau, invers, solitudinea si clandesti nitatea pot fi factori de cretere a vulnera bilittn)

W
WATZLAWICZ (Paul) Filosof i psiho terapeut austriac (Viena, 1922).
Doctor n filosofic al universitii din Veneia, dobndete ulterior o formaie psihanalitic si psihoterapeutic Este an gajat n 1962 la Mental Research Institute din Palo Alto, n California A devenit celebru
prin publicarea a numeroase lucrri referitoare la comunicarea uman normal si patologic, la relaiile patologice, tera puie familiale nonpsihanalitice Cartea sa cea mai cunoscut n Frana a fost tradus cu
titlul Une logique de U commumcation, 1967, trad fr 1972)
WECHSLER (David) Psiholog american de origine romn (Lespezi, Romnia, 1896 - New York, 1981).
A fost director al spitalului psihiatric Bellevue din New York, ntre anii 1932 si 1967 Contribuia sa teoretic esenial a fost marcat de respingerea concepiei ideale despre inteligent, n favoarea unei
concepii statistice Inteligena zis normal" este definit de el ca valoarea central a unei curbe statistice (Laplace- Gauss), format din vrfuri de puncte obinute de membni unui grup de persoane de o
vrst
determinat, cu ocazia administrrii unei serii de teste de nivel (sau scdlS)
A publicat una din cele mai importante baterii de teste Wechsler-Bellevue Intelh gence Scale (1939), din care a extras alte scale, ndeosebi Wechsler Scale for Children (1949), apoi Wechsler Adult
Intelligence Scale (1955) A sens, de aseme nea, The Range of Human Capacities (1955)
WERNICKE (Cari) Neuropsihiatru german (Tarnowitz, Silezia, 1848 -Thuringer Wald, 1905).
A dat numele su unui tip de afazie La sfritul studiilor sale de medicin, la Breslau, si a celor de neuropsihiatne, efectuate la Viena, n serviciul condus de Th Meynert, si-a susinut remarcabila tez Das
aphdsische Symptomen Complex (Complexul simptomatic dl afaziei), unde descrie forma afazic senzorial (datorat unei vtmri a receptrii limbajului), care i va purta numele Numit apoi profesor de
neuropsihiatne la Breslau, va descrie o polioencefalopatie carential, de origine alcoolic adesea, care de asemenea va purta numele su, asociat cu acela al unui
600 WINNICOTT
oftalmolog honez, A Gayet (1833-1904) La alcoolici el individualizeaz, de ase menea, o halucinoz a butorilor", caracterizat de halucinaii auditive la un subiect nonconfuz Convins de organo geneza
integral a maladiilor mintale, va apra un organicism fr lacune n cele trei volume ale Tratatului de psihidtne aprut n 1894, dm care extrase au fost traduse n limba francez si publicate n Revue de
psychologie climque Este realmente un exemplu al acelui organomecamcism anatomolocalizator n psihiatrie' pe care cu atta virulent l va critica H Ey, patru zeci de ani mai trziu
WINNICOTT (Donald Woods) Pediatru i psihanalist britanic (Plymouth, 1896 - Londra, 1971).
A lucrat timp de patruzeci de ani ncepnd din 1923, la Paddigton Green Children s Hospital ca medic pediatru su punndu se analizei personale n anii '30 A devenit n 1935 membru al Societii britanice
de psihanaliz, al crei preedinte a fost ntre 1956-1959 si 1965-1968
A sens Through Pdedidtrics to Psycho Analysis (1957, trad fr , cu adugare de articole ulterioare, 1969, De ld pediatrie d ld psychdnalyse), The Child dnd trie Family (1957 trad fr , 1971, L 'enfant et sa
fdmille), The Child and the Outside World (1957, trad fr , \912,L'enfdntetlemonde exteneur), The Mdturationdl Processes dnd the Fdcilitating Environment (1965, trad fr , 1970, Processus de maturdtion
chez l 'enfant), Playwg and Redlity (1971, trad fr \915,Jeuetrealite l'espacepotenial), Therdpeutic Consultations m Child Psyc/]/afry(1971, trad fr , 1972, La Con-sultation therapeutique et l'enfant) si
Frdgment of an Analysis (trad fr , 1975, Fragment d'une analyse)
610
Interesul lui Wmmcott pentru convulsia utilizat ca tratament (electrosocun), pe care el o abordeaz n Bntish Medical Journal, este mai puin cunoscut n 1947 a publicao conferin pe care o inuse n fata
seciei medicale a Bntish Psycho logical Society El fusese foarte reticent, s-ar putea spune c se mpotrivea la aceste tratamente Obieciile sale erau c, pe de o parte, n ar fi acceptat s i se aplice lui nsui
un astfel de tratament care, n psihi atne, atrage medici fr o formaie conve nabil, c duneaz spiritului tiinific medical si c poate fi utilizat n tratamentul depresiei, care adesea afecteaz oameni de
mare valoare Numeroasele sale intervenii n Bntish MedicdlJonnul n 1943, 1944, 1945 si 1947, i argumentau poziia, care era a unui psihanalist care dorea s aduc o contribuie nou n psihiatrie
n studiul a ceea ce psihanaliza poate aduce la clasificare el se sprijin mult pe opera lui S Freud relaia pacientului cu realitatea, simptom, etiologic n conse cint, pentru el anamnez deriv din materialul
dat la iveal n cursul psiho terapiei Tulburrile psihonevrotice, n centrul crora se gsesc teama de castrare si complexul lui Oedip, se nscriu n acest caz n ceea ce el numete la Freud, ipoteza structural
a personalitii" Concepte ca acelea de Eu, Sine si cenzur, Supraeu calitate si cantitate a proceselor ideea de regresiune n puncte de fixaie sunt evocate de el, precum si ceea ce numete organi zarea
defenselor unei naturi patologice Vorbete de asemenea, de ideea de depen dent, de slbiciunea si fora Eului, de posibilitile de a desene cazurile limit si tulburrile de caracter n ceea ce privete
psihozele, se refer n primul rnd la S Ferenczi,apoilaM Klein
Preocupare pentru adaptarea specific a tehnicii psihanalitice Eul sugarului,
WINNK50TT
dependent de un suport al Eului, adaptarea furnizat de mam sau de figura matern h permit s dezvolte procesul interesant de absorbie a elementelor ngrijirilor materne, ceea ce, de asemenea, n articolul
su asupra distorsiunii Eului n funcie de adevratul sau falsul seif, va studia ca mam care este suficient de bun si ca mam care nu este suficient de bun Ideea interesant dezvoltat de el, pe care ne o
arat ca fund o parte foarte important a teoriei sale, este c adevratul seif nu devine adevratul seif dect dac este consecina unei reuite repetate a rspun surilor mamei, fie la gestul spontan al sugarului
fie la halucinaia sa senzorial, ceea ce se poate numi realizare simbolic, dup o expresie specific el a doamnei Sechehaye Dup el, gestul sau halucinaia fund fcute reale, urmeaz de aici
capacitatea de a utiliza un simbol, ntocmai ca o consecin a celor petrecute Astfel, copilul se poate bucura de capa citatea sa de iluzie el a putut crede c realitatea exterioar se comport magic si ntr-un
mod care nu contraria omnipotenta sa la care, prin urmare, poate s renune Se poate juca, poate imagina Este prima posibilitate se constituie bazele formaiei simbolice Dac, ns, ntre obiectul matern
parial si sugar, acel ceva, activitate sau senzaie separ n loc de a lega, formaia simbolic este blocat Aceast a doua posibilitate duce la un tablou clinic care prezint o instabilitate general si diverse
tulburri, ntre care acelea ale nutriiei, se instaleaz un seif i ah, care se supune din necesitate exigentelor mediului, specialitatea sa fiind supunerea si imitaia Se poate ca prin imitaie s existe o viat
personal, se poate ca micuul s joace un rol, acela al adevratului seif, cum ar fi fcut-o dac acesta ar fi existat Aadar,
falsul seif este o defens, defens la lipsa de identificare a mamei cu sugarul Adevratul se/feste spune Wmmcott strns legat de ideea procesului primar, el este pur si simplu proces pnmar El ne mai
spune c adevratul seif apare de ndat ce exist o oarecare organizare mental a individului, organizare care nu este cu mult mai mult dect suma vieii senzorial mo torn Drept urmare, vor fi posibile
rupturi n existenta acestui adevrat seif expe nente reactionale ale falsului seif, vor fi, de asemenea, posibile ndoielile cu privire la seif, crora Wmmcott le d important la copil Falsul se//"va face, de
asemenea, posibile compromisurile n conduita social Aceste compromisuri vor fi privite critic de ctre adolescent Noiunea de fals seif are consecine importante n practica psihanalitic analiz
interminabil deoa rece travaliul se face pornind de la falsul se/f si cu ocazia lum de contact cu ade vratul seif al pacientului, dependenta extrem care determin anturajul s l ngrijeasc pe acel pacient l
pune pe psihanalist n situaia de a funciona ca fals seif Dac, dimpotriv, practicianul nte lege imediat ceea ce este necesar, are loc retragerea, meninerea se/f-ului, regresi unea Psihanalistul menine
(engl , holds) si joac un rol ntr-o relaie n care pacientul este regresat si dependent Cu ct psihanalistul accept mai mult aceast regresiune si i face fat, cu att este mai puin probabil ca pacientul s
recurg la o maladie cu aspect regresiv

Agression este termenul folosit de Wmmcott pentru studierea a ceea ce noi numim agresivitate Ceva se petrece n individ, neantrennd n mod obligatoriu schimbri n comportament, ceva de do meniul
unei funcii pariale, de domeniul expresiei primitive a hbidoului Corp si
611

WINNICOTT

idei se mbogesc i realizeaz ideatia, realizarea simbolic despre care am si vorbit n legtur cu e/f-ul
n consecin, exist diverse etape ale agresivitii, la diferite stadii de dezvoltare nelinitea, ceea ce o precede, furia Aceste etape aparin stadiului personalitii totale, ele i gsesc sursele n momentele
cele mai precoce ale cruzimii de dinainte de integrarea personalitii, n care impulsia i afl satisfacia n distrugere Rdcina elementului destructor se gsete n im pulsia libidinal primitiv (inele)
acest element este legat de motricitate Cu toate acestea, oricare ar fi acea calitate a unui mediu suficient de bun, Wmmcott sublim az c elementele agresive si elementele hbidinale nu fuzioneaz n mod
necesar De unde ideea unei agresiviti care precede integrarea Euku, integrare care face posibil furia n fata unei frustrri instinctuale si care face ca experiena erotic s fie o experien trit Teza lui
Wnmcott susine n acest caz c impulsi vitatea si agresivitatea l determina pe copil s caute un obiect extern
Wnmcott a introdus si noiunea de obiecte de tranziie, de fenomene de tran zitie, pentru a determina acel moment de prim posesiune a unui obiect, cu un loc special, nici afar si nici nuntru, la limita
dintre afar si nuntru, pe care el l deose beste clar de obiectul intern al Melamei Klein, toate acele sunete, toate acele obiecte care nu fac parte din corpul copi lului si pe care el nu le recunoate totui ca
fcnd parte din realitatea exterioar A gndi si a fantaza fac parte din aceste experiene S-ar putea ca originea simbohs mului crede Wnmcott s se ga seasc pe acest drum care trece de la subiectiv la
obiectiv si pe care l exprim obiectul de tranziie Aceste obiecte si
612

aceste fenomene in de domeniul iluziei, posibilitate ulterioar a artelor, a religiosului, a vieii imaginative, a creaiilor El pledeaz aceste teze n Playwg and Reality
Mai este de spus, cum scrie el n Comu mcare si noncomunicdre, c obiectul este creat si nu gsit Cnd acest obiect se transform, subiectivul este perceput n mod obiectiv Mam mediu uman, si mamobiectal, lucru, pun n evident pentru copil experiena unei inconstante, pe de o parte si a unei constante, pe de alt parte Ceea ce nseamn c obiectul poate fi capabil s l satisfac chiar dac el re
cunoate c nu l a fcut ntr un mod satis fctor n dezvoltarea sa, copilul dispune de trei moduri de comunicare unul care nu va nceta niciodat s fie silenios, seif central care nu comunic, inaccesibil
principiului realitii, pentru totdeauna silenios, altul explicit, indirect, folosirea limbajului, un altul intermediar, care de la ioc trece la viata cultural
n sfrit, o alt contribuie a lui Wnnicott la ceea ce este pentru dnsul dezvoltarea copilului prin prisma psihanalizei o con stituie categoriile de dependent absolut, de dependent relativ si de cele care
duc la independent Aceste categorii reiau ideile sale cu privire la evoluia Eului, a e/f ului, atitudinea matern, pe care el o numete preocupare matern primar, holding, posibilitatea pentru copil de a fi
un creator potenial al lumii, n care viata exterioar si viata interioar pot lua forma unui schimb continuu
Una dintre ultimele contribuii ale lui Wnmcott a fost Fear ofBreakdown, teama de prbuire, el reia aici teza sa privind primele stadii ale dezvoltm afective, hol ding(-+ HOLDING), handluig(->
HANDLING), prezentarea de obiect (engl , object
WNNICOTT

pretenting) permit o dezvoltare care merge de la integrare, de la rezidenta complicitii somatice la relaia de obiect Angoasa, disperarea, lupta fat cu ceea ce nu per mite acestei dezvoltri s se construiasc
altfel dect ca o organizare defensiv, provoac acea team de o prbuire care a
si avut loc, cauzat de acea agonie ongi nar pe care Eul nu o poate face s intre n propria sa experien prezent, care nc nu a fost pus la ncercare - OBIECT DE TRANZIIE PSIHANALIZA COPILULUI

Bibi Geels C Wnmcott Delarge Pans 1981

XENOPATIC (fr xenopathique) Se spune despre un fenomen psihopatologic resimit de ctre unii delirani ca fiind provocat de o aciune din afara lor.
Termenul a fost creat de P Guiraud (1950) Strile timice, reprezentrile tendinele la aciune care survin n cursul activitii psihice sunt trite de omul normal
ca emannd n mod firesc din individuali tatea sa psihic n unele cazuri patologice, aceleai stri nu sunt recunoscute ca personale si sunt atribuite de ctre subiect unei influente exterioare ele sunt trite ca
xenopatice" (Psihiatrie generala) Ele se asociaz n general cu o deteriorare a senti mentelor de autonomie si de spontaneitate
YOGA(engl yoga) Tehnica de concentrare mentala care a luat fiina n India cu mai multe secole nainte de era noastr.
Era practicat de yoghim, filosofi si ascei, n scopul detam de lumea exte noar prin controlul propriilor lor funcii vitale, de exemplu cardiac sau respira tone al crui rezultat este uneori, la unu clugri,
o ncetinire spectacular a acestor funcii
Se disting, printre diferitele scoli, Hdtd Yoga, care se adreseaz corpului si are drept scop meninerea unui echilibru armonios al organelor, o sut de poziii fund prevzute n acest scop, si Karma Yoga,
preocupat de interaciunile omului cu mediul su si care, n ochii occiden tailor, are analogii cu un sistem filosofic
n zilele noastre, adaptat la normele civilizaiilor occidentale, yoga se prezint ca o activitate de destindere mental si
muscular care permite dobndirea cal mului si stpnirii de sine
Ca meditaie transcendental, yoga se practic n afara oricrui cadru institu tional medical sau terapeutic Tehnica este nsuit sub conducerea unui profesor, el nsui iniiat Elevii sunt supravegheai n
grupuri si au de nvat poziii posturale si micri respiratorii pe care li se recomand s si le nsueasc si stpneasc n mod progresiv si fr mare efort, spre a ajunge la un maximum de deconectare
Ucenicia este ndelungat, cernd un antrenament de mai multe luni, chiar am, nainte de a ajunge la efecte benefice Acestea se mani fest asupra psihismului, asupra stm emo tionale, iar adepta tehnicii
yoga i laud repercusiunile asupra tulburrilor nevrotice si psihofiziologice
Practica yoga poate juca un rol impor tant n lupta contra stresului ZONA BROCA (fr aire de Broca engl Broca 's area) Zon cortical situat pe faa extern a emisferei cerebrale dominante, n
partea inferioar a celei de a treia circumvoluii trontale.
Distrugerea zonei Broca provoac o afazie motorie sau anartne In afazia zis a lui Broca" vorbirea este anevoioasa si lenta, articulaia cuvintelor este alterata n consecin, limbajul, dei coerent din punct
de vedere semantic, capt aspectul unui stil telegrafic'
ZONA WERNICKE (engl Wertucke s arej) Zon cortical situat pe faa extern a emisferei cerebrale dominante, n partea posterioar a primei circumvoluii temporale.
Distrugerea acestei zone determin o afazie senzorial sau de nelegere a vor birn numit afazia Wermcke Discursul pacienilor care sufer de acest tip de afazie este corect din punct de vedere fonetic si
chiar gramatical, dar incoerent din punct de vedere semantic -DOMINAN CEREBRAL
ZOOPATIE (engl zoopathy) Credina delirant c n propriul corp slluiete un animal.
Poate face parte dmtr un delir ipohon dric fantastic de structur parafrenic sau dmtr un delir de posedare Altdat se descria o form particular de zoopatie licantropia*, n care subiectul se credea nu
numai slluit, ci complet transformat n lup
ZOOPSIE (engl zoopsw) Viziune halucinatorie i terifianta de animale respingtoare i amenintoare.
Zoopsia se poate observa n patologia mental n psihozele toxice confuzionale ndeosebi n cele alcoolice, n cazul unor episoade acute sau subacute de delinum tremens n cursul acestor stri confuzo
onirice, trite cu maximum de anxietate, apar, printre alte elemente halucinatoni (profesionale, de exemplu) animale scrboase (obolani, erpi, broate rioase, pianjeni etc ) Filmul oniric se deruleaz cu
mare vitez si l mpinge pe pacient fie la fug, fie la lupt el poate, de pild, s alunge miile de pianjeni care i au invadat patul Halucinaiile liliputane sunt adesea amuzante, rareori fund zoopsice
LA REDACTAREA DICIONARULUI AU COLABORAT
Melinee Agathon, pentru articolele Agorafobie, Asertivitate, Biofeedback, Cancerofobie, Claustrofobie, Deconditionare, Desensibilizare, Dezgust, Economie de jetoane, Ereutofobie, Fobie,
Gerontopsihiatne, Hiperfagie, Imersiune, Impotent, Injonciune paradoxal, Maltratri sexuale, Pedofilie Pseudofobie, Ritual obsesional, Terapie cognitiv, Terapie comportamental, Terapie de cuplu, Tip
A si tip B, Traming autogen Tratament aversiv, Tncotilomame, Vagmism Verificare, Vis n stare de veghe. Yoga
David F. Allen, pentru articolele Alegere psihic invizibil Amentia, Atitudine antitetic, Cazul Ellen West, Contravoint Fals contiin, Furtun motorie, Geometnsm morbid, Holofraz, Insecuritate
ontologic Istero anorexie, Ronald David Lamg, Eugene Mmkowski, Nebunie isteric Pseudoostihtate Pseudomutualitate, Psihoz local, Raionalism morbid, Semnul oglinzii, Sindrom Cotard, Sindrom
Ganser Stare hipnoid
Isahelle Amado-Boccara, pentru articolele Cortex, Creier, Dominant cerebral, Lob cerebral, Neuromediator, Personalitate multipl, Receptor, Sinaps
Nicole Anquetil, pentru articolul Psihoz
Franois Bing, pentru articolele Degenerescent, Eredoalcoolism
Henriette Bloch, pentru articolele Copil slbatic, Imatuntate, mbtrnire, ntrziere de dezvoltare, Perseverare, Verbalism
Didier A. Chartier, pentru articolul Artterapie
Jean-Marie Coquery, pentru articolele Maturatie cerebral, Parestezie
Jean-Michel Cruanes, pentru articolele Anorexie mental, Boala Gilles de la Tourette, Bulimie, Cluzirea copilului, C M P P , Cretinism, Debilitate, Disfunctie cerebral minim, Disortografie,
Dizarmome evolutiv, Enurezie, Fug, Infirmitate motorie cerebral, Intersector, Isterie, Joc, Maturatie cerebral, Mencism, Ortofome, Parestezie, Pedopsihiatne, Prepsihoz, Spaime nocturne, Stare limit,
Terapie de grup, Tic, Tnsomie 21, Tulburri post partum
Blandine Didier,pentru articolele Accese de panic, Agresivitate, Electrosoc, Litiu, Psihochirurgie, Timoreglator
Jacqueline Fagard, pentru articolul Sinestezie Pierre Ferrari, pentru articolul Autism
617 Pierre Fouquet, pentru articolele Absint, Abstinen, Alcoolemie, Alcoolism, Alcoolit, Alcoologie, Alcoolopatie, Alcooloz, Apsihognozie, Beie, C H R H , Dipsomame, Encefalopatie Etilism
Izolare terapeutic, Oemlism, Psihoz Korsakov, Somalcooloz, Temperant Toxicopatie, Toxitudine, Vulnerabilitate, Zoopsie
Andre Galinowski, pentrti articolele Antidepresor, Antiparkmsoman, Anxiolitic, Boala Marchiafava-Bignami, Catalepsie, CHAA, Convulsioterapie, Cortizol, Farmacomame, Farmacopsihologie,
Halucmoz peduncular, IMAO, Lobotomie, Marcator biologic n psihiatrie, Model animal, MPT P, Neuroendocrmologie, Neuroleptic, Neuropeptid Placebo Psihofarmacologie Scal de evaluare, Sindrom
periodic, Split brain Stres Tranzitivism
Leonard Gavriliu, pentru versiunea n limba romn, articolele A S F A , Alexandru Brescu, Petre Brnzei, Alexandru Obregia, Constantin I Parhon, Alexandru Sutu, Constantin I Urechia
Jacques Gervet, pentni articolul Teoria general a sistemelor
Michel Godfryd, pentru articolele Adopie, Afiliere, Ajutor social pentru copii, Alcoolic periculos Alian, Alocaie pentru aduli handicapai, Alocaie pentru educaie special, Anchet de personalitate,
Apartogram, Asistent educativ, Atelier protejat, Atetoz, Autoritate parental Gregory Bateson, Cart familial, CAT,CHS,CME, C M P , Circulantate, Coaliie, C D E S , Ciclu de viat, Conotatie
pozitiv, Copil n pericol, Copil maltratat, Coterapie COTOREP, Delincvent, Difereniere de sine, Disconfirmare, Discalificare Dubl legtur, Echip tehnic, Ecosistem, Educaie special, Epilepsie
posttraumatic, Expertiz, Handicapat, Impulsie, Internare, Iresponsabilitate, Legea din 1954, 1985 etc , Mandatar, Salvador Mmuchm Mitomanie, Nevroz posttraumatic, Ocrotire juridic, Periculozitate,
Plasament din oficiu, Mara Selvini-Palazzoh, Serviciu liber, Simetrie, Simulare, Sindrom postcomotional, Simstroz, S M P R , Terapie familial, Terapie scurt, Tutel, ap ispitor, Unitate pentru bolnavi
dificili, Paul Watzlawick
Franois Hartmann, pentru articolele Benzodiazepm, Catecolamm, Crack, Dopamm, Endorfm, GABA, Tranchilizant, Voiaj patologic
Jean-Paul Hiltenbrand, pentru articolul Perversiune
Cecile Imbert-Collee, pentru articolele Demonopatie, Delir de posedare, Licantropie, Vrjitorie
Franois Jouen, pentru articolele Integrare, Schem corporal, Tonus Serge Kannas, pentru articolul coala de la Palo Alto Nicolle Kress-Rosen, pentru articolul Paranoia

I
Christiane Lacote, pentru articolul Fobie Pierre Lecocq, pentru articolele Dislexie, Uitare
Pierre Leconte, pentru articolele Adormire, Electroencefalografie, Homeostazie, Localizare cerebral, Neurostnnte, Nevroz experimental, Vigilitate
Jean-Francois Le Ny, pentru articolele Anxietate Dihotic, Reacie Claude Levy-Laboyer, pentru articolul Tip A si tip B Edmond Marc Lipianski, pentni articolul Nondirectivitate Jean Maisonneuve,
pentru articolul Psihodram Pierre Marcie, pentru articolul Neurolmgvistic Daniel Mellier, pentru articolul Desperare Charles Melman, pentru articolul Nevroz obsesional Brigitta Orfali, pentru
articolul Deviant
Jean Pailhous si Mireille Bonnard, pentru articolele Boala Parkinson, Schema corporal, Sindrom cerebelos, Tonus
Claude Parada, pentru articolele Acetilcolm Convulsivant, Dezechilibru Dezmhibitor, Hipnotic, Narcoanahz, Narcoterapie
Marie-Germaine Pecheux, pentru articolele Angoasa lumi a 8 a, Debilitate, Hospitahsm

Annick Petraud-Perin, pentru articolele Seif, Donald Woods Wmnicott

Marie-France Poirier-Littre, pentru articolele Psihoz maniaco depresiv, Serotomn
Mauricf Reuchlin, pentru articolele Anxietate, Aneratie mental, Detenorare mental, Scala Bmet-Simon, Scalele de inteligent Wechsler
Jean-Claude Rey, pentru articolele Dominant cerebral, Lateralizare, Stereotaxie, Tonus cortical, Tonus reticular
GeVard Schmaltz,pentru articolele Amigdal, Buton smaptic, Cerebel,Corp calos, Decerebrare, Emisfer cerebral, Potenial, Prozencefal, Receptor alfa, Receptor senzorial, Sinaps, Sistem limbic, Zona
Broca, Zona Wemicke
Xavier Seron, pentru articolele Afazie, Agnozie, Apraxie, Neuropsihologie
619 Marc Valleur, pentru articolele Adictie, Amfetamina, Amfetaminomame Anorexigen, Barbitunc, Barbiturism, Brown sugar, Cafeism, Cannabism, Cocain, Cur de dezintoxicare. Drog, Eteromame,
Grup de egali, Joint, Junkie, L S D , Morfin Morfinomanie, Obinuin, Obisnuire, Opiaceu, Opiu, Opiomanie, Pohtoxicomanie Psihedelic, Psihotrop, Shoot,Smff, Solvent, Stare de lips,
Stupefiant,Tabagism,Tnp, Uzager recreativ

NB
Jacques Potei a redactat sau si a asumat responsabilitatea celorlalte articole ale dicionarului

LAED1TURILE ffil I UNIVERS ENCICLOPEDIC AU APRUT:

Bujor T Rpeanu Cristma Corciovescu - Dicionar de cinema
ndreptar ortografic, ortoepic si de punctuaie
Larousse - Dicionar de filosofic
Larousse - Dicionar de civilizaie musulman
Larousse - Dicionar de civilizaie egiptean
Larousse - Dicionar de psihanaliz
Larousse - Dicionarul spaiului
Jacques Dernda - Diseminarea
Marcel Gauchet - Incontientul cerebral
Matila Ghyka - Filosofia si mistica numrului
Jeanne Ancelet Hustache - Meister Eckhart si mistica renan
Patncia Hidiroglu - Apa divin
Franois Brune - Hnstos si Karma
G Dumezil - Zeu suverani ai indoeuropenilor
Rudolf Stemer - Mistica Gnd uman gnd cosmic
Rudolf Stemer - Evanghelia dup Luca
Rudolf Stemer - Omul suprasensibil m concepia antroposofic
Jeanne Guesne - Corpul spiritual
W Shakespeare - Regele Lear
Anstotel - Organon (voi I)
Anstotel - Organon (voi II)
Th Ribot - Voina si patologia ei
Th Ribot - Logica sentimentelor
Karen Horney - Personalitatea nevrotic a epocii noastre
Frieda Fordham - Introducere n psihologia lui C G Jung
Leonard Gavriliu - Incontientul n viziunea lui Lucian Blaga
Vasile Tonoiu - n cutarea unei paradigme a complexitii
William Goldmg - Oameni de hrtie
Ins Murdoch - Dilema lui Jackson
Eugen Simion - Dimineaa poeilor
Petru Cretia - Norii
Tudor Opns - Zoologia
Copacul fermecat - Povesti
Minai Retegan, Cornel Lungu - 1956 - Explozia
Gndirea filosofic romn Album - Berthelot si Romnia
3 900 lei 9 900 lei 9 900 lei 8 900 lei 27 000 lei

47 500 lei
16 000 lei
32 900 lei
24 900 lei
22 500 lei
24 900 lei
32 000 lei
26 900 lei
14 900 lei
27 900 lei
17 900 lei
16 900 lei
17 000 lei
24 900 lei
14 900 lei
16 900 lei
18 900 lei
18 900 lei
16 900 lei
26 900 lei
43 000 lei
11 900 lei
7 000 lei
22 900 lei
19 900 lei
14 900 lei
11 900 lei
15 900 lei
24 900 lei
30 000 lei
7 500 lei
14 900 lei
3 500 lei
13 900 lei Mircea Rebreanu - Optimismul nostru Mircea Rebreanu - Semnificaia secolului nostru Mircea Rebreanu - In spaiul cultural al Carpailor Mircea Rebreanu -

LA EDITURILE IRI I UNIVERS ENCICLOPEDIC VOR APREA:

Larousse Dicionar de psihiatrie
Platon - Dialoguri (tiraj nou)
Brice Param - Logosul platonician
Alfred Bmet Dedublarea personalitii si incontientul
Georges Dumezil - Uitarea omului si onoarea zeilor
Florin Constantmiu - O istorie sincer a poporului roman (tiraj nou)
46 900 lei 32 900 lei 19 900 lei 24 900 lei 26 900 lei 44 900 lei

Comandnd pnn post o carte aprut la una din editurile

IRI sau UNIVERS ENCICLOPEDIC
obinei o reducere de

15%
Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obinei o reducere de

20%
Costul expediem pnn post e suportat de edituri
Adresa CP 33-2, Bucureti, Romnia
Tel
(401) 223 15 30 / mt 1606,1030,1430
TeUfax (401) 222 62 86

O
Editura Univers Enciclopedic

Tehnoredactare computerizat OFELIA COSMAN

'V.

MM

uiviHiSd ia uvNOiioia
joiaApoaj B ajjuc e!XB|ijcxid s puBundnsajd eiujn ui s ajBiuud jaixeijjojd B BIEJOOS aJBZju
iiiajoaj uB|d ui jeje ajjBdB ajBO|BA ^ ,.....^^,
\ najaoi ajsa - aojauaBoioos nes aoijauaBoi >ia aij - a|BjajB|!un a|UBpjoqe issdap B ap inpo^ ?! inpiAjpui ap ajBjauaO auauiouai pm s e|Bji popiu ;ds^ ap
ajsa np i B ajirnijsui ap |s diej^^^ ^.w,*.
IPBUJP LuauosuBjj) B|Bpos-omsd-oiq BLUDJP do B-S BO aisaDaAOD au minjBuoiioiD Bjnioa-

ssnodvi Bssnodvi