Prezentarea institutiei

Consiliul Uniunii Europene(inainte de Maastricht, al Comunitatilor Europene), denumit i

Consiliul de Minitrii9, reprezint, mpreun cu Parlamentul European ramura legislativ a
Uniunii Europene . Consiliul Uniunii Europene este principalul organ legislativ al Uniunii.
Consiliul Uniunii Europene nu este acelai lucru cu Consiliul Europei, care este este o
organizaie internaional, complet independent de UE. De asemenea nu trebuie s fie
confundat cu Consiliul European, care este o instituie diferit a Uniunii Europene, chiar dac
foarte apropiat de aceasta. Consiliul Uniunii Europene este unul din organele cu putere de
decizie ale UE. Este deci o parte component a puterii legislative, a crei structur se aseamn
cu cea a unui sistem bicameral. Consiliul UE reprezint statele membre n procesul legislativ,
fiind alctuit n funcie de sfera politic respectiv din minitrii de resort din guvernele
naionale. Consiliul de minitri adopt legile mpreun cu Parlamentul European.Sediul acestuia
fiind la Bruxelles.A aparut prin Tratatul de la Bruxelles in 1965,care a intrat in vigoare in 1967
(cunoscut sub denumirea de Tratatul de fuziune).

Logo-ul institutiei

Organizarea Consiliului de
Ministri
din cate un reprezentant pentru fiecare stat membru, respectiv 28 de reprezentanti. Tratatul

tantii statelor sunt la nivel ministerial si trebuie sa fie abilitati sa angajeze guvernul tarii pe
n care un membru al Consiliului nu poate participa la reuniuneaConsiliu
functionar national de rang inalt, de reprezentantul permanent sau de a
ntantul permanent este ambasadorul tarii respective la Uniunea Europea
ectiv poate lua parte la dezbaterile din Consiliu insa nu are drept de vot.
pastrarea puterii de decizie la nivel ministerial, pentru a se mentine carac
e evita o deriva tehnocratica, in practica insa, reprezentantul ministrulu
erirea unui alt membru al Consiliului prezent la reuniune.
ui pot fi insotiti de functionari care ii asista[1]. Numarul acestora din urma
iar numele si calitatea lor trebuie comunicate in avam Secretarului Gene
a li se da permise de acces in sala de Consiliu, in practica, ministrul este
de catre doi functionari, unul dintre ei fiind, de regula, reprezentantul pe
, in plus, fiecare delegatie dispune de alte trei locuri la un sir de mese afl
iale. In fine, alti functionari pot fi prezenti intr-o sala alaturata in care de
viziune cu circuit intern (asa numita salle d'ecoute).

Presidintia Consiliului UE

nd se analizeaza functionarea Consiliului, este presedintia sa. Astfel, ea este exercitata timp de s
ntr-o ordine stabilita de tratate . Presedentia Consiliului ofera avantaje, dar si dezavantaje. Un av
tie: pe durata a sase luni, tara presedintelui este centrul relatiilor UE; ministrii, in special primul
este acela ca pe durata mandatului, Presedentia are o putere mai mare si poate coordona priori
e a dezvolta politici nu trebuie exagerat; chiar daca la preluarea mandatului isi stabileste priorit
le ramase in desfasurare si, de multe ori, ele consuma energie si timp. Apoi, sase luni nu este o
ca sunt necesare si legislatii. Presedintele Consiliului Uniunii are urmatoarele atributii [3]:

nsiliului;

tutiicomunitare, indeosebi cu Parlamentul;

estei pozitii este, conform concluziilor intalnirii ministrilor de externe ai statelor membre UE, din

ie-31 decembrie 2015

axeaz pe 7 teme principale: stimularea investiiilor pentru a da un impuls creterii economice

nile sale de un Secretariat general care asigura bunul mers a

sm joaca si rolul de grefier, pregateste procesele-verbale ale
edintele acestuia, gireaza procedura votului scris, semneaza
i indeplineste functia de depozitar al acordurilor incheiate de
e si de unserviciu juridicsi8 directii generale;
atie, protocol, organizare, securitate, infrastructuri, traducere

uit;
iune vamala, politica industriala, dreptul de stabilire si libera

uala;
transport, mediu si protectia consumatorilor;
operare si dezvoltare;
de securitate comuna;
tul European si Comitetul economic si social, cauze institutio

sociale si financiare;

itetul reprezentantilor permanent

nti ai statelor membre (COREPER) isi are originea in delegatiile trimise l

e tratatele au intrat in vigoare.
Regulamentului interior al Consiliului si a fost ulterior confirmat prin Tra
et format din reprezentantii permanenti ai statelor membre are sarcina
e care ii vor fi incredintate de catre acesta, dispozitie prevazuta si in Tr
regati lucrarile Consiliului si de a executa mandatele care le sunt incred
nt de fapt ambasadori ai statelor respective pe langa comunitate.
brii Coreper au o dubla alteritate:
e catre statele membre;
comunitar auxiliar avand functii proprii, reglementate prin dreptul comu
de la un stat la altul, singurele constante reprezentandu-le prezenta, din
nui Reprezentant Permanent Adjunct.
sta se reuneste la doua nivele.COREPERl reuneste reprezentantii perm
iunilor diplomatice ale statelor membre le langa UE. Repartizarea atribu
generalaCOREPER2 urmareste dosarele ce vor fi examinate de catre C
t, dezvoltare, justitie si afaceri interne, in timp ceCOREPERl examineaz
sociala, protectia consumatorilor, transporturi, cercetare, sanatate, educ
ului si cultura.

din partea a 15 state membre)

bil din partea a 55 % din statele membre) sau
favorabile)
ncionarea diferitelor sisteme de vot utilizate n cadrul Consiliului
ajoritatea membrilor sisunt prezeni. Un membru al Consiliului p

ui act legislativla 8 sptmni dup ce proiectul de act legislativ a

entele naionale trebuie s decid dac proiectul legislativ respec
se poate vota mai devreme.
votarea. Un membru al Consiliului sau al Comisiei poate, de asem
brilor Consiliului trebuie s aprobe aceast iniiativ.
sunt fcute publice n mod automatatunci cnd Consiliul acionea
auge onot explicativ la vot, aceast not va fi, de asemenea, f
nd explicaiile voturilor nu sunt publicate n mod automat, nota ex

oneaz n calitate de legiuitor, rezultatele i explicaiile votului po

a Consiliului. Membrii Consiliului i ai Comisiei pot face declara
onsiliului. Aceste declaraii nu produc efecte juridice i sunt consid
lor.

uzile si rezolutiile Consiliului

batere n cadrul unei reuniuni a Consiliului. Acestea pot conine o

Este important s se fac distincia ntreconcluziile
uziile Consiliului sunt emise de Consiliu, n vreme ce concluziile
nu angajeaz Consiliul.
activitile viitoare prevzute n cadrul unui anumit domeniu de
pot invita Comisia s prezinte o propunere sau s ia msuri ulteri
u care nu intr pe deplin n sfera de competen a UE, aceasta ia
zentanilor guvernelor statelor membre.

puri diferite, cum ar fi:

instituie a UE sia msuricu privire la un aspect spec

o propunerereferitoare la o anumit tem.