Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
5.scoala atomista(Leucipp.Democrit)
1. Scoala din Milet -; deschizatoare de drumuri in orizontul filosofiei pentru ca pentru prima data
reprezentantii ei i-si puneau probleme filosofice si cautau si raspunsuri la acestea. Ei se intrebau
daca nu exista o natura comuna tuturor lucrurilor, daca nu exista un temei. Din acest temei se
naste diversitatea si i-si puneau si o alta problema filosofica, daca nu este si o unitate in
diversitate. Aceste intrebari sunt problemele mari ale filosofiei din toate timpurile (ce este
diversitatea, entitatea lumii, etc.).
Reprezentantii scolii din Milet au fost :thales ,anaximandru,anaximene
Thaleseste cel dintai filosof al Greciei si al lumii europene. El a facut parte din toate topurile
privindu-i pe cei 7 intelepti ai lumii Antice. Avea cunostinte din toate domeniile (economie,
hidrotehnica, militara,etc.), dar el nu a fost primul filosof pentru ca detinea cunostinte din toate
domeniile ci pentru ca si-a pus problemele filosofiei. Identifica temeiul tuturor lucrurilor.
Principiul lui este apa.Dupa el toate se nasc din apa si se intorc la apa.
Anaximandrueste un urmas al lui Thales. Va face un pas inainte in calea abstractizarii. Pentru el
temeiul (principiul) este o sinteza a mai multor elemente originare si anume : apa, aer, foc,
pamant. Aceasta sinteza o numeste apeiron care in traducere ar insemna nelimitatul, indefinitul,
sau chiar infinotul. La el gasim folosit si termenul de principiu.
Anaximene pune la baza existentei aerul. S-ar parea ca s-a intors la Thales. In realitate este un
pas inainte chiar fata de Anaximandru. Se mentine la inatimea abstractiilor pentru ca el vorbeste
de noutatea principiului. Aerul se afla in miscare ce presupune comprimare si rarefiere astfel
anticipandul pe Heraclit din Efes cu ideea dedublarii viitorului.
2.Scoala Pythagoriciana intemeitorul ei a fost filosoful si matematicianul Pythagora.Aceasta se
mai numeste si scoala italica.In plan filosofic Pythagora avea o adevarata admiratie si pretuire
pentru filosofie. De altfel el a pus in circulatie termenul de filosof si filosofie. Intr-un text pastrat
si care se crede cai apartine, el spune "Viata este asemeni jocurilor olimpice unde unii cauta
glorie si cununi, altii avantaje, iar a treia categorie adevaratii filosofi sau pretuitori ai
intelepciunii vor sa se delecteze cu cel mai minunat spectacol cu imaginea lui
In filosofia lui Pythagora se gasesc continute si teze de ontologie, cosmologie care contin o
serie de elemente importante. Asa cum remarca Aristotel , pytagoricienii au fost primii care sau
ocupat de matematica si au cultivato . Ei au scos ideea dupa care principiile matematice ar fi
principiul lucrurilor, dar dupa cum in matematica numerele sunt elemente primordiale ei au
crezut ca celelalte lucruri sunt modele ale numerelor. Numarul fiind considerat substanta a
lucrurilor, rezulta ca numarul este principiul lumii. Asa cum este apa la Thalles, apeironul la
Anaximandru, aerul la Anaximene. Au elaborat o adevarata simbolistica a numerelor. Ei
identifica lucrurile cu cate un numar.
2.Etapa clasica (sec. V-IV .Hr.) este etapa apogeului filosofiei antice grecesti si aavut un
caracter pronuntatantr opologic, adica n prim-planul interesului filosofilor au trecutproblemele
omului.
Cei mai importanti filosofi ai epocii clasice au fost: sofistii (Protagorasdin Abdeba, Gorgias din
Leontinoi, Hippias din Iulis, Critias, Callicles, etc.)si cei maivalorosi filosofi greci: Socrate,
Platon si Aristotel.
n filosofia greceasca se nregistreaza n etapa clasica o deplasare semnificativa acentrului de
interes al filosofilor dinspre problemele naturii spre problemele omului. Daca filosofia
presocratica avusese un pregnant timbru cosmologic, fizicalist, n etapa clasica ea vadeveni
preponderent antropologica, adica va pune n centrul interesului problematica socio-umana.
Aceasta mutatie de accent al interesului filosofic are att cauze logice ct si cauzeistorice. Sub
raport logic problematica omului, care fusese numai implicita n filosofiapresocratica, trebuia sa
fie explicita. Sub raport istoric deplasarea centrului de interes alfilosofiei dinspre natura spre om
se explica prin mutatiile care au loc n viata social-politica si n planul constiintei.
Socrate filosoful care nu a scris nimic s-a bucurat n posteritate de o celebritate pecare nu au
atins-o alti autori care au umplut cu operele lor rafturi ntregi de biblioteci. S-aspus despre el ca
ar fi filosoful care a exercitat cea mai profunda influenta asupra spirituluioccidental, iar trecerea
sa prin lume a fost comparata cu cea a lui Iisus. Socrate nu a scris n mod deliberat nimic,
invocndn acest sens doua motive:
a) pretindea ca nu stie nimic (stiu ca nu stiu nimic) si deci nu are despre ce scrie;
b) considera ca adevarul este indisolubil legat de persoana care-l detine, astfel nct
detasarea sa de aceasta l-ar denature.
Platon este considerat uneori cel mai important filosof al tuturor timpurilor.Platon si-a scris
opera sub forma de dialoguri si nu de tratate, cum va face discipolulsau Aristotel. n dialogurile
sale Platon a integrat numeroase mituri, parabole si alegorii, ceeace le sporeste valoarea artistica,
dar creeaza si mari dificultati n descifrarea semnificatiei lor teoretice. Ele reprezinta,
ntotdeauna, mijloace de explicitare a unor probleme filosoficedificile, fiind deci subordonate
unor finalitati teoretice. Creatia platoniciana are de aceea nunumai nu numai valoare teoretica, ci
si artistica, dialogurile fiind considerate att lucrari dereferinta ale istoriei filosofiei occidentale
ct si capodopere ale literaturii universal.
Aristotel a fost unul dintre cel mai prolifici filosofi ai antichitatii, fiindu-i atribuite circa145 de
lucrari n cele mai diferite domenii. Cea mai mare parte a acestor lucrari sunt cursuripredate de el
la Liceu.Aristotel a supus unei criticisevere filosofia platoniciana. El si-a motivat aceasta
atitudine fata de conceptia dascalului sauprin dictonul: Platon imi este prieten,dar adevarul e
mai presus.
3. Etapa elenistica a filosofiei antice grecesti este cuprinsa n mod conventional ntre anii331
.Hr., anul ncheierii campaniilor lui Alexandru Macedon de cucerire a cetatilor grecesti side
nglobare a lor n Regatul (devenit apoi imperiu) Macedonean, si 31 .Hr., anul n careultimul stat
a imensului Imperiu Macedonean Egiptul a cazut sub stapnire romana.Cel mai semnificative
expresii ale filosofiei elenistice au fost doctrina luiEpicur,stoicismulsi scepticismul.
Telul filosofiei lui Epicur este descoperirea caii pentru atingerea fericirii. Aceasta
filosofie este structurata n trei parti:
In perioada cosmologica dezvoltarea filosofiei din Grecia antica cuprinde aparitia primelor
conceptii filosofice despre lume,a dialecticii spontane si a contradictiei dintre dialectic si
metafizica.nvatatura expusa de reprezentantii scolii din Milet va influenta dezvoltarea gndirii
filosofice si stiintifice din alte orase ale Greciei antice.Filosofii din Milet afirmau ca la baza a tot
ce exista este o substanta.Apa lui Thales,aerul lui Anaximene sunt substante ce apartin lumii
fenomenelor natural.Nu este vorba de notiuni abstracte,despre categorii si legi.Toate substantele
enumerate si fixate ca temelii a existentei sunt perceptibile.Filosofii acestei scoli n-au reusit sa
depaseasca lumea fenomenelor,proceselor,evenimentelor experientei senzoriale.Procesul
studiului filosofic se afla abea la nceputul propriei istorii
Un rol important la avut si Platon ce a edificat un sistem filosofic original.Punctul initial al
idealismului sau obiectiv l constituie negarea existentei generalului n lumea lucrurilor
senzoriale.Contradictiile interne ale sistemuluui,nsasi teza initiala despre existenta si coraportul
celor doua lumi au fost observate si puse n discutie de cei mai buni elevi ai
Academiei platonice , cel mai reprezentativ fiind Aristotel.n conceptiile stiintifice ,sistemul
filosofic argumentat de Aristotel a influientat dezvoltarea cunoasterii n mileniile
urmatoare.Materialistii au dezvoltat ideile despre natura,despre cunoastere,despre stat si
politica,iar idealistii ,spiritualistii ,irationalistii au gasit n sistemul lui Aristotel punctele slabedespre cauza miscarii,conceptia despre forma,ideile despre rolul deosebit al lui Dumnezeu.
Gndire filosofica din Grecia antica de la o epoca istorica la alta se maturizeaza ,se
complica,se definitiveaza .Are loc diferentierea cuno tifice,treptat sunt assimilate noi
domenii de cercetare .