DOCUMENTATIE

PROIECT DE SPECIALITATE

SCENOGRAFIA UNUI SPECTACOL

- O PIESA DE TEATRU -

Moby Dick de Herman Melville

ANUL V - SEMESTRUL 1 GRUPA 501

STUDENT: BUCUR ALIN

Pe 1 august a fost aniversarea naterii scriitorului american Herman Melville, o figur

interesant a literaturii universale, care a scris romane, proz scurt, a fost i marinar i poet,
profesor i inspector vamal. Fr doar i poate, cea mai cunoascut scriere a sa este romanul de
aventuri Moby Dick, considerat o adevrat capodoper literar, chiar dac nu s-a bucurat
imediat de succesul publicului.

Atras nc din copilrie de povestiri cu valuri uriae, corbii i peripeii pe mare, Melville a
avut parte de propriile sale aventuri ca marinar la bordul diverselor nave cu care traverseaz oceanul
Atlantic, cltorete n Honolulu, Insulele Marchize sau Insulele Bermude. Cu o astfel de surs de
inspiraie era normal ca experiena sa la bordul balenierei Acushnet, a fregatelor i vaselor pe care a
fost matelot s se regseasc n paginile crilor sale.
Romanul Moby Dick povestete aventurile cpitanului Ahab, care pornete cu nava sa
Pequod prin apele Pacificului, n cutarea necrutoarei balene albe, care n urm cu mai muli ani
aproape l-a omort. Din acea confruntare, Ahab a rmas marcat sufletete, dar i fizic, cci balena
2

Moby Dick i-a smuls un picior. Dup nenumrate aventuri, cpitanul ajunge faa n fa cu creatura
marin creia i jurase rzbunare, dar ntlnirea se dovedete fatal, cci corabia este distrus, iar
Ahab i aproape tot echipajul su i gsesc sfritul.

Singurul supravieuitor, cel care povestete ntreaga aventur este Ishmael. Interpretrile
date de-a lungul timpului au fost posibile datorit multitudinii ideilor prezentate de Melville.
Simbolurile folosite, refleciile filosofice, tipologia personajelor, imaginea eroului romantic i
rzvrtit au fcut ca romanul s fie considerat, printre altele, o alegorie menit s arate cum se
dobandete nelepciunea prin suferin.
Moby Dick. Este capodopera scrisului lui Herman Melville . Autorul insusi s-a aratat coplesit
de grandoarea temei abordate: Auzim adesea despre unii scriitori care cresc si capata aripi datorita
subiectelor alese de ei, chiar daca acestea pot sa para banale. Ce sa mai zic eu, care scriu despre
Leviatan?! Dati-mi o pana de condor! Dati-mi drept calimara craterul Vezuviului!"
Ce este, in fond, Moby Dick! Iata raspunsurile unor critici din ultima jumatate de veac:
epopeea cugetului nelinistit al Americii" (Cari Van Doren), o alegorie menita sa arate cum se
dobandeste intelepciunea prin suferinta" (Raymond Weaver), povestea luptei lui Melville cu arta si
cu viata" (Lincoln Colcord), una din cele dintai mari mitologii create in lumea moderna, din insasi
materia acestei lumi, din stiinta, din explorarile, din indraznetele-i expeditii terestre" (Lewis
3

Munford), un poem al vietii barbare" (D.H. Lawrence), o declaratie personala de independenta,

nu numai fata de tirania dogmei crestine, dar si fata de tirania suverana a Atotputernicului
(Lawrence Thompson).
Este limpede ca romanul lui Melville se preteaza la cele mai diverse interpretari, datorita
bogatiei de idei continute si multitudinii nivelurilor acestei scrieri.

Personaje

Captain Ahab

Ishmael

Moby Dick

Bartleby

Elijah

Stubb

Queequeg

Starbuck

Tashtego

Dough-boy

Flask

Daggoo

Fedallah

Pippin ("Pip")

POVESTEA CAPITANULUI AHAB

Nivelul cel mai evident este, fireste, cel al naratiunii propriu-zise. La acest nivel, Moby Dick ni se
infatiseaza ca o povestire de vanatoare de balene, ce poate fi rezumata in putine cuvinte: capitanul Ahab
porneste cu baleniera Pequod" din Nantucket spre Pacific, pentru a vana un casalot viclean care, in urma cu
mai multi ani, fusese gata sa-l omoare.
Dintre falcile cumplitului leviatan, Ahab a scapat mutilat (cu un picior smuls) si marcat sufleteste
pentru tot restul vietii.
Dupa multe peripetii pe oceanele lumii, enigmaticul si demonicul Ahab ajunge in fata monstrului
marin pe care a jurat sa se razbune. Acesta insa il rapune pe Ahab, distrugand si corabia Pequod" cu intregul
ei echipaj, cu exceptia unui singur matelot, Ismael, martorul si naratorul tuturor intamplarilor care de care
mai fascinante si pline de tot felul de talcuri ascunse.
Povestea in sine, seducatoare prin caracterul ei aventuros, nu este cu totul neobisnuita. Asemenea
istorii erau curente in folclorul vanatorilor de balene. Desi Melville se bizuia pe propria-i experienta de
marinar, nu a ezitat sa recurga la lecturi dintre cele mai diverse, dovedind o prodigioasa eruditie, cu
aplicabilitate la tema in discutie.

SIMBOL SI ALEGORIE
Un sfert din carte il reprezinta partea cetologica", un studiu exhaustiv despre balene, dar si
suport pentru numeroasele dezbateri filosofice si pentru analogiile de tot felul, cu incursiuni
detectabile in diverse sfere ale culturii si ale stiintelor.
Cu tot caracterul heteroclit al elementelor care o compun, cartea prezinta unitate si trebuie
perceputa ca un intreg organic. Organicitatea cartii este data si de semnificatia simbolica a unor
intamplari sau fapte, ceea ce ne duce spre niveluri mai adanci de interpretare: ,Si e adevarat ca in
orice lucru se ascunde un talc, caci altminteri lucrurile n-ar avea nici un pret, iar lumea insasi n-ar
mai fi decat o cifra goala".
Moby Dick poate fi inteleasa si ca o alegorie a confruntarii omului cu raul din lume,
intruchipat de Balena Alba: Raul prezent in lume de la inceputurile ei intr-un cuvant, tot Raul din
lume era intruchipat, in ochii nebunului Ahab, de Moby Dick, si devenea astfel tinta vizibila si
vulnerabila a furiei sale. El ingramadea asupra cocoasei albe a casalotului intreaga ura si intreaga
furie incercate de omenire de la Adam incoace"

AHAB, UN RAZVRATIT SI UN DAMNAT

Melville a creat in Ahab un erou romantic, un razvratit, damnat", inrudit cu Satan din
Paradisul pierdut al lui Milton si cu Prometeul dezlantuit al lui Shelley. Face din odiseea capitanului
Ahab, pornit sa vaneze o fabuloasa balena alba, simbolul luptei titanice dintre om si natura,
ridicat

la

semnificatia

metafizica

conflictului

ireductibil

dintre

bine

si

rau.

Autorul pune in discutie relatia dintre esenta si aparenta.

Ahab face teoria mastilor", amintindu-ne de Luigi Pirandello din secolul trecut. Lui
Starbuck - primul secund - care incearca sa-l abata de la telul sau nebunesc, de a rapune Balena
Alba, Ahab ii replica: "Afla, omule, ca toate lucrurile vizibile nu-s decat niste masti de mucava. Dar
in fiece intamplare -in fiece fapta vie, de netagaduit - ceva necunoscut, insa rational, isi arata fata
inapoia mastii necugetatoare. Daca omul vrea sa loveasca, trebuie sa loveasca prin masca! Cum ar
putea prizonierul sa evadeze altfel decat spargand zidul? Pentru mine, balena alba este un astfel de
zid, ce se inalta drept in fata mea vad in ea o forta revoltatoare, manata de o rautate impenetrabila.
7

Urasc mai ales acea rautate impenetrabila si, fie ca balena alba e purtatoarea, sau chiar principala
intruchipare a acelei forte, imi voi stinge ura in sangele ei.

Ahab nu e un simplu aventurier, insetat de razbunare. El traieste o adevarata drama a

cunoasterii. Solitar si exasperat de canibalismul universal", Ahab isi tradeaza profundele
luminescente de omenie, exprimate in relatia cu Pip, in ajunul bataliei decisive cu Balena Alba: O,
voi care credeti in bunatatea zeilor si in rautatea oamenilor, iata cum zeii atoatestiutori nici nu se
sinchisesc de suferinta omului, si cum omul, chiar cand n-are minte si nu stie ce face, e inca bogat
in simtaminte alese, de iubire si de recunostinta.' Vino, baiete! Ma simt mai mandru ca-ti strang
mana decat dac-as strange-o pe aceea a unui imparat!"
In confesiunea facuta lui Starbuck, inaintea infruntarii Balenei Albe, capitanul Ahab rosteste
urmatoarele cuvinte emotionante: Vino mai aproape de mine, Starbuck, lasa-ma sa privesc in ochii
unui om, e mai bine decat sa privesti cerul sau marea, e mai bine decat sa-l privesti pe Dumnezeu"

MESAJ SI ALUZIE MITICA

8

Adevaratul pret al solidaritatii umane il exprima cel mai bine Ismael, care supravietuieste
datorita sicriului lui Queequeg, canibalul cu care s-a legat frate de cruce si care, in idolatria lui
pagana, se dovedeste mai uman si mai generos decat multi crestini. Iata cuvintele lui Ismael: O,
dragii mei semeni, de ce sa ne mai dusmanim intre noi, de ce sa mai nutrim unii fata de altii vreo
raca sau vreo invidie? Hai sa ne strangem cu totii mainile, sa ne contopim unii cu altii in laptele si
spermantetul bunatatii" In aceste cuvinte este continut adevaratul mesaj al cartii, de o permanenta
actualitate.
Intr-o forma originala, autorul pune la contributie diferitele mituri: mitul biblic al lui Iona,
mitul lui Iov, mitul lui Prometeu, mitul lui Ulise, mitul lui Faust. Ca surse de imagini si simboluri,
Melville a folosit si mitologiile egipteana si hindusa. Toate acestea contribuie la crearea unui mit
nou: cel al Balenei Albe, intemeiat cu precadere pe Leviatanul din Biblie. Sub acest aspect, Melville
il prefigureaza pe James Joyce, autorul romanului Ulise. Cu Joyce are in comun si deosebita
capacitate de inventie verbala.
Povestitor captivant, rapsod al peisajului marin, creator al unor tipuri umane de o vitalitate
debordanta, Melville a fost si un virtuoz manuitor al simbolismului bogat in semnificatii si forta
emotionala. Adevarat maestru al trecerii de la un registru afectiv la altul, a folosit o varietate larga de
mijloace stilistice, adaptate naratiunii, descrierii, reflectiei filosofice, ca si satirei si pamfletului.
Moby Dick este o carte unica in literatura americana si face parte din patrimoniul
spiritual al intregii omeniri.

RECEPTIE
Abia la ctiva ani dup moartea lui Melville, romanul Moby Dick a fost redescoperit de
public, recunoscndu-i-se calittile literare care i-au asigurat o popularitate crescnd ca una din
creatiile cele mai importante ale literaturii universale. Proza lui Melville este complex si de o
imaginatie bogat, ceea ce a fcut din el unul din cei mai fini stilisti ai limbajului din literatura
american, alturi de William Faulkner, Henry James si Thomas Pynchon
Romanul este dedicat prietenului su, scriitorul Nathaniel Hawthorne, care i-a influentat
scrierile.

ADAPTARI
Romanul a constituit sursa de inspiratie a multor adaptri: de film, televiziune, teatru, benzi
desenate, oper etc.

10

FILM - TELEVIZIUNE
Moby Dick, un film de televiziune din 1998 cu Patrick Stewart n rolul lui Ahab si
Gregory Peck ca printele Mapple (pentru care a primit Globul de Aur)

11

TEATRU
Moby Dick spectacol, cu Orson Welles , filmat n 1955. Mai tarziu, scriitorul Julian Rad si
Hilary Adamsau au adapted Moby Dick intr-o pies de teatru care a avut premiera n 2003, la New
York.

12

MUZICA
Moby Dick , o cantata pentru solisti de sex masculin, cor si orchestra, scrisa in 1938 de
compozitorul Bernard Herrmann si dedicata lui Charles Ives .
Sir John Barbirolli a dirijat Filarmonica din New York, la premiera .
Si compozitorul Peter Westergaard a compus pentru Moby Dick : o lucrare de oper cu
13

cinci solisti , cor si orchestr de camer. Premiera a avut loc n octombrie 2004 n Princeton , New
Jersey .
Progresiva trupa de heayv-metal Mastodon a lansat Albumul Leviathan, in 2004, care se
bazeaz pe romanul Moby - Dick .

BENZI DESENATE
Moby Dick spectacol

n 1956 Editura Classic Comics a adaptat povestea n patru culori, pentru benzi desenate.

CUM DECURGE PUNEREA IN SCENA A PIESEI MOBY DICK

Exist un nceput pentru toate si opera nu este diferita . Dup multe sptmni de lucru n sala
de repetitii , seara de deschidere se apropie.
14

Prima repetitie n costum este intotdeauna o etapa foarte distractiva. Uneori costumul
modifica o persoan att de mult nct nimeni nu o mai recunoaste. Pentru fiecare actor, un costum
reusit il ajuta foarte mult sa exprime caracterul personajului. Elementele de costum se adaug la
scen, se amestec . Plrii , jachete , pantofi , recuzite, toate pot schimba modul n care un artist
se misc ntr-o scen .

n aceast productie a lui Moby Dick, multi dintre artistii interpreti sau executanti
poart centuri de sigurant n costumele lor. Imaginati-v pandemoniu (capitala imaginara a
infernului) a zeci de oameni care in ntunericul din culise joaca pentru prima data in viata lor cu

15

hamuri prinse peste pantaloni. Ca sa nu mai amintim si de perucile sau alte accesorii care trebuie sa
le completeze tinuta personajului.
Exist un consum mare de energie -in continua crestere- din partea tuturor actorilor pentru ca
aceasta opera sa prinda contur in final.

16

Pentru reusita finala trebuie privita in serios si munca celor din spatele cortinei care ajuta in
egala masura. Ei formeaza o adevarata echipa, care lucreaza impreuna pentru schimbari de decoruri,
intr-un ritm rapid si eficient.

Un alt component vital adaugat reusitei este orchestra . Pn acum, actorii au fost insotiti de
muzica de pian. La punerea in scena a acestei capodopere se alatura pentru prima data o orchestra,
condusa de un dirijor maestru, care stie sa opreasca muzica din cind in cind , pentru a merge doar pe
citeva note, combinate cu voci din corarii grave,toate pentru a reda tunetele si sunetele din
timpul furtunii.

17

Nu trebuie uitata nici coregrafia. Pentru aceasta e nevoie de un set de actori-alpinisti,

acrobati. La un momnet dat, intr-una din scene izbucneste o adevarata incaierare..starea de spirit
este foarte incordataBarbatii se confrunta acolo cu scene de moartelupte, pumni, picioare care
zboara prin aer.pozitii de lupta. Schela montata pentru aceasta scena este extrem de periculoasa.

Pentru un moment cit dureaza aceasta lupta este nevoie de ore intregi de repetitii,
pregatire..Miscarile arata incredibil de reale..dar ele sint calculate pentru ca actorul sa fie in deplina
sigurantaaceasta fiind o prioritate capitala. Fiecare miscare executata are masuri de precautie
pentru a se asigura ca nimeni nu este ranit. Accidente se intampla, dar din fericire acestea sint putine
si foarte rare. Precizie, control si incredere sint componente enorme si esentiale pentru realizarea
scenelor de lupta.

18

19

20