Consideratii despre forma cea mai buna a stupilor si a ramelor.

Calcul
Ideea mi-a venit citind Calauza stuparului Cele mai multe informatii de aici au ca sursa acea carte.
Am selectat adaptat si compilat fragmente fara a mai pune puncte inte fragmente sau ghilimelele de
rigoare. Va rog sa scuzati aceasta metoda, motivul a fost usurinta expunerii. Deci, pentru o lectura
exacta a textului, va recomand cu caldura Calauza Stuparului. Eu am redat din editia a VII-a din
1936.
Stupii trebuiesc facuti dupa anumite socoteli si sa indeplineasca anumite cerinte privitoare la:
1.

Forma, incaperea si intocmirea lor dinauntru.

2.

Inlesnirea de a fi manuite.

3.

Curatenia si limpezimea mierii.

Forma cea mai potrivita chipului de vietuire al albinelor e cea rotunda; dar stuparii tinand seama mai
mult de economie, de usurinta de cladire si de manuire dau uleielor sistematice forma unei lazi cu
patru pereti.
La hotararea incaperii stupului trebuie sa tinem seama de doua lucruri:
1.

matca sa nu poata fi niciodata stanjenita in ouat din pricina lipsei de loc

2. albinele sa gaseasca intotdeauna casute goale unde sa puna mierea pe care o aduc de pe
camp.
Unii crescatori de albine cer ca incaperea stupului sa fie potrivita dupa bogatia tinutului in flori cu
miere. Aceasta perere este gresita. Dupa bogatia locului potrivim numarul stupilor nu marimea lor.
Stupii mari au trei insusiri bune:
1.

Sunt mai putin inclinati la roire

2.

Dau miere mai multa

3.

Sunt mai buni la iernat

Intr-un stup deosebim doua parti: una care serveste pentru cresterea puietului, numite cuib, si alta in
care albinele culegatoare strang mierea, numita magazie. Un stup bun trebuie sa aiba atata incapere
incat locul destinat fiecareia dintre cele doua parti sa nu fie stramtorat prin intinderea celuilalt.
Se poate face socoteala cu deamanuntul de cate casute are trebuinta matca in cuib si de cate
culegatoare in magazie. Se stie ca matca ajunge sa oua in toiul culesului cate 3500 4000 de oua in 24
ore.
Se mai stie ca un ou, trecand prin toate fazele are nevoie de 21 de zile, adica 21zile x 3500 oua/zi egal
cu 73.500 casute. Dar pe langa acestea mai trebuiesc alte casute care sa pastreze in ele mierea si
pastura de hrana a puietului. Dupa incercari precise stuparii au ajuns la incredintarea ca 1000 de larve
mananca 131 de grame si 53 de centigrame de miere si polen amestecat cu apa; iar pentru tot puietul de
73.500 de larve, in 21 de zile trebuiesc 9,667 Kg hrana.
Un decimetru patrat de fagure are pe amnadoua fetele 850 de casute de lucratoare, care pot tine in el
315 grame de miere. Pentru cele 9,667 kg de hrana ar trebui atunci 30 de decimetri patrati si jumatate,
1

care fac 26.000 de celule. In concluzie, numarul celulelor trebuitoare puietului si cu al celor pentru
pastrarea hranei lui fac la un loc, in numar rotund 100.000 de celule pe care trebuie sa le cuprinda
cuibul.
Incaperea magaziei de stransura depinde de belsugul florilor dimprejurul stupinei, de aceea este greu sa
se faca o socoteala exacta. Insa daca avem stupi mari cu 100.000 de albine, atunci 80.000 din ele merg
la cules, iar 20.000 raman in stup. Stiind ca 1000 de albine la un cules bun aduna intr-o zi 30 de grame
de miere, deosebit de hrana zilnica a lor si a puietului, si daca culesul dureaza 15 zile, atunci cele
80.000 de albine vor strange 36 de kg de miere. pentru care trebuiesc 90.000 de casute.
Pe scurt, un stup bine socotit trebuie sa aibe cam 200.000 de celule. 10.000 de celule prind un loc de 4
litri si ca intindere 12 decimetri patrati. Pentru 200.000 de celule trebuiesc 20 de faguri de cate 12
decimetri patrati. Acestia ocupa in stup un loc de 80 de litri. Inca un motiv pentru care trebuie spatiu
este faptul ca albinele intai imprastie nectarul pe o suprafata mai mare dupa care dupa ce o vantura, o
strang in magazie.
Forma ramelor. Trebuiesc indeplinte trei conditii:
1.

sa asigure albinelor o iernare buna

2.

puietul trebuie sa se dezvolte bine vara

3.

un loc indestulator pentru hrana albinelor

Iarna, albinele se strang in ghem de 25 de centimetri, pentru stupii puternici. Deci rama trebuie sa
ingaduie albinelor sa stranga in ghem de 25 de centimetri in partea cea mai mare, adica sa aibe o latime
de minim 25-26 de centimetri. Ca sa fie ferit de frigul care intra pe urdinis, si de bataia curentilor reci
de pe fundul stupului, ghemul trebuie sa inceapa, macar cu 5 centimetri mai sus de fund si sa aiba si el
25 cm. in sus. Deci un total de 30 cm.
Hrana trebuie asezata deasupra ghemului, in partea cea mai calduroasa a stupului, astfel incat ghemul
pe masura ce mananca mierea care-i sta la indemana, sa se poata ridica treptat spre tavan (podisor). O
fasie de miere lata de 6-7 cm. pentru ramele largi de 30-33 cm. si de 10 cm. pentru ramele largi de 2526 cm. deasupra gramezii de albine e indestulatoare pentru hrana pana primavara, chiar in iernile cele
mai prelungi. Pentru ca ghemul sa aiba 25 cm de jur imprejur este nevoie iarna de 8 rame pentru ca
albinele sa poata forma ghemul pe cele 7 uliti dintre ele.
Vara, matca isi intinde roatele de puiet pe un diametru de 30-33 cm. ramele trebuie sa aibe aceasta
largime, ca sa nu impiedice ouatul. Ouatul incepe din speteaza de jos si intr-o rama inalta de 36-40 cm.
ramane un loc de 6-10 cm. pentru asezarea hranei. Matca cere vara 8-10 rame pentru intinderea
puietului.
Asa dar, daca avem in vedere iernatul, rama nu trebuie sa fie mai ingusta de 25 cm. inauntru; iar daca
tinem seama de dezvoltarea puietului, ea nu trebuie sa fie mai larga de 30-33 de cm. Orice largime mai
mare formeaza un proisos vatamator pentru albina si pagubitor pentru stupar. Ca sa fie iarna incalzit
golul din jurul ghemului cere o cheltuiala de hrana si o munca suplimentara pentru albine, de care
acestea trebuiesc scutite.
Ramele pentru stransura, cei mai multi stupari le cer sa fie mici. Mierea dintr-un an este de mai multe
soiuri, dupa flori. daca ramele sunt mici, fagurii se umplu si se capacesc repede, iar mierea se alege de
la sine, dupa felul florilor din care a fost culeasa.