Licenta TCM

UNIVERSITATEA TEHNICA "GH.
ASACHI"
IASI FACULTATEA CONSTRUCII DE
MAINI
PROIECT
DE
DIPLOMA
ndrumtori
Absolvent
Confereniar dr. Ing.
Grupa :
Confereniar dr.Ing.
Iasi-2007
Referat
Lucrarea cu tema "Conceperea i proiectarea unui dispozitiv
de vibrohonuit piese cu gabarit redus", reprezint prima parte din
proiectului de diplom a studentului Esanu Adrian. Aceast lucrare
este de actualitate i contribuie la mbuntirea performantelor unei
maini clasice de honuit vertical.
Lucrarea este structurat pe ase capitole, ultimul capitol
analiznd n detaliu avantajele acestui dispozitiv.
Varianta optima de acionare a rezultat n urma unei analize
multicriteriale.
Utilizarea acestui dispozitiv in practica, conduce la un cost
sczut in cazul vibrohonuirii pieselor cu gabarit redus.
Partea a doua a proiectului de diplom o constituie lucrarea cu
tema Asistent Manager Calitate Fabricaie Vehicule si este structurat
pe trei capitole.
In aceasta lucrare se prezint noiunile generale referitoare la
Calitate Uzina Dacia , precum si rolul unui Asistent Manager Calitate
Fabricaie Vehicule si ntocmirea Tabloului de Bord.
In urma analizei efectuate asupra lucrrii de fata,
putem ca aceasta corespunde in intregime normelor si
cerinelor i
pentm participarea la examenul de susinere a lucrrii
Data
28.05.2007
Semntura
coni dr. ing. Lucian Tbcaru
conf. dr. ing. Bogdan Rusu
Cuprins:
Memoriu
justificativ...............................................................................................
3
Partea I - Conceperea si proiectarea unui
dispozitiv de vibrohonuit piese cu gabarit redus
Cap I. Introducere
6
Cap II.Cinematica procesului de vibrohonuire
9
Cap III. Dinamica procesului de vibrohonuire
12
Cap IV. Proiectarea dispozitivului de vibrohonuit
13
IV.I. Dispozitive de vibrohonuit existente
.......................................................................................................
13
IV. 1.1. Dispozitiv mecanic oscilatoriu 1.......................................
13
IV. 1.1. Dispozitiv mecanic oscilatoriu 2
.......................................................................................................
14
IV.2 Posibiliti de acionare a dispozitivului de vibrohonuit....................
15
IV.2.1. Vibratoare mecanice
.......................................................................................................
15
.V.2.2. Vibratoaremagnetice
.......................................................................................................
16
IV.2.3. Vibratoare electrodinamice
.......................................................................................................
1 V.2.4. Vibratoare hidraulice........................................................
21
IV.3. Analiza multicriterial a variantelor de acionare.............................
22
IV.4 Conceperea dispozitivului de vibrohonuit ai. s se
obin viteza oscilatorie = 30 - 70 m / min
.......................................................................................................
23
IV.41. Alegerea motorului de acionare
.......................................................................................................
23
IV.4.2. Calcului angrenajului conic
.......................................................................................................
23
IV.4.3. Calculul transmisiei cu lan i roi de lan
.......................................................................................................
26
V.4.4. Calculul i construcia arborilor
.......................................................................................................
28
IV.4.5, Determinarea tipo-dimensional a rulmenilor
.......................................................................................................
34
V.4.6. Alegerea materialului i dimensionarea camei
.......................................................................................................
34
IV.4.7. Stabilirea dimensiunilor de gabarit a pieselor
de prelucrat cu ajutorul dispozitivulu
.......................................................................................................
35
IV.4.8. Alte specificaii
.......................................................................................................
35
Cap V, Proiectarea tehnologiei de fabricaie pe maini- unelte
universale a unui reper (arbore)
.......................................................................................................
36
V.l. Studiul datelor iniiale..............................................
......................................................................................37
V.2. Stabilirea traseului tehnologic
.......................................................................................................
39
V.3. Calculul adaosului de prelucrare i al dimensiunilor
Intermediare
.......................................................................................................
48
V.4. Calculul regimurilor de achiere
.......................................................................................................
56
V.5 Calculul normei de timp
.......................................................................................................
63
Cap VI. Concluzii la Partea a l-a...........................................................
65
Partea a ll-a Tablou de bord
Cap I. Introducere........................................................................................
1
1.1.
Denumirea temei..........................................................................
1.2.
Durata de realizare a proiectului..................................................
1.3.
Unitatea de producie, direcia, departamentul si serviciul...........
1.4.
Obiectivele stagiului.....................................................................
1.5.
Date iniiale generale privind unitatea de producie.....................
Cap II. Direcia Calitate Uzina Vehicule........................................................
9
2.1. Noiuni generale referitoare la Calitate .........................................
9
2.1.1.
Definirea si rolul Calitii............................................................
9
2.1.2.
Sistemul de management al Calitii Renault...........................
11
2.2. Politica si obiectivele referitoare la Calitate
13
2.2.1.
Politica referitoare la calitate....................................................
13
2.2.2.
Obiectivele calitii...................................................................
15
2.3. Direcia Calitate Uzina Vehicule
18
Cap III. Asistent Manager Calitate Fabricaie Vehicule..............................
27
3.1. Rolul unui asitent manager
27
3.1.1. Fisa postului de lucru
........................................................................................................
29
3.2. Misiuni principale ale unui Asistent Manager
31
3.2.1
Alctuirea Tabloului de Bord.......................................................
31
3.2.2
Sarcini ndeplinite in cadrul stagiului..........................................
43
3.2.3
3.2.4
3.2.5
3.2.6
3.2.7
3.2.8
al
Lca
1
g
Conceperea i
proiectarea unui
dispozitiv de
vibrohonuit piese cu
gabarit redus
3.2.9
MEMORIU JUSTIFICATIV
3.2.10
3.2.11
3.2.12
3.2.13
Tehnologia construciilor de maini are ca obiect

de studiu metodele i procedeele de prelucrare
mecanic prin care se asigur obinerea produselor n
condiiile tehnice stabilite, cu cheltuieli minime de
munc i consum redus de materiale, la un volum de
producie dat.
3.2.14
3.2.15
Industria constructoare de maini trece printro perioad de dezvoltare continu pe plan mondial, cerinele
de producie fiind din ce in ce mai ample; acestea determin
necesitatea creterii productivitii muncii ct i realizarea
de produse care s satisfac standardele de performan i
de calitate impuse. Aadar, este necesar implemetarea de
noi procedee tehnologice sau imbuntirea celor existente.
3.2.16
3.2.17
Analiznd literatura de specialitate i practica

industrial, se constat ca procedeele de netezire prin
achere sunt des utilizate n construcia de maini.
Dintre acestea honuirea este procedeul de netezire a
suprafeelor cilindrice interioare cel mai des utilizat
datorit caracterului de procedeu modern i eficient de
prelucrare.
3.2.18
3.2.19
Honuirea este procedeul de finisare a suprafeelor

interioare ale pieselor, cu ajutorul unui set de bare
abrazive din carburi metalice au diamant legate ntre
ele i montate ntr-un dispozitiv denumit cap de honuit
asigurndu-se nchiderea cinematic a contactului cu
suprafaa prelucrat. Acest cap primete, de la axul
principal al mainii, o micare de rotaie i o micare
rectilinie alternativ , pentru rcire i ungere folosinduse un lubrefant corespunztor.
3.2.20
3.2.21
Pentru realizarea achierii, barelor de honuit li se

transmite o micare de rotaie, o micare rectiliniealternativ, i un avans radial.
3.2.22
3.2.23
Vibrohonuirea este procesul de finisare a

suprafeelor
cilindrice
interioare
ce
rezult
prin
suprapunerea peste micrile menionate mai sus, a unei
micri oscilatorie de nalt frecven i a unei amplitudini
mici a honului sau a piesei.
3.2.24
3.2.25
Lucrarea de fa prezint un procedeu de

cretere a calitii suprafeei de prelucrat prin adaptarea pe
o main de honuit clasic, a unei soluii de generare a
micrii oscilatorii necesar realizrii vibrohonuirii.
3.2.27 Partea a ll-a
3.2.26
3.2.28
3.2.29
Desfurarea politicii calitii, a obiectivelor si aciunilor
3.2.30
Pornind de la strategia si obiectivele prioritare ale

ntreprinderii, conductorii pun in aplicare desfurarea
obiectivelor si a planurilor de aciune, pe toata filiera ierarhica.
3.2.32
Astfel direciile, departamentele, seviciile, atelierele
definesc in acelai fel orientrile si obiectivele lor, planurile lor d
aciune. Ele sunt comunicate ntregului personal si analizate in mod
continuu in cadrul entitilor pentru a evalua strile de avansare.
3.2.33 La nivel de UEL (Unitate Elementara de Lucru) se
stabilesc numai aciuni.
3.2.34
In cadrul managementului vizual, orientrile
conducerii, precum si aciunile de progres calitate proprii UEL-ului
sunt fcute vizibile prin mijloace de comunicare specifice in spaiile
de comunicare ale UEL-urilor.
3.2.35
Pentru a obine satisfacia clienilor sai, obiectivul
general al intreprinderii este mbuntirea continua a tuturor
proceselor sale pentru atingerea obiectivelor fixate in ceea ce
privete:
3.2.31
calitatea,
costul,
termenele de livrare,
resursele umane si mediu.
3.2.36
Pentru Dacia, calitatea reprezint, in mod fundamental,

urmrirea a trei aspecte:
3.2.37
1. La nivelul activitii de proiectare: produsul trebuie sa rspund
ateptrilor clienilor. De aceea, echipa de proiectare are

responsabilitatea de a da prioritate calitii; acest lucru este
adevrat pentru fiecare model, atat in momentul lansrii sale,
cat si pe parcursul apariiei tuturor versiunilor derivate.
1. La nivelul sistemului industrial: calitatea practicata la nivelul
uzinei si al furnizorilor; acetia din urma trebuie sa dispun de
procese, de moduri de organizare si de proceduri care sa le
permit sa reproduc fiecare piesa, fiecare vehicul, in mod
identic, la acelai nivel de calitate.
2. La nivelul reelei comerciale: calitatea cu care intra in contact
clientul; prin intermediul ei, imaginea Dacia se contureaz in
ochii clientului.
3.2.38
Lucrarea de fata prezint Politica Calitii Uzinei DACIARENAULT, dar si rolul pe care il are un Asistent Manager la
ntocmirea Tabloului de Bord.
3.2.39
3.2.40
Conceperea i
proiectarea unui
dispozitiv de
vibrohonuit piese cu
gabarit redus
11
3.2.41
apitolul
I
Introd
ucere
3.2.42
3.2.43
nc de la nceputul secolului al XVI-lea a

aprut necesitatea prelucrrii uneltelor de munc, a armelor
de vntoare i n mod special a armelor de munc. Astfel, n
anul 1540 a aprut prima main pentru gurirea evilor de
tun din lemn.
3.2.45
O etap important n domeniul prelucrrii
suprafeelor cilindrice interioare apariia primelor maini de
alezat ale lui Smeatson (1765) i Wilkenson (1775). Acest
salt a permis dezvoltarea industriei mineritului i, n 1769, a
condus la apariia mainii cu abur a lui James Watt.
3.2.46
Perfecionarea i dezvoltarea prelucrrii
suprafeelor cilindrice i n mod special a celor de mare
precizie i calitate a suprafeelor, este mai evidenf dup
anul 1900 i este n strnsa legtur cu perfectarea si apari*
de nî tipuri de maini unelte si scule autoare.
3.2.47
n anul 1920 au fost publicate date
aparinnd firmei Pratt and Whitney bazate pe experiena de
fabricaie a armelor de foc, privind precizia de prelucrare a
suprafeelor cilindrice interioare care se poate obine prin
diferite procedee tehnologice de prelucrare prin achiere.
Ulterior, asemenea date au fost publicate i de alte firme ca :
Siemens, Cincinnati, Norton, etc.
3.2.48
In anul 1938 sovieticul Kovan V.N. a ntocmit
o serie de tabele de precizie economic de prelucrare pe
baza unor rezultate obinute de o serie de uzine din CZ.S.I.
3.2.49
Un salt calitativ al procedeelor de netezire a
aprut n special dup cel de-al II-lea rzboi mondial. Astfel,
n anul 1950, Grum - Grjimalio public o lucrare n care arat
3.2.44
precizia de prelucrare , precum i unele considerente privind

alegerea toleranelor n construcia de maini.
3.2.50
ntreprinderea american Jack Corporation a
elaborat i extins norme de precizie pentru diferite procedee
de prelucrare.
3.2.51 n urma unor cercetri ndelungate, in anul 1952,
Sokolovski A.P. a elaborat metoda analitic de calcul
pentru determinarea preciziei de prelucrare, metod
care
se
bazeaz
pe
cercetarea
analitic
i
experimental a erorilor provocate de diferii factori
tehnologici n procesul de prelucrare.
3.2.52
Datorit rigiditii mai reduse a sistemului
tehnologic care influeneaz negativ att precizia de
prelucrare ct i calitatea suprafeei prelucrate, dezvoltarea
procedeelor de netezire a suprafeelor cilindrice interioare a
prezentat foarte multe greuti tehnologice. Aceasta a fost
condiionat si de modernizarea mainilor unelte, a
metodelor de prelucrare i control, a sculelor achietoare,
precum i de apariia a noi materiale pentru scule. Precizia
de prelucrare i calitatea suprefeei prelucrate sunt criteriile
eseniale n alegerea procedeului i a metodei de prelucrare
care, n corelaie cu alte aspecte tehnico-economice, conduc
la definitivarea procesului tehnologic de fabricaie.
3.2.53
Prelucrarea de netezire a suprafeelor
cilindrice interioare se poate realiza prin urmtoarele
procedee:
3.2.54 procedee de netezire prin achiere
3.2.55 S procedee de netezire prin deformare plastic
3.2.56 S procedee electrochimice
3.2.57
Din practica industrial i literatura de

specialitate se constat c procedeele din prima grup se
utilizeaz mai mult n uzinele constructoare de maini
deoarece cele din a doua grupa au o aplicabilitate limitat
iar cele din a treia grupa necesit utilaje mai scumpe i mai
3.2.58
13
complexe, utilizarea lor se face atunci cnd materialul care

se prelucreaz nu permite un alt procedeu de netezire.
3.2.59
Procedeele de prelucrare utilizate in vederea
realizrii procesului de netezire prin achiere a alezajelor
sunt urmtoarele:
3.2.60 o honuire
3.2.61 o vibronetezire
3.2.62 o lepuire
3.2.63 o rodare
3.2.64
Procedeele de netezire sunt foarte laborioase

i scumpe, fapt ce a dus la o preocupare intens pentru
dezvoltarea acestora.
3.2.65
Honuirea este procedeul de netezire a

suprafeelor cilindrice interioare cel mai des utilizat i este
considerat ca un procedeu modern de prelucrare. Procedeul
de netezire prin honuire va cunoate o dezvoltare important
datorit creterii aplicaiilor lui, creterii productivitii,
finisrii mai bune i obinerii de tolerane mai strnse.
3.2.66
3.2.67
Datorit
exigenelor
crescnde
ale
fabricaiilor de maini din ara noastr, s-au dezvoltat
procedeele de netezirea ale alezajelor de mare precizie i
calitate a suprafeei n industrie si, n mod special, procedeul
de netezire prin honuire.
3.2.68
3.2.69
Procedeul de netezire prin honuire a aprut

prima dat n 1929 n industria de armament i de
automobile ca o perfecionare a prelucrrii prin lepuire.
Honul (scula de honuire) este o perfecionare a sculelor de
lepuire ce aveau o productivitate mai redus.
3.2.71
Honuirea este un procedeu de prelucrare de
finisare a suprafeelor pieselor cu ajutorul unui set de bare
abrazive sau de diamant, legate reciproc ntre ele, montate
ntr-un cap de honuit care primete de la axul principal al
3.2.70
mainii o micare de rotaie i una rectilinie alternativ

(orizontal sau vertical), n prezena lichidelor de ungerercire.
3.2.72
n cazul vibrohonuirii, peste aceste micri se

mai suprapune o micare oscilatorie de nalt frecven a
honului sau a piesei. Aceast micare suplimentar conduce
la micorarea lungimii spnului ndeprtat i mbuntete
aduciunea lichidului de rcire-ungere n zona de achiere,
mrete intensitatea ndeprtrii materialului i duce la
scderea temperaturii suprafeei prelucrate. Ansamblul
acestor micrii asigur achierea suprafeei i autoascutirea
sculei. Achierea se realizeaz de ctre granule abrazive
cimentate cu ajutorul unui liant pe suprafaa barelor
de honuire. Introducerea micrii oscilatorii conduce la
scderea rugozitii suprafeelor prelucrate.
3.2.73
3.2.74
Avantajele pe care le are* procedeul de

vibrohonuire fa de celelalte procedee de netezire prin
achiere sunt:
3.2.75
3.2.76
3.2.77
micorarea rugozitii suprafeei

prelucrate;
3.2.78
3.2.79
creterea preciziei dimensionale;

3.2.80 i
corectarea erorilor iniiale de precizie a

formei geometrice;
3.2.81
productivitate relativ nalt a

procesului.
3.2.82
3.2.83
3.2.84
3.2.85
Datorit acestor avantaje, vibrohonuirea se

dezvolt ntr-un ritm rapid urmrind reducerea timpilor de
3.2.86
15
prelucrare i ridicarea performanelor de precizie i calitate a

suprafeelor obinute.
Cinematica
procesului de vibrohonuire
3.2.87 Capitolul II
3.2.88
3 . 2 . 8 9 La vibrohonuire, viteza de achiere se compune
din trei componente: -vitez longitudinal
-vitez
tangenial v ,
3.2.90
-vitez
oscilatorie
(datorit
prezenei
micrii
oscilatorii de nalt frecven i amplitudine mic)
ntre cele 3 componente ale vitezei exist un

raport optim exprimat de relaia:
3.2.91
3.2.92
t
: v0:vi=3:2:l
(1)
3.2.93
Cercettorii germani consider c la honuire
mai apare o component a vitezei de achiere, viteza de
avans, va, fig. 2.1:
17
3.2.94
3.2.95
3.2.96
3.2.97
3.2.98
3.2.99
3.2.100
3.2.101
3.2.102
3.2.103
3.2.104
3.2.105
3.2.106
3.2.107
3.2.108
3.2.109
Fig
.
2.
1
3.2.110
3.2.111
3.2.112 Viteza de achiere la honuire va fi:
V=Vv
(2)
3.2.113
i +Vt
3.2.114 Analog, viteza de avans va fi:
2
3.2.115
Va=
3.2.116
V^2+^2
3.2.117
3.2.118
(3)
Viteza efectiv de honuire innd cont i de viteza de

avans Va este:
Din figura 2.1 se pot observa:
3.2.119
a = unghiul de ncruciare a urmelor
Vi= vitez longitudinal

Vt= vitez tangenial
Va= vitez de avans
V = vitez de achiere
=vitez unghiular
1
= suprafa cilindric
2 = piatr de honuit
3 = plan tangenial
3.2.120
La honuirea cu avans scurt, viteza tangenial V t

este de cele mai multe ori constant. Micarea piesei de
honuit are o alur sinusoidal, n funcie de lungimea de
honuire 1, de viteza unghiular , a capului de honuit i de timpul
t, deplasarea longitudinal momentan y a pietrei de honuit este:
3.2.121
3.2.122
Vp- = l(Dcos (a)t)

3.2.123 dt
3.2.124
3.2.125
(5)
Frecvena de rotaie a capului de honuit are
expresia:
3.2.126
v=n=
(6)
3.2.127
<D=
2nn
(7)
3.2.128
3.2.129 nlocuind pe o din relaia (7) n relaia (5) se obine
viteza longitudinal sub forma:

3.2.130
3.2.131
nncos(oDt)
Viteza tangenial are expresia:
3.2.132 '
vt=ndn
vi=l
(8)
(9)
3.2.133
nlocuind viteza longitudinal i viteza

tangenial din formulele (8),(9) n expresia (l),se va obine
viteza rezultant:
3.2.134
19
3.2.135 v = A / ^ v =
(jthif cos2(cot)
<J(ad)2+
3.2.136
(10)
3.2.137
3.2.138
3.2.139
Valoarea maxim a acesteia va fi:

Vmax=
3.2.140
=nn 4d 2
j (xdn)2+ ( x
In)2
3.2.141
iar valoarea minim:
+l2
(11)
3.2.142
Vmin=V(^)2=ndn (12)
3.2.143
21
3.2.144
Unghiul (3 (%2.3) are expresia:
22
3.2.145
P=
a
r
c
t
g
3.2.146
(1
3
)
23
3.2.147
3.2.148
nlocuind n expresia (13) valorile vi i vt se obine

valoarea semiunghiului de ncruciare:
3.2.149
3.2.150 ce
3.2.151
=arctg[ - cos(t)]
p= ~Z
(14)
3.2.152 L
d
3.2.153 Semiunghiul
de
ncruciare a/2 este egal cu unghiul
*\ M
p doar cnd viteza longitudinal i

viteza tangenial sunt constante.
24
3.2.154 a=2ar
ctg[
3.2.155
(1
cosfctf)]
5
)
25
3.2.156
Dinamica
procesului de vibrohonuire
3.2.157 Capitolul III
3.2.158
La operaia de vibrohonuire, ca i la rectificare,

scula achietoare (bara abraziv) este alctuit din o multitudine
de muchii tietoare (tiuri), fiecare dintre acestea contribuind la
mrirea forei de achiere.
3.2.160
Fora de achiere F este compus dintr-o
component axial (longitudinal) Fa , una tangenial Ft i una
normal Fn, pe direcia de avans.
3.2.161
Presiunea specific de apsare a pietrei de
vibrohonuit pe suprafaa de prelucrat depinde de fora normal F n
i de suprafaa de contact A astfel:
3.2.159
26
3.2.162
3.2.163
P=
3.2.164
(16)
27
3.2.165
3.2.166
limea
b,
' se /obine: /
Lund n consideraie parametrii barei de honuit

(lungimea 1 i
28
3.2.167
(1
7
)
29
Solicitrile la care sunt supuse scula, piesa i

maina unealt, apariia vibraiilor, precizia de prelucrare, sunt
influenate de mrimea acestor fore i de variaia lor n timp.
3.2.168
3.2.169
3.2.170
La vibrohonuire, parametrii regimului de achiere
sunt:
3.2.171
3.2.172
a.
viteza tangenial Vt[m/ min] = viteza periferic a capului
de vibrohonuit
3.2.173
b.
viteza longitudinal Vi[m/min] = viteza rectiliniealtemativ a capului de
vibrohonuit
3.2.174
c.
presiunea de apsare a barelor de vibrohonuit pe
suprafaa de prelucrat, p
[daN/cm*]
3.2.175
d.
timpul de vibrohonuire, t [min]
3.2.176
e.
viteza de oscilaie a capului de vibrohonuit sau a piesei,
Vo[cd/rrtin]
3.2.177
Factori ce intervin n obinerea unei anumite

caliti a suprafeei (rugozitate, precizie de prelucrare- abatere de
la circularitate, cilindricitate, toleran dimensional) la
vibrohonuire sunt:
3.2.178
calitatea i granulaia materialului abraziv

valorile VI, Vo, Vt, p i t
proprietile materialului de prelucrat
prelucrarea anterioar vibrohonuirii
construcia sculei folosite
lichidul de rcire-ungere
tipul prelucrrii (degroare sau finisare)
3.2.179
Capitolul IV Proiectarea
dispozitivului de vibrohonuit
3.2.180
IVI. Dispozitive de vibrohonuit existente IV.1.1.
Dispozitiv mecanic oscilatoriu 1

3.2.181
3.2.182 Funcioneaz dup urmtorul principiu:

micarea
de rotaie generat de motorul electric 8, se

transmite prin intermediul transmisiei cu curea trapezoidal la
arborele 10 i respectiv la cama frontal 3;
rola de palpare 4 transform micarea de rotaie a camei
frontale 3 n micare rectilinie alternativ, pe care o transmite
plcii superioare 5 a dispozitivului i pe care se fixeaz piesa 6
ce urmeaz a fi prelucrat;
contactul permanent dintre rola de palpare i cama frontal 3,
se realizeaz cu ajutorul arcurilor elicoidale 7.
3.2.183 Dezavantajul major al acestui dispozitiv l reprezint
apariia fenomenului de patinare al curelei trapezqidale pe
roata conductoare datorita prezenei lichidului de rcireungere.
30
31
3.2.184 Fie. IV.1.1.
3.2.185
_7
3.2.186
V.1.2.
Dispozitiv mecanic oscilatoriu 2

3.2.187
3.2.188 La acest dispozitiv s-a folosit un motor mai puternic
(P=l,75kW), micarea de rotaie fiind transmis din plan

orizontal n plan vertical cu ajutorul unui angrenaj cu roi
dinate conice, cu raportul de transmitere 1:1, la arborele 13,
la captul cruia se afl roata de lan 10. De aici micarea
este transmis cu ajutorul lanului 11 la roile de lan 12
montate pe arborele principal 14.
3.2.189
3.2.190 Modificarea turaiei camei frontale 3, conduce la
modificarea frecvenei iar anplitudinea micrii se poate modifica

n funcie de urcarea sau coborrea rolei pe cam i care se poate
stabili prin deplasare pe direcie radial a dispozitivului port-rol
poluatoare.
3.2.191
3.2.192
3.2.193
3.2.194
32
Fig. IV.1.2.
3.2.195
3.2.196 TV.2
Posibiliti de acionare a dispozitivului

de vibrohonuit
3.2.197
3.2.198 IV.2.1. VIBRATOARE MECANICE
n cazul vibratoarelor mecanice, micarea de

rotaie se transform n micare de translaie a mesei prin
intermediul unui mecanism oarecare, n fig. IV.2.1.1 a, b i c sunt
prezentate trei dintre variantele cele mai simple de mese vibrante
cu antrenare direct.
3.2.199
a) biela-manivela;
b) culis i excentric
c) cam i rol
Fig. IV. 2.1.1. Vibratoare mecanice simple cu antrenare direct
3.2.200
1) mas
2) cadru
3.2.201
1) biel
2) butonul manivelei
3) rol de pe butonul
manivelei
4) rol
5) cam
3.2.202
n condiii ideale de rigiditate i fr jocuri n

lagre, tija de acionare are o deplasare de amplitudine constant,
independent de turaia de regim i de fora de ncrcare (de
aici ,uneori, denumirea de "vibratoare cinematice").
3.2.204
Fa de mecanismul biel-manivel (fig. IV.2.1.1 a),
cel cu culis i excentric (fig. IV.2.1.1 b) are avantajul c produce o
micare armonic. n general, pentru reglarea lungimii manivelei,
este necesar oprirea mainii; exist ns i vibratoare la care
reglarea se face n timpul funcionrii. n forma cea mai simpl,
vibratorul este antrenat de un motor cu turaie constant prin
3.2.203
33
intermediul unui variator de vitez. Caracteristicile acestor tipuri

de mese vibratoare const n aceea c:
3.2.205
-se pot realiza frecvene joase de lucru;
3.2.206
-se pot realiza deplasri mari. Deplasarea se
menine constant, indiferent de impedana mecanic a obiectului
de ncercat montat pe main, n limitele de for i frecven a
mainii.
3.2.207
Fora produs variaz proporional cu ptratul
frecvenei de lucru i cu creterea deplasrii ce rezult de aici.
3.2.208
Deoarece elementele purttoare de sarcin nu pot

fi executate perfect rigid, practic, deplasrile nu rmn riguros
constante odat cu creterea frecvenei. De aceea, la unele mase
vibratoare cu capacitate mai mare, care funcioneaz pn la 60
Hz, se regleaz automat lungimea manivelei n funcie de
frecvena de lucru pentru a menine deplasrile aproape
constante n ntreaga gam de frecvene de lucru. Mesele
vibratoare de acest tip trebuie astfel proiectate nct s existe o
legtur rigid ntre fundaie i planeul de rezemare i mas.
Pentru a rmne n limitele sarcinilor normale de contact,
domeniul admisibil al frecvenelor de lucru este mic.
3.2.209
3.2.210
3.2.211 IV 22 VIBRATOARE ELECTROMAGNETICE
Vibratorul electromagnetic genereaz o for vibratoare

care este
3.2.213 transmis la mas ca urmare a atraciei sau respingerii
magnetice datorit
3.2.214 variaiei intensitii sau direciei fluxului magnetic.
3.2.212
3.2.215 Fluxul magnetic este de obicei produs de curentul ce trece

printr-o nfurare situat de o parte a circuitului magnetic. Fora
magneto-motoare rezultant este proporional cu curentul ce trece
prin bobin.
Vibratoarele electromagnetice pot fi cu o for

neechilibrat sau echilibrat.
3.2.217
Cel mai simplu vibrator electromagnetic cu for
neechilibrat (fig. IV.2.2.1) folosete o singur nfurare. 1. Dac
se aplic o tensiune alternativ la bornele nfurrii 1, rezult un
curent alternativ care, la rndul su, produce o variaie a fluxului
magnetic al crui sens se schimb la fiecare ciclu al curentului. n
urma trecerii fluxului prin aceste elemente rezult o for de
atracie ntre armtur i miez, proporional cu B 2A, unde B este
inducia magnetic prin suprafaa de jonciune iar A reprezint
aria suprafeei.
3.2.216
3.2.218
Fig. IV.2.2.1
Vibrator
electromagneti
c neechilibrat
3.2.1
1. nfurare cu tensiune alternativ

2. nfurare de curent continuu
3. miezul electromagnetului
34
4. (din tole de fier) 4.
armtur (din tole

de fier)
35
Pentru a genera o for cu frecven fundamental a

curentului de magnetizare i pentru a elimina procesul de
redresare, se pot aduga la excitatorul de vibraii nfurtorile 2
(fig. IV.2.2.1), prin care trece un curent continuu de reacie
negativ.
6.
Vibratoarele electromagnetice cu for neechilibrat
prezint o serie de dezavantaje dintre care cele mai importante
sunt:
a) Prezena unei fore mari de atracie suplimentar fa de fora
vibratorie, astfel c, pentru a menine armtura ntr-o poziie
medie fa de miez, trebuie folosit un element elastic
b) Lipsa de proporionalitate dintre fora generat i tensiunea
sau curentul bobinei de comand, deoarece fora de atracie
variaz cu puterea a doua a fluxului, iar fluxul variaz ca
urmare a schimbrii distanei dintre armtur i miez.
7.
Prin utilizarea unei scheme de autoechilibrare (fig.
IV.2.2.2) se poate reduce la minimum dezechilibrul datorit forei
constante i producerea de oscilaii armonice.
8.
Componente: 1 i 2-bobine; 3- armturi; 4-articulaie
5.
9.
10.
11.
Fig. IV.2.2.2
Vibrator
electromagnetic
echilibrat ^3
12.
1.
13.
14.
Dac prin bobina 1 circul un curent continuu, iar prin

bobina 2 nu trece nici un curent, atunci forele din armtur sunt
echilibrate. Un curent n bobina 2 produce un pol magnetic nord"
la una din extremiti i un pol magnetic "sud" la cealalt,
producnd un cuplu.
15.
16.
Utilizarea vibratoarelor electromagnetice este limitat de

dou dezavantaje:
18. l)dificultatea msurrii forei produse
19. 2) neliniaritatea caracteristicii induciei-for
17.
20.
IV. 23 VIBRATOARE ELECTRODINAMICE
21.
Vibratoarele sau masele vibratoare sunt maini de

ncercat la vibraii, folosite pentru proiectare, simulare,
producie i cercetare, n scopul studierii efectelor vibraiilor
sau pentru determinarea proprietilor fizice ale materialelor
i structurilor.
22.
36
Fora electrodinmica ce determin micarea masei

vibratorului este produs prin interaciunea dintre curentul
care strbate bobina de comand i intensitatea cmpului
magnetic care taie spirele acestei bobine (fig. IV.2.3.1)
1. baz
Fig. IV.2.3.1 Schem de principiu a unui vibrator electrodinamic
2. electromagnet
3. pies de ncercat
4. direcia micrii
vibratorii
5. masa vibratoare
6. suport elastic al
ansamblului piesei
7. ecran magnetic
8. linia fluxului magnetic
9. bobin de excitaie
electro-magnetic
(curent continuu)
24. 10. ntrefier inelar
11. bobin de comand
12. generator de tensiune prin micarea mesei
23.
25.
Un vibrator electrodinamic este format dintr-o mas

legat de corpul mainii printr-un sistem de susinere care permite
deplasri mari ale mesei; perpendicular pe suprafaa ei cu fore
relativ mici, celelalte micri fiind limitate cu ajutorul unor
limitatori.
27. Corpul mainii formeaz circuitul principal prin care trece
cmpul magnetic i are un ntrefier inelar n care inducia
magnetic are o valoare indicat, bobina de excitaie fiind de
curent continuu. Asupra acestei bobine care este legat rigid de
structura mesei acioneaz o for generat electrodinamic,
proporional cu valoarea curentului electric ce trece prin bobin.
Fora se transmite ansamblului mesei, denumita armtur,
determinnd-o s se deplaseze axial fa de bobin.
26.
28.
Dup cum rezult din fig. IV.2.3.1, baza susine corpul

printr-un ax de rotaie care permite ca vibraia s fie vertical sau
orizontal, dup o rotaie de 90. Generatorul de tensiune pentru
micarea mesei const dintr-o bobin legat de mas i aezat n
ntrefierul inelar al unui mic magnet permanent montat elastic pe
corp. n aceste condiii, tensiunea de la bornele bobinei este
proporional cu viteza relativ a micrii dintre bobin i
magnetul permanent. Pentru a se evita transmiterea prin baz la
planeul de susinere a forelor vibratorii produse n corp, trebuie
s se introduc elemente elastice n axele de rezemare ale
corpului, asigurndu-se o frecvent de rezonan joas n
comparaie cu cea mai joas frecven de lucru.
29.
30.
La vibratoarele electrodinamice se utilizeaz, n

principal, trei tipuri de circuite magnetice (fig. IV.2.3.2.).
31.
32.
33.
34.
Fig. IV.2.3.2. Diferite configuraii ale circuitului

magnetic principal la vibratoarele electrodinamice
35.
36.
i
Vi
37
QetChider
structure
*sei
tfpfl
pentru
37.
38.
39.
o)
40.
41.
n fig. IV.2.3.2. a, masa i bobina de comand sunt

aezate la capetele opuse ale circuitului de comand magnetic.
Dezavantajul acestui tip de miez const n faptul c ntrefierul
inelar este departe de mas i de ecranizarea magnetic produs
de nsi structura cmpului care determin o densitate mic a
fluxului de dispersie spre mas.Acest sistem are o rigiditate redus
a structurii de legtur dintre bobina de comand i mas, datorit
lungimii ei.
42.
n schema din fig. IV.2.3.2. b, masa este legat direct

de bobina de comand. n aceste condiii se realizeaz o mai bun
rigiditate a armturii i permite o limit superioar mai mare a
frecvenei de lucru. La acest tip de miez, cmpul magnetic de
dispersie din vecintatea mesei este ridicat, necesitnd un ecran
magnetic i o bobin de demagnetizare pentru a obine valori
acceptabile ale cmpului magnetic de dispersie. Pentru acest tip
de miez se poate utiliza att rcirea cu aer sau cu lichid.
44. n fig. IV.2.3.2 c sunt prevzute circuite magnetice i
dedesubtul ntrefierului inelar, reducnd n acest fel la minim fluxul
de dispersie exterior, realiznd n acest timp o densitate de cmp
n ntrefier ridicat. Domeniu de utilizare:
43.
Fig. IV.2.3.3- seciune printr-un vibrator electrodinamic
Folosirea
vibratoarelor
electrodinamice
este
limitat
de
performanele acestora
la ncercri cu fore
relativ
mici
(sub
30000 N), deplasri
mici (pn la 25 mm)
i frecvene relativ
45.
38
canal pentru accesul

aerului;
12. ventilator de rcire a
capului;
13. termostat;
14.
ventilator de
rcire a sistemului de
alimentare;
14. ecran de protecie din
cauciuc;
15. platbande flexibile
radiale;
16. elemente elastice
tangeniale;
1. element de racordare
17. ecran magnetic;
elastic;
19. scheletul elementului
2. suprafa de montare;
mobil;
3. orificii pentru
20. bobine de excitaie;
intrarea aerului de
21. roat de
rcire;
manevrare a
4. carcas;
vibratorului;
5. opritoare pentru captul
22. butonul selectorului
cursei;
sistemului de suspensie;
6. suport de aliniere a capului;
23. arcul axelor de rotaie;
7. garnitur lateral de
24. atenuator de zgomot;
ncrcare;
25. conectarea la tensiune;
8. bobin de antrenare;
26. motorul ventilatorului;
9. suport central;
27. transformator;
10. fixarea;
28. reglarea tensiunii;
29. fixarea batiului.
30. Din comer se pot procura vibratoare electrodinamice
Bnial i Kjaer (Danemarca) cu corpurile de excitaie tip 4801 i
4802 pe care se pot monta diferite tipuri de capete de excitatoare.
nalte.
Ele
au
o
rezistent
mecanic
mic
la
sarcini
transversale
fa
de
direcia
micrii,
necesit surse de putere
relativ mari i grele, au o
rezisten
mic
la
suprasolicitri.
46. O seciune printr-un
vibrator electrodinamic este
prezentat in fig. IV.2.3.3
11.
47.
48.
31.
32.
Co
rpul de
excitai
e tip
33.
48
39.
38.
C
apul
de
excita
ie tip
01
4
811
46.
34.
40.
55.
63.
70.
77.
815
68.
69.
48
02
818
41.
2
060
48.
36.
D
eplas
are
maxi
m
[mm]
42.
1
2,7
37.
43.
56.
64.
71.
78.
45
780
59.
67.
15
7
5
,4
1
0
1
450
9
21
8
,5
,2
109
780
R
ezona
n
[kHz]'
51.
9
81
80
817
76.
3
80
A
cceler
aie
[m/s2/
45
813
62.
35.
47.
812
54.
F
ora
dezvo
ltat
[N]
72.
1
9
73.
5
,5
81.
4
,5
82.
83.
Caracteristicile vibratoarelor electrodinamice Brual

i Kjaer
84.
85.
86. IV..2.4. VIBRATOARE HIDRAULICE

87.
88.
39
Vibratorul hidraulic este un dispozitiv care utilizeaz

energia unui curent de fluid la presiune nalt, pentru realizarea
unei micri alternative a pistonului unui servomotor de acionare.
90. n fig. IV.2.4.1 am redat schema bloc a de acionare
electrohidraulic. Particularitatea esenial const n amplificarea
hidraulic a micrii unui distribuitor acionat electric i reglarea
micrii pistonului printr-un traductor (de fore sau deplasri)
introdus pe o legtur de reacie.
91. Performanele sunt limitate de acceleraia maxim
care se poate ajunge la distribuitorul de comand, de debitul de
fluid ce se poate obine la frecvene nalte, de suprafaa efectiv i
cursa pistonului de acionare, de masa sarcinii etc.
89.
40
92.
Osci
l
a
t
o
r
93.
94.
Amplific
ator
de
puter
e
Pomp
hid
ra
uli
c
41
95.
M
a
s
96.
97.
98.
V
ibrato
r
electr
odi
na
mic
99.
101. ampli
ficator
hidraulic
102.
100. Dist
ribuit
or fi
ervomotor
^ acionare
42
103.
Tra
ductor
di/
104.
105.
106.
Legturtle reacie
107.
Fig. IV.2.4.1 Schema bloc a unui sistem de acionare
electrohidraulic
108. Vibratoarele hidraulice nu au practic o frecven
limit inferioar de lucru. Domeniul uzual de frecven

ajunge pn la 150 Hz, ns se fabric i vibratoare ce au
curs mic, pentru funcionarea pn la 500 Hz.
109. n general, lungimea cursei este de 500 mm, iar la
frecvene joase se realizeaz uor curse de 500 mm. Fora produs
este mare, de obicei ntre 2000 i 450000 N. Greutatea vibratoarelor
hidraulice este n general mic n raport cu forele pe care le produc,
totui instalaia hidraulic de acionare este voluminoas i
complex. Forma undei micrii pistonului de acionare nu este att
de bun ca la vibratoarele electrodinamice datorit distorsiunilor
introduse chiar de distribuitor i de frecrile din servomotorul de
acionare.
110.
111.
TV3. Analiza multicriterial a variantelor de

acionare
112.
113.
114.
Utiliti pariale
pentru tipul
vibratorului posibil
de utilizat
115.
117.
N
116.
Criteriul
Complexitatea
construciei vibratorului
126.
127.
1
132. 133.
Fiabilitatea dispozitivului
2
138. 139.
Numrul de componente
3
144.
145.
Mase ineriale
4
150.
151.
5
156.
157.
Rezistena la
suprasolicitri/ ocuri
163.
7
8
Rezistena mecanic
la sarcini
Sursa de putere necesar

funcionrii dispozitivului
162.
168.
169.
Performanele legate de
fora dezvoltat
43
122.
123.
124.
125.
VM
VE
M
VE
D
VH
128.
129.
130.
131.
0,7
0,6
0,4
0,1
134.
135.
136.
137.
0,6
0,2
0,5
0,3
140.
141.
142.
143.
0,8
0,8
0,6
0,1
146.
147.
148.
149.
%3
0,7
0,6
0,2
152.
153.
154.
155.
0,8
0,1
03
0,8
158.
159.
160.
161.
1,0
0,5
0,6
0,3
164.
165.
166.
167.
0,9
0,1
0,3
0,8
170.
171.
172.
173.
0,9
0,2
0,4
0,9
174.
9
180.
1
186.
Performanele legate de
reglarea amplitudinii i a
frecvenei
181.
Posibilitatea msurrii
forei produse
176.
177.
178.
179.
0,7
0,4
0,2
0,2
182.
183.
184.
185.
0,1
0,1
0,3
0,8
Greutatea sistemului de
vibrare
188.
189.
190.
191.
0,2
0,9
0,8
0,1
Costuri de fabricaie a
dispozitivului
194.
195.
196.
197.
0,8
0,9
0,8
0,2
Utiliti globale
199.
200.
201.
202.
7,8
5,5
5,8
4,8
175.
187.
1
192.
193.
198.
203.
204.
205.
LEGENDA: VM = vibratoare mecanice; VEM = vibratoare

electromagnetice;
206. VED = vibratoare electrodinamice; VH = vibratoare hidraulice;
207.
208.
Varianta optim de acionare a dispozitivului rezultat n

urma analizei este
210.
evident cea mecanic.
209.
IVA. Conceperea dispozitivului de vibrohonuit

astfel nct s se obin viteza oscilatorie = 30 + 70
m / min
211.
212.
213.
214.
IVA.. Alegerea motorului de acionare
215.
216. Alegem
un motor asincron trifazat cu

scurtcircuit, din seria aluminiu, pentru uz general.
rotorul
217.
218.
219. Tipul motorului: N100Lr750
Puterea : P = 0,75 kw Curentul la

tensiunea 220 V = 4,67; Turaia n
sarcin = 680 rot/ min Cuplul de
pornire Mp/Mn = 1,6; Curentul de
pornire Ip/In = 3,5 8 poli -Turaia : n
= 750 rot/min. G*D2 = 0,0276 ;
Masa : m = 21 kg. Forma
constructiv : cu tlpi Furnizor:
"Electromotor" Timioara
220.
221. Pe arborele motorului cu diametrul de 28 mm, se va
monta roata conic conductoare din angrenajul conic, prin

ansamblare cu pan paralel.
44
222.
223.
224.
IV.4.2. Calculul angrenajului conic
225.
Alegerea materialului:
Pentru roi mediu solicitate, viteze mici i medii (v =4...8
m/sec), presiuni specifice mari, fr ocuri, alegem oel aliat
OL40CrlO, STAS 791-80, cu tratament termic de mbuntire la
28-30 HRC.
228. Caracteristici statice:
226.
227.
229.
ao2 (cjc)
= 80
daN/mm2 ar = 100
daN/mm2 HB = 285
230.
Rezistenta la
oboseal: o = 57
daN/mm2 a-i = 38
daN/mm2
232.
231.
233.
Calculul angrenajului conic:

234.
238.
239.
1.
243.
2.
248.
235.
Denumire
caracteristic
Nr.
Crt.
Simbol
244.
Raportul
de transmitere
249.
Modulul
SA
245.
il,2
254.
258.
259.
Cremalier
a de referin
263.
271.
5.
275.
276.
280.
281.
6.
287.
250.
8.
299.
9.
255.
cto
260.
266.
272.
Numrul
de dini
277.
Semiunghi
ul conului de
divizare
288.
7.
292.
242.
90
grad
e
246.
247.
251.
252.
U.M.
253.
270.
241.
3.
4.
237.
Valoar
e
240.
Unghiul
dintre axe
236.
Diametrul
de divizare
293.
Lungimea
generatoarei de
divizare
300.
Numrul
de dini a roii
256.
257.
fo
261.
262.
Qo
267.
grad
e
273.
274.
16
dini
278.
279.
284.
286.
20
1
0,188
Zl=Z2
6A=90
282.
283.
tg 5di= =
5di=45
tgSd2=90M5
289. Ddi=
m zi
m* Z2
Dd2=
294. D
Ddl
295.------------Rq =
296. 2 sin 8d\
301. zi
302. zo=
- sin
45
285.
grad
e
45
291. m
48 48 m. mm.
290.
297.
298.
303.
304.
33.92
22.62
mm.
Dini
305.
10
.
Si
plane
306.
Limea
dintelui
307.
308.
B<03
Alege
m
B=
8
3 R 0 11.2
B<10*/<30
310.
11
.
315.
12
.
326.
13
.
331.
14
.
311.
312. adi=m
nlimea
dintelui de
divizare a
capului
316.
nlimea
dintelui de
322.
divizare a
piciorului
327.
nlimea
dintelui
313.
(fo+î)
ad2=m(foi)
317.
bdi= m(fo+ G)o&)
323.
bdi = bd2
328. h = adi+ bdi =
ad2+
d2
33
324.
325.
329.
330.
3.564
0.088
333. dl
a
314. m
m. mm.
319.
334.
a
mm.
318.
6.564
332.
Unghiul
capului de divizare
al dintelui
309.
mm.
mm.
336.
335.
grad
e
341.
343.
505'
d2 Yedl =
Yed2
337.
339.
340.
338.
K\
tgYidl=t
g Yid2= - f - ^0
Unghiul
piciorului de
divizare al
dintelui
1
5.
16
.
346.
350.
Semiunghi
ul conului la
vrf
351.
-jocul la
fund variabil
-jocul la fund
constant
342.
grad
e
559'
344. 345.
349.
U.1UD
352.
Yidl=
347.
Yid2
Sel=Se2=5dl+ Yedl=5d2+
Yed2
353.
5ei=
6di+ Yidi=
8e2=45
+5 05 . 6ei=
354.
348.
355. gr
5005'
Sd2+Yid2=45+5059^
5059'
ade
grade
356.
17
.
361.
18
.
367.
19
.
372.
Semiunghi
ul conului de
fund
362.
Diametrul
la vrf
368.
373.
20
.
377.
21
.
382.
22
.
388.
23
.
394.
24
.
399.
358.
357.
378.
Arcul de
divizare al dintelui
Dei= Ddi+2
adicos 8di
364. Del= De2
369.
Dii= Ddi2bdicos 8di Dn- Di2
374. Ii=
379.
o)
383.
Coarda de
divizare a
dintelui
389.
nlimea
la coarda de
divizare
395.
Unghiul de
rabotare
400.
Diametrul
-1
d
2
Sdi = m( ^ + 2^tga0 +
Sd2 = nm-Sdi-i, j=0
,
gd2
360.
grad
e
365.
366.
52,24
mm.
370.
371.
375.
376.
21.87
mm.
42.95
ctg(Sd+yedl)=h
384. gdl" bdl385.
359.
39
363.
Diametrul
de fund
Distante
de montaj
Si=Sdi- Yidi=45-
559'
380.
mm.
381.
4.71
4.71
386.
387.
4.7
6D2dl
390.
S2
391. kdi=kd2=adi+
cos<^.
396.
57,296 . Sdl Xi= D
( * +bditga0)-X2
401.
46
Ddel=-
392.
3.08
393.
mm.
397.
398.
402.
403.
616'
25
.
^=Dde2 COSdjj
de divizare al
rotii echivalente
405.
Numrul
de dini al roii
echivalente
411.
Raza
cercului de baz
al roii
echivalente
417.
Diametrul
de vrf al roi
echivalente
422.
Distana
dintre axe ale
angrenajului
echivalent
428.
Gradul de
acoperire
404.
26
.
410.
27
.
416.
28
.
421.
29
.
427.
30
.
432.
406.
407.
412.
Zel-
'-Zl
cosdrf,
Rbel=
COSao= Rbe2
413.
418.
Deel=
Ddel+2adl= Deel
423.
+Dds2 Ae =
424.
2
429.
mm.
408.
409.
22,62
mm.
414.
415.
31,89
mm.
419.
420.
425.
426.
67,88
mm.
430.
431.
73,88
Atei
+ R2be\ +^R2es2 +
R bs2 -A -smaQ Ti - m - cos a0
F
67,88
yJR2esi
1,588
mm.
IV.4.3. Calculul transmisiei cu lant i roti de lant

433.
Alegerea materialului pentru roile de lan: oel

aliat OL40CrlO, STAS 791-80, cu tratament termic de
mbuntire la 28-30 HRC (caracteristicile au fost prezentate
mai sus).
435.
Tipul lanului: de uz general cu role i zale
scurte cu un singur rnd de zale (STAS 5174-66 ).
434.
436.
437. Caracteristicile lanului:

445.
438. 439. 440. 442. 444.
Si
Sa
441. 443.
de
de
Li
m
e
a
p
e
s
t
e
e
c
l
i
s
e
l
e
i
n
t
e
r
i
o
a
r
e
480. 481. 482.

P
Sri
amin
Li
m
e
a
446.
altre
e
c
li
s
e
l
e
e
x
t
e
r
i
o
a
r
e
447.
Dia
m
e
t
r
u
l
e
x
t
e
r
i
o
r
a
l
r
o
l
e
i
448.
Dia
m
e
t
r
u
l
i
n
t
e
r
i
o
r
a
l
b
u
c
e
i
483.
484.
485.
486.
3]
a&nin
dlmax
dmin
449.
Lim
ea
ecl
ise
i
470. 471.
i
450.
Dia
m
e
t
r
u
l
487. 488. 489.

b
dmax
451. 452.
B
453.
pe
490. 491.
Ll
m
a
x
494. 495. 496.
497.
498.
499.
500.
mm
mm
mm
mm
506. 507. 508. 509.
510.
511.
512.
513.
514. 515. 516.
517. 518.
06
8,53
8,66
6,35
3,33
90
5,7
47
501. 502. 503.
504. 505.
mm
3,28
kg
0,
519.
521.
520.
522. N
r. Crt.
527.
1.
532.
2.
537.
3
542.
4
547.
5
553.
6
559.
7
565.
Caracteristicile roilor de lan:

523.
524.
Denumire
caracteristic
528.
Numrul de
dini
Simbol i
mod de calcul
529. zi (roata
conductoare) Z2
(roata condus)
533.
Raportul de
transmitere
534. i
Pasul pe
coard
543.
Diametrul
rolei lanului
548.
Diametrul de
divizare
539.
544.
549.
550.
Dai
Dd2
554.
555.
556.
Da
Diametrul de
fund
560.
Diametrul de
vrf
566.
Di2
571.
Limea
dintelui
530.
531. d
18
ini
90
dini
535.
536.
540.
541.
9,525
mm
545.
546.
551. 54,
85
272,92
557. 48,
5 266,57
562.
561.
65
552.
mm
558.
mm
564.
mm
563.
283,0
7
567.
ll,2
570.
U.M
.
6,35
Del
De2
Limea roii
526.
Valoa
re
= ^_
h
538.
525.
572.
48
ld
568.
569.
20
mm
573.
574.
5,5
mm
575.
49
IVAA. Calculul i
construcia arborilor
576.
577.
A. Arbore vertical 1 (la un capt roata conic iar la

cellalt roata de lan) Pentru solicitrile existente, am
adoptat materialul 40CrlO, STAS 791-80. Stabilirea
schemei de ncrcare:
578.
Ftkl
581.
Fakl
584.
585.
586.
587.
588.
582.
/ / / /
/
/
583.
591.
592.
Mt
589.
7T
579.
7
7
T
7
Frkl
580.
590.
51
Fal
593.
20.
19.
596.
594. 2M t _ 2 36,56 10 3 Dd ~
k=
48
595.
Frki
ao*sin
Mt
36,56'I
Ft2*tg
= 402,7 N
Faki = Ft2*tg do'cos 6d2
=402,7 N
5d2
Q3
Mt=Mtk
52
597.
598.
LyXalX
IV- li.
KA.X Ljl
t-XAii ti-X IUI
53
599. 601.
dp =
600.
= 19 mm, unde xat

= (12-^35) Mpa,
602.
M,
46
21.
54
603.
xat =22 MPa
604.
605.
606.
Stabilirea lungimii tronsoanelor arborelui:
607.
614.
608.
609.
A
615. 6 1 6 .
1 1
610.
611.
617.
1 4
1 3
619.
613.
1
620.
1
5
U= 23 mm.
h= 10 mm.
- limea roii conice;

- distana dintre roata
conic
rulment;
13 = 12 mm. - limea rulmentului;
1
22,63 mm, distana dintre rulmeni;
s = 12 mm. - limea rulmentului;
629.
le = 20 mm. - distana dintre rulment i cam;
630.
17 = 20 mm. - limea roii de lan;
631.
1t= 134,63 mm
- lungimea total a arborelui 1.
627.
628.
621.
622.
623.
624.
625.
626.
618.
612.
55
Diagrama de momente i fore pentru arborele vertical 1:
632. Frl
633. 4vT
Ftk
i
Frkl
34.63
_22_
Ha
Hb
56
634. n planul vertical (x, z), ecuaiile de echilibru

sunt: (<9Z) = 0 => Fti+VA-VB=0
635. i fxsn o.
07 5
Y M ( A ) = 0 =>Ftr 97,5 = Vb9

9
165 => VB=
=> VB=1003 N
^
165
637. 1697 9 67 5
638.
V M ( B ) = 0 => Ftr 67,5=
Va'165
=>
VA=
'
'
=>
VA=694,5
N
^
165
639.
xi e (0; 67,5) =>Mi(x) = VB*x ;
Mi(0) =0
640.
Mi(67,5) =67702 N-mm
636.
641.
642.
X2 (0; 97,5) =>Mi(x) = VB(67,5+x) - Ftrx ;

Mi(0) =
67702 N-mm
643.
Mi(97,5) =0
644.
645. n planul orizontal (x, y), ecuaiile de echilibru

sunt: -Hs+Fn+HA-Fn = 0 => (10 = 0
646.
^M(^) = 0 => HB 165 +Mti -Mri-97,5 - FN-69 =0
22.
647.
= 10485,6 N
dm\
648. Mti=Fti"
HB=639N;
649. HA=126467N;
650.
651.
Xi g [0; 69] => Mi(xi) = Fux ;

Mi(0) = 0
652. Mi(69) = 73322,8 N-mm
57
653.
656.
Mi(0\ =
73322,8 N-mm
Mi(97,5) =
52038,75 N-mm
X2g [ 0; 97,5] => Mi(x2)
=FU (x+69) - V A -x ; X3E
657.
658.
[0;67,5];
Mi(0)=641
18,3 N-mm
Mi(67,5) =
654.
=> Mi(x3) =Fu(x+166,5)HA(x+97,5)-Frix+Mii
20990,5 N-mm
655.
659.
660.
ncovoierea
simetric:
acioneaz
dup
58
un
ciclu
alternant
aiin
661.
23.
665.
= = 0,578947
ei=2359
662.
663.
664.
Mi
echiv=
Mirez2 + a 2Mt2
2N-mm
sj
Me2=770
24
N-
mm
Me3=96
183
N-
mm
Me4=31
578
mm
59
N-
666.
667.
Mj rez = ^MV2
+ MU2
668.-----------,
\yiMechiv
24.
di= 3 ------------- =>
669. TT
670.
60
671.672.
d
20
m
m
673.674.
d
22,2
5
m
m
675.676.
d
23
m
m
677.678.
d
22,1
1
m
m
679.
680.
681.
Adopt
m:
682. ( dj= 22 mm ;
ds=25mm; d2=
24mm ; de= 24 mm;
d3= 25 mm ; d7=22
mm; d4= 24 mm ;
61
683. B. Arbore vertical 2 (arborele camei i a roii de lan
conduse)
684. Pentru solicitrile existente, am adoptat materialul
40010, STAS 791-80,
685. Stabilirea schemei de ncrcare:
62
2Mt L2 -36,56-IO5 ir.^T 686.

Ftk2= ---- - = --------------- =
1565N Dd
686.
Fak2 = Ft2*tg ao-cos
Mtk= 36,56103
Mt=Mtk
6d2
=402,7 N Diametrul
preliminar:
687.
dp=
JMi_U
17
xat = (12-35) MPa,
lat
=15 MPa
688.
Stabilirea lungimii
tronsoanelor arborelui:
689.
63
mm, unde
690.
691.
692.
693.
694.
695.
696.
697.
A
698.
6 9 9 . 700.
701.
702.
14
15
703.
704.
17
705.
706.
707.
708.
li= 20 mm. - partea filetata pentru

fixarea camei; 12= 5 mm, - distana dintre
cam i roata de lan; I3 = 20 mm. - limea
roii de lan;
710.
U=40 mm, - distana dintre roata de lan i primul
rulment;
711.
s = 12 mm. - limea primului rulment;
712.
U = 141 mm. - distanta dintre cei doi rulmeni
713.
I7 = 12 mm. - limea celui de al doilea rulment;
714.
1T= 250 mm - lungimea total a arborelui 2 .
709.
715.
Diagrama de moment de torsiune:

716.
717. Mt
64
718.
_E5
719.
56
720.
15
3
65
721.
36,56*K
722.
723.
724.
Mt
725.
I. M t (x) = 0 ;
II. Mt(x) = Mt= 36,56 IO3 Nmm
726.
D
727.
Miv=Fak2*
=402,7*80=32216 Nmm
2
728.
729. Schema de ncrcare cu fora axial i fore pe vertical:

730.
731.
732.
733.
734.
735.
736.
737.
738.
739.
H=Fak2 = 402,7 N
Vl+V2 = Ftk2=1565N
VI 152,5-1565 -209 = 0
Vl= 2144,8 N
V2 =-579,8 N
N(x) = - F a k 2 = - 402,7 N
I. Mi(x) = V2x = -579,8x, x e [ 0 ; 152,5]

M(0)=0; M(152,5)= - 579,8 152,5 =
-88420 Nmm
II. M(x) = - Ftk2- x = -1565 x, x e [ 0; 56,5 ]
740.
M(0) = 0; M(56,5) = -1565 56,5 = -88420Nmm
741.
744.
Schema de
745.
ncrcare pe
746.
orizontal:
Miy =32216N*mm
742.
743.
66
747.
748.
HI
H2
67
..
l.,v).
749.
750.
751.
752.
753.
MiH
754.
755. 32216
756.
757. I. M(x) = Miy= 32216 Nmm;

758. 132 152,5 32216 = 0 H2 =
211,2 N
II.
M(x) = H 2 x = 211,2 x ;
760. x e [ 0 ;
152,5] M(0) = 0
M(152,5)= 32216
759.
761.
762.
iViivy
'ixiICi t>iv/xii*x
ILd dXliu y
uui i7v/xit,ilaj.vu
1|Jtl&cl U.C iiIv-vJ V \JIvii " ^
"ak2/
763.
764. o- -
MivimK , cra =200 Mpapt 40 Cr 10

765.
W.
F*2 ,
766.
767.
768.
769.
402,7
88420
200 = V + -^-^
rid2 rw3
4 "
32
770. d = 17 mm.
771.
772. Dimensionarea din solicitarea compus de rsucire cu

ncovoiere:
773.
774.
Mirezmax = ^MiH2 + Miv2 = A/(32216)2 + (88420)2 = 94106
Nmm
775.
776. Miechiv= ^(Mrezmax)2 + M/ 2 = ^/(36560)2 + (94106)2 =100 958

Nmm
777.
778.
779.
cr
200
68
780.
50
4,
8
=
^ = ?i
784.
785.
<
781.
32
782. Se
adopt:
69
32783. =
504,8
IpLmm
mm;
mm;
mm;
mm;
mm;
mm;
dl= 18
d5= 26
d2= 20
d6= 25
d3= 21
d4= 25
IV.4.5.
rulmenilor
786.
Determinarea
70
tipo-dimensional
787.
788.
1. Rulmenii radiali axiali de pe

arborele vertical 1:
789.
790. P = x- FR + y-
FA FRI=V V
+HA2
=3060N
71
791.
VV
792. FR2=
+HB2
=>
793.
=0
e, =>
Fr
794.
x = 1, y
25.
=1524N ^- = 0,13
FR
P = 3060 N
795.
Adoptm din STAS 7416/2-
796.
80, rulmenii radiali axiali

cu bile cu contact n patru puncte 7005, cu
dimensiunile:
d = 25 mm.
c = ^ m
26.
C0
797. D = 47 mm. B = 12 mm.

798.
2. Rulmenii radiali axiali de pe arborele

vertical 2:
799.
72
800.
d
=
25
mm.
D =
47
mm.
B =
12
mm.
801.
=
8,90
kN
Co =
6,10
kN
73
802.
803. Adoptm din STAS 7416/2-80, rulmenii radiali axiali cu
bile cu contact n patru puncte 7005, cu dimensiunile:

804.
805.
3. Rulmentul radial al rolei:
806.
807. Adoptm din STAS 3041-80 rulmentul radial cu bile pe
un rnd 626 2RS cu dimensiunile: d = 6 mm; D = 19 mm; B= 6

mm; C= 2,20 kN; Co= 1,18 kN;
808.
809.
IV.4.6. Alegerea materialului i dimensionarea
camei
810.
Pentru confecionarea camei am adoptat materialul OLC

45, STAS 880-80. Ca urmare a amplitudinilor necesare a se realiza
i a gamei n care aceasta trebuie s varieze, am adoptat o cam
frontal cu dimensiunile: D = 160 mm. hmin. = 8 mm. hmax = 18 mm.
811.
812.
Viteza oscilatorie dat prin tema de proiectare este

urmtoarea v0 = 30 + 70 m/min
813.
814.
815.
vo = a (o =
= 30 70m I min 2
30
816.
817. 30*2*30
1800
818.--------------------------------------------------------- Pentru n = 150 rot/mm
=> Amm =----------------------------------------=-----= 3,8 mm

1
819.
3,14*150 471,23
820.
o n
max
821.------70*2*30
4200
=-----------=--------= 8,9 mm
822. 3,14*150 471,23
823.
824.
Deci:
Amm =
3,8 mm A.max ~"* 8,9 mm
825.
826.
827. Aadar, mecanismul cam - tachet, ataat mesei
vibratoare, produce o micare oscilatorie a crei amplitudine

variaz ntre 3,8 + 8,9 mm.
828.
829.
IV.4.7. Stabilirea
830.
dimensiunilor de gabarit a pieselor de prelucrat cu

ajutorul dispozitivului
\
831.
832. Conform temei de prqiectare, dimensiunile de gabarit
ale pieselor ce vor fi prelucrate cu ajutorul acestui dispozitiv de

vibrohonuit,vor trebui s fie reduse.
833.
834. Diametrul exterior maxim ce va putea fi prelucrat este
Dmax = 90 mm. Diametrul exterior minim ce va putea fi

prelucrat este Dmm= 40 mm.
835.
836. IVA.8. Alte specificaii

837.
74
838. Pentru a putea varia frecvena micrii oscilatorie, se
poate modifica turaia (n) a camei; pentru aceasta se vor folosi roi
de lan de schimb cu diametre diferite; astfel se pot obine i alte
valori ale vitezei oscilatorii.
839.
Capitolul V
Proiectarea tehnologiei de
maini-unelte a unui
841.
reper (arbore)
840.
fabricaie
pe
842.
843.
S se proiecteze tehnologia de prelucrare mecanic prin

achiere n condiiile unei producii de serie mijlocie i de
mas a reperului din figura urmtoare:
844.
845.
846.
75
847.
V.l. Studiul datelor iniiale
848.
V.1.1. Criterii ce stau la baza elaborrii unui

proces tehnologic:
850.
V.l.1.1. Criteriul tehnic Acest criteriu presupune
luarea tuturor msurilor pentru realizarea produsului
respectiv la performanele prevzute n documentaia
tehnic i tehnologic. Potrivit acestui criteriu trebuie
s se realizeze ntreg volumul de producie stabilit, cu
parametrii de calitate impui, privind precizia
geometric, de form, de poziie reciproc i de calitate
a suprafeelor, cu respectarea unor indici de fiabilitate
astfel nct s existe garania unei exploatri a
produsului n condiii normale, pe o perioad
ndelungat.
849.
V.l.1.2. Criteriul economic Acest criteriu impune

realizarea produsului tehnologic n condiii de eficien
maxim. n acest scop, este necesar a se lua n discuie
mai multe variante de proces tehnologic, adoptndu-se
cea care asigur eficiena maxim. Sub acest aspect,
cele dou criterii, tehnic i economic, trebuie
considerate ntr-o legtur indisolubil, rezultnd din
analiza unui complex de factori de natur tehnic,
economic i organizatoric ce trebuie s duc la
obinerea unor produse cu proprieti de ntrebuinare
superioare i costuri minime.
851.
V.l.1.3. Criteriul social Acest criteriu impune

proiectarea unor procese tehnologice care s asigure
condiii de munc ct mai uoare pentru personalul de
deservire, n acest scop, la elaborarea proceselor
tehnologice trebuie luate msuri pentru introducerea
mecanizrii i automatizrii avansate care s asigure
eliberarea factorului uman de prestarea unor munci
grele. Aceste msuri trebuie s fie subordonate
852.
76
totodat celorlalte dou criterii astfel nct, n

ansamblu, s rezulte un proces tehnologic care s
asigure produse de nalt calitate, cu costuri mici, n
condiiile unei solicitri reduse a forei de munc.
V.1.2. Caracterul produciei i mrimea
lotului
854.
Avem o producie individual cu urmtoarele
caracteristici:
- lipsa perspectivei de repetare a prelucrrii acelorai
piese;
- utilizarea mainilor - unelte i a S. D. V. - urilor
universale;
- coeficientul de ncrcare a mainii - unelte folosite este
redus;
- documentaia tehnologic este sumar;
- folosirea larg a prelucrrilor dup trasaj;
- reglarea sculelor la cot se face pe grupe de maini;
- necesit mn de lucru cu nalt calificare;
- asamblarea se realizeaz prin metoda ajustrilor.
855.
V.1.3. Studiul desenului de execuie
856.
Desenul de execuie constituie cel mai important
document pentru elaborarea procesului tehnologic de
fabricaie a unui reper.
857.
Verificarea desenului de execuie a unui reper
prezint urmtoarele dou aspecte:
- respectarea prescripiilor standardelor n vigoare;
- verificarea tehnologicitii piesei.
853.
858.
Aceste verificri prevd urmtoarele:

construcia reperului;
forma;
dimensiunile;
toleranele;
gradul de finisare;
materialul.
859.
77
860.
n urma verificrii desenului de execuie, din

acest punct de vedere, s-au constatat:
862. numrul de cote este minim, dar suficient pentru
execuia i verificarea r>iesei:
861.
863.--r
'
- pentru cotele de precizie sunt nscrise abaterile limit;

- n
spaiul liber al desenului sunt ncrise condiiile

tehnice corespunztoare;
864.
Tehnologicitatea, ca noiune, se refera la

doua aspecte:
- tehnologicitatea de exploatare;
- tehnologicitatea de fabricaie.
865.
866.
n urma analizei reperului din punct de

vedere al tehnologicitii, rezult urmtoarele:
- este posibil asimilarea fabricaiei acestui reper n scurt
timp;
se pot folosi procedee tehnologice moderne, de mare
productivitate, pentru obinerea reperului;
- este necesar un consum mic de material;
materialul prescris este suficient de prelucrabil,
nemainecesitnd nici un fel de msuri n acest sens;
reperul prezint suprafee simple ce permit accesul uor al
sculelor i verificatoarelor;
reperul prezint suprafee ce pot fi folosite drept baze de
cotare, baze de aezare i baze de fixare/
868.
V.1.4. Alegerea semifabricatului
867.
869.
Reperul este executat din OLC45 STAS 880 80 cu urmtoarele caracteristici:

- limita de curgere: oc = 480 N/mm2
- rezistena la rupere: oc = 690 * 840 N/mm2
- alungirea: A = 14%
870.
78
reziliena: KCU/2 = 60 J/cm2

duritate maxim: - normalizat - 230 HB
recopt - 207 HB
871.
Avnd n vedere c producia este individual
i c piesa final nu prezint diamtre mari ntre diametrele
seciunilor transversale, alegem un semifabricat laminat la
cald, normalizat, sub form de seciune circular, conform
STAS 333 - 87, din irul de valori: 22; 25; 26; 28; 30; 32.
872. Din calculele ulterioare rezult pentru semifabricat
dimensiunea: <D2s:2j (Tsmf=l,2 mm).
873.
Acest semifabricat prezint o structur de
ferit n rpoporie de 30 * 60%, iar restul perlit. O
asemenea structur este favorabil prelucrrii prin achiere.
-
abaterea de la rectilinitate: 3 mm/m

ovalitatea, exprimat prin diferena dintre dou
diametre perpendiculare msurate n aceeai seciune:
0,75 din abaterile limit la diametru;
- barele trebuie tiate fr ndoirea capetelor i fr
deformarea sensibil a seciunii transversale.
-
874.
875.
V.2. Stabilirea traseului tehnologic
876.
877.Pentru
obinerea unei piese finite dintr-un

semifabricat exist mai multe posibiliti de abordare a
succesiunii operaiilor de prelucrare. Dar nu orice succesiune
de operaii poate asigura ndeplinirea concomitent a celor
trei criterii care stau la baza elaborrii proceselor
tehnologice.
878.
Un principiu de baz care trebuie respectat la
elaborarea proceselor tehnologice l constituie meninerea,
pe ct posibil, a acelorai baze tehnologice.
879.Un aspect important care trebuie avut n vedere la
elaborarea proceselor tehnologice este gradul de detaliere a
acestora pe operaii i faze de prelucrare.
79
880. n elaborarea procesului tehnologic pentru reperul
dat se va folosi principiul concentrrii operaiilor.

Concentrarea tehnic a operaiilor se bazeaz pe executarea
unui numr mare de prelucrri: elementare, succesive, la un
singur loc de munc, pstrnd, de regul, aceeai orientare
i fixare a piesei. Procesul tehnologic astfel proiectat conine,
de regul, un numr mare de operaii cu faze multiple i, n
cadrul fiecrei operaii, semifabricatul sufer transformri
importante ale formei i dimensiunilor. Notarea suprafeelor
reperului:
881.
882.
883.
884.
885.
V.2.1. Stabilirea succesiunii operaiilor

886.
Alegerea succesiunii se face innd seama de

urmtorii factori:
- productivitatea mainilor - unelte existente;
- condiiile tehnice impuse;
- mrimea coeficientului total (Atot) de precizie impus, ce
trebuie realizat n urma fiecrei suprafee n jbarte.
888. Valoarea coeficientului de precizie total, Atot /
este dat de relaia:
889. At o ,=t,unde:
887.
890. p
80
Tsmf - tolerana semifabricatului, [um]; Tp tolerana piesei obinute dup prelucrare, [um]. De
asemenea, valoarea coeficientului de precizie total, Atot,
se poate obine prin combinarea diferitelor metode de
prelucrare pe diferite maini
892.
unelte:
893. Atot = A * A * A * . . . ' A n care:
894.
A (/ = l , m ) este coeficientul de precizie al fazei
respective. Dac valoarea lui Atot calculat ca produs de A{
este cel puin egal cu valoarea lui Atotc/ suprafaa se
consider ncheiat.
895. Pentru reperul dat am ales ca semifabricat de
pornire bara rotund
891.
m/
896.
<D28to'j
897. Deci:
81
898.
82,307,
13
A = IssL = IM =
n
care: mc p
Tp = 13 nm - tolerana suprafeei piesei cu

dimensiunea 020^;^ mm i rugozitatea Ra = 0,8 im.
900.
Alegem operaiile de prelucrare n
urmtoarea ordine:
901.
1.
strunjire de degroare - clasa 7 cu Ti =
0,280 mm
W= 12 00 =
902.
899.
903.
Tx
2.
0,084 mm
904.
zoU
280
strunjire de finisare - clasa 5 cu
T2 =
905.- - -1,
A, =-J- =----=
3,33
906.
T2
84
907.
3.
0,021 mm
908.
909. A =
rectificare de degroare - clasa 4 cu
==84=4
910.
r3 2 1
4.
rectificare de finisare - clasa 2 cu
0,014 mm Tp.
911.
912.
. 21
21 1 f
A, =
==
1,5 T4
14
913. 4
914.
T3
Deci:
Ato/ = riA, = 85,614 > Actot = 82,307.
82
T4
V.2.2. Traseul tehnologic de prelucrare
Nr.
Denumire
a
crt.
operaiei
915.
916.
Sc
hia
operaie
i
918.
S.
M.
U
.
D
.
V
.
pnz
circular
de
fierstru
- ubler
921.
fierstru
919.
Debita
rea
920.
922.
923. 2.
917.
Frezarea i
centruirea
la capete
- frez
cilindrofrontal
- burghiu
de
centruire
- ubler
924.
main
de frezat
i
centruit
bilateral
R.D.G.
83
circul
ar
F.C.
200
84
85
86
87
88
cuit
de
degr
oar
e
- inim
de
antr
enar
e
- ubl
er
-
925. 3.
Strunjire
de
degroar
e
(prinder
ea I)
926.
927.
S.N.
400
89
Nr. Denumirea
crt.
operaiei
Schia operaiei
S. D. V.
M, U.
928.
929. 4.
cu
it
de
de
gro
ar
e
- ini
m
de
ant
ren
are
- ub
ler
-
Strunjire
de
degroare
(prinderea
I)
930.
931.
S.N.
40
0
932. 5.
Stru
njire
de
finis
are
i
teir
e
- cu
it
de
fini
sar
e
- cu
it
de
tei
re
-i
n
90
i
m
d
e
a
n
t
r
e
n
a
r
e
-
m
ic
ro
m
e
tr
u
Schia operaiei
Nr. Denumirea
crt.
operaiei
933.
S.N.
400
91
S. D. V.
M, U.
Nr. Denumirea
crt,
________
operaiei
S. D. V.
Schia operaiei
M. U.
934.
cuit de
teire
- ini
m
de
ant
ren
are
- micromet
ru
935.6.
Strunjire
de finisare
i teire
(prinderea
II)
- cuit
de
finisare
937.
92
-<3+
936.
S.N.
4
0
0
Nr Denumirea
.
operaiei
S. D. V.
Schia operaiei
M. U.
938.
939.
7.
cuit de
cartelat
- ubler
- ini
m
de
an
tre
na
re
-
940.
Stru
nj
ir
e
941.
can
al
e
942.
93
943.
S.N
.
4
0
0
Nr Denumirea
.
operaiei
S. D. V.
Schia
opera
944.
945.
(
947.
94
946.
/
948.
M. U.
Nr Denumirea
.
operaiei
949.
8.
S. D. V.
Schia operaiei
frez
deget
- ubler
- pil
rotun
d
-
950.
Frezar
e
can
al
pan
ajus
tare
M. U.
951.
fr
ez
952.
verti
c
al
953.
F.V.3
2
95
Schia operaiei
Nr. Denumirea
crt.
operaiei
S. D. V.
M. U.
959. S. D. V.
960.
954.
D
enumir
ea
operai
ei
955. 957.
956.
961.
962. Frezar
9 ea canelurii
-ajustare
958.
966.967.
963. 964. 965.
r-L
985.986.
982. 983. 984.
1000.
1009.
1010. Tratam
1011.
clire +
1 ent termic
1017.
1018.
1 care de
d
egroa
re
1016.
M.
U.
999.
1014.
1015. Rectifi
Schia operaiei
1030.1031.
1032.
1033.
1034.
1047.1048.1050.
1051.
1052.
V
968.
969. 970.
1053.
1055. 1056.
1049.
1054.
1065.
971. 972. -
frez 977. melc de canelat main de

987. 1
989.
990.
988.
973.
danturat
F.D. 320
micrometru
1001.
1002.1003. 1004.
1
974.
1012.
1013.
revenire la 40 * 45 HRC
ubler
975.
calibru
1019.
**"
1021. 1022.
1023.
1025.
C.
pentru
1020.
E.Z.
1 1
arboridisc
abraziv
312 M
1035.
1037. 1038.
canelai
\
1024.
1036.
976.
pil
rugozimetru
rotund
-
1066.
1067.
1068.1069. 1070.
i
96
1075.
12.
finisa
re
disc
abra
ziv
rugo
1076.
Rectifi
car
e
de
97
zimet
ru
1077.
C
.E.Z.
312
M
Nr. Denumirea
crt.
operaiei
S. D. V.
Schia
opera
1078.
1079.1080.
/
1081.
\
1084.1085.
1086.1087.
1088.1089.
1
1090.
k
98
M. U.
1093.
13.
C
ontro
l final
1094.
1095.
99
mas de
control
prism
de
control
ubler
micromet
ru
comparat
or
rugozime
tru
Schia operaiei
S. D. V.
mir
crt.
iei
-
V.3. Calculul adaosului de prelucrare i al dimensiunilor

intermediare V.3.1. Noiuni de baz
a)
Adaosul de prelucrare
Pentru determinarea adaosului de prelucrare se
folosesc:
- metoda de calcul analitic;
- metoda experimental - statistic.
- Comparativ cu adaosurile de determinate experimental
- statistic, calculul analitic poate conduce la economii
de material de 6 * 15% din greutatea piesei finite.
Adaosul de prelucrare intermediar minim se
calculeaz cu ajutorul relaiilor:
- 1. - pentru adaosuri simetrice (pe diametru) la
suprafeele exterioare
i interioare de revoluie:
-
2*Ac^=2'{Rzp+Sp)+2^(p2p+e2c)
- 2. - pentru adaosuri simetrice la suprafee plane
opuse prelucrate
simultan:
-
2 - 4 min= 2 . ( ^ + S / ,)+2.^+^)
- 3. - pentru adaosuri asimetrice:

-
4nin = K;P+SP + Pp + S c / Y l Cei
- adaosul de prelucrare minim considerat pe o

parte;
- Rzp - nlimea neregularitilor de suprafa rezultate la
faza precedent;
- Sp - adncimea stratului1 superficial defect (ecruisat)
format la faza
- precedent;
-
Acmin
100
M. U.
- eroarea de aezare la faza de prelucrare

considerat.
c
Dimensiunile intermediare
Relaiile de calcul ale dimensiunilor intermediare
se stabilesc din analiza schemelor de dispunere a adaosurilor
intermediare i toleranelor tehnologice.
n cazul produciei de serie mic sau individual se
folosete metoda obinerii individuale a dimensiunilor.
Dispunerea adaosurilor de prelucrare se face
conform schemei urmtoare:
-
b)
101
Suprafee
exterioare
102
Suprafee
interioare
1. - pentru suprafeele exterioare cu adaosuri simetrice se

pot scrie relaiile: 2-Acnom = 2-Acmm + Tp
103
104
dp ma
x
"~
d
c m +
ax
2
A
dp min = dp max - Tp
dp nom = dp max (rotunjt)
2. - pentru suprafeele interioare cu adaosuri simetrice se pot
scrie relaiile:
2 Ac nom = 2 Ac min Tn
-
105
106
D-
p
m
m
=
c
DCmi
2 -Al
- ______n
-
= D - - - -T _
p
UI HA
Dp nom = Dpmin
1U111
(rotunjit)
n documentaia tehnologic se va prescrie cota:
Dp nom ~" Dp min
Tp
La dimensiunile nominale ale semifabricatelor brute, abaterile limit

sunt date, n plus i n minus, conform schemei urmtoare:
-
- <
107
Suprafee
exterioare
108
Suprafee
interioare
1.
- pentru suprafeele exterioare cu adaosuri dispuse

simetric:
==
- 2 'Ac nom
2 Ac mirt +
Ai dnom sf ~ dc max + 2
Ac nom
2.
- pentru suprafeele interioare cu adaosuri dispuse

simetric:
=
- 2 Ac nom 2 Ac min +
As Dnom sf = Dc min 2-Ac
nom
Observaie: p - indice semnificnd

operaia precedent; c - indice semnificnd operaia
curent; Ai - abaterea inferioar la diametrul
semifabricatului brut; As - abaterea superioar la
diametrul semifabricatului brut.
-
V.3.2. Calculul adaosurilor de prelucrare i al

dimensiunilor intermediare
-
V.3.2.2. Suprafaa cilindric exterioar C

- a)
nainte de rectificarea de degroare, dup
tratamentul termic:
-
9.
=9./#
-* " *c
iran
4.S!
W9. i n 2
4-p 2 n rarpVzp ' p f ' -" "\fp
~c '
"*
v
= 0 (prindere ntre vrfuri)
=
Rzp 25 um
Sp = 0 fim
pp = 2 Ac Ic = 2 0,4 152,5 = 122 um

Deci, 2 Ac min = 2 <25 + 0) + 2 122 = 50 + 244
= 294um Avnd Tp = 140 um, se obine: 2 Ac nom = 2
Ac min + Tp = 294 + 140 = 434 um dp max = dc max + 2 Ac
n0m = 25 + 0,434 = 25,434 mm Rotunjim, dp max ~~"
25,5 mm dp nom
- dp mm """ dp max " Tp 25,5 * 0,140 ~- 25,36 mm wp nom
= 25,5 _o140 mm - diametrul nominal de la care pornete
- rectificarea
- b)
nainte de strunjirea de finisare i dup strunjirea

de degroare:
2' 4
^\Kp + sp ) +2 'tJ p2p
/
ncare: c = 0 (prindere ntre vrfuri) Rzp =
50 um Sp = 50 um
ffi i n
PP = k-JpLr +Pc = 15,16 um pc = 2 0,12152,5 = 36,6 fim

- pcentr = 250 1111
- k = 0,06
Deci, 2 -Ac min = 2 <50 + 50) + 215,16
230 jart Avnd Tp = 280 \xm, se obine: 2 Acnom
= 2 Acmiit + Tp = 230 + 280 = 510 \im dp max =
-
109
dc max + 2 Ac nom = 25,5 + 0,510 = 26,01 mm

Rotunjim: dpmax = 26,1 mm = dpnom
- dp min = dp max - Tp = 26,1 - 0,280 = 25,82 mm dp nom =
26,l_02g0 mm - diametrul nominal de la care se pornete
- strunjirea de finisare
-
c) nainte de strunjirea de degroare, pornind de la

semifabricat:
2 - AcmiB = 2 (r2P +S p ) + 2 > ,Jp2p + e], n care:
c = 0 (prindere
ntre vrfuri) Rzp = 150 |
im Sp = 150 um
-
Pp 88 k'4plentr+ Pc = 252,7 [11X1

- pc = 2 ,12152,5 = 36,6 im
- pcentr = 250 fim
- k= 1
,
Deci, 2 Ac min = 2 (150 + 150) + 2 -252,7
1105,4 im Avnd Ai = -700 um, se obine:
2 Ac nom = 2 Ac mm + | Ai | = 1105,4 + 700 1805,4 um
dnom sf = dc max + 2 Ac nom = 26,1 + 1,8 = 27,9 mm dnom sf =
28 mm - diametrul nominal al semifabricatului de la care
-
- se pornete strunjirea de degroare
V.3.2.2. Suprafaa cilindric exterioar B
a) nainte de rectificarea de finisare i dup rectificarea de

degroare:
-
2-4min = 2 - { rz p +S p ) + 2 ^ p2P +
S]
, n care:
c = 0 (prindere
ntre vrfuri) Rzp = 10 |im
Sp = 20 \im
pp = 2 -Ac ic k =
0,672 fim Ac = 0,4
jim/ mm k = 0,06
Deci, 2 Ac mm = 2 -(10 + 20) + 2
0,672 62 um Avnd Tp = 45 fim, se
obine:
- 2 Acnom = 2 Acmin + Tp = 62 + 45 = 107 um
- dp max = de max + 2 Ac nom = 20,015 *+ 0,107== 20,122 mm
- Rotunjim: dp max dp nom 20,2 mm
- dp min ~~ dp max"~ Tp 20,2 0,045 20,155 mm
- dp nom = 20,2_0045 mm - diametrul nominal de la care
pornete
rectificarea de finisare
-
b)
nainte de rectificarea de degroare, dup tratamentul
termic:
2 -A
= 2 - { R +S p)+2^p2p+ S ) , n care:
c = 0 (prindere ntre
vrfuri) Rzp = 25 um Sp = 0
um
-
CMIN
ZP
110
pp = 2 Ac Ic = 2 0,414
= 11,2 um Ac = 0,4 fim/mm
lc = 14 fim
Deci, 2 Ac mm = 2 -(25 + 0) + 211,2 73
fim Avnd Tp = 140 um, se obine: 2 Ac nom = 2
Acmin + Tp = 73 + 140 = 213 fim dp max = dc max +
2 Ac n0m = 20,2 + 0,213 = 20,413 mm Rotunjim:
dpmax = dpnom = 20,5 mm
- dp min = dp max - Tp = 20,5 - 0,140 = 20,36 mm dp nom =
20,5_0140 mm - diametrul nominal de la care pornete
rectificarea de degroare
-
c)
nainte de strunjirea de finisare, dup strunjirea
de degroare:
- se adopt acelai adaos nominal ca la
suprafaa C: 2 Ac nom = 510 fim Tp = 280 um
dpmax = demax + 2 Acnom = 20,5 + 0,510 =
21,01 mm Rotunjim: dpmax = dpnom = 21,1 mm
- dp min = dp max - Tp = 21,1 - 0,280 = 20,82 mm
- dp nom = 21,1 _0280 mm - diametrul nominal de la care
pornete
strunjirea de degroare
-
V.3.2.3. Suprafeele cilindrice exterioare E i G
a) nainte de rectificarea de finisare i dup rectificarea de

degroare:
- - se adopt acelai adaos nominal ca la
suprafaa B: 2 Acnom = 107 um Tp = 45 fim
dp max = dcmax + 2 Ac nom = 20,015 +
0,107 = 20,122 mm Rotunjim: dp max = dp n0m =
20,2 mm
- dp mm = dp max - Tp = 20,2 - 0,045 = 20,155 mm
- dp nom = 20,2.0 045 mm - diametrul nominal de la care
pornete
-
b)
termic:
suprafaa B: 2 Ac nom = 213 nm
- Tp = 140 um
dp max = 2 Ac nom + dc max = 0,213 + 20,2
= 20,413 mm Rotunjim: dPmax = dp nom = 20,5
mm
- dp min = dp max - Tp = 20,5 - 0,140 = 20,36 mm
- dp nom 55 20,5 _0 i4o mm - diametrul nominal de la care
pornete
-
c)
nainte de strunjirea de finisare, dup strunjirea de
degroare:
111
- -
se adopt acelai adaos nominal ca la

suprafaa B: 2 Ac nom = 510 jim
- Tp = 280 um
-
+ 2 Acnom = 20,5 + 0,510 =

21,01
mm
Rotunjim: dp max = dp nom = 21,1 mm
p max = dcmax
*
- dp min = dp max - Tp = 21,1 - 0,280 = 20,82 mm
- dp nom = 21,1_0280 tom - diametrul nominal de la care
pornete
-
strunjirea de finisare
nainte de strunjirea de degroare:

- Adaosul nominal se determin prin diferena
diametrelor de strunjire ale treptelor vecine: 2 *A.c nom = 26,1
21,1 ~ 5 mm Tp = 140 um
- Deci: dp nom = 26,1_0280 mm - diametrul nominal de la care
pornete
- strunjirea de degroare
-
d)
V.3.2.4. Suprafeele cilindrice exterioare D i F
a) nainte de strunjire:
Adaosul nominal se determin prin diferena diametrelor de
strunjire ale treptelor vecine:
- 2 Ac nom = 20,5 - 19 = 1,5 mm
Deci: dp nom = 20/5_0]40 mm - diametrul nominal de la care
- pornete strunjirea.
-
V.3.2.5. Suprafaa cilindric exterioar I
a)
nainte de rectificarea de finisare i dup rectificarea de
degroare:
suprafaa B: 2 Ac nom = 107 um
-
Tp = 45
um
dpmax = dcmax + 2 Ac nom = 17,012 + 0,107 =

17,199 mm Rotunjim: dpmax = dp n0m = 17,2 mm
-
- dp min = dp max - Tp = 17,2 - 0,045 = 17,165 mm

pornete
-
b)
termic:
suprafaa B: 2 Ac nom 213 um
-
Tp = 140
um
dp max = dc max + 2 Ac nom = 17,2 + 0,213 =

=
17,413 mm Rotunjim: dpmax dpnom = 17,5 mm
- dpmin = dpmax - Tp = 17,5 - 0,140 = 17,36"mm
-
112
pornete
-
c)
nainte de strunjirea de finisare, dup strunjirea de
degroare:
- se adopt acelai adaos nominal ca la suprafaa B:
- 2 Ac nom 510 Um
-
Tp = 280
um
Ac nom = 17,5 + 0,510 =: 18,01

mm Rotunjim: dpmax = dp nom = 18,1 mm
-
dp max
dc max + 2
- dp min ~~ dpmax~~ Tp ~~ 18,1 0,280 17,82 mm

- *-*p nom 18,1 _ 280 mm - diametrul nominal de la care
pornete
-
strunjirea de finisare
d)
nainte de strunjirea de degroare:
Adaosul nominal se determin prin diferena diametrelor de
strunjire ale treptelor vecine: 2 Ac nom = 21,1 -18,1 = 8 mm
- Deci: dp n0m = 21,1_0280 mm - diametrul nominal de la care
pornete
- strunjirea de degroare
V.3.2.6. Suprafaa cilindric exterioar H
-
- nainte de strunjirea cu cuit de canelat:

- - adaosul nominal se determin prin diferena
diametrelor de strunjire ale treptelor vecine: 2 A c nom = 17,5 - 16

= 1,5 mm
Deci: dp nom = 17,5_0140 mm - diametrul nominal de la care
- pornete strunjirea
-
V.3.2.7. Suprafeele frontale de capt M i N
- Suprafeele frontale de capt vor fi supuse prelucrrilor
de:
- debitare cu fierstru circular;
- frezare bilateral cu capete frontale.
-
4nu
= 2 {RZP + S p ) + 2 > {pp +.ee),
n care: Rzp + Sp = 0,3 mm pp = 0,01 D =

0,01 -28 = 0,28 um ec = 0
Deci, 2 Ac min = 2 0,8 + 2 0,28 = 1,16 mm
Tolerana la lungimea
de debitare, n treapta 14 de precizie este
1300um.
'
\
Abaterile limit sunt 0,65 mm.
Deci, 2 Ac om = 2 Acmm + | Ai | = 1,16 + 0,65 = 1,81 mm
-
Uom = Lmax + 2 Acnom = 305,1 + 1,81 =
306,91 mm Se rotunjete: Ln0m = 307 mm.

La debitare se va respecta cota: Ln0m = 307
+
Jf5 mm Valoarea recalculat a adaosului
este:
113
- 2 Ac nom = Lnom - L = 307 - 305 = 2
mm. Pe fiecare suprafa frontal: Ac

nom = 1 mm.
- VA. Calculul regimurilor de achiere
-
V.4.1. Noiuni de baz
Regimul de achiere este factorul principal care

determin valoarea normei de lucru i reprezint totalitatea
urmtorilor parametri:
- adncimea de achiere;
- avansul de lucru;
- viteza de achiere.
Alegerea regimului de achiere se face n concordan
nu numai cu operaia, ci i cu faza de lucru. La alegerea celui mai
raional regim de achiere se iau n considerare valorile cele mai
avantajoase ale parametrilor de lucru n ceea ce privete
productivitatea, precizia de prelucrare i rugozitatea suprafeelor
de prelucrat.
La proiectarea regimului de lucru se stabilesc urmtoarele
etape de
- lucru:
- alegerea mainii - unelte;
- alegerea sculei achietoare;
- determinarea adncimii, avansului i vitezei de achiere;
- determinarea turaiei de lucru i recalcularea vitezei de lucru
i a durabilitii sculei;
- determinarea momentului de torsiune i a puterii efective de
x
achiere.
-
V.4.2. Alegerea mainii - unelte

-
Alegerea tipului i dimensiunii mainii - unelte se face

pe baza caracteristicilor produciei i semifabricatelor care
urmeaz a fi prelucrate. La producia de serie mic i unicate,
cnd la aceeai main urmeaz s se execute mai multe operaii,
ea trebuie s corespund condiiilor de trecere uoar de la o
operaie la alta.
Pentru alegerea mainii unelte trebuie s se ia n calcul
urmtorii
- factori:
- felul prelucrrii ce trebuie executat;
- dimensiunile i forma semifabricatului;
- precizia cerut la prelucrare;
- schema cinematic a mainii, avnd n vedere concordana
cu regimul de achiere ales i materialul de prelucrat;
- puterea efectiv a mainii - unelte.
-
- 1. Strung normal SN 400

-
- h = 400 mm 1 = 750
mm P = 7,5 kW
Gama de turaii: [rot/ min]
114
115
Gama de avansuri: [mm/rot]
116
0
,
0
6
0
,
1
8
0
,
3
6
0
,
7
2
1
,
4
4
]
0
,
0
8
0
,
2
0
0
,
4
0
0
,
8
0
1
,
6
0
0,
0,
0,
0,
0,
0,
0,
0,
0,
0,
0,
1,
3,
1,
Gama de avansuri
transversale: [mm/rot]
117
0
,
0
4
6
0
,
1
0
1
0
,
1
7
0
0
,
2
5
3
0
,
4
0
6
0
,
6
8
0
1
,
0
1
2
2
,
0
2
4
0
,
0
5
0
0
,
1
1
3
0
,
1
8
4
0
,
3
0
0
0
,
4
5
2
0
,
7
3
2
1
,
1
0
0
/
^
0
,
0
7
5
0
,
1
2
6
0
,
2
0
3
0
,
3
4
0
0
,
5
0
6
0
,
8
1
2
1
,
3
6
0
0
,
0
9
2
0
,
1
5
0
0
,
2
2
6
0
,
3
6
8
0
,
6
0
0
0
,
9
0
4
1
,
6
2
4
^
n
118
2. Maina de frezat vertical FV - 32

dimensiunea mesei: 1250 x 325
cursa longitudinal a mesei: 700 mm
Gama de
avansuri ale
- [mm/rot]
2 - 3
1 3,5
0
-
20
00
5
2
40
6
50
119
Gama de turaii ale

arborelui principal:
[rot/min]
- 3.
Maina de frezat i centruit

bilateral (RDG) - diametrul de lucru:
diametrul minim prelucrat: 20 mm;
diametrul maxim prelucrat: 160 mm;
120
lungimea de prelucrat:
lungimea minim de prelucrat: 120 mm;
lungimea maxim de prelucrat: 800 + 2000 mm;
gama de turaii: 140 * 180 rot/min;
avans continuu burghiu de centruire: 20 * 250
mm/min;
turaii burghiu de centruire: 560 -s-1500 rot/min;
avans continuu agregat frezare: 20 + 400 mm/
min;
puterea motoarelor de acionare: 2 x 5,5 kW.
4. Maina de frezat roi dinate FD 320
lungimea ntre vrfuri: 1170 mm;

diametrul maxim de rotire al piesei suport: 320
mm;
- alezajul arborelui principal: 80 mm;
- gama de turaii ale arborelui
princ
ipal [rot/min]
.
2
8
1
1
1
0 2
0
4
2
3
3
4
1 4
5
gama de avansuri
ale mainii: [mm/rot]
-
121
1,
4,
6,
7,
9,
puterea total: 11,2 kW.
5. Maina de rectificat exterior cilindric CEZ 312
M.
diametrul maxim al pietrei abrazive: 200 mm;
lungimea maxim de rectificat: 500 mm conul

mainii: morse; turaia axului port - pies
[rot/min]: avans longitudinal: 0 + 10 m/min
avans transversal: 0,01 * 0,1 m/min.
122
V.4.3. Alegerea sculelor achietoare
Dup
stabilirea
felului
sculelor
achietoare
i
cunoscndu-se suprafaa de prelucrat i faza de lucru - degroare,
semifinisare, finisare -se alege scula cu geometria optim
corespunztoare. Dup natura materialului de prelucrat, dup
proprietile lui fizico - mecanice i dup regimul de lucru adoptat,
se alege materialul sculei achietoare care s poat realiza o
prelucrare optim n condiiile date.
cuit de strunjit pentru degroare:
cuit 16x16 STAS 6381 - 81/p20 k = 90

cuit de strunjit pentru finisare:
cuit 25x16 STAS 6378 - 80/p20 k = 90

cuit lam pentru canelat:
cuit 18x3 STAS 354 - 63/Rp3

burghiu de centruire:
burghiu B4 STAS 1114/2 - 82/Rp5

disc abraziv pentru rectificat:
disc abraziv E 40 kB
frez melc pentru danturat caneluri:
frez melc STAS 3091 - 82

frez cilindro - frontal pentru canal de pan:
frez 08 STAS 1683 67

.
frez cilindro - frontal cu coad:
frez 0120 STAS 1684 - 67

pnz de fierstru circular pentru debitare:
pnz circular fierstru STAS 6734 - 70
V.4.4. Calculul parametrilor regimurilor de achiere
V.4.4.1. Debitarea semifabricatului

a)
Se adopt:
adncimea de achiere: t = B = 4 mm
(B - limea pnzei circulare)

- avansul de lucru: s = 60 mm/min
- viteza de lucru: v = 11,5 m/min
b)
Alegerea mainii - unelte:
se folosete o main - unealt cu fierstru circular FC
710 cu caracteristicile:
dimensiunile pnzei: 0710
dinesiunea barei de tiat: 028 x 7000
cursa maxim port - pnz: 300 mm
123
gama vitezelor periferice ale pnzei:
9,5; 11,5; 15; 19,29; 30 [m/min]

avansul de lucru continuu: 0 + 400 m/
min
puterea motorului: 7,5 kW.
V.4A.2. Strunjirea V.4.4.2.1.
Adncimea de achiere
a) Suprafaa C: 0 25!0 013

degroare: t = 0,9 mm
finisare: t = 0,25 mm
b) Suprafaa B: 0 20^;J
02
c) Suprafaa E i G:02O;O;OO52
d)
Suprafaa I: 0 1 7%%]
e) Suprafaa D i F:
019! O 2 1
f)
Suprafaa H:
016 ^0,8
V.4.4.2.2. Adoptarea avansurilor
pentru degroare: s = 0,48 mm/rot

- pentru finisare: s = 0,12 mm/rot
-
124
- Verificarea avansului pentru degroare: 1.
din punct de vedere al rezistenei corpului

cuitului
-
b-h2
------------F2 =
6-L
Ur
[daN]
b
= 16
mm h
= 16
mm L
= 25
mm
-
Fz = C 4 - t x > - s* HBn>
C4
= 3,04
t = 2,5
mm HB
= 200 Xi
= 1 yi =
0,75 m
= 0,75
-
------------------------13,83 h - h
s
-
h/2
ono
>h----------=
1,293
mm/rot
- Sad = 0,48 mm/rot < s = 1,293 mm/rot
125
2. din punct de vedere ai rezistenei plcuei

achietoare.
8,3
V' ( 0,71 V
- = 0,509 mm/ rot
8
vsin k j
126
c = 3 mm
or = 70 daN/mm2
k = 90
xs = 0,7
- Sad = 0,48 mm/rot < 0,509 mm/rot
3.
din punct de vedere al forei admise de mecanismul
de avans al M.U.
Q = 0,34-Fz =
29,02 daN Q < F Z
4.
din punct de vedere al rigiditii piesei:
127
3
2,18 * E R D \
-t D
=6,3 mm/rot
Sad
= 0,48
mm/rot < s = 6,3 mm/rot
128
V.4.4.2.3 Calculul vitezei de achiere
129
v
=
130
k x [m/min]
Tm
-s
= 0,48
mm/ rot
Cv = 2,67 T
= 90 min
- t = 0,9; 2,5;
1,5 [mm]
-
ki
=
0,9
34
k2
=
0,8
1
k3
=
0,9
3
k4
=
0,7
9
k6
=
1
k7
=
l
k
g
=
1
k9
=
l
HB
=
200
m=
0,12
5 xv
=
0,18
yv =
0,35
n=
1,75
- k5 =
0,7
-
vi = 83,134
m/min V2 =
69,17 m/ min V3
= 75,831 m/min
-
V.4.2.4 Alegerea strungului i a turaiilor
de lucru 1. Alegerea strungului
131
Fz = 237,748 daN
- C4 = 3,04
- v = 69,17 m/min
-k
Fz = l
n =
0,8
-
Ne = 3,426 kW
<=>S.N. 400. 2.
Alegerea turaiilor de
lucru
132
n =
100
0- v
nD
[r
ot
/
m
in
]
133
Di = 25 mm; vi = 83,134 m/min -> m =

1058,495 rot/min. D2 = 20 mm; v2 = 69,17
m/min n2 = 1100,874 rot/min. D3 = 17 mm; V3
= 75,831 m/min n3 = 1419,868 rot/min. nad
= 955 rot/min
134
Recalcularea
vitezei:
v
=
-----[m/mm]
-
1000
135
vi = 75
m/min
v2 = 60
m/ min
V3 = 54
m/min
V.5. Calculul normei

de timp
-
- V.5.1 Debitarea
-
TP =
3,6 min
- / + / +/
---------tb = --=0,66 min
s-n
- t = tal + ta2 + ta3 + ta4 = 0,8 min
tdt = 0,0132 min
a
* Tef =0,0066
min 100
ton = 0,0657 min
NT = 1,531 min
tdo =
V.5.2. Frezarea suprafeelor frontale de

capt:
= 16 + 10
Tp = 26 min
- Tp = tpti + t 2 = 3 + 4
T = 7 min
tb = 1 min
t = 0,03 + 0,06 + 0,04 +
0,14 = 0,34 min tdt = 0,067 min
= 0,014 min ton = 0,042 min
NT = 1/902 min
-
Tp = tPi + tp2
tdo
- V.5.3. Centruirea:
-
tpn + t 2
= 3 + 4 Tp = 7
min tb = 1 min
t = 0,03 + 0,06 + 0,04 +
0,14 = 0,34 min tdt = 0,067 min
= 0,014 min ton = 0,042 min
- NT = 1,902 min
-
TP =
136
tdo
V.5.4. Strunjirea de
degroare
Tp = 15 + 1,1 + 1 =
17,1 min
tbi = 1,085 min
tai = 5,11 min
tdt = 0,027 min
tdoi = 0,0108 min
toni = 0,340 min
Nn = 6,743 min
= 29
min tb =
0,872 min ta =
0,95 min tdt =
0,0476 min
tdo = 0,0258
min U =
0,082 min
NT = 2,653 min
-
Tp
tbii = 0,254
taii = 3,14
tdoii =
min
min
0,00063 min tdtn
= 0,0063 min
tonii = 0,176 min
Nn = 3,576 min
V.5.5. Strunjirea de
finisare
17,2
tbi = 1,944
tai = 5,11
tau = 0,0486
tdoi = 0,0194
W = 0,388
Tp
min
min
min
min
min
min
Nn = 7,662 min
twi = 0,589
min taii = 2,67
min tdtn = 0,0147
min tdoii =
0,0088 min tonii
= 0,179 min
- NTI = 3,459 min
-
V.5.6. Strunjirea
canalelor
= 16,1
min tb = 1,184
min ta = 3,57 min
tdt = 0,029 min
tdo = 0,0118 min
ton = 0,186 min
NT = 3,783 min
-
Tp
V.5.7. Frezarea
canalului de pan
V.5.8. Dantura
canelurilor
= 33
min tb =
1,922 min ta
= 10,79 min
tdt = 0,0497
min tdo =
0,0192 min U
= 0,3816 min
NT = 13,49 min
-
Tp
V.5.9. Rectificarea de
degroare
Tp = 17,7
min tb =
3,236 min ta =
2,390 min tdt
* 0,819 min
tdo = 0,112
min ton =
0,168 min
NT = 6,902 min
-
V.5.10. Rectificarea
de finisare
= 17,7
min tb = 1,24
min ta = 2,54
min tdt =
0,298 min tdo
= 0,075 min
ton = 0,113
min
NT = 4,443 min
-
137
TP
Capitolul VI
Concluzii la Partea a
I-a
-
Modernizarea i eficientizarea procesului de honuire a

suprafeelor cilindrice exterioare a condus la apariia procedeului
de prelucrare prin vibrohonuire.
-
Micarea oscilatorie de nalt frecven i amplitudine

mic a honului sau a piesei, care apare la honuirea cu vibrare
conduce la micorarea lungimii spnului ndeprtat, i,
mbuntete aduciunea lichidului de rcire ungere n zona de
achiere. Deasemeni se mrete intensitatea ndeprtrii
metalului, fapt ce conduce la creterea productivitii muncii.
-
Ansamblul
acestor
micri,
asigur
achierea
micropanului i autoascuirea sculei. Achierea se realizeaz de
ctre granulele abrazive cimentate cu ajutorul unui liant pe
suprafaa barelor de honuire.
-
Dup cum s-a artat, micarea oscilatorie suplimentar

care apare la vibrohonuire poate fi realizat de ctre hon sau de
ctre pies.
-
n proiectul de fa s-a conceput i proiectat

dispozitiv care realizeaz micarea oscilatorie - a piesei ce
prelucrez prin honuire - cu viteza oscilatorie cuprins
intervalul de 30-r70m/min, iar piesele ce pot fi prelucrate
ajutorul dispozitivului sunt piese cu gabarit redus.
-
un
se
n
cu
%.
Acest dispozitiv poate fi uor adaptat pe masa oricrei

maini de honuit vertical sau chiar pe masa unei maini de
gurit. El poate fi uor ndeprtat de pe masa mainii de honuit
dac nu se mai dorete obinerea micrii oscilatorii.
-
Datorit posibilitii reglarrii continue i optime att a

amplitudinii ct i a frecventei oscilaiilor, se obine o cretere a
durabilitii sculei, i o mbuntire a calitii suprafeelor
prelucrate.
-
Utilizarea dispozitivului de vibrohonuire prezint i alte

avantaje: numrul redus de componente, construcia relativ
simpl, rezisten la suprasolicitri, rezisten la ocuri, procesul
de rcire-ungere este mbuntit.
-
Un alt avantaj major l prezint i costul dispozitivului,

care este sczut n comparaie cu avantajele pe care acesta le
ofer .
-
Dezavantajul acestui dispozitiv l reprezint gabaritul

redus al pieselor semifabricat ce pot fi prelucrate cu ajutorul
acestuia. Gabaritul acestor piese este limitat la diametre
cuprinse ntre 40 i 90 mm.
-
Pe msur ce procedeul de vibrohonuire va cunoate o

dezvoltare mai ampl a soluiilor constructive i a aplicaiilor
sale, domeniul prelucrrilor mecanice prin achiere va cunoate o
cretere semnificativ a productivitii i o scdere nsemnat a
costurilor de producie.
-
138
ANEX
A
UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM
Scandri 16 x i
FOAIE
CONTROL
-
Pentru planul de operaii

Desen pies :
Denumirea piesei:
ARBORE
Simbolul produsului
Buci pe produs
Valabil pentru seria de 1000 buci/an
DE
UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM
Nr.
op
er
ai
ei
te
hn
ol
og
ic
e
Nr. fazei
de
control
Caracteristi
c
controlat
Lungime
307+0,65
mm
Ve
rifi
cat
oar
e
ubl
er
500x
0,1
STAS
1373
A-74
I
n
d
i
c
a
i
i
UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM
Lungime
305 +. 0,1
mm
Diametr
u
^4
mm
Lungime
71,02 0,3
mm
ubl
er
300
x0,1
STA
S
137
3-73
Diametru
^18,1 4 28 nim
ubl
er
300
x0,1
STA
S
137
3-73
Lungime
91 + 0,3
mm
ubl
er
300x
0,1
STA
S
137
3-73
Diametru
^
21,1 *o 28 mm
ubl
er
300
x0,1
STA
S
137
3-73
Lungime
240+
0,5
mm
ubl
er
300x
0,1
STA
S
137
3-73
Diametru ^
26,1
- -o^ mm
Lungi
me 14
mm
ubl
er
300
x0,1
uble
r
300x0
,1
STA
S
137
3-73
STAS
1373
-73
Diametru
^
21,1 . ,28 mm
STA
S
137
3-73
uble
r
150x
0,1
Lungi
me 15
mm
Diametru
jq
28
26,1
mm
ubl
er
500
x0,1
STAS
1373/
2-74
ubl
er
300
x0,1
uble
r
300x0
,1
ubl
er
300
x0,1
STAS
1373
-73
STAS
1373
-73
STA
S
137
3-73
UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM
Diametru (j>
20,5 .o,i4 mm
Microm
etru
50x0,1
S
T
A
S
1
2
7
3
Diametru
^
25,5 -oi 4 mm
Micro
metru
50x0,1
S
T
A
S
1
2
7
3
Diametru
<j>
20,5
Microm
etru
50x0,1
%,i4 mm
S
T
A
S
1
2
7
3
Diametru
^
17,5 %j4 mm
Micrometru
50x0,1
MODIFICRI
S
T
A
S
1
2
7
3
UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM
DAT
A
NU
MEL
E
SE
MN
T
UR
A
NR.
DE
NU
MI
RE
A
DAT
A
NU
MEL
E
SE
MN
T
UR
A
UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM
T
E
H
N
O
L
O
G
16.5
,04
N
O
R
M
A
T
O
R
M
o
i
s
u
c
16.5
.04
Moi
suc
C
UNIV.
TEHNICA "GH
ASACHI"
FACULTATEA TCM
VERIFICAT
APROBAT
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
PENTRU PRELUCRRI MECANICE
ASACHI" FACULTATEATCM
Reper nr.
Arbore
D
e
n
.
p
i
e
s
e
i
;
Fabr
ic,
tip
N
r,
o
p
e
r
a
i
e
1
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Schia
opera
iei:
Reper nr.
Arbore
S
i
m
b
o
l
S
t
a
r
e
a
D
u
r
i
t
a
t
e
a
O
L
C
4
5
L
a
m
i
n
a
t
2
3
0
H
B
OPE
RAI
A:
DEB
ITAR
E
Buc.
pe
fabric
at
P
A
G
T
o
t
a
l
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Reper nr.
Arbore
Den
umi
rea
F
i
r
m
a
F
C
2
0
0
N
r
i
n
v
e
n
t
a
r
M
o
d
e
l
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Arbore
- CONDIII DE RCIRE
Reper nr.
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
o,
22
m a
>
Poz.
Den
umi
rea
Man
drin
a cu
Mei
Arbore
Atel
ier
Sec
ia
PRE
LUC
Reper nr.
RRI
MECANICE
Nr.
piese
prelucrate
simultan
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
"
EC
HIP
A
Arbore
NO
RM
A
Reper nr.
NOR
MA
IN
LEI
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
3
0
7
0
,
6
5
Des
erv.
Reper nr.
Arbore
Gr.
i
cat.
Pro
d.
TDi/n
0,03
6
0,66
0,
8
0,
01
32
tdo
0,00
66
ton
1,58
1
Pre
g.
Unit
ar
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Reper nr.
Arbore
Dat
a
Nu
mel
e
Se
mn
tur
a
Nr.
Mod
if.
Dat
a
Nu
mel
e
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Con
cep
ut
Nor
mat
a
l
o
S
Reper nr.
Arbore
O
d
W
cu
D
e
s
e
n
a
t
V
E
R
I
F
I
C
A
T
16.5
.04
16.5
.04
Moi
suc
C
1
6
.
5
.
0
4
Moi
suc
C
M
oi
su
c
C
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Instruciuni
tehnologice
suplimentare
Arbore
Reper nr.
A
r
h
i
v
a
n
r
.
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Reper nr.
Arbore
N
r
.
f
a
z
e
i
Den
umir
ea
fazei
S
c
u
l
e
V
er
ifi
ca
to
ar
e
R
e
g
i
m
Aprobat
T
i
m
p
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Den
umi
re
Nr.
Des
en
Reper nr.
Arbore
Den
umi
re
N
r
,
d
e
s
e
n
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Prinder
e
semifab
ricat
Arbore
Reper nr.
0
,
1
5
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Debitar
e
semifab
ricat
P
nz
cir
cul
ar
STA
S
673
4/284
Reper nr.
Arbore
60
11
,5
0
,
6
6
UNIV.
TEHNICA
"GH.
PLAN DE OPERAII
Control
dimens
ional
Desprinder
e
semifabric
at
Reper nr.
Arbore
u
bl
er
50
0x
0,
1
STA
S
137
3/2
-74
0
,
2
0
,
1
5
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
D
e
n
.
p
i
e
s
e
i
:
Fabr
ic,
tip
N
r.
o
p
er
a
ie
2
Arbore
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
Schia
opera
iei:
Mat.
Reper nr.
Arbore
Sim
bol
O
L
C
4
5
Operaia:
Frezare
capete i centru ire
bilateral
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
S
t
a
r
e
a
D
u
r
i
t
a
t
e
a
L
a
m
i
n
a
t
2
3
0
H
B
Buc.
pe
fabr
icat
Tota
l
Arbore
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
- Firma
Condiii
de
rcire
:
Ulei
emulsionabil PE1, STAS 2598-79
3
050
,1
-
MU Denu
Denumirea
EC
De
III
Poz.
Nr inventar
Model
ca >
0,042
Secia
PRELUCRRI MECANICE
Nr. piese
prelucrate
simultan
tdo
Atelier
ton
Unitar
NORMA
Gr. i cat. prod.

2,296
1,06
0,194
NOR
MA IN LEI
SP
Prism lung cu bride de fixare
de centruit bilateral
Reper nr.
Arbore
2,321
Preg.
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
Dat
a
Nu
mel
e
Se
mn
tura
Nr.
Mod
if.
Dat
a
Nu
mel
e
Arbore
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
Con
cep
ut
Nor
mat
- >
o
-- t
g
-- Oait
Su F
D
e
s
e
n
a
t
V
e
ri
fi
c
a
t
16.5
.04
16.
5.04
Moi
suc
C
1
6
.
5
.
0
4
Moi
suc
C
M
oi
su
c
C
Arbore
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
Instruciuni
tehnologice
suplimentare
Arbore
A
r
h
i
v
a
n
r
.
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
Reper nr.
Arbore
N
r
.
f
a
z
e
i
Den
umir
ea
fazei
S
c
u
l
e
V
er
ifi
ca
to
ar
e
R
e
g
i
m
Aprobat
T
i
m
p
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
Den
umi
re
Nr.
des
en
Den
umi
re
Reper nr.
Arbore
Nr.
des
en
t
s
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
Reper nr.
Arbore
Prinder
e
semifab
ricat
Fre
zar
e
cap
ete
f
r
e
z
STAS
168464
0
,
6
6
7
,
8
5
8
1
8
0
0
,
3
1
,
2
8
6
0
1
2
0
Contro
l
dimens
ional
Schimbare
scul
i
regim
bu
rg
hi
u
B4
R
P
4
STAS
1U4/J82
u
bl
er
50
0x
0,
1
ST
AS
13
73
73
0
,
3
5
0
,
1
5
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
Cent
ruire
bilat
eral
Arbore
Reper nr.
0,0
4
15
120
0
UNIV. TEHNICA
"GHDE
AS OPERAII
ACH"
PLAN
FACULTATEA TCM
Control
dimens
ional
Desprinder
e
semifabric
at
Reper nr.
Arbore
u
bl
er
15
0x
0,
1
ST
AS
13
73
73
0
,
3
5
0
,
3
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
PRELUCRRI
Reper nr.
Arbore
MECANICE
D
e
n
.
p
i
e
s
e
i
:
F
a
b
r
i
c
,
t
i
p
N
r.
o
p
e
r
a
i
e
3
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
Reper nr.
Arbore
PRELUCRRI
MECANICE
Mat.
Schia operaiei:
Sim
bol
Starea
MU
- Duritatea
- Denumirea
- Firma
La
mi
na
t
23
0
HB
SN
40
0
Poz.
o
m
>
-- -
Condiii de rcire
Denumirea
Inim
antrenare
Vrfuri de centrare
O
L
C
4
5
de
Operaia:
Strunjire
degroare
Buc.
pe
fabricat
ton
Nr inventar
P
Model
tdo
Atelier
Secia
PRELUCRRI
MECANICE
Nr.
piese
prelucrate
simultan
NO
RMA IN LEI
NORMA
EC
De
Gr. i cat. prod.
de
Unitar
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
Reper nr.
Arbore
PRELUCRRI
MECANICE
III
0,17
1
1,08
5
5,
1
1
0,
0
2
7
0,01
1,90
2
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
PRELUCRRI
Reper nr.
Arbore
MECANICE
Dat
a
Nu
mel
e
Se
mn
tur
a
Nr.
Mod
if.
Dat
a
Nu
mel
e
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
Reper nr.
Arbore
PRELUCRRI
MECANICE
Con
cep
ut
Nor
mat
z 3
S
D
e
s
e
n
a
t
16.5
.04
16.5
.04
Moi
suc
C
1
6
.
5
.
0
4
Moi
suc
C
M
oi
su
c
C
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Verificat
Arbore
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
PRELUCRRI
Arbore
Reper nr.
MECANICE
instruciuni
tehnologice
suplimentare
Se
A
r
h
i
v
a
folosete cuit cu k
n
r
.
= 90
A
p
r
o
b
a
t
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
PRELUCRRI
Reper nr.
Arbore
MECANICE
Nr.
faze
i
Den
umi
rea
faz
ei
Scul
e
V
e
r
i
fi
c
a
t
o
a
r
e
Regi
m
T
i
m
p
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
Reper nr.
Arbore
PRELUCRRI
MECANICE
Den
umi
re
Nr.
des
en
Den
umi
re
N
r
.
d
e
s
e
n
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
PRELUCRRI
Arbore
Reper nr.
MECANICE
Prinder
e
semifab
ricat
0
,
3
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
PRELUCRRI
Reper nr.
Arbore
MECANICE
Stru
njire
degr
oar
e
Cui
t
16x
16
S
T
A
S
6
3
8
1
8
0
0,9
0,4
8
75
955
0,6
67
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
Reper nr.
Arbore
PRELUCRRI
MECANICE
Contro
l
dimens
ional
u
bl
er
30
0x
0,
1
ST
AS
13
73
73
0
,
2
2
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
PRELUCRRI
Reper nr.
Arbore
MECANICE
Strunjir
e
de
degro
are
Cui
t
16x
16
S
T
A
S
6
3
8
1
8
0
2,5
0,4
8
60
955
0,2
31
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
Reper nr.
Arbore
PRELUCRRI
MECANICE
Contro
l
dimen
sional
u
bl
er
30
0x
0,
1
ST
AS
13
73
73
0
,
2
2
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
PRELUCRRI
Reper nr.
Arbore
MECANICE
Strunji
re
de
degro
are
Cui
t
16x
16
S
T
A
S
6
3
8
1
8
0
1,5
0,4
8
54
955
0,1
87
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
PENTRU
Reper nr.
Arbore
PRELUCRRI
MECANICE
Contro
l
dimen
sional
u
bl
er
30
0x
0,
1
ST
AS
13
73
73
0
,
2
2
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Den
.
Pies
ei
Fabr
ic.
Tip
N
r.
o
p
e
r
a
i
e
4
Arbore
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Reper nr.
Arbore
Sch
ia
ope
rai
ei:
Mat.
Sim
bol
OLC
45
Operaia:
Strunjire
degroare
de
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Sta
rea
Dur
itat
ea
La
mi
na
t
23
0
HB
Bu
c.
pe
fab
ric
at
Pag
Tot
al
Arbore
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
MU
Arbore
Den
umi
rea
SN
400
N
r
i
n
v
e
n
t
a
r
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Firm
a
Arbore
M
o
d
e
l
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Reper nr.
Arbore
Condiii de rcire
Denumirea
Atelier
.-Vrfuri de centrare
Secia
Inim de antrenare
Po
1IV
DIS:
EC
De
-__________E2____
PRELUCRRI
MECANICE
Nr. piese
prelucrate
simultan
NORMA IN LEI
NORMA
- --- -ToiUn
/n
tP
ton
tdo
b
Gr.
cat.
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
III
0,25
3
3,
1
4
0,
0
0
1
0,00
063
6,74
3
Arbore
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Dat
a
Nu
mel
e
Se
mn
tur
a
Nr.
Mod
if.
Dat
a
Nu
mel
e
Arbore
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Con
cep
ut
Nor
mat
Des
ena
t
16.5
.04
16.5
.04
16.5
.04
Moi
suc
C
Moi
suc
C
Moi
suc
C
Arbore
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
o S
Arbore
Veri
fica
t
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Arbore
Instruciuni
tehnologice
suplimentare
Se
A
r
h
i
v
a
folosete cuit cu k
n
r
.
= 90
A
p
r
o
b
a
t
Reper nr.
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Nr.
faze
i
Den
umi
rea
faz
ei
Scul
e
Reper nr.
Arbore
V
e
r
i
fi
c
a
t
o
a
r
e
Regi
m
T
i
m
p
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Den
umi
re
Nr.
des
en
Den
umi
re
Nr.
des
en
Reper nr.
Arbore
n
e
d
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
nt
oar
cer
e
pie
s
Arbore
Reper nr.
0
,
3
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Strunjir
e
de
degro
are
Cui
t
16x
16
ST
AS
63
81
/8
20
Reper nr.
Arbore
0,9
0,4
8
75
955
0,1
96
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Contro
l
dimens
ional
Reper nr.
Arbore
u
bl
er
30
0x
0,
1
STA
S
137
3
-73
0
,
2
2
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Strunjir
e
de
degro
are
Cui
t
16x
16
ST
AS
63
81
/8
20
Reper nr.
Arbore
2,5
0,4
8
60
955
0,0
63
UNIV. TEHNICA
"GH.
ASACHI"
PLAN
DE
OPERAII
FACULTATEA CM
Contro
l
dimens
ional
Reper nr.
Arbore
u
bl
er
30
0x
0,
1
STA
S
137
3
-73
0
,
2
2
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
zvroore
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
D
e
n
.
p
i
e
s
e
i
:
F
a
b
r
i
c
.
T
i
p
N
r.
o
p
e
r
a
i
e
4
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Sch
ia
ope
rai
ei:
Mat.
Sim
bol
OLC
45
Operaia:
Strunjire
finisare
de
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Sta
rea
Dur
itat
ea
La
mi
na
t
23
0
HB
Bu
c.
pe
fab
ric
at
Tot
al
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
MU
Den
umi
rea
S
N
4
0
0
N
r
i
n
v
e
n
t
a
r
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Firm
a
M
o
d
e
l
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
KU
FLN1
PRELUCRRI
MECANICE
1x
45e
Condii
i
de
rcire
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Poz.
Den
umi
rea
Atel
ier
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
KU
FLN1
PRELUCRRI
MECANICE
oQ
Q
Q
03 >
S
P
09
CS
Vrf
uri
de
cent
rare
Inim
de
antr
enar
e
Seci
a
PREL
UCR
RI
MECA
NICE
Nr.
piese
prelucrate
simultan
NORMA
IN LEI
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
ECH
IPA
N
O
R
M
A
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
3,2 -
Des
erv.
Gr.
i
cat.
pro
d.
Tt
/n
NT
Pre
g.
Unit
ar
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
III
0,17
2
1,944
5,11
0,0486
0,01
94
3
,
5
7
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Dat
a
Nu
mel
e
Se
mn
tur
a
Nr.
Mod
if.
Dat
a
Nu
mel
e
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Con
cep
ut
Nor
mat
Des
ena
t
16.5
.04
16.5
.04
16.5
.04
Moi
suc
C
Moi
suc
C
Moi
suc
C
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
- Verificat
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Instruciuni
tehnologice
suplimentare
A
r
h
i
v
a
n
r
.
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
N
r
.
f
e
z
e
i
Den
umir
ea
fazei
S
c
u
l
e
V
er
ifi
ca
to
ar
e
R
e
g
i
m
Aprobat
T
i
m
p
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Den
umi
re
Nr.
des
en
Den
umn
ire
Nr.
des
en
ne
a
t
b
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Strun
jire
de
finisa
re
Cui
t
25x
16
ST
AS
63
78
/8
20
0,2
5
0,1
2
75,
39
120
0
0,14
5
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Contro
l
dimens
ional
Micro
metru
50x0,
1
S
T
A
S
1
2
7
3
0
,
2
2
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Strun
jire
de
finisa
re
Cui
t
25x
16
ST
AS
63
78
/8
20
0,2
5
0,1
2
74,
24
120
0
1,4
85
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Control
dimens
ional
Micro
metru
50x0,
1
S
T
A
S
1
2
7
3
0
,
2
2
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Strun
jire
de
finisa
re
Cui
t
25x
16
ST
AS
63
78
/8
20
0,2
5
0,1
2
75,
49
120
0
0,1
85
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
FLN1
KU
PRELUCRRI
MECANICE
Contro
l
dimens
ional
Micro
metru
50x0,
1
S
T
A
S
1
2
7
3
0
,
2
2
UNIV. TEHNICA
"GH. ASACHI"
PLAN
DE OPERAII
FACULTATEA CM
KU
FLN1
PRELUCRRI
MECANICE
Str
unji
re
iei
tur
C
u
i
t
2
0
x
2
0
ST
AS
63
78/
82
0
0,1
2
75,3
98
120
0
0,04
8
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
UNIV. TEHNICA "GH.

ASACHI" FACULTATEA
CM
A
r
b
o
r
e
D
e
n
.
p
i
e
s
e
i
:
Fabr
ic.
Tip
R
e
p
e
r
nr
.
N
r.
o
p
e
r
a
i
e
4
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Sch
ia
ope
rai
ei:
Mat.
Sim
bol
OLC
45
Operaia:
Frezare
dantur
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Star
ea
Duri
tate
a
Lam
inat
230
HB
Buc.
pe
fabr
icat
Pag
T
o
t
a
l
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
MU
D
e
n
u
m
i
r
e
a
S
N
4
0
0
N
r
i
n
v
e
n
t
a
r
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Firm
a
M
o
d
e
l
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
l
x
4
5
<
Condii
i
de
rcire
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Poz.
Den
umi
rea
Atel
ier
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
3
P
Inim
de
antre
nare
Vrfu
ri de
centr
are
Secia
PRELUCRRI
MECANICE
Nr.
piese
prelucrate
simultan
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
LEI
NORMA IN
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
o
O
3,2
ECH IPA
Des
erv.
Gr.
i
cat.
pro
d.
III
NO
RM
A
Toi/n
0,59
8
2,67
0,01
47
tdo
0,0
05
8
ton
3,57 -
Pre
g.
Unit
ar
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Dat
a
Nu
mel
e
Se
mn
tur
a
Nr.
Mod
if.
Dat
a
Nu
mel
e
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Con
cep
ut
Nor
mat
Des
ena
t
16.5
.04
16.
5.04
16.5
.04
Moi
suc
C
Moi
suc
C
Moi
suc
C
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
o s
Veri
fica
t
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Instruciuni
tehnologice
suplimentare
A
r
h
i
v
a
n
r
.
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
N
r
.
f
a
z
e
i
Den
umir
ea
fazei
S
c
u
l
e
V
er
ifi
ca
to
ar
e
R
e
g
i
m
Aprobat
T
i
m
p
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Den
umi
re
Nr.
des
en
D
e
n
u
m
n
i
r
e
N
r
.
d
e
s
e
n
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
nt
oar
cer
e
pie
s
0
,
6
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Strun
jire
de
finisa
re
Cui
t
25x
16
ST
AS
63
78
/8
20
0,2
5
0,1
2
64,
088
120
0
0,5
416
PLAN
DE
OPERAII
PENTRU
PRELUCRRI
MECANICE
Control
dimens
ional
S
T
A
S
1
2
7
3
Micro
metru
50x0,0
1
Strunjire
teire
0,5x45
C
u
i
t
2
0
x
2
0
ST
AS
63
78/
82
0
0,1
2
64,0
88
120
0
0,04
86
0,45
0
,
2
2
Partea
a Il-a
Tablou
bord
de
"Asistent Manager de Calitate

pentru Fabricaia de Vehicule
-
in
cadrul
desfurat la
stagiului
de
practica
S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A

GROUPE RENAULT
Partea a ll-a Tablou de bord
Cap I. Introducere..................................................................
Denumirea temei...............................................................
Durata de realizare a proiectului ......................................
Unitatea de producie, direcia, departamentul si serviciul..
Obiectivele stagiului..........................................................
Date iniiale generale privind unitatea de producie..........
Cap II. Direcia Calitate Uzina Vehicule.................................9
- 2.1.
Noiuni generale referitoare la Calitate..............................9
2.1.1.
Definirea si rolul Calitii..................................................9
2.1.2.
Sistemul de management al Calitii Renault................11
- 2.2.
Politica si obiectivele referitoare la Calitate......................13
2.2.1.
Politica referitoare la calitate.........................................13
2.2.2.
Obiectivele calitii........................................................15
- 2.3.
Direcia Calitate Uzina Vehicule.......................................18
- Cap III. Asistent Manager Calitate Fabricaie Vehicule........27
- 3.1.
Rolul unui asitent manager..............................................27
- 3.1.1. Fisa postului de lucru..........................................................29
- 3.2.
Misiuni principale ale unui Asistent Manager...................31
3.2.1
Alctuirea Tabloului de Bord..........................................31
3.2.2
Sarcini ndeplinite in cadrul stagiului..............................43
- 1. Introducere
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
-
- 1.1
Denumirea temei
Tema proiectului este "ASISTENT MANAGER DEPARTAMENT

CALITATE UZINA VIHICOLE".
- 1.2
-
Durata de realizare a proiectului
Durata de realizare a proiectului este de 3 luni.
- 1.3
Unitatea de producie, direcia departamentul si serviciul
255
Proiectul se realizeaz in cadrul stagiului de practica la unitatea

de producie S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. Groupe
RENAULT, DIRECIA CALITATE UZINA VEHICULE.
1.4 Obiectivele
stagiului
Obiectivele stagiului
sunt:
Punerea in practica a cunostiitelor dobndite in timpul facultii

Acumularea de cunotine noi
Acomodarea cu sistemul industrial
Formarea la locul de stagiu pentru o viitoare angajare
- 1.5
Date iniiale generale privind unitatea de producie

-
1.5.1 Despre Dacia
Cu ajutorul Renault, Dacia a devenit o marca accesibila pe plan

internaional, recunoscuta prin modernitatea si accesibilitatea
produselor sale. Dupa 1999, Renault a investit peste 600 de
milioane de euro in echipamentele de producie ale uzinei
Dacia de la Piteti, care astzi respecta cele mai inalte
standarde ale uzinelor din cadrul grupului Renault.
1.5.2 Misiunea ntreprinderii DACIA
Este de industrializarea, fabricarea, comercializarea

automobilelor, componentelor pentru automobile si serviciilor dupa
vnzare, conforme cu legislaia i cu caietele de sarcini stabilite de
DACIA/RENAULT. Succesul afacerilor noastre se bazeaz pe
satisfacerea clienilor notri. Pentru a ndeplini aceasta misiune,
DACIA pune n aplicare, in permanen un demers al Calitii bazat
pe Progresul Continuu.
- Aceasta necesit un Sistem de Management al Calitii
performant, descris n acest manual, i verificat cu ocazia
auditurilor de certificare. Contez pe fiecare dintre
dumneavoastr pentru a v nsui acest instrument i pentru a-l
mbunti.
-
256
El este n serviciul performanei noastre i a satisfacerii

clienilor notri.
Ani importani de la construcia uzinei si pana acum :
1966Constructia Uzinei de Autoturisme Piteti
1968 Contract de licena cu Renault; Dacia 1100 (Renault

8)
1969 Dacia 1300 berlina (Renault 12)
257
19
73
Dacia 1300
Break
258
1975
259
D
a
cia
Up
Pick
19
78
ncetarea contractului de
licena
260
261
1
9
8
7
Daci
a
1320
1991
Dacia 1325 Liberta
1992
Dacia 1307 si 1309 Dubla Cabina
1995 Dacia Nova

-
1998 Automobilul
262
cu nr. 2.000.000; ISO

9001
>
REfttAUlT
1999 Dacia devine o marca specializata a Grupului

Renault
-
2000
Dacia SupeRNova
-___
- 2003Dacia Solenza
-
- 2004Dacia Logan
-
- 2006 Dacia Logan MCV
Dacia,
naionala
-
un
actor
major
pentru
economia
Construcia Uzinei de Autoturisme Piteti a inceput in 1966, la

Colibasi, judeul Arge. Dupa semnarea unui contract de licena
intre Renault si statul roman in 1968, incepe fabricaia
modelului Dacia 1100 sub licena R8 (Renault 8), urmat in 1969
de Dacia 1300 sub licena R12. Intre anii 1970-1980, Dacia
dezvolta o ntreaga gama de modele care va cuprinde mai
multe tipuri de vehicule de persoane si utilitare. ncepnd din
anul 1978, Automobile Dacia continua autonom producia de
autoturisme derivate din gama Renault 12. Anul 1995 este
marcat de lansarea primului autoturism de concepie 100%
romaneasca, Dacia Nova si de restructurarea ntreprinderii intro societate de producie si strategie si 7 filiale comerciale. In
1998, anul in care s-au aniversat trei decenii de la producerea
primului automobil Dacia, de pe porile uzinei a ieit
autoturismul cu numrul 2.000.000.
In acelai an ntreprinderea a obinut Certificatul de atestare a
Implementrii Sistemului Calitii ISO 9001 si a nregistrat
recordul de producie (106.000 uniti).
La 2 iulie 1999, se semneaz contractul de privatizare al
societii si Dacia devine o marca a Grupului Renault, avnd ca
principala misiune susinerea dezvoltrii Grupului pe pieele
emergente. In 2000 are loc lansarea modelului Dacia
SupeRNova, prima concretizare a colaborrii franco-romane,
un autoturism echipat cu motor si cutie de viteze Renault.
Renault si Dacia au mai multe obiective pe termen mediu si
lung : producerea unui vehicul nou destinat pieelor emergente,
mrirea productivitii, producerea de automobile de calitate
Renault la preturi sczute.
In anul 2003 are loc lansarea modelului Dacia Solenza, urmnd
ca in anul 2004 sa aiba loc lansarea modelului Dacia Logan,
cea mai dorita maina din clasa ei, avnd numeroase dotri
standard si un stil care exprima modernitate, robustee si
accesibilitate. Odat cu Logan MCV, in anul 2006, Dacia
lanseaz racheta Logan intr-o noua cursa, fiind maina care se
adapteaz perfect utilizrilor multiple din viata cotidiana.
Pe piaa din Romnia, Dacia a vndut in anul 2006 un numr
de 107.777 dehicule, din care 96.044 Logan si 11.733 Pick Up.
263
Logan este vectorul de cretere: 204.593 vehicule Logan au

Cifrele vnzrilor pe anul 2006 sunt prezentate in urmtorul tabel:
Tab. 1.5.2.__
fost vndute in Romnia de la lansarea din 2004.

- Proiectul Logan
- Proiectul Logan constituie o noua etapa in istoria Renault. Este
prima gama de vehicule concepute in ntregime pentru a fi in
primul rand comercializate in afara Europei Occidentale. "Am
plecat de la o pagina alba si am fost stimulai in permanenta de
obiectivul nostru si anume atingerea unui pret de vnzare
ncepnd de la 5.000 euro, definit de Louis Schweitzer,
Preedinte Director General al Renault, inca din anul 1988"
indica Jean-Marie Hurtiger, Director al proiectului Logan.
Rezultatul a patru ani de dezvoltare, care au mobilizat toate
cunotinele ntreprinderii, este o berlina tricorp, Logan, care a fost
comercializata incepand cu sfritul anului 2004.
- In segmentul sau, Logan se poziioneaz fata de o concurenta
diversificata, adesea reprezentata de modele fabricate pe plan
local, concurenta din care fac parte, de exemplu, Chevrolet/
Daewoo Kalos, Hyundai Accent, Kia Rio sau Skoda Fabia.
Logan, un vehicul de origine in intregime Renault
(tehnologie, dezvoltare, baza rulanta, motor, cutie de viteze,
standarde de fabricaie), a fost conceput la Technocentre Renault,
situat in regiunea pariziana, fiind deosebit de bine adaptat
caracteristicilor pieelor vizate: modernitatea sa, preul sau moderat,
capacitatea sa de ncrcare (cea mai buna din clasa sa), cele cinci
locuri ncptoare si costurile reduse de ntreinere constituie atuurile
sale cele mai preioase.
Concepia sa moderna corespunde standardelor
internaionale, in special normelor europene in materie de securitate,
poluare, insonorizare si reciclarea materialelor.
- Un vehicul de performanta
- Pentru a obine un raport pret/calitate/habitabilitate fara
echivalent, Renault a optimizat performantele: Logan a
constituit un program pilot pentru utilizarea concepiei numerice
in realizarea produsului, a instalaiilor industriale si a procesului
de fabricaie.
-
In ceea ce privete criteriile de cumprare, factorul pret

se situeaz pe primul loc in Romnia, in Europa Centrala si in Turcia,
fiind urmat de de costul de ntreinere moderat.
-
"Design to cost"
Metoda "design to cost" iniiata la Renault in 1992, a
cunoscut o etapa decisiva in 2004 odat cu acest program, iar liniile
caroseriei au fost astfel concepute pentru a reduce costurile de
presaj. Ideea consta in orientarea ntregului proces de concepie in
direcia unui demers de fiabilitate si de economie prin utilizarea unor
soluii verificate.
-
264
Utilizarea acelorai elemente pe mai multe modele ale

unui constructor ("carry over") este o garanie a fiabilitii pentru
clieni si o sursa de economie. Astfel, Logan preia motorizrile,
puntea fata, direcia si frnele spate de la Clio.
-
Primul vehicul al programului Logan

Logan a luat natere in cadrul unui program pilot de
utilizare a simulrilor numerice in conceperea produsului si a
uneltelor de fabricaie, ca si pentru punerea la punct a procesului de
producie. Logan a fost salutat de presa internaionala ca fiind
evenimentul automobilistic al anului, la prezentarea sa, in iunie 2004.
A fost distins cu premiul Autobest 2004, decernat de jurnaliti din 11
tari din Europa Centrala si de Est. El este comercializat ncepnd din
septembrie 2004 in Romnia.
-
Logan, un program de cucerire internaionala
5 centre de producie si asamblare operaionala: Romnia,

uzina-pilot a programului Logan, Rusia, Maroc, Columbia, Iran
2 centre viitoare: India, Brazilia
- Uzina Dacia din Mioveni: centru pilot al programului Logan
export Logan in 47 de tari la sfritul anului 2006

expedierea coleciilor de piese Logan (CKD) ctre celelalte
centre de producie si asamblare (96.000 pe an in anul 2006)
Tarile in care exporta Dacia la sfritul anului 2006
Anul 2006 a fost caracterizat de o cretere importanta a

vnzrilor Dacia pe plan internaional. Modelul Logan a devenit
leader pe numeroase piee: in Maroc, in Algeria, in Bulgaria si
in Moldova. Peste 40% dintre vehiculele Logan vndute la
export in 2006 au fost inmatriculate in Europa Occidentala.
Dacia Logan MCV
In Octombrie 2006 s-a lansat Dacia Logan MCV (Logan Break),

o maina care se adapteaz perfect utilizrilor multiple din viata
cotidiana. Logan Break a fost conceput pentru a rezista unor
condiii de utilizare extreme. Fiabilitatea si durabilitatea
motorizrilor, a cutiilor de viteze, a suspensiilor si calitatea
echipamentelor si a materialelor folosite, fac din Logan Break
un vehicul deosebit de robust si durabil. Logan Break este o
maina de familie, dar si o maina potrivita pentru micile afaceri
(varianta VAN). Spaiul de ncrcare este fara egal, putnd
ajunge pana la 2350 litri. Astfel, pe langa argumentele de
confort necesare in cltoriile personale, Logan MCV se
dovedete adaptat si utilizrii in scopuri profesionale.
Grupul Renault
Grupul Renault numra peste 350 de situri industriale si

comerciale in peste 40 de tari, si peste 125.000 de colaboratori.
Deintor a trei mrci, Renault, Samsung si Dacia, Grupul
concepe, dezvolta si comercializeaz vehicule de persoane si
vehicule utilitare.
In 2005, Grupul Renault a vndut 2.533.000 vehicule, in
cretere cu 1,7% in raport cu anul 2004, deinnd o cota de 4% din
piaa auto mondiala. Marca si-a conservat poziia de lider pe piaa
-
265
vest-europeana a autoturismelor si a utilitarelor, cu o cota de piaa de

10,3%. Datorita Logan, Dacia a reuit performanta de a exporta
30.425 de vehicule in Europa in 2005. Marca Renault a ocupat
poziia a doua pe piaa romaneasca de automobile, dupa Dacia, fiind
prima marca de import pentru al aselea an consecutiv.
Dacia este a doua marca a Grupului Renault, care,
impreuna cu Nissan, formeaz din 1999 Aliana, clasandu-se in
rndul primilor patru constructori mondiali de automobile din lume.
Dacia este cel mai important constructor
- naional de automobile si se bucura de o prezenta
internaionala tot mai accentuata.
Dacia reprezint polul de dezvoltare al Grupului Renault
in Europa Centrala si Orientala. Misiunea sa este de a produce
modele moderne, robuste si economice destinate noilor piee si
adaptate ateptrilor, necesitailor si resurselor noilor clieni. In
centrul acestei strategii se afla proietul Logan, vehicul total nou care
iese din tiparul automobilelor derivate din vechile modele Renault.
Investiiile Renault au contribuit la instalarea unor linii noi de
asamblare a motoarelor si a cutiilor de viteze Renault, la renovarea
cldirilor si la nnoirea echipamentului informatic.
Dacia beneficiaz pe deplin de apartenena la Grupul
Renault, bazandu-se pe expertiza si organizarea companiei-mama
atat la nivel industrial cat si la nivel comercial. Distribuia vehiculelor
si a pieselor de schimb Dacia va fi asigurata de reeaua comerciala
Renault in majoritatea tarilor.
-
2. Direcia Calitatea Uzina Vehicule.
2.1 Noiuni generale referitoare la Calitate
2.1.1
-
Definirea si rolul Calitii

"Calitatea nu reprezint totul, dar fara calitate nimic nu
are valoare."
-
Calitatea reprezint msura in care un ansamblu de

caracteristici ale unui produs, proces sau sistem ndeplinesc
cerinele organizaiei, clienilor acesteia sau ale altor parti
interesate.
Definiia calitii conform ISO (Organizaia
Internaionala pentru Standardizare):
- Calitatea reprezint totalitatea particularitilor si
caracteristicilor unui produs sau ale unui serviciu care poarta in
ele capacitatea de a satisface o necesitate data.
- In prezent, clienii sunt mult mai puin dispui sa accepte
servicii sau produse ineficiente sau dezagreabile pentru ca ei
sunt beneficiarii unor servicii/ produse din ce in ce mai bune iar
ateptrile lor sunt in continua cretere. Nici un client nu va
reveni intr-un loc unde a fost neglijat sau tratat
necorespunzator (calitate slaba a serviciilor/ produselor, raport
inechitabil pret/ servicii) si de asemenea, isi va impartasi
prietenilor si cunotinelor insatisfacia trita (din punct de
vedere statistic, s-a constatat ca o experiena nefavorabila
poate distruge bunvoina unui client, mai mult dect o
intareste experiena pozitiva).
-
266
Calitatea este considerata a fi cea mai buna cale de a asigura

loialitatea
clienilor si a propriilor angajai, de a se apar de competitori si
de a creste
profiturile in condiiile unei concurente pe piaa din ce in ce mai
puternice.
Pentru a conduce o organizaie spre mbuntirea
performantelor sale,
managementul de cel mai inalt nivel isi poate fundamenta
aciunile urmrind
principiile managementului calitii. Acestea sunt:
-Orientarea ctre client
-Leadership
-Implicarea personalului
-Abordarea bazata pe proces
-Abordarea managementului ca sistem
-mbuntirea continua
-Abordarea pe baza de fapte in luarea deciziilor
-Relaii reciproc avantajoase cu furnizorii.
1. Orientarea ctre client este principiul conform cruia
2.
3.
4.
5.
organizaia se poate dezvolta numai daca isi identifica cu cat

mai multa claritate profilul clienilor, daca intelege cerinele
imediate si viitoare ale acestora, precum si daca identifica si
aplica cele mai eficace si eficiente metode de satisfacere a
acestora.
Leadership-ul: reprezint principiul conform cruia o
orgtanizatie are succes doar daca managementul superior
orienteaz organizaia in direcia obiectivelor stabilite si
reuete sa mobilizeze personalul pentru realizarea acestora.
Implicarea personalului: personalul organizaiei este principalul
factor care asigura succesul organizaiei. Indiferent de poziia
ierarhica, de tipul de munca prestata, implicarea totala a
acestuia pentru atingerea celei mai bune performante asigura
dezvoltarea continua a organizaiei.
Abordarea bazata pe proces: orice activitate sau ansamblu de
activiti care utilizeaz resursele pentru a transforma intrrile
in ieiri poate fi considerata un proces. Pentru ca o organizaie
sa funcioneze eficace si eficient, aceasta trebuie sa conduc
activitile si resursele ca procese, sa identifice si sa
gestioneze procesele si relaiile dintre ele - identificarea si
managementul proceselor si al interaciunilor dintre ele
reprezint "abordarea bazata pe proces".
Abordarea managementului ca sistem: este principiul conform
cruia intr-o organizaie creste eficacitatea si eficienta generala
daca ansamblul proceselor sale se abordeaz ca un sistem.
Abordarea dintr-o perspectiva sintetica a ansamblului de
procese din organizaie va conduce la definirea si urmrirea cu
eficienta si eficacitate a obiectivelor propuse.
267
6. mbuntirea continua: o organizaie continua sa se dezvolte in
condiiile unei preocupri permanente a ntregului personal

pentru creterea constanta a eficientei si eficacitii proceselor/
activitilor in care sunt implicai.
7. Abordarea pe fapte in luarea deciziilor: abordnd deciziile
numai pe baza unor dovezi obiective (informaii care pot fi
demonstrate ca fiind adevrate), managementul asigura
premizele unei dezvoltri durabile a organizaiei. Dovezile
obiective pot constitui elementele in raport cu care se poate
aprecia eficienta si eficacitatea obinut in urma deciziilor luate.
6.
7. Relaii reciproc avantajoase cu furnizorii: este principiul conform
cruia o organizaie poate realiza produse/ servicii care sa

respecte anumite cerine in condiiile in care resursele
achiziionate de la furnizori se ridica la nivelul de calitate
ateptat. O relaie reciproc
8. 2.1.2 Sistemul de Management al Calitii Renault
9.
10.
Prezentarea si definirea Sistemului de Management al

Calitii
11. Renault
12.
Misiunea intreprinderii DACIA este industrializarea,

fabricarea, comercializarea automobilelor, componentelor pentru
automobile si serviciilor dupa vnzare, conforme cu legislaia si cu
caietele de sarcini stabilite de DACIA/RENAULT.
14. Succesul afacerilor se bazeaz pe satisfacerea clienilor.
15.
Pentru a indeplini aceasta misiune, DACIA pune in
aplicare, in permanenta un demers al Calitii bazat pe
Progresul Continuu.
16. Aceasta necesita un Sistem de Management al Calitii
foarte performant.
17. Sistemul de Calitate Renault are ca scop garantarea
coerentei si rigorii aciunilor care conduc la un nivel de calitate vizat
pentru produse (vehicole pasageri, vehicole utilitare, piese mecanice)
si servicii.
18. SQR (Serviciu Calitate Renault) constitue un suport major
pentru managementul intreprinderii in scopul atingerii rezultatelor
prevzionate, legate n principal de urmtoarele axe strategice :
13.
268
1. Recunoaterea identitii brandului Renault

2. De a fi competitiv in calitate, costuri, si termene.
19.
SQR demonstreaz ca pentru ntreprindere calitatea este

o componenta integrata total in strategia si managementul
intreprinderii.
20.
21.
SQR este structurat pe baza urmtoarelor procese: 1.

Procesul de Management: conducerea proceselor
operaionale.
22.
23.
Ameliorarea satisfaciei clienilor Definirea si prezentarea

politicii si obiectivelor calitii Pilotarea Sistemului de
Management al Calitii Pilotarea calitii proiectelor
24.
25.
26.
27. Fig. 2.1.2 .1 - Procesul de Management
2. Procesul Operational: realizarea produsului si

serviciilor asociate.
28.
29.
30.
31.
P
rocese
opera
ionale
32.
269
33.
38. 1
36.
I
37.
34.
35.
e
Concepie
Definir
Fab
ri
c
ar
e
270
C
omer
cializ
are
39.
40.
41.
J
42.
V.
43.
J
V
271
44.
45.
Fig. 2.1.2.2 - Procesul Operational
46.
47.
3. Procesul de Suport:
operaional si de management.
48.
suport
pentru
procesul
49.
Aceste procese sunt pilotate si coordonate in

concordanta cu logica procesului continuu, PDCA ( Plan-DoCheck-Act).
50.
Fig. 2.1.2.3 - Procesul de Suport
51.
SQR se sprijin pe mai multe fundamente:
Manualul Calitii - referine in Asigurarea Calitii. Referine
comune fiecrui membru al ntreprinderii, Manualul Calitii

permite capitalizarea a sti -a face (know-how) si atingerea
nivelului de calitate al produsului si serviciilor vizate. Acesta
prezint acces la principalul Standard de Calitate Renault,
pentru toate meseriile de referina din ntreprindere
Misiunile si Organigramele - definirea Functei Calitii
Formarea Calitii - cultura si competenta calitii

Glosarul Calitii - limbajul comun al calitii.
52.
53.
2.2 Politica si obiectivele referitoare la

Calitate 2.2.1 Politica referitoare la calitate
54.
Politica referitoare la calitate reprezint "intenii si

orientri generale ale unei organizaii referitoare la calitate asa cum
sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai inalt nivel".
56. In general politica referitoare la calitate este
consecventa cu politica globala a organizaiei si furnizeaz un
cadru pentru stabilirea obiectivelor calitii.
57. Politica referitoare la calitate este decisa de ctre
managementul de varf al organizaiei, in concordant cu viziunea si
misiunea acesteia.
58.
Conform standardului ISO 9001, managementul de la
cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure ca politica referitoare
la calitate:
este adecvata scopului organizaiei,
include un angajament pentru satisfacerea cerinelor si
pentru mbuntirea continua a eficacitii sistemului de
management al calitii,
asigura un cadru pentru stabilirea si analizarea obiectivelor
calitii;
este comunicata si neleasa in cadrul organizaiei si
este analizata pentru adecvarea ei continua.
59.
Politica de Calitate Renault
55.
272
60.
inta Renault pentrul anul 2009 (menionata in

Contractul 2009) este de a poziiona in mod durabil Renault drept
cea mai rentabila ntreprindere europeana constructoare de
automobile.
62. Pentru a-si atinge scopul propus, Renault si-a luat trei
angajamente:
Calitate
Cretere
Profitabilitate
61.
63.
Politica de Calitate Renault este structurata in jurul celor

cinci axe principale ale Planului de Excelenta Renault (PER)
nscrise in Planul Calitii Renault, derivate din Contractul Renault
2009:
Axa 1. Dezvoltarea identitii de marca Dacia.
Axa 2. Calitate : Poziionarea durabila a Daciei pe cel mai
bun nivel in calitatea produsului si a serviciilor.
Axa 3. Volume: Contribuia la obiectivul +800 000 vehicule
din planul Renault Contract 2009, prin producie in Romnia
si comercializare in intern si internaional.
Axa 4. Performanta : contribuia la obiectivul de marja
operaionala a grupului.
Axa 5. Dezvoltarea valorilor grupului Renault.
64.
65.
Planul de Excelenta Renault are in vedere

implementarea culturii calitii in ntreprindere, dinspre
amonte spre aval, in funciile operaionale si de suport.
67.
Este vorba despre sistematizarea obinerii calitii,
integrarea durabila in procese si crearea unei mentaliti care
sa favorizeze schimbarea, prin intermediul aplicrii
urmtoarelor trei principii ale managementului:
asigurarea satisfacerii clientului (orientarea spre client)
cunoaterea, aplicarea si ameliorarea eficacitii standardelor
ntreprinderii
ameliorarea continua a performantei.
68.
Acest plan orienteaz si conduce intreprinderea spre
progresul necesar in ceea ce privete satisfacia clienilor,
asigurnd pentru clieni:
O calitate conforma cu documentaia vehiculelor,
O stabilitate a calitii pe toata durata de viata ,
O fiabilitate si o durabilitate la nivelul produselor din categoria
sa.
69.
El se inscrie deasemenea intr-o grija constanta pentru
reducerea costurilor non calitii si pentru a asigura echilibrul intre
satisfacia clienilor si creterea rentabila din DACIA. El este
analizat si aprobat in fiecare an, in asa fel incat sa fie totdeauna
pertinent si coerent cu strategia globala si rezultatele interne ale
Renault.
70.
Dezvoltarea ca si fabricarea produselor: vehicule sau
organe mecanice, se sprijin pe un demers de asigurare a calitii
care permite sa dea incredere conductorilor intreprinderii in
obinerea rezultatelor ateptate.
71.
Acest demers de asigurare a calitii este bazat pe :
Standardizarea proceselor: Standardize - Do - Check - Act
(SDCA),
Identificarea riscurilor si rezolvarea problemelor descoperite,
Ameliorarea permanenta a produselor si proceselor: Plan - Do Check - Act (PDCA),
66.
273
Capitalizarea experienei ctigate

72.Toata echipa Renault s-a angajat pentru reuita Planului de
Excelenta Renault (PER), care va fi instrumentul principal al
eforturilor fiecruia pentru atingerea obiectivelor care au fost fixate.
PER5 trebuie sa conduc la fixarea culturii calitii in ntreprindere
prin intermediul desfurrii SQR al crui obiectiv este de a avea
procesele descrise putnd fi reproduse pana la maturitate, fiind
msurate si controlate periodic printr-un plan de progres urmrit
prin audit.
73.
Politica de Calitate Renault se sprijin pe strategia
Renault.
74. 2.2.2 Obiectivele Calitii
75.
Obiectivul calitii poate fi definit ca fiind "Ceea ce se

urmrete sau este avut in vedere referitor la calitate."
77. Obiectivele calitii au urmtoarele caracteristici:
se bazeaz pe politica organizaiei referitoare la calitate
sunt specificate la niveluri si funcii relevante din
organizaie
78. Obiectivele calitii reprezint identificarea mai precis a
ceea ce trebuie atins, in cadrul politicii referitoare la calitate. Aceti
doi termeni nu trebuie folosii separat. Ca parte a viziunii si misiunii,
politica referitoare la calitate stabilete orientarea pe termen lung a
organizaiei, in ceea ce privete calitatea. Stabilirea drumului de
urmat, a pailor necesari pentru ndeplinirea politicii se realizeaz
prin intermediul obiectivelor calitii.
79. Calitatea unui produs: este influenat de foarte muli
factori, cum ar fi: performanta furnizorilor, calitatea resursei umane,
calitatea managerilor, infrastructura folosit pentru realizarea
produsului, etc. Pentru fiecare din aceste componente se stabilesc
obiective ale calitii, obiective care trebuie s fie in concordant cu
politica referitoare la calitate. Politica referitoare la calitate este mai
general; obiectivele calitii sunt axate pe detalii, si in plus, sunt
cuantificabile, astfel incat s poat fi comparate cu target-urile
stabilite anterior.
80. In 2005, Dacia a atins cinci obiective majore:
81.
Lansarea reuita a modelului Logan pe

toate pieele
Cucerirea pieelor externe - cea mai importanta
provocare pentru Dacia
Fabricarea Logan la cel mai inalt nivel de calitate si
fiabilitate
nceperea activitii centrului de export CKD Logan (International Logistic Network)
82.
Obinerea unui rezultat financiar pozitiv,

ntreprinderea se inscrie intr-o dinamica a calitii totale prin
83.
mobilizarea echipelor si o formalizeaz prin
desfurarea DOPA (Demersul de Desfurare a Obiectivelor
si a Planurilor de Aciuni).
84.
Pentru accelerarea progresului spre noi inte de
competitivitate, sistemul industrial DACIA este angajat in
construirea Sistemului de Producie Renault (SPR). El este un
ansamblu de organizri si moduri de funcionare care permit
punerea in aplicare a demersurilor si instrumentelor rspunznd la
intele, principiile si regulile de aciune msurate prin indicatori de
rezultat si de proces.
85.
Sistemul de Producie Renault are ca obiective:
86. accelerarea si susinerea in timp a progreselor
aparatului industrial in ceea ce privete calitatea, costurile si
termenele,
76.
274
adunarea in jurul principiilor comune a

ansamblului de actori care concura la fabricaie: ingineria,
cumprrile, furnizorii, fabricaia, logistica,
88. de a lucra mai bine mpreuna, a impartasi
aceleai valori, aceleai idei, aceleai principii si a tinde spre
aceleai obiective.
87.
89.
El descrie intele ce trebuie atinse, principiile ce trebuie

respectate si regulile de aciune ce trebuie aplicate, standardele de
utilizat pentru a face performant ansamblul sistemului industrial.
91.
SPR este ghidat de doua valori:
pilotare prin calitate pentru a asigura 100% calitatea ceruta
de clienii interni si externi, si aceasta ambiie trebuie sa
prevaleze. Calitatea este punctul de intrare in SPR.
lean production pentru a utiliza mai bine resursele,
eliminnd sau reducnd la maximum pierderile pentru
a maximiza performanta termene si costuri.
92.
Punerea in aplicare a SPR, ale crui obiective sunt
detaliate in Planul Trienal, se susine pe:
- Standardizarea posturilor de lucru ,
- Kaizen,
- Scoli de dexteritate,
- Calitate+/ Animare calitate in cotidian
- QCStory,
- TPM (Total producie mentenanta).
90.
93.
Planul trienal este construit in fiecare an si reprezint

ansamblul informaiilor previzionale regrupate pentru un orizont de
trei ani si cifrarile pornind de la orientrile/ ipotezele strategice ale
intreprinderii declinate pana la nivelul fiecrei direcii operaionale.
95. El ofer informaii complete referitoare la viitorul
apropiat (gama de produse, rentabilitate si finane) facand trecerea
intre Planul de Orientare Strategica si Buget si definitivnd planurile
de aciuni operaionale la punerea in aplicare pentru atingerea
obiectivelor de performanta ale intreprinderii si mijloacelor
financiare, umane si tehnice necesare la obinerea performantelor
anunate.
96.
Desfurarea politicii calitii, a obiectivelor si
aciunilor
97. Pornind de la strategia si obiectivele prioritare ale
ntreprinderii, conductorii pun in aplicare desfurarea obiectivelor
si a planurilor de aciune, pe toata filiera ierarhica. Astfel direciile,
departamentele, seviciile, atelierele definesc in acelai fel
orientrile si obiectivele lor, planurile lor de aciune. Ele sunt
comunicate ntregului personal si analizate in mod continuu in
cadrul entitilor pentru a evalua strile de avansare.
98.
La nivel de UEL (Unitate Elementara de Lucru) se
stabilesc numai aciuni.
99.
In cadrul managementului vizual, orientrile conducerii,
precum si aciunile de progres calitate proprii UEL-ului sunt
fcute vizibile prin mijloace de comunicare specifice in spatiile
de comunicare ale UEL-urilor.
94.
100.
101.
102. Pentru a obine satisfacia clienilor sai, obiectivul
general al intreprinderii este mbuntirea continua a tuturor

proceselor sale pentru atingerea obiectivelor fixate in ceea ce
privete:
calitatea,
costul,
275
termenele de livrare,
resursele umane si mediu.
103.
104. Pentru Dacia, calitatea reprezint, in mod fundamental,
urmrirea a trei aspecte:
1. La nivelul activitii de proiectare: produsul trebuie sa
rspund ateptrilor clienilor. De aceea, echipa de

proiectare are responsabilitatea de a da prioritate calitii;
acest lucru este adevrat pentru fiecare model, atat in
momentul lansrii sale, cat si pe parcursul apariiei tuturor
versiunilor derivate.
2. La nivelul sistemului industrial: calitatea practicata la nivelul
uzinei si al furnizorilor; acetia din urma trebuie sa dispun de

procese, de moduri de organizare si de proceduri care sa le
permit sa reproduc fiecare piesa, fiecare vehicul, in mod
identic, la acelai nivel de calitate.
3. La nivelul reelei comerciale: calitatea cu care intra in contact
clientul; prin intermediul ei, imaginea Dacia se contureaz in

ochii clientului.
276
4.
2.3. Direcia Calitate Uzina
Vehicule 1. Implementare-Calitate Uzina

Vehicule
5.
277
6.
2. Organigrama - Calitate Uzina Vehicule

7.
8.
9.
10.
11.
DIR.
QUALITE
USINE
VH. Dominique LE
BRETON
12.
13.
D100 00
DIR.
QUALITE
ADJ.
USINE
VH.
Cristian BUZEA
14.
15.
16.
Dir Qualit
Roumanie Franois
BILLAUD, Dir. Excutif
17.
23.
D90000
27.
30. Assi
32.
38.
stente Marta
IRMI A
31.
43.
D100 00
18. 19. Contrle

24. Gestton Cristina
TURBATO
20.
28.
29.
33.
34.
35.
D10002
RH
Silviu
MATEI
D10001
46.
Systmes
Informatiques Aice
ARTNAN
47.
Dpt.
Qualit
Fournisseurs
Roxana
MOROIIVAL.Chef Dp|
48.
50.
49.
D400 00
Serv.
PPF/ANPQP
I Fanel
BUZEA.Che
Serv.
51.
53.
10
D400
Serv. DEC/DESE
Minodor
SCARLAT.Chef S(
54.
56.
D400
52.
n
55.
65.
Serv. Caisse Assemble Peinte
Cristian HEGOITA.Chet
Serv D200 00
At. Qualit Emboutissage
CataiinRECEAIAI.Ch
ef At.
59.
AP Emanuel
Peinture Octavian
MAHOLE.Che At
60.
D20030
61.
At. Ouat Tlerie
62.
Marins
Serv. Cotation Vh. srie/Projet
Octavian CHIRCA, Chef

Serv
Andy FAHTU, Chef

UEL D100 30
POPESCU. Chef
63.
D200 20
64.
Proj. D10010
69.
Progr.
Blocages/Procedures/
58.
Cornel
EllESCU.Ch .Progr
T
RADULESCU,Ch
57.
67.
Assurance
Q Nouveaux Projets
UELANA1
At. Qualit
20
Serv.DESC/DIC
66.
68.
.Cooi
D400
30
70.
278
D100 40
71.
Serv.
Montage
Florin MM, Chef
Serv. D201 00
Qualit
72.
Suivi
Serte
lORDAHESCU,
hm
Chef
73.
Proj
dentel/ Q Proj.
279
3. Procese Fabricaie si Control Vehicul
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85. 3.1
Control Dpt. PRESAJ
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.
99. 114.
100. 115.
101.
116.
102.
103. 6
104. 117.
105.
106.
107.
108.
109.
97.
110.
98.
MAP
118.
119.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
126.
127.
128.
129.
130.
111.
131.
112.
8
113.
lut*
132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.
139.
140.
141.
142.
143.
144.
145.
146.
147.
Lia :
148.
149.
150.
151.
152.
153.
154.
155.
156.
169.
176.
170.
177.
158.
8
159.
160.
161.
162.
163.
164.
165.
166.
167.
168.
Control aspea structura.
$XXtAEN02 Control g:
171.
om rtoe ID
SIJCSOEGDO
172.
173.
174.
Control gemetti* 3D
175.
Recepti* materni pachet
SIXS0G3D01 Control
sartisare SIX9CFEVE01
SIX9QEMAI2 Recepie
mat.bcbim ETC* 32XPtJS?

rMtJi Recepti* mat.bobiia
DIMECO C?0ftdd71t>3
178.
Controls^ if
sbracar ETG
SKSftmSCW
179.
Control
semifabricat. Ghilotina.,
DIMEC 0 si
Decv - SIK90EDEC02
Coartrol siittere tabi. -ia. ambutsare SD9QEADT01
180.
181.
182. 3.2 Cartografie Dpt. CAROSERIE
280
Control aspect
soaerior SEBmAPMCS
157.
LE.GEMD
A:
183.
281
3.3
VOPSITORIE !
184.
Cartografie
185.
186.
187.
188.
189.
190.
191.
192.
194.
195.
196.
197.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205.
206.
207.
208.
209.
210.
211.
/VMfflZKMK
LE
193.
G
E
N
D
A
282
212.
213.
ETUVA
COAC
ERE
LAC
214.
215.
216.
217.
238.
239.
UADIICI ADE
240.
4 Temperato
coacere apret
WIWW Temperatura
coacere email
SIXW!Q.LL
241.
As
pect apre! MtMcnte.
Aspect email '
w
242.
218.
Poaasonajbarafat
219.
a SBMmm
APLICARE
APRET
220.
243.
221.
Tensanesypfafe
222.
223.
tafflfWBif
224.
TestCailajMMfA
225.
ETUVA
COAC
ERE
APRE
T
226.
A
APLIC
ARE
LAC
227.
228.
229.
230.
231.
232.
233.
234.
235.
236.
237.
283
244.
|
Test
Karcher
S/XRCARt7
245.
Conformitate
culoare MPCO!
f
(MeIDSflfNFGIMf
246.
Control
gama piese
plastice
MWCMI I I
Calitate I
Fabricaie
247.
3.4Cartografie VOPSITORIE II
252.
248.
249.
lAT
253.
Audit
autocontrol
AFUREZA
250.
251.
LEGEND
SIXMPMJW
ET
UVA
COACERE
CATAFOR
EZA
254.
1.
G
r
o
Grosime
cataforeza
StXWEPCtl
Grosime
cataforeza in
corp qol
SfXWREOCf J
255.
me
apret SttNflERMl;
SLWEPA02
me email
SttWREBWT me
mastic crud
SIXMPEPW
t me mastic
uscat
SIX99PEP
M92
285
256.
257.
281.
Temperat
ura coacere
cataforeza
tts
258.
259.
260.
MASTICARE
2.
3.
ANTI
Ol
261.
262.
263.
$iX9QPTCC
Q1 Temperatura
coacere mastic
$iX90PTCM
91 ...dl
Temperatura
coacere apret
SIXMPTCAQ
1 Temperatura
coacere email
SMfWPrCltfT
SERTIZARE
Temperatura
coacere ceara
StX90PTCPi
t1
264.265.
ETUVA
LOACERE APRET
267.
276.277.
282.
Aspect
nainte de TTS |
283.
Aspect
dupa TTS
!
284.
Aspect
4. r
266.
270.
}
mWPASPOl.
M
APLICARE APRET
cataforeza
275.
278.
285.
286.
279.
LEFUIRE
280. ETUVA COACERE LAC
j
j
Aspect apret
Aspect email
287.
Coaja de
portocala
SIX9QPLSD
91 Luciu
$IXMPBR1
288.
Conformit
ate culoare
caroserie
SfXMPCrCO
Conformitate
anttcoroziune
ceara
$IX9tPCP3&
1 Geometrie 1D
TCP
StXMGV&l
286
289.
APLI
C
A
R
E
L
A
C
1
290.
291.
APLI
C
A
R
E
L
A
C
2
292.
Greutate
strat
fosfa
t
Struc
tura
crist
alina
Lang
heta
de
pene
trare
Cont
rol
gam
a
caros
erie j
294.
S/X
M
P
C
G
C
293.
287
295.
PF1
299.
298.
296.
297.
tpflj
Aspec
t % - suprimat
TU
5.
PF1
incepand cu
01 07 2006 |
Calitate I
Fabricaie
288
300.
301.
302.
FIHITIE
IHJE
C
T
I
E
C
E
A
R
A
289
303.
COtRE
304.
SECTO
RI
AL
A f
305.
ETU
V
A
306.
.
M
G
C
E
A
R
A
290
307.
3.5 SCHEMA FLUX ATELIER LOGAN
Legenda: CHECKMAN
308.
CSC
311.
309.
I
n
t
r
a
r
e
310.
291
4. Misiuni Principale ale QUV
312.
313.
314.
1. APLICAREA STANDARDULUI RENAULT
315.
316.
ANIMAREA AUTOCONTROL
IMLEMENTAREA CONTROLORULUI IN MONTAJ
(CHECK-MAN)
319.
ANIMAREA "Q+ " ZILNICA ( UZINA ,
DEPARTEMENTE)
320.
STANDARDIZAREA PLANURILOR DE
SUPRAVEGHERE
317.
318.
321.
322.
323.
324.
325.
2. GARANTAREA CONFORMITII
CONFORMITATE GEOMETRIE LA IEIREA DIN

CAROSERIE(TCT) SI MONTAJ(TCM)
REACTIVITATE IN MONTAJ FINAL
CSC - ASPECT
CSC - FONCTIONNEMENT CSCDINAMIQUE
CSC - MADC(Punerea la dispoziie comerciala)
REACTIVITATE PLAN DE SUPRAVEGHERE
CONTROL RAPID CU TRANSFER CTRE
TRASPORTATOR.
326.
327.
328.
3. MISIUNI TRANSVERSALE
Standardizare (Game, Plan de Supraveghere, Reactifitate)

Gestiune Blocaje
Analiza nivel 1
Organizare procese noi (ex. Validare calitate pentru expediiile
CKD)
Organizarea si urmrirea Auditului de nivel 3
Asigurare calitate proiecte
Urmrirea aciunilor corective de dupa audit
292
Asigurarea calitii expediiei vehiculelor

329.
4. Animare Q+
330.
331.
4.1 Nivel uzina
Frecventa : In fiecare zi de la 8 :15 la 8 :45

Participante: Dir.Fabricatie,Dir.Calitate,Dir.DIVD(Directia
Inginerie Vehicule Descentalizata)
Subiecte:- Prezentarea vehiculelor cotate din ziua anterioara
332.
-prezentarea rezultatelor din ziua anterioara(SAVES,
PESD ) -prezentarea subiectelor QC Store planificate(QC Story
este o metoda de rezolvare a problemelor pentru orice situaie,
ajuta compania sa-si ating obiectivele) -prezentare rezultate
ayditurilor(autocontrol, plan de supraveghere nivel 3 ,in fiecare
vineri)
333.
334.
335.
336.
4.2 Nivel Departament
Frecuenta: In fiecare zi de la 9:30 la 10:00in ficare departament

Participanii: Sef Dep.Fabricaie ;Sef Atelier Calitate
;Responsabil Direcia inginerie vehicule
Descentralizate pe departament.
Subiecte :-prezentarea rezultatelor cotatiei sectoriale ;
337.
-prezentarea rezultatelor din ziua anterioara
SAVES(standard de evaluare al alianei Renault Nissan Dacia),
PESD(plan de evaluare statistic si dinamic);
338.
-prezentarea subiectelor QC Story planificate;
339.
-prezentarea rezultatelor CSC(control
satisfacie client) [in zilele de mari];
340.
-animarea livrrilor CKD (piese si
subansamble pentru montarea in alte situri) presaj si caroserie;
341.
3. Asistent Manager Calitate Fabricaie Vehicule
3.1.Rolul unui asistent manager ACTIVITI PRINCIPALE:

293
1. URMRETE AGENDA DIRECTORULUI GENERAL

2. ASIST DIRECTORUL GENERAL LA EDINE DE LUCRU l
NTLNIRI DE AFACERI
3. ASIGUR
REDACTAREA
DOCUMENTELOR/CORESPONDENEI
DE
PROTOCOL
4. GESTIONEAZ DOCUMENTELE DE INTERES GENERAL
ALE FIRMEI
5. ASIST DIRECTORUL GENERAL l DIRECTORII DE
DEPARTAMENTE N IMPLEMENTAREA l DEZVOLTAREA DE

NOI PROIECTE
342.
343.
344.
ATRIBUII PRINCIPALE (si sarcini aferente):
345.
346.
347.
1.
Urmrete agenda Directorului General
> Stabilete mpreun cu Directorul General programul zilnic al
activitilor care i revin

> Noteaz
programrile
ntlnirilor
Directorului
General
urmrete respectarea acestora

> Asigur reprogramarea n caz de nevoie
> Comunic celor implicai schimbrile intervenite
348. 2.
Asist Directorul General la edine de lucru i
ntlniri de afaceri
> Particip la edinele de lucru prezidate de Directorul General
> Redacteaz ordinea de zi i procesul-verbal
294
> Particip i asigur traducerea n cadrul ntlnirilor de afaceri cu
clienii strini
> Convoac participanii la edinele firmei
> Pstreaz legtura permanent ntre Directorul General i
directorii de departamente
349. 3.
Asigur
redactarea
documentelor/corespondenei de protocol
> Redacteaz corespondena de protocol/oferte la standarde de
calitate care s asigure imaginea pozitiv a firmei

> Urmrete continuitatea corespondenei desfurate
> Arhiveaz
corespondena pe criterii care s permit o
identificare eficace i acces rapid la informaii

> Traduce
n/din limba englez corespondena Directorului
General
> Realizeaz traducerea n/din limba englez a documentelor de
prezentare
firmei
sau
altor
documente
specifice
managementului firmei
> Supervizeaz alte traduceri n/din limba englez realizate n
cadrul firmei sau pentru firm

350.4.
Gestioneaz
documentele
de
interes
general
ale firmei
> Centralizeaz
normele interne, procedurile firmei i alte
documente de interes general

> Urmrete modificrile aprute i asigur actualizrile necesare
> Sesizeaz
i propune corecii/metode de armonizare i
simplificare a normelor interne

295
> Asigur difuzarea ctre managementul firmei a actualizrilor
operate
351.
352.5.
Asist
Directorul
General
directorii
de
departamente n implementarea i dezvoltarea de noi

proiecte
> Particip activ la problemele legate de proiectele noi indicate de
Directorul General i pstreaz permanent legtura dintre

Directorul General i ceilali directori n vederea derulrii i a
finalizrii proiectelor
> Centralizeaz informaiile care i parvin, ie prelucreaz i le
prezint Directorului General n forme clare i accesibile

> Face demersuri necesare optimizrii activitii de colectare a
datelor
> Difuzeaz informaiile primite de la Directorul General ctre
persoanele vizate
296
> 3.1.1.Fisa postului de lucru

>
> SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de
a asigura conducerii firmei asistent managerial

DENUMIREA POSTULUI: ASISTENT
DIRECTOR
> GENERAL
> RELAII IERARHICE: se subordoneaz
Directorului General
> RELAII DE COLABORARE: cu personalul de
execuie al firmei
> RELAII DE REPREZENTARE: reprezint firma
fa de persoanele cu care intr n contact n

interes de serviciu.
> RESPONSABILITILE POSTULUI:
> Legat de activitile specifice, rspunde de:
> Transmiterea integral i n timp util a informaiilor
ctre Directorul General

> Pstrarea n ordine a tuturor documentelor i
corespondenei specifice
> Calitatea documentelor pe care le redacteaz
i/sau transmite
> Acurateea datelor pe care le transmite
> Calitatea traducerilor/corespondenei pe care le
ntocmete pentru managementul firmei

> Convocarea participanilor la edinele ocazionale
> Transmiterea complet i corect a documentelor
ctre destinatarii adecvai

> Pstrarea confidenialitii datelor la care are acces
> Legat de disciplina muncii, rspunde de:
> mbuntirea
permanent
pregtirii
sale
profesionale i de specialitate
> Pstrarea
confidenialitii
informaiilor
documentelor legate de firm

> Utilizarea resurselor existente exclusiv n interesul
firmei
> Respectarea prevederilor normativelor interne i a
procedurilor de lucru privitoare la postul su
297
> Adopt permanent un comportament n msur s
promoveze imaginea i interesele firmei

> Se implic n vederea soluionrii situaiilor de criz
care afecteaz firma

>
> AUTORITATEA POSTULUI:

> Are acces la normele i procedurile elaborate n
firm i face propuneri de optimizare a acestora

> Solicit,
respectiv
transmite
managementului
informaiile necesare dezvoltrii i implementrii

proiectelor alocate de Directorul General
> Preia
n lipsa Directorului General informaii
specifice activitii de asisten managerial

> Solicit i utilizeaz echipamentele/consumabilele
puse la dispoziie de firm

> Reprezint Directorul General n lipsa acestuia n
vederea planificrii i organizrii agendei i a

meninerii
legturii
ntre
conducere
departamentele firmei.
> NIVEL DE STUDII: Superioare
> CURSURI DE PREGTIRE: limba englez,
birotic,
> secretariat (constituie un avantaj)
> EXPERIENA.
N MUNC: 2 ani PE POST: 1 an
>
experien pe post asemntor (constituie

avantaj)
>
> CUNOTINE NECESARE:

> Limba englez foarte bine (citit, scris, vorbit)
> Cunotine bune de operare PC (procesare text
-Word, calcul tabelar - Excel, programe de

prezentare -PowerPoint)
> > Cunotine de gestionare/arhivare documente
> Cunotine de management
> Redactare documente manageriale
>
298
> APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:

> Aptitudine general de nvare
> Aptitudini de comunicare oral i scris
> Aptitudinea de a lucra cu documente
> Planificare i organizare a operaiilor i activitilor
> Respectarea instruciunilor orale i scrise
> Acordare i transmitere de informaii
> Culegere, clasificare i interpretare a informaiilor
> > Inteligen de nivel superior
>
>
>
Atenie concentrat i distributiv
>
>
Echilibru emoional
>
Plcerea pentru lucrul cu oamenii
>
Rezistent la stres
>
Adaptare la sarcini de lucru schimbtoare
>
Uurin, claritate i coeren n exprimare
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
Comportament adecvat (limbaj,

vestimentaie
>
> reguli de politee)

> > Trsturi pozitive de caracter
>
>
>
>
> CARACTERISTICI DE PERSONALITATE: uurin n
manipularea fizic i ordonarea obiectelor n

mediul profesional, spirit practic, perseveren,
informarea altora, sociabilitate, tact, amabilitate,
fluen verbal.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
299
>
>
>
> 3.2. Misiuni principale ale unui Asistent Manager
Alctuirea Tabloului de Bord si tinerea la zi a

acestui. 3.2.1 Alctuirea Tabloului de Bord
300
>
301
>
>
>
>
>
> O METODA MODERNA DE INFORMARE RAPIDA SI
COMPLEXA A UNUI CONDUCTOR ASUPRA

PRINCIPALELOR
ASPECTE
IMPLICATE
IN
CONDUCEREA DOMENIULUI SUBORDONAT
302
>
>
>
COMITET EXECUTIV DE CONDUCERE

AI
IIMTUIT DD HVHYFTX>IT
>
>
> tesa
SEFI
>
>
> ASIGURAREA
FUNDAMENTULUI
INFORMATIONAL
PENTRU
> ACTUL DECIZIONAL
> -INFORMARE
PERIODICA
ASUPRA
>
> ELEMENTELOR ESENIALE
303
DE
ATELIERE
SI
DIRECTORI SI SEFI DEPARTAMENTE
>
in
> -ASIGURAREA
UNUI
CONTROL
DE FOND
ASUPRA
> PRINCIPALELOR
ASPECTE IMPLICATE
> ASIGURAREA
DISCIPLINEI MUNCA
> FACILITAREA
DESFURRII
ACTIVITI RITMICE
304
DE
>
li
1110
>
>
>
>
>
>
>
>
> REUNIREA DE INFORMAII REFERITOARE LA
TOATE
ACTIVITILE
IMPLICATE
IN
REALIZAREA
OBIECTIVELOR
ATRIBUITE
COMPARTIMENTULUI
> PREZENTAREA
ACIUNILOR
PLANIFICATE
REZULTATELOR OBINUTE IN MOD EVOLUTIV
> PREZENTAREA
> I
N
T
R
O
INFORMAIILOR
SI
> F
O
R
M
A
> PRESTABILITA/SISTEMATICA
>
>
>
>
> MODUL
DE
PREZENTARE
TREBUIE
SA
ASIGURE
AVERTIZAREA ASUPRA EVOLUIILOR DEFICITARE SAU A
REALIZRILOR DEOSEBITE
>
>
>
> MODALITATEA DE PREZENTARE A REZULTATELOR CALITATE

TREBUIE SA FAVORIZEZE REACIA CADRULUI DE
CONDUCERE PROMT PRIN DECIZII.ACTIUNI SI
COMPORTAMENT ADECVAT ,IN

>
> FUNCIE DE NECESITAI
306
>
>
>
>
SINTEZA PRINCIPALELOR PROBLEME

CALITATE
>
>
REZULTATE CALITATE
>
>
>
> r L90
NIVEL AVES CURENT PE TIP DE VEHICULE 1
R
BLOCAJE VEHICULE
F S CALITATE FURNIZORI
> S REZULTATE A UD IT
PRODUS-PROCES
[
URI
INTERNE
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
CALITATE PROIECTE IN JALONAREA LOR
>
>
>
>
REZULTATE ACIUNI PROGRES CALITATE
308
> )
ACIUNI
DE
FORMARE
PRO
CALITATE
|
ACIUNI DE ANIMARE PLAN PROGRES
1
RESPONSABILIZAREA SECTOARELOR PRODUCTIVE |
PRIVIND
metode
ALINIERE
|
|
ETC
CALITATEA(transfer
,mijloace
|
|
LA
catre
executani de
de
control)
NIVEL
STANDARD
RENAULT
A
DOCUMENTELOR SISTEM CALITATE
>
>
>
>
>
SINTEZA
REZULTATE |
>
PRINCIPALELOR
>
>
>
>
>
>
EVOLUIE NIVEL AVES
>
>
>
>
>
>
BLOCAJE VEHICULE
ACIUNI
SI
>
> CAP ABILITATE MIJLOACE DE CONTROL

>
>
>
>
>
> CALITATE FURNIZORI

>
>
>
>
>
> REZULTATE
AUDITURI INTERNE PRODUS-
PROCES
310
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> ANC
HET
E
311
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> SINTEZA REZULTATE ACIUNI PROGRES CALITATE
312
TABLOU DE BORD CALITATE DACIA
>
-structurare coninut-
>
>
>
> DEFINIRE CAPITOLE

(INDICATOR CALITATE)
r crt
>
>
>
>
2
2
.1
>
>
>
>
>
>
>
>
.2.1
PREZENTARE CALITATE VEHICULE
>
AQD
>
>
>
>
L.NITU
Nota: Obiective
.2.2
URMRIRE CALITATE VEHICULE POST VNZARE
>
.2.3
>
.2.4
VP :D.BERLINA, D.BREAK
VU :D.PICK-UP (1304-
> K % /TIP AUTOTURISM

D.SUPERNOVA
VP :D.BERLINA, D.BREAK
VU :D.PICK-UP (1304-
M.MICAULT
>
idem 2.2.1
>
T.NISTORESCU
>
idem 2.2.1
>
A.GHEMES
>
idem 2.2.1
>
>
>
>
>
M.MICAULT
1307)
(Garanie 12 luni /18 luni)
GARANIE COST
GML -COST/VEHICUL(Glisant 12 luni /18 luni)
ANCHETE
2 >
CALITATE E %o (ESTEL)
S%o (SOFRES)
2
>
>
>
>
K %o(Garantie 12 luni/18 luni)

Nota : Obiective K %o /2001
SupeRNova K %> =1900 VP,VU
K %
=2800
K %o PIMOL
> AQD /TIP AUTOTURISM

D.SUPERNOVA
1307)
> > DISPERSIA/TIP
AUTOTURISM
> % VEHICULE < AQD 100
(SupeRNova)
>
% VEHICULE < AQD 80
(VP,VL)
> > COMENTARII
> Aciuni marcante care
explica evoluia (pozitiva sau
negativa) a indicatorului
> lista refuzurilor de securitate
(50pct si 200 pct)
> > PREZENTARE INDICATORI
CALITATE
> > COMENTARII REZULTATE
(probleme majore in garanie)
>
TREBUIE
DEFINITA
JALONAREA OBIECTIVELOR K%o
>
SINTEZA ACIUNI / REZULTATE CALITATE MARCANTE
.2
>
MOD DE PREZENTARE
>
AQD/2001 SupeRNova
AQD=125 VP,VU
AQD=100
>
>
RESPONSABIL
>1
0
1
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
REZULTATE CALITATE FABRICAIE
>
313
>
>
FABRICAIE
CAROSERIE
VOPSITORIE / MONTAJ
>
L.
N
IT
U
> > DEMERIT VEHICUL

> Punctaj Obiective /
Realizri CAROSERIEVOPSITORIE> MONTAJ
> pe tip de vehicul VP,
VU, D.SupeRNova
>
>
>
M
.E
N
A
U
D
>
>
> DEMERIT SECTORIAL
Punctaj Obiective
/Realizri pentru VP,VU
(D. TT ?), D.
> SupeRNova
>
> CAP
ABILITATE
MIJLOACE
Nr de mijloace
(utilaje,DCV)
Nr de caracteristici
urmrite
% de capabilitate
mijloace
>
314
> COMENTARII
EVOLUIE CALITATE SI
ACIUNI MARCANTE
>
3.2
>
REZULTATE
CALITATE
DIRECIA MECANICA
>
L.
NI
TU
>
>
N.
GL
IG
O
R
>
>
> DEMERIT VEHICUL

Punctaj Obiective /
Realizri MECANICA
> pe tip de vehicul VP,
VU, D.SupeRNova
>
>
> DEMERIT SECTORIAL
Punctaj
Obiective/Realizri pentru
repere: CV, Motor, Leg.
> cu solul
>
> K %o Cderi in
garanie
> Obiectiv / Realizat
>
pentru repere: CV,
Motor, Leg. cu solul
(Pareto :defect,stadiu)
>
>
> REZULTATE COP

Conformitate cu
documentaia teh a
caracteristicilor tehnicofunctionale(ex: MotorPutere,consum ulei...)
>
TNC(totalitatea
nonconformitatilor flux)
>
CAPABILITATE MIJLOACE
Nr de mijloace
(utilaje,DCV)
Nr de caracteristici
urmrite
% de capabilitate
mijloace
>
315
>
> COMENTARII
EVOLUIE CALITATE SI
ACIUNI MARCANTE
>
>
>
>
>
W
M
>
>
REZULTATE CALITATE DIRECIA
>
>
INDUSTRIALE
NTREPRINDERI
>
>
L.NITU
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
4
4
.
1
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
4
.
2
5
5
.
1
>
>
>
>
>
>
>
>
>
pe tip de vehicul VP,

VU,
D.SupeRNova
Punctaj Obiective /
Realizri
INTR.INDUSTRIALE
>
M.DIACONESC
U
DEMERIT VEHICUL
>
>
>
DEMERIT SECTORIAL
Obiective/Realizri
pentru
repere: Frane,Ambreiaj)
>
Urmrire evoluie
defecte
(Pareto: defect, soluie,
responsabili,termene)
>
>
>
> K %o Cderi in
garanie
Obiectiv / Realizat
(Pareto : defect, stadiu)
>
>
>
> CAPABILITATE
MIJLOACE
> Nr de mijloace
(utilaje,DCV)
> Nr de caracteristici
urmrite
> % de capabilitate
mijloace
> > CDERI LA CLIENT
INTERN
> Obiective / Realizri
pe total
repere turnate /forjate
(aluminiu,fonta,forj a)
>
>
>
>
>
>
>
PROIECTE
ORGANE/SUBANSAMBLE
AUTO
Jalonare proiecte,stadiu de
avansare ,comentarii
rezultate,actiuni marcante
care
explica evoluia proiectului
>
> COMENTARII
EVOLUIE
CALITATE SI ACIUNI
MARCANTE
REPUNEREA LA NIVEL STANDARD A DOCUMENTELOR

REPUNEREA LA NIVEL STANDARD
>
METODE CALITATE
REPUNEREA LA NIVEL STANDARD

A
D.S.C
>
>
>
TROBUIOSC DEFINITI
INDICATORI
>
>
>
>
CALLTATO SPORIFICI
J.LACAMBRA
C.IVAN
>
? ? ? ? evoluie
III
Evoluie D.S.C
>
AUDITURI INTERNE
>
>
>
316
C.IVAN
>
AUDITURI
procese/produse
>
>
Audituri proceduri
Audituri in parc
>
>
>
>
>
6
6
.
1
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
corective,stadiu de
implementare
STADIU DE AVANSARE PROIECTE

PROIECTE AUTO
>
>
J.P.BLAIN
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
ASIGURARE CALITATE FURNIZORI (AQF)
>
auto
Comentarii : aciuni
>
PROIECTE NOVA 1,
Pick-
up/AC, W 41
>
Jalonare
proiecte,stadiu de
avansare ,comentarii
rezultate,actiuni
marcante care
explica evoluia
proiectului
>
>
>
>
INCIDENTE
L.NITU/M.ENAUD
>
>
Realizri
A.MORONVAL
VP, VU,
AQF pe tip de vehicul
>
>
317
DEMERIT VEHICUL
Punctaj Obiective /
> D.SupeRNova
Incidente / %oVeh
Defecte / %Veh
>
>
>
>1
>
7
.
2
>
EAQF
>
A.MORONVAL
>
7
.
3
>
PPM
>
A.MORONVAL
>
7
.
4
>
>
7
> K%o FURNIZORI
. >
Nota : Trebuie stabilite
5 OBIECTIVE si JALONAREA LOR(lunar)
DEMERSURI AQPP
>
A.MORONVAL
>
A.MORONVAL
> 3
> STADIU EVALUARE
FURNIZORI(referential
EAQF/'94)
> Nivel de ncadrare
(A,B,...)
> Nivel de ncadrare
(A,B,...)/tip furnizor piese
POE
> > URMRIREA
FURNIZORILOR CARE NU
AU FOST NICIODAT
EVALUAI SAU NEEVALUATI
DE 3 ANI
>
>
>
7
.
6
>
COMENTARII
>
>
>
>
ASIGURARE FIABILITATE DACIA -AFD
>
>
>
>
A.MORONVAL
>
>
J.P.BLAIN
>
>
>
>
BLOCAJE
>
9
.
2
>
>
9
.
3
>
>
>
AQPP / proiecte
> K% general furnizori

> K%o /furnizori POE,
> Comentarii
evoluie AQF,actiuni
marcante
>
>
>
>
> PPM CKD
CKD
>
>
>
> PPM general
Numr total de
probleme calitate in
portofoliu
Nr probleme >3 luni
Nr probleme >6 luni
Nr probleme >12 luni
numr probleme /tip
auto,subansamble
(SupeRNova,VP,VU, GMP )
Comentarii
>
>
>
M.ENAUD
N.GLIGOR
M.DIACONESC
U
BLOCAJE VEHICULE IN UZINA
>
M.ENAUD
>
BLOCAJE VEHICULE IN REEA
>
M.ENAUD
>
1
0
>
FORMARE CALITATE
>
H OSIPOV
>
1
1
>
DEMERSURI PROGRES CALITATE
>
SEFI DIRECII SI DEPARTAMENTE
9
.
1
BLOCAJE PIESE SI ORGANE AUTO
318
>
Identificare
piesa/organ Automobile
DACIA
> Numr de piese
> Cauza
> > Numr total
BLOCAJE
> tip vehicul
> cauza blocaj
> numr vehicule
controlate
idem 6.1
> FORMARE
PERSONAL
> Tematici de instruire
(perioade)
> Formare prevzuta (nr
ore de formare,nr
persoane)
> Formare realizata(nr
ore de formare,nr
persoane)
>
>
>
>
Conceperea si actualizarea Tabloului de Bord
319
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
Calitat
e
Montaj
320
- Foctionare: L, K
- MADC: L, K
- Etaneitate: L, K
- Dinamica: L, K
>
v CSC - Aspect: L, K
>
>
s
s
s
s
>
v Aucf/f /V#V.3_ /a Montaj
>
s Conformitate geometrie 1D
siTCM
s Sugestii
>
>
>
>
mmm. ^mm.
^m.
mmm
>
DOPA Calitate Montaj
321
mm mm
> indicateurs
Ou
CSC - AspectTotal dftfecte - sptmnal
A B ( DF
ITO hi
li! hit
MM
a I it e LOO
322
Indicateurs Qualit K90
>
323
> Iiulicateui s Oualite

L90
>
>
>
CSC - Functonal_Total defecte - sptmnal
324
>
>
1,1
O
A
s
a*
li
4
1
J
>
3141 Atla
f
O
Q
B
Q
|
>
3
:
>
>
325
*
3
0
2
K P
wd Aut*
>
im khte
326
> CSC
- FunctionaLTotal
sptmnal
defecte
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
\mhM
m hit
>
mim
m? Mo
SEMNIFICAIE INDICATORI CALITATE
>
>
> L 90 - DACIA LOGAN

> K 90 - DACIA LOGAN MCV
>
CSC - Plan de control satisfacie client

MADC - Punere la dispoziie comerciala
PDCA - Planifica - Dezvolta - Controleaz - Acioneaz
TCM - Punct Captaj final vehicule fabricate in Montaj /
in Vopsitorie/
> in Caroserie. DOPA Dezvoltare Obiective Plan de Aciune
>
>
>
>
Statistica defectelor pe zile si sptmni.

Sunt trecute cele mai frecvente defecte care apar in acea
zi.
327
Numrul defectelor aprute la o maina sunt raportate

la un numr de 1000 de maini.
>
> Aceasta permite responsabilului gestiunii activitii sau
procesului, ca prin urmrirea Tabloului de Bord, sa

poat spun : "Vad clar ce se ntmpla !".
328
Indicateurs Qualit X90
>
PDCAjCSC - MOMTAGE_ $.10
329
>
>
Evolute
newrfam
itali
330
IMBU
nicorfoFU
riti
>
0
S
-ii
"i"
"i. .i- -ri----1- -1- -1- -1i
INI Jn te Hi Apr Hm An M Mit Snl M

in Dec
Pin
>
>
IfenHc*
VbImIb
Aul arti
motota
>
>
> n
SM
>BDI
>
In ess <k
taMIMM
IDI
>
>
>
>
>
>
>
331
f
t
.
>
de
>
it
Pknui
kHhi di
nuotati pNbKiMkr
>
R
u
p
e
m
.
> S1
2
>
Mata ri postul di
luau
pe
tosti:
scNmture;
observare post
>
3 [flDItMiE
> S1
2
>
Aft
> S1
1
>
>
10
0%
> se >
fU
prt montare aerator si
E
ten
spate/tnEritnizai:
L
defect la proba te
efinsarc
________________
Q
K.
Analiza
Vfcraii;
nasali
Serv.
se
di
a
>
de
oteEFvare
tojscsfonare
operatici
calde;
verlre MBtJEiielor cu
a ni erta rr de
srf U caliate.
iwtd
332
luciu/auJlN3
>
>
se > 1Q
ria
QK
>
MONTAGE
>
>
>
> Unflott
ilfcli
4m
HH
PDCA AUBH" niveau
>
AnaliiMa
bmttote
EH
nn
>
c
Stotel
necoftformltatl
> PI* Dum
> Pirol dl idLni di
>
>
%
itzfiivifitpniblifiiJot
>
*
>
>
>>
>
>
>
2
Rapalizare 9sfi UEL

Calfcate pa traisoare,
pertiu mrif am tA chetoter
de bentfiiaB a magrikrtfe
>
ffissrei in postafca de
ariarefisfiBiiB; nfiorea
ohica i DDstuilorai fisa
BiareriEflErfa de cato
aidiorii M3.
>
ModHiGaie daaimorrfe.
>
SHTG.
>
3
>
s
Avuisirea ptnuU de aciine
>
7
>
a
>
>
>
>
>
>
>
>
9
ID
>
>
>
>
>
>
>
>
>>
>
aepflsreFOS
>
>
N
S
t
a
n
c
a
c
A
u
d
t
o
ri
>
G
B
ii
t
d
e
s
c
y
>
G
.
N
it
e
>
>
>
>
>
>
>>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
e
d
a
U
R
s
u
n
a
l
M
IH
E
.
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
333
>
CONFORMITE GEOMETRIE
>
L90_1DEN TCM~S.11
>
334
>
CONFORMITE GEOMETRIE
> K 9 0 1 D EN TCM - S.10
d
mm Obi Verii
i Obi Piange|^
335
MONTAGE
- S.
POCA GEOMETRIE TCM
TAG TCM PLf (CfltM MpJUtoutlt
GLOBAL
>
>
^
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
*r
"
t
'
>
>
>
>
>
>
> >
> >
> >
> >
> >
> >
> >
> >
> >
>
Viri OcjSP% oOnBDN. :1fe iVt OMBJI
>
RmdeKiiifK
>
>
$12
>
>
SHE9. MMlinulSII
///////////
> AmiKipinillifitiitirii
^5
llinurl
%
ni
acim
di
Ifcrifate
Mito
I,1!1!
lWHto
>
>
>
SII
AiJiinianiongfi
>
firî*riBirtiiw
>
coinwninteawiH
>
337
n in wnfcimto
Mwiwtci]'3Diftti^
fin8ipiwr9i
wnfcmiit,
>
V.!
> 80
%
VSt >
ui
>
IDI
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
^5
tarn
SUGGESTI
ONS
>
> (cumule)
SUGGESTION
S DEPOSES
>
339
O Ralise 2007 --Objectif 2007
r ~ i11111111r
JAN FEV MAR AVR
MAI JUIN JUIL AOUT SEP OCT NOV DEC
>
>
> Effectifs O. MON (

2007)
personnes
> Objectif:
fin
> 1
87
suggestion dpose/
personne
340
1
0
0
>
>
>
>
>
>
>
>
>
SGGESnONSAP
PUQUEES
>
>
>>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
70
>
>
>
>
>
>
>>
>
>
tm
Ralis
e 2007
9
Objecti
f 2007
>>
>
>
>______
1Q
>
~.
>
>
>
>
JAN FEV
MAR AVR
3
3
en
46
____________
>
4
0
>
>
M
AI
JU
IN
>
>
>
>
AO
UT
SE
P
341
>
N
>
D
DOPA - Q. Montage
>
>
>
>
als
>
vi
iVilllE IflliVl
1
>
rian o acifons
>
>
> r
Acteurs
i
t
o
i
e
s
> > > > > > > >>

>
< 1 u
u !
u
8
8
> >> >
>
H H
i
H
B
>>
s >> >(
0
>
U
IV 1
I
>
>3
>3
>3iy
s
> V
a
u
r
d
i
i
M
t
>
h
>
il
3
> V>
11Integri r Affli |i$ (mtrelts guaiti

1 oostnilt des mies de iswtrsle spicifiûts de h
S
A divtrsiti
V
E
S
> IKorMuerettas^
2
0
%
>
>>
>
>
ih
>
>
Ul
> > > >>

e e
> F
.
D
.
C
.
S
1
> Mi
sur
VI
> > > > > > >>

e e
> %ns > > > > > > > >
pi$t
e
Pen
ning
>
U
E
,
I
P
,
I
P
> M
.
E
.
L
P
.
I
P
.
H
.
D
F
.
V
.
P
.
I
,
C
.
M
>
2MSEIfUPHL
(T
> T
> 2,1 Mittri IR piate l'epsato Ou pour

rispedir Ii budget
342
> suivi > > > > > > > >
1
> F
.

-pnntirliirfMi
nciilili
fwidiwi
uriti
mns
uiliri
spist
bud
get
P
A
R
p
U
> 22 Opiser tei pimi Asptet CSC p
>
assurir Ii passap ai vi
h
i
D
.
> > > > > > >>
> F
> > > > > > >>
>
D
,
u
n
>
>
3.EN66EWNTV
0LME;
- garantir les
dmarrages et
l'wptittiti
cipadtoiie
>
4.RESSRCES
HUMIMES renforcer les
comptences et
la
s
)
> J>
3.1 Definir it MEP avec la Fabrikation
a Ii Plan d'Assunti Qualit pour Ii diffiairajjiDvhlh
l
o
n
s
P
r
o
j
e
t
> P
> U Miurer Iis formations dimandi*
F
par no$ dimts
M
I
L
M
> 4.1 Formr ks CUET sur le Dossier
> M
lT
o
t
u
rt
t
> ^FainfautodiapdisUET
y Assurir Ii divileppimint dis an pour

E>
afriver au niviau di niatunti
I
(
1
0
%
U
E
>
li abfir Iii km
du ehuui MI
T
N
2
)
343
CMMttntt
> Irisp
ert
plan
ning
> %
fom
atio
n
> %
> > > > > > >>
> > > > > > >>
des
9 0
CU
ET
forn
s
> Idis > > > > > > > >
1
UET e
e
auii
> UsU > > > > > > > >
EIav 0 i
icdi
> plan
d'i
nr
e
s
> %
tabl
eau
coip
ttwi
> dift
it
kr
> > > > > > >>

1
90
F
.
D
.
C
.
S
> C
S
.
> F
.
D
.
> F
.
D
.
> F
.
D
.
> F
.
D
.
3.2.2 Sarcini ndeplinite in cadrul stagiului
>
344
> TABLEAU DE BORD QUV
345
>
>
>
DIRECIA
CALITATE
UZINA VEHICULE
D
A
C
I
A
gr
oupe Renault
346
> FORMULAIRE
> j
^ |
Autorizare intrare-ieire
conductori
Automobile Dacia, angajai Automobile Dacia
Cerere eliberare legitimaie delegat-vizitator [

(Q000 20-01 -001F3) J
pe post de conductori auto sau in misiune

exterioara
______________________(Q000 20-01-001F8) J
>
001 PA)
347
Solicitare de codificare (F101 30-02-
>
>
>
>
UN
Cerere legitimaie intrare n
>
ntreprindere (Q0O0 20-01
D
E
3
-001F1)
>
Cerere intrare delegai- vizitatori
>
n vehicule (Q000 20-01-001F4)
>
348
>
Cerere confecionare legitimaii de
proximitate.de acces automatizat
pentru personalul Renault (Q000
20-01-001F9)
Formular control acces (E601 0004-010F01)
>
>
informaionale DMSI (G10100-
(Q000 20-01-001f6)
05-241F1)
Autorizaie acces in vehicul

pentru responsabilii
ntreprinderilor exterioare
(Q000 20-01-001F2)
>
Cerere de mijloace sisteme
mijloace antier, depanare
>
>
>
Autorizaie acces personal si
>
Tabel
nominal
(G10100-05-241F2)
DMSI
>
>
Formular acces aplicaie

informatica (G10400-02-001
F1)
Declaraie de pierdere
legitimaie (Q000 20-01001F7)
Eliberare-predare legitimaii
amngajament de conformitate (
de intrare practicani (Q000
PSW) (D400 00-05-082F01)
20-01 -001F5)
>
>
>
ANPQP
Cerere
imobilizare
-Certificat
349
>
DIRECIA
VEHICULE
CALITATE
>
UZINA
>
roupe
Renault
350
D
A
C
I
A
g
>
> FORMULAIRE
>
>
>
>
ANA
1
Foaie colectiva de evidenta a
>
timpului de lucru- Luna/Anul (J000 0002-013F1)
Fisa de sugestii (Anexa3Regulament Sistem
>
>
Sugesti)
Foaie colectiva de evidenta a

timpului
de
SUPLIMENTARE
lucru
ORE
(J000
00-02-
013F2)
>
l~F
>
Formulaire
Story
pour trailer un prob!

eme(nr.09431-02-FQ1
v.006)
351
QC
>
>
Formular cu specimene
Formular
chemare
efectuare
ore
de semnaturi (P601 00-04-
(J000
010F01)
suplimentare
00-02-013F3)
352
>
L
E
>
Cerere recuperare (J000

00-02-013F4)
353
>
r>
>
Ordin de misiune
(RPIFDACIA20066015 v.
10 (Anexa4))
>
Cerere de transfer (P6010004-010F02)
>
>
(RPIFDACIA20066015 v. 10
>
(Anexa5,2 ,
>
Nota de transfer (P6010004*010F03)
>
>
>
Cerere
de
(D3QJ04O-O2-O45FQO1)
>
derogare
calitate
ale
Autorizarea elramBuragrea
cumpajajlf directe de valoare mica

(100100-04-131F1) ,
Cerere derogare - Gestionarea
certificatelor
Lista de cheltuieli
furnizorilor
>_____Nota comandareceptie - protocol

__________
(532SO-00-OQ0005F01)
(1400-00-
008F2) ,
>
Certificat de angajament de
>
Metodologie
capacitate (00618-01-MD-
ajutoare sociale
F027.02)
(J600
00/66/02.03.2007)
354
>
DIRECIA CALITATE UZINA VEHICULE
355
>
PLAN
SURVEILLANCE
356
DE
>
>
>
>
PdS TOLERIE
>
>
>
>
357
PdS MONTAGE
>
>
>
PdS
PEINTURE
358
>
DIRECIA
VEHICULE
CALITATE
>
UZINA
>
oupe Renault
359
D
A
C
I
A
gr
DOPA
>
360
REVUE DOPA QUV
>
>
DIRECIA
VEHICULE
CALITATE
>
UZINA
upe Renault
361
D
A
C
I
A
gro
>
>
p DOCUMENTS
362
>
>
>
>
>
>
>
>
CAP
>
>
>
>
Ltd
>
>
MONTAGE
>
>
P^C ,
A
363
>
>
>
>
DOCUME
NTS
364
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
AC
>
>
>
AMEI
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
Acord Comercializare
>
>
>
Acord Montaj Esantionane Initiale
ANPQ
P
>
Alliance New Product Quality Procdure
AP
>
>
>
>
>
Ancheta potala
>
>
>
>
>
>
>
>
>
Baz central de vehicule
>
>
>
>
Completely Knocked Dawn
AEI
AER
AF
AMD
EC
AMPS
AJNi^
V.
X/2
ARA
ASES
AT
AVES/
SAVES
>
>
>
>
>
>
>
>
BCV
BDF
BE
BVU
CAPA
CAPS
CFO
CCTM
CCTR
UM/ QCDRHE
>
ABREVIERI
Agreere Eantioane Initiale

Armoire Electronique Renault
Acord fabricaie
Analiza Modurilor de Defectare, a Efectelor lor i a
Criticitii lor
Acord montaj preserie
Analiza de nivel 1 / 2
Arive Afaire
Alliance Supplier Evaluation System
Ancheta telefonica
Alliance Vhicules Evaluation Standard/ Short AVES
Baz cerere fabricaie

Biroul Studii
Baza vehicule uzina
Referenal capacitate
Comitete Animare Plane de Supraveghere
Conferina de fixare obiective
Calitate, Costuri, Termene, Mediu
Calitate, Costuri, Termene, Resurse Umane
>
>
>
>
CKD
>
COM
AP
>
Comitet de aplicare
>
COME
X
>
Comisie expertiza
>
COM
ODIF
>
Comitet de modificare
>
COP
>
Conformitate Produs
CLE
CMC
COM
AF
Centru Livrare i Expediie

Capabilitate mijloace de control
Comitet de afectare
365
>
>
CP
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
CS
CPI/C
PU
CSC
CSR
DAM
DC
DQFI
DCu
DEV
DEx
DFD
DG
DIAM
DIPM
DIVD
DLI
>
>
Conferin Program
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
Caiete de Sarcini
Sef Proiect Industrializare/ Uzina
Plan de Control Satisfacie Clieni

Caracteristici de Securitate Reglementare
Dosar de Asigurare al Msurrii
Direcia Comerciala
Direcia Calitate Fiabilitate Incidentologie
Direcia Cumprri
Departament Expediie Vehicule
Direcia/Director Executiv/a
Direcia Fabricaie Dacia
Direcia General
Dosar Individual de Asigurarea Msurrii
Departament Inginerie Procese Mecanice
Direcia Inginerie Vehicule Descentalizata
Departament Logistic Industrial
366
>
>
DLo/
DLD
>
Direcia Logistic
>
DMC
M
>
Direcia Mentenant Central & Mediu
>
>
>
>
>
DMM
>
>
>
>
>
Dispozitive de Msurare i Monitorizare
>
DQDF
M
>
Departament Calitate a Direciei Fabricaie Mecanic
>
DQD
OI
>
Direcia Calitate a Direciei Operaiuni Internaionale
>
>
>
>
>
>
>
>
DQF
>
>
>
>
>
>
>
>
Departament Calitate Furnizori
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
FEV
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
Fis Echipamente Mobile
>
Jalon Proiect
>
Lista unic de probleme (economice, operaiuni lansare

vehicule, proiect)
>
>
Mecanica
>
>
>
>
>
Punere la dispoziia transportatorului
>
>
Control statistic procese
>
>
>
Non calitate
DOI
DOPA
DO
DQDF
V
DQM
DQRo
DRH
DSPM
DSQ
ENVU
ESTE
L
FIP
FITEC
FOP
FOS
GFD
GFE
GMP
GPI
GQP
GRET
GRP
HCPP
IAQ
ILN
IMMO
IQI
IV
IVTCR
>
JPM0
3
>
LUP
(ECO, OLV,
P)
>
>
>
>
>
>
>
MADT
MAD
C
MOD
MPR
MQ
MRP/
G
>
MSP
NI,
N2, N3, N4
>
>
>
>
NO
OLV
OTS
Direcia Operaiuni Internaionale

Dezvoltare Obiective Plan de Aciuni
Direcia Calitate
Direcia Calitate a Direciei Fabricaie Vehicule
Funcia (Departament) Calitate Mecanica

Direcia Calitate Romnia
Direcia Resurse Umane
Direcia Suport Proces Mediu
Direcia Sisteme Calitate
Intrare vehicul n uzin
Ancheta satisfacie telefonica
Fia identitate proces

Fise tehnice
Fia de operaie proces
Fia de operaie standard
Grup funcional demaraj
Grup Funciuni Elementare
Grup motor propulsor
Gestiuni produse integrate
Gestionare calitate produs
Gestionare retuuri
Gestionarea Riscurilor de Proiect
Ierarhizare Caracteristici Produs Proces
Inginerie Asigurare Calitate
International Logistique Network
Pan Imobilizant
Inginerul intermediar de asigurareea calitii
Inginerie vehicul
Inginerie vehicul TehnoCentre Renault
Punere la dispoziie comercial
Personal direct productiv

Centru de Piese Schimb
Manualul Calitii
Metode de Rezolvare a Problemelor/ n Grup
Nivel 1 / 2 / 3 / 4
Operaiune Lansae vehicule

Operaiune Tehnica Speciala
>
>
>
>
>
>
PD
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
PJI
>
>
>
>
>
>
>
>
PDCA
PDFV
PESD
PFQP
PHF
PMO
PMP
POE
POI
POU
PPC
PPM
PPP3
PO
Proie
cte F,
K,K9
PSFP
PSFV
PSV
PSW
PVG
QA
QC
Story
>
>
>
>
>
QCD
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
ROP
>
>
QCDP
RAP
RK
RNPO
Slot
S/R
SDCA
SMQ
SPL
SPR
SQF
SRH
SSAR
,
STAR,
DSTAR
>
>
STR
>
>
TAG
>
>
>
>
TGP
>
>
>
UCM
SUME
Q
TCM/
P/T
TNC
TPM
UC/U
M
UEL
UM/U
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
Procent de acceptare directa

Planific - Dezvolt - Controleaz - Acioneaz
Program director de fabricaie vehicul
Plan de Evaluare Statistic si Dinamic
Platforma calitate productivitate
Produse n afara fabricaiei
___________
___________
Program Zilnic de Identificare
Program Montaj Organe
Plan Mentenant Preventiv
Produse Lucrate n Exterior
Produse Lucrate n Interiorul grupului Renault
Produse lucrate n interiorul Uzinei
Pilot prestaii client
Pri Pe Milion
Prototip, Produs, Proces 3
Procedura Calitate
Denumire simbolica pentru proiecte noi
Pilotaj si urmrire fluxuri de piese

Pilotaj i Urmrire Fluxuri Vehicule
Pilotare si Urmrire Vehicule
Certificat de Angajament de conformitate
Plan de Validare Game
Calitate acceptat
Calitate Control Story
>
>
>
>
>
Calitate Costuri Termene
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
Realizare Piese Prototip
>
>
Indicatori respectare termene pentru clieni
>
>
Sistem Trasabilitate Renault
>
>
Test de aptitudine grafic
>
>
>
>
Tehnician gestionare producie
>
>
>
Calitate Costuri Termene Proiect

Reuniune Avansare Proiect
Reparaie capital
Renault Nissan Perchasing Organisation (Organizaia
comun de Cumprri a Alianei)
Serie blocante
Securitate/Reglementare
Standardizare, Dezvoltare, Controlare i Acionare
Sistem de Management al Calitii
Standardizarea posturilor de lucru
Sistem Producie Renault
Serviciul Calitate Furnizori
Serviciul Resurse Umane
Urmrirea msurrii calitii
Punct Captaj final vehicule fabricate n Montaj/ n

Vopsitorie/ n Caroserie
Total neconformitti
Total producie mentenan
Unitate de condiionare/ Unitate de manutantiune
Uzina Caroserie Montaj
Unitate elementar de lucru
Uzina Mecanic/ Uzina Mecanic Dacia
368
MD
>
VI;
V1+
>
Cotare defecte
>
>
>
VIN
>
>
>
Numr Identificare Vehicul
VN
VI
Vehicul Nou
Valoare de transformare
> Concluzii
>
>
>
Managerii doresc sa cunoasc procedurile ce le permit

definirea aciunilor necesare atingerii obiectivelor orientrii deciziilor si
comportamentelor n funcie de aceste obiective si asigurarea utilizrii
resurselonjisponibile n mod eficace si eficient n raport de aceste
obiective. n acest scop apeleaz la diverse instane, printre care si
tabloul de bord.
>
Tabloul de bord reprezint un ansamblu de indicatori urmrit
de o echipa sau de un responsabil.
>
Tabloul de bord este destinat controlului si pilotajului activ la
nivelul centrelor de responsabilitate, proiectelor, proceselor.
>
La nivel operaional, tabloul de bord prezint interes pentru:
1) orientarea responsabililor ctre obiectivul prioritar;
1) orientarea aciunii ctre realizarea obiectivelor propuse;
> 3) cutarea aciunilor corective, strngerea de informaii despre
rezultatele obinute, identificarea si nelegerea abaterilor rezultatelor
fata de obiective.
>
La nivelul conducerii, tabloul de bord este utilizat pentru:
1) pilotarea activitii ntreprinderii;
1) animarea consiliului de conducere pentru:
> a. urmrirea programelor de aciune;
> b. supravegherea derulrii activitilor importante ale
ntreprinderii;
> c. corectarea abaterilor aprute cu scopul redresrii
activitii
nainte ca rezultatele sa devin ireversibile.
>
n concluzie, tabloul de bord la orice nivel servete pentru:
1) informare;
1) aciune.
>
370

Licenta TCM

Загружено:

Сведения о документе

Оригинальное название

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Licenta TCM

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

UNIVERSITATEA TEHNICA "GH.

Confereniar dr. Ing.

Tehnologia construciilor de maini are ca obiect

Analiznd literatura de specialitate i practica

Honuirea este procedeul de finisare a suprafeelor

Pentru realizarea achierii, barelor de honuit li se

Vibrohonuirea este procesul de finisare a

Lucrarea de fa prezint un procedeu de

Desfurarea politicii calitii, a obiectivelor si aciunilor

Pornind de la strategia si obiectivele prioritare ale

Pentru Dacia, calitatea reprezint, in mod fundamental,

1. La nivelul activitii de proiectare: produsul trebuie sa rspund

ateptrilor clienilor. De aceea, echipa de proiectare are

nc de la nceputul secolului al XVI-lea a

precizia de prelucrare , precum i unele considerente privind

Din practica industrial i literatura de

complexe, utilizarea lor se face atunci cnd materialul care

Procedeele de netezire sunt foarte laborioase

Honuirea este procedeul de netezire a

Procedeul de netezire prin honuire a aprut

mainii o micare de rotaie i una rectilinie alternativ

n cazul vibrohonuirii, peste aceste micri se

Avantajele pe care le are* procedeul de

micorarea rugozitii suprafeei

creterea preciziei dimensionale;

corectarea erorilor iniiale de precizie a

productivitate relativ nalt a

Datorit acestor avantaje, vibrohonuirea se

prelucrare i ridicarea performanelor de precizie i calitate a

3 . 2 . 8 9 La vibrohonuire, viteza de achiere se compune

din trei componente: -vitez longitudinal

oscilatorii de nalt frecven i amplitudine mic)

ntre cele 3 componente ale vitezei exist un

3.2.112 Viteza de achiere la honuire va fi:

Viteza efectiv de honuire innd cont i de viteza de

a = unghiul de ncruciare a urmelor

Vi= vitez longitudinal

La honuirea cu avans scurt, viteza tangenial V t

Vp- = l(Dcos (a)t)

Frecvena de rotaie a capului de honuit are

3.2.129 nlocuind pe o din relaia (7) n relaia (5) se obine

viteza longitudinal sub forma:

nlocuind viteza longitudinal i viteza

Valoarea maxim a acesteia va fi:

iar valoarea minim:

Unghiul (3 (%2.3) are expresia:

nlocuind n expresia (13) valorile vi i vt se obine

p doar cnd viteza longitudinal i

La operaia de vibrohonuire, ca i la rectificare,

Lund n consideraie parametrii barei de honuit

Solicitrile la care sunt supuse scula, piesa i

La vibrohonuire, parametrii regimului de achiere

Factori ce intervin n obinerea unei anumite

calitatea i granulaia materialului abraziv

IVI. Dispozitive de vibrohonuit existente IV.1.1.

Dispozitiv mecanic oscilatoriu 1

3.2.182 Funcioneaz dup urmtorul principiu:

de rotaie generat de motorul electric 8, se

3.2.184 Fie. IV.1.1.

Dispozitiv mecanic oscilatoriu 2

3.2.188 La acest dispozitiv s-a folosit un motor mai puternic

(P=l,75kW), micarea de rotaie fiind transmis din plan

3.2.190 Modificarea turaiei camei frontale 3, conduce la